. ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI
PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ
AXUL II, NU. CI
DUMINICA
4 MARTIE 1990
4-PAGINI 50'BANI.
U n n o u m o flc lflc o rg a n iz are eu ropean ă?
.Statul, îiiglobînd pe toţi oamenii care vorbesc- aceeaşî 'lim bă (o performanţă aproape niciodată atinsă), s-a dezvoltat ca un ax al istoriei pornind din negurile abia întrezărite sau doar imaginate' ale. începuturilor şi continuînd pe lungimea segmentului său pînă în con-
. temporaneitate. N-au reuşit să destrame ideea şi întruchiparea el în practică năvălirile popoarelor migratoare, distrugătoare în goana cailor sălbatici dar stabilind pe suprafeţe imense conglomerate de etnii, nici, apoi, imperiile seculare ale, romanilor, arabilor, turcilor, habsburgilor, ruşilor, instaurate ca pentru totdeaii- na. Popoarele mici, crezînd în simboluri moştenite de lâ strămoşi, crezînd, înainte de orice; în limba comună ca suprem însemn al fiinţelor umane, au rezistat pînă în pragul mileniului trei. Cînd, odată cu prăbuşirea comunismului in mai toate ţările în care unul dintre multele accidenta ale istoriei a instaurat pentru-cîteva zeci de ani dominafia absurdului asupra normalului; şe pune în faţa Europei, în care vrem să revenim, o problemă cu totul deosebită, aceea a creării unei aşa- numite case comune.; Idee nouă pentru o Europă considerată în întregimea: ei, care pare să' conteste supremaţia statului ca singura formă de organizare ome; ncască. In orice caz, ea este de mult timp discutată în Occident, unde a depăşit stadiul întîlctirilor protocolare sau ale experţilor, şi se materializează în-,structuri socialo, economice, culturale, care pentru Europa de răsărit păreau în urmă nu cu mult timp aproape aberaţii. .... ' ..... ;
Dar în Est, său Ia niveîuî -întregii Europe, cum ar putea fi judecate iucritrile? în orice caz, nu atît de
■ 'simplu cum par a fi în perimetrul ţărilor din Vest. Pentru că problemele moştenite de-a lungul unei istorii zbuciumate, în care evenimentele n-au cunoscut un sens' unic în dezvoltarea lor — asemenea probleme au * alimentat şi alimentează neînţelegeri , între diferite populaţii ?i între diferite ţări. Cum va arăta noua organizare a Europei cînd Sîr.t-âtH de multe ;prObîenieîe
care există între ţări vecine, între grupuri etnice care locuiesc pe aceleaşi teritorii? .Răspunsurile, foarte complicate, există totuşi. Le oferă, ca întotdeauna istoria. Să luăm de exemplu situaţia Franţei şi Germaniei. în ciuda unor idei generoase, care propagau înţelegerea între cale două ;târi, • in .războaiele purtate de armatele lor au murit milioane de oameni, Ja r echilibrul de
• forţe: din Europa se bizuia pe cumpăna . care stabilea paritatea puterii militare a francezilor ■ şi germanilor. Această nu4-împiedică pe studenţii germani să studieze la universităţile franceze, sau pe muncitorii •francezi să luci’eze in întreprinderile din Germania. / Ba, chiar să se stabilească în ţările respective, ori în altele din Occidentul Europei. Relaţiile comerciale, culturale,
,1a nivel de state slnt astfel orientate îneît ideea unei. Casei comune europene este pe cale a se înfăptui. Noi,
: cei din.Răsărit, pulem înţelege, msi greu astfel de situaţii.-Deoarece ne închipuim că- ele atentează la ce avem mai sfînt: ţara .şi limba, adică exact ceea ce ne-a. ajutat să- supravieţuim într-o istorie zbuciumată, E ’
.. adevăratj într-o -Europă de Est, izolată nu numai, de Occident, dar chiar între ţările „care alcătuiau eucta- va comunismului,- problemele sînt multe şi foarte greu de rezolvat. Cu timpul, însă va trebui să privim în alt mod-rel-a ţii ie- în tre oameni şi între ţări. Călătorind, eunoscînd limbi de. circulaţie .; universală pentru, a ne putea descurca în muzee, in biblioteci,:în fabricile din 'ţările, respective,-ta- mediile' sociale,-, vom înceta să. considerăm -limba maternă. ca -singurul: semn distinctiv al
• 'existenţei-noastre pe acest pămînt' Iar-deosebirile esenţiale care există (şi care s-ar putea-adinei "în următorii cîţiva,,ani) -intre structurile economice şi sociale ale celor două părţi ale continentului se vor atenua în. timp. „
. Secolul- XX I, :în care .păşim mai repede decît ne frigă-. duie anii. va duce la-integrarea ţărilor continentului intr-im .sistem economic, social, cultural în care .omul,.. scăpat -din strînsoarea servitutilor- de -tot felul, să aibă şansa fericirii - spre care tinde dintotdeauna. Chiar da-. că, în perspectiva unificării celor două. Germanii — . eveniment nedoriV de mulţi est-germani — politicieni. francezi spun că Franţa trebuie şă-şi menţină şl d.ez-,. volte o forţa nucleară care să descurajeze orice agresor, iar polonezii doresc să li şe asigure frontierele din vest. Lecţiile istoriei nu pot fi uşor uitate. Tocmai de .aceea, am păstrat semnul întrebării în titlul acestui articol.
• : ; Taler CJIIOREANU
CE „ IS T E J !" AU FOST ŞJ C ÎT S ÎN T DE „ IS T E T Δ ÎN CONTINUARE !Pe strada Bistriţei din
Dej la numerele 20, 22, 24, 26 şi 36 există un lac „artificial" şi cîţiva oameni „fericiţi* la culme. Culreea e că aceştia scriu tot felul de memorii la tot felul de foruri care de care mai competente şi asta nu de ieri sau alaltăieri,, ci de ani „buni;- de zile şi fără nici un rezultat. Despre ce este vorba? De un canal betonat pentru scurgerea apelor de la staţia de „tratare" a
G.F.C.H. Dej şi Fabrica de făinuri furajere. Ca
nalul a fost „gîndit“ te
meinic: ridicat la 1—2 m
faţă de gospodăriile oamenilor, în aşa fel îneît apa rezultată din ploi să; curgă direct în bătătura „fericiţilor*. Acest canal buclucaş necesită să fie curăţat (decolmatat) la
„GAZETA SOMEŞANA".. VA ADUCE LA ;..
■ ; CUNOŞTINŢA: - :
cel puţin 5 ani, dar nu s-a întîmplat asta da 11 ani şi apele., curat-rnur- dare deversează pesta
' maluri.îh anul 1976, „gospo
darii" oraşului au efectuat o umplutură de un metru
pe latura vestică ă terenului la care ne referim, îransfomilnd astfel su-; prafaţa într-ua lac după plac, adică după gîndirea „înaintată*1 a fostelor autorităţi".
Ce-i de făcut? —- se în- ‘ treabă cei care trăiesc . „fericiţi11 pe malul lacului. De'făcut s-ar putea face, dar nu ştim cînd şi ce „indicaţii14 se mai aşteaptă. „Pescarii amatori" sînt invitaţi la un concurs pe tema: „Unde e „peştele" cel mai mare ?“ Despre 7 desfăşurarea concursului vă. vom ţine la curent, stimaţi cititori.
Radu ZAGREAN
Fiecare partid caută , să-şi cîştige adepţi prin diferite metode. Programe atrăgătoare, apeluri, lozinci, vizionări de films îa sediu. Altele, in curs da
. formare, îşi anunţă intenţia din timp, solicitiftd a-
LA ORDINEA ZILEItenţia noilor membri cu vederi asemănătoare. Dar, iată, că de foarte mult timp se pregăteşte o nouă formaţiune politică. încă
__ ' *
P fO p l in # » * ® I
N o u a b a n c n o V â ;
A v a n t a j e »
. T f f m S ' i i a v o r f a c e « c o n o m i i- b â f’bâhV v o r inveaH ra p id battiî- b a n c n o t a v a •?» u * © r c o i w « r + î b » l a
din. timpul dictaturii şi-a făcut simţită prezenţa, ac- ceutuînd-0 în zilele noastre. Fără să facă tam-tam, fără să prezinte program, nici chiar membrii ei nu ştiu că fac parte din mişcare, îngrijorător este modul de a-şi alege adepţii.- într-o bună zl, marea majoritate a bărbaţilor vor fi membri.
Iar dacă se înscrie la tri
bunal cu acte şi program
î« regulă, nici Frontul nu i-.Tr face faţă în viitoarele
alegeri (eventual, o oarecare opoziţie, ştiţi, fcnaeiie
— cu dl. Petre Roman), h u m e le noii organizaţii
ar putea fi: Partidul băr
boşilor sau Frontul Bărboşilor, sau Mişcare . . . „în
fond nu contează denumi
rea, noţiunea de partid fi
ind perimată0..
Este însă o problemă: modul de recrutare a membrilor. Nu este cinstitl Să fie daţi în judecată! Dacă vor să fie bărboşi să fie... sănătoşi. Dar... să nu „boicoteze1' aprovizionarea cu lame de bărbierit!
Ioan TEKKC
v  ÎNCEPUT V
DEMONTAREA
STATUI! LUI LENiN
DIN CAPITALĂ
Sîmbătă la amiază, din dispoziţia Primăriei Capitalei, în prezenţa a cîtorva sute de cetăţeni şi a numeroşi ziarişti români şi străini, a început demontarea statuii lui Lenin din Piaţa Presei libere. După unele afirmaţii, statuia ar eîntări în jur de 7 tone şi a fost ridicată pe soclul de marmură roşie cu aproape 30 de ani în urmă, simbo- iizînd însăşi ideea de socialism şi comunism jpe pămîntul 'românesc.'
' (Rompres)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ : : ÎS1 ACTUALITATE!
Iată-ne la- Începutul unei noi campanii agricole. . 0 Campanie care so va derula, după mulţi ani de aşteptare; sub semnul liberei iniţiative- a truditorilor o- fioarelor. De-acum reuşita in agricultură depinde în mod direct do modul . în care va acţiona fiecare gospodar în parte, dar şi de sprijinul pe care îl vor a- corda activităţii de pe ogoare -Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Primăria judeţului, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară a judeţului 'precum şi celelalte foruri cil responsabilităţi în buna a- provizionare. cu produse ,it.. gricole. In acest sens, Pri- maria.' judeţului a 'iniţiat vineri, 2 ma'rtfei o intîlnire de ' lucru ■ cu **onducâtoi-ii instituţiilor judeţene . din domeniul, agriculturii şi industriei al imeritare, ariati- zîndu-se, , cu acest prilej, stadiul pregătirilor -pentru" actuala .campanie de primăvară. Am solicitat, peri-., ira cititorii ziarului nostru,
.cîteva precizări din partea conducerii D.G; A.I. A.
— După emiterea . reglementărilor pentru restruc- 1 urarea ■ agriculturii şi îndeosebi a decretelor 42 şt
'•13/1990,- agricultura cooperatistă a trecut p r in 1 frământări cu lotul deosebite. Care sînt noutăţile faţă dc situaţia existentă Ia începutul anului?
— Din cele 105 cooperative existente pînă -la începutul acestui an, ca urinare a dezarondărilor pe sate, s-au constituit 211 co-. operative, di'n care 9 s-au desfiinţat, pămîntul şi a- nimalele fiind preluate de către cei în drept. Există încă un număr de 27 cooperative în care situaţia nu este pe deplin clarificată. *
în urma' atribuirii de lo- . turi personale şi loturi iti folosinţă’ îndelungată, suprafeţele cooperativelor a- gricole au scăzut eu peste
40 mii hectare.'Mari schimbări se înregistrează. în ce
~ priveşte, structura culturi-' lor. Grîul ocupa suprafeţe mai mici decît în anul trecut cu poşte 12 mii hectare, orzul, de,'toamnă' cu aproape 1500 hectare, or-
' zoaica este planificată pentru a fi semănată pe o. suprafaţă mai mică faţă de 1989 cu aproape 5000 hectare, iar la porumb suprafaţa cultivată va înregistra cel mai spectaculos regres: cu 23.520 hectare mai puţin comparativ cu anul trecut
•— Cu toate eă în toamna trecută,: ca în flecare din ultimele toamne, s-a raportat (nu, .şe ptttea altfel!) încheierea arăturilor, nu mai 'rămas încă suprafeţe- nearate. Care este situaţia la zi?. r— .Pină Ia 1. martie s-au recuperat,- ca urmare a vremii mai blînde din a- ceastă" iarnă, o parte din
' ,,restanţele'1.', rămase din .toamnă la arat,,. respectiv aproape 11,000 hectare.' Au, trai- rămas totuşi - aproximativ 12.000 hectare nearate, pa care lucrarea se va executa în''15—20 zile. .
Ce ne puteţi spune despre starea de vegetaţie a calturilc-r de toamnă şi despre fertilizarea acestora eu; îngrăşăminte chimice?
— In urma acţiunilor- de. verificare a stării de vegetaţie s-a constatat că la orz răsărirea şi starea de vegetaţie sînt mai bune (fapt normal, ca urmare a iernii blînde), dar şi la grîu şi secară’ răsărirea şi densitatea sînt promiţătoare. Este important însă să se acţioneze prompt la ferti— tiîizSri. Deocamdată (pînă la '1 martie) s-a fertilizat doar 38 la sută din totalul suprafeţei planificate. Se fac eforturi pentru procurarea Întregului necesar de- îngrăşămiate (mai există un deficit de 2774 tone), ce va trebui să fie asigurat şl livrat ia timp.
Emil LUCA
H E P 0 K M 3 de lonConstantinescu
n ®B
n .
— Nu comunicat — s-o amestecat ea din nou in vorbă. Interviu că doar tu nu eşti fitecine!
— Imposibil a ţinut să clarifice lucrurile scaraoschi. Ca ne crcdeţi aşa de llm- pifi ca să vă facem reclama pe gr atu? Altora ic-afi plătit bani grei pentru cîteo informaţie. Sc vorbeşte, în iad, cu nfi mers pină acolo incit a\l finanţat integral apari(ia unor publicaţii dacă înserau in pagini cite un articol elogios la adresa voastră.
— Pliitcsc şi acum, plătesc cil costă, nu mă tirguicsc deloc, — s-a explicat bil- bîttul dictator.
— Cu ce, domnule? Sau poate nu ai luat incă la cunoştinţă că ţi-au fost blocaţi conlurilc? Şi apoi mai e cava. Nouă nu ne trebuie bani furafl. Dacă avem nevoie, facem pe dracu tn şapte yi ne procurăm cinstit lovelele. Dar ca să nu mai pierdem vremea, fiindcă timpul înseamnă bani, luaţi voi coşul ăla cu cărbuni şi mergeţi şi prcgiUlti-i'ă bala, că doar n-o să intraţi jcgoşl tn iad.
— Te previn că eu nu sint om de serviciu. Şi nici tovarăşa. Ea este...
— Ştiu ce pretinde că este. Dar n-am ce vă face, am trecut şi noi la autogospo- dărire.
Neavînd încotro, cci. doi au apucai de coş, unul deoparte, celătaU da alta, fi cu mersul lor „graţios" s-au îndreptat ̂ spre baie. Mare le-a fost însă uimirea cind au «ârut că Tabineţii, precum şi cclelaltc părţi, nti erau confccţionale din aur, ba. chiar nici măcar aurite.
— Nu mă spăl. nn mă spăl — a început să scîncească el. Prefer să renunţ lo igiena corporală, decit să intru într-o vană mizerabilă din tablă şi să pun mina pe o rozetă din plastic!
— Bine faci — l-a încurajat ea. Nici la. Tătărăi nu făceai baie ţi slavă domnului ai ajuns cca mai marc personalitate politică a lumii.
Crezînd că pot face cc vor, cai doi s-au înşelat. Nici nu terminase de rostit ultima frază, cind uja s-a deschis violent Şţ tn baie a intrat un zdrahon cit toate zilele de mare. A întins mina şi fără a rosti vreun cuvînt a înccput să-şi mişte degetul arătător. Dascifrind mesajul, dictatorul l-a urmat fără a sc împotrivi.
A fost condus intr-o încăpere în care se afla un birou, două scaune aşc~alc de-o parte fi dc alta a acestuia, o veioză şi ut» aparat electronic dreptunghiular.
•— Ia loc — l s-a adresat zdrahonul, vc un ton poruncitor, arătindu-i' scaunul dtn. faţă. -I
ADEVARUL - IN LIBERTATE PAGINA 2
O MJIATIVA STIINJIFICX.Nimeni nu contestă as
tăzi faptul că demografia face mai inteligibilă istoria omenirii in devenirea ei generală. Expansiunea teritorială şi treptata mondializare a cercetării demografice a generat, pe lingă o amplă mişcare organizatorică la toate nivelele, ţi o diversificarea realităţilor şi surselor investigate In acest context, un grup de cadre didactice ţi cercetători de la Universitatea din Cluj au pus bazele Seminarului interdisciplinar de studiu al populaţiei. O- biectivele generale ale Seminarului sint sesizabile din însăşi titulatura a- cestui organ de lucru/-şi anume: abordarea Intr-o manieră pluridisciplinară cu tehnici ţi concepţii ştiinţifice moderne a e- volutiei 'populaţiei ţării noastre • • din antichitate pînă In contemporaneitate, valorificarea sub raport demoistoric a operelor ştiinţifice din trecut (istorice, statistice, sociologice, medicale, geografice, biologice etc.) şi pragmatizarea investigaţiilor cu caracter demografic. Ca modalitate de lu
cru, Seminarul îşi desfă
şoară activitatea prin dez- ' bateri lunare In cadrul
cărora vor fi analizate problemele metodologice,
vor fi prezentate rezulta
tele cercetărilor personale (sau colective) din domeniile amintite. Anual, sub formă - de simpozioane, vor fi finalizate cercetările din cursul anului şi se vor proiecta direcţiile de cercetare • viitoare. Membrii acestui Seminar pot deveni cadre didactice din învăţămîntul uni
. versitar şi preuniversitar. cercetători, studenţi, toţi cei ale căror preocupări ştiinţifice vizează Intr-un fel sau altul reconstituirea istoriei globale din punctul de vedere al factorului populaţie. Primul Seminar se va desfăşura în data de 23 martie a.c., orele 13, Ia Catedra de sociologie a Universităţii din Cluj. Cu acest prilej, va avea Ioc o dezbatere metodologică cu privire la metodele şi tehnicile moderne de studiU • al populaţiei, precum şi prezentarea unei lucrări colective privind structura populaţiei Transilvaniei In prima jumătate a sec. al XlX-lea. Informaţiile necesare afilierii la seminarul nostru pot fi ob
ţinute la ' telefoanele:
1-61-01, interior 125
Catedra de Sociologie, prof. Ion Aluaş şi 1-83-43
— Institutul de Istorie şi
Arheologie, Ioan Bolovan.
Cercetător Ioan BOLOVAN
OPINII:
TRIBUNELE „ O F IC IA LE 'A existat o perioadă de
timp — poate un deceniu— cind; cu regrete şi strîn- gere de inimă, păşeam foarte rar pe un stadion sau tntr-o sală de sport, chiar la competiţii de mare interes. Şi aceasta, in primul rînd pentru că nu puteam fi de acord cu a- titudinea unor spectatori, imi era jenă să fiu martorul unor manifestări total nesportive, să aud expresii triviale, limbajul obscen rostit fără perdea, repet de către o mică parte din o- . cupanţii tribunelor, unii din ei fiind şi intr-o avansată stare de ebiertate. Şi tn al doilea tind nu puteam suporta, nu puteam vedea, nu-mi puteam opri privirea asupra TRIBUNELOR „OFICIALE". Ambele aspecte par de ordin auditiv şi vizuali sint, tn fond, cu profunde valenţe etice. Despre primul voi vorbi cu alt prilej; in rtndurile. de faţă mă voi limita la cel de al doilea.' După cum se cunoaşte; toate tribunele marilor stadioane ale ţării, ca şi cele ale sălilor de sport de mart dimensiuni, beneficiau de aşa zisele tribune oficiale. Âm reuşit să pătrund o- dată într-una dintre aceste ermetice sanctuare, fireşte intr-o zi cină nu era meci, (And stadionul era pustiu şi cind, cu mare greutate şi atunci, muritorii puteau avea acces acolo. De fapt, aceste locuinţe privilegiate tn care se trăia . doar o oră-două pe săptă-
mtnă, erau adevărate a- partamente ultraconforta- bile, de un lux opulent, cu covoare de preţ, cu tablouri şi tapiţerii, cu pereţi de sticlă transparentă şi incasabilă, cu comode fotolii pluşate. Fiecare din acestea cu destinaţia sa, unul numai pentru „tovarăşul prim“, altul numai pentru „tovarăşul cutare", un al treilea doar pentru „tovarăşa X“. Şi fn aceste cazuri exista tendinţa de a se imita în mic, la scară redusă, practicile înaltei nomenclaturi de a-şi înjgheba pretutindeni vizuini amenajate la cel mai tnalt nivel. Desigur că existail şi tncă există tncăperi anexe, săli de odihnă, bufete şi baruri unde înainte de joc, în pauze sau după, „tovarăşii* se retrăgeau la un drink (evident cu un nume in care se întilneau literele W, K şi Y) şi vorbind despre cum mai joacă băieţii, consumau şi ct- teva sandviciuri ş i1 vreo două superlonguri. Deci, aceleaşi persoane care se deplasau tn autoturisme negre cu număr mic (ale statului), care se lăfăiau în
*vile confortabile (ale statului), care nu aveau probleme cu alimentele, paşapoartele sau televizioarcle tn culori, aceleaşi persoane erau scutite şi de plata biletelor la manifestările sportive. Ba mai mult, e- rau primite cu temenele şi cu „să trăiţi“ şi conduse in locurile de onoare ale TRIBUNEI „OFICIALE".
Cine erau aceşti „oficiali“ şi cu ce drept ocupau a- ceste locuri? In timp ce copiii, elevii, foşti sportivi de performanţă sau profesorii de educaţie fizică îşi cumpărau bilete de intrare.
Situaţia era identică şi tn oraşul nostru, tn Cluj. Aici, ca şi in alte „ localităţi, de altfel, zelul şi fantezia trepăduşilor, sau poate un ordin venit „de sus", a dus la crearea in cadrul tribunei oficiale, din Sala sporturilor, a unui spaţiu şi mai „oficial“ o „tribună o- ficială" a tribunei oficiale . . . Deci, o stratificare
. in cadrul stratificării, un amestec de elitism neobrăzat şi de absurd care aduce a teatrul lui lonescu.. lată unul din motivele pentru care am frecventat mai rar atiţia ani stadioanele şi sălile de sport; din cauza acestor TRIBUNE „OFICIALE'' in care personaje mult prea bine a- sortate tn haine de blană
sau din piele se lăfăiau tn fotolii comode. Personaje care nu aveau nimic, dar absolut nimic de-a face, cu fenomenul numit SPORT.
Fără îndoială că aceste „fotolii de orchestră“ ale sălilor şi stadioanelor vor fi ocupate de-acum încolo de cei care le merită. Foştii lor .senatori de drept“ sînt invitaţi la cozile de bilete; este şi acesta un bun remediu împotriva su- praponderabilităţil.
Şi mai cred că e uman, firesc, şi bine ca elevii, copiii, foştii sportivi de performanţă şi mai ales cadrele didactice care predau educaţia fizică tn in- văţămintul de toate gradele, să aibă liber acces la toate manifestările sportive, de ori ce nivel. Am mai spus-o intr-un . ziar central acum clţiva ani şi acum o repet; tn ^Adevărul tn libertate* cred că acesta este UN DREPC NECESAR.
Dorin ALMAŞAN
ROMANIA - ELVEŢIA 24-16(12-8)
Aseară Ia Preşov, In Cehoslovacia, în cadrul grupei B a Campionatului mondial de handabal masculin, echipa României a întîlnit puternica formaţie a .Elveţiei, care îşi juca ultima şansă de calificare.
După un joc deosebit de disputat, eu faze rapide şi spectaculoase la ambele porţi, echipa României a cişti- gat partida cu scorul de 24-16 (12-8), terminînd pe primul '
loc în grupă şi intrînd neînvinşi in grupa semifinală.
Luni seara echipa României va întîlni echipa cîştigătoare din meciul Franţa — Algeria. : . \
Dreptul la replîcâ: I N D I G N A R E
'Am citit cu stupoare scrisoarea deschisă adresată de. un grup anonim d-lui ing._ Nicolae Pescar, preşedintele Cooperativei „Metalurgia'* Cluj, In ziarul „Adevărul în libertate*1 din 23 februarie 1990. Trecem peste gravele acuze care i se aduc acestuia (Intrucît ele vor fi obiectul Unei acţiuni personale în justiţie) şi ne manifestai»
. profunda indignare faţă de acest aşa-zis .grup de oameni ai muncii din cooperativă", care sub haina otrăvită a anonima
tului, împroaşcă, cu noroi întregul colectiv de muncă al cooperativei, II împingă
la dezbinare şi defăimare.; Ţinem să le amintim acestor clopotari anonimi, care se tem să-şi arate chipul la lumina dreptăţii, democraţiei şi a libertăţii, că sub îndrumarea d-lui ing. Nicolae Pescar, chiar in condiţiile grele ale vechiului regim, colecthul nostru de muncă a fost ani de-a rîndul fruntaş pe judeţ ţi pe ţară. Şi, ca urmare, nu numai că nu
I-am • acceptat demisia d-lui ing. Nicolae. Pescar, ci, în cadrul alegerilor care au a- vut loc în 23 februarie 1990 (şi nu în 24 februarie 1990, cum căutau să manipuleze în articol anonimii), a fost reales în funcţia de preşedinte, cu unanimitate de voturi.
Subliniem faptul că alegerile au avut loc conform normelor de reprezentare. Numărul participanţilor a fost mărit din iniţiativa lucrătorilor, surprinşi de conţinutul calomnios al scrisorii deschise apărută- chiar în dimineaţa zilei alegerilor.\ Cu acest prilej, indignaţi Ia culme, reprezentanţii au hotărît prin vot ca giupul anonim (odată ce va fi dezvăluit) să fir obligat ‘ să se retragă din această cooperativă.
Fodor ANDREI, preşedintele Consiliului social din
cooperativa «Metalurgia" Cluj şi 460 de semnatari
0 floare pentru totdeaunaRegizorul Marin D.Aurclian a terminat comedia Floa
rea dc cactus de Pierre Barillet şi Pierre Gredy nu cu mult timp înainte de Revoluţie Considera că, împreună cu inimosul colectiv al Teatrului de Stat Turda, a făcut un spectacol bun. Publicul a subscris la această părere şi încă de la începutul anului turneele au debutat în trombă. Spumoasa comedie a fost văzută de mii de spectatori şi aplauzele au confirmat părerea pozitivă a criticilor. Acum turdenii păşesc pe scena Naţionalului clujean cu aceoaşi dragoste de teatru care i-a animat întotdeauna. Pentru că ei sînt actori adevăraţi şi scindura scenei este mirajul vieţii .lor. In decorul lui Constantin Kussu, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, abil şi bogat în su-’ gestii, actorii: Stelian Stancu, Mariana Miiller, Narcisa Pescar, Gabriel Chirea, Vasile luşan, Andrei "Porfase, Ileana Portase, Eugenia Şerban, Ana Cojocnean, Sorin Oros executa o partitură artistică de zile mari. Oviuiu Cosac, regizorul tehnic, semnează, ca de obicei, tm aranjament muzical plin de imaginaţie, ce rămîne în mintea spectatorului, la fel ca întreg ansamblul construcţiei piesei, ca o foaie dăruită pentru totdeauna. Spectacolul va avea loc luni, .î martie, ora 19. (D. S.)
FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE,
BIROUL DI-; COORDONARE C l.l'J
La biroul «le coordonare ( luj. v|r. Gln-orglie l)«j:i nr. 9, telefon 1.04.14, sc fac înscrieri in cadrul Fron
tului Salvării Naţionale, /Unic intre orele <)—!!). Pre
cizăm faptul ci Vîrj1;i minini.'i <[<■. înscriere esle dc16 ani.
STRĂZILENo a s t r e
In urma apelului nostru am primit propuneri de la cititorii: Vasile Gabor, Alina Ana Bol- ba, Răzvan Givulescu, Daina Nicolae, „Un grup de .cetăţeni", Pintea Vasile, colectivul Pop Petru, Cantor Valentin,
Ionel Sirbu, Petru Du-
mitreasa, Daniel Ardc-
leanu, Cornelia Pleşa, Teodor Rusu, Vasile
Batin, Aurelian Voicu — Dolj, G1iga, Marcela,D, M. Olteanu, • Petre
Catrinu. Nicolae Dra- bant şi mai mulţi alţii.
Vă mulţumim pentru propunerile făcute, care
cuprind foarte multe
denumiri şi aşteptam şi
alte opinii, l-l 15 martie
se vf/r concentra propunerile făcute şi vor
fi înaintate la Primăria oraşului jw’nini a fi
luate in considerare la
.schimbarea denumirilor.
APOI, DACĂ TREBE, TREBE!"t f
Orice s-ar spune, noi, - clujenii,- sîntem. eşantionul cel mai reprezentativ al ardelenilor; singurii care respectăm cu sfinţenie străbunul principiu: „Apoi, dacă trebe, trebe!“.
Se. plîng capitaliştii, adică cei din capitală, că nu au „aia“, că nu au „aialal- tă“. Noi nu ne-am-- plîns nici înainte de revoluţie şi nici acum, în libertate. Înainte de revoluţie nU ne-am plîns pentru că nu aveam cui (ce mult contează un „cui“ la casa omului1). Acum nu ne plîngem pentru că nu' încăpem * de
alţii. De fapt situaţia de azi se aseamănă puţin cu cea de ieri; ieri criteriul >le remarcare se baza pe .,palme", azi pe „coate“. Şi a-
poi, ne-am obişnuit să stăm cuminţi în „bănci'*,
spunîndu-ne resemnaţi; „A- poi, dacă trebe, trebe!**.
Ne hrănim mai mult spi
ritual privind imaginii? de la televizor sau citind pre
sa; că „tare fain arată şi tare mîndru vorbesc". Mai ales unii care îşi dau cu presupusul privind rezol
varea problematicilor multiple din ţară, după principiul: „să muncim ca in socialism, dar să primim salarii ca în capitalism".
Noi, clujenii, n-am prea cerut şi nu prea cerem. Am fost' (şi am rămas), poate, judeţul cel mai uitat de „zei“ şi „cei mai puţin iubiţi dintre pămîn- teni“. .
In timpul revoluţiei s-a murit şi în Cluj şi în Turda. Ne plîngem şi azi eroii care şi-au jertfit tinereţea. Pentru ce? Pentru libe ra te’ In orice caz, nu pentru libertatea de a ne jigni u- nul pe altul, de a încerc^ să semănăm dezbinare şi discordie şi nici pentru a ne da recip;oc în cap. 7
Da! Au curs gloanţe şl sînge in judeţul, . nostru. Dar n-am fugit la televiziune să pretindem a fi declaraţi „oraş erou". Eroi au fost doar- cei ce au stropit cu sîngeie lor cald străzile oraşelor .noastre. Doar ei! Noi, noi cei ce sîntem în viaţă sîntem -mai puţin eroi. Eroi, eventual, pentru stoicismul cu care am răbdat şi răbdăm, am aşteptat şi aşteptăm ca dreptatea şi adevărul, bunăstarea şi bucuria să apară şi pe u- liţa noastră.
Pînă atunci muncim şi aşteptăm, conform străbunului obicei ardelenesc: „Apoi, dacă trebe, trebe!“.
Ioan HERINEANU
M IC A P U B L IC IT A T E ... U M O R IS T IC Ă• Alcool, volan, pierdut direcţia de mers. Stop co
pac margine şosea. Solicit tăierea copacului./ • Pierdut carnet de conducere auto după suflat'în fiolă verde. Declar fiola . . . nulă.
• Ofer tnărfuri „extra“, etichete noi din occidcnt, „recepţionate1* ca ajutoare. Bişniţar.
• Predau ore de logoree celor dornici să facă politică. Succes sigur la şedinţele C.P.U.N.
• Ofer apartament 3 camere, dependinţe, confort sporit, plus soacră. Solicit mai mic. Fără soacră.
CUVINTE ÎNCRUCIŞATE:
R U S T I C ĂORIZONTAL: 1. Agricultură la domi
ciliu • 2. Fata dimineţii — Veche măsu- iâ ;le capacitate • 3. Luerează-n podgorie• 4 Pe marginea girlei din sat — Capriciu • 5. Par la zăplaz — Vara pe uliţă!• o. Vîrf de casă! — Textilă — Cremă (mold.) • 7. Semănatul şî săpatul (sing.) — Rădăcină de pipirig! • 8. In vale! — Pămintui pe ... hirtic-! • 9 Culeg cerealele • 10; Fertilizatoare (vorbind de bălţi).
VERTICAL- 1. Hlid de lemn — Prinzul• 2 Plantă erbacee, denumită In popor „Muşcata dracului" — Recoltatul • 3. Meşteşugar rustic — Calciu • 4. Cîntec veclii, din popor — Oraş in Franţa • i>. In circă! — Materie primă pentru cioplitorii fundaţiilor de case rustice • 6. Varietate de mazăre — întins • 7. Lopata ruptă! — Vestit orator roman • S. Construiesc care — Munţi în Marea Brltanie
i 9. Vestiţi zugravi ai satelctr — Repari » 10. Orchestră rustică — Pămîntul sfînt Cuvinte rare: RUIN, GAEN, SOA.
Zono TURDEANU
PAGINA 3 ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE
PUNCTE DE V.RESTRUCTURAREA ECONOMIEI
iE NAŢIONALE îp i e e B ? s e s ¥ î? ■=*
.. - /
Pină la Revoluţia din Decembrie 1989, la ordinea zilei se afla aşa-zisa proprietate socialistă, cu cele două forme, mai în- tîi de stat şi „cooperatistă*, iai apoi „a întregului popor*1 ,şi „cooperatistă". In realitate, însă, sub masca acestor denumiri, proprietatea asupra celor mai numeroase şi importante mijloace de producţie a fost proprietatea u- nul stat pus pe căpătuială cu orice mijloace, îndeosebi extraeconomice. Acum, tot mai multe partide politice şi oameni încă fără de vreun partid vreau o limitare a proprietăţii de stat la anumite unităţi economice, ' unităţi care să-şi desfăşoare activitatea după re- ' gulile economiei libere.
Asta e oare tot ce-şi doresc mai bun oamenii care urmează să lucreze în unităţiţe economice .a- i late în discuţie, adică să-l schimbe pe „ceauşescu — pcr“ cu un alt stă- pîn?.
In raport cu ceea ce-mi oferă spre luare la cunoştinţă în acest sens istoria scrisă şi evenimentele politice trăite în ultima vreme, eu mă îndoiesc de un răspuns afirmativ. De aceea, îmi permit a supune spre reflecţie cititorului dornic, de dialog o idee menită a îngrădi, pe cît. posibil, statul, ca şi pe orice partid politic, să constituie şi să impună celor mulţi tot felul de grupuri de presiune. Cei mulţi au nevoie de un stat care să fie al lor, şi nu invers.
'într-o formulare extrem de lapidară, ideea noastră este următoarea: orice mare unitate economică aparţine celor care lucrează în ca şi prin ei întregului popor.
E departe de noi intenţia de a face din această idee o simplă lozincă, fără acoperire.
Pentru ilustrare, luăm, într-o formă simplificată şi ipotetică, cazul, unei
200 u.b., subscrisă de lucrătorii ei, şi a dobînzi- lor aferente acestei sume, folosindu-se 20 la sută din beneficiile realizate. Deci, abia, după a- ceastă amortizare va face- noua noastră Întreprindere vărsăminte în contul naţional de acumulare, vărsăminte care odată şi odată vor compensa „creditul" acordat de stat în numele societăţii.
ALE CUI SA FIE MARILE UNITĂŢI EC0NOMICE?
noi întreprinderi pe care cineva (una sau mai multe persoane fizice sau/şi juridice) ar vrea s-o . înfiinţeze, scop In care e nevoie de 1.000 unităţi bă-
: neşti (fie ele mii'lei, zeci de mii lei etc.).
Cei care urmează să lucreze în această întreprindere pot subscrie, dacă au de unde, pînâ la .concurenţa sumei necesare. In completare se apelează la credite.
Să zicem că e nevoie de un credit de 800 unităţi băneşti (u.b.), iar pentru moment singurul creditor este statul, din fondul pe care acesta şi-l constituie prin aplicarea unui impozit de 20 la sută din beneficiul realizat de fiecare contribuabil ăl ţării la acumulare.
După intrarea* în funcţiune, întreprinderea începe amortizarea sumei de
Spre deosebire de o întreprindere nouă, o între- ; prindere deja existentă ' este un caz particular al celor expuse mai sus, ceea ce face ca soluţia propusă de noi sâ fie generală şi -aplicabilă, după completare şi îmbunătăţire, de către factorii de decizie şi în orice mo-; ment.
I Pentru a mări interesul .
lucrătorilor în a munci
cît m ai' mult şi eficient, ' în oricare ar fi întreprin
derea lor, preconizăm a-
cordarea de beneficii mai substanţiale pentru fie- ' care şi după o cotă care să reflecte dinamica ratei rentabilităţii; adică, acolo unde rata rentabilităţii este mai mare, şi cota de - participare la beneficii, să fie mai mare, şi invers potrivit unui raport dina
inte şi de comun acord stabilit (chiar pe ramuri de activitate).
desigur, propunerea noastră poate şi pe alocuri trebuie corelată şi cu alte măsuri concrete de politică economică, cum ar fi cele vizînd formarea preţurilor, impunerea veniturilor în vederea acoperirii altor cheltuieli generale ale societăţii decît pentru acumulare şi do- bînzile. In acest din urmă caz, suma subscrisă pentru investiţii iniţiale sau/şi ulterioare în întreprinderea în care lucrezi să fie aducătoare de eîştig
• mai mare decît atunci cînd ea este depusă la C.EC.
Spaţiul care ne este rezervat aici nu ne permite să insistăm acum şi asupra altor aspecte ale problemei aflate în discuţie.
' De aceea, debeamdată ne oprim, conchizînd că actualele mari întreprinderi şi alte asemenea unităţi economice trebuie să a- parţină celor care lucrează în ele şi cit timp lucrează în ele, iar prin cele deja arătate ele vor fi şi ale poporului, aşa cum vor fi chiar şi stabilimentele care vor lua fiinţă cu capital străin. Ca atare, pentru valorificarea in aceste condiţii a forţei de muncă disponibile, cu resurse naturale aduse din exterior şi cu unele (dinainte stabilite) din interiorul ţării, n-ar mai trebui să ne'fie aşa de frică de acest capital.
. Vasilq, MARIAN.t cercetător ştiinţific
D R f H a n C IIĂ ffN E S C• O primă ştire, iriai reconfortantă, pentru început:
cei însărcinaţi cu scoaterea din funcţiune a microfoanelor au anihilat „sursele" de la revista „Steaua** şi „Ile- licon“ (fostă „Utunk").
• Asociaţia de locatari de pe Dragalina 2—10 reclamă faptul că facturile de plată gaz, pe luna ianuarie, sînt foarte mari: cîte 1500 de lei, în medie, pe familie. Preţul gazului metan s-a redus, totuşi. La mine la bloc situaţia este identică. Aşteptăm lămuriri de la I.R.D.G.N. Ori o fi luat ministerul alte hotărîri neasortate cu decretul în vigoare?
• De la locatarii din strada Pata, nr. 18 bloc P8, a- vem un' întreg dosar: moţiune cu semnături, proces-ver- bal de control, măsuri dispuse de Inspecţia pentru Construcţii Gluj. Problema poluării fonice (stabilită şi confirmată) nu a fost încă rezolvată. Oamenii au dreptate, zgomotul este mult prea mare.
• La Bucureşti în G.P.U.N. a fost Gelu Voican, fost condamnat de drept comun. La Cluj, la municipiu, domnul Paul Calancan, economist la Combinatul Minier, după cum ne relatează foştii colegii, şi ne confirmă actualii, a avut şi dînsul probleme de natură juridică. Mai precis, a fost condamnat, pe vremea cit lucra la „Metalul Roşu", pentru luare de mită. a fost condamnat şi a executat o parte din pedeapsă, la Gherla. Desigur, G.P.13.N. nu are un serviciu specializat de cadre, nu poate fi acuzat de prea multă toleranţă. Gei ce şi-au desemnat reprezentanţii în organele locale de conducere puteau să fie mai exigenţi, Insă, în selectarea valorilor.
• Untea Paraschiva din Slatina, Olt, roagă pe clujenii care pot de relaţii despre Haltrich Laura care avea două verişoare în Cluj să anunţe la adresa, strada Elena Doamna, bl.'6, sc. A , et. II, ap. 12, Slatina Olt, cod. 0500.
• Elena Unguruşan, str. Rapsodiei 9/11 ne scrie că sînt foarte multe persoane abonate la mai multe publicaţii pe care le primesc „retro", cîte 4—8—11 ziare, odată. Firesc, lectura ziarelor după cîteva zile devine plicticoasă. Ziarul, ca piinea, e bun cald. S-a interesat la Oficiul PT.T.R. care este cauza iar răspunsul a fost că „nu s-au înfiinţat posturi" Probabil că dacă cei de la Ministerul Muncii şi ministerul de profil ar vedea cozile imense de la forţele de muncă s-ar hotărî sâ acţioneze mai rapid pentru elaborarea unei legislaţii a muncii în raport de realitate (surplusul de forţă de muncă).
• Din învăţămîntul superior ne vin veşti că au rămas cadre didactice pe drumuri. Intr-un loc nu s-a acceptat nici ca cei „nepopulari" să lucreze in cercetare. Ne interesează tot mai mult libertatea şi tot mai puţin soarta oamenilor. La vremuri noi, metode noi. Numai câ cele de acum seamănă foarte mult cu unele folosite în urmă cu patru decenii. Lupta de clasă dusă după paravanul democratizării, cu ignorarea competenţei profesionale, nu ajută nimănui. Nici studenţilor care nu vor fi veşnic studenţi ci vor fi specialişti şi .nici noilor conduceri, extrem de conciliante.
• Rubrică realizată de M. SANGEORZAN
ATENŢIE PĂRINŢI! ATENŢIE COPII!In ziua de 2 februarie
1990, ora 11,49, Compania de pompieri Dej a fost a- hunţată de un incendiu la im apartament de pe str. Ecaterina Teodoroiu, bloc: L 14, sc. D, ap. 2, din municipiul Dej.
Cauza incendiului: jocul copiilor cu focul. Numita Bude Adriana, domiciliată la adresa sus menţionată, a plecat în oraş lăsînd închişi în casă doi copii m i
nori, în vîrstă de 3 şi 4 ani, care, jucîndu-se cu chibriturile, au aprins canapeaua. Fumul şi flăcările i-au determinat pe cei doi copii să sară pe geam, sal- vîndu-şi astfel viaţa. No-? roc că apartamentul era la parterul blocului, altfel...
O statistică cutremurătoare a anului trecut arată că în primele 3 luni, din cauza incendiilor au murit 5 copii în judeţul Cluj.
Cine poate da relaţii■ In seara zilei de 1 martie 1990, in jurul firelor 19, pe Calea Floresti din cartierul Mănăştur, la extremitatea estică (spre municipiu) a podului Calvaria s-a comis un accident de circulaţie în urma căruia pietonul Dant.iu Gavril, de 43 ani, CTC-ist la întreprinderea „Armătura", a fost accidentat grav, viaţa acestuia fiindu-i şi actualmente în pericol. După accident, pietonul a fost transportat de conducătorul unui autoturism Dacia 1300 pînă In apropierea Clinicii Chirurgicale I, unde l-a abandonat pe trotuar. Cetăţenii de bună credinţă care pot da relaţii, în legătură cu acest accident (autoturismul Dacia 1300 avînd urme de accident în partea dreaptă faţă, capota motor, masca motor şi bara de protecţie faţă) sînt rugaţi şă anunţe Poliţia municipiului Cluj, biroul circulaţie, la telefon 1-21-21, int 467 sau 435.'
CURIOZITĂŢI
• Intr-un raport difuzat de „Comitetul pentru situaţie de criză în domeniul- populaţiei** din Washington se arată că, dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente în domeniul controlului natalităţii, populaţia Tcrrei, care este astăzi de 5,3 miliarde locuitori, peste 39 de ani se va dubla, iar la sfîrşitul viitorului secol va ajunge la 27 miliarde „Această evoluţie catastrofală a evenimentelor poate fi preîntâmpinată** — apreciază vicepreşedinta organizaţiei, Sharon Camp, Dispunem de resursele financiare necesare şi de cunoştinţe pentru a soluţiona problema incă în cursul vieţii copiilor noştri".
• Oamenii de ştiinţă de la Institutul de cercetări nucleari; din Kiev au identificat o capsulă de Gesiu-100 Încastrată într-un perete de beton al unei locuinţe din oraşul Novokramatorsk.
Ani de-a rîndul. locatarii din imobilul respectiv decedau aparent fără motiv. Supuse analizei de laborator, bucăţile din pereţii acestei locuinţe s-au dovedit a fi „lăcaşul" unei capsule de Cesiu-100, căzută în betonul de la o iabrică de case.
Ziarul citat subliniază că adevăraţii vinovaţi pentru rooartea locatarilor sînt incompetenţa şi lipsa controlulu i In manipularea izotopilor radioactivi.
R U T I E R ĂNu mai e loc de cei, care,
cu voie sau fără încalcă regulile elementare de circulaţie. Faptele vorbesc de la sine. Pensionarul Ioan Lenard intră în intersecţia din Piaţa 14 Iulie fără să cedeze trecerea după cum era firesc. Autoturismul 2-Cj-3286 circulă regula
mentar, nu se uită ce şi cum, şi boacăna-i gata. Două maşini avariate, un drum la chirurgie — din
• fericire fără urmări grave.Trecem mai departe pe
drumul Floreştiului: un bolid încărcat cu caolină gonea de parcă ar fi fost singur, în lume. Pe condu- ’ câtor îl cheamă Ioan Truţa şi nu-i mergea kilometrajul. Echipajul Poliţiei s-a
. . . străduit destul să-l a- jungă! Constatarea: un + de 20 km'li.
Ce se mai întîmplă pe drum?. O maşină lovită bine, circula fără adeverinţă. Pe cine o fi accidentat? Dacă explicaţia cu „parapetul** se adevereşte, e bine. Nu e bine că umbla teleleu cu o maşină ce pare că a făcut războiul în Liban.
Şi încă una: de la A.P.S. la Agîrbici e cale lungă. Mai ales cînd maşina întreprinderii e folosită pentru a aduce la Cluj o adeverinţă. Probabil una de proastă purtare.
Noi spunem. Poliţia ia măsuri şi totuşi încălcările normelor rutiere se înmulţesc.
De ce oare?Radu VIDA
^ ' r# a f A Ic
l -m * - -â. ........ ...- , - j t â ;r: ,5
• Lambada automobilistică...• Cînd l-am oprit. . . a stat. Cînd mergea, însă, ziceai
că-i la Monte Carlo. Nu. NU la cazino, ci la raliu!
• Un subofiţer dc armată crcdc că se poate circula şl aşa. . .
Foto: Nicolac PETCU
• A.P.S.-ul a destinat accnstă maşină pentru a transporta morţi. Cu ca sc fac insă curse clandcstlne. Cin»credeţi? Cei vii, bineînţeles.
ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 4
mica
4» Astăzi, cind buchetul vieţii {1 sc împl!nc:jlct cu încă un
trandafir, dragi CECILIA ICiA, bulgărele, nostru dc dragoste şl lumină, iţi dorim ca n a t î să-ţl fl? plină de fericire şl noroc. ,,I,a muH! ani!". A l tăi Toma şl Lucian. (5161)• • „La mulţi ani” djn tot suje tu l pentru cea mal bună şl m ai frumoasă mamă şl soţie din lume ANA AŞTILEAN, cu ocasla împlinirii vîrstei de «5 ani, urcară Marinei şl MI-. Jiaela (copii) şl Vasile (soţul). (5171) . '
• Un buchet de ghiocel şl cele mal sincere urări de să- nătato, fericire şl „La mulţi
• ani" mamei noastre n a s t a s ia ţ ib r e la -împltni-
. rea virstel de 51 ani. CopUl şl familiile. <4931)
♦ Cu ocazia împlinirii a 7î ani de viată, dorim scumpei noastre mame, soacre şl bunici MARIA POP multă sănătate. „La multl oni."V Fiii Emil, Doru, 0111(3 cu fam iliile. (5352)
‘ 0 Dc vînzare apartament 3' camere confort I. Tot acolo •maşină do scris portabilă. Telefon ; C-61-08. (5641):•• 0 Pierdut cal roşu, în dala dc 1 martie 1950, ln zona So- me.şeniuiui. Găsitorului recompensă. Telefon 3-68-80. (3394)•" ♦ vind apartament 3 camere. Relaţii telefon €-79-31, după ora, 17. (5151) ' .
• Vind cu schimb de loeu- ' inţă, apartament central corn*pus din una cameră şi dependinţe şl S camere cu dependinţe. Informaţii telefon1-ES-T7, orele 10—12. (5091)
• Vlnd mobilă sufragerie. Telefon 6-15-24, după ora 18. (5076)
• ♦ Vind convertor Japoner.de 1,4 îlb, videorecorder Panasonic KV 633, video laser Philips ou discuri video, toate la preţuri convenabile. Teleton4-93-23. (3092)
• Vînd video player ’ Samsung, sigilat. Teleron 3-74-89, ' (5150)
• Vind apartament 3 camere în str. Moldoveanu nr. 3, fcloo K 16, ap. 3, lingă Big, e- vcntunl preluare rate. Informaţii str. Bralaş nr. 2 A, bloc M, N I, se. 4, ap. 39, zilnic între orele 16—20, earticr Mă-- năştur. Nord. (305S) • '
, • Cumpăr orice tip de maşini de cusut penlru piese, Str. 33 Decembrie nr. 4, ap.S, telefon 8-13-01. (3036)
• Vînd vldeoton Hi-Fi, E- Jectronlca, ampliricator A 350 Hi-Fi,, orgă de lumini, duîan turn pentru aparatură electronica. aparat proiecţie (as- pectomat) cu ecran, bec rezervă şl cascte, aragaz cu cuptor şi 2 ochiuri, loc parcare - Aliiac 9. Telefon 1-51-85, dupa masa. (3081)
• Vind Warlburg 311, plus motor pentru piese, preţ 6000 Ie!. Telefon 3-13-03. (3083)
• Vind un apartament de i camere, etaj I, cu parchet.' Telefon 6-18-97. (5065)
• Vind (schimb) apartament î camere,- confort, central cu apartament 3—4 camere aceeaşi zonă. Telefon 0-16-03, după ora 17. (1981)
• Vînd uUramodern Panasonic videorecorder sigilat cu telecomandă şi garaj ln centru. Telefon 4-01-81, (4983)
• Vind CEC „Aro" pc benzină, posibilitate transformare pa motoriu». Telefon 4-12-85, (1378)
• Vind urgent .Lada 1200 S. 33.000 km, truiă popnlturl pentru 2, 3, 4, 5 mm. Telefon4-68-97. (5201)
• Vind apartament patru camere, eontort mărit, parter, parchet, zugrăvit. Telefon'3-27-36. (3510)
• Vînd apartament două camere. raia . Teleron 3-03-80. (5100)
O1 Vind vilă 1 camere, dependinţe, central, str. Moţilor, t.n parter local penlru prăvălie. Eventual schimb locuinţă. Telefon 1 -07 - RO. (iloj)0 Ciir.'păr casă (aparta.nenl)
mare sau compusa din două 'apartamente. Telefon 3-37-?6 (13671
• Vind 3 camere, dependinţe, confort i, videorccordsr Sharp, preţ convcnabii. strada Mehedinţi nr. 03-67, bloc C 7
elaj !, ap. 19, scara I. (5170)0 v ind convertor Japonez
1,3 db, zilnic telefon 4-16-8S. <346-2)
• Cumpăr npartamenl douâ camera cu cedare contract sau preluare rate. Prefer cartier Grigorcscu,. Pata. Teleton8-87-12 sau’ 8-78-18. (3175).
• Vind casă cu gradină în flaciu 247. Relaţii Baciu 84, telefon 3-57-14. (5489)
• Vind antenă parabolică completă. Teiefon 6-00-73. (5180) ,
0 Vind apartament 1 camere. etaj I, Mănăştur. Telefon2-73-93. (5191)
• Vind maşini tricotat Ve- ritas 360, Diamant, Ideal şl televizor coior „Nordmende.’. Telefon 7-30-85. (5377)
• Vind Dacia neridicată. Telefon 1-43-39. (5369)
• Cumpăr apartament confort I cu 3 camere în Grigorcscu, Crud ini Mânăştur, Pata, central cu sau fără , preluare de rate. Telefon 7-39-33, orele 18—22. (5383)
• Vind convertor Fu ba 0,idb, MZ 250 T3. Telefon 3-60-72, (5361) \0 Vind apartament moBîlat,
2 camere, bucătărie", în cartierul Gheorghenl. Informaţii zilnic telefon 5-60-00, orele ISIS. (5387).
• Vlnd drujbă. Telefon 3-53-14. (5384) .
• Schimb garsonieră confort I, proprietate' stat eu- locuinţă 2 camere. Variante.- Telefon 4-63-80, după ora 17.. (5385) - ■. ..• Schimb garsonieră ICRAL,
confort I, etaj i t ,în Mânăştur cu 2—3 camere, I.C.R.A.L. Su portăm cheltuieli. Telefon7-27-56; 6-01-35. (3045)
• Schimb (vind) apartament frumos, două camere confort cu intrare separată, parchet, proprietate personală, cartie- ;
, rul Mănăştur cu trei camere, cartierul M ânăştur.. Plătesc diferenţa. Telefon 7-09-73, o- rtle 18. (4980/A) . _ "
• Schimb apartament ” camere, decomandate, Grigorescu, central (str. Haţeg)- cu preluări de rate, cu 2 camere, zona Dragalina, Mamaia, Piaţa Mihai Viteazul. Telefon8-49-35, după ora 13. (5577)
♦ Student la medicină generală caut un-apartament cu2 camere mobilate în zona Zorilor, Haşdeu sau Jn cen-' tru. Căminul 9, camera 78, telefon 1-53-41. (3381)
, # Pierdut 2 rnînji 10 lun i; unul sur şî unul negru, în 27 februarie. 1990, sat - Vîlcelfe, . comuna Feleac nr. 75, fam ilia Berar Traian. - Găsitorului recompensă. (5336)
• Vasile Popa pierdut dove- . zile 2093T şi 20939 cu 6 cantitate de 447 kg porumb, d in 16 octombrie 1989. Le declar nule. (5093) _. •
• Blag Cornelia pierdut a u torizaţie de funcţionare zugrav, seria A, nr. 41511 e liberată de C.P. Aghireşu cu nr. 11/1971. O " declar nu lă. (3131)
• Dodea Itozalia pierdut boţ) porumb 47239, I.C. Huedin.II declar nul. (5057)
• Bodea Elisabeta pierdut bon porumb 47241, I.C. Ifuedin.Il deciar nul. (5058)
• Zonianţ Vasile pierdut carnet de membru cooperativa „Alianţa" seria 121,07270012. II declar nul. (3073)
• Pierdut guler, blană în 24 februarie, zona „Tăietura turcului1*, Grlgorescu, Găsitorului recompensă. Telefon8-42-43. (50G6)
• l'op Vasile pierdut con- .tract închiriere l.C.R.A.L. II declar nul. (5072)
• Szakacs Susana pierdut, carnet ,,Alianţa", II declar nul. (5198)
« Lulz Ilarald pierdut, contract. dc- închiriere nr. 3012.33 eliberat G.I.G.C.L. Cluj. 11 declar'nul. (.3013)
• Pescuţ Mihail pierdut dovada cu nr. . 21112 eliberată dc întreprinderea industrializarea cărnii Turda. Se declară nulă. (3130)• îîe.v.iivcs Afinia. domiciliată
ln localitatea Surduc nr. 21. judeţul Sălaj, pierdut autori- rajie dc funcţionaro nr. 51 clin18 aprilie 1937, 'cliberală de Consiliul pcspular al comunci Surduc, judeţul Sălaj. O declar nuia . (.ilCil)
• Pierdut sa:oş5 flş verde ronţlnintl ochelari In (c>c pie
le. Eos anunţaţi telefon 3-46-61, (5385)
• Pierdut căţeluşă rasă vij- 15 maghiară- Găsitorului recompensă substanţială. Telefon 1-18-70. (5358)
• Confecţionez din material plastic jaluzele, diferite culori. Teleton 6-39-34. (3137)
• Profesoară limba română meditez orice nivel. Telefon3-03-26. (3077)
9 Profesor meditez romflnu- engieză. Prefer adm lterî._In- formaţil telefon 7-08-13, (49S6)
" • Inginer, caut partener (1) pentru m ică industrie. Adresaţi-vâ la C.P. «03 Cluj. (4981)
• Institutul Central de- Cercetare, Frolectarc îh Cons
trucţii — Filiala Cluj scoate la concurs posturi de cercetător principal gradul I , . II,
j n i şl de cercetător; ştiinţific, Condiţiile de participare sînt cele prevăzute în Decretul nr.
: 689/1973. Relaţii suplimentare se obţin la sediul Filialei — Calea FIoreşH nr. 117, telefon8-19-88. (5118)
• Caut persoană pentru în grijire copil. Telefon 8-13-84. • (5589) '
• Cooperativa de Telinică dc Calcul din Szeged — Ungaria, specializată în desfacerea calculatoarelor VAX, personale (cu disc Winchester de 20—40 MO), compatibile IBM, telexuri, telefasurl, etc, precum şi în producerea de soft, vă invită • la demonstraţia practică cu tehnica d in dotare şi la d iscuţii, cu , reprezentanţii firmei, Sn ziiele de T, 8 şi9 martie, orele 10—17, i ii Laboratorul Judeţean de In formatică din Cluj, str. Dr. Petru Groza nr. 16, camera 14. Informaţii suplimentare la te- • lefon 4-27-48, interior 25, orele7—15. (5564)
• Tineri economişti execută lucrări flnanclar-cohtablle la întreprinderi rhici şl asociaţii lucrative. Telefon 7-11-84;2-78-33. (5375/A) .
• Meditez mate.matică pentru admitere. Telefon 2-0-1-88, (5333)
• Căutăm femeie pentru în- . grijirea unul copil de un an.
Str. T: Maiorescu nr. 7, ap. 4, fam ilia Turcu, după ora 17 (zona Parcul Etigels). (3382)
• Azi, 4 martie, sc îm plinesc S săptăm îni de lacrim i şi dor de cînd a In- cctat d in viaţă cel m al Subit sof, tată, socru şi b u nic TRAIAN CIUNGAN
din Turda, Nu te vom uita niciodată. Sofia Maria, fiicele Dana şi Ioana, g inerele Adl, Raluca nepoţică. (4735) • -
0 S-au scurs 6 săptăm în i dc durere şi singurătate de la dccesul fulgerător al dragului nostru soţ
şl fiu ALEXANDRU NEGREA. Comemorarea va avea loc azi, 4 martie, la biserica din Iris. Soţia Eva şi părinţii. (5236)
9 Azi se împlinesc 3 ani de lacrim i amare şţ dor de cind ue-a părăsit scum
piţi nostru fiu NELU , ALUAŞ. Nu-1 vom uita n iciodată. Părinţii îndureraţi. ( 5 1 9 5 ) ______________
• Se împlineşte un an de lacrim i şi durere de cind ne-a părăsit dragul nostru soţ şl tată ALEXANDRU NAŞ. Nu-! vom uita n iciodată. Soţia Victoria şl f iii Luca, Valet, Ana şi Rodica. (5246) •
• Azi, 4 martie, se îm plinesc 5 ani de Ia moartea .scumpului nostru so),
tată, socru şl bunic VASILK POP. In veci ne- m îngiiaţi so|ia Kavcca şl copiii Luci şi Viorel cu fam iliile. (4762)
-• Au trecut 3 ani dc lacrimi şl durere dc cind nc-a părăsit dragul nostru
lată şi soţ GAVRIL TOMOŞ, din Someşul Rece. 131 este veşnic viu în inim ile noastre. Solia şi cci 3 copii. (GOSH)
• Sinccre conrtoieanţc şi întreaga noastră compasi
une domnului director Vasile Gârbovan acum cînd se desparte de mama sa dragă. Colaboratorii do la îm i, laptelui Cluj. (3472)
• Sintem alături de colcgul nostru Remus A lbu in marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Condoleanţe familiei. Colegii <le la L î , (317Î)
• Sintem alături de colegul nostru Nicolae Todea tn marea durere pricinuită de moartea mamei dragi, Transmitem condoleanţe familiei îndoliate. Colecti vul dc la R.C.M. Cluj. (>479) _________
# Sîntem alături de tine, dragă Mara, in marca durere pricinuită de moartea tatălui tău drag. în văţătoarea şl colegii clasei a H-a C din Şcoala generală nr. 29. (3181)
- • Ne-a îndurerat profund trccerea în eternita- . te (fes fratelui TRAIAN. Nu-1 vom uita niciodată. Mihai, Veronica, Horaţiu şi Gloria. (3-183) ■
• Sintem alături de co lega noastră Maria Bot in marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii dc la B iroul contabilitate F.M.R. (5487)
& Sintem alături dc colega noastră Rodica
Fizcşan Sn aceste momente de grea încercare. Cadrele didactice de la Şcoala generală Floreştl. (5601)
V Cu durero ne despăr ţim dc scumpul nostru frate TRAIAN. Nli-1 vom uita niciodată. Surorile Raveca ţ i Maria cu fam iliile. (5183/A).
• Sin icni alături de colegul nostru sing. Mirees Mureşan in marca durere pricinuită de .moartea tatălu i drag. Colegii S.P.T. U.T., A.P.U.T.E. — C.U.G. (5360) '
0 Pios omagiu m inunatei flinte dr. IIENRIETTE
D ’ANDRfeE din partea fam. Itoşu-Pop Viorica şî M ircea din Israel, Tel-Avlv. (5606) ■ _______ ____
# Sin tom alături de domnul Dum itru Sirb în încercarea prin .care trece. Colegii de la serviciul M.R.N. Cluj. (3373)
0 Sincerc condoleanţe şî întreaga noastră compas!-'
une vecinei noastre Victoria Ovari la dispariţia prematură (lin viaţă a iu b itu lu i Ci soţ ADALBERT OVARI. Fam iliile Bugna- riu, Boieş, Căprleş, Iepure. (53C7) - -
• Azi, 4 martie, se îm plinesc trei ani de cînd iub itu l meu soţ şl tată
PETRICĂ MARTIN ne-a părăsit pentru totdeauna, lăsîndu-ne casa pustie şl inim ile zdrobite deducere. Soţia Silvia şi fiica Petri- na Lorcna. (5383)
# Dragă Mariana, acum cind te desparţi de mama ta iubită, sîntem cu tot sufletul alături de tine. Colectivul biroului'desfacere, dep.‘ I, II, I I I , I.C. „Flacăra"- (5578)
Sintem alături de colega noastră Ileana V ura îh aceste momente cînd se desparte dc iub ita sa m amă.. Colectivul de epidemiologie. (5578)
0 împărtăşim durerea colegei noastre Ana Sirb pricinuită de treccrca fu lgerătoare in eternitate a tatălui drag. Colectivul de epidemiologie. (5576/A)
Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune fam iliei Albu iu clipele grele pricinuite de pierderea soţulu i şi tatălui drag, din partea locatarilor din bloc .Ci 'str. Pietroasă ' nr. 42.
(5575)
4 Sintem alături de d-na Margareta A lbu în accste momente cumplite cauzate de pierderea soţului drag
col. (f.) REMUS ALBU (PUIU). Sincere condoleanţe familiei şi toată compasiunea - noastră. Asociaţia de locatari str. Pietroasa nr. 42, blocurile A-B-D. (5374)
• Sîntem alături de prietenii noştri Mars’ şl Mircea Toşa in accstc momente grele pricinuite dc treccrea în eternitate a mamei şl soacrei dragi MARIA ODOR. Familiile Emil Si
m ion, Şcihan Lungii, Radu şl Adrian Muntcanu, nelu şl .Nelu Ţirţan, l iviu A lbu şl Ezechlel Secară. (3373)
O Consiliul Parohial al Parohiei ortodoxe romănc -'lorcşti impărtăşeşto du
rerea preotului Vasile Fizcşan şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate Ia pierderea tată/ui lor hifi/t. (5.1J3/A)
11EG ION ALA DE DISTRIBUIRE A GAZIXOB ] NATURALE CI,UJ
• ANUNŢA / '— Furnizorul de gaze — Regionala de conducte ma
gistrale Gluj va efectua ocîorizare suplimentara a gazelor In ziua de marţi C martie 1990. . .
— Rugăm toţi consumatorii ca orice’ prezenţă a 'etil- mercaptanului să fie anunţaţii la telefoanele; 3.05.61 sau 3.46.87. (226;
I.A 7 MARTIE 1990
TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEXWÎES
Se atribuie; • autoturisme „Dacia" 1300 la toate cele trei faze • cîştigurî în bani In valoare fixă şi variabilă • excursii in B.D. Germană » Se electuează 10 extrageri • se extrag 60 dc numere • se cîşliga -şi eu trei numere din 6 extrase • biletele do 25 lei participă la toate cele 10 extrageri » cîjtigurilo fazei a III-a suplimentară se acordă din fondul special al sistemului pronoexpres. Oferiţi celor dragi bilete Pronoexpres, (225) " .
’ " CASA'. TINERETULUI
cu sediul iri Gluj, str. Tineretului nr. 53—55. anunţă concurs pentru ocuparea posturilor de • tîmplar (a Il-a calificare lăcătuş) • peisagist floricultor, pentru data de 9 martie 1990 ora 9. înscrierile se. fac la sediul instituţiei pînă’ la data de 0 martie a.c. .Bibliografia şl alte relaţii la sediul instituţiei sau la telefon 5-45-86, sectorul economic. (442) . . . . . .
TEATRUL MAGHIAR DE STAT ■Ad m in is t r a ţ ia c o m u n a h d in c l u j
str. I Mai nr.-2S • -v -'-7
organizează concurs în data de 9 martie 1990, ora 10 la sediul instituţiei pentru ocuparea următoarelor posturi; • economist • contabil • magaziner • tîmplar • 2 ta- piţeri • 2 electricieni din care unul de categorisi 6 • 2 croitori • croitoreasă pentru constumieră' • : instalator tehnico-sanltar pentru instalaţii P.S.i., • pei’uchier • 2 muncitori mtauitori decoruri. (201) ’ ̂ ' , ” ' ,
0 A 46-a petală din floarea vieţi], care trebuia să înflorească azi a fost curmată de 1 boala cruntă ce-a doborît-o de 8 luni pc iubita noastră mamă, soţie, fiică, noră, soacră şi bunică ELVIBA PAN EA. In in im ile noastre vei ră m îne cu chipul b lind şi bim , aşa cum al fost. Fam. Iancu Elvira, Em il şi lo- n u ţ , . Panea Ioan, Costea Ioan şi Maria. (3514)
0 Cu deosebită durere a- nunţăm stingerea din . viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a soţului drag IERONtM CADAR, fost şofer Ia I.T. A. Cluj, în vîrstă de 63 an). Înmormântarea va avea loc marţi, 6 martie 1990, ora 13, în satul Deuş. Cerem dc la bu nu l Dumnezeu mîngîiere ş i’ odihnă veşnică. Chipul in i drag va rămîne veşnic in sufletele noastre. Soţia Marisca şl fratele Alexa. (53S3)
• Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm incctarca din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic
şi străbunic VASILE (VALER) NEGREA din
Frata. în vîrstă de 73 ani. Dumnezeu să-l odihnească tn pace. Nu il vom uita niciodată. Fam ilia îndoliată. (5646)
9 Cu sinccră durere transmitem condoieanţele
noastre protopopului Vasile Fizcşan şi familiei, la decesul, tatălui său.. Fam. Ion Călian şl Dum itru Abrudan. (7625)
0 îm părtăşim durerea fam ilie i finului nostru
ştefan Cadar la pierderea tatălui IEIÎONI3! CADAR, prietenul nostru drag. Dumnezeu să-l ierte. Fam ilia Nicolae Rus. (3629)
0 Colectivul de cadre at U.M. 01113 Floreşti este a- lăturl de lt. maj. • Gavril Dăncuş în marea durere pricinuită dc moartea tatălui drag. (5383)______
^ Pentru sufletele cernite ale familiei Claudiu
Crisiurcanti, Întreaga noastră compasiune. Familiile Geru şi Ilcanu Ciislureanu, (3K33)
D Cu inima zdrobită de durere, aduc la cunoştinţă moartea fulgerătoare a Iu
b itului soţ, ARCADIE HOI1NARIU, in virstă dc 66 ani. Inmormintarea va avea loc in cim itirul Mâ- uăşlur iu ziua dc 6 martie, orele 13. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Soţia Zamfira. (3673)
■ ,0 Cu aUmci durere tn sufletele noastre anunţăm încetarea'. din viată Sn ziua dc 3 martie 1990, a m u lt iub itu lu i nostru S9ţ,
. tată, bunic, socra GAVRILA TRUŢA (a Oau- lul) in virstă de 76 an i din Agirbiciu. Inmormintarea va avea Ioc in Kiua de 5 martie 1990, ora 13 în Ag2r- biciii. Fam ilia îndoliată, (5673) - ... . .
• Dragă Săli, azi 4 marile 1990, nu-fi mai putem spune „La mulţi an i!a, decît „Să-ţi fie ţArînu u- şoară“ î, precum a fost sufletul tău bun şi nobil Ut tînăra vîrstă de 54 ani. Nu te vo.ii uita niciodată. Soţia Adriana şi copiii C15 prlan, Sebastian, (5613)
: 0 Colectivul TESA da la întreprinderea ̂ poligrafică C luj csţe alături de d-na contabil şei, Silvia Sărac în marea durere pricinuită de trecerea neaşteptată Sn nefiinţă a mamei sale dragi. (5630) ' >
; • In prag de primăvară, nem ărgin ită ; este durerea d-riel ^Silvia Sărac la trecerea io nefiinţă a mamei dragi. Sîntem din toată in im a alături dc ca, şl-i transmitem sinccre condoleanţe. Colcctivul biroului contabllîtate-financlar.(5630'A) ' V ■
0 Astăzi, 4 marţicş,, se- îm plinesc 8 ani de cînd m-am despărţit de scumpul meu soţ ANANIS BtTîDOG (FATU) din 'Bonţida. soţia Ana. (5332)
« Anunţăm încetarea din viaţă a scumpe) noastre mame. soacrt şi bunici MAItIA MAN, în virstă tle 72 ani. Cop iii Sim ion. Viorel, • Leontin. Leontina, Elena. Dormi in pace, suflet blind. Inmorminta- rea are loc azi, 4 martie 1999, ln cim itirul HăşUate din Gherla, ora 13. (3623)
0 Nici lacrimile, nici tăcerea. nici timpul nu ne va face să-l u ităm pe bunul şl dragul noslru tată, socru şl bunic
- TF.RONIM CAD AU. Dumnezeu să-i otlihncnscă. Chipul lu i blind şi bun va rămîne veşnic in in im ile r.oaslre. F iu l Ştefan, nora Cheia şt nepotul Fanc. (3353/A)
• Scumpui no.stru tată IEI- RONIM CADAR, a plecat pentru toKJeaunn dlnlr»! noi şi a lăsat in urm ă durere şi o am intire co va răm ine veşnto vie. Nu tc vom u lla niciodată. Fiica Lola, nepotul Tudor şl ginerele Aurel. (33M/B)
COLEGIUL DE REDACJIEî Uit» Câlian (redactor se!), Dan Refcrcanu (redactor ţef adjuntt), Traian Sara («erotar gcnsral do redacţie). Vaier Chioreanu. Ion _________ Comlaniinoscu, Emi) Luco. Ion Ruj.
Bedac|Ui Cluj, *tf. Napota or, U. Telefon l-tl-U; teietoanc interioarei teveetanat — K ij «eoţi» ouiturslft — j t j e 229) probleme sccJale jl economica - tsi, t lt , m i «dm in lstratu - n i) UpoRraUe - 15Î, 223. u io t pub ils lu t» >a prtoe jtr
«llnlc. >nlrf »re1* IU—li. nnmnl t» »dm lnlitralle. «trafl* Nsnoc» or- lt . purtM.'
40.100
Tiraj;72.924