iim—nnur» ~Z!AR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINJEI ” !îi
PUBLICE DiN JUDEŢUL CLUJANUL. II, NU. 191
MARŢI 28 AUGUST 1990 1 PAGINI 1 LKU
COMUNICAT
Birourile permanente ale A- clunâriî Deputaţilor şi Senatului convoacă cele. două camere ale Parlamentului în şedinţă 'comună în ziua de miercuri, 29 n.ugust, orele17,00. Ia .sediul Adunării Deputaţilor, in legătură cu îm- 'plinirea1 a 50 de ani de la Dictatul de îa Viena.
DEMOCRAŢIA'BUNULUI PLAC
amiază „la drumul mâre“ şi încep' ..să parceleze bulevardele .şi sn tragă garduri ca în bătătura -proprie,'^decreiînd 'că pe acolo „nu se trece", atacfnd pur 5.! simplu maşinile ce le nesocotesc' apucaturile transplantate din codru. Trebuie să le admirăm zilnic isprava începută, nu prea dusă la ca-
• păt, dar cu stăruinţă reluata, fiindcă se desfăşoară in numele, democraţiei?
> . . Poate că pe unii îi amuză (fiindcă oamenii di-Cred că puţine noţiuni suportă astăzi o mai - rect lezaţi; indignaţi de circul cotidian stradal, nu
variată încărcătură Semantică, ai cărei termeni .ştiu să fi trecut ei înşişi la coiitrâmăsuri), dar sînt adeseori în-totală cpnţradicţie, subordonaţi u- aici e ceva mult mai grav decît punerea în discu- nor interese imediate, decît noţiunea mereu invO*" ţie a drepturilor pe care ţi le dă sau pecăre ţi le cată de democraţie. Dacă lin gi up oarecare ma- iei singur-prin democraţie. Majoritatea populaţi nifesteazăin faţa sediului unui partid din opoziţie ei s-a pronunţat.nu numai la 20 mai, se pronundereglîndu-i activitatea, âmeninţînd securitatea membrilor săi.,faptul e denunţat zgomotos ca un atentat la libertatea politică şi lâ democraţie. Dacă acelaşi grup ocupă zi de zi strada suspendînd cu de la sjnfe putere circulaţia, âgresînd ocupanţii vehiculelor ,perturbîndu-le desfăşurarea îndeletnicirilor: şi strigînd la hesfîr.şit cîteva lozinci trase la xerox, fapta e văzută (de unii) ca o firească expresie a democraţiei. A cărei democra-
• ţii? N ;;' Sub ochii noştri consternaţi (şi,, fireşte, şi sub
. aceia plini ele interes ăi unor reporteri şi agenţi _. de presă străini care, între două evenimente , din
zona Golfului, din Liberia sau bantiKtantele sud- 1 africane-- găsesc timp să azvîrle o privire şi în o-
ţă şi acum optînd pentru'stabilitate, pentru condiţii normale de redresare economică.-.şi nu pentru destabilizarea urmărită de forţe ostile în .fond democraţiei. Unora nu le-au fost suficiente evenimentele din -13—IŞ - iunie,- vor cu orice preţ o repetare a-lor, atraşi de „câştigurile* vizate de pescuitorii în- ape. tulburi, ignorind că' lezează grav interesele majorităţii. 'Creditul- României ce a atins incredibile cote inferioare cu 'două luni în urmă, trebuie să sufere o nouă scădere în Ochii potenţialilor noştri' susţinători din afara graniţelor acum, cînd marea noastră dorinţă e : să-l ve- - dem redresîudu-se? • • -. Nu poliţia şi:celelalte' ' - forţe- de ordine, nici guvernul sau. preşedintele nu sînt cu adevărat sfidaţi
gi’adâ .noastră), capitala ţării sodă iarăşi în spe'c- - de turbulenţii ce înţeleg' prin democraţie proce- tacol. Nu toată capitala, evident, dar eficienţa -deele bunului rplac, ci întregul! popor român dor- unui spectacol n-o asigură aţît numărul 'particip nic de linişte, de viaţă demnă şi progres economic, pariţilor, cît insistenţa cu care se repetă respee- viaţă obţinută prin efort propriu, priri libertate şi tivul spectacol^ Cîteva sute de bucureşteni şi de democraţie autentică. •.inşi,'pripăşiţi «prin Bucureşti, ies în.fiecare după- <■ Dan BEBBEANU.-
APEllll „Vflffil
SI C R E U » 0 1 JOflUL CIUJ
Calendar saptămînal
X ă 30 august sc îirspîinesc 50 tle ani dc la cotropirca păniînHi- lui româucsc -de către Ungaria liortliystă prin semnarea acelui trist şi odios Diktat de la Viena. Atunci, în urmă cu 50 de am, au fosJ iiruncaţi în braţele suferinţei şi "pierzaniei milioane de români ardeleni care au suspinat îndelung după soarele sîînt al libertăţii naţionale.- Astăzi, Dumnezeu a adus iarăşi seninul albastru peste cerul
-binccuvintat al patriei noastre, -redmdu-nc putinţa şi tăria d e ' a cinsti în pace eroii şi martirii neamului românesc. Clipa dureroasă a ruperii unei părţi din Transilvania, Banat, Maramureş' şi Crişana de-' la patria mamă a umplut de lacrimi şi suferinţe poporul român. Fie ea această pioasă aducere aminte să însemne izbăvirea întregului neam dc rănile şi fărădelegile atîtor veacuri de asuprire naţională şi so
cială. Atrocităţile şi ororile comise pc pămîntul Transilvaniei în urmă cu 50 de ani. n-au reuşit să ne ucidă sufletele, graiul strămoşesc, limba şi credinţa străbune, chiar dacă cotropitorii ne-au luat păminturilc şi ne.-au însîngerat amarnic trupurile., Ziua de 30 august este şi va rămîne o zi îndoliată în istoria' neamului românesc. In memoria victimelor Diktatului de la Viena, Uniunea Vatra Komânească susţine şi organizează următoarele acţiuni comemorative:
1. îii ziua de 30 august a.c. îtt- cepînd cu orele 12, toate clopotele bisericilor româneşti din localităţile judeţului Cluj vor bate continuii timp dc 10 minute pentru a se auzi pînă departe strigătul dc durere al neamului românesc; . . -
2. t a orelo 16. în cursul aceleiaşi zile, la Catedrala română or- 1 todoxă din municipiul Ciuj-Na-'
poca se va oficia o-slujbă de pomenire în memoria eroilor şi martirilor neamului. Slujba de pomenire va fi oficiată în faţa
■ Catedralei Ortodoxe Române din Piaţa Victorioi. Fiecare român’ are datoria civică • şi patriotică de a aprinde o luminare pentru pomenirea sufletelor fraţilor, surorilor şi părinţilor - dispăruţi în urmă cu 50 de ani pe pămîntul Transilvaniei; . :
3. După încheierea slujbei religioase, în Piaţa Victoriei din municipiul Cluj-Napoca o companie militară va prezenla onorul armatei române;
4. In ziua . de 30 august a.c., drapelul tricolor va fi arborat în bernă pc înlrcg teritoriul judeţului Cluj,
• UNIUNEA'' -'■VATRA ROMÂNE ASCA
FILIALA CLUJ
'. Săptămina. începută ieri 27 august şi care se va încheia duminică -2 septembrie are înscrise o şerie.de; aniversări^ respectiv e- venimente si contacte diplomatice. Le supunem atenţiei, . înco- pînd cu prima zi a săptămîni! curente: ,
• LUNI 27 AUGUST. ,220 ani de la naşterea filozofului - Georg Wilhelrii. Friedrich Hegel • S-a născut," în ' urmă cu .1.00 - de' ani,"" pictorul american Man Ray • în anul 1910 <150 de ani) s-a născut Maria .Tereza,- originară d in 'Iu goslavia, soră a Ordinului, Catolic, laureată a Premiului Nobeî pentru.pace pe anul 1979 ® La Havana,a început al 8-lea-Congres al Naţiunilor Unite asupra Criminalităţii--'.avînd ca temă generală.; Cooperarea ,internaţională în domeniul .prevenirii crimei
-şi al justiţiei penale în secolul al XXI-lea -• .La Geneva, au inr ceput lucrările reuniunii Comite-- tului special'pentru'investigarea practicilor Israelului care; afectează drepturile: uhianeMii, teritoriile ocupate/ ; i ® MARŢI 2S AUGUST: Azi începe vizita oficială a..primului ministru britanic, Margaret Tbat- cher, în Finlanda, (vizita va dura pînă joi 30 -august) • La Praga, începînd de azi si pînă în 5 septembrie, se desfăşoară a.XXH I-a Adunare generală ă Uniunii- ra- dio-.ştririţifice* internaţionale creată în anul 1913 la Bruxelles * , r.;i Damasc se deschide azi Tîr- gul internaţional. ' -
• vAIIERC URI- 29 AUGUST: în anul 1780 s-a născut pictorul irancez Jean-Ăuguste-Dominique Ingi'es (210 ani) • La Geneva vă începe a 7-a' conferinţă internaţională a- organizaţiilor neguvernamentale privind Palestina • Preşedintele Franţei, Franeois Mitterănd, va fi oaspetele Islan- dei, la Reykjavik, ; -' ■
' ■» JOI '30 Al-GUST: La Helsinki, va începe - reuniunea de două zile ă Uniunii Democratice Europene • La Viena vă avea loc sesiunea i'inală a negocierilor de dezarmare' convenţională. Cu a- cest- prilej' ministrul- vest-germau de externe, Hans-Dietrich Gens- chef', va ţine o alocuţiune.
VINERI 31 AUGUST: Sărbătoarea naţională a.Mălayeziei (3î de ani 'de la proclamarea independenţei in, 1937) • O altă săr-, bătoare naţională, a\ Republicii' 'frinhia'd -Tobagp'.'(28 de ani de la proclamarea-' independenţei îu 19G2) 9, L a ' Indianapolis (S.U.-A.) va începe corcursul internaţional al violoniştilor (întrece.re.ce va dura pînă în 10 septembrie) ••A' 10-â -aniversare’ a. creării la Gdănsk ' „SoHdărităţii11,-
® S lM B A T A a, SEPTEMBRIE: In...'Creta,- cu prilejul aniversării- a 450 de ani ^ e : Ia naşterea'pic- - torului spaniol de origine greacă,.
î-Domenikos Thedtokopoţilos — 'EI ' - Greco, — ' se deschide o . expoz;- .. 'ţie.-.. închinată .marelui' pictor •» 'fii .1940. a fost creată .Agenţia de .- Presă - Austriacă (A l ’ .A ) ^-iua,-'. naţională ă Marii Jamahirii Ara- ' be Libiene (21'de ani de la înlăturarea monarhiei) ® Ziua nealinierii • începe, turneul african al Papei. Ioan Paul al,11-lea (pri.m,v etapă Tanzania). -. . - .-
-'-^•-•'DUMINICA: \2 -■? SEPTEMBRIE:1 Intră în vigoare „Convenţia privind drepţurile copilului*• A luat fiinţă Agenţia de presă „Norsk Telegram i3rraă“ : (Norvc-
. «ia, ÎS'J’ ̂ O Sărbătoarea naţio--'" nală â R.S.'Vietnam (45 de ani d e . la proclamarea independenţei) 45 de ani de la sfirşitui
-, celui de al doilea război mondial - pi-iri semn area actului pri vind capitularea necondiţionată a Japoniei • Intre 2 şi 8 septembi-ie are loc Tîrgul intrehaţional teh-
' nic de la I.eip/ig. ’
* Preşedintele U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, va efectua o vizită oficială în Franţa în cursul lu-
’ nii octombrie, a declarat minis-. trul francez al afacerilor externe, Roland Dumas, la sfir.şitul unei întrevederi avute la Moscova cu şeful statului sovietic!
• A luat sfîrşit cea de-a .zecea .ediţie a Festivalului internaţional al filmului de comedie de la Vcvey (Elveţia).. După cum informează agenţia France Prese, marele premiu aî festivalului — Trestia de aur — a fost decernat filmului britanic „Nuns ori the ruh“ ‘ de Joiiathan Lynn.
7 . y . 7 i [ . v s a ^ VINOVATVA fi DOAR GUVERNUL ?
. Am auzit destui oameni politici (in devenire) declarind, înainte de 50 mai: „Nici hu vrem să ciştigăm" alegerile,. îi lăsăm pc
. F,S:N.-işti să-şi frîngă gîtul". Propoziţiile erau rostite de cei care .ştiau sigur,că nu vor obţine multe voturi. Totuşi, participau la alegeri cu înflăcărarea pe-ca-
, re ţi-o dă sentimentul că adevărul e dc partea ta şi, de aici, dreptul de a afişa acest sentiment. Desigur, unii dintre cei care vorbeau astfel ar fi meritat să întrunească votul alegătorilor .şi să facă parte, acum, din Paria-
. inentul României. După cum, la fel de adevărat este şi că’ unii dintre cei;aleşi, doar pentru eă
au făcut parte dintr-o anume formaţiune politică, nu merită să stea în rîndul parlainenlărilor. In astfel de momente, cumpăna dintre raţional 'şi emoţional poate înclina rapid spre al doilea termen. Adevărul, pentru un om, spunea cineva, nu este ceea cc poate verifica, ci ceea ce corespunde nevoii sale de a .crede la un moment dat. Intr-o măsură mai mică sau mai mare, alegătorii români ou fost împinşi spre urnele de la 20 mai de sentimen-
Valcr CMORK/VNU
(Continuare' i q , pag* II)„Al{U!A. .B /Vi'RlNA... AKIPA TI VA BA” .
\ •' ">xDisc-n de ftlihai «ACOC1U &!iv.ro“i'.:c;A nv" ■ '
-WNlV.-’ !
• Puternicul - incendiu care a. izbucnit pe. muntele Athos, unde frăifese 1.300 de călugări greci în circa 20 de mănăstiri, continua să facă. ravagii, în_pofida eforturilor depuse de: echipele de pompieri pentru a-1 pune sub control. Pînă în prezent flăcările aU distrus peste 3.000 ha de culturi şi pădure, dar mănăstirile nu au fost încă afectate. .Guvernul vest- german a trimis în'zonă două e- licoptere militare speciale îtt sprijinul celor 2.000 militari şi pompieri greci, care încearcă' să stingă cel mai catastrofal incendiu cunoscut aici în ultimul secol, -şi care a izbucnit la 14 august, din motive necunoscute.
C O M U N I C A TUNIUNEA CONSULTATIVA
INTKRSIXDICALA CLUJ U.C.I.C.
invită, pentru *iua de 28 august 1990, ora 13, în sala mare do şedinţe a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, toate sindicatele interesate pentru a purta discuţii de larg interes cetăţenesc cii reprezentanţi ai primărie», prefecturii, senatori, precum şi cu directorul I.C.R.A.L», G.l.G.C.L. şî" A.P.S. Discuţiile se vt)r purta pc lingă alte subiecte si pc tenia modului- de repartizare a locU- ' inţelor, gospodăriei şi igenizării O- raşului, întreţinerii străzilor şi parcurilor etc.
PRECIZAREtn materialul cu titlul „APEl<
I.A RESl-ECr Şl OMENIE", a Iost omis din mulţumirile traus- misc din partea familiilor dece- duţiior şi răniţilor .în Revoluţie
(cauza: greşeală daelilagraiie). Serviciul Paşapoarte Mr. 1‘op.i. Danciu, d-ra Daniela. ’
. ‘ Cu scuze si respect l.ivUv BOUŢia i
UDEVÂRUt - IN LIBERTATE ^AGiNA 2
C O M U N I C A TRĂNIŢII Şi FAMILIILE DECE
DAŢILOR în Revoluţie, gr. I rudenie, sînt rugaţi să se prezinte: la sediul ASOCIAŢIEI PENTRU ADEVARUL REVOLUŢIEI din. jud. Cluj, în vederea eliberării LEGITIMAŢIILOR de membri ai asociaţiei.
Vor prezenta următoarele:— 2 poze tip 3'4 ' . „— cotizaţia de 10 lei plătitălu-
nar .Răniţii:— Act de constatare medico-;
Vgal din care să rezulte că a fost rănit prin împuşcare
— Act medico-legal din care să rezulte gradul de invaliditate
— Declaraţie scrisă asupra participării la evenimentele din Decembrie 1989.
Familiile eroilor decedaţi şi răniţilor:
— Acte din care să rezulte gradul de rudenie Ccertificat de căsătorie, certificat de naştere).
Programul de eliberare a legitimaţiilor este următorul:
— Marţi, miercuri, joi — .între orele 10—12, la seinul asociaţiei; B-dul 22 Decembrie nr. Sil, telefon 1-G4-16 int. 2:53.
Membrii ASOCIAŢIEI PENTRU ADEVARUL REVOLUŢIEI din jud. Cluj carc au solicitat tratament în străinătate, sînt rugaţi să-şi completeze dosarul cu copie după foaia dc observaţie medicală pentru programarea de urgenţă Ia Comisia Medicală Specială pentru răniţi formată în Policlinica II, cu program marţi
. şi vineri, orele 12.Preşedinte,
Liviu BORŢIG ^
AG EN D A• AL 7-LEA CONTINENT (8; 10; 12: 14; 16; 18; 20) —
— Republica • RĂZBUNAREA PANTEREI ROZ (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) • DESENE ANIMATE (8,30) • POLICE PYTHON. seriile I şi II (11; 13,30; 16; 18,30) — Dacia • OIvIUTi PĂIANJEN SE ÎNTOARCE (8; 10; 12; 14; 16; 18;. 20) • NOVACEŞTIF (9; U ; 13) • EXISTA JOr (15; 17; 19)— MărSst» • I SE SPUNEA .BULDOZERUL" (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria • MR. MAJESTYK (8,30; 10,30: 12,30; 14,30; 10̂ 30; 18,30; 20,30)— Arta • LANŢUL AMINTIRILOR, seriile I şi II 8;.11; 14; 17; 20) — Muncitoresc • BOBBY DEERFIELD (8; 10; 12; 14; 16:18; 20) — 23 August • UIMITOARELE AVENTURI ALE MUŞCHETARILOR (8) • UNORA L15 PLACE JAZZUL (10; 12; 14; 18; 20) — Timpuri noi • O- MUL m a RIO (13? 15; 17; 19) — Steaua roşie.
VINOVAT VA FI DOAR GUVERNUL ?(Urmare,din pag. I)
te, abia In al doilea rînd intervenind raţiunea.
E sigur Insă că lucrurile nu. se vor afla în aceeaşi ecuaţie şi Ia ' viitoarele alegeri. Chiar dacă răstimpul de doi ani nu este lung şi nu- poate verifica şi da , verdicte în termeni categorici, alegătorii vor avea o şansă în plus de a vedea care dintre viitorii candidaţi oferă mai multe garanţii. Teoretic, actuala conducere este. handicapată din acest punct de vedere. Pentru că ţara se găsea la începutul acestui an într-o situaţie care, chiar dacă nu putea fi caracterizată ca dezastruoasă, numai înfloritoare nu era. 'De fapt, fn momentul de vîrf al vieţii politice — alegerlie de Îs 20 mai — era mai puţin vizibil faptuL că oamenii nu sînt foarte preocupaţi de ceea ce ar trebui să facă fiecare, cît de necesitatea ce o resimţeau de a cîştiga' cît mai mult, dacă se poate, cu muncă mai puţină. Nu toţi, evident,- întotdeauna, deci -şi acum, există indivizi care cred că locul lor' în viaţă este exact acela pe care îl ocupă şi că a face mai bine treaba pe care o ai de făcut este lucrul esenţial. De atunci, de la alegeri, situaţia economică a ţării s-a înrăutăţit,. in unele sectoare chiar simţitor, afectînd cîş- tigurile unor salariaţi şi, poate, nivelul de viaţă al familiilor a- eestora. Unele întreprinderi produc mai puţin decît şi-au propus, dcterminînd, într-un adevărat lanţ. goluri In producţia altora şi aşa mai departe. In dorinţa de a-i găsi pe vinovaţi, unii oameni arată cu degetul spre guvern. Care are un program de guvernare foarte liberal,, realist — au apreciat majoritatea comentatorilor, dar se pare câ accst lucru nu este şi nu va fi hotârîtor pentru depăşirea greutăţilor întîmpinate In economie şl nu numai. Apro- piindu-se data viitoarelor alegeri, degetele acuzatoare , îndreptate' spre guvern vor fi, probabil, tot mai, multe. Se vor găsi destui oameni polit'ci care să facă asta din dorinţa 'de a cîştiga adeziunea viitorilor alegfitori. Sînt şi acum oameni care cred că este •îeajuns să critice guvernul pentru,i.obţine popularitate. Fără a încerca să afle care sînt toate ce
lelalte cauze ale acestei situaţii, ei pun totul, pe seama conducerii, a puterii în general. Acuzaţia are1 şansele ei de credibilitate, pentru că este adevărat că guvernul şi alte organe ale administraţiei
’ au sarcina expresă de a rezolva problemele ivite în diferite sec-
. toare de activitate umană.Intervine Insă aicL un element,
aparent neînsemnat în momentul de faţă, dar care poate să aibă o importanţă foarte mare atunci cînd alegătorii vor fi puşi să de-
• cidă pe cine votează. Element care ţine de; psihologia maselor şi pe care un bun om politic nu-1 poate neglijct Este foarte probabil ca în preajma vii-
. toarelor alegeri, cînd campania electorală va fi în punctul de vîrf a r desfăşurării sale, cetăţenii să-i întrebe pe cei ce le vor vorbi do la diferite tribune prezentîh- du-şi programul: „Bine, ai dreptate-, aşa s-a întîmplat cu guvernul, dar dumneata ce ai făcut In toată această perioadă, ea acum să te cred?“ Iar acei politicieni care nu vor putea răspunde decît cu afirmaţii generale vor fi puşi în situaţia de a constata că pe alegători îi vor interesa foarte puţin vorbele lor. Un asemenea scenariu are şanse să se înfăptuiască întocmai, deoarece situaţia; ţării nu este cea mai bună, astfel că a nu participa la efortul de-
: a o îndrepta numai - pentru că eşti în opoziţie cu guvernul, iar opoziţie înseamnă a te opune, nu
' a contribui, ar putea să fie con-• siderat ca lipsă de interes pentru
binele public şi preocupare stăruitoare. pentru bunăstarea personală. Probabil că în cumpăna dintre raţional şi emoţional va- predomina, spre deosebire de alegerile trecute, primul termen. Ceea ce înseamnă că va fi apreciat mai mult efortul şi nu tendinţa şi actul 'de negare cu orice preţ a efortului altora. Cînd
. s-a spus, în preajma alegerilor de la , 20 mai, că victoria în alegeri trece prin Transilvania, prea puţini oameni politici au ţinut seama de accst avertisment. Şi
.au plătit această, . să-i spunem neglijenţă, pierzînd zeci şi sute de mii de voturi. La viitoarele alegeri s-ar putea întîinpla ca a*, cei care fşi fac calcule că actuala putere Îşi va frînge gîtul să nu cîştige tocmai pentni că au mizat doar pe accastă premisă. '
Divizia i,Ă“ «Ie foibal
■ ■ • SÎMBĂTĂ s-a disputat, pe „Ghencca“, partida dintre Steaua şi Progresul Brăila (restanţă din /etapa a Il-a). Formaţia vice-
. campioană, Steaua, a cîştigat c u , un scor categoric 6—0 (2—0). Brăilenii au opus o oarecare rezistenţă doar în prima' repriză, In a doua cedînd la un scor net. Punctele steliştilor au fost marcate de Dan Petrescu (3), I. Stan şi I. Pumitrescu. In urma. acestei victorii. Steaua a preluat şefia clasamentului, cu 5 puncte, la egalitate cu Rapidul dar cu golaveraj superior (+8 faţă de +7). - O „rocadă* a avut Ioc şi ta coada clasamentului, „lanterna-roşie" fiind preluată de Progresul Brăila (zero puncte şi —8 faţă de~ zero puncte şi —7 din dreptul « -
’ chipei F.G. Bihor, ocupanta locului 17).'
•■CONFORM clasamentului, după trei etape au fost marcate un total de 67 de goluri. în realitate numai 64 (3 adăuglndu-se prin acel 0—3 din prima etapă eu care a fost „gratificată" formaţia- _orădeană F.@. Bihor, sancţionată cu suspendarea peo etapă pentru părăsirea terenului în campionatul trecut, fn partida de la Ploieşti cu Petrolul, înainte de expirarea celor 90 minute de jo c regulamentare). în altă ordine de idei, din cele 64 de goluri reale, 62 au -
RESTANŢA. . . GOLGETERII . . . DISCIPLINĂ
Cea de a doua etapă nu a fost lipsită de surprize: în seria I» de exemplu, C.S.M. Suceava după ce în prima etapă cîştigase în depla-, sare, pe teren propriu a trebuit să se mulţumească doar cu o „re- miză“, la fel ca ş t Olimpia Rm. Sărat; în seria a doua, fosta divizionară „A “, Chimia R nv Vilcea a suferit-a doua înfrîngere — prima în etapa I în. deplasare, a doua duminică; . . acasă. Avalanşă de goluri în seria â III-a cu un total de 34, din. care 26 marcate de echipele Igazdă, victorioase în linie. Iată rezultatele complete ale etapei a l l -a : .. • SERIA I: Olimpia fim. Sărat —. Ceahlăul P. Neanţ 0—0, „PoliaIaşi — Prahova Ploieşti 2—0, Şiretul Paşcani —- Fortus Iaşi 2—0, C.S.M. Suceava — - C.S.M. Bor- zeşti 1—1, Steaua Mizil — Gloria CFR Galaţi 2—0. Foresta Fălticeni •— Unirea Focşani 5—0, Uni-
fost trecute îri dreptul echipelor învingătoarei sau învinse, 2 fi-
. ind . . . autogoluri (marcate de Călugăriţa de la Jiul în favoarea Rapidului, respectiv Gîlcă de la F.C. Argeş în favoarea Farului). Pe lista celor, 62 de marca- , tori . . . autentici figurează 45 de jucători. Cu cîte 3 goluri la activ
' Caciureac (Rapid), Ilie Dumitres- <;u şi Dan Peţrescu (ambii de la Steaua) şi Scînteie (S.C. Bacău). Au înscris cîte 2 goluri: Ciurea (Univ. Craiova, ambele din 11 metri). Constantinovici şi ' Dră- ghici (ambii de ia Rapid), Gers- tenmayer (F.CJM. Braşov), Han- gariu (Corvinul), Mateuţ {Dinamo), Dinu Moldovan (Gloria), Ilie Stan (Steaua). Sumudică (Sp. Stud.), Văsîi (F.C. Inter) şi Gîlcă (E.C Argeş, din care unul autogol). Doar două din echipe nu au nici un jucător pe lista golgeţe- rilor, nereuşind să înscrie în trei etape nici un gol;. „U" şi Progresul Brăila, Pe cînd , spargerea gheţei* şi Ia „U“ ?
• DISCIPLINA lasă de dorit, chiar foarte mult, în primele , trei etape arbitri împărţind #3 de cartonaşe, din care 81 galbene şi 2 roşii (în calculele statistice ne-am folosit de datele trecute în 'casetele tehnice ale ziarului „GAZETA SPORTURILOR", la ' fel ca şi In cazul golgeterilor, excepţie la capitolul „disciplină" făcînd partida restantă Steaua —
Divizia ,,B“ de fotbal
Fotbal feminin, divizia „B1*MUCART CLUJ-NAPOCA -
■ O premieră,, duminică, in sportul clujean: pe stadionul Motor- IRA din cartierul Gheorgheni s-a disputat, după ani de ezitări şi aşteptări, primul meci oficial de fotbal feminin. Evenimentul a fost prilejuit de inaugurarea campionatului naţional divizia „B“, la care participă şi echipa Mucart dar care, de fapt, reuneşte in jurul nucleului de jucătoare de la întreprinderea „sponsor" şi tinere din alte cîteva întreprinderi clujene şi mai ales, multe eleve.
Din păcate, spectacolul fotbalistic nu a fost urmărit decît de un număr redus de spectatori. Motivele? Diverse. în primul'rînd insuficienta popularizare a partidei. Locul de desfăşurare şi mai ales ziua — duminică la ora 1 1 — sînt alte inconveniente. Oricum, cei prezenţi la meci n-au ce regreta. Meciul a fast frumos presărat cu multe faze interesante, cu goluri dar şi cu imense ratării• Evident, multe concluzii nu se pot trage in urma acestui prim med, In care adversara clujence- lor a fost, şi ea, tot în postura de debutantă într-o competiţie oficială, echipă, dcci, fără „carte de vizită*. . ; .
De remarcat, totuşi, pofta de gol a atacului Rareona Cocu Szabo. Nuţi Floare — autoare, fieciire, a- cîte două goluri şi Silvia Bota, ripipa de energie a mijlocaşelor Camelia Cîmpean şi Camelia Macingo şi. mai ales, siguranţa si dîrzenia în apărare a Claudiei Săbăduş şi a Elenei Pie
rea Slobozia v— -Aripile Bacău1—0, Oţelul G alaţi-----CallatisMangalia 2—1, Gloria Buzău' — Poiana Cîmpina-4—0. Fe primul lo c ; Sn clasament Gloria Buzău cu 4 puncte (golaveraj 5—0) urmată tot cu 4 puncte de Oţelul 'G alaţi /golaveraj 4—1/.
• SERIA A II-A: A.S. Drobeta Tr. Severin '—ţ Progresul Şoimii Bucureşti 2—0, Tractorul Braşov — Şoimii IPA Sibiu 1—0, Gaz Metan Mediaş — ICIM Braşov4—J, Chimia Rm. Vîîcea — Elec- troputere Craiova 2—3, Flacăra Moreni — Metalurgistul Slatina3—0, Autobuzul Bucureşti — F.C.M. Caracal 3—1, Mecanică Fină Bucureşti, , Sportul „30 Decembrie 1—0 *la acest scor partida sa întrerupt, arbitrul consta- tînd lipsa asistenţei medicale -la teren', Gloria Pandurii Tg. Jiu —
MOBITEX HOREZU 4-1 (3-1)cup. Să mai amintim că, pe banca de rezerve, antrenorul Virgil Bo- cioacă, mai are o mulţime d e . speranţe, pe care, în etapele următoare, la nevoie, le poate trimite în focul luptei.
Dar, oricît de mari ar fi ambiţiile fetelor de la Mucart (şi este bine că, încă de pe acum se gin- desc serios' la promovarea . Şn. . . „A"), nu trebuie să uite că, în fond, fotbalul e un sport, în care se folosesc doar mijloacele sportului. Spunem asta gîridindu-rie la gestul Elenei Precup, căpitanul echipei, care, faultată, si-â . . . „jignit" adversara, fiind prompt şi pe merit eliminată din joc, încă la începutul reprizei a" doua. . . După cum a jucat şi-după perspectivele ce i se întrevăd echipei, ar fi cum nu se poate mai binevenit, un sprijin real, substanţial, din partea celor care iubesc sportul clujean în general şi fotbalul în special, mal al<?s în condiţiile-în care evoluţia şî rezultatele fetelor pot nduce satisfacţiile pe care bă-
. ieţii, d c ' cîţiva ani buni Intîrzie să le aducă . . . Poate programarea meciurilor „Muoartului* în deschiderea unor înttlnlri oficiale masculine, chiar ale lui „U~, ar aduce avantaje şi de o parte şi de alta. Oricît entuziasm ar avea proaspetele divizionare „B“ , singur nu poate fi suficient pentru un „marş triumfal" spre divizia „A", mai ales că drumul trece prin Arad, Ttrgu-Murcş. Braşov, Bala-Mare Satu-Mare, ctc.
Iată şi tmsprezecelc aliniat du-
— progresul _ Brăila . disputată sîmbătă trecută). „Recordul in materie de . .. —indisciplină îl deţin, după trei etape, Universitatea Craiova (6 cartonaşe galbene şi unul roşu) şi Steaua (3 galbene). Urmează Jiul (5 galbene şi unul roşul şi. S.C. Bacău (6 galbene). Au fost înregistraţi
■ şi primii .-. recidivişti în materie de cartonaşe galbene: Boar
; (F.C. Inter, primite în etapele I şi a Il-a, fapt pentru care în cea de a Hl-a a . . . „stat"), Ov. Lazăr (Steaua). Hodină (S.C. Bacău), Matei (Petrolul) şi Gristea. (Jiul), toţi aceştia din urmă a- cumiUînd cartonaşe galbene în etapele I—III sau II—III, deci în etapa a IV-a vor . . ,3ta“ pe tuşă cu cîte o etapă suspendare! Acordînd i> penalizare de —5 puncte pentru cartonaş galben şi —10 pentru cel roşu rezultă următorul clasament al disciplinei- după 3 etape (cu sublinierea de rigoare referitoare la partida restantă Steaua—Progresul Brăila):F.C. Bihor, Farul şi Rapid (cîte —15 puncte penalizare), F.G. Argeş, FX^M. Braşov, Dinamo, Glo- ria. Petrolul, JPoli", ‘ Progresul şi „U“ (cîte 20), Corvinul, F.G. Inter şi Sportul Studenţesc (cîte 25), S.C. Bacău (30), Jiul (35), Steaua şi Universitatea Craiova (cîte 40). „Bilanţul1* de pînă a- . cuma trebuie să dea de gîndit!
Victor MOREA -
Montana Sinaia 3—0, Minerul Motru —» C.S. Tîrgovişto 0—0. în clasament pe primul loc Electro- - putere cu 4 puncte, urmată d e - C.S. Tîrgovişte cu 3 . puncte. •
• SERIA A IU-A: Gloria Reşiţa — Armătura Zalău 2—1. O- limpia Satu-Mare — C.I.L* Sighet2—0, ASA Progresul Timişoara — ’ Aurul Brad 4—0, Chimica Tîraă- veni —C5.M. Reşiţa 2—0, U.T. A- rad — AJS.A Tg.-Mureş 2—0, F.C. Maramureş Baia-Mare — Metalurgistul Cugir 4—2, Metalul Boc- . şa — Vulturii Lugoj 4—1, C.S.M. Vagonul Arad — Strungul Arad4—1, Unirea Alba lulia — CFR Timişoara 4—1. Pe- primul loc în clasament CS.M. Vagonul cu 4 : puncte. Cu cîte 3 punote urmează Unirea A. lulia. Chimica Tîmâ- veni, U.T. Arad ■ şi F.C- Maramureş. . ■ ' ■ .
minică de antrenorul „Mucartii- lui", Virgil Bocioacă.şi el un împătimit al fotbalului: Anca Bleo- ca — Lenuţa Plesariu, . Rodica Luca, Elena Precup, Claudia Să- băduş — Minerva Ispas (înlocuită în prima repriză cu Mariana . Movilă), Camelia Macingo, Camelia Cîmpean — Iiamona Cocu- Szabo. Silvia Bota. Nuti Floare.
. ' L. EMILRUTINA — ELANUL 3—3
Tradiţionala întîlnire anuală, şi-a consumat a 35-a ediţie. Locul întîlnirii? parcul sportiv al Universităţii. încă un amănunt: dis-' puta a avut loc şi în acest an tot îri 24 august, între foştii purtători ai tricourilor cu însemnele „U". Deşi anii au lăsat urme, în privinţa culorii părului, a gabaritului şi sprintenelii, puţinii spectatori (păcat; na putut, totuşi, gusta vechea aciuau ţe teh- • nică a unora, clarvi/.iuriea altora sau ambiţia tuturor. Drept urmare, cele două reprize, deşi reduse, ca număr de minute volens- nolens au trecut repede. Mai trebuie adăugat că'deşi la „apel" au< răspuns prezent circa 35 de foşti
. jucători — printre ei enumerîn- du-i pe II. Moldovan, Ţegeari, Bungărdeari, Matei, Gabor, Tatu şi alţii — au lipsit, motivat sau nu, destui — Nicoară, Moguţ, Grăjdeanu, Marcu ţi Crişan ea să dau cîteva nume. Poate la a- nul vor fi totuşi de faţă, simţin- du-se din nou tineri, reamin- tindu-şi de năzdrăvănii)^ buclucaşului balon rotund p*. care l-au Iubit, la fel ca însemnul ,.U*.
I. LESrUO
PAGINA 3 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE
CÎND DOI S E C E A R T A , S U F E R Ă ... C U M P Ă R Ă TO R U L
Vineri, la Prefectura judeţului5-a discutat o temă de maximă actualitate şi importanţa: aprovizionarea populaţiei cu carne şi preparate din came, lapte şi pro- duse din lapte, pîine, legume şi fructe. Situaţia este aşa cum o vedem în fiecare zi — uneori tună, alteori '. . .
Nu se mai poate face nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei? Sigur, nU trebuie neglijate anumite cauze obiective In această perioadă (insuficienţa resurselor), (Jar oare întreprinderile din in- . (jgstria alimentară şi cele comerciale, precum’ vşi „Avicola" şi JS.CJ.P. Bonţida au ajuns la limita posibilităţilor lor? Nu, nu ai ajuns! Printr-un' plus de interes, de iniţiativă .aprovizionarea se poate îmbunătăţi.
Am asistat la un adevărat jiaixn verbal" Intre industrii şl comerţ, fiecare apărîndu-şi iun pnnete de vedere fragil. Am sim- ţit în ambele „tabere" 6 fugă de răşwndere şi nn dorinţa unei cooperări pentra o mai bună a- provizionare. A fost, vizibilă tendinţa de dezvinovăţire eu orice preţ şi d e a acuza partea adversă. , :.
iVu aşa, domnilor directori! In. funcţiile pe care le aveţi sînteţi obligaţi să. vâ. zbateţi pentru ca activitatea să se desfăşoare cît nai' bine; nu să aşteptaţi ..indicaţii V io la ţ ii ^ intervenţiile fontilor superioare.
Probabil -că lacrînd în comerţ, reşjectivîn industria alimentară, domniile lo r nu simt, pe propria piele starea .actuală a aprovizionării ca produse alimentare d e strictă necesitate. Noi le reamintim că nu este corespunzătoare ţi că sînt, pe bună dreptate, răspunzători d e această situaţie iţă de locuitorii judeţului.
Sigur că unele verigi care se’ interpun între producător şi cumpărător nu numai că sînt inutile, dar se dovedesc a se fi constituit îii frîne. Le mai ţinem sau aşteptam să vedem ce ne spune Guvernul? ',
Ne putem aştepta la o mai bună -aprovizionare cu produsele la care ne-am referit? Da, cu condiţia ca cei plătiţi să conducă întreprinderile răspunzătoare de aprovizionare să-şi facă datoria, -să dea dovadă de mai multă iniţiativă.
• Fireşte, • comerţul poate pune în vînzare atîta marfă c ît îi oîo- ră industria. Iar nivelul şî structura producţiei industriale depind de ce şi -cîtfi materie primă,i -se oferă. De aici rezultă cît se poate de simplu concluzia că fără creşterea «fectivelor de porci şi păsări — în special —, dar şi de oi şi Vite precum şl a producţiilor acestora nu se poate îmbunătăţi aprovizionarea.
După-opinia noastră, în această direcţie trebuie să acţioneze prioritar şi de tusenţă Prefectura judeţului prin Direcţia agricolă şi primăriile comunale.
.Aveia in judeţ'crescătorii de porci şi păsări, îngrfişătoiii de taurine. Dar - capacitatea lor este insuficientă. Poate că dacă ar fi dublată ar asigura un necesar
. rezonabil de carne. Nu ştinJ dacă ele se vor construi aşa -cum le cunoaştem pe cele existente ori se vor găsi alte soluţii. Dar pînă atunci ar trebui să sprijinim pe cei care vor .-să crească porci {în special) prin vînzarea la-preţuri convenabile de purcei şi furaje— şi - atunci cu siguranţă situaţia -se va îmbunătăţi. Chiar după numai un an d e zile.
Este o soluţie nu doar de mo- / ment, ci chiar şi pentru, “viitor. O mai practică,, cu bune rezultate, şi alţii. Ion GGIA
Deoarece sîntem împo- triva violenţei — induşi* din punctul de vedere al lim bajuluivă propunem schimbarea titlului rubricii „C otarea" cu „A p a Sîmbe-
' tei*. - ' . ,Privilegii pierdute, privilegii
regăsite. Poporul român, cu xe- cunoşcutu-i -simţ. al umorului, _ a sancţionat în felul lui oportunismul: „Pleacă-ai noştri / Vin ai neştri t Eu nu fac cum fac toţi .proştii” . In decembrie „nomenclatura4* (o pun în ghilimele pen tru că nici azi nu ştiu prea bine rit se întinde această mult vehiculată noţiune) a lăsat fotoliile libere. împreună cu fotoliile din încăperile spaţioase şi bine mobilate au mai rămas şi telefoanele, maşinile, bufetele, personal la dispoziţie, servilismul „colaboratorilor". Domnii care le-au succedat tovarăşilor, înfierînd abuzurile fostei nomenclaturi, au renunţat la aceste modeste privile- îii?- Nici pomeneală. Baza ma-' terială ţ i parţial umană a , ciumei roşii* a fost şi este utilizată !n continuare. Mai mult, democraţia este păzită eu străşnicie de oameni fn uniformă. Noii conducători nu se expun ' riscului. Dacă ar intenţiona cumva să afle cum circulă cu I.J.T.L.~ul, .cum se aprovizionează din magazinele comerţului de -stat, cît costă piaţa liberă, cît de greu e să Tămîi In afara sîerei de influenţă n persoanelor alese, cum se descurcă financiar omul de -rînd, ar afla lucruri neplăcute, şi-ar strica liniştea, confortul spiritual cu necazurile poporului. .^Aleşii" şi .numiţii” noştri, indiferent de cu- toaiea politică, ar trebui să trăiască precum cetăţenii obişnuiţi. Altfel, din confortul „foştilor* şi cu lefuri de miner vor dovedi prea multă Înţelegere pentru cei de sus şi prea puţin respect pen*. tru cei de jos.
Contramnnifestaţil — o soluţie originală. Dacă romSnii nu sînt primii «are aplică soluţia contra-;,Manifestaţiilor, ' sistematice, au
măcar meritul de a fi sistematici în aplicarea acestei reţete, la ianuarie, cînd am văzut Ia televizor manifestaţia copiilor la Palatul Pionierilor şi i-am auzit scandînd „Şi copiii au eroi V Vrem Palatul înapoi", am rîs ţcu amărăciune). Campania electorală ne-a oferit suficiente spectacole cu manifestaţii simultane. Ulterior alegerilor, metoda s-a a- plicat cu -sfinţenie: dacă un grup d e manifestanţi începea să strige ceva, alt -grup il huiduia şi «trişa altceva. Şi, pentru ca spectacolul să fie complet, taberele se iau la bătaie pentru Idei pe care nici ei nu le pricep foarte bine. Soluţia contramanifestaţii- lar s-a dovedit a i i cea mai proastă. Suficient să ne amintim de ordinea minerilor şi de conse-
• cinţele internaţionale ale acesteia. Ne îngrijorăm noi. devenim vedete în presa occidentală, întărim teza că poporul româneşte aşa cum este şi pierdem doar noi, în favoarea altora.
Criza de sinceritate. Dintre toate crizele care bîntuie ţara, cea mai cumplită îm i pare a fi criza de sinceritate. Minciuna ne-a deocheat şi nu put era scăpa nicicum de ea. Facem cum facem şi îmbrobodim lucrurile pentru a nu i i nici albe, nici negre. _ Realitatea e una şi adevărul oficial este altceva. „Raţiunile superioare" blochează informaţia, sub motivul consecinţelor dramatice pe care le-ar avea dezvăluirea’ faptelor brute. Intre informaţiile contradictorii (consistent interpretate de pe poziţii partinice) lumea este frustrată de ceia ee-i lipseşte cel m ai xnuW: accesul la realitatea brută, liede- formată de poziţia partinică. De nici confuzia generală, nesiguranţa, teama, neîncrederea. Parcă nu ar fi fost suficientă lecţia de dinainte, riscul imens de a spune neadevăruri! Să nu ştie lumea eă valoarea politică supremă— democraţia — se bizuie pe numărul de adepţi ai unei doctrine politia:?... Ori nu mai interesează pe nimeni ceea cc .vrea omul politic, oricare ar fi acesta? „Elita politică**, oricît de valoroasă ar fi ea, are misiunea de a lumina, de a convinge electoratul despre viabilitatea concepţiilor lor, iar nu
- de a se substitui alegătorilor., , ..... ...... Maria SANGEOKZAN
** «f*
+ * s « - # *r * '* * ' «d* ** IM '
A \A
--s v
k .>*&» •y*^ 7 y»
W'
fa
ÎYIaşîni spălate In Someş sau «grija** onora faţă «Ie.— poluare
Şi ia „Libertatea” chinurile facerii sint mari..,Caracterizată prin convulsii fireşti, trecerea la
economia de piaţă nu e lentă nici la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Cluj-Napoca. Şocul cel mai mare, aşa după -cum ana reţinut din sublinierile domnului inginer Mihai Nedfezki, directorul unităţii, este provocat d e descentralizarea aprovizionării. Nu pentru că măsura ar i i inadecvată, ci fiindcă aceasta hu a fost însoţită
: de -reglementări Juridicei corespunzătoare. Din această cauză, furnizorii pretind preţuri superioare uneori duble faţă de cele practicate anterior, promisiunile asumate nu mai sînt respectate, se dovedeşte multă lipsă de solicitudine faţă de cererile adresate.
Dată cu unităţile forestiere, îndeosebi cu I.F.E.T. Cluj, colaborarea este bună, posibilităţile de aprovizionare cu materiale de finisaj sînt incerte, livrările au devenit sparadipe, calitatea resurselor respective lasă de dcsrit.
InJenziitenţele din. aprovizionare s-au răsfrlnt însă asupra producţiei, determinînd goluri în derularea acesteia, capacităţi incomplet folosite. Intervenţia factorilor de conducere, experienţa colectivului au permis, totuşi, ca în parte, inconvenientele să fie depăşite, fapt ce a creat posibilitatea ca. in comparaţie rai anul trecut, realizările raportate la o 2 i de lucru îă fie mai; m ici cu numai 5 Ja sută. Bilanţul pe 1990 ar f i fost şi mai favorabil dacă nu ar fi existat şi «jazuri de neim- plicare suficientă a unor .salariaţi.
Chiar dacă a avut de făcut faţă unei situaţii care a ridicat destule probleme, colectivul întreprinderii nu a scăpat din vedere cerinţa ce stă în faţa industriei româneşti în 'această perioadă,, şi anume trecerea la economia de piaţă.-Ce s-a întreprins !n acest scop? -
■— Noi — ne-a' precizat domnul director — am îmbrăţişat ideea constituirii *mei societăţii mixte, cu o firmă franceză. Aceasta ne va asigura utilajele de cane avem nevoie pentru retehnologiza- re, iitilaje a căror valoare va fi compensată în
•timp, prin livrări de mobilier . Utilajele pe eare le. vom primi vor fi achiziţionate de la o firmă italiană, de către partenerul nostru.'
Interesîndu-ne în ce stadia se află acţiunea iniţiată, am aflat'că, îri principiu, formele sînt perfectate. De notat că pentru a se asigura certitudinea livrării produselor, societatea mixtă ce se va înfiinţa va avea hu numai caracter productiv ci şi de desfaeere. Pînă la constituirea unor structuri proprii,' care să efectueze desfacerea. se va conlucra cu întreprinderile de comerţ exterior specializate. : - (
Deşi maxima ,-Cine nu riscă nu poate <3şttga!“ a devenit la modă, nu din lipsă de curaj, ci pentru a se , evita hazardul. în prima etapă formula societate mixtă va viza numai platforma Industrială din Cluj-Napoca. Dacă experimentul se va încheia cu rezultatel'e scontate (nu există nici un dubiii în acest sens. Insă o anumită precauţie se impune totuşi), soluţia se va generaliza. In caz contrar se va apela la o altă variantă. - v :
Cum, pentru a se trage concluziile de rigoare, nu e -nevoie de .prea mult timp, înşeasană că durata perioadei de tranziţie propusă de guvern na va f i depăşită în întreprindere.~ Că în materializarea programului la care ne-ana referit vor. apare şî surprize, nimeni nu se îndoieşte. Tocmai de aceea conducerea. întreprinderii a propus unor unităţi de profil realizarea unui „cartel", mal exact a unui pact, în cadrul eăreiă, prin acţiuni de protecţie reciprocă, să fie evitate consecinţele unor feomene. ce pot apărea în perioada d e tranziţie, a căreî complexitate nu este bine cunoscută. Nu se ştie cum va Xi primită Iniţiativa clujeană, dar ea este bine venită în contextul în care, la un moment dat, transformările economice .o iau înaintea reglementărilor juridice. Păcat tă riti există mai multe conduceri de în treprinderi ca asemenea iniţiative benefice.
1. CONSTANTINESCU
Cînta un gondolierDuminică dimineaţa m-am luat hai-bui, mai mult
hui decît hai, prin oraş. Şi nu atît prin oraş, cît de-a lungul Canalului -Morii, de la izvoare pînă'a- proape de vărsare. Dacă oraşul arată cum arată;- de ce n-ar arăta şi canalul tot aşa.- Am făcut un • inventar al celor văzute: animale gata împăiate cu şi de aluviuni ^(şoareci, şobolani, pisici, cîini), resturi menajere, cutii, resturi vegetale, unelte, crati- ţe, thaine, naoloz şi lista ar putea fontinua ld ne- sfîrşit. Grijă pentru canal se vede şi se face simţită zilnic. în sona străzii Pavlov s-a pornit o acţiune de consolidare a pereţilor canalului Veniţi şi vedeţi ce-au lăsat în'urmă. Curată bătaie de joc.
Bănuim că există soluţii. Noi nu vom dă dedt tina, tocmai pentru a nu fi acuzaţi că le luăm pli
nea de la gură. Noi propunem următoarele: adîn- cim albia, construim'trei, patru, debarcadere, lansăm, gondole angajăm ffondolieri, ridicăm locuinţe lacustre, angajăm trubaduri şi truveri şi s-auzi a-: tun ci, în fapt de seară. O, sole mio, Santa Lucia, şi vom trece tandri pe sub poduri şi punţi, vom organiza şi regate, cum ar f i intre echipajele A.P.S.,G.I.G.C.L. şi O.G.A, pe maluri vor prinde rădăcini adinei privatizările.-. - v
Prin oraş, nimic 0 0 a €eva, ceva tot este: au început să cadă coşurile de gunoi, mai ales In Piaţa Libertăţii, dar şi în alte locuri. Veneţia este scăldată de ape. Noi ne afundăm în murdărie. Tot e ceva. ,
Demostcne ŞOFRON
CiND LA TRAP, CÎND LA... GALOP!34 de salariaţi.aivCombinatului metalurgic din
Cîmpia Turzii, locuitori ai satului -Copăceni şi ai municipiului Turda, deci navetişti, în scrisoarea a- dresată «iarului „Adevărul în libertate", susţin:
„După ultima majorare a preţului . biletelor 'de autobuz şi a abonamentelor, conducerea întreprin-' derii de transport local a hotârît(?ţ) ca pe traseul Turda — Cîmpia Turzii şi retur, să se circule c u . . . două abonamente Primul abonament lîn valoare de 62 lei pe lunăl este valabil din cartierul Turda Nouă pînă în Microraionul TÎI Oprişani. A l doilea (costul 71 lei) este valabil din -centrul civic al municipiului şi pînă în Cîmpia Turzii. •'
Deoarece noi luăm primai autobuz din Turda. Nouă şi pe al doilea din centrul civic, practic, dls- , tanţa din centru şi pînă la Oprişani o parcurgemo singură dată, n i un singur autobuz, dat o plătim • de . . . două ori! > -■■ Altă faţetă a lucrurlion de regulă, după -orele 23.
cînd schimbul II îşi încheie activitatea tn combi
nat ,din centru nu mai săsim autobuze spre Turda Nouă. Deşi acest traseu noi l-am plătit, D par- eurgem . . . . perpedes.Doar «u i li mai dfi mîna să scoată un. abonament şi pentru. . . hotel?
Datorită acestei curioase^ „optici" a condutcriiI.T.L. ,ca să nu spunem altfel, noi cei ce plătim două abonamente dar nu beneficiem de nici unul în totalitate, călătorim clnd „călare", -cînd pe jos. etnd la trap, cînd l a . . . galop! Şi ne gîndit», a- vînd în vedere iarna care se apropie, că vom fi nevoiţi să mai adăugăm .m elodiei" şi tropa, tropa. t r o p ... că gerul nu iartă pe nimeni şi din centru pînă-n Turda Nouă e s te .o bună cale de străbătut!
La toate acestea ar trebui să mediteze conducerea A.T.L. cînd. înainte să caute temeinic pentru a găsi cele mai eficiente soluţii. întreprinde nseme* nea măsuri care sînt tn detrimentul nostru, al -celor mulţi". . , ,< , ... .
ren tru conlormitate, IonCORDOţ;
ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PA6JNA3
C.P.Î. „ClUJANA
încadrează: ’•' • ECONOMIŞTI PrtlNCIPALIIa• serviciul export,- conform prevederilor Legii nr. 12/1971. ..
Concursul va avea loe la dala de 29 august 1990, ora 9, la sediul unităţii. •
Relaţii suplimentaro, la telefon 3-15-01. (2019)
HERGHELIA BONJiDA ; ;. cu sediul în comuna Jucii, judeţul. Cluj
Organizează,. In data de .15 septembrie 1990, concurs pentru ocuparea postului cte:
• RESPONSABIL ECONOMICînscrierile se-Jqc la sediul unităţii pînă Ia data de
5 septembrie 1990. -Condiţiî: studii superioare şi 5 ani vechime sau studii
medii şi 8- ani vechime. (1671G)
■3â
• Vînd „Dacia" 1300, motor , franţuzesc, stare foarte bună, Te- .!. leton 4.-27-79; după ora 17. (.10998) •!’ • -Vind‘-„Peugeot* 309 „Cho- ; rus“ data fabricaţiei 11 iunie ,1990, culoare albii, capacitatea : 1700 cm eubi. Telefon 1-34-92. (17001))
• Cumpăr casă centrală. .T elefon 1-46-78, înainte de masă'., (Î7015) ,
• Vînd. Volvo 214 DL: -stare■ perfectă .şi video recorder japonez ia preţ convenabil.’ Informaţii .telefon 7-7C-55, după oră '16. (1G991)
• Vînd pentru pretenţioşi r$- diocasetofon. JVC excepţional. Telefon 1-73-48. (10568) '
® Vînd Trabant COI, stare. bună şi Cordarone, Lidocain, alte medicamente pentru boli de inimă. Telefon 1-05-71, seara. .■ ' (16474)‘ • Vînd convenabil instalaţie completă recepţie satelit, receî- ver şi decoder filmnet. Telefon6-91-70, după orele 17., (1G520) .; ® Vînd televizoare color marca ‘Saba şi -Nord M.ende cu te leco mandă. Telefon 9GF3-G4-92:(16530) . :■
• Vînd loc niormint în . curtea bisericii. din-Munăştuiv Infonrţa- ‘ţii'telefon' 7-23-72. (16336)! •, Vind:, Dacia , 1300,. in. lei si,’ Mercedes Srt valută sau lei. Tele- * fon 8-73-30, (ICulG) • '< •, • Vînd 150 de oi. Familia Ispas, satul Cămăras, nr.- 458, ju d .' Cluj, telefon 8-63-92. (16625).
® Vînd Aro: 10 pa benzina, Ford Taunus şi Opel Record. Telefon 1-38-90.- (16B70)
® Vind 160 oi.-Telefon 2-81.(16633'A)
• Vînd apartament două camere, pivniţă, confort I.- cartier " Gheorgheni, micro II şi cumpăr similar Grigorescu. - Eventual schimb. Telefon 8-52-82. (1GG68)
• Vind frigider „Frificro lux1' mare. Telefon G-14-23 (16323)• • Vîrid casă cu grădină. Str. Spătar Milescu nr. 8, telefoa 8-68-43, orele 17—20. (16721)
• Vînd apartament cu 2 camc- re, parter, cartier Grigorescu. Telefon G-90-5C. (10947). ■ • Casă de vînzare compusă din una .cameră, bucătărie, cămară de alimente. Informaţii telefon it-73-83, între orele 13—15 şi 19—21. (1G722) •
Vînd cameră video Panasonic A 1 cu video portabil Panasonic N.V. 180. Telefon 1-32-89. (1G741)-- • Vind medicament Pyassan. Telefon 3-41-28. (10944)
• Vind canapea si fotolii. Telefon 2-49-82. (16979)
• Cumpăr calculator personal . compatibil Spectrum, preferabil
nou. Telefon 5-30-13. (16835)• €umpăr maşină de tricotat
cu cartelă, pat simplu. Telefon4-14^92. (1G958) ..............
• Cumpăr garsonireă. Telefon3-53-59. (1GG72)
• Cumpăr casă particulară singur în curie, bicicletă sdrai- cut-3ă Ucraina, biciclete vechi, defecte orice tip. Telefon 5-77-73, (tGC'JO)
• Schimb apartament trei camere. proprietate, de stat. Cluj-', • Napoca, str. Dunării nr. 25, ap.5, situat excepţional, cu-apartament sau locuinţă proprietate de stat cu patru sau mai multe ca-;
, mere în . Cluj-Napoca. Relaţii; zilnic după orele 20. (16630)
• Schimb • locuinţă ultracentral 3 camere, confort, etaj I, Bucureşti cu asemănător în Cluj. Tejefon 5-13-76. (169.45): • Ofer la schimb apartament3 camere decomandate, pivriiţi}, in. Sibiu cu similar Cluj-Napoca. Accept şi alte. variante. Telefon Cluj-Napoca 6-71-10,■* între. orele
: IC—21; Sibiu 4-74-62, orele 10— ,23. (10970) . . ' ,
® Schimb garsonieră confort mărit, situată pe Buievardul 22 Decembrie cu 2 camere, bloc-nou. ■ Suport cheltuielile. Vînd Volkswagen 120.0. cu 'motor,'1300,nece- sitind mici reparaţii sau pentru ■. piese de schimb. Informaţii în-
Mre.orele 17—19,1a telefon 3-40-52. (16526)' . . ,
• Schimb apartament ICRAIj2 camere' confort I îmbunătăţit mare cu intrare separată, zonă centrală; cer 2 garsoniere ccm-
. fort I. Informaţii la telefon7-7,7-89. (16537) .
• Schimb locuinţă 1 cameră14 mp, bucătărie, 4 mp, parchet, teracotă. Doresc asemănător. 0 Martie 24, Cluj,- Seserman, după ora 18. (16598).'
• Ofer apartament proprietate central, etaj II, 2 camere, con-».' fort, încălzire gâze. Solicit 2—3 camere, central, parter şi curtc pentru maşină. Telefon 1-31-69 sau 4-14-35, orele 21. (16639'A) .
b sk îX:■BIERDERT.iSSM
• Duminică între orele 17— 20,30, în zona I.acului de la Casa Tineretului am pierdut o percche do ochelari dc vedere cu lentile groase de plastic. Cine i-a găsit ; este rugat să sune ; la telefonul:5-52-38. Recompensă foarte mare. (17066) ; . ,
• Pierdut 720 ruble ' centru Cluj-Napoca. 22 august. Anunţaţi telefon • 1-17-34 orele 10—14 sau Poliţia Găsitorului . recompensă. (10715'A) ' .
• Cumpăr foto Practicii MTL 3, teleobiectiv 80, 100, 135, ramă mărit 13X18, parăsolar M 52, Filtru M 52, blitz- SL 4. Telefon4-35-50. (1CG20) ' ̂ ’
• Cumpăr garsonieră central. Zorilor. Telefon 4-85-98 seara. (1GG00) ■
: • Cumpăr 2 camere confort .sau garsonieră confort miri!: proprietate Mănăştur. • Telefon3-35-32. (16615) ' ■ , '
• Cumpăr curs practic în .lirfi-J- ba italiană; voi; I—II. -Telefon8-79-53,. după masă. (16538) -
• Gumpăr: parchet. Telefon .1-87-77. (17108) ' '; « Cumpăr butelio de 'aragaz.
• Telefon 2-72-83. (17100) ■, ,0 - Vind' criptă 4— 6 locuri. Preţ convenabil; Informaţii. Turda,
Lstr. Mărului .13, telefon 1-22-76. :
• Ofer pentru închiriat casă confortabilă, formată din 7 încăperi. Informaţii suplimentare la telefon 8-19-35, zilnic între orele18—20. (15990)
• Dau în chirie apartament neniobilat, pe. termen lung. Car-
• tierul Mănăştur, bloc T 1, strada Parîng, etaj 3. Informaţii telefon7-83-93. (1GG81)
. _• Soţ, soţie • intelectuali, căutăm pentru închiriat apartament2 camere sau garsonieră. Telefon ; 952'4-19-57, după ora 21. (16930)
IES
î »
•••'© Cu sufletele îndurerate, la numai t» luni de la despărţirea d e scum pa noastră m am ă,. anunţăm stingerea d in 'v ia ţă a tatălui «o s - tru , drag F.ENEŞAN NICOLAE,' în vîrstă de 68 ani, pensionar, fost angajat al Fabricii de porţelan „ îr is « . înm orinînlarea va avea loc .joi, 30 august, ora 1*00, în cim itirul Crişan.. Dorm i iu pace tăticule drag. JFiiceie Lcnuţa F ccior şi Ica M erca, fiii Gliiţă Fencşan şi Nicu Fencşan cu familiile» *
• Ne despărţim cu durere In suflet de iubitul nostru soţ, tată şi frate MARIN TURE A m*v;vstă. de 60 ani. Imaginea lui va răm îne veşnic vie in inimile noastre. Inm ormintarea va avea loc azi, 23 august 1930, ora 13.1a c imitirul din strada Crişan. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Familia. (17023)
• Cu durere in suflete anunţăm încetarea din viaţă a scum pei noastre m ame, soacre, bunici şi străbunici IRIN A ’ PETRUŢ în vârstă, de 83 ani, după o grea suferinţă. Inmormintarea va avea l o c : m iercuri 29 august 1990, ora 13 in localitatea Coruş. d e 'la nr. 7C. Familia îndoliată. (176.11)
# Cu inimile îndoliate anunţăm treccrca. in eternitate a Imnului şi inegalabilului nostru tată, preotul IOAN CORDOŞ, in virstâ de 8S ani. Cliipul şi exemplul lui de aleasă frumuseţe u.wană vot rămîne vcşnic v ii în inimile noastre. Inmormintarea va avea loc -miine, orele .11 din capela m are a cimitirului Central. Fam ilia Îndurerată. (17023)
# Fiica injj. Crişan Maria a- nunţă cu adîncă durere * decesul mamei sale VALEKICA CUIŞAN. Inmormintarea în 23 august’, ora 13 din capela m ate a cimitirului Central. (17033)
• Cu durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru sof, tată şi bunic ALEXA AIvMAŞAN în virslă de 56 ani, născut îu Vulturcni, fost gestionar in cadrul I.C.S. M etalo-chimi- cc. Inmormintarea va avea loc? m iercuri 23. august, ora 15 din capela notiă a ‘ cimitirului Mă- năţtur. Soţia Olga, fiica Gabi, ne- poVi şl. ginerii. (17073)
• HegretAm profund dispariţia omului de aleasă om enie şi bu nătate DIONISIE PAI,ACE, fostul contabil şef al întreprinderii noastre. Sincere condoleanţe fa - ţniliei îndurerate. Colcctivul O ficiului de Calcul lntr. „Unirea°« .(nocî) ■. * '
• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă suferinţă a celui care a fost soţ, tată, bunic, socru, frate, cum nat, unchi N1COI.AU IRfMlEŞ, In vîrstă de 62 ani. tnmormîntareu va avea loc îu ziua dc 29 august 1390, ora 13 în cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată* (L7107)
• Sincertf condoleanţe familiei G iv ciobau u la tre^ rea in n e fiinţă 9 nw m ci dragi. Familia Gioarcă, Văleanu jşl Băltan. (17032) . . , . -
ÎNTREPRINDEREA „TEHNOFRIG14cu sctliul în Cluj; str. Fabricii de.chibiuturj nr. 5—11
organizează concurs';pentru ocuparea următoarelor posluriT : ' ’ • ...........
» ECONOMIŞTI• IVIL’JÎCKOJ.OG /
penirti .serviciul aprovizionare ,Concursul va* avea loc in 2iua 5 septembrie
ora 11, 3a sediul unităţii.Condiţii: domiciliul stabil în- municipiul Cluj. (2021)
• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o , lungă şi ’grea suferinţă a scum pei noas tre mame şi bunici EL1SABETA GOJLDFRIED IKA. Inmormintarea va avea loc în 30 august, ora li din capela mare a cimitirului Central. lulia şi Tam ara, (17114)
Q împărtăşim tjurerea familiei Gh. Ciobanu la pierderea- mamei dragi. Sincere condoleanţe. Fam iliile Criveanu, Robescu şi Mircea- (17032/A) ,
• Niciodată nu va f i ştearsă din suflet durerea pricinuită dc moartea scum pului nostru soţ,
tată, socru şl bunic ROMAN 1ACOB. Inmormintarea va avea loc marţi, 28 august 1990, ora 12,30, în localitatea Gherla din str. Primăverii nr». 3» Te vorji pîîngc toată viaţa. Soţia IHarta şi cc i 3 copii cu familiile. Dumnezeu să-l odihnească. (17016)
# După o scurtă şi grea suferinţă a închis ochii peniru vecie cel care a' fost cel m ai bun soţ, tată, socru, bunic şî străbunic
VASILE PAPUC de 61 de ani. Chipul lui blihd şi bunătatea sufletească ne vor fi exem plu dc neuitat; Inmormintarea vă avea Ioc marţi, 28 august 1990, ora 13 de la cimitirul ; Cordoş. _ Odih- nească-şe în pace* Soţia Lucrcţia, copiii Vasile, Ovidiu şi aiaria, g inerele Lîviu, nurorile Ana şi Mi- reia, nepoţii Claudia, ' Mihăifâ, lîogdan, Anca şi Camelia.
0 Cit durere Sn suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului
nostru soţ, tată şi bunic ALEXANDRU C£«OPvEAN
îh vîrstă de G8 ani. Inmorminta- rea va avea loc m iercuri, 29 august 1990, ora 13 în localitatea ţUuniş. Familia îndoliată.- (16985)
6 C uv durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, frate, socru , cumnat şi cuscru DIONISIE PALAGE in .virstă de G3 ani. In- mormînţarea va avea Ioc în data de 28 august, ora 12 din capela mare a cimitirului Central. Familia îndurerată. (17002)
9 Ultim . omagiu REGHIXEI ILIES şi condoleanţe familiei din partea colegilor de la Laborato- rul C.N.D. — C.U.G. (17003)
® Stingindu-se lumina vieţii noastre, deschisu-ni-s-a larg poarta durerii. A plecat fără a se mai întoarce lăsîndu-ue a o aştepta şi căuta o viaţă întreagă "pe scumpa noastră m ămică şi prea
iubită soţie REGHIN A ILIEŞ, născută RElîREANU, de 31 ani. Firave flori pe o creangă. despi- cată-n două: fiicele Ilenuţa 8 at\i şi Dianca 1 an şi 2 luni şi soţul Nicu.. Inmormintarea azi 23 august, ora 12 în localitatea Flo- reşti, judeţul Rishiţa-Năsăud. Dorm i in pace, suflet bun şi drag. (16980)
O Prezent mereu in ginduriie şi inimile noastre, acum la 2 ani de la dureroasa despărţire de iubitul nostru soţ, tată, socru şl bunic NICOLAE FINTA li aducem im cald omagiu de dragoste şi recunoştinţă. Soţia şi copiii cu fam iliile. (17000)
# Consiliul dc administraţie al întreprinderii „Unirea** Cluj- Napoca îşi exprim i nemărginita durere la încetarea fulgerătoare
din viaţă a distinsului cc. DIONISIE FALAGE, fost contabil şef al întreprinderii. întreaga noastră compasiunc sinceră fa m iliei îndurerate. (17001)
• Sintem alături de colegul n ostru Stelian Turea în marca durere datorată pierderii tatălui drag.. Sincere condoleanţe. Colegii dc la Grădina „ l!o cm a “ . (U93f.) ' '
# Cu , sentimente de com pasiune sintem alături de familia
Vasile papuc In marca durere pricinuită dc decesul tatălui drag. S inccrc .condoleanţe familiei în durerate. Familia Llviu Ruda. (1̂ 99.1)
% Sîntem alături de ing. Petec Pal la~ marea durere pricinuită dc m pariea tatălui drag. Sindicalul I.R.E.C. (17008) '
9 Sintem alături de mătuşa şi verişorii noştri In marea durere pricinuită de moartea fu lgerătoare a unchiului nostru drag VASILE PAPUC, Cumnata V ero- nica, Doina, Nelu, Dorel şi M ariana Neluţu şl Alirela, lu liau. (17003)
• Au trecut 6 săptămîni triste de cind buna noastră m am ă
VERONICA RACIIIXA ne-a p ărăsit pentru ■ totdeauna. îndureraţi şi resemnaţi împreunăm m îm ile în form ă de rugăciune către c re ator, udind cu lacrimi sfin tu l m orm înt în -ca re se odihneşte draga noastră mamă* Fiul Ioan cu familia şi fiica luîiana cu fa milia. (16893)
• Cu acccaşi nemărginită d u rere om agiem * memoria dragului nostru ROMUL OCOLIŞAN d e la a cărui trcccre în eternitate se Împlinesc patru ani. Familia* (16903) . •.' ; 1 .__________
• S c . îm plinesc 6 săptămîni de cind a plecat din m ijlocul n o s -
. tru dr. ALMA MOHORA POPOV1CIU. .. Mulţumim tuturor celor, care au fost şi sint m ereu alături de noi. Familia. (16G97)
# Readticcm in memoria celor care i-au ^cunoscut că se îm p linesc G săptămîni de îa încetarea din viaţă a dragilor noştri EMIL Şi ExMILIA TKUŢA. Fam ilia şi prietenii. (16738) ;
• Sinlem alături de colegu l nostru JASKO FERENC în m area durere ' datorată pierderii tatălui drag. Colegii „d in . staţia p ilot şi secţia cercetare preparări dinI.C.P.M.S.N. Cluj. (16993)
# Azi, cţnd ar fi trebuit să-l 6pun£ dragului nostru FAXICA, la cei 38 de ani „L a mulţi ani"*, soarta , ne face să-i spunem ^Fie-ţi ţărîna uşoară^ Familia îndurerată. (16991)
| Aducem un ultim omagiu c o legului nostru JÂSKO FR.\NCISC, care u c-ă părăsit printr-o m oarte fulgerătoare. Sintem alături de familia greu încercată. Colegii de la L iceu l' industrial „G . Coşbuc44. (16965) • __________•
♦ Sintem alături de % colegul nostru inginer Mihai Fontu şi întreaga familie in marea durere pricinuită de disparţia tragică şi
prematură a fratelui PETRE FONTU, şef de rubrică la secţia culturală a 'S tu d iou lu i teritorial dc radio Tirgu Mureş. Prietenii de la î.C.C. Farmaceutice Cluj. (16973) ‘ ‘
0 Sintenj alături de colegul nostru Sziiagy râu l şi familia sa în aceste clipe grele cind sc desparte de mama lui dragă. S incere condoleanţe. Colegii de m uncă secţia 400 ^„Tehnofrig". (1SI69)
• A trecut un an da lacrimi şi durere de cînd n e - a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ şi tată VASILE CICEU. Chipul lui drag va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţia Nul ica Şi fiicele Alina şi Anca. (17007)
• Tristă a fost şi va râmine ziua de 2« augu-sl 1989, cind moartea nemiloasă l-a smuls din mijlocul nostru pe cel mai bun sot Şi tată. Nici lacrimile, nici timpul şi nimic din frumuseţea acestei, vieţi nu pot min- gîla sutleiuî nostru trist şi Îndurerat la îm plinirea unui an de la decesul iubitului nostru soţ, tată. fiu*
frate, unchi şi cumnat TEODOR NACIU din Turda. Sufletul său bun şi dragostea cu care\ne-a Înconjurat nu le vom uHa niciodată. Familia îndurerată. (16916)
• Sîntem alături de familia ing- Fonlu în marea durere pricinuit*de moartea tragică a redactorului
PETllE FONTU, om de aleasă cultură. Colectivul Al- creaţie I.T. „Som eşul11. (16943) t
• Sincere condoleanţe • familie* tchim, Oficiul de calcul I.E.î.A. (16978) ,
eOf.EUlL'L DE REDAOŢIE> Ule «Han (redactor Sen, Dan Rcbrcunu (fcdacloi jei adjunct). Traian Bara (se-, crfla/ gpjiifal de rodncţlf). Vale; Chiorcnnn. Emil Luea, Ion Ra«.
’ BEBA0ŢlAi fiu], str Sa poca nr. »#• (TELEFffiANE: 1-16-32 (redactor şcf)i 1-T3-07 (redactor se i adjuhet şî secreta rla tu] de redacţia)! 1-7J-1» (secţia culturală)! 1-73-07 (secţia probi a ras social- econom!ce)t 1-71-DO (secţia probleme celăţeneîti)) I-Î3-M (atlrninistraţia eiarulul). Mica publi
citate sa prlmest» totr» orei» 10—16, *t». Hapocs nr. 19 (la parter). Sîmbăta $1 duminica închis.