Copertd: lonu! Ardeleanu-Paici Tehnoredqctorz Rodica Boacd Eseul UN NOU EV MEDIU a fost preluat din volumul ap5rut la Tipografia ArhidiecezanX - Sibiu, 1936 NIKOLAI BERDIAEV UN NOU EV MEDIU Trqducere: Morio Vqrtic oMUL trMAS|NA Trqducere: losif E. Noghiu EseuloMUL sIMASINAafostpreluatdin volumur UN NOU EV MEDIU ap[rut la Editura Minerva - Cluj, 1936 @ 2076 Editura Paideia Piala Unirii nr. 1, sector J Bucuresti, Rominia tel.: 027.376.82.10 e-mail: [email protected]www.paideia.ro www.cadourialese.rcr rsBN 978-606-7 48-121 -1 paldeta
TEHNICA SI SUFLETUL ......................................21s
2j26
SFARSITUL RENA'TERil
I
impdrlireo clqsicd q lstoriei in trei pdrli -veche, medievqld gi modernd - vo fiin curdndpdrdsitd; eo se vq exclude din cdrlile noostre destudiu. lstoriq contemporond se isprdvqte ;i iotdcd incepe o erd necunoscutd, cdreiq vq trebui sdise deq un nume.lntr-qdevdr, suntem iqitidincqdrul lstoriei. E un fopt cqre s-q fdcut simfit, 1i
inc6 destul de ocut, cdnd o izbucnit rdzboiulmondiql. Pentru cei de qtunci, cqre erqu mqiclqrvdzdtori, ero evident cd o intoorcere lqexistenlo burghezd si lini;titd de dinqinteqcqtqstrofei qr fi un lucru imposibil. Ritmul lstorieise schimbd: el devine cotostrofic.
Oqmenii core presimleou viitorul ovequ demult conltiinfo cd erou iminente cotostrofe gi
distrugeou simptomele spirituole sle ocestorq,sub oporenlele unei vieli lini;tite ;i bine intoc-mite. Aceqsto pentru cd evenimentele se desfd-goord in reqlitqteq spiritului inqinte de q se
mqniferto in reqlitoteq externd q lrtoriei. A fostcevo cldtinot gi distrus in sufletul omului modern,inqinte de o se fi zguduit ;i distrus vqlorile sqleistorice. !i foptul cd ozi intreEul univers intrd in
disolulie nu trebuie sd-i mire pe cei cqre qu fost
otenli lq trqnsformdrile spiritului.in zilele noostre se pore cd vechile;i seculorele
temelii qle lumii moderne se clotind. Tot ce inEuropo pdreo stqbilizot prin obiceise deploseozd.
tn nicio porte -;idespre orice orfivorbo - nuse mqirimte pdmdntultqre sub picioore, terenule vulconic;itoote erupliile sunt posibile;iin sens
mqteriql, liin sens spirituol. Lumeq veche, Eu-ropo Centrold se losd cd;tigotd de o lume noud:Extremul Occident - inlelegdnd Americo, squ
Extremul Orient - inlelegdnd loponio, misteri-oosd pentru noi ;i oproope fontomoticd, co gi
Chinq. fidin oddnculvechii Europe se ridic6 ele-mentele dezldnfuite, core rdstoornd temeliile pe
core se cttezqse culturq sq imbdtrdnitd, intr-oneintreruptd continuitote cu Antichitqteo.
Ar fitrebuit sd fii miop pentru q nego cd civi-lizolio europeond ero pe punctul de q troversoo crizd, cqre trebuio sd oibd istoriceqte o impor-tonld mondiold ;i qle cdrei urmdri r-or pierdeintr-un viitor indepdrtot ;i indeterminobil. Ar fifost copildresc ;i superficiol sd-!iinchipui cd s-orfi putut opri prin mijlooce exterioore oceostdvertiginoosd mipore de devostore, cdreio-i e ror-titd vecheq noqstrd lume pdcdtoosd, pentru orevenl cu micischimbdri,lo violotrecutd de dino-inte de rdzboi gi de revolutio rusd. P6trundemin regotul necunoscutului ;i netrditului;i intrdmin elfdrd bucurie, fdrd speronld luminoosd. Vii-toruleintunecqt. Nu moi putem credein teoriileprogresului, core ou sedus secolul ol XIX-leo fi invirtuteq cdrorq viitorul opropiot or trebui sd fietotdequno moi bun, mqi frumos, moi pldcutdecdt trecutul core se duce. Noi suntem moi
degrqbd inclinoli o crede cd mqi binele, moifrumosul, moi pldcutul se gdsesc nu in viitor, ciin etemitqte, ;i cd ele erou de osemeneq in trecut,intrucdt trecutul se impdrtd;eq din eternitote ;ind;teo din etern.
Rdmdne de explicot oceqstd crizd o ciuilizolieieuropene, deschisd de mult din diferite pdrti gi
core qzi e in opogeul monifestdrii sqle. lstoriomodemd core se incheie q fost conceputd in epo-co Renolterii. Asistdm lo sfdr;itul Renogterii.
Culmile culturii, tot ce erq creolie omeneqscdin impdrdlio qrtei, cq ;i in o gdndirii, fdcequ demult sd se ghiceoscd o epuizore o Reno;terii, coun fel de sfdrgit ol uneiintregi epoci mondiole.Aceqstd urmdrire invergunotd de noi cdi de creq-
lie ero o vdditd probd o sfdrgitului Reno;terii.Dqr ceeq ce se petrece pe culmeo vielii se rds-frdnge ;i in oddncul ei. in fondul chior ol vieliisociole se prepord de qsemeneo sfdr;itul Reno;-terii. Cdci Renostereq inseomnd un tip completol,,senzofiei universului" ;i ol culturii, gi nu numoiun qnsqmblu de creoliieminente. Violo omului,violo popoorelor sunt un intreg orgonism ieror-hic, in core sunt legote inseporobil funcliile supe-rioqre ;i inferioore. E o legdturd intre ceeo ce se
petrece pe indllimile vielii spirituole;iin oddnculvieliimoteriqle o societdfii. Aso cd sfdr;itul Re-nqterii e ;i el sfdr;itul unei intregi ere istorice - qintregii lstorii contemporone - ;i nu numqi stin-gereq uneio sou q oltei forme istorice.
Sfdr;itul Renolterii e tocmoi sfdr;itul qcestui
umqnism cqre-iserueq drept bozd spirituold. Or,umonismul nu erq decdt o renoptere oAntichitdlii, o noud morqld gi o dezvoltore o
;tiinlelor;iortelory el mqiercl un nou sentiment
olvielii;io noud legdturd cu universul; qcesteoqpdrurd in ouroro timpurilor moderne pentru odeterminq lstoriq. Iotd cd qcest nou sentimentql uietii si qceqrtd noud legdturd cu universulou ojuns lo sfdr;itul lor toote posibilitdlile lor suntsleite. 5-o mers pdnd lo copdtu! cdilorumonirmului ;i Reno;terii; nu se moi pooteinqintq pe oceste cdi.
in fond, intreogo lstorie modernd q fost o dio-lecticd imqnentd de qutorevelofie, opoide quto-negolie o ocelorosi principii core motivqserdinflorireq sq. Sentimentul umonist ol uielii ;i-opierdut de mult prospefimeo, s-o epuizot;i numoi poote fi incercqt op potetic co in zileletinerei efervescenie q umonismului. in qddnculumqnismului qu izbucnit controdiclii distrugd-toqre; un scepticism morbid i-o minqt energio.Credinlo in om ;iin oddnc. Eo condurese lstoriomodernd, dqr oceqstq r'q ins6rcinqt s-o distrugd.Liberul vogobondoj ql omului, nemqicunoscdndnici o outoritote superioord, n-o int6rit credinloin elinsuf; din contrd: o sldbit iremediqbiloceostdcredinld 9i o compromis con;tiintq pe cqre ooveo despre identitoteo so.
Umonismul n-q intdrit, ci o sldbit pe om; ocestct
e deznoddmdntul porodoxql ol Istoriei moderne.De-o curmezisul outoqfirmdrii sole, omul s-opierdut tn loc sd se gdseoscd. Docd omul euro-peon q intrqtin Istoriq modemd plin deincrederein sine insu;i ;i ?n puterile sole creotoqre; doc6totul,in quror<r qcesteiepoci,ii pdreo cd depindede qrto so, cdreio nu-i vedeo nici frontiere, nicilimite - qcum el iese din qceqstq, pentru q pd-trundeintr-o epocd necunoscutd, cu o more des-curojore: cu credinlo sq sfdrdmotd - credinfo
pe cqre o qveq in propriile sole forle ;iin putereoiscusinlei sole -, omeninlot de pericolul de o1ipierde pentru totdequno sdmburele personoli-tdlii sole. Ah, nu e deloc strdlucit omul ie;it dinlstoriq modernd! fi ce trogicd neosemdnqreintreinceputul ;i sfdrgitul qcestei Istorii! Preq multesperonle ou fort distruse. lmogineo chior q omu-lui q fost intunecotd. fi spiritele inzestrote cuoorecore intuilie s-qrintoorce cu pldcerein EvulMediu, pentru o-i cere inopoi odevdrotele originiole vielii omenegti - pentru q-i cere inopoi peom, intr-un cuvdnt. Timpul nostru e timp dedecddere rpirituold, nu de ridicqre. Nu noi qmputeo repeto cuvintele pe cqre le-q rostit UlrichHutten tn zorii lstoriei moderne ,,Spiritele s-outrezit. E bine de trdit." lstorio modernd e o intre-prindere core n-q reulit, cqre n'o glorificqt peom, cum l-o ldsqt sd ndddjduioscd. Fdgdduinleleumqnismului nu qu fost finute. Omulinceqrcd ooboseqld imensd lie cu totul gqtq sd se rprijinepe orice fel de colectivism, in cqre or dispdreodefinitiu individuqlitoteo omeneorcd. Omul nu-sipoote indurq pdrdsireo, singurdtoteo.
il
Cu Reno;tereo, forlele omuluiqu fost ldsotefdrd nici un frdu, ;ijocul lor impetuos o creqt onoud cultur4 o intemeiqt o noud htorie. Adicdtootd culturq qcestei epoci mondiqle, core - ingcoli - e numitd,,lstorio timpurilor moderne,', cuexperienlo libertdlii omenegti. Omul nou o vrutsd fie outorul gi stdpdnul vieliisole, fdrd ojutorulde Sus, indiferent fold de soncliunile divine.
