7/26/2019 turism 3

1/25

5/18/2015 1

Tema

3

Prelegerea

7/26/2019 turism 3

2/25

5/18/2015 2

Tendintele anului turistic 2006

Pe fondul cresterii din economiamondiala:

S-a intensificat concurenta si s-a accentuatpolitica de diversificare a ofertei

A continuat ascensiunea pietelor noi: Rusiasi China

Tarile care au aderat in al 2-lea val la UEau inregistrat efecte de consecinta + si -

Sectorul transporturilor aeriene estedinamic:

Airbus A380 (159 noi comenzi)

A continuat redresarea traficului aerian(IATA: + 4-5%)

A continuat extinderea LCA

A continuat extinderea curselor de lung

curier in special din SUA spredestinatiile asiatice

7/26/2019 turism 3

3/25

5/18/2015 3

Au fost organizate evenimente de importantainternationala

Cupa Mondiala de football dinGermania

Jocurile Olimpice de Iarna de laTorino

Festivaluri de film, etc

Continua sa se extinda distributia directa on-line

S-a diminuat amploarea efectelor produse de dezastresi evenimente politice si s-a scurtat durata de redresare

A crescut increderea consumatorilor desi continuaconfruntarea cu fluctuatile cursurilor de schimb, alepretului petrolului si diferite epidemii

S-au accentuat procuparile institutiilor internationaleprivind incalzirea globala

Intrunirile organizatiilor specializate au fost dedicateaportului turismului la atenuarea saraciei

Euro si-a mentinut puterea de cumparare fata de

principalele monede (yen, dolar)

7/26/2019 turism 3

4/25

5/18/2015 4

Tendinele anului turistic 2007

Au fost nregistrate cu 52 mln. sosiri n plusfa de 2006

Creteri n toate regiunile, primul loc fiindocupat de Orientul Mijlociu (cretere 13%)urmat de Asia Pacific i Africa.

n pofida evenimentelor i situaiilor cuefecte potenial negative asupra cereriituristice: scderea dolarului, instabilitateapreului la petrol, tornade, criza creditului,gripa aviar, incendiile din pduri, etc

Factorii cu efect pozitiv au prevalat:creterea economic din Asia (China, India,Hong-Kong, Singapore) cererea latent i nexpansiune din rile care au aderat recentla UE,

7/26/2019 turism 3

5/25

5/18/2015 5

Dinamica sosirilor n turismul

internaional 1995-2007

7/26/2019 turism 3

6/25

5/18/2015 6

Sezonalitateaurmeaz aceeaicurb ca n 2006

ncasrile urmrescca dinamicvolumul fizic

7/26/2019 turism 3

7/25

5/18/2015 7

Specializarea in turism este o optiune depolitica economica bazata pe:

Teoria diferentelor relative in dotarilefactoriale

(capital, resurse naturale, forta de munca)

Teoria costurilor comparativeTeoria avantajului absolutTeoria cereriicare evidentiaza legatura intre

dezvoltare economica si specializarea inturism

Cererea are rolul de declansator determinantal

fluxurilor turistice outbound Competitivitatea industriei turistice este conditionata

de atractivitatea, calitatea si caracterul original alofertei Formarea, dimensiunea,directia,structura fluxurilor turistice

7/26/2019 turism 3

8/25

5/18/2015 8

Dezvoltare economica- competitivitate

Volumul demunca

Productivitatea muncii

Timpul liber Investitiile

in industriamijlocelor

de productie

7/26/2019 turism 3

9/25

5/18/2015 9

Cererea ca determinant primordial al fluxurilorturistice outbound (outgoing)

Pentru cele 2 mari grupe ale ofertei turistice: sunlust (sl)si wonderlust (wl), cererea outbound se va manifestaatunci cand: Oferta externa completeaza oferta interna in

conditiile unei cereri interne neacoperite (sl) Nu sunt conditii propice dezvoltarii unei oferte interne

competitive (costuri mari, resurse turisticeinsuficiente..) (sl)

Oferta interna este valorificata la export si esteincurajata cererea outbound (sl)

Cererea interna manifesta interes numai pentru consum

outbound (wl)Cererea sunlust este influentata de preturile si localizarea

oferteiCererea wonderlust / wanderlust este influentata de gradul

de diferentiere a destinatiei fata de oferta nationala.

7/26/2019 turism 3

10/25

5/18/2015 10

Relaia: distana-durata consumului-pre

7/26/2019 turism 3

11/25

5/18/2015 11

Factorii distanei psihologice (subiective)gravitaia, ca for ce stimuleaz cltoriile,

atrgnd turitii spre o anumit destinaie; friciunea, ca for ce ngreuneaz deplasarea, se

opune parcurgerii distanei; ineria de pornire, ca for cempiedic declanarea

micrii, indiferent de distana ce ar trebui

parcurs; ineria de micare, ca for ce reduce efectul

friciunii, indiferent de distan; distana marginal, ca factor ce stimuleaz cltoria

peste un anumit punct, deoarece fiecare unitate

suplimentar de distan este perceput ca fiind maimic dect n realitate;

fora centrifug, care arunc cererea turisticspre anumite destinaii, a cror atracie estedatorat tocmai poziiei lor periferice.

(Jarvis)

7/26/2019 turism 3

12/25

5/18/2015 12

Model de prognoz a cererii turistice outboundntre 2 ri (Whysall & Smith)

CA numrul probabil de turiti

plecai din ara A;PA i PB populaia rii A i

populaia rii B (cele dou

mase care se atrag);K constant a proporiei

coeficient care cuantific

repartizarea veniturilor populaiei

rii A;

coeficient care cuantificatracia pe care o prezint

ospitalitatea, cultura,

etc. populaiei din ara B

c similitudinea de limb dintre

cele dou ri;d raportul de schimb valutar;

t,v,p,,a parametrii care

definesc mijlocul de transport

+ FACTORIPOLITICI, PSIHOLOGICI

7/26/2019 turism 3

13/25

5/18/2015 13

Piata turistica Piata turistica este spatiul geografic si economic,

determinat in timp, unde se intalnesc cererea turistica

concretizata prin consum cu oferta turistica materializataprin productie

Particularitati in raport cu piata bunurilor Productia si consumul coincid in spatiu, timp, calitate si

cantitate Locul de formare al cererii difera de cel al consumului Productia turistica este o combinatie de bunuri, servicii,

elemente spatiale, culturale, antropice Oferta turistica este sursa productiei (si nu invers) Productia turistica este mai mica sau cel mult egala cu

oferta (si nu invers) Productia turistica este efemera si volatila, oferta

turistica este fixata in spatiu si relativ stabila Oferta turistica este intensiva in capital si resurse,

productia turistica este intensiva in munca.

Produsul turistic vine in contact cu cererea sub forma deimagini Produs Imagine

7/26/2019 turism 3

14/25

5/18/2015 14

Rezervele ofertei turistice din unele destinatiieuropene (oferta >productia)

7/26/2019 turism 3

15/25

5/18/2015 15

Cererea si consumul outbound Cererea turistic este format din ansamblul persoanelor

care i manifest dorina de a se deplasa periodic itemporar n afara tarii de reedina pentru alte motivedect prestarea unei activiti remunerate la locul dedestinaie consumul turistic outboundcuprindetotalitatea cheltuielilor efectuate in tara de resedinta, intimpul deplasarii spre / si in tara de destinatie de ctre

purttorii cererii turistice pentru achiziionarea unorservicii i bunuri legate de o motivaie turistic.Cererea turistica Este conditionata de existenta unei motivatii specifice Este dimensionata si directionata de determinanti specifici si de

oferta destinatiilor

Are un caracter dinamic si volatil Este concentrata in tarile dezvoltate Este eterogena, diversificata, etalata neuniform in timp si

spatiu Se regaseste in caracteristicile consumului turistic Transmite productiei turistice aceleasi manifestari

7/26/2019 turism 3

16/25

5/18/2015 16

Volatilitatea cererii turistice

7/26/2019 turism 3

17/25

5/18/2015 17

Definirea cantitativa a pietei turistice Capacitatea pietei CT= k x N

K= cheltuielile turistice medii unitareN= numarul consumatorilor ipotetici

Potentialul pietei turistice pentru un anumit produsturistic(cererea solvabila)PT= CT- Ni; Ni= consumatoriiinsolvabili si nereactivi

cand CT=PT cererea este dependenta de un anumit produsturistic Volumul pietei unui produs turistic: valoarea tranzactiilor

incheiate pentru un anumit produs intr-un anumit intervalde timp

cand VT=PT semnifica saturarea pietei pentru un anumitprodus turistic Volumul vanzarilor (VV) unui produs turistic oferit de o

firma pe o anumita piata (pozitia sau locul pe piata al uneifirme ofertante) cand Vv se apropie de VT semnificapozitia de monopol a unei firme

7/26/2019 turism 3

18/25

5/18/2015 18

7/26/2019 turism 3

19/25

5/18/2015 19

Industria de vise

http://www.istockphoto.com/file_closeup/settings/seasons/summer/2138848_all_ready_to_go.php?id=2138848http://www.istockphoto.com/file_closeup/settings/seasons/summer/2138848_all_ready_to_go.php?id=2138848http://www.istockphoto.com/file_closeup/settings/seasons/winter/2504100_winter_forest.php?id=2504100http://www.istockphoto.com/file_closeup/settings/seasons/winter/2504100_winter_forest.php?id=2504100http://www.istockphoto.com/file_closeup/gender/male/men/2864732_diver_in_sun.php?id=2864732http://www.istockphoto.com/file_closeup/gender/male/men/2864732_diver_in_sun.php?id=2864732http://www.istockphoto.com/file_closeup.php?id=2185903http://www.istockphoto.com/file_closeup.php?id=2185903

7/26/2019 turism 3

20/25

5/18/2015 20

Determinantii cererii turistice

1. Motivatia2. Timpul Liber

3. Venitul

4. Modificarile demografice

5. Urbanizarea6. Factorii politici

7. Progresul tehnic

8. Moda (turismul eco..)

9. Protectia sanatatii

10. Comportamentul de consum turistic

7/26/2019 turism 3

21/25

5/18/2015 21

Determinantii cererii turistice (1)

1.Motivatia-genereaza cererea si determinaconsumul

Declanseaza tranzactiile pe piata turistica

Fazele procesului:

Categorii motivationale:predominantanomice,predominant auto-valorizante;centrifuge (endogene) centripete (exogene)

7/26/2019 turism 3

22/25

5/18/2015 22

7/26/2019 turism 3

23/25

5/18/2015 23

Categorii de criterii - categorii de motivatii

Midletton (activitateadominanta)

Asociata activitatiiprofesionale

Fizica/ fiziologica/

sanatate Culturala/ spirituala/

educationala

Sociala/ familiala/etnica

Recreativa/ relaxanta/placuta

Religioasa

Crompton(segmentarea pietei) Evadare

Relaxare

Ludica

Familiala Prestigiu social

Interactiune sociala

Oportunitate sexuala

Educationala

Auto-regasire Activare onirica

Economica

7/26/2019 turism 3

24/25

5/18/2015 24

Categorii de criterii-categorii de motivatii

Cohen (gradul de implicaresi control,risc asumat)

Necesitatea protectieiinstitutionalizate(organizat de masa,individual de masa)

Necesitatea de pastrare aautonomiei, confruntarecu neprevazutul ,descoperireaautenticului (explorator,hoinar, ecoturism)

Necesitatea de delimitarede turistul de masa(turism alternativ:calitatea experienteituristice)

Caracteristicileturistice individuale(segmentarepsihografica)

Mediul, venitul, varsta,

sexul, scaravalorilor, gradul decultura, profesia, etc

Se obtin segmenterelativ omogene

Ex: Downshiftingul

7/26/2019 turism 3

25/25

5/18/2015 25

Scara experientei turistice