Turism 2 2007

CUVÂNT ÎNAINTE

Dezvoltarea turismului rural din ultimii 17 ani ca şi experienŃă pe careRomânia a dobândit-o în acest domeniu, a atras atenŃia cercetătorilor ştiinŃificişi a cadrelor didactice universitare care împreună cu managerii unor pensiunituristice şi agroturistice încearcă să ofere soluŃii pertinente şi răspunsuri laproblemele numeroase şi dificile cu care se confruntă turismul.

În acest context instituŃii de prestigiu în cercetarea ştiinŃifică românească,Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, Bucureşti şi Institutul

de Cercetări Economice şi Sociale ,,Gh. Zane” Iaşi, împreună cu AsociaŃiaNaŃională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Bucureşti şi Centrul de

Formare şi InovaŃie pentru Dezvoltare în CarpaŃi Vatra Dornei, înŃelegândexigenŃele pe care le are România în calitatea ei de stat membru al UE,încearcă să unifice aceste preocupări în fundamentarea şi elaborarea unorstudii şi cercetări care abordează din diverse unghiuri de vedere problematicaturismului rural.

Aceste strădanii au fost încununate până în prezent de elaborarea şieditarea, în intervalul 1998-2006, a unui număr de 12 volume de studii la carese adaugă 2 volume anul acesta.

Cu siguranŃă, că prin natura lor, prin calitatea informaŃiilor şi asoluŃiilor oferite pentru diversele probleme cu care se confruntă turismul rural,aceste volume au fost de un real folos studenŃilor în special celor de lafacultăŃile de profil economic, agricol, de arhitectură etc., amfitrionilor depensiuni turistice şi lucrătorilor în domeniu, factorilor de conducereadministrativă şi politică de la diverse nivele, precum publicului larg preocupatşi sensibil la problematica ruralului.

Ne revine, de asemenea, bucuria de a reaminti că cei mai pasionaŃisusŃinători şi participanŃi la aceste manifestări ştiinŃifice au fost, AlecsandruPuiu Tacu, Radu Rey, Vasile Glăvan, Puiu Nistoreanu, Maria Stoian, BurciuAurel, Ovidiu Gherasim, Teodor Păduraru, DănuŃ Ungureanu, Ilie NiŃă,Constantin NiŃă, Valentin NiŃă, Emil FerenŃ, Elisabeta Roşca, Daniela Matei,Marilena Doncean, Ciprian Alecu, Alexandru Stancu, Valentin Hapenciuc,Sandu Gheorghe şi foarte mulŃi alŃii faŃă de care ne cerem scuze că nu au fostreŃinuŃi mai sus.

Toate cele VIII ediŃii anterioare dedicate ,,Turismului rural românesc” s-au desfăŃurat într-o atmosferă de mare seriozitate şi de dezbateri academice, elefiind în fiecare an urmate de acŃiuni practice ocazionate de vizitarea anumeroase pensiuni agroturistice.

Volumul de faŃă reuneşte o parte din studiile care au fost prezentate înplenul sesiunii ştiinŃifice din 26-27.05 2006 de la Vatra Dornei, capitalaspirituală a łării Dornelor. Lucările incluse în volum au fost structurate în treisecŃiuni după cum urmează:

a) SecŃiunea I cu titlul ,,Probleme de ordin general” include un număr de15 studii care începe cu un interesant şi original punct de vedere alveşnicului susŃinător al acestei forme de turism Radu Rey care, cu aniîn urmă, respectiv în deceniul 8 al secolului XX, punea în faŃa lumiiacademice două originale şi captivante lucrări (Viitor în CarpaŃi şiCivilizaŃie montană). Problematica turismului rural este, apoi,abordată din punct de vedere al efectelor globalizării (AlexandruTrifu), al calităŃii serviciilor (Butnaru Gina Ionela), resurselor umane(DănuŃ GâŃan) şi terminând cu un proiect de funcŃionare a unei caserurale (DomniŃa Bălinişteanu). ReŃinem, de asemenea, puncteleoriginale de vedere şi cu o interesantă argumentare ştiinŃifică a luiPuiu Nistoreanu în ,,Analiza empirică a turismului rural românesc”etc.

b) SecŃiunea a II-a sugestiv intitulată ,,Turismul rural şi agroturismul încontext european”. În principal cele 9 studii se axează pe prezentareacelor mai apreciate experienŃe europene în domeniu cum ar fi: FranŃa,Italia, Anglia, Germania, Austria, Belgia, Polonia etc. Sunt, deasemenea, relevate exigenŃele pe care trebuie să le respecte Româniaîn domeniul turismului rural în noua sa calitate de stat membru UE.

c) SecŃiunea a III-a intitulată ,,Turismul rural în Republica Moldova”include un număr de 6 studii semnate de cadre didactice universitarede la Chişinău care sunt preocupate de soarta acestei activităŃieconomice în spaŃiul dintre Prut şi Nistru. Mare parte din aceste studiipropun formule de colaborare cu patria mamă România, patrie pecare o poartă ca o pecete în sufletele lor. De altfel, Institutul de

Cercetări Economice şi Sociale Iaşi este principala instituŃie decercetare din România care întreŃine raporturi dintre cele mai strânsecu lumea ştiinŃifică din Republica Moldova.

Îngrijirea şi editarea acestui volum la Institutul de Cercetări Economice

şi Sociale ,,Gh. Zane” Iaşi nu ar fi fost posibilă fără sprijinul direct aldomnului prof. univ. dr. Tudorel Dima, m.c. al Academiei Române, directorulinstituŃiei şi doamna prof. univ. dr. Ana Guciuman, secretar ştiinŃific, lucrupentru care le aducem mulŃumiri.

Dată fiind importanŃa fenomenului analizat facem pe acestă cale un apelcătre toŃi oamenii de bine care sunt legaŃi de ruralul românesc să participe lacea de a X-a ediŃie a sesiunii ştiinŃifice naŃionale cu participare internaŃionalăcu tema ,,Turismul rural românesc. Actualitate şi perspective” care se vadesfăşura în mai 2008 la Vatra Dornei.

Cercet. Şt. Pr. I Dr. Ion TALABĂ

TURISMUL RURAL ROMÂNESC∗∗∗∗

• Probleme de ordin general• Turismul rural şi agroturismul în context european (ExperienŃe

europene)• Turismul rural în Republica Moldova

Cuvânt înainte 5

SecŃiunea I. Probleme de ordin general 131.1. Agroturismul – Factor de conservare şi dezvoltare durabilă a

bunelor practici agro-montane tradiŃionale şi a identităŃiiculturale a comunităŃilor montane (Radu Rey) 13

1.2. FuncŃionarea turismului rural în epoca globalizării(Alexandru Trifu) 17

1.3. Analiză empirică asupra turismului rural românesc(Puiu Nistoreanu) 21

1.4. MultifuncŃionalitatea spaŃiului rural – condiŃie a dezvoltăriiturismului rural şi agroturismului (Petru Ivanof) 39

1.5. Implicarea şi sensibilizarea comunităŃilor locale în turismulrural (Camelia Bută) 49

1.6. Căi de creştere a calităŃii serviciilor agroturismului românesc(Gina Ionela Butnaru) 53

1.7. Dezvoltarea turismului rural (Matei Corina Gherman) 611.8. SpaŃiul rural – mediu de dezvoltare turistică

(Alina-Petronela Haller) 671.9. Zonarea turistică în spaŃiul rural. Studiu de caz: JudeŃul Vaslui

(Daniela Matei) 711.10. Formare profesională pentru dezvoltare rurală durabilă la

CEFIDEC Vatra Dornei (DănuŃ GâŃan) 791.11. Resurse specifice pentru turism în Bucovina şi tipuri aferente

de turism (Doru Botezat) 831.12. Monografiile săteşti – instrument de promovare turistică

(Mirosloveşti – JudeŃul Iaşi, Sadova – JudeŃul Suceava)(Ilie NiŃă, Maria NiŃă, Constantin NiŃă) 89

1.13. Imaginea pensiunii rurale ,,Mărul de Aur” Vatra MoldoviŃei înopinia consumatorilor (Cătălina Lache) 99

1.14. Valorificarea potenŃialului balneoclimateric de interes localprin turism rural (Maria NiŃă, Constantin NiŃă, Ilie NiŃă) 109

1.15. Proiect de funcŃionare a casei rurale, centru de resurse pentruasistenŃă rurală şi consultanŃă (Elena DomniŃa Bălinişteanu) 121

∗ Răspunderea asupra calităŃii lucrărilor prezentate în volum revine autorilor

Cuprins8

SecŃiunea a II-a. Turismul rural şi agroturismul în contexteuropean (ExperienŃe europene) 125

2.1. Turismul rural în Ńările europene(DumitriŃa Ionescu, Liana Pascariu) 125

2.2. Mediul rural ca destinaŃie turistică în Uniunea Europeană şi înRomânia (Alina Cristina Niculescu) 137

2.3. ExperienŃa legislativă din domeniul agroturismului în câtevaŃăi europene (Romeo Cătălin CreŃu) 145

2.4. Turismul rural românesc în faŃă cu exigenŃele UE (Ion Talabă) 1572.5. Schimbări aduse turismului rural românesc în contextul aderării

României la UE (Matei Corina Gherman) 1632.6. Politici comunitare în domeniul turismului, în general, şi a

celui rural, în special (Simion Certan, Romeo Bibirigea) 1692.7. Aspecte ale dezvoltării activităŃilor agroturistice prin punerea

în valoare a resurselor locale şi a produselor tradiŃionale înregiunea franceză France-Comte (DănuŃ Ungureanu) 179

2.8. Repartizarea geografică şi evoluŃia reŃelei de turism rural,,Bienvenue a la Ferme” în FranŃa(DănuŃ Ungureanu, Yves Cantenot) 187

2.9. Turismul rural în Austria Superioară. Studiu de caz – comunaSchlierbach (Camelia Apetroaie) 195

SecŃiunea a III-a. Turismul rural în Republica Moldova 1993.1. Turismul ca paradigmă a dezvoltării regionale în Republica

Moldova (Eugen Ursachi) 1993.2. Extinderea turismului rural românesc peste Prut

(Ion Mărgineanu) 2053.3. Problemele dezvoltării turismului rural bazat pe comunitate în

Republica Moldova (Andrei Balînschi, Serghei Culibaba) 2093.4. Turismul rural – provocare şi obiectiv major în dezvoltarea

durabilă a Republicii Moldova (Valentina Postolachi) 2153.5. GeneralităŃi privind evaluarea performanŃelor financiare ale

turismului rural din Republica Moldova (Elena Fuior) 2213.6. Aspectele creditării turismului rural în Republica Moldova

(Victoria Dogotari) 2293.7. Moldova şi dezvoltarea turismului internaŃional

(Alexandru Gribincea, Iurie Crotenco) 2333.8. ImperfecŃiunile dezvoltării turismului rural în Republica

Moldova ca oportunitate de valorificare a potenŃialuluiautohton (Victoria Trofimov, Olga Sîrbu) 237

3.9. Turismul rural: stare actuală şi căi de dezvoltare(Anna Vladâcec) 241

ROMANIAN RURAL TOURISM∗∗∗∗

• General Issues• The Rural Tourism and Agro-tourism in European Context

(Experiences from Europe)• Rural Tourism in the Republic of Moldova

Introduction (Foreword) 5

Section I. General Issues 131.1. The Agro-tourism- Factor of Preservation and Sustainable

Development of the Traditional Good Practices in MountainArea and of the Cultural Identity of the Communities(Radu Rey) 13

1.2. The Rural Tourism Performance in the Globalisation Era(Alexandru Trifu) 17

1.3. An Empirical Analysis on the Romanian Rural Tourism(Puiu Nistoreanu) 21

1.4. The Multi-functional Vocation of Rural Space - Premise forDevelopment of Rural Tourism and Agro-tourism(Petru Ivanof) 39

1.5. The Involvement and Empathy of Local Communities in RuralTourism (Camelia Bută) 49

1.6. Paths for Increasing Quality in Romanian Agro-tourismServices (Gina Ionela Butnaru) 53

1.7. Rural Tourism Development (Matei Corina Gherman) 611.8. The Rural Space-Environment for Tourism Development

(Alina-Petronela Haller) 671.9. Touristic Zoning in Rural Areas. Case study: Vaslui County

(Daniela Matei) 711.10. Vocational Training for Sustainable Development at CEFIDEC

Vatra Dornei (DănuŃ GâŃan) 791.11. Specific Resources and Patterns of Tourism in Bucovina

(Doru Botezat) 831.12. The Village Monographs as Touristic (Marketing) Promotion

Tool. (Mirosloveşti –Iaşi County, Sadova –Suceava County)(Ilie NiŃă, Maria NiŃă, Constantin NiŃă) 89

1.13. “The Golden Apple” Rural Pension Brand. The Customers’View (Cătălina Lache) 99

1.14. The Exploitation of Local Balneary-climatic Potential throughRural Tourism (Maria NiŃă, Constantin NiŃă, Ilie NiŃă) 109

1.15. An Operating Project for the Rural House as Resource Centrefor Rural Assistance and Consultancy(Elena DomniŃa Bălinişteanu) 121

∗ The quality of the works presented in this volume are entirely the responsibility of their authors

Table of contents10

Section II. The Rural Tourism and Agro-tourism in EuropeanContext (Experiences from Europe) 125

2.1. Rural Tourism in European Countries(DumitriŃa Ionescu, Liana Pascariu) 125

2.2. Rural Areas as Tourism Destination in European Union and inRomania (Alina Cristina Niculescu) 137

2.3. egislative Experience from the Field of Agro-tourism in a FewEuropean Countries (Romeo Cătălin CreŃu) 145

2.4. The Romanian Rural Tourism Facing the EU Requirements(Ion Talabă) 157

2.5. Changes Brought to the Romanian Rural Tourism in theContext of Romania’s joining to EU(Matei Corina Gherman) 163

2.6. Community Policies in the Field of Tourism, Generally, and ofthe Rural Tourism , Especially(Simion Certan, Romeo Bibirigea) 169

2.7. Aspects of the Development of Agro-tourism Activitiesthrough the Exploitation of the Local Resources andTraditional Products in the French region France-Comte(DănuŃ Ungureanu) 179

2.8. The Geographical Distribution and the Evolution of the“Bienvenue a la Ferme” Rural Tourism Network in France(DănuŃ Ungureanu, Yves Cantenot) 187

2.9. The Rural Tourism in Upper Austria. Case study: SchlierbachVillage (Camelia Apetroaie) 195

Section III. Rural Tourism in the Republic of Moldova 1993.1. The Tourism as Paradigm of Regional Development in

Republic of Moldova (Eugen Ursachi) 1993.2. The Extension of the Romanian Rural Tourism over Prut River

(Ion Mărgineanu) 2053.3. Development Problems of Cummunity Based Tourism in

Republic of Moldova (Andrei Balînschi, Serghei Culibaba) 2093.4. Challenge and Major Objective in the Sustainable

Development of The Republic of Moldova(Valentina Postolachi) 215

3.5. General Issues on Financial Results Evaluation of the RuralTourism in Republic of Moldova (Elena Fuior) 221

3.6. Issues on Credit Award for the Rural Tourism in Republic ofMoldova (Victoria Dogotari) 229

3.7. Moldova and the Development of the International Tourism(Alexandru Gribincea, Iurie Crotenco) 233

3.8. The Imperfections of the Development of Rural Tourism in theRepublic of Moldova as an Opportunity of Exploiting the LocalPotential (Victoria Trofimov, Olga Sîrbu) 237

3.9. The Rural Tourism: Present Situation and Development Paths(Anna Vladâcec) 241

LE TOURISME RURAL ROUMAIN∗∗∗∗

• Problèmes d’ordre general• Le tourisme rural et l’agro-tourisme dans le contexte éuropéen• Le tourisme rural dans la République de Moldavie

Avant – propos 5

Section I. Problèmes d’ordre general 131.1. L’agro-tourisme – facteur de conservation et de développement

durable des bonnes pratiques agro-montagneusestraditionnelles et de l’identité culturelle des communautésmontagneuses (Radu Rey) 13

1.2. Le fonctionnement du tourisme rural dans l’époque de laglobalisation (Alexandru Trifu) 17

1.3. Analyse empirique sur le tourisme rural roumain(Puiu Nistoreanu) 21

1.4. La multifonctionnalité de l’éspace rural – condition dudéveloppement du tourisme rural et de l’agro-tourisme(Petru Ivanof) 39

1.5. L’implication et la sensibilisation des communautés localesdans le tourisme rural (Camelia Bută) 49

1.6. Moyens d’augmentation de la qualité des services de l’agro-tourisme roumain (Gina Ionela Butnaru) 53

1.7. Le développement du tourisme rural (Matei Corina Gherman) 611.8. L’éspace rural – environnement de développement touristique

(Alina-Petronela Haller) 671.9. La division touristique zonale dans l’éspace rural. Étude de cas:

le district Vaslui (Daniela Matei) 711.10. Formation professionnelle pour développement rurale durable á

CEFIDEC Vatra Dornei (DănuŃ GâŃan) 791.11. Resources spécifiques pour le tourisme en Bucovine et

typologies afférentes de tourisme (Doru Botezat) 831.12. Les monographies des villages – instruments utils pour

promouvoir le tourisme (Mirosloveşti – district Iaşi, Sadova –district Suceava) (Ilie NiŃă, Maria NiŃă, Constantin NiŃă) 89

1.13. L’image de la pension rurale “Mărul de Aur” Vatra MoldoviŃeidans l’opinion des consommateurs (Cătălina Lache) 99

1.14. La valorification du potentiel balnéaire et climatique d’intérêtlocale par le tourisme rural(Maria NiŃă, Constantin NiŃă, Ilie NiŃă) 109

1.15. Projet de fonctionnement de la maison rurale, centre deressources pour l’assistance rurale et consultance(Elena DomniŃa Bălinişteanu) 121

∗ La qualité des travaux présentés dans ce volume appartient exclusivement à leurs auteurs

Sommaire12

Section II. Le tourisme rural et l’agro-tourisme en contexteéuropéen 125

2.1. Le tourisme rural dans les pays éuropéennes(DumitriŃa Ionescu, Liana Pascariu) 125

2.2. Le milieu rural comme destination touristique dans l’UnionÉuropéenne et en Roumanie (Alina Cristina Niculescu) 137

2.3. L’éxperience legislative du domaine de l’agro-tourisme dansquelques pays éuropéennes (Romeo Cătălin CreŃu) 145

2.4. Le tourisme rural roumain face aux éxigences de l’UnionÉuropéenne (Ion Talabă) 157

2.5. Les changements du tourisme rural roumain dans le contexte del’adhération de la Roumanie á l’Union Éuropéenne(Matei Corina Gherman) 163

2.6. Politiques communautaires dans le domaine du tourisme engénéral, et du celui rural, en special(Simion Certan, Romeo Bibirigea) 169

2.7. Aspects du développement des activites agro-touristiques par lamise en valeur des ressources locales et des produitstraditionnels dans la région française France-Comté(DănuŃ Ungureanu) 179

2.8. La répartition géographique et l’évolution du réseau detourisme rural “Bienvenue á la Ferme” en France(DănuŃ Ungureanu, Yves Cantenot) 187

2.9. Le tourisme rural en Autriche Supérieure. Étude de cas – lacommune Schlierbach (Camelia Apetroaie) 195

SecŃiunea a III-a. Turismul rural în Republica Moldova 1993.1. Le tourisme comme paradigme du développement regional

dans la République de Moldavie (Eugen Ursachi) 1993.2. L’éxtension du tourisme rural roumain á travers du Prut

(Ion Mărgineanu) 2053.3. Problèmes du développement du tourisme rural axé sur la

communauté dans la République de Moldavie(Andrei Balînschi, Serghei Culibaba) 209

3.4. Le tourisme rural – provocation et objectif majeur dans ledéveloppement durable de la République de Moldavie(Valentina Postolachi) 215

3.5. Généralités sur l’évaluation des performances financiers dutourisme rural de la République de Moldavie (Elena Fuior) 221

3.6. Aspects du crédit du tourisme rural dans la République deMoldavie (Victoria Dogotari) 229

3.7. La République de Moldavie et le développement du tourismeInternational (Alexandru Gribincea, Iurie Crotenco) 233

3.8. Les imperfections du développement du tourisme rural dans laRépublique de Moldavie come opportunité de valorisation dupotentiel autochtone (Victoria Trofimov, Olga Sîrbu) 237

3.9. Le tourisme rural: état actuel et moyens de développement(Anna Vladâcec) 241

SECłIUNEA I

PROBLEME DE ORDIN GENERAL

1.1. AGROTURISMUL – CA FACTOR DE CONSERVARE ŞIDEZVOLTARE DURABILĂ A BUNELOR PRACTICI AGRO-

MONTANE, TRADIłIONALE ŞI A IDENTITĂłII CULTURALE ACOMUNITĂłILOR MONTANE

Radu REY

• Oferta agroturistică a CarpaŃilor Românieidelimitarea zonei montane (2005)

- 824 localităŃi montane din care 90 oraşe mici şi municipii – cu sate de tiprural;

- 3560 sate montane- cca. 900.000 exploataŃii agricole

rezultate (1992-2006): peste 3000 pensiuni montane agroturistice şi deturism rural

• Oferta agroturistică posibilăminimum = 25.000 de locuri de cazare;maximum= 50.000 de locuri de cazare;ex: o comună montană românească deŃine cca. 1000 gospodării.

dacă 5% devin pensiuni agroturistice = un mare succes. dar ce vor face ceilalŃi 95%?

concluzia: agroturismul, turismul rural poate ajuta agricultura montană, poateîncuraja tânăra generaŃie de agricultori – dar nu poate rezolva decât parŃialproblemele agriculturii montane.

baza: gospodăria Ńărănească =sursa de - tradiŃii valoroase;

- produse de calitate;- folclor.

• Scopuri principale:- menŃinerea activităŃilor agricole tradiŃionale (bune practici) –

modernizarea blândă, prin motivarea tinerelor generaŃii.

Radu REY14

• Combaterea exodului, a deşertificării umane a montanului- introducerea în gospodăria Ńărănească montană a unor elemente de

civilizaŃie modernă: igiena, comportamentul agreabil, gustul estetic,diversificarea alimentaŃiei.

- ameliorarea sănătăŃii populaŃiei urbane- reducerea cheltuielilor bugetare pentru sănătate.

• Şansele sunt inegale:o oraşe mai mari în apropiere = turism rural de week-endo oraşe mari la distanŃă = turism rural montan-slab

Şansa generală a muntelui în contextul globalizării.produsele montane de calitate:

• Calitatea peisagiilor (forestiere, agricole, ş.a.)• Calitatea alimentaŃiei: eco-produse, nonchimizare, garanŃii sanitare• Calitatea florei naturale furajere• Calitatea apei• Calitatea artizanatului• Calitatea folclorului• Calitatea gastronomică• Calitatea serviciilor, ş.a.

• Mari oportunităŃi: telefonia mobilă, internetul, tv (informare şipromovare)

Politica montană se face în marile oraşe

Varietatea

Diversitatea dă savoarea vieŃii omului

Bunele practici agricole

Agroturismul – ca factor de conservare şi dezvoltare durabilă a bunelor practici … 15

• Sisteme de agricultură prietenoase cu mediul:- Baza agriculturii montane: îngrăşămintele organice – de calitate- Evitarea agenŃilor chimici: pesticide, nitraŃi, nitriŃi

• Pajişti naturale (păşuni şi fâneŃe) poliflorale (biodiversitatea utilă social).• Creşterea animalelor în sistem extensiv sau semi-extensiv (mişcare).• Rase de tip montan (rezistente, sănătoase) non-concurente cu omul: bovine,

ovine, caprine;• Evitarea încărcăturii prea mari cu animale/ha;• Baza hrănirii animalelor: păşunea şi fânurile poliflorale (multivitamine, săruri

minerale, plante medicinale – calitatea aminoacizilor, valoare biologică înaltă,savoarea gustului – la lactate şi carnate, garanŃii sanitare).

• Agroturismul, turismul rural, cultural, religios contribuie la menŃinerea,selectarea calitativă şi dezvoltarea tradiŃiilor locale.

- efortul comun al colectivităŃii locale- implicarea autorităŃilor- stimularea factorilor locali cu iniŃiativă

agroturismul/turismul rural – devin MESAGERI ai cunoaşterii locului, regiunii,Ńării. Crează imagine favorabilă în străinătate – apreciere, respect pentru naŃiune.Se lărgeşte „dialogul social” – se induce stare de calm social.

PRIORITAR: în învăŃământul preuniversitar- Gimnaziile rurale montane: cunoştinŃe generale- şcolile agro-montane (arte şi meserii):

Anii I, II – cunoştinŃe generale accentuate; practică generală.Anul III (complementar): instruire aplicativă accentuatăCalificare pentru turism (nivelul I)

Nu este foarte important dacă copii vor practica agroturismul sau nu.EducaŃia turistică, agroturistică în şcolile ruralului montan constituie „un saltspre civilizaŃie”.

AGROTURISMUL MONTAN – oferă turiştilor, gazdelor, comunităŃii localeo nouă formă a BUCURIEI DE A TRĂI!

Identificarea culturală a localităŃilor montane

EducaŃia agroturistică

Radu REY16

Riscuri ce trebuie evitate:• devierea de la agricultură spre turism, cu abandonarea agriculturii;• supraaglomerarea turistică – cu consecinŃe nefaste asupra agriculturii

şi mediului (poluare, etc.) pierderea „farmecului”.

Viteza de evoluŃie (multiplicarea pensiunilor agroturistice)depinde de:

• amplificarea sprijinului pentru tinerii agricultori montani – prinprograme speciale, atractive;

• intensificarea formării profesionale şi a elaborării/promovării deproiecte eligibile;

• ameliorarea infrastructurii. Prioritar: drumurile de acces.

1.2. FUNCłIONAREA TURISMULUI RURALÎN EPOCA GLOBALIZĂRII

Alexandru TRIFU

În complexa şi variata analiză ce este astăzi realizată vizând procesulglobalizării, un aspect foarte important ce nu trebuie trecut cu vederea este cellegat de dublul impact ce se produce după cum urmează :

a. Globalizarea asupra turismului ;b. Turismul asupra vieŃii economico-sociale şi, prin antrenare, asupra

dezvoltării sustenabile.Dezvoltarea durabilă a turismului depinde de / dar contribuie totodată la

dezvoltarea durabilă a altor domenii şi sectoare ale unei economii naŃionale1.Dezvoltarea sustenabilă, care este atât vehiculată în literatura economică aperioadei pe care o străbatem, se realizează prin construirea armăturiiconceptuale, formată din următoarele elemente de bază :

a. infrastructura economică ;b. creştere economică ;c. nivel de trai ridicat ;d. un mediu înconjurător curat şi favorabil continuării vieŃii.Realitatea a demonstrat că se impune realizarea unei eficienŃe multiple:

economică, socială, culturală, ecologică şi care să poată da substanŃă întregiiconstrucŃii a dezvoltării durabile (sustenabile). Turismul este doar ocomponentă a acestei arhitecturi, iar, în multe cazuri, chiar decisivă în creştereaPIB şi a dezvoltării în general. Acest lucru se realizează prin găsirea acelor căi şimijloace care să facă posibilă valorificarea superioară a tuturor resurselorturistice de care dispune un anumit teritoriu. Consumatorii produsului turisticdevin, datorită multiplelor oferte intrate pe piaŃă, dar mai ales a cunoaşteriinemijlocite a multor din aceste destinaŃii şi produse turistice, tot maiexperimentaŃi şi mai exigenŃi, astfel încât concurenŃa pe această piaŃă devine, pezi ce trece, tot mai acerbă.

Capacitatea tuturor ofertanŃilor de produse turistice, printre care senumără şi România, de a fi competitive, de a ieşi învingători din aceastăpermanentă provocare, depinde esenŃialmente de posibilitatea de a contientiza

1 McKercher, B. –The Unrecognized Threat toTourism: Can Tourism Survive„Sustainability”?, în ,, Tourism Management”, vol. 21, nr. 1, 1993, pp.131-136

Alexandru TRIFU18

toate problemele cu care se confruntă acest domeniu al sectorului terŃiar, într-opromovare eficientă şi ,de ce nu, agresivă, precum şi printr-o bună organizare şiconlucrare a întreprinzătorilor privaŃi cu instituŃiile abilitate ale statului. Seimpune, deci, realizarea unui management strategic care să asigure posibilitateafuncŃionării normale a acestui sector economic şi la atingerea obiectivelorstabilite prin programele adoptate.

E Industria turismului, căci este într-adevăr un complex funcŃional deproducere şi prestare servicii care să asigure recreerea, refacerea sănătăŃii şi acapacităŃii de muncă, destinderea, impresionarea plăcută a simŃurilor şi a minŃii-într-un cuvânt asigură plăcerea de a trăi, generează beneficii substanŃiale, înactuala epocă a globalizării, atât pentru Ńara considerată destinaŃia turistică, cât şipentru Ńara sau Ńările furnizoare de turişti.

Datorită noilor tehnologii IT & C, cele mai importante beneficiare,câştigătoare, în activitatea de turism, le au statele în dezvoltare, deoarece înacestea se pune un mare accent pe asigurarea de venituri însemnate din aceastăactivitate şi care, la rândul ei, poate să fie permanent îmbunătăŃită în vedereaasigurării dezvoltării generale a Ńării respective.

Cu toate acestea, pentru ca funcŃionarea respectivei economii, în general,şi a turismului în mod special, să nu fie periclitată, de aspectele negative pe carele poate avea turismul asupra comunităŃilor şi structurilor economico-socialenaŃionale şi locale trebuie aplicat un management strategic erformant.

ExperienŃa concretă din domeniu indică existenŃa a numeroase costuri

ascunse ce pot greva asupra eficacităŃii activităŃii de turism. De cele mai multeori, Ńările bogate din punct de vedere economic pot profita mult mai uşor deoportunităŃile oferite de turism decât celelalte Ńări. În consecinŃă, pentru Ńările

mai puŃin dezvoltate ale lumii se impune necesitatea practică de a realizabeneficiile sperate din activitatea de turism, deoarece se confruntă cu problemegrave Ńinând de veniturile încasate, şomaj, ridicarea standardului de viaŃă şi acăror rezolvare este dependentă direct de modul cum funcŃionează şi se dezvoltăsectorul turismului.

Elementul hotărâtor urmărit în orice activitate turistică, mai ales în noilecondiŃii existenŃiale, este reprezentat de volumul veniturilor încasate. Însă,experienŃa şi realitatea acestei perioade scot în evidenŃă că aproximativ 80 % dinsumele plătite de către turişti merg către companiile aeriene, hoteluri şi altecompanii internaŃionale (cu operaŃiuni de export-import) şi care îşi au sediilecentrale tocmai în Ńările din care provine majoritatea turiştilor. Deci, doar o micăparte rămâne la dispoziŃia sectorului turistic local. Acest proces ce are loc, întreŃări cu nivele diferite de dezvoltare, în care una dintre ele este receptoare de

FuncŃionarea turismului rural în epoca globalizării 19

consumatori ai produsului turistic, iar cealaltă beneficiară a unor importantesume de bani din această afacere, este cunoscut sub numele de scurgere(,,leakage” în limba engleză). Statisticile arată că, dintr-o sută de $ cheltuită deun turist al unei Ńări dezvoltate, numai 5 $ rămân la dispoziŃia Ńărilor receptoare,fie că sunt în dezvoltare, sau mai puŃin dezvoltate.

În actualul proces al globalizării, în care unul dintre principalii factorimotori ai acestuia îl reprezintă activitatea companiilor transnaŃionale,mecanismul ,,scurgerii” apare, atât în operaŃiunile de import, cât şi în cele deexport. Acest lucru, deoarece respectivele companii sunt singurele care aucapacitatea de investire în realizarea facilităŃilor şi infrastructurii necesarefuncŃionării activităŃilor turistice în economiile mai puŃin dezvoltate. Suntem însituaŃia operaŃiunilor de export, companiile ce aduc capitalul necesar şiînfăptuiesc investiŃii îşi retrag cea mai mare parte din profiturile obŃinute de peurma activităŃii de turism. La import, procesul apare în situaŃiile în care turiştiisolicită anumite standarde legate de facilităŃi, echipamente, mâncare şi băutură.Dacă economia gazdă nu poate veni în întâmpinarea acestor solicitări, atunci seapelează la importuri, pentru contractarea cărora se eliberează o importantăsumă de bani din veniturile încasate şi, în cele mai multe situaŃii, importurilesunt realizate tot de companiile transnaŃionale ce acŃionează pe respectivelepieŃe. Conform datelor furnizate de organismele specializate ale O.N.U. (înspecial UNCTAD), ,,scurgerile” de venituri, pentru cea mai mare parte a Ńărilorîn dezvoltare, se cifrează la 40-50 % din veniturile brute încasate, iar pentrueconomiile dezvoltate, procesul se încadrează în limita de 10-20 %.

Astfel, pentru asigurarea derulării optime a activităŃilor şi operaŃiunilor deturism, este nevoie de crearea tuturor condiŃiilor necesare desfăşurării acestora :infrastructură, resurse materiale, financiare şi umane suficiente, de bunăcalitatate şi înalt profesionalism, care să asigure valorificarea la maximum apotenŃialelor turistice existente. De asemenea, se impune din partea Ńărilorbogate, dezvoltate din punct de vedere economic, să sprijine în mai mare măsurăeconomiile mai slab dezvoltate, astfel încât contribuŃia acestora la realizările dinturism să fie mai consistentă şi, implicit, partea din venituri care să rămână ladispoziŃia acestor economii să fie mai mare.

Alexandru TRIFU20

Bibliografie

1. Lundberg D., Tourism Economics, Wiley & Sons, New York, 1995.2. McKercher B., The Unrecognized Threat to Tourism: Can Tourism Survive

„Sustainability”?, în ,,Tourism Management”, vol. 21, nr. 1, 1993.3. Minciu R., Economia turismului, Ed. Uranus, Bucureşti, 2004.4. Niculescu N.G., Noua economie liberal-socială, Ed. Junimea, Iaşi, 2003.5. Soros, George, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.6. Witt S.F., Brooke M.Z., Buckley P.J., The Management of International

Tourism, 2nd Edition, Routledge, London, 1995.

1.3. ANALIZĂ EMPIRICĂ ASUPRA TURISMULUI RURAL ROMÂNESC

Puiu NISTOREANU

Teritoriul Ńării noastre prezintă o mare varietate de valori cultural istorice- artă populară, etnografie, folclor, tradiŃii, vestigii istorice - un cadru naturalarmonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea seconstitue într-un valoros potenŃial turistic şi în certe valenŃe ale turismului ruralromânesc. Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, încă dinvremea traco-dacilor, aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încăîn bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor,elemente originale de etnografie şi artizanat, ce pot fi valorificate turistic încadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a turismului rural.

Contextul istoric al turismului rural românescTurismul rural în Ńara noastră se practică din totdeauna, dar spontan,

sporadic, întâmplător şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare oreprezintă - începând cu anii ‘20-’30 ai secolului XX, cazarea la cetăŃeni avizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale.1

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968,pentru grupurile de turişti aflaŃi pe litoralul românesc al Mării Negre. A fostun început promiŃător, căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaboreazăordinul 297/1972, urmare căruia Centrul de cercetare pentru promovareturistică internaŃională identifică şi selectează localităŃile ruralereprezentative, pentru satele româneşti, ce urmau a fi lansate în turism. Decomun acord cu oficiile judeŃene de turism şi organele administraŃiei locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaŃional circa 118localităŃi rurale.

Cu începere de la 16 iulie 1973, prin ordinul Ministerului Turismuluinumărul 744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite“sate turistice”, următoarele 14 localităŃi rurale: Lereşti şi Rucăr (Argeş), PoianaSărată (Bacău), Fundata şi Şirmea (Braşov), Bogdan Vodă (Maramureş),Tismana (Gorj), Sibiel (Sibiu), Vatra MoldoviŃei (Suceava), Racoş (Timiş),Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Crişan (Tulcea), Vaideeni (Vâlcea).

În anul următor, prin decretul 225/1974 se interzice cazarea turiştilorstrăini în locuinŃele particulare, satele turistice devenind nefuncŃionale pentruturismul internaŃional. Totuşi, dat fiind faptul că o parte din satele turisticeamintite au fost incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric aleOficiului NaŃional de Turism “CarpaŃi” Bucureşti şi contractate pe piaŃa externă,se realizează o breşă pentru satele: Lereşti, Rucăr, Sibiel, Murighiol şi Crişan2.

Scurta perioadă de “oficializare” a turismului rural nu a făcut posibilăorganizarea activităŃii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelorturistice. În multe localităŃi nu s-au omologat gospodăriile care întruneau

1 Glăvan Vasile -”The Rural Tourism”, Romanian Tourism Magazine, nr. 4/1995, M.T., I.C.T., Bucureşti, 19952 prin intermediul unei ordonanŃe a fostei puteri politice (Cancelaria CC a PCR)

Puiu NISTOREANU22

condiŃiile de cazare (Rucăr, Vatra MoldoviŃei, Vaideeni), în altele cazareaturiştilor români se făcea în mod neorganizat şi fără a se Ńine o evidenŃă (Crişan,Fundata, Rucăr), iar unele localităŃi nu au înregistrat nici o activitate turistică(Tismana, Bogdan Vodă, Vaideeni).

Cu foarte mici excepŃii, această situaŃie a dăinuit până în anul 1989.Începând cu anul 1990, interesul pentru turism rural renaşte. Iau naştere

diverse asociaŃii şi organisme care îşi propun afirmarea şi dezvoltarea turismuluiîn zonele rurale. Din rândul acestora le amintim pe cele mai reprezentative:

• FederaŃia Română pentru Dezvoltare Montană (1990), care îşipropunea sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană,inclusiv prin promovarea, organizarea şi dezvoltarea agroturismului;

• AgenŃia Română pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordareaagroturismului românesc la sistemul internaŃional de turism;3

• AsociaŃia NaŃională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural dinRomânia – ANTREC (1994), membră a FederaŃiei Europene de

Turism Rural (EUROGÎTES); până în prezent s-a dovedit a fidinamică, performantă şi viabilă realizând în mare parte scopurilepropuse la fondare.

Urmare a dinamismului activităŃii desfăşurate de către ANTREC,săptămânalul economico-financiar “Capital” a acordat asociaŃiei premiul “Oskar

– Capital” pentru anul 1995, recunoscând şi confirmând prin aceasta “iniŃiativacu cel mai mare impact social” a anului.

AsociaŃia NaŃională de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC),reunea la sfârşitul anului 1995 peste 2000 de membri, în 15 filiale. Activitateaturistică s-a desfăşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni saugospodării Ńărăneşti), care au atras 18 500 de turişti - din care 3500 de turiştistrăini - cu un sejur mediu de 4 zile/turist.

Anul următor (1996) a marcat o creştere a dimensiunilor la 25 filiale şiridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor şi a întregii activităŃi.A fost preocupată de ridicarea nivelului pregătirii profesionale a prestatorilor deservicii turistice rurale, prin organizarea de: seminarii, colocvii şi cursuri detehnică turistică şi marketing turistic, în mod centralizat sau zonal în regiunile cucirculaŃie turistică însemnată (Braşov, Maramureş, Bucovina, etc.). Tot în anul1996 a început derularea primului Program Phare pentru turism rural din Ńaranoastră. În cel de-al treilea an de existenŃă (1997) al ANTREC numărulmembrilor săi a ajuns la aproape 3 000 iar cel al filialelor la 28. AsociaŃia areuşit editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor şi fermelorturistice, a participat la numeroase evenimente promoŃionale (târguri şi expoziŃii,reuniuni şi congrese) a fost preocupată de realizarea unui climat dedescentralizare a acŃiunilor sale. Anul 1998 a concretizat imaginea ANTREC-ului în: cei peste 2.500 membri, organizaŃi în 30 de filiale judeŃene; mai mult de1.000 de pensiuni turistice şi agroturistice – omologate şi clasificate;aproximativ 150.000 turişti români şi străini, cu un sejur mediu de 4 zile. Înrândul preocupărilor generale ale asociaŃiei se înscriu şi: editarea anuală a

3 Istrate, I., Bran Florina - ”Agroturismul în România”, Tribuna Economică, nr. 32/1995, pag. 26

Analiză empirică asupra turismului rural românesc 23

catalogului naŃional al pensiunilor turistice şi agroturistice, finalizarea sistemuluinaŃional informatizat de rezervare şi racordarea sa la sisteme similare din Ńărilemembre EUROGÎTES, prezenŃa în pagini de Internet. O problemă vitală ce sedoreşte realizată în cel mai scurt timp este cea a implementării unui sistem viabilde asigurări pentru turiştii ce practică turismul rural, pentru pensiunile şi fermeleturistice, pentru gazde şi pentru gospodăriile acestora.

Activitatea susŃinută din primii ani ai mileniului III au condus ANTREC-ul la o structură formată din 32 de filiale judeŃene, în care activează peste 3500 membri, – proprietari de pensiuni turistice şi agroturistice din 800 delocalităŃi.4

Legat de strategia dezvoltării turismului rural în Ńara noastră, ANTREC şiMinisterul Turismului au optat pentru creşterea calităŃii prestaŃiilor. PentrusoluŃionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea şipromovarea turismului rural în România a fost constituită, prin OrdinulMinistrului Turismului 59/iulie 1995, Comisia tehnică pentru dezvoltareaturismului rural. Din această comisie făceau parte specialişti de la ministerele şiinstituŃiile care-şi pot aduce o contribuŃie în acest domeniu: MinisterulAgriculturii şi AlimentaŃiei, Ministerul Tineretului şi Sporturilor, Institutul deCercetare pentru Turism, Institutul NaŃional de Formare Managerială în Turism,Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului şi Ministerul EducaŃieiNaŃionale.5

Analiza valorilor satului românesc şi a potenŃialului său turisticO analiză realistă a ofertei turistice româneşti, va conduce către

concluzia că în Ńara noastră patrimoniul turistic rural este insuficient valorificat,iar produsul turistic rural este în curs de cristalizare. Pe de altă parte, înmomentul de faŃă produsul turistic rural îmbracă forma unor gospodării sau aunor aşezări care oferă prestaŃii turistice primare, dăruind în acelaşi timp cugenerozitate bogăŃia valorilor satului românesc. Continuînd analiza asupravalorificării vom ajunge la satele cu vocaŃie turistică, numite şi sate turistice.

Aprecieri referitoare la localităŃile rurale cu vocaŃie turisticăCu toate că specialiştii s-au pronunŃat corect în ceea ce priveşte

enumerarea atuurilor unor astfel de “aşezări rurale pitoreşti bine constituite,situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiŃii şi cu un bogat trecutistoric, care în afara funcŃiilor politico-administrative, sociale, economice şiculturale proprii îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcŃia deprimire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu duratănedefinită”6, nu putem fi de acord decât cu ideea practicării turismului în spaŃiulrural, în zonele rurale, în sate şi în nici un caz cu ideea transformării localităŃilorrurale în “sate turistice” cu iz de muzeu şi atmosferă artificială.

Încercând realizarea unei analize comparate prin prisma experienŃeiturismului european, considerăm că sfera activităŃilor turistice prestate în mediulrural românesc trebuie lărgită de la simpla oferire de cazare la: 4 http://www.antrec.ro5 Teianu Viorel -”O şansă pentru satul românesc”, Revista română de turism, nr.4/1995, pag.4, MT-I.C.T., Bucureşti, 19956 Istrate, I., Bran Florina - ”Agroturismul în România”, Tribuna Economică, nr. 32/10. 08. 1995, pag. 26

Puiu NISTOREANU24

• etalarea produselor gastronomice populare;• agrement şi animaŃie specific zonelor săteşti;• transport cu mijloace tradiŃionale;• pelerinaje către lăcaşuri de cult consacrate;• vizitarea atelierelor meşteşugăreşti, etc.

Toate cele prezentate pot şi este necesar să constituie componenteleprodusului turistic rural românesc, cunoscut fiind faptul că produsul turistic îngeneral reprezintă “un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrateîntr-o activitate specifică şi cu o destinaŃie specifică”.7

În condiŃiile în care considerăm oferta turistică ca un total al produselorturistice existente la un moment dat, e necesar a completa analiza de mai sus cuafirmaŃia profesorului elveŃian Krippendorf, ce consideră oferta “un mănunchide elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducăunele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă“.8 Continuarea este oferită decunoscutul specialist elveŃian Hunzicker care preciza că “oferta turistică este ocombinaŃie de elemente materiale şi servicii”9, unde rolul principal este jucat deservicii, fără a fi neglijate nici aspectele legate de prestator sau infrastructură.

Revenind la Ńara noastră considerăm că soluŃia actualului moment deimpas economic - respectiv a perioadei de tranziŃie, o poate reprezentaagricultura în strânsă legătură cu sectorul terŃiar (serviciile). Aşadar, activitateatradiŃională a zonelor rurale împletită cu cea complementară - într-o formă cumultiple implicaŃii socio-economice, turismul rural (respectiv componenta sasectorială agroturismul) pot conduce la o renaştere a satelor româneşti.

łinând cont de generosul patrimoniu turistic existent cu precădere înspaŃiul rural şi de minima sa utilizare - în momentul actual - apreciem căprodusul turistic rural este insuficient valorificat. Pentru o mai temeinică analiză,vom face o trecere în revistă a patrimoniului turistic din spaŃiul rural românesc.

În interiorul Europei - fie că este amintită în zona Europei Centrale, fie căeste numită ca făcând parte din grupul Ńărilor estice - România a rămas o Ńarămai puŃin eminamente agrară, dar sigur rurală (mai mult de 50% din teritoriu şipopulaŃie aflându-se în afara urbanului)10. łară în care civilizaŃia rurală, cu totce Ńine de aceasta - pozitiv şi negativ - s-a conservat uimitor.

Cadrul natural şi modul de “viaŃă la Ńară” sunt cel mai aproape deimaginea tradiŃională care a putut fi conservată în Europa Occidentală.11 În plus,comunităŃile umane, deşi aparent scoase din filele cărŃilor de istorie, sunt vii.Mai mult satul, indiferent de spaŃiul geografic în care se situează, constituieexpresia legăturii omului cu natura, reprezentând un cadru de aşezare umanăplurifuncŃională.12

Aceste aspecte sunt relevate şi din vizitarea celui mai mare muzeu în aerliber din Europa, Muzeul Satului din Bucureşti, ori de etnomuzeele din:Dumbrava Sibiului, Râmnicu Vâlcea şi Baia Mare. Aceleaşi simŃăminte le avem 7 Medlik, H. -”The product formulation in tourism”, AIEST, Tourisme et marketing, nr. 13/19958 Krippendorf,J. - ”Marketing et tourisme”, Etudes de tourisme, Editions Herbert Langet Cie S.A., Berna, 19719 Hunzicker,W. - ”Betribswirtschaftsiehre des Fremdenverkehre”, Vol. I, Berna, 195910 *** - ”România Turism ‘96”, Pagini NaŃionale, Bucureşti, 1996 (54,3 % rural/1992)11 *** - ”OperaŃiunea Satele Româneşti – reŃea turistică”, Au pays des villages roumains, Bruxelles, 199512 Nicolae Braşoveanu - ”Economia agriculturii montane”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995


atunci când privim exponatele prezente în muzee unice din CâmpulungMoldovenesc (lemnului) şi Sighetul MarmaŃiei (măşti şi artă populară). Şiacestea sunt doar câteva exemple legate de perpetuarea tradiŃiilor rurale în Ńaranoastră.

Vom aborda în continuare patrimoniul turismului rural românesc dinunghiul de vedere al grupării de specialişti - geografi şi economişti, cercetătoriori analişti ai fenomenului turistic - ce includ în noŃiunea de patrimoniu:potenŃialul turistic (natural şi antropic), baza tehnico-materială turistică(dotările turistice şi structurile de primire), serviciile turistice şi infrastructuratehnica generală.

PotenŃialul turismului rural românescParafrazând o afirmaŃie a marelui pictor Ştefan Luchian, făcută în vara

anului 1909 într-o epistolă - ”frumos e un biet cuvânt searbăd care nu spunenimic din splendoarea peisajului“ românesc, cunoaşterea spaŃiului ruralromânesc demarează ca un experiment, continuă cu o permanentă cercetare şi seva sfârşi printr-o pasiune constantă, întreŃinută de dorinŃa permanentă a“redescoperirii” ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda întotdeaunavarietatea impresiilor, a gândurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiulemoŃiilor13 trăite în străbaterea plaiurilor carpato-dunărene.

Această ofertă primară potenŃială, alcătuită din componente naturale depeisaj, reprezintă potenŃiale resurse turistice şi joacă un rol determinant îndezvoltarea turismului în general14 şi a celui rural în mod special.

Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:• valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puŃine rânduri

determinantă în alegerea destinaŃiei (munte, deal , câmpie , litoral saudeltă);

• valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilornaturali ai zonei;

• cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobbyuri(oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice,strat de zăpadă etc.);

• valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri,grădini botanice sau zoologice, rezervaŃii ştiinŃifice sau monumenteale naturii etc.

Toate aceste elemente se află într-o strânsă interdependenŃă, formând“natura mamă” şi cadrul de viaŃă pentru tot ce “mişcă-n Ńară” şi pe planetaalbastră. ParticularităŃile lor vor ieşi în evidenŃă pe parcursul abordărilor prinprisma cunoscătorului şi analistului prezent în fiecare dintre noi - în momenteleevaluărilor bazate pe documentare şi logică.

13 Sebastian Bonifaciu -”România, ghid turistic”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 198314 Neacşu Nicolae – Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti, 1999, pag.51-75

Puiu NISTOREANU26

Prezentare generală a resurselor turistice naturaleRomânia este situată în Europa, la jumătatea distantei dintre Ecuator şi

Polul Nord (45° latitudine nordică) şi aproximativ la jumătatea distanŃei dintreOceanul Atlantic şi MunŃii Ural (25° longitudine estică). Aşezat la răspântiadintre părŃile estică, vestică şi meridională a Europei, teritoriul Ńării noastre esteformat în proporŃii egale din munŃi (31%), dealuri şi podişuri (36%), câmpii şilunci (33%), respectând şi din acest punct de vedere regulile echilibrului şiarmoniei.

Clima temperat-continentală, reŃeaua radiară de râuri ce izvorăsc dinlanŃul carpatic, apele minerale şi termale cu proprietăŃi curative, păşunile şifâneŃele, pădurile de răşinoase sau foioase, lacurile şi iazurile, Dunărea şiDelta sa, luncile şi câmpiile constituie separat sau la punctul de întâlnire,peisaje cu puternică personalitate, pline de căldura oamenilor ce le însoŃesc.

SpaŃiul rural românesc este numit carpato-danubiano-pontic deoarece estecarpatic prin relief, dunărean prin reŃeaua lui hidrografică şi pontic prindeschiderea la Marea Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, această“personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp şi de vocaŃia turistică.

LanŃul munŃilor CarpaŃi prezintă un rol deosebit pentru climă, ape,bogăŃii, vegetaŃie, faună, soluri etc. El are poziŃie centrală şi formă de cetate sauinel, din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce îiconferă locul de frunte în patrimoniul turistic al Ńării sunt peisajele: defileeimpresionante, dantelării de basm în formele carstice din regiunile calcaroase,circuri şi văi glaciare, piscuri golaşe, forme inedite sau ciudate ale stâncilor. Laadăpostul acestora, apar vechile vetre de locuire - Ńările: Maramureşului, Bârsei,Făgăraşului, HaŃegului, Vrancei, Almaşului etc. Pe firul râurilor carpatice, învăile acestora se înşiră de asemenea aşezări pitoreşti, din rândul cărora unelesunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

PorŃiunea vestică este reprezentată de lanŃul eruptiv unde manifestărilepostvulcanice au contribuit la apariŃia localităŃilor balneare în preajmamofetelor, apelor hipotermale sau izvoarelor bicarbonatate. LanŃul vulcanic acondus la apariŃia unor depresiuni, în cadrul cărora s-au dezvoltat numeroaseaşezări; numim aici Depresiunea Maramureşului, cea a Dornelor, a Gurghiului, aCiucului.

CarpaŃii Orientali sunt marcaŃi îndeosebi de mulŃimea trecătorilornaturale: Bratocea, Buzău, Oituz, Ghimeş, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutâi, careau făcut posibilă circulaŃia de o parte şi de alta a lanŃului carpatic încă dinvremuri îndepărtate.

PorŃiunea cea mai spectaculoasă şi impunătoare a CarpaŃilor Româneşti oconstituie, fără urmă de dubiu, CarpaŃii Meridionali - între Culoarul Timiş-Cerna(la vest) şi Valea Prahovei (la est). SupranumiŃi şi Alpii Româneşti, ei ating încâteva vârfuri peste 2500 de metri: Omu (2505 m) în Masivul Bucegi,Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535m) în MunŃii Făgăraş, Parâng (2518 m),Peleaga (2529 m) în MunŃii Retezat etc. În CarpaŃii Meridionali au sălăşuit şi aufost protejate o serie de alte “Ńări” dintre care cele mai vestite sunt cele aleOltului, Loviştei şi HaŃegului - situată în inima vechii Dacii. Jiul şi Oltul au


ferestruit, în aceasta catenă văi transversale, la fel ca şi Prahova împreună cuDâmboviŃa. Aici - între masivii muntoşi ai Bucegilor şi Pietrei Craiului - întreTransilvania şi Muntenia, legate de Culoarul Rucăr-Bran se află leagănulturismului românesc şi începuturile turismului rural din Ńara noastră.

Între Olt şi Jiu, întâlnim culmile Parângului, Şureanului şi Cindrelului cucreste pitoreşti, căldări şi văi glaciare, culmi netede împestriŃate de lacuri şiacoperite de pajişti. Retezatul - cu întreaga lume de basm înglobată în parculnaŃional şi rezervaŃia ştiinŃifică cu acelaşi nume - Godeanu şi łarcul atrag înafara caprelor negre şi numeroşi turişti. Spre sud, dincolo de DepresiuneaPetroşani, ne întâmpină culmile MunŃilor Vâlcan, MehedinŃi şi Cerna, undeavem ocazia să admirăm adevărate bijuterii săpate în calcar - peşteri, poduri,doline.

A treia latură a CetăŃii CarpaŃilor ce se întinde între Defileul Dunării şiValea Someşului, este numită de geografi CarpaŃii Occidentali. Caracterizată deplatforme netede, doar în zona centrală vom întâlni vârfuri de peste 1 800 demetri ( Curcubătu, Bihor, Vlădeasa, Muntele Mare). Prăbuşirile tectonice aucreat aici un aspect insular şi largi culoare; în acelaşi timp o mare variaŃie apeisajului şi reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la Detunata, cheile, abrupturile,dolinele şi peşterile (CetăŃile Ponorului, Peştera Urşilor, Peştera Scărişoara,Peştera Meziad etc.) sunt doar câteva dintre atracŃiile turistice ale zonei. Iarpentru că frumuseŃea fără puritate nu este nimic, lanŃul are în componenta sastrăvechii şi bogaŃii MunŃi Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cărŃilor depoveşti15.

Depresiunea şi Podişul Transilvaniei este porŃiunea aflată în interiorularcului carpatic, cu relief ce variază între 700 - 800 de metri şi respectiv 350 -500 de metri. În estul Depresiunii Transilvaniei întâlnim o centură de dealuriînalte, care închid mici depresiuni ce seamănă cu SubcarpaŃii aflaŃi în exteriorularcului carpatic.

SubcarpaŃii sunt dispuşi în exteriorul lanŃului carpatic, dublând parcăzidul de apărare al “cetăŃii”. FormaŃi din trei subdiviziuni - SubcarpaŃiiMoldovei, SubcarpaŃii Curburii şi SubcarpaŃii Getici - ei sunt o asociere deculmi înalte (1000 - 1200 m) şi dealuri joase (400 - 800 m), ce închid depresiunimai mult sau mai puŃin întinse, brăzdate de ape, bine populate şi cultivate cucereale sau livezi; tot în această zonă viŃa de vie este la ea acasă şi a făcutrenumite localităŃi ca: Odobeşti, Panciu, Pietroasele, Ştefăneşti, ValeaCălugărească etc.

În străfundul lor, culmile subcarpatice păstrează bogăŃia “aurului negru”,cărbunilor, sării şi a izvoarelor de ape minerale. PopulaŃia se ocupă cupomicultura, creşterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor şi,mai nou, cu turismul rural.

Podişurile din afara lanŃului carpatic. În estul României şi al dealurilorsubcarpatice coboară domol de la nord spre sud Podişul Moldovei, ce seînvecinează în sud-est cu Podişul Dobrogei, iar în sud-vest are o altă rudă maidistanŃată în persoana Podişului Getic. 15 Posea Gr. şi colectiv -”Enciclopedia geografică a României” Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

Puiu NISTOREANU28

Pe cuprinsul acestor locuri o anume agricultură - pomi şi viticultură - seaflă la mare cinste; drept urmare, de renume sunt viile de la Cotnari, Iaşi şi Huşisau cele de la NiculiŃel, Murfatlar şi Ostrov, cum nu mai puŃin vestite sunt celedin preajma Piteştiului, Dragăşaniului sau Strehaiei.

Dată fiind bogăŃia şi frumuseŃea zonelor de podiş, acestea sunt binepopulate, iar tradiŃiile, obiceiurile populare transmise din generaŃie în generaŃie,ca şi legendele şi poveştile localnicilor sunt tot atâtea atracŃii - alături de vinuri,rachiuri ori preparate gastronomice tradiŃionale - ca şi chemări, cărora cel care aavut şansa de a le cunoaşte, ca şi neofitul, nu le poate rezista.

Litoralul Mării Negre reprezintă un loc nepereche şi cu o puternicăpersonalitate. Între Chilia şi Capul Midia prezintă plaje şi grinduri întinse, iarîntreaga zonă este foarte scundă. În schimb, la sud vom întâlni o faleză înaltă de15 - 20 m ce adăposteşte plaje cu nisip fin.16 Platforma litorală ce se apleacă linlângă “riviera” românească are până departe în larg adâncimi reduse, fiind laorigine o veche câmpie invadată de apele mării în ultima perioadă aCuaternarului.

Delta Dunării constituie partea cea mai joasă de pe teritoriul Ńării noastre,o câmpie în formare prin aluvionare. PorŃiunile de uscat, la cotele obişnuite alefluviului, reprezintă circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperită demlaştini, lacuri, gârle şi ape permanente. O atracŃie deosebită pentru turism oconstituie peisajul exotic, unic în felul lui pe întreg teritoriul european, adevăratsanctuar pe care 280 de specii de păsări şi l-au ales ca lăcaş17, cum aprecia şicelebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.

Principalele resurse ale Deltei Dunării sunt: fauna piscicolă, stuful şipădurile îndeosebi de esenŃe moi. Pentru a conserva şi păstra aceasta lumeuimitoare, teritoriul prezentat constituie în momentul de faŃă RezervaŃiaBiosferei Delta Dunării18.

Câmpiile se întind în sudul şi vestul Ńării noastre. Cea mai mare - CâmpiaRomână – se află la nord de Dunăre, de la Drobeta Turnu - Severin până laGalaŃi. Ea asigură aproximativ 40% din producŃia agricolă a României. Partea saestică se numeşte Bărăgan şi prezintă - prin lacurile sale sărate: Lacul Sărat (înapropiere de Brăila), Lacul Amara (lângă Slobozia), Movila Miresii, Balta Albă- interes nu numai agricol ci şi turistic (utilizarea apelor în scopuri terapeutice).

Câmpia de Vest este o altă zonă agricolă importantă; ea îşi are limitelefixate de Valea Someşului şi cea a Timişului.

Clima. Urmare a plasării în centrul Eurasiei pe de o parte şi a reliefuluisău pe de altă parte, România are un climat temperat aflat sub influenŃa maselorde aer umed dinspre Atlantic, a maselor de aer uscat, continental, provenind dinrăsăritul continentului, cât şi de aer mediteranean ce vine dinspre sud. Rezultădeci un climat continental - moderat cu nuanŃări locale influenŃate de formele derelief şi succesiunea anotimpurilor. Toate acestea sporesc culoarea şi atracŃiilepeisajului, diversificând în acelaşi timp factorii naturali de cură şi tratament,

16 Tufescu V., Giurcăneanu C., Mierlă I. - ”Geografia R. S. România”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198217 *** - L’expedition de l’equipe Cousteau sur le Danube, “Dialogue franco - roumain”, Revue officielle de l’Ambasade de

Roumanie en France, 1993, pag. 3418 *** - Monitorul Oficial al României, H.G. 983 / 1990 şi H.G. 264 / 1991


sporturile practicate, activităŃile localnicilor şi, nu în ultimul rând, regimulalimentar.

Hidrografia Ńării noastre se află sub influenŃa climatului, fiind, cuexcepŃia câtorva mici râuri din Dobrogea, colectată de Dunăre. Caracteristica eieste determinată de configuraŃia concentrică a reliefului Ńării şi de repartiŃiadiferenŃiată a cantităŃilor de precipitaŃii, de la zona înaltă spre cea joasă. CuexcepŃia râurilor din Moldova - care sunt aproape paralele cu lanŃul muntos -restul râurilor au o distribuŃie radiară.

Dunărea străbate Ńara noastră pe o lungime de 1075 de kilometri, fiindnavigabilă pe întreg parcursul şi colectând, direct sau indirect, prin intermediulTisei, toate râurile româneşti. Apele colectate sunt vărsate prin cele trei braŃe înMarea Neagră, care întregeşte astfel hidrografia patriei şi permite legătura cutoate Ńările riverane Oceanului Planetar. Având o salinitate de 17 – 21 % şi otemperatură medie de 25 - 27° C vara, sectorul românesc al Mării Negre are unpotenŃial balneologic cu excepŃionale calităŃi.

Izvoarele şi lacurile. Izvoarele minerale, aflate în număr de peste 2000,multe fiind termale, sunt cunoscute şi apreciate de peste 2000 de ani (Herculanesau Geoagiu-Băi). Cele mai multe izvoare se află de-a lungul CarpaŃilor şiSubcarpaŃilor, iar valoarea terapeutică a apelor a condus la apariŃia a peste 160de staŃiuni.

Lacurile din Ńara noastră deŃin 1,1% din suprafaŃa României, cele maimari fiind lagunele Razim şi Sinoie. Numeric, lacurile sunt peste 3400 - dintrecare 2300 sunt naturale; marea majoritate se găsesc în zonele de câmpie şiprezintă atât importanŃă piscicolă cât şi de agrement. Deosebite sunt lacurile demunte formate în circurile glaciare aflate în masivele muntoase Rodna, Făgăraş,Parâng, Retezat, ca şi lacurile unicat: Lacul Roşu - lac de baraj natural şi LaculSfânta Ana - adăpostit în craterul unui vulcan. Celor prezentate anterior li seadaugă lacurile artificiale realizate pentru valorificarea potenŃialului energetic:Izvoru Muntelui, Vidra, Vidraru, Fântânele, Văliug etc.

VegetaŃia şi fauna, împreună, formează potenŃialul biogeografic. Înforma ei actuală, vegetaŃia Ńării noastre este relativ recentă şi prezintă trăsăturilecaracteristice ale Europei Centrale.

Astfel, vom observa diferenŃieri generate de altitudine ca şi de etajeleclimatice ce însumează peste 4 000 de specii. Dintre acestea predominante suntpădurile, de stejar în mare parte în zonele de câmpie, de fag - în SubcarpaŃi şi pemunŃii mai scunzi, coniferele - molidul, bradul, pinul etc. - la limita superioară aaltitudinilor. Urmare a interferenŃelor, în zonele de tranziŃie a reliefului, rezultăprezenŃe juxtapuse ale diferitelor specii care generează toamna o bogată paletăcoloristică ce permanentizează peisajul românesc. În urma marilor defrişăriefectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul României pădurile mai ocupăaproximativ 26% din suprafaŃa totală. SuprafeŃele despădurite au fost afectateculturilor agricole, livezilor şi podgoriilor. La mare altitudine - pe munŃii înalŃi,întâlnim vegetaŃie alpină şi subalpină formată din pajişti cu tufărişuri de ienupărşi jneapăn, afin etc. Alte forme de vegetaŃie caracteristice suportului de reliefgăsim în sud - estul României, Câmpia Bărăganului şi Podişul Dobrogei de Sud,

Puiu NISTOREANU30

unde s-a dezvoltat vegetaŃia de silvostepă şi stepă. De-a lungul cursurilor de apă,în lunci şi în special în Delta Dunării găsim forme de vegetaŃie specificeregiunilor cu umiditate abundentă (stuf, papură, rogoz, salcie şi plop etc.).19 Dinpunct de vedere turistic, trebuie să consemnăm existenŃa în diferite locuri dinŃara noastră a unor plante rare - endemice sau relicte - ori tipuri specifice altorzone ale planetei.

Zonele de vegetaŃie oferă hrană şi adăpost unei variate faune, dispusă peetaje de vegetaŃie şi zone. Fauna cuprinde peste 3 600 de specii provenite dincele trei mari provincii europene: animalele mari - Europa Centrală, rozătoareleşi păsările rare - Europa Răsăriteană, vipera cu corn, broasca Ńestoasă de uscat,scorpionul, dihorul - Europa de Sud.

Fauna cinegetică - reprezentată prin ursul cafeniu, capra neagră, căpriorul,râsul, cerbul carpatin, mistreŃul, iepurele etc. - prezintă o importanŃă deosebită.Nu trebuie să uităm a aminti aici păsările: cocoşul de munte, cocoşul demesteacăn, egreta mare, lopătarul, pelicanul creŃ şi pelicanul comun, călifarulalb, rata sălbatică şi altele.

Din rândul numeroaselor specii de peşte ce populează Dunărea şi râurile,la loc de frunte se află: păstrăvul, lostriŃa, lipanul - în apele de munte; crapul,cleanul, mreana - în apele de şes; şalăul, ştiuca, bibanul - în Dunăre; morunul,nisetrul, scrumbiile - la gurile Dunării şi în mare.

Factori naturali de cură. O schiŃare a principalilor factori de cură scoateîn relief: apele minerale (în rândul cărora multe sunt termale), lacurileterapeutice, nămolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea,plantele medicinale. Aceşti factori sunt răspândiŃi pe întreaga suprafaŃă a Ńării,unii necesită instalaŃii sau amenajări pentru utilizare, alŃii impun recoltarea saucaptarea, dar absolut toŃi cer păstrarea, conservarea, şi protejarea pentru o câtmai îndelungată utilizare.

Revenind la izvoarele minerale dispuse în spaŃiul rural, majoritatea nusunt captate şi protejate corespunzător. Aceste resurse sunt cantonate mare parteîn catena vulcanică Oaş - Călimani - Harghita, zona dealurilor subcarpatice şi depodiş, şi nu în ultimul rând în câmpie. Apele sunt: oligominerale, alcaline(bicarbonatate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase,sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactive, termale etc. Sursele mineralesunt cel puŃin similare cu sursele de peste hotare şi pot fi utilizate în terapiaprofilactică, curativă şi recuperatorie.

Plantele medicinale au revenit în forŃă ca factori naturali de cură, fiindutilizate atât în prepararea unor medicamente pe cale naturală cât şi înfitoterapie. În tradiŃia românească s-au păstrat numeroase reŃete ale unorpreparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau băi de plante. Pe de altăparte, multe din plantele medicinale sunt utilizate în produsele culinare pentruaromele, gustul sau calităŃile de condimentare pe care le posedă.20

Mai puŃin puşi în valoare în Ńara noastră sunt factorii climatici ce pot fiutilizaŃi în menŃinerea, ameliorarea sau recuperarea stării de sănătate aorganismului uman prin: aeroterapie, helioterapie sau cure de teren - prin ceea 19 A se consulta: Şandru I., Cucu V. - ”România, prezentare geografică”, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 199420 Maria Treben - “Gesunde Ernahrung mit Krautern”, Verlag Ennsthaler, Steyr, 1995


ce generic este numită climatoterapie. Maladiile ce pot fi tratate sunt: anemiile,nevrozele astenice, afecŃiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic şi intelectual.

PotenŃialul antropic al aşezărilor rurale româneştiPotenŃialul antropic al unei zone, regiuni, Ńări este identic cu oferta

turistică potenŃială a respectivului spaŃiu geografic. Încercând o subdiviziune apotenŃialului antropic vom constata că el se compune în principal din fondulcultural-istoric al zonei şi din obiectivele economice care prezintă interesturistic.

Analizând spaŃiul rural românesc, vom constata că acesta este păstrătorulsi conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice, de arhitecturăsau de artă, vestigii istorice, ca şi a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de ovaloare şi o puritate neasemuită.

Considerăm necesar a nominaliza - în prezentarea acestei oferte potenŃialesecundare, ce formează şi perpetuează imaginea spaŃiului rural românesc - celemai reprezentative componente cultural-istorice.

Vestigii arheologice legate de geneza poporului român şicontinuitatea sa în spaŃiul carpato-danubiano-pontic: cetăŃi dacice (Costeşti,Blidaru, Grădiştea Muncelului), cetăŃi greceşti (Histria, Enisala, Callatis,Tomis), castre romane (HaŃeg, Sarmizegetusa), cetăŃi medievale (Târgu NeamŃ,Poenari, Suceava, Târgovişte, Sighişoara, Alba Iulia, Oradea, Timişoara etc.).

Monumente istorice de arhitectură şi de artă: bisericile pictate dinNordul Moldovei (VoroneŃ, SuceviŃa, MoldoviŃa, Humor etc.), Moldova deMijloc (NeamŃ, Agapia, Secu, Sihăstria), bisericile de lemn maramureşene (Ieud,Rozavlea, Bogdan Vodă), cetăŃile Ńărăneşti şi bisericile fortificate dinTransilvania (Hărman, Cisnădie, Daia, Prejmar), monumentele stiluluibrâncovenesc (Mogoşoaia, Hurezi, Polovragi), cetăŃile medievale (Făgăraş,Bran, Hărman, Sighişoara, Rupea etc.).

Muzee, colecŃii, case memoriale: Muzeul łăranului Român, Muzeul deArtă Populară “Mina Minovici”, Muzeul Satului Bucureşti, Muzeul CivilizatieiPopulare Traditionale ASTRA, Muzeul Tehnicii Populare Dumbrava Sibiului,Complexul Muzeal Goleşti, Muzeul Etnografic în aer liber Bujoreni (Vâlcea),Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Dealul Florilor (Maramureş - Negreşti-Oaş) etc. Enumerarea a prezentat doar câteva dintre muzeele cele mai bineconturate, majoritatea incluse în rândul obiectivelor turistice de interesinternaŃional. În afara acestora, în zonele rurale practicante ale turismului ruralau apărut în ultimii ani mici muzee de interes local, regional sau naŃional.

Mărturii ale culturii şi civilizaŃiei populare (elemente de etnografie şifolclor), din rândul cărora amintim: tehnica populară şi arhitectura tradiŃională,creaŃia artistică populară (port popular, folclor: muzical, literar si coregrafic,meşteşuguri, ceramică, artizanat); manifestări populare tradiŃionale (târguri,festivaluri, iarmaroace, concursuri). Aceste elemente le vom regăsi înprincipalele zone etnografice ale Ńării: Moldova, Oaş, Bucovina, MărginimeaSibiului, Oltenia de Sub Munte, Bihor, Banat etc.

Puiu NISTOREANU32

Satele turistice Satele turistice sunt acele vetre ale comunităŃilor rurale care prinspecificul şi nota lor particulară (aşezare, resurse naturale, monumentearhitectonice sau istorice, tradiŃie etno-folclorică) împletite cu deosebita calitatede bune gazde, se pot constitui în produs turistic rural, fiind pregătite în acelaşitimp să satisfacă o largă paletă de motivaŃii ale turismului intern şi internaŃional.

Zonele de interes turistic rural sunt fi clasificate divers. Vom încerca încele ce urmează să prezentăm câteva posibilităŃi de ordonare şi sistematizare aprincipaleleor sate turistice din Ńara noastră:

A) Din punct de vedere geografic21:(I) CarpaŃii Orientali:

� Dorna - Bârgău (Şaru Dornei, Neagra Şarului, Valea Vinului,Coşna, Arieş);

� Depresiunea Bilbor - Ciuc, Rocu - Jigodiu - Sântimbu;� Culoarul Trotuş (Poiana Sărată);� Depresiunea Braşov (Bixad, Şugaş, Malnaş, Turia, Bodoc, Zizin,

Vâlcele, Târlungeni );� Valea BistriŃei ( Broşteni, Borca, Ceahlău);� Depresiunea Baraolt (BiborŃeni, Ozunca, Herculian);� MunŃii Harghita (Homorod, Băile Chirui);� łara Maramureşului.

AtracŃiile turistice ale acestei zone sunt: cheile, defileele, peşterile,cascadele, relieful abrupt, apele minerale, rezervaŃiile naturale; arhitecturapopulară, monumentele istorice, ceramica şi Ńesăturile populare.

(II) CarpaŃii Meridionali:� Culoarul Rucăr-Bran, Făgăraşii, Valea Oltului, Parângul,

Depresiunile Petroşani şi HaŃeg, Retezatul, MehedinŃi-Cernei,Cindrel-Şureanu.

AtracŃiile turistice: castrele romane, vestigii, cetăŃi, fortificaŃii şiconstrucŃii religioase, cetăŃi dacice; peisaj natural de excepŃie; resursele deape minerale şi termale; varietatea portului popular.

(III) MunŃii Banatului: ce atrag prin arhitectura tradiŃională (case dinbârne de lemn), port, vestigii arheologice, flora şi fauna cu elementesudice.

(IV) MunŃii Apuseni:� łinuturile MoŃilor, Zarandului, Beiuşului.

AtracŃiile turistice: case tradiŃionale cu caracter arhaic (construcŃii dinbârne, acoperişul Ńuguiat); elemente etno-folclorice specifice, port popular,Ńesături şi broderii; cadrul natural; vestigii istorice.

(V) Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării:� Vama Veche, 2 Mai, Limanu, Schitu, Costineşti, Istria, Jurilovca,

Enisala, Murighiol, Mahmudia, Maliuc, Mila 23, Crişan.AtracŃii: calităŃile terapeutice; peisajul original; tezaurul arheologic.

21Aurelia Sârbu, Ovidiu Buga - “Satul românesc”, Revista “Probleme Economice”, nr.17,18,19/1993, CIDE


B) Din punct de vedere al caracterizării predominante a potenŃialuluituristic22putem constata existenŃa unor sate:

• climaterice şi peisagistice ( Fundata,Bran, Şirnea, ş.a);• etnografice-folclorice ( Bogdan Vodă, Vaideeni, Lereşti, Sibiel,

etc.);• de creaŃie artistică şi artizanală ( Tismana, Marginea,Vama,

Marga, ş.a);• pescăreşti şi de interes vânătoresc ( cu precădere cele din zona

montană sau deltă);• viti-pomicole ( Recaş, Vânători-NeamŃ, Rădăşeni, Voineşti, etc.);

C) Din punct de vedere al tipului de turism practicat, acestea pot fidestinaŃii ale turismului:

• de sejur, odihnă şi tratament;• de cunoaştere - cultural, etnografic - folcloric, muzeistic;• montan;• sportiv;• itinerant .

Produsul sau produsele turistice create în mediul rural se adresează atâtturismului organizat cât şi celui autonom (pe cont propriu), intern şiinternaŃional; ele pot fi diversificate şi personalizate, astfel încât să corespundăexigentelor turiştilor dornici de revenirea la izvoarele civilizaŃiei româneşti.

Obiective economice - atracŃii turisticeNu în puŃine cazuri, în derularea unui program turistic unele dintre atracŃii

reprezintă materializări ale activităŃii economice din zona respectivă (baraje şiacumulări de apă, hidrocentrale, canale navigabile, poduri, instalaŃii tehnice aleafacerilor mici sau mijlocii). Este normal să fie aşa întrucât turiştii sunt dornicide a avea confirmarea orizontului cultural sau informaŃional pe care-l posedă şiîn perioadele lor de vacanŃă; mai mult în cadrul produselor turistice culturaleaceste atracŃii fac chiar obiectul călătoriei.

łara noastră are şi astfel de resurse turistice. Vom aminti aici: barajul dela PorŃile de Fier, podurile de peste Dunăre (Feteşti - Cernavodă, Giurgiu - Ruse,Giurgeni - Vadu Oii, ruinele podului lui Apolodor de la Drobeta Turnu Severin);lucrările hidroenergetice de pe BistriŃa, Lotru, Argeş, Olt, Someş, Prut, Siret,Buzău; drumurile transmontane (Roman - Novaci-Sebeş, Transfăgărăşanul).

Fără discuŃie există şi alte obiective economico-sociale:� ateliere de ceramică; cuptoare de var, cărămidă, ceramică;� instalaŃii - făbricuŃe - pentru prelucrarea lemnului, pietrei, marmorii;� ferme agricole;� centre de artizanat;� sisteme de irigaŃii;

care pot contribui la realizarea unei forme de turism specializate, ar înglobaaceste resurse.

22 Erdei G., Istrate I. -”PotenŃialul turistic al României”, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 1996, pag.139-140

Puiu NISTOREANU34

Echipamente şi structuri de primire în turismului rural românescExistă în momentul de faŃă în România circa 13 mii de localităŃi rurale23

care conturează prin structura lor - adunată, răsfirată sau risipită - dimensiuneaspaŃiului rural românesc. Aceste aşezăminte umane rurale din punct de vedereadministrativ şi economic: comune, sate, cătune şi crânguri24.

În cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt la o primăclasificare echipamente tradiŃionale şi echipamente moderne. Adâncindprezentarea structurilor de primire vom constata că ele pot asigura găzduirea şiservirea mesei, funcŃionând în locuinŃele cetăŃenilor sau în clădiri

independente. SpaŃiile ce asigură prestaŃiile turistice sunt special amenajate.Structurile de primire din mediul rural pot fi:

- pensiuni turistice - structuri de primire turistice, având o capacitate decazare de pânã la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediulrural, clasificare 2- 5 margarete;

- pensiuni agroturistice - funcŃionează în cadrul gospodăriilor Ńărăneşti şiasigură o parte a alimentaŃiei turiştilor cu produse alimentare proaspetedin surse proprii şi locale.25

În afara cadrului organizat cu tendinŃe de profesionalizare s-a practicat şise practică găzduirea la localnici (locuitori) spontan / neorganizat. Pentru areglementa acest gen de activităŃi recent în cadrul direcŃiilor agricole judeŃene aînceput un proces de înfiinŃare a birourilor pentru agroturism sau turism rural.Rolul acestor birouri este de a sprijini şi îndruma aceste iniŃiative, de a prezentacadrul legal şi a găsi mijloace materiale (resurse) care să permită dezvoltareaturismului rural în judeŃele respective.

Infrastructura generală sau turisticăAdăugăm celor prezentate anterior că turismul rural românesc beneficiază

în momentul de faŃă de reŃeaua naŃionala de şosele şi drumuri modernizate,sperând în cel mai scurt timp la dezvoltarea şi extinderea reŃelelor de autostrăzi– ce vor permite legătura între centrele emiŃătoare de turişti şi zonele receptoareale spaŃiului turistic rural.

Accesul în zonele rurale poate fi realizat şi prin intermediul căii ferate,care prin cele 11 linii transcarpatice asigură într-un sistem concentric - îninteriorul şi exteriorul arcului carpatic - legături între toate zonele Ńării.

Pentru acei care sunt mereu în criză de timp, transportul între zone maiîndepărtate poate fi asigurat şi pe calea aerului prin intermediul: companiloraeriene existente, celor 4 aeroporturi internaŃionale (Otopeni, Băneasa, MihailKogălniceanu şi Timişoara), celorlalte 10 aeroporturi deschise traficului intern.

ComunicaŃiile sunt un alt pilon important pentru dezvoltarea turismului înspaŃiul rural. Realizarea noilor sisteme de comunicaŃie: telefonice – prinextinderea telefoniei mobile şi a radiocomunicaŃiei - în plină afirmare, vor

23 *** - “Atlasul geografic al României”, Academia Română, 197824 Braşoveanu Nicolae - ”Economia agriculturii montane”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 199525 * * * - Ordinul Preşedintelui ANT nr. 61/1999, MOR, Partea I, nr.242 bis/1999


permite o cât mai rapidă implementare a centralei de rezervări pentru turismulrural şi exploatarea sa în condiŃii de eficienŃă ridicată.

Toate acestea vor contribui la afirmarea produsului turistic rural românescşi la crearea condiŃiilor pentru lansarea sa pe piaŃa externă.

PriorităŃi ale turismului rural românescłara noastră are mari posibilităŃi de dezvoltare a turismului în spaŃiul

rural, iar practicarea acestuia este necesară în etapa actuală. Veniturile realizatedin aceasta activitate - urmare a cointeresării sătenilor pentru practicareaturismului26 prin închirierea de locuinŃe şi comercializarea produselor naturalesau antrenarea turiştilor la activităŃi agricole ori casnice27- pot contribuisubstanŃial la ridicarea nivelului de trai şi civilizaŃie, la fixarea tineretului înlocalităŃile rurale28.

ConfiguraŃia geografică a Ńării noastre oferă condiŃii ideale atât pentruturismul propriu-zis, în perioada actuală, cât şi pentru practicarea sporturilor deiarnă, constituind o reală rezervă ca potenŃial valorificat încă la scară redusă, cuatât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri valutare, care,bine influenŃată şi gospodărită, poate fi pusă în valoare în termen relativ scurt şicu investiŃii minime29.

Considerăm deci că turismul românesc, în general, trebuie să-şi evaluezemult mai riguros şansele de relansare şi, în acelaşi timp, să redevină una dinramurile prioritare ale economiei româneşti. Prin aceasta s-ar realiza o serie deefecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă,transferul geografic de resurse, amenajarea şi sistematizarea teritoriului,echilibrarea balanŃei de plăŃi, integrarea mai rapidă, prin turism, a Ńării noastre înstructurile Uniunii Europene.

La baza optimismului - realist în mare măsură, privind lansarea rapidă aturismului rural românesc, stă analiza complexă a multiplelor avantaje aleRomâniei în comparaŃie cu alte Ńări vecine, unele concurente, iar altele chiar maidezvoltate din punct de vedere turistic30. Luând în calcul şi faptul că industriaturismului are un impact mai mare decât orice altă industrie, considerăm că estenecesar a realiza o analiză succintă pentru o bună determinare a priorităŃilordezvoltării turismului rural în Ńara noastră. Datele statistice consemnau din acestpunct de vedere existenŃa, la jumătatea anului 2001: 780 pensiuni(437 turistice,343 agroturistice), 8 506 locuri(5 946 în pensiunile turistice, 2560 în pensiunileagroturistice).31

Numărul celor care practic activităŃi de turism rural este totuşi mai mare, obună parte dintre echipamente nefiind omologate, clasificate sau desfăşurândactivitate în mod nelegal.

26 H. de Farcy, Ph. de Gunzburg -”Tourisme et milieu rural”, Flammarion, Paris, 1967, pag.46-5227 Rey Radu - ”CivilizaŃia Montană; Hrană-Energie-Ecologie”, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198528 *** -”Implicarea tineretului în deciziile comunităŃii”, TER &RTC, Bucureşti, 199529 Rey Radu -”Viitor în CarpaŃi”, Scrisul Românesc, Craiova, 197930 Dixon Kathy -”Turismul românesc, vedere de ansamblu asupra României”, studiu nepublicat, Centrul de consultanŃă

pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iunie 199431 Lupu Nicolae – “Hotelul – economie şi management”, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2002, pag.114

Puiu NISTOREANU36

Măsuri concrete pentru alinierea la cerinŃele pieŃeiÎn România, confruntată în ultimii ani cu profundele mutaŃii impuse de

procesul de tranziŃie la economia de piaŃă, turismul s-a dovedit sectorul cel maisensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimŃit atât în domeniul cereriicât şi în cel al ofertei de produse turistice româneşti. Turismul rural românesc s-a aflat şi se află în rezonanŃă cu întreaga mişcare turistică românească, însă prinplusurile sale încearcă să-şi domine lipsurile şi să convingă.

Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importantă. łinând contde aceasta este cunoscut că introducerea în circuitul turistic a unor structuri /echipamente ce oferă – prin personalul angajat - servicii de proastă calitate poatecompromite, pe termen lung, un produs sau o destinaŃie. Din literatura despecialitate şi din practică rezultă că odată compromis un produs turistic,refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a mai mulŃiani.

În concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaŃii decalitate. Se subînŃelege că echipamentele turismului rural trebuie să dispună de odotare sanitară modernă; de condiŃii de confort atât pentru găzduire (primire),cât şi pentru alimentaŃia publică; de căi de acces şi comunicaŃie civilizate.Considerăm că nu în ultimul rând, trebuie acordată o deosebită importanŃăpromovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unor buletineinformative; înfiinŃarea unui ziar (revistă) de profil; editarea anuală a unuicatalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; realizareaunui oficiu de informare şi difuzare.

În altă ordine de idei, se impune:• formarea - în cadrul asociaŃiilor profesionale - unui corp de experŃi

capabili a acorda asistenŃă tehnică;• organizarea unor cursuri de marketing, amenajare şi compartimentare

a spaŃiilor de primire, pregătire şi servire a mesei (catering şi reguli deservire a mesei), clasificare, omologare, standarde de calitate;

• desfăşurarea unor acŃiuni de instruire în igienă şi ecologie;• realizarea unui sistem informaŃional competitiv (evidenŃă operativă,

sistem de rezervări);• iniŃierea în comportamentul şi relaŃiile cu turiştii (comunicare).Atragerea şi selecŃionarea experŃilor - din rândul specialiştilor în domeniul

turismului, învăŃământului superior şi mediu (economic, agricol, etc.),administraŃiei şi a altor domenii - revine organizaŃiilor neguvernamentale(asociaŃii, federaŃii etc.) interesate de dezvoltarea turismului rural, care vortrebui să solicite:

• sprijin intern: Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, MinisterulEducaŃiei şi Cercetării, Ministerul Tineretului ş.a.

• sprijin extern: Comunitatea Europeană, organisme specializate:EUROTER32, EUROGITES, TER33, AFRAT34, COFRAT35, ş.a.

32 EUROTER - AsociaŃia Europeană a Turismului Rural33 TER – Turism în spaŃiu rural (Tourisme en Espace Rural)-asociŃia franceză ce înglobează toate formele de găzduire din

mediul sătesc34 AFRAT - AsociaŃia pentru Formarea Sătenilor în activităŃi de turism, Autrans, FranŃa.


pentru ca într-un interval scurt de timp, cunoscând experienŃa în domeniu şicerinŃele pieŃei să se poată implementa corect spiritul practicării - în dublăipostază: prestator şi beneficiar - a turismului rural în România.

Considerăm că alături de omologarea şi brevetarea instalaŃiilor şiechipamentelor din turismul rural românesc, un rol important în dezvoltarea sa îlva juca elaborarea unei politici clare şi de perspectivă. În cadrul acestei politicide dezvoltare pe termen lung este necesar a nu fi omise următoarele aspecte:

• stabilirea unor obiective precise şi judicios eşalonate în timp, cuimplicarea mai activă a Ministerelor Agriculturii şi AlimentaŃiei,Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale;

• ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizareaîntregii economii rurale (drumuri, reŃea de apă, canalizare,telecomunicaŃii, energie electrică);

• amenajarea unor ferme, pensiuni, gospodării turistice model / pilot, cadotare şi organizare a activităŃii, dar cu respectarea arhitecturii şitradiŃiilor locale, evitându-se kitchul, tipizarea sau transferulconstrucŃiilor urbane în mediul rural;

• identificarea, inventarierea şi valorificarea resurselor turistice şilimitrofe; dezvoltarea şi modernizarea celor introduse în circuitulturistic cu accent special pe divertisment, animaŃie, agrement şipracticarea sportului;

• realizarea sistemului de rezervări naŃional (ori includereaechipamentelor în unul dintre sistemele de rezervări viabile), în primafază şi racordarea la sistemul internaŃional de rezervări al turismuluimondial - prioritar cel rural. Organizarea dispeceratelor de cazare şi abirourilor de informare - ghidare; amplasarea în satele turistice şi pedrumurile ce fac legătura cu acestea (europene, naŃionale şi locale) apanourilor - harta cu poziŃionarea reperelor TRR (turismului ruralromânesc): dispecerat cazare, punct informare, obiective turistice,gazde, unităŃi de alimentaŃie publică tradiŃionale, ferme, pensiuni etc.Montarea indicatoarelor pentru marcaj, a plăcilor cu sigla federaŃieisau asociaŃiei din care fac parte şi a nivelului de clasificare aechipamentului;

• întocmirea unei evidenŃe a principalelor evenimente din viaŃa satului(culturale, religioase, tradiŃii, târguri, iarmaroace etc.), acomemorărilor, a artizanilor şi rapsozilor locali, în vederea prezentăriiunor programe turistice autentice şi de certă valoare (personalizatezonei).

Luând în considerare tendinŃele înregistrate în evoluŃia turismului îngeneral, şi a turismului rural în particular, pe plan mondial - pe de o parte, cât şievoluŃia societăŃii româneşti - cu precădere stadiul reformei economiei în turism- pe de altă parte, se pot desprinde câteva observaŃii:

35 COFRAT- Centru de pregătire a locuitorilor de la Ńară pentru activităŃile de turism, sediul la Angers, în łara

Loarei, FranŃa

Puiu NISTOREANU38

� turismul rural a demarat în România în bune condiŃiuni, cu rezultatece pot fi considerate meritorii (de exemplu: omologarea, clasificarea,brevetarea echipamentelor; atestarea gazdelor; tendinŃe pentruorganizarea la nivel naŃional şi racordarea la turismul internaŃional);

� disfuncŃionalităŃile, deficienŃele şi lacunele turismului naŃional s-aurăsfrânt şi asupra turismului rural (de exemplu: imperfecŃiunilelegislative; lipsa structurilor instituŃionale care să facilitezedesfăşurarea procesului de reformă; pregătirea psihică şiinformaŃională a personalului; slaba receptivitate a sectoarelorconexe).

În perspectivă se impune o strategie diferenŃiată, identificând capacităŃi şistructuri de primire: tradiŃionale (integral sau cu confort modern în ceea cepriveşte bucătăria, sistemul de încălzire, canalizare, instalaŃii sanitare, ş.a.) şimoderne (construite în ultimii ani, cu toate facilităŃile vieŃii moderne: telefon,TV, baie, grup sanitar, încălzire etc.) pentru turismul internaŃional, naŃional şilocal.

Realizarea modernizării structurilor tradiŃionale sau construirea de noiechipamente va impune acceptarea ideii identificării unor investitori, românisau străini, care dispun de resursele necesare întreŃinerii şi modernizăriiechipamentelor şi care pot, în acelaşi timp, să asigure o creştere a graduluide utilizare a capacităŃilor turistice (cazare, alimentaŃie publică, agrementetc.).

Legat direct cu previzionarea justă a circulaŃiei turistice şi dimensionareacorectă a investiŃiilor (amenajărilor şi echipamentelor), este necesar să serealizeze pregătirea populaŃiei pentru consumul turistic, redescoperindu-senevoia de a petrece vacanŃele şi concediile în mijlocul naturii, în mediul rural, înatmosfera patriarhală a satului. Conştientizarea dreptului la repaos, a bucurieireîntoarcerii la natură, a importanŃei petrecerii timpului liber apelând laserviciile turistice trebuie să fie urmarea unor acŃiuni concertate, vizând educaŃiacivică, turistică, ecologică şi culturală a populaŃiei.

Procesul de conştientizare va trebui să schimbe idei şi concepŃii, săînvingă prejudecăŃi, să educe şi să formeze un curent de opinie capabil săconsidere turismul rural ca un producător de valori, activitatecomplementară celor tradiŃionale şi agricole în primul rând pentru femeile şitinerii din mediul rural, instrument de educaŃie, civilizaŃie şi modelare aconştiinŃelor, modalitate de uşurare a cooperării şi realizării de schimburi deexperienŃă cu alte structuri europene asemănătoare.

Trecerea timpului şi practica vor contribui la verificarea teoriilor avansateprin experimente pe care ni le dorim încununate de succes. În obŃinereatransformărilor dorite, un rol important îl vor juca obiectivele stabilite (precise şijudicios eşalonate în timp), ca şi dirijarea resurselor financiare interne şi de ladiferite organisme internaŃionale către zonele şi comunităŃile rurale interesate, cuun valoros potenŃial turistic şi uman.

1.4. MULTIFUNCłIONALITATEA SPAłIULUI RURAL – CONDIłIE A DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL ŞI

AGROTURISMULUI

Petru IVANOF

Introducere

Aspectele morfologice şi dimensiunile fundamentale ale resurselorturistice, implicit ale celor agroturistice, sunt amplasate în majoritatea situaŃiilor,în spaŃiul rural. Acesta,este definit conform „CărŃii Europene a SpaŃiului Rural”,ca o zonă interioară sau de coastă, care conŃine satele şi oraşele mici, în caremajoritatea terenurilor sunt utilizate pentru agricultură, silvicultură şiacvacultură, iar activităŃile economice şi culturale se referă la artizanat, serviciide mică industrie, activităŃi de agrement, etc. În acelaşi document estemenŃionată necesitatea încurajării iniŃiativelor şi a măsurilor, în vedereaprotecŃiei spaŃiului rural şi diversificării activităŃilor rurale.

Fenomenul pluriactivităŃii în spaŃiul rural trebuie înŃeles într-o formăevolutivă a activităŃilor din arealele teritoriale respective, reprezentând activităŃicomplementare, prin care se obŃin venituri suplimentare (necesareautoproducŃiei, susŃinerii, dezvoltării sau modernizării activităŃilor din mediulrural). SpaŃiul rural din România are o suprafaŃă de 212.700 km² (89% dinsuprafaŃa totală a Ńării) şi o populaŃie de 10,146 milioane locuitori (45% dinpopulaŃia totală). Densitatea medie a populaŃiei rurale este de 4,7 loc./km² (dedouă ori mai mică decât densitatea totală şi de 10 ori mai mică decât densitateaurbană).

Principalele funcŃii ale spaŃiului ruralPentru România există o diversitate de exploataŃii agricole în cadrul

cărora se desfăşoară activităŃi neagricole. Structura acestora, redată în tabelul 1semnifică faptul că majoritatea din aceste activităŃi neagricole se desfăşoară înexploataŃiile agricole individuale.

Prin normele incluse în ,,Cartă”, o dezvoltare a spaŃiului rural europeanpentru toate aceste activităŃi neagricole din exploataŃiile agricole, trebuie să sebazeze pe multiplele funcŃii economice, socio-culturale şi ecologice pe care leîndeplineşte.

Petru IVANOF40

Tabelul 1ExploataŃii agricole din România

în cadrul cărora se desfăşoară activităŃi neagricoleUnităŃi cu personalitate juridică

Tipul activităŃilorneagricole în cadrul

exploataŃiilor agricole

ExploataŃiiagricole

individualeSocietăŃi/asociaŃiiagricole

SocietăŃicomerciale

UnităŃi aleadministra-Ńiei publice

UnităŃicoopera-

tisteAlte

tipuriTOTAL

1. Prelucrarea cărnii 27227 48 429 58 1 36 277992. Prelucrarea laptelui 63139 46 216 47 1 43 634923. Prelucrarea fructelor şi

legumelor 33138 38 117 28 - 38 33359

4. Prelucrarea strugurilor 60932 12 124 27 - 59 611545. Amestecarea furajelor 1190 29 188 37 - 11 14556. Tocarea furajelor 1595 36 158 42 - 22 18637. Morărit (pentru făină

şi mălai) 4635 76 319 32 - 15 5077

8. Prelucrarea lemnului 8728 39 182 24 - 33 90069. Alte prelucrări 2588 36 101 6 - 2 273310. Agroturismul 1369 6 71 3 - 13 146311. ComerŃ 118380 298 1426 254 21 384 12076312. Transport (livrări) 8534 85 395 25 1 24 906413. Producerea de energie

neconvenŃională 160 3 6 - - 7 176

14. Meşteşugărie (împle-tiri, artizanat, etc.) 6880 9 26 16 - 30 6961

15.Piscicultură (în bazinenaturale / amenajate) 196 5 44 12 - 9 266

16.Alte activităŃi 17276 147 589 313 6 435 18766Sursa: I.N.S. Recesamântul General Agricol 2004

Prin funcŃia economică exercitată de spaŃiul rural se urmăreştegarantarea unui sistem de producŃie agricolă, care să facă fată nevoiloralimentare ale populaŃiei. Putem, astfel, să ne referim la:

� asigurarea unui nivel corespunzător al veniturilor populaŃiei săteşti,comparativ cu cel al altor profesii liberale;

� protejarea mediului înconjurător şi asigurarea regenerării mijloacelor deproducŃie pentru generaŃiile viitoare în spaŃiul unei dezvoltări durabile.

SpaŃiul rural impune o diversificare a activităŃilor, începând de laproducerea de materii prime reînnoibile (destinate industriei şi producŃiei deenergie), continuându-se cu dezvoltarea industriilor mici nepoluante, aproducŃiei artizanale, cu stimularea şi sprijinirea iniŃiativelor în turism, etc.

Prin toate acestea sunt generate şi efecte de acŃiune, indirecte, asuprainfrastructurilor teritoriale, asupra procedurilor administrative şi fiscale, asupranormelor şi reglementărilor juridice etc.

FuncŃia socio-culturală a spaŃiului rural urmăreşte asigurarea şidezvoltarea atât a activităŃilor socio-culturale în limitele teritoriale rurale, dar şidezvoltarea relaŃiilor între populaŃia urbană şi rurală, care, concomitent, implicăfolosirea largă a tehnologiilor moderne de informatizare.

Actualele condiŃii în care permanent se pune problema calităŃii mediuluifuncŃia ecologică a spaŃiului rural, are un caracter imperativ. Prin aceastăfuncŃie se urmăreşte:

MultifuncŃionalitatea spaŃiului rural -condiŃie a dezvoltării turismului rural 41

� păstrarea zonelor naturale şi valorificarea juridică a acestora;� protejarea biotopurilor şi spaŃiilor verzi;� întreŃinerea şi protejarea peisajului natural;� conservarea şi protejarea tuturor formelor de biodiversitate locală

(genetică, a speciilor vegetale şi animale, a peisajelor naturale etc.)� protecŃia animalelor sălbatice, prin emiterea unor reglementări juridice

adecvate.În mod sintetic, se poate arăta că la baza dezvoltării activităŃilor turistice

din spaŃiul rural este necesară:� alegerea şi punerea în practică a celor mai bune proiecte de valorificare şi

amenajare turistică care respectă condiŃiile de mediu;� lărgirea cooperării cu autorităŃile locale şi cu populaŃia, privind ariile

protejate;� activităŃile tour-operatorilor şi ale ghizilor, în arealele protejate trebuie să

fie în concordanŃă cu normele de protecŃie a mediului;� realizarea unei politici de promovare specifică ariilor protejate;� creşterea contribuŃiei financiare şi practice din partea firmelor de turism

pentru protecŃia ariilor protejate.În aceste condiŃii planificarea şi valorificarea turistică, sunt supuse

periodic unor analize de impact, unde toate activităŃile să fie adaptate la situaŃiafiecărei arii teritoriale rurale care prezintă importanŃă pentru turism.

Planificarea precede toate funcŃiile manageriale în turism, iar prioritateaacesteia este subordonată aceleiaşi cerinŃe: realizarea obiectivelor turistice înspaŃiul rural. În fig. 1, prin metoda interogativă, sunt delimitate principaleleobiective din turism.

Fig. 1. Ilustrarea concluziei că planificareaprecede toate funcŃiile manageriale

Sursa: Snak, O., Economia si organizarea turismului, Editura Sport Turism,Bucuresti, 1976, pg. 387

Ce structura

organizatorica

este adecvata pentru

agentia de turism?

Ce personal

va fi necesar,

cu ce specializare

si in ce perioade?

Cum trebuie

sa fie condus

si dirijat

personalul

Ce standarde

de control va

trebui sa fie

aplicate?

PLANURI

- obiective ce trebuie sa fie realizate -

necesar pentru acunoaşte

influenŃează conducereaşi dirijarea activităŃilor

turistice

necesar pentruasigurarea

parametrilor stabiliŃiconform planului

Petru IVANOF42

Sunt subliniate în continuare două din cele mai importante laturi aleplanificării în activităŃile turistice1 .• ImportanŃa planului pentru ansamblul activităŃilor turistice. Planificarea este

o funcŃie managerială obligatorie, din care rezultă însăşi naturaresponsabilităŃilor managerilor, cu tot caracterul extrem de diferenŃiat alplanurilor şi activităŃilor agenŃiilor de turism. De altfel, analiştii apreciază ca,dacă un manager nu are responsabilităŃi concrete de planificare, cu greu arputea fi definit şi acceptat în această calitate.

Obiectivele de bază în practicarea turismului în spaŃiul rural sunt orientatespre creşterea veniturilor locuitorilor posesori ai unor gospodării potenŃialagroturistice. Acest obiectiv este însă considerat rezultativ, iar pentru nivelulcomunităŃilor, este necesară cunoaşterea în mod structural a următoarelor:

• definirea clară şi corectă a obiectivelor• administrarea schimbării – din localitate rurală patrimonială în localitate

turistică;• acceptarea de către majoritatea locuitorilor zonei teraselor dunărene şi

comunelor, a acestui statut nou al localităŃii (care nu le afectează identitateasocială – apartenenŃa la comunitate);

• alegerea metodelor de devenire;• înlăturarea incertitudinilor şi riscurilor;• schimbări graduale în mentalităŃile oamenilor (modificări ale percepŃiei

sociale ale noii identităŃi a comunei);• alcătuirea pe criterii de competenŃă a echipelor multidisciplinare care să

realizeze schimbarea şi implementarea proiectului.Aceste aspecte se pot realiza şi la nivelul zonelor de litoral maritim şi

fluvial în Dobrogea, prin politicile de dezvoltare comunitară, în care un rolimportant îl joacă reprezentanŃii administraŃiilor judeŃene şi locale,reprezentanŃii ONG-urilor, specialiştii din comună. Acestora li se pot adăugaîntreprinzătorii particulari. Încadrată în arealul teritorial de Sud - Vest, unimportant rol îi revine cunoaşterii necesarului financiar pe priorităŃi şi ramuri. Întabelul 2 este structurat acest nivel indicativ pentru regiunea economică Sud -Est care încadrează şi judeŃele ConstanŃa şi Tulcea.

1 Snak, O., Economia si organizarea turismului, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1976, pp. 386 - 387


Principalele funcŃii ale ale turismului rural

În urma prezentării sintetice a unor obiective de ordin general privindturismul, apare necesitatea cunoaşterii caracteristicilor manageriale aactivităŃilor agroturistice. Referitor la diferitele forme de interpretare, literaturade specialitate prezintă forme ale funcŃiilor manageriale în turismulrural/agroturism ce pot fi redate astfel 2:

• FuncŃia de cercetare-dezvoltare în turismul rural are în vedere mai alesorientarea şi dezvoltarea condiŃiilor ambientale spre acele forme europenepentru atragerea turistică. Ne referim la diversificarea şi dezvoltareacapacităŃilor în special agroturistice pentru a deveni performante, pentru apătrunde şi pentru a se menŃine pe piaŃa turistică.

ActivităŃile aferente funcŃiei de cercetare-dezvoltare au rolul de a promovainovaŃia în structura mecanismelor specificate, care asemenea pieŃeiagroturistice europene, să-i sporească competitivitatea, să stabilească strategiaunităŃii agroturistice, să orienteze investiŃiile, să fundamenteze programele de

producŃie şi să proiecteze obiectivele agroturistice stabilite. Prin dezvoltareatuturor formelor organizatorice de agroturism se pot întruni condiŃiile necesarede a trece în mediul rural, cu referire mai ales la zonele defavorizate, (de la

ferma familială de subzistenŃă la o gospodărie care produce pentru schimb).Ferma agroturistică şi celelalte forme de pensiuni turistice, campinguri, hotelulrustic etc., pot fi viabile numai prin oferte competitive, acestea fiind legate decondiŃii de confort, activităŃi ale sectorului agroalimentar, care le asigurărezultate favorabile, implementarea actelor normative privind proprietateafunciară, reducerea şi chiar oprirea migraŃiei rurale spre alte zone, studiul atental zonelor defavorizate pentru a fi transformate în zone de agrement rural.Totodată această funcŃie presupune o întrepătrundere la nivel micro şimacroteritorial; respectiv, funcŃia de cercetare-dezvoltare privită în mediulsătesc, trebuie efectiv corelată cu elementele de dezvoltare-modernizare alogisticii macroteritoriale (căi de acces, reŃele electrice, apă, canalizare).

2 Alecu, I., s.a., FuncŃiile turimului rural , in vol. Turismul Rural Românesc, Iaşi, 2004

Petru IVANOF44

Tabelul 2Necesarul financiar indicativ pe priorităŃi şi măsuri

pentru Regiunea de dezvoltare Sud-Est EURO

20002001 2002

PriorităŃi şi măsurivaloare % valoare % valoare %

1 Dezvoltarea identităŃii regionale 2 240 000 7 2 080 000 5 2 163 200 41.1 Dezvoltarea comunicaŃiilor inter-

/intraregionale1 280 000 4 1 040 000 2,5 1 081 600 2

1.2Promovarea produselor specificeregiunii

960 000 3 1 040 000 2,5 1 081 600 2

2 Dezvoltarea IMM-urilor 8 000 000 25 8 320 000 20 9 734 400 18

2.1 Dezvoltarea spiritului antreprenorial 1 600 000 5 1 664 000 4 1 622 400 3

2.2Facilitarea accesului IMM-urilor ladiferite forme de finanŃare 4 800 000 15 4 160 000 10 4 326 400 8

2.3Încurajarea IMM-urilor pentru a deveniactive pe piaŃa externă 1 600 000 5 2 496 000 6 3 785 600 7

3 Dezvoltarea infrastructurii regionale 16 000 000 50 22 880 000 55 31 366 400 58

3.1 Dezvoltarea infrastructurii de transport 4 480 000 14 8 320 000 20 12 438 400 23

3.2Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

2 880 0007 9 4 160 000 10 6 489 600 12

3.3Creşterea ofertei de spaŃii pentru IMM-uri

7 680 000 24 9 152 000 22 10 816 000 20

3.4Conservarea şi reabilitarea obiectivelorde interes turistic 960 000 3 1 248 000 3 1 622 400 3

4 Dezvoltarea resurselor umane 5 760 000 18 8 320 000 20 10 816 000 20

4.1 Crearea de centre de inovare şi cercetare 2 560 000 8 3 744 000 9 5 408 000 10

4.2 Creşterea abilităŃilor manageriale 1 600 000 5 1 664 000 4 1 081 600 2

4.3Integrarea pe piaŃa muncii acategoriilor dezavantajate 800 000 2,5 1 456 000 3,5 2 163 200 4

4.4Integrarea socială a celor maivulnerabile grupuri 800 000 2,5 1 456 000 3,5 2 163 200 4

Total 32 000 000 100 41 600 000 100 54 080 000 100

Sursa: România şi Planul NaŃional de Dezvoltare, Anexa A, 2005

• FuncŃia de producŃie a turismului rural are la bază cunoaştereafuncŃionalităŃii formelor de producŃie agricolă, de servicii din mediul rural.ActivităŃile încadrate în funcŃia de producŃie vizează funcŃionalitatea optimă a

procesului de producŃie şi servire din unitatea turistică, pregătirea şi

programarea producŃiei şi serviciilor; aplicarea tehnologiilor stabilite;respectarea normelor economice privind consumurile specifice de resursemateriale şi cheltuieli; menŃinerea în condiŃii optime a mijloacelor fixe.Turismul rural este o activitate cu funcŃii de producŃie foarte complexe cureferire la diversificarea gospodăriei Ńărăneşti, crearea unor infrastructuri etc.,care să ducă tocmai la valorificarea completă a resurselor naturale dintr-oanumită zonă, prin producerea unor bunuri alimentare nepoluante şi a unorbunuri nealimentare (de exemplu: industrii şi meşteşuguri specifice zonei), de


înaltă calitate şi competitivitate în condiŃiile pieŃei europene. ConstrucŃia şiamenajarea continuă a căilor de comunicaŃie, realizarea energiei electricenecesară gospodăriilor şi a localităŃilor din zonă prin valorificarea resurselorhidroenergetice, folosirea resurselor de apă în scopuri piscicole etc., constituielaturi specifice funcŃiei de producŃie a turismului rural şi implicit aagroturismului.

• FuncŃia comercială în turismul rural are în vedere mai ales problemele

axate pe marketingul agroturistic, la care cererea şi oferta au o anumită

specificitate. FuncŃionalitatea ofertei turistice româneşti trebuie integrată în piaŃaturistică europeană cu referire la rolul şi funcŃiile produsului şi preŃului, a

formelor şi eficienŃei distribuŃiei şi promovării. FuncŃia de cerere turistică înmediul rural se referă la beneficiarul produsului turistic din zonele rurale,concretizat în solicitările acestuia. Numai pornind de la analiza poziŃiei pe piaŃăa unităŃii turistice rurale şi a canalelor de distribuŃie a produsului turistic(agroturistic), de la diagnosticarea competitivităŃii acesteia, de la evoluŃiileprevizibile în raportul cerere-ofertă şi de la evaluarea corectă a capacităŃiifinanciare etc., se pot stabili opŃiunile strategice.

• FuncŃia financiar-contabilă grupează activităŃi de: gestionareacapitalului, evidenŃa corectă a resurselor, şi a capacităŃii producŃiei agroturistice,a costurilor şi veniturilor, de întocmire a bilanŃului de venituri şi cheltuieli,respectarea legislaŃiei în vigoare şi a disciplinei financiare. Această funcŃie areun rol deosebit în economia de piaŃă cu atât mai mult cu cât gestionareabunurilor în spaŃiul rural este dificilă din cauza particularităŃilor fermeiagroturistice, a perisabilităŃii unor produse şi a dificultăŃilor de stocare. Se potlua în discuŃie implicaŃiile legate nu numai de specificitatea activităŃii dar şi denecunoaşterea acestor metodologii de evidenŃă financiar-contabilă (consideratede bază, primare) chiar în zona de turism rural şi în cadrul gospodărieiagroturistice. Este vorba în primul rând de rolul funcŃiei investiŃionale înturismul rural, alături de gospodărirea judicioasă a tuturor resurselor materiale,financiare şi umane în gospodăria turistică din mediul rural (cu referire lacunoaşterea nivelului costurilor diferitelor activităŃi, a facturării şi a pragurilorde rentabilitate etc.).

• FuncŃia de resurse umane este încadrată în folosirea forŃei de muncă dinzonele rurale din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Latura cantitativă sereferă la valorificarea potenŃialului uman în creşterea şi perfecŃionareaprodusului agroturistic (utilizarea resurselor umane existente în agricultură,prelucrarea produselor agricole direct pentru destinaŃia de consum, prestări deservicii, construcŃii şi amenajări existente în infrastructura zonei etc.). Prin latura

Petru IVANOF46

calitativă, funcŃia de utilizare a resurselor umane din zonă, imprimă un potenŃialintelectual superior pentru populaŃia din zonă (cu referire la orizontul cultural şiştiinŃific, cunoaşterea unei limbi străine, adoptarea unei deprinderi şiîndeletniciri benefice activităŃilor din gospodăria proprie etc.), iar prin veniturilesuplimentare realizate se determină o creştere a nivelului de trai şi civilizaŃiecare atrag şi amplifică oferta agroturistică. Această funcŃie, prin gradul deocupare al populaŃiei din zonă, favorizează o creştere “invizibilă” a locurilor demuncă şi o atenuare a sezonalităŃii utilizării forŃei de muncă. FuncŃia are deasemenea repercusiuni favorabile pentru beneficiarii produsului agroturistic, cureferire la cheltuirea eficientă a timpului liber, mai ales pentru categoriilepopulaŃiei cu nivel scăzut al veniturilor şi şomeri.

• FuncŃia de protecŃie a mediului ambiant, de conservare şi înfrumuseŃarea peisajului rural are un rol crescând în managementul turismului rural.Creşterea contribuŃiei agriculturii şi a serviciilor de turism rural este ocoordonată a politicii agricole pe care trebuie să o îndeplinească toate unităŃileturistice. AbsorbŃia deşeurilor produse de animale şi a deşeurilor activităŃiiumane, prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor, respectareanormelor de utilizare a diferitelor produse fitofarmaceutice etc., intră în atribuŃiafermei agroturistice şi a tuturor agricultorilor. Programele şi planurile deproducŃie ale unităŃilor atât agricole cât şi agroturistice trebuie elaborate înstrânsă legătură cu politicile privind protecŃia mediului; toate acestea în vedereaarmonizării obiectivelor economice cu cele ecologice. Astfel, funcŃia deprotecŃie a mediului, prin acŃiunile împotriva poluării în domeniul turismuluirural, are un mare rol asupra rezultatelor economico-financiare ale unităŃiituristice, ale însăşi fermei agroturistice.

În urma prezentării acestor aspecte, reiese o situaŃie obiectivă, respectiv aîntrepătrunderii acestor funcŃii, a elementelor economico - social - ecologice.InteracŃiunea şi interdependenŃa în care se găsesc aceste funcŃii manageriale, potfi interpretate şi sub forma unei rezultante multifuncŃionale. Termenul demultifuncŃionalitate pentru activităŃile turistice din spaŃiul rural, generează oîntrepătrundere, mai ales pe planul analizei economice, cu o tendinŃă desemnificaŃie în elaborarea unei multitudini de produse sau servicii în cadrulaceleiaşi activităŃi. În mod sintetic tabelul 3. prezintă laturile specifice ale uneimultifuncŃionalităŃi agroturistice.


Tabelul 3MultifuncŃionalitatea agroturismului

ParametriiMultifuncŃionalitatea

spaŃiului rural (lanivel naŃional)

MultifuncŃionalitateturistică rurală

(dualistă)

MultifuncŃionalitateteritorială (la nivel

local, regional)

MultifuncŃionalitatespecifică (activităŃilor

agroturistice)

MultifuncŃionali-tate închisă

ObiectivPolitic

Remodelareastructurilor rurale,cooperare şiparteneriate interne şiinternaŃionale.Competitivitateagroturistică internăşi internaŃională.

Reforma PAC înparalel cureglementările UEprivind agricultura şicererea socială aprodusuluiagroturistic, logisticateritorială, susŃinereaofertei agroturistice.

Dustribuireaproduselor/ serviciiloragroturistice prinorientări multi-funcŃionale. Modelede supravieŃuire înlocalităŃile ruraledefavorizate prinactivitaŃi deagroturism.

Reforma PAC încorelaŃie cunormativele altororganisme din spaŃiulUE (politicastructurală în serviciilenecesare activităŃiloragroturistice).

Suveranitateaproduselor(serviciilor)agroturistice (cuspecificitatezonală).

Principii DeBază

Strategii naŃionale şieuropene privindpieŃele mondialeagroturistice (careferinŃă faŃă deserviciile solicitate deturism).

SusŃinerea selectivăcomparabilă cupieŃele agroturisticedeschise. Cererea şimenŃinerea zonelornaturale protejate.

Principiul coeziuniiteritoriale prindezvoltarea socio-culturală în spaŃiulrural şi implementareaformelor de cooperareşi parteneriat.

CondiŃionareasusŃinerii activităŃiloragroturistice pe criteriimultifuncŃionaleconform unor strategiide promovare aprodusuluiagroturistic. Creareade structuri turisticeadecvate specificuluifiecărei zone (ex. sateturistice)

TransparenŃa şiprotecŃia pieŃeiagroturistice.

Operativi-tate

Delimitarea completăa susŃineriiactivităŃiloragroturistice / depolitica susŃinerii.

Delimitareaprogresivă aintervenŃiilor(ajutoarelor) asuprapieŃelor agroturistice(privind fructificareaajutoarelor).

Întărirea activităŃilorspecific agroturisticeprin programe şiimplementarea destrategii specifice.

DelimitareaactivităŃiloragroturistice(încadrate la producŃiarurală parŃială) / deproducŃia agricolă.

GaranŃiamultifuncŃionalităŃii agroturisticeprin 4P: produs,preŃ, distribuŃie şipromovare.

Beneficia-rul prioritar

Consumatorul deprodus turistic, ceechilibrează, dirijeazăşi orientează filieraagroturistică.

DezvoltareaunităŃiloragroturistice,comparativ cunivelul de dezvoltarea exploataŃieiagricole. EtalareavacanŃelor.

Dezvoltarea şimodernizareaunităŃilor agroturisticecomparativ cucelelalte activităŃi dinspaŃiul rural.

ActivităŃileagroturistice cegarantează (se impun)prin implementareafuncŃiilor agreate debeneficiar.

Consumatorul deprodus agroturisticdin cadrul unităŃiiagroturistice(fermă, pensiune,etc.)

MecanismePrincipale

de susŃinere

Informatizarea şiasigurarea(transparenŃei)pieŃelor agroturistice.Elaborarea şiimplementareaprogramelor deprotecŃia mediului şisănătăŃii publice.

Ajutoarele dateunităŃiloragroturistice (eco-condiŃionale),includerea înprogramele ruralecofinanŃate.

Ajutoare (de bază)acordate unităŃiloragroturistice cu unpotenŃial evaluat laniveluri perfor-mante.Integrarea unităŃiloragro-turistice în pro-grame de dezvoltarerurală cofinanŃate.

Ajutoare multipleconform nivelurilor şistudiilor de dezvoltarea unităŃiloragroturistice.Includerea înprogramele ruraleiniŃiale la nivel local,naŃional şiinternaŃional.

PreŃul şi calitateaprodusuluiagroturistic.Respectareaprogramelor dedezvoltare.

Sursa: Alecu, I, ş.a., - FuncŃiile turismului rural, Volumul “Turismul rural romanesc.ActualităŃi şi perspective”, Iaşi, 2004

Petru IVANOF48

Principali parametrii au urmărit obiectivul politic, principiile de bază,operativitatea, beneficiarul prioritar şi mecanismele principale de susŃinereinternă. Aceşti parametrii au fost interpretaŃi prin efectele (de transpunere) acinci forme de multifuncŃionalitate agroturistică şi anume: spaŃiul rural, turisticărurală (dualistă, considerată o formă între politico-social şi economic), teritorială(la nivel local, regional), agroturistică (activităŃi specifice proprii), închisă. Pot fisurprinse laturile de cooperare şi parteneriat, alături de ajutoarele directe şiindirecte pentru ferma agroturistică. Rezultă necesitatea implementării unorstudii şi programe (mai ales de finanŃare) în spaŃiul rural, care presupunexistenŃa unor strategii agroturistice de la nivel naŃional la cel local.

Bibliografie

1. Alecu, I., ş.a., FuncŃiile turimului rural , în vol. “Turismul Rural Românesc-Actualitate şi perspective”, Iaşi, 20043. Snak, O., Economia şi organizarea turismului, Ed. Sport Turism, Bucureşti,19764. *** România şi Planul NaŃional de Dezvoltare, Anexa A, 20055. Institutul NaŃional de Statistică, Recesamântul General Agricol 2004

1.5. IMPLICAREA ŞI SENSIBILIZAREA COMUNITĂłILOR LOCALEÎN TURISMUL RURAL

Camelia BUTĂ

IntroducereScopul dezvoltării turismului este îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii rezidenŃilor

dintr-o regiune rurală şi orice proiect care are acest scop trebuie să fie susŃinut decomunitate. PopulaŃia locală are dreptul moral de a fi implicată în dezvoltareaunei industrii care îi poate aduce atât beneficii cât şi costuri. ParticiparearezidenŃilor în forme corespunzătoare la proiectele de dezvoltare a turismului vaîntări coeziunea socială în cadrul comunităŃii rurale, arătând că iniŃiativeleprivate şi publice sunt susŃinute, dar totodată şi complementare proiectului. Însă,comunităŃii rurale nu trebuie să i se ofere aşteptări nerealiste.

Implicarea şi sensibilizarea comunităŃii rurale este o componentă necesarăpentru ca o strategie turistică să aibă succes, iar populaŃia rurală trebuie să aibă oatitudine pozitivă fată de acest domeniu de activitate, în primul rând datorităavantajelor pe care acesta le are asupra zonelor rurale şi dezvoltării generale.

PopulaŃia locală şi turismul ruralSprijinul comunităŃii este o precondiŃie necesară pentru dezvoltarea

durabilă a turismului. Realizarea unei politici sau strategii de dezvoltareadurabilă a turismului rural trebuie să se bazeze pe comunitatea locală din douămotive. În primul rând, pentru a se evita conflictele şi tensiunile ce pot apăreadacă dezvoltarea turismului nu este compatibilă cu dorinŃele şi obiectivelecomunităŃii, iar acest lucru poate avea loc atunci când interesele din exteriordomină turismul local. În al doilea rând, întrucât comunitatea locală este cea carecunoaşte cel mai bine problemele şi nevoile zonei şi controlează multe resurse(pământ, clădiri, produse locale etc.) care stau la baza dezvoltării economice şituristice, iar abilităŃile, tradiŃiile, cunoştinŃele şi energia populaŃiei suntprincipalele resurse pentru dezvoltare. Sprijinul şi implicarea populaŃiei localesunt obŃinute oferindu-i acesteia posibilitatea de a înŃelege ceea ce se propuneprin dezvoltarea turistică, mai ales că ea are o„relaŃie simbiotică” cu mediul încare trăieşte. Mai mult decât atât, implicarea rezidenŃilor îi poate încuraja peaceştia să aibă un rol pozitiv în iniŃiativa turistică, putând simŃi că dezvoltarea leva aduce beneficii reale.

Participarea rezidenŃilor în forme corespunzătoare la proiectele dedezvoltare a turismului va întări coeziunea socială în cadrul comunităŃii rurale,arătând că iniŃiativele private şi publice sunt susŃinute şi totodată, complementareproiectului. Însă, comunităŃii rurale nu trebuie să i se ofere aşteptări nerealiste.

Un mijloc de a obŃine sprijinul comunităŃii este de a distruge miturile dinjurul turismului şi de a obŃine succesul treptat, cu paşi mici. Cele mai întâlnitemotive de a nu considera turismul ca o strategie de dezvoltare economică sunt:„turiştii nu au nimic de văzut în cadrul comunităŃii”, „industria turistică estesezonieră”, „locurile de muncă din turism sunt slab plătite”. RezidenŃii suntdeseori cei mai slabi judecători ai atractivităŃii turistice a zonei în care trăiesc şimuncesc. Deşi implicarea şi sensibilizarea lor este esenŃială pentru aproape oriceaspect al succesului dezvoltării turismului rural, deseori cei din afara comunităŃii

Camelia BUTĂ50

apreciază mult mai bine înclinaŃia turistică a comunităŃii. Întrucât turismul estedeseori o activitate nouă, comunităŃile locale au nevoie de instruire pentru a luaparte la activităŃile turistice. Prin educaŃie, este posibil ca populaŃia locală săconştientizeze potenŃialul turistic al comunităŃii lor.

Membrii comunităŃii trebuie să înŃeleagă că turismul nu este un substitutpentru alte ocupaŃii agricole sau industriale, iar cea mai bună strategie este de aacŃiona încet, lăsând industria turismului să-şi construiască o bază de sprijin încomunitate. Acordarea unei atenŃii corespunzătoare planificării şi educaŃiei înturism, dar şi apariŃia unor mici succese este posibil să îi facă pe membriicomunităŃii să fie atraşi de turism.

În multe Ńări europene, nu există o tradiŃie puternică în ceea ce se numeşte„democraŃie participativă”. Oamenii nu sunt obişnuiŃi să ia parte la discuŃii saupropuneri publice, chiar dacă aceste propuneri îi vor afecta în mod direct. Maimult decât atât, nu întotdeauna organismele publice îşi doresc ca deciziile să fieluate de comunitate, deoarece acest lucru implică renunŃarea la o parte dinputerea pe care o deŃin. Însă, în ultimii ani, în întreaga Europă se poate observaun trend către participarea rezidenŃilor la luarea deciziilor, iar promovareaturismului rural poate fi folosită ca o oportunitate pentru a încuraja aceastăatitudine.

Pentru ca turismul să funcŃioneze, comunităŃile rurale trebuie să aibă atât ostructură de conducere puternică, cât şi parteneri care să furnizeze resursemateriale şi financiare necesare lansării şi menŃinerii eforturilor depuse. Deasemenea, comunităŃile rurale trebuie să-şi dorească să se angajeze pe termenlung, întrucât programele turistice de succes cresc treptat de-a lungul timpului.

Fig nr. 1 Integrarea valorilor comunităŃii în dezvoltarea turismului ruralSursa: Barbara Koth, Glenn Kreag, MAtthew Robinson, Q&A About Rural TourismDevelopment

Implicarea şi sensibilizarea comunităŃilor locale în turismul rural 51

Promovarea şi dezvoltarea cu succes a turismului necesită un bunlidership al comunităŃii. Leadershipul poate veni de la oamenii care au roluriformale în comunităŃile locale, cum ar fi primarul sau preotul sau de la câtevapersoane sau grupuri care sunt numite în mod formal animatori. De asemenea,poate veni de la persoane de orice vârstă care consideră că trebuie săîmbunătăŃească nivelul de trai în comunitatea lor, să valorifice sau să protejeze oparte din moştenirea şi structura socială ori poate proveni din rândul comunităŃiide afaceri, organizaŃiilor non-profit (camerele de comerŃ şi birourile de informarea turiştilor) etc.

Este extrem de important să existe un bun coordonator care să conducăprocesul dezvoltării turismului rural. Acesta trebuie să aibă contacte la nivelregional şi naŃional şi trebuie să obŃină susŃinere, atât din partea sectorului privat,cât şi al guvernului. Un astfel de coordonator poate fi o organizaŃie (de exempluAgenŃiile de Dezvoltare Locală înfiinŃate prin programul LEADER al UE) creatăsă promoveze şi să administreze un produs turistic specific (de exempluAsociaŃia „Drumul Vinului”), o autoritate locală sau un organism voluntar (înacest proces trebuie atraşi membrii comunităŃii care vor trebui să participe cavoluntari la afirmarea colectivităŃii din care fac parte).

Pentru a obŃine participarea activă a populaŃiei în proces, este necesară, decele mai multe ori, parcurgerea anumitor paşi, nu neapărat în această ordine, şianume: informarea, sensibilizarea, participarea, implicarea directă şiparteneriatul. Un prim pas poate fi informarea prin care oamenilor li se spuneceea ce se poate face din punct de vedere turistic şi care este impactul dezvoltăriiacestei activităŃi asupra zonei în care trăiesc. Următorul pas poate fisensibilizarea, prin care oamenii sunt încurajaŃi să reflecteze asupra caracteruluizonei rurale, resurselor naturale, culturale şi umane ale zonei, modurilor în careaceste resurse pot fi utilizate în turism, tipurilor de vizitatori care pot veni şiasupra impactului pe care turismul îl poate avea asupra economiei locale şimediului. Aceasta poate conduce la o participare activă la dezbateri privindnecesitatea dezvoltării turismului în cadrul comunităŃii şi la luarea deciziilor lanivel de regiune rurală.

Sensibilizarea comunităŃii rurale este cheia implicării sale în dezvoltareaturismului. Aceasta poate fi definită ca un proces prin care comunitatea devineconştientă de capacităŃile şi abilităŃile membrilor săi, cât şi de potenŃialulresurselor turistice disponibile. Pentru a se putea dezvolta, comunitatea locală îşistabileşte o serie obiective, unul dintre acestea putând fi şi turismul, ceea ce vadetermina implicarea şi participarea membrilor săi în procesul de dezvoltare.

Crearea unor centre de învăŃare poate fi extrem de utilă pentrucomunitatea rurală care va înregistra schimbări economice pentru a se puteamenŃine şi dezvolta în perioadele de tranziŃie. În cadrul acestor centre pot fioferite nu numai programe de dezvoltare a cunoştinŃelor şi abilităŃilor, daracestea pot funcŃiona şi ca nucleu şi suport al activităŃii, birou de culegere deinformaŃii etc. La acest nivel, membrii comunităŃii pot discuta despre grijilecotidiene legate de dezvoltarea turismului şi posibilitatea realizării de contactecu alte comunităŃi sau indivizi, pot pune problema nesiguranŃei şi presiuniisociale etc. CunoştinŃele şi abilităŃile în turism pot fi obŃinute în mai multemoduri. Astfel, seminarile, consilierea personală, împărtăşirea poveştilor desucces şi a lecŃiilor de învăŃat, discuŃiile în cadrul meselor rotunde, forumulpublic, festivalurile comunităŃii, ziarele comunităŃii locale şi articolele dedocumentare sunt tot atâtea modalităŃi eficiente pentru a ajuta comunitatea să fie

Camelia BUTĂ52

conştientă de situaŃia în care se află.Implicarea şi sensibilizarea comunităŃii locale pot fi considerate o etapă a

schimbării zonei rurale ce face trecerea către următoarea fază şi anume aceea dedezvoltare şi identificare cu atenŃie a potenŃialului şi perspectivelor dedezvoltare. Pentru aceasta este necesară realizarea unor acŃiuni precum:

• planificarea dezvoltării turismului cu participarea activă acomunităŃii;

• stabilirea obiectivelor dezvoltării turismului în concordanŃă cuprincipiile de conservare a comunităŃii, moştenirii culturale şi naturale,tradiŃiilor;

• cunoaşterea cerinŃelor pieŃei turistice pentru a realiza un produsturistic atrăgător, acceptabil pentru comunitate;

• crearea unui mecanism de management turistic bazat pe comunitatecare să se ocupe de schimbarea, comunicarea, dezvoltarea afacerilor etc.

ConcluziiÎn ciuda celor prezentate anterior, nu orice comunitate rurală poate face

din turism o parte importantă a economiei sale locale, iar unele comunităŃi se pothotărî pur şi simplu să nu dezvolte deloc oportunităŃile turismului. Există multeaspecte la care comunităŃile locale trebuie să se gândească atunci când vor sădezvolte turismul (de exemplu cum pot oferi vizitatorilor servicii de cazare,restaurante şi magazine astfel încât şederea fiecărei persoane să fie cât maiplăcută şi să răsplătească din punct de vedere economic comunitatea).

Implicarea şi sensibilizarea comunităŃii rurale este o componentă necesarăpentru ca o strategie turistică să aibă succes, iar populaŃia rurală trebuie să aibă oatitudine pozitivă faŃă de acest domeniu de activitate, în primul rând datorităavantajelor pe care aceasta le are asupra zonelor rurale şi dezvoltării generale.

Bibliografie

1. Barbara Koth, Glenn Kreag, MAtthew Robinson, Q&A About Rural TourismDevelopment, (http://www.tourism.umn.edu/education/ctd/qa/index.html)

2. Talabă Ion, Maria Stoian, Teodor Păduraru (coord.) Turismul rural românesc.Metode de cercetare şi analiză. Probleme de impact, Editura Perfomantica,Iaşi 2006

3. Toma Roman, Sociologie economică rurală, Biblioteca digitală a Academieide Studii Economice, 2005

4. ***, The rural south: Preparing for the Challenges of 21 st Century, SouthRural Development Center, No. 10, June 2000

(http://srdc.msstate.edu/publications/smith.pdf)

1.6. CĂI DE CREŞTERE A CALITĂłII SERVICIILORAGROTURISMULUI ROMÂNESC

Gina-Ionela BUTNARU

Introducere

În activitatea economică cât şi în cea turistică şi agroturistică se folosescfrecvent noŃiunile de calitate economică, calitatea serviciilor şi, de ce nu,calitatea produselor turistice şi agroturistice. Calitatea esta strâns legată de actulde creare a produselor turistice. În acest sens, calitatea este dată de trăsăturileunui produs sau serviciu de a satisface nevoile exprimate ale celui ce îl foloseşte.

Turistul care îşi propune să petreaca o vacanŃă într-un anumit loc sau careîşi programează o anumită călătorie, apelează la o serie de servicii cum ar fi:

• obŃinerea unei informaŃii referitoare la un produs turistic sauagroturistic;

• amănunte legate de preŃul de vânzare al produsului turistic sauagroturistic;

• condiŃii şi mijloace de deplasare la locul de desfăşurare a sejurului;• posibilităŃi de cazare, masă, distracŃie la locul destinaŃiei;• colaborarea cu o anumită agenŃie de turism şi cumpărarea pachetului

de servicii turistice sau agroturistice;• transportul până la locul destinaŃiei, cazarea, servirea mesei,

agrement ( cu alte cuvinte efectuarea serviciilor cumpărate);• room-service, spălatul şi călcatul lenjeriei;• cumpararea de bilete pentru excursii obŃinute, vizite la muzee şi alte

obiective turistice, descoperirea frumuseŃilor satului românesc;• ghid local etc.

Toate aceste elemente alcătuiesc aşa numitul - produs turistic sauagroturistic – care, pentru a putea fi vândut, trebuie să îndeplinească anumitecondiŃii legate de calitate. Un produs turistic sau agroturistic este de calitate,atunci când serviciile care alcătuiesc acest produs turistic se ridică la nivelul deaşteptare al turiştilor. Desigur că acest nivel de aşteptare este foarte subiectiv şisuportă mari diferenŃe de la o persoană la alta. De exemplu, un sejur de 7 zile îninsulele Tenerife la un preŃ de 2200 euro, poate reprezenta „o vacanŃă de vis”pentru o persoană cu venituri medii, care timp de câteva luni a făcut sacrificiimaxime pentru a economisi această sumă, în timp ce pentru o persoană care areposibilitatea de a călători foarte des, acest sejur nu mai are acelaşi impact,deoarece percepŃiile şi aşteptările se ridică la un nivel foarte ridicat.

Gina-Ionela BUTNARU54

Abordări conceptuale privind calitatea şi teoria serviciilor MulŃi experŃi au demonstrat că există caracteristici distincte între servicii,

arătând că există o dependenŃă de livrare a lor faŃă în faŃă, în timp ce producereamajorităŃii bunurilor are loc în afara scenei. În realitate, fiecare tranzacŃie aserviciului este ea insăşi o variabilă, în funcŃie de performanŃa personalului încontactul său cu clientul. Din acest punct de vedere, serviciul este un evenimentdinamic, în decursul căruia atât clientul cât şi personalul pot incerca să seinfluienŃeze reciproc în multe forme.

Spre deosebire de bunurile fabricate, criteriile stabilite de manageri pentrustandardele serviciilor de turism sau agroturism pot fi atinse mai greu. Lawsafirma, în 1986, faptul că „dificultatea stă în jurul celor două funcŃii de bază alesistemelor de servicii, numite servicii de tip A – aspectele tehnice ale conduceriiunui restaurant, hotel sau vilă turistică sau agroturistică, şi servicii de tip B –interacŃiunile dintre personal şi clienŃi care caracterizează livrarea serviciilor”.AlŃi scriitori, precum Gronroos, au făcut distincŃii între calitatea tehnică şi ceafuncŃională, referindu-se la modul de livrare a serviciului.

În 1984, Shostack, a atras atenŃia asupra faptului că „dezvoltarea unui nouserviciu este de obicei caracterizată de încercări şi de erori”. „Rolul manageruluiîn sistemul livrării serviciilor este în special cel de creştere a unui sistem adecvatde livrare a serviciilor”.

În confruntarea cu problemele din servicii, tindem să devenim cumvaparanoici. „ClienŃii sunt convinşi că cineva îi tratează rău, managerii cred căangajaŃii recalcitranŃi sunt sursa acestei proaste funcŃionări. Primele încercări deremediere a problemei sunt de obicei amintirile ascunse de către clienŃi şimanageri, iar dacă acestea eşuează va avea loc confruntarea „ . ( Shostack 1984 )

Abordări tehnice ale calităŃii serviciilor turistice

Abordarea tehnică a calităŃii subliniază criteriul performanŃei care estedeseori amintit în sistemele de livrare ale serviciilor. Locke şi Schweiger, în1979, au identificat şapte caracteristici importante ale programelor efective.Aceştia au sugerat că aceste Ńeluri (scopuri) trebuie să fie specifice, acceptate, săacopere dimensiuni importante ale slujbei, să fie revizuite şi să fie însoŃite de unfeed-back potrivit, să fie măsurate, provocate şi accesibile. O strategie pe caremanagerii serviciilor adeseori o adoptă în căutarea lor pentru un serviciuconsistent este „eliminarea discreŃiei angajaŃilor şi a gândirii lor pe cât posibil”.(Sasser, Olsen si Wycoff, 1987).

Hollins în 1991 susŃinea de asemenea procesul de îmbunătăŃiri continue,bazându-se pe o viziune a serviciilor, acestea fiind un lanŃ de evenimente trăiteconsecutiv de către client . În timp ce clienŃii susŃin că experimentează serviciulca pe un set de evenimente succesive, managerii tind să privească serviciul ca pe

Căi de creştere a calităŃii serviciilor agroturismului românesc 55

un set de elemente care solicită talente de coordonare şi o înŃelegere aperspectivelor clienŃilor.

Orientarea clienŃilor în managementul serviciilor de vacanŃă

Cea de-a doua abordare a calităŃii, discutată de Gummesson (1988) estepriceperea în folosirea echipamentului. În cazul serviciilor turistice şiagroturistice aceasta poate fi subliniată în termenii aşteptărilor clientului care seconfruntă cu experienŃa acestora. Kotler în 1982, a definit serviciile ca fiind „oactivitate pe care o parte a grupului o oferă altui grup (părŃi) care este în esenŃăintangibilă şi care nu rezultă din deŃinerea a nimic”.

Este de datoria managerilor să se asigure că aceste caracteristici aleserviciului satisfac cât mai mulŃi clienŃi. Viziunea potrivit căreia calitateaserviciului este produsă în interacŃiunea dintre consumator şi personalulorganizaŃiei de servicii presupune o „calitate interactivă”.

Acest lucru a fost explicat, sugerându-se că, de fapt, calitatea derivă din„interacŃiunea personalului cu clienŃii ca şi cea între clienŃi şi alŃi clienŃi „(Lehtinen şi Lehtinen 1982). Comportamentul instrumental a fost definit deBowen în 1983 ca fiind „îndrumarea personalului cum să-şi îndeplineascăsarcinile” , Lovelock în 1992 fiind de părere că serviciul este „o acŃiune, o faptă,un efort”. Normann, în 1991, făcea referire la punctele de interacŃiune dinepisoadele serviciului ca la „momente de adevăr”, o frază pe care Carlzon aadoptat-o pentru titlul cărŃii sale din 1989, în care demonstra că fiecareîntâmplare este folosită de clienŃi pentru a judeca calitatea serviciilor.

SatisfacŃia clientului

Wilkie în 1986 spunea că „seminŃele satisfacŃiei consumatorului planeazăîn timpul fazei dinainte de achiziŃie a procesului de decizie a consumatorului”care este în contradicŃie cu afirmaŃia potrivit căreia „satisfacŃia este definită ca oevaluare de după consum…iar insatisfacŃia este consecinŃa faptului că aceastăconfirmare nu are loc”. (Engel, Blackwell şi Miniard, 1986). InsatisfacŃia estedefinită ca o stare cognitivă sau afectivă a disconfortului. AlŃi autori au examinatprocesul prin care clienŃii înŃeleg calitatea : este în general privit ca fiind ocomparaŃie a percepŃiilor experienŃelor lor contra standardelor serviciilor pe carele aşteaptă.

InsatisfacŃia este percepută ca un dezacord cognitiv (Festinger1957), o condiŃie psihologică ce va determina clientul să cumpere de la un altofertant în viitor. În cazuri extreme, clientul va face plângere oficial, ajungându-se până la a i se oferi de organizaŃie o compensaŃie sau i se va intenta proces.


Conducerea satisfacŃiei clientului

Pot fi identificate două funcŃii principale de către managerii din sectorulserviciilor : crearea sistemului de livrare a serviciului şi selecŃia şi instruireapersonalului (o cultură organizaŃională în care împuterniceşte personalul sărezolve problemele oferind clienŃilor satisfacŃie). InteracŃiunile serviciilor de tipB sunt relativ nestructurate şi prin urmare mai puŃin previzibile. Efectele unuieşec al serviciului devin evidente când clienŃii se plâng personalului hotelului,vilei turistice sau agroturistice, staŃiunii, tur-operatorului sau personaluluiangajat al agenŃiilor de turism, când aceştia se întorc acasă.

Berry, în 1991, a examinat o serie de costuri cauzate de problemelecalităŃii:

• Preventive – proceduri de instruire şi planificare pentru a prestaserviciul bine de prima dată;

• Evaluative – inspecŃie de rutină şi audit de calitate;• Corective – în privinŃa plângerilor clienŃilor.

Sistemul de control al calităŃii presupune, de asemenea, costuri. Naturaserviciilor şi calitatea contactului dintre clienŃi şi personal provin din 3 scopurimanageriale:

• Atingerea satisfacŃiei clienŃilor;• Atingerea satisfacŃiei personalului;• Atingerea obiectivelor organizaŃiei.

Managementul agroturismului orientat către client

Turiştii „măsoară” calitatea serviciilor pe care le primesc, împotrivaaşteptărilor pe care şi le-au format înainte de calătorie când au ales, au cumpăratşi au anticipat călătoria ( Laws 1986 ). Rezultatul procesului de evaluare poate fivăzut ca o definiŃie operaŃională a calităŃii serviciului, incluzând faptul căaspectele critice ale calităŃii nu sunt inerente în proprietăŃile serviciului însuşi(Garvin 1988). Complexitatea conducerii serviciilor de turism şi agroturismpentru calitate şi satisfacŃia clientului pot fi văzute prin contrast cu provocărilecu care se confruntă producătorii.

Un studiu făcut pe 101 firme de succes din America, a ajuns la concluziacă managerii lor aveau unele trăsături în comun :

• ascultarea, întelegerea şi răspunderea faŃă de clienŃi ;• definirea unui serviciu superior şi stabilirea unei strategii a

serviciilor;• fixarea de standarde şi măsurarea performanŃei ;• selectarea, instruirea şi împuternicirea angajaŃilor să lucreze pentru

client;


• recunoaşterea şi recompensarea realizărilor.InfluenŃarea aşteptărilor celor care îşi petrec vacanŃa în mediul rural

privind calitatea serviciuluiTur operatorii au 3 moduri principale de comunicare a calităŃii produselor

lor clienŃilor. DeclaraŃii despre calitate sunt cuprinse în comunicaŃiile demarketing ale operatorilor dar şi în broşuri. Ar trebui să reŃinem faptul că acestedeclaraŃii de calitate sunt făcute pentru ca operatorii să atragă diferite segmenteale pieŃii vacanŃelor şi, prin urmare, modul în care aceste declaraŃii ale calitaŃiisunt făcute sau plasate în broşură şi importanŃa fiecarui aspect variază de la ofirmă la alta. Scopul acastor referinŃe din broşuri este explicat de Middleton, în1988, ca fiind „promovarea încrederii în cumpăratori, şi reasigurarea lor lapunctul de vânzare”.

Căi de îmbunătăŃire a calităŃii produselor şi serviciilor agroturisticeîn România

CompetiŃia pe piaŃa internă a făcut ca firmele din domeniul turismuluirural să se preocupe permanent de calitatea serviciilor agroturistice, astfel încâtacestea să corespundă necesităŃilor sociale şi cerinŃelor clienŃilor. SupremaŃiaprin calitate se caracterizează prin acŃiune şi nu prin poziŃia pe care firma deturism o are la un moment dat pe piaŃă.

Calitatea reprezintă unul din factorii importanŃi ai competitivităŃii firmelordin domeniul turismului rural românesc, motiv pentru care un rol foarteimportant îl are creşterea şi îmbunătăŃirea continuă a calităŃii serviciiloragroturistice.

În aceste condiŃii este necesară o dezvoltare şi modernizare continuă abazei materiale din domeniul turismului rural şi a infrastructurii generale prinactivităŃi de investiŃii cum ar fi :

• renovarea şi modernizarea unităŃilor existente prin ridicarea graduluide confort a structurilor de primire turistice;

• preocuparea ca dotările existente să funcŃioneze la parametri decalitate existenŃi;

• introducerea în circuitul turistic de noi zone agroturistice.Totodată, trebuie diversificată şi îmbunătăŃită oferta de produse turistice şi

agroturistice, prin lansarea de noi programe adaptate la cererea existentă pe piaŃainternă şi externă dar şi prin creşterea calităŃii caracteristicilor diferitelorcomponente ale produsului turistic şi agroturistic (înlocuirea unităŃilor de cazareexistente cu altele noi care oferă condiŃii de primire mai bune comparativ cunivelul tarifului de cazare, introducerea în circuit a vizitelor la noi obiectiveturistice , noi cazinouri, servirea mesei în localuri cu specific tradiŃional etc.).


Pentru multe firme din domeniul turismului rural, calitatea serviciului estedirect proporŃională cu nivelul de pregătire al angajaŃilor dar şi cu performanŃeleacestora.

Într-un week-end petrecut într-o unitate de cazare agroturistică, lucrurilecare de obicei merg prost sunt legate de procedura de primire, facilităŃilecamerei, apelul de trezire dimineaŃa, nota de plată şi tulburarea liniştii prinpetreceri date de alŃi oaspeŃi. Toate aceste situaŃii arată importanŃa implicăriioperative a managerului vis à vis de nivelul aşteptărilor clienŃilor privindcalitatea.

Atributele umane pot fi incluse în oferta serviciului în trei moduri :

• atât în procesele de producŃie cât şi în procesele serviciilor, personalulangajat constituie un element important din oferta de servicii totale;

• multe procese de servicii solicită implicarea activă a consumatorilorserviciului, aceştia devenind co-producători ai serviciului; în altecazuri consumatorii pot fi implicaŃi în realizarea unor părŃisuplimentare a procesului serviciului.

• caracteristicile unor utilizatori pot afecta imaginea serviciului(prezenŃa consumatorilor presupune faptul că această calitate finalăeste dependentă de performanŃa acestora).

Managementul acestui input, în termeni ai recrutării, instruirii, motivării,recompensării şi controlării celui mai bun personal devine vital în influienŃareacalităŃii percepute a serviciului.

ÎmbunătăŃirea calităŃii factorului uman, a comportamentului întreguluipersonal, se realizează printr-o pregătire profesională a personalului, dobândireade cunoştinŃe de limbi străine, oferirea de informaŃii corecte, sincere şi în timpreal, atitudine amabilă, empatie, ospitalitate etc.

Calitatea înseamnă nu numai realizarea, executarea tehnică a prestaŃieiintegral şi la timp, dar şi maniera, atitudinea personalului pe durata servirii,profesionalism îmbinat cu un comportament corespunzător.

Dacă avem în vedere faptul că pentru turiştii străini, turismul începeînainte de îmbarcarea la bordul avionului, trenului sau autocarului, atunci trebuiesă ne intereseze cum sunt organizate punctele de frontieră pentru efectuareaformalităŃilor grănicereşti şi vamale ( numărul benzilor de circulaŃie, numărulpersonalului pentru control, dotările şi serviciile oferite în aceste puncte defrontieră ). Totodată, este necesară o bună organizare a asistenŃei turistice decătre firmele de turism în punctele de frontieră : schimb valutar, prestaŃii deservicii, rezervări de camere, închirieri de autoturism, etc.


Un rol foarte important pentru creşterea calităŃii serviciilor agroturistice îlare şi igiena personalului angajat în firmele agroturistice. Periodic, respectivlunar, personalul din turism şi agroturism trebuie să se prezinte la controlulmedical, iar rezultatele acestuia se consemnează în carnetul medical pe caretrebuie să-l aibă orice angajat. Şeful de unitate este obligat să controleze zilnicîntreg personalul cu privire la Ńinută, igienă personală şi starea sănătăŃii. Într-unrestaurant echipamentul sanitar de protecŃie a produselor alimentare esteobligatoriu de purtat de către fiecare lucrător care vine în contact cu acesteproduse în diferite faze (transport, producŃie, depozitare, desfacere), în scopul dea le proteja de contaminare.

CurăŃenia în unităŃile agroturistice este la fel de importantă ca şi igienapersonalului şi se efectuează fie în timpul nopŃii, după închiderea unităŃii, fie adoua zi dimineaŃă, înainte de deschidere. Prin curăŃare se înŃelege îndepărtareamecanică (manuală şi/sau automată) a oricăror forme de deşeuri, praf saudepuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităŃilor umane, înunitatea agroturistică. Prima operaŃie în efectuarea curăŃeniei zilnice constă înaeriesirea sălilor de servire a clienŃilor, prin deschiderea ferestrelor şi uşilor,apoi se trece la curăŃenia pardoselii şi a mobilierului, utilizând ştergătorul umezitcu un detergent anionic.

Pentru turiştii care au inclus în preŃul produsului agroturistic şiservirea mesei, este important cât de operativ este personalul la servirea miculuidejun, dejunului şi cinei, astfel încât să nu se risipească din timpul liber alturistului. Pentru un sejur agroturistic, contează foarte mult calitatea preparatelordar şi rafinamentul felurilor de mâncare.

Calitatea serviciilor agroturistice este una din căile esenŃiale alecompetitivităŃii produselor de tip „agroturism românesc” pe piaŃa internă şiexternă şi trebuie să satisfacă cerinŃele consumatorului. Numai atunci cândcerinŃele consumatorului coincid cu funcŃiile produsului şi cu caracteristicileacestuia, calitatea va atinge nivelul optim, contribuind astfel la satisfacereanevoilor de consum ale turistului.

Concluzii

Calitatea reprezintă unul din factorii importanŃi ai competitivităŃii firmeidin domeniul agroturistic şi ai determinării performanŃelor sale. ApreciereacalităŃii serviciilor este o problemă delicată, dat fiind faptul că pentru majoritateaserviciilor predomină dimensiunile subiective de evaluare din partea clienŃilor.


Calitatea serviciilor agroturistice lasă de dorit nu atât din cauza condiŃiilormateriale ci mai ales din cauza atitudinii personalului în timpul prestăriiactivităŃilor pentru care sunt remuneraŃi. Specialiştii din domeniul afirmă că artrebui ca zâmbetul, amabilitatea şi buna cuviinŃă să facă parte dintr-un sistem alcalităŃii.

În activitatea agroturistică, un rol important pentru creşterea calităŃii îl arecrearea unui cult al calităŃii în rândul personalului, începând de la conducerea devârf, până la ultimul lucrător din acest domeniu. Formarea unei culturi a calităŃiinecesită timp pentru pregătirea profesională şi de etică a întregului personal învederea schimbării mentalităŃii acestuia, printr-un program de instruire şimotivare a personalului pe grupe de profesii şi în primul rând al managerilor,care pot participa direct la formarea unui climat adecvat calităŃii în cadrulechipelor de lucru.

Bibliografie

1. ***, Cateting expert, revista pentru hoteluri,restaurante,cafenele,baruri şifirme de catering,nr.16, 2001;

2. ***, Managing packged Tourism, Laws Napier, University UK , 1997;3. Andrew Lockwood, Michael Baker and Andrew Ghillyer, Quality

management in hospitality, best practice in action, Editura Cassell, London,1996;

4. Graham Roberts Phelps, Customer relationship management the British

Concil, 2001;5. Hurmuzescu D., Curs de tehnica turismului, Editura Pan Europe, Iaşi, 1999;6. Ionescu Ion, Turismul fenomen social-economic şi cultural, Editura Oscar

Print, Bucureşti, 2000;7. Nistoreanu Puiu, Turismul rural o afacere mică cu perspective mari,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;8. Stanciu I., Managementul calităŃii totale, Editura Cartea Universitarã,

Bucuresti, 2003.

1.7. DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL

Corina MATEI-GHERMAN

IntroducereDezvoltarea turismului este o activitate importantă în economia României,

dispunând de un potenŃial turistic care o face de invidiat în rândul Ńărilor UniuniiEuropene, ponderea serviciilor din turism, urcând an de an produsul intern brut.În acest context, o dezvoltare importantă a cunoscut în ultimii ani şi turismulrural.

Un operator pe piaŃa serviciilor turismului rural, nu va avea succes pe

piaŃă, fără a apela la tehnicile şi metodele pe care le oferă ştiinŃa de marketing.

Un rol important trebuie să-l constituie calitatea, diferenŃierea şipoziŃionarea produsului sau serviciului turistic rural, în raport cu serviciileoferite de concurenŃă, la un cost care să reflecte performanŃele reale aleserviciului turistic rural.

TendinŃe în dezvoltarea turismului ruralTuriştii cu posibilităŃi financiare, cândva orientaŃi spre destinaŃii care să le

satisfacă cerinŃe de ordin cultural, educaŃional sau material, cum ar fi:Piramidele, vestigiile antice ale Greciei sau Italiei, întinderile albastre aleoceanelor planetare şi, mai recent, turismul cosmic, s-au reorientat spre natură,spre turismul rural.

CerinŃele acestor turişti cuprind farmecul locurilor din mediul rural, omasă ca la „mama acasă”, o plimbare cu căruŃa, o seară la stână sau o sârbă înbătătura satului, în ritmurile unei orchestre autentic populară.

Deci, consumatorii, cumpărători ai turismului rural îşi caută satisfacŃiilepe piaŃa serviciilor turismului rural, servicii puternic influenŃate de cererea şi decondiŃiile locaŃiei şi de cererile acestor beneficiari de servicii.

Un operator pe piaŃa serviciilor turismului rural, nu va avea succes pepiaŃă, fără a apela la tehnicile şi metodele pe care le oferă ştiinŃa de marketing.

Aceşti jucători, oferă servicii pe piaŃa din mediul rural dar trebuie maiîntâi, să studieze foarte amănunŃit care sunt aşteptările clienŃilor, să cunoascăbine viitorii cumpărători şi motivaŃia pentru care un anumit segment de turiştipreferă turismul rural, spre a le putea oferi, cele mai corespunzătoare răspunsuri.

Studiul cu anticipaŃie al ofertanŃilor de servicii rurale ar trebui să răspundăla câteva întrebări : Care sunt persoanele care solicită turism rural ? Ce grad de

Corina MATEI-GHERMAN62

educaŃie au ? Care le sunt Ńările, locul de origine ? De ce au ales o anumitălocaŃie de pe teritoriul României ? Sunt solvabile din punct de vedere financiar ?

Răspunsul îi va oferi proiectantului de servicii turistice rurale acel tip deturism, care să răspundă cel mai bine cerinŃelor cumpărătorilor, permiŃându-i sădeŃină o cotă importantă pe această piaŃă sau să devină lider pe piaŃa serviciilorturstice rurale.

Un rol important îl are calitatea, diferenŃierea şi poziŃionarea serviciiloroferite, în raport cu serviciile oferite de concurenŃă, la un cost care să reflecteperformanŃele reale ale serviciului turistic rural.

Zone cum ar fi : Delta Dunării, litoralul Mării Negre cu satele aferente dela Năvodari şi Vama Veche, locaŃii montane dar şi locaŃii mai nordice, cum ar fiîn judeŃul Botoşani, acolo unde s-a născut George Enescu, Miceşti, VasileAlecsandri, lunca Prutului, sunt numai câteva exemple care ar putea influenŃa pemanagerii turismului rural să aleagă şi aceste destinaŃii.

Analizând turismul rural din judeŃul Botoşani, constatăm o slabădezvoltare a acestuia. Pe teritoriul acestui judeŃ se găsesc doar patru pensiunirurale, dintre care două la Ipoteşti, locul de naştere al poetului Mihai Eminescu,denumite Floare albastră şi Ştefania şi două la Vârful Câmpului, numiteAlexandra şi Onofrei.

Serviciile oferite de aceste pensiuni sau mini hoteluri, sunt în general decazare, la preŃul de 45 euro/cameră. La cele din Vârful Câmpului, cazareavariază între 25 şi 35 euro camera/zi. Celelalte servicii sunt foarte slabdezvoltate sau inexistente. Dacă avem în vedere distanŃa de marile aeroporturiale României, la care se află aceste insule de turism rural, de stareanecorespunzătoare a infrastructurii şi costurile necesare pentru a ajunge la acestedestinaŃii, este puŃin probabil ca cineva să se hotărască să le treacă pe lista sa deopŃiuni pentru petrecerea vacanŃei.

O alegere potrivită pentru o destinaŃie turistică în judeŃul Botoşani, l-arputea constitui satul Ştefăneşti, cu hidrocentrala şi barajul de la Stânca Costeşti-Prut. Acolo, pe lângă spaŃii de cazare acoperite cu stuf, garduri de lemn rotund şiiluminat cu lămpi cu petrol şi felinare tradiŃionale s-ar putea oferi în alimentaŃiaturiştilor produse alimentare tradiŃionale locale, cum ar fi : lapte de vacă mulsdirect de client, asistatul la mulsul oilor, o plimbare seara cu barca pe luciulapei, întreceri de pescuit sportiv, mâncăruri specifice din peştele prins de turişti,jocuri populare, serbări, şezători, altfel încât să-i facă pe consumatoriiprodusului turistic rural să se simtă bine, să lege prietenii şi cel mai important,să-i facă să revină pe acele locuri.

Dezvoltarea turismului rural 63

Producătorii de servicii ce optează pe piaŃa turismului rural, trebuie săaibă persoane de contact bine instruite şi educate, oameni reprezentativi, aspectfizic, să ştie să zâmbească, să fie amabil, atent la dorinŃele clientului, să vinămereu în întâmpinarea dorinŃelor clienŃilor, să fie cu iniŃiativă şi bun cunoscătoral locurilor şi obiceiurilor locale, să cunoască conexiunile cu zonele turisticerurale învecinate, de preferinŃă să cunoască limba engleză şi franceză, să aibăabilităŃi de comunicare.

Simpla ospitalitate românească nu este suficientă pentru a dezvolta cusucces o activitate profitabilă în turismul rural, având în vedere, că pe timpmediu şi lung, piaŃa în acest domeniu va cunoaşte o concurenŃă acerbă.

Organizarea cu succes a turismului rural va trebui să apelezenecondiŃionat la ştiinŃa marketingului. Marketerii acestui produs, trebuie să-şicunoască foarte bine meseria, pentru a putea urca pe val acest gen de turism care,conform specificului său, oferă clienŃilor mai multe avantaje de ordin economicşi mai multă satisfacŃie.

Zestrea generoasă pe care ne-a dăruit-o natura, anume destinată turismuluirural, nu este suficientă pentru a fi primii în acest domeniu. Un lanŃ de munŃi cene traversează Ńara, cu înălŃimi domoale ce nu depăşesc 2500m altitudine, o florăşi o faună ce sunt adevărate comori ale naturii, floarea de colŃ, regele fluviuluidin Europa- Dunărea, Delta şi litoralul de 245 km, cu vinul de la Murfatlar,peisaje colinare de-a lungul şi de-a latul Ńării, cele patru anotimpuri, complexulturistic de la Histria, biserica de lemn la Maramureş, Sălaj şi SăpânŃa, toatecapodopere în domeniu, aşezările rurale care au fost şi sunt totdeauna odestinaŃie puternic preferată de turiştii de performanŃă.

România, unde populaŃia rurală este aproape egală cu populaŃia urbană(49%), poate fi considerată ca fiind o Ńară de sate, cu un pitoresc aparte, satelerămânând până azi nealterate, au rămas aşa cum se spune la Ńară „cum le-a făcutDumnezeu, de un pitoresc aparte”, mergând până la arhaic. Aici principalaatracŃie este verdele firului de iarbă, a pădurilor naturale, a pietrelor ascunseenigmatic în limpezimea apelor de râu, a coşurilor de fum, toate având rolul de ane întoarce la începuturile copilăriei şi a viselor.

Aici, consumatorilor produsului turistic rural trebuie să li se insuflesentimentul că markerii au reuşit să-i identifice cu toate aceste oferte, să-iintegreze pentru perioada vacanŃei în familia şi obiceiurile locului, unde să tesimŃi „ca la mama acasă ” şi că aparŃii acestei civilizaŃii de când lumea.

Dar ofertele trebuie mereu diversificate şi inovate calitativ, continuu, sprea putea satisface cele mai rafinate exigenŃe ale clienŃilor, cuprinzând specificul,dorinŃele, cerinŃele, aşteptările.


Concluzii

Având în vedere dezvoltarea pe care o va avea în viitor turismul rural,alinierea acestuia cu cerinŃele Uniunii Europene şi îndeosebi turismul ecologic,numărul operatorilor va creşte, piaŃa turismului rural va deveni una de avengură,cu sume de ordinul milioanelor de euro, reglarea acestei pieŃe uriaşe, nu se vaputea face decât pe baza cererii, a ofertei şi a guvernării acestor tranzacŃii decătre ştiinŃa pe care le-o oferă marketingul.

Fără marketing, nici un succes pe orice piaŃă concurenŃială, nu esteposibil.

Bibliografie

1. ***, Ghidul Pensiunilor, Bucureşti, 2007;2. Luca Petru-Gabriel, Managementul Marketingului Ecologic, Editura Gh.

Asachi, Iaşi, 2003;3. NiŃă Valentin, Butnaru Gina Ionela, Gestiune Hotelieră, Editura Tehnopress,

Iaşi, 2005;4. Zahiu LetiŃia (coord.), Agricultura Uniunii Europene sub impactul Politicii

Agricole Comune, Editura Ceres, Bucureşti, 2006.

1.8. SPAłIUL RURAL – MEDIU DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

Alina-Petronela HALLER

Introducere

Turismul reprezintă o ramură a economiei naŃionale care se integreazăîn sectorul terŃiar (sectorul serviciilor). El deŃine un rol important în viaŃaeconomică şi socială, acŃionând ca un element dinamizator al sistemuluieconomic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, dereducere a decalajului inter-regional şi, deasemenea, acŃioneaza ca un elementde educare şi instruire

Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificandu-se odată cuschimbările ce au loc în cadrul economiei naŃionale.

Turismul este o ramură de interferenŃă (are legături cu multe alte sectoarede activitate economică) şi o ramură de consecinŃă (se sprijină pe rezultateleobŃinute în alte ramuri de activitate).

Ruralul – concept şi tipologieEtimologic, cuvântul rural provine din latinescul rurs, ruris şi semnifică

cultură, câmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat şi muncit de om.Ruralul este mai mult decât o stare de spirit, el evocă o parte a spaŃiului

terestru unde predomină pădurile, câmpurile, culturile, spaŃiile verzi. Mai evocăo formă de ocupare a acestui spaŃiu şi un tip de societate, predominant agricolă.

SpaŃiul rural este expresia efortului îndelungat al omului pentru a pune înserviciul său componentele fizico-geografice ale naturii, este un spaŃiu pe careomul l-a modelat în timp, în funcŃie de nevoile sale.

SpaŃiul rural are capacitatea de a conserva şi reconstrui cadrul natural, caurmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociată cu tipul exploatăriieconomice şi nivelul general de dezvoltare.

Mai ales în secolul al XX-lea, sub impactul urbanizării, spaŃiul rural acunoscut modificări structurale evidente şi amenajări pentru creşterea capacităŃiide producŃie a pământului, pentru modernizarea habitatului rural.

Expansiunea spatiului urban, dezvoltarea căilor de comunicaŃie,implantarea unor activităŃi neagricole, introducerea unor tehnici şi tehnologii, audus la adăugarea, la spaŃiul rural, de noi elemente şi noi relaŃii, îmbogăŃindu-lcalitativ şi cantitativ.

Cunoaşterea ruralului, în toate dimensiunile sale, reclamă, printre altele, oanaliză comparativa rural-urban. DiferenŃele dintre zonele rurale şi cele urbane,din punct de vedere al organizării economice şi sociale, precum şi a problemelordezvoltării, sunt rezultatul distinctiei rural-urban, un criteriu universal folositpentru caracterizarea populaŃiei.

Conceptul de ruralProblema definirii ruralului nu este nouă. Multe persoane asociază zonele

rurale cu ideea de mari spaŃii libere, strâns legate de tradiŃie şi prudente în faŃa

Alina-Petronela HALLER66

schimbării, frumoase şi bogate în tradiŃii. Când spunem rural, ne gândim laferme, munca la câmp, zone mai puŃin populate, natură şi valori tradiŃionale.Spatiu rural nu constituie un ansamblu omogen, dar nu este nici un spaŃiuabstract.

Robert Badouin, în lucrarea Economie Rurale, defineşte spaŃiul rural înopoziŃie cu spaŃiul urban, desemnând prin acest concept ,,...zone caracterizateprintr-o populare de o densitate relativ slabă şi prin preponderenŃa activităŃiloragricole. SpaŃiul rural, contrar spaŃiului urban, nu comportă puterniceconcentrări de oameni. Aglomerările sunt limitate la dimensiunile satului sau aleburgului. El este reprezentat printr-un habitat dispersat sub forma de cătune saude ferme diseminate în natură. SpaŃiul rural se pretează pentru activităŃi de tipagricol...” [1, p. 23].

Conceptul de rural poate fi definit în diferite moduri. Nu există o definiŃiegeneralizată a acestui concept. Ruralul poate fi definit în termeni demografici,socio-economici, sociologici, ecologici, etnologici şi culturali.

Demografic, ruralul poate fi definit în opoziŃie cu spaŃiul urban. Criteriulcel mai frecvent utilizat pentru definirea celor două spaŃii este numărulpopulaŃiei din cadrul localităŃilor. ONU (OrganizaŃia NaŃiunilor Unite) propuneo clasificare a localităŃilor în funcŃie de numărul populaŃiei, în două categorii[7]:

- localităŃi cu populaŃie aglomerată sau a oraşelor (între 20 000 şi12 500 000 locuitori);

- localităŃi cuprinzând populaŃia oraşelor mici şi mijlocii şipopulaŃia rurală (sub 20 000 locuitori).

În România, o localitate poate fi considerată oraş, dacă are un anumitnumăr de locuitori, de regulă peste 5 000 şi îndeplineşte, concomitent, anumitestandarde privind dezvoltarea economică, dotările edilitare şi o anumităinfrastructură1.

Localitatea rurală este cea în care majoritatea forŃei de muncă se aflăconcentrată în agricultură, silvicultură şi pescuit, oferind un mod specific şiviabil de viaŃă locuitorilor săi şi care, prin politicile de modernizare îşi va păstraşi în perspectivă specificul rural, majoritatea forŃei de muncă se află în altedomenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă, în prezent, o dotareinsuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraş şi care, prin politicile deechipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităŃile de tip urban2.

Un criteriu care propune acceptarea unui sens mai larg al celor doitermeni, rural şi urban, ca spaŃiu, nu ca aşezare, îl reprezintă densitateapopulaŃiei, un element cu mare viabilitate în spaŃiu, fiind un rezultat alcondiŃiilor geografice, istorice, economice şi sociale, specifice fiecărei zone.Densitatea populaŃiei explică multe probleme din teritoriu (de locuire, deocupare), dar care condiŃionează aspectele privind dotarea cu infrastructură,echipamente colective, servicii publice dintr-o anumită zonă.

1 Legea nr. 351/20012 Legea nr. 351/2001

SpaŃiul rural – mediu de dezvoltare turistică 67

Utilizarea unei astfel de abordări în delimitarea spaŃiului rural permiteidentificarea inegalităŃilor în dezvoltarea economico-socială şi realizarea uneizonări mult mai nuanŃate decât se poate realiza la nivelul administrativ-teritorialde judet.

DiferenŃa dintre zonele urbane şi rurale din aceeaşi Ńară, se sprijină pesupoziŃia că zonele urbane au un mod de viaŃă şi un nivel de trai, în general, mairidicat decât zonele rurale. În numeroase Ńări dezvoltate această deosebire este,într-o oarecare măsură, estompată. DiferenŃele între modurile de viaŃă şi nivelulde trai din urban şi rural rămân semnificative, doar în Ńările în curs dedezvoltare, ceea ce face ca spaŃiul rural să constituie, în aceste Ńări, un centru deatracŃie turistică.

Se cunosc două filiere ale şcolii de sociologie care şi-au adus contribuŃiala clarificarea noŃiunii de rural : filiera americană şi filiera europeană.

Cercetătorii americani au definit ruralul privindu-l mai mult ca pe unspatiu geografic, pe când cei europeni văd ruralul ca fiind un spaŃiu rezidual,acordându-i-se o atenŃie scăzută în teoria generală, termenul de rural fiindconsiderat o categorie empirică, nu sociologică, mai mult o expresie geografică[2, p. 14].

Profesorul Robert Redfield, reprezentant al şcolii americane de sociologie,descrie ruralul ca ,,localităŃi mici, izolate, omogene, cu un puternic simŃ alidentităŃii de grup”3.

Sociologul englez, Howard Newby, consideră ruralul ,,acele localităŃigeografice unde mărimea şi densitatea populaŃiei este relativ joasă”4.

Concluzia la care s-a ajuns, integrând teoriile europene privind ruralul cucele americane, a fost că ruralitatea este expresia unui sistem social local. OCDEdă conceptului de rural o accepŃiune strict geografică, aceasta desemnând maidegrabă teritorii decât comune şi oraşe, cu o slabă densitate a populaŃiei şi cu oactivitate economică diversă şi dispersată, relativ independentă de influenŃadirectă a zonelor metropolitane5.

Sintetizând, ruralul poate fi definit ca o asociere de spaŃii fizice deextensiune variabilă, de populaŃie şi de forme specifice de locuire, aflate îndiverse stadii de evoluŃie, a căror funcŃii primordiale de esenŃă economică suntcele primare.

Tipologia spaŃiului ruralTipologia rurală poate fi bazată pe diverse atribute, zonele rurale putând fi

descrise într-o diversitate de moduri: după dimensiunea aşezării, după tipul depeisaj, după activitatea economică, după zona administrativă, dupăcaracteristicile sociale sau după un amestec complex de indicatori.

Tipologia zonelor rurale reprezintă o problemă complexă. Dinmultitudinea clasificărilor existente, considerăm a fi oportun de menŃionattipologia zonelor rurale în funcŃie de specificul activităŃilor economice, structura

3 www.fao.org4 www.fao.org5 www.oecd.org


socio-profesională şi dinamica demografică, realizată de către Bernard Kayser[8], care a menŃionat existenŃa următoarelor tipuri de rural:

- ,,ruralul profund, cel care cuprinde comunităŃi cu 70% populaŃie ruralăcare cunosc un mare declin demografic”. Acest tip de rural este fie în,,pierdere de viteză”, fie „păstrător al unei agriculturi active”;

- ruralul semiagricol cunoaşte un declin demografic. Unele comunităŃideŃin vaste exploataŃii agricole şi realizează o agricultură rentabilă,alături de o agricultură săracă. ComunitaŃile ruralului semiagricol seaflă, de regulă, în bazinele industriale, care oferă mână de lucru puŃincalificată;

- ruralul în mutaŃie este un rural cu o populaŃie agricolă viguroasă. ÎncomunităŃile acestui tip de rural locuiesc salariaŃi industriali calificaŃi.Acestea sunt situate, de regulă, la periferia bazinelor industrialetradiŃionale sau la periferia bazinelor industriale recente. AcestecomunităŃi se caracterizează prin potenŃial turistic ridicat;

- ruralul în stagnaŃie este, deasemenea, format din comunitati cupopulaŃie agricolă viguroasă, caracterizându-se prin trecerea de laagricultură la industrie, prin poli rurali de atracŃie, prin activitateagricolă dezvoltată, realizată de personal salariat. Asemenea comunităŃi,ale ruralului în stagnaŃie, se află situate în bazinele industriale „îndeclin”;

- ruralul intermediar este format din comunităŃile cu populaŃie agricolăimportantă. Comunitatile au o „mare proporŃie de inactivi şi retraşi,unele fiind centre de cantoane agricole, cu artizani şi comercianŃi”.

Problema centrală a sintezei lui Bernard Kayser este ce a renaşterii rurale.Fenomenul a fost sesizat la recensământul francez din 1982 fiind numit şiurbanizare sau contra -urbanizare. Kayser explica renaşterea rurală prinurmătoarele elemente determinante: politica administrativă, receptivitate,utilizarea terenului, utilizarea vecinilor, dezvoltarea agricolă, locuri turistice,rezidenŃe secundare, case disponibile, opŃiuni interminabile6

Un raport al Comisiei Europene intitulat „Cooperare Europeană pentruDezvoltarea Teritorială”, încercând să descrie schimbările şi tendinŃele care auloc în spaŃiul rural european, pe baza principalelor activităŃi economice, a făcut oclasificare a spaŃiilor rurale în funcŃie de aceste activitaŃi. Din acest punct devedere spaŃiul rural poate fi structurat astfel7:

1. spaŃiul rural apropiat de marile centre urbane, caracterizat prin:· un surplus al zonelor rezidenŃiale industriale şi de recreere;· creşterea numărului locuitorilor;· o agricultură intensivă;· comerŃ ridicat;· dezvoltarea transportului (creşterea traficului).

2. spaŃiul rural utilizat pentru turism, caracterizat prin:

6 www.world-tourism.org7 www.europe.eu.int

SpaŃiul rural – mediu de dezvoltare turistică 69

· zone montane şi de coastă, utilate pentru turismul de masă (circuitulturistic);· reducerea activităŃilor agricole;· creşterea populaŃiei;· fragmentarea habitaturilor.

3. spatiul rural cu activităŃi diverse - caracterizat prin:· dependenŃă ridicată faŃă de agricultură;· dezvoltare.

În funcŃie de tipologia spaŃiului rural se pot dezvolta diverse forme deturism.

În spaŃiul rural din proximitatea marilor centre urbane se dezvoltă, înspecial, turismul cultural şi cel de afaceri datorită existenŃei infrastructurii detransport adecvate. Zonele rurale din apropierea oraşelor oferă avantajul ruperiidin cotidian şi îmbinării utilului cu plăcutul (participarea la conferinŃe, sesiuniştiinŃifice, târguri expoziŃionale, negocieri contractuale, vizitarea unor obiectivede interes şi valorificarea timpului liber în cadrul mediului natural, liniştit,puternic contrastant cu agitaŃia urbană).

În spaŃiul rural intrat în circuitul turistic, în special în regiunilesubmontane, montane şi de deltă, se dezvoltă turismul de agrement, balnear şicultural (în special religios), în funcŃie de avantajele zonei. Astfel, turiştii auposibilitatea de a practica diferite sporturi, în funcŃie de sezon, cum ar fi schi,alpinism, schi nautic pe lacuri, pot fi vizitate diverse obiective, cum ar fi peşteri,monumente naturale, mănăstiri, case memoriale, muzee. Pe lângă turismul deagrement, se poate dezvolta turismul balnear, în regiunile bogate în ape termalecu efecte terapeutice recunoscute.

În spaŃiul rural, turiştii, în special cei străini, pot participa la activităŃileagricole de sezon şi pot lua contact cu tradiŃiile şi obiceiurile româneşti vechi,conservate în regiunile rurale însă uitate în marile oraşe.

Concluzii

Având în vedere conceptul şi tipologia spaŃiului rural pot concluzionafaptul că România, prin relief, climă şi tradiŃii are un mare potenŃial dedezvoltare turistică, în special a turismului rural, care oferă condiŃii şi servicii deînaltă clasă vizitatorilor români şi străini, chiar şi în situaŃia în care nu toŃiantreprenorii au o predătire în domeniu. Acest lucru ne determină să considerămcă această formă de turism este înainte de toate o artă şi doar pe plan secund oactivitate economică profitabilă. Conservarea tradiŃiilor culturale şi culinare,mediul ambiant deosebit, relaxant şi ofertant, amabilitatea şi simplitatealocuitorilor, „curăŃenia” aerului sunt doar o parte din avantajele zonelor rurale şitot atâtea motive de atragere a turiştilor care preferă să evadeze din cotidian, dinoraşele cosmopolite în care viaŃa se derulază cu o viteză din ce în ce mai alertă şicare doresc să se bucure, chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp, în oaze delinişte şi frumuseŃe, în locuri încă nealterate de procesele de industrializareurbană.


Bibliografie

1. Badouin Robert, Economie Rurale, suport de curs2. Bodiquel Maryvone, Le Rural en Question, Centrul NaŃional de Cercetari

ŞtiinŃifice, Paris, 20053. Legea nr. 351/20014. www.europe.eu.int5. www.fao.org6. www.oecd.org7. www.onu.org8. www.world-tourism.org

1.9. ZONAREA TURISTICĂ ÎN SPAłIUL RURAL.STUDIU DE CAZ: JUDEłUL VASLUI

Daniela MATEI

Introducere

În literatura de specialitate, noŃiunea de zonare turistică se suprapune într-o mare măsură, peste cea de regionare turistică, deşi din punct de vedere alsensului strict, regionarea semnifică împărŃirea unui teritoriu în zone cucaracteristici comune1, adică zonele ar fi elemente constitutive ale unei regiuni.Nici asupra conceptului de regiune turistică părerile nu sunt unitare. Astfel, uniiautori definesc regiunea turistică drept teritoriu de mare întindere în careactivitatea de turism este dezvoltată, influenŃând în mare măsură laturile vieŃiieconomice şi sociale din spaŃiul respectiv2, în timp ce zonarea turistică esteconcepută drept o împărŃire a unui teritoriu vast în zone relativ omogene dinpunct de vedere al activităŃii de turism sau al potenŃialului turistic. Prin urmare,zona turistică este un teritoriu de mare întindere, de o complexitategeomorfologică, care include mai multe obiective, localităŃi sau complexeturistice şi care poate prezenta o caracteristică aparte, fiind astfel posibilădelimitarea de alte zone sau subzone. Fiecare subzonă (conform teorieisistemelor), poate fi privită ca zonă,. De regulă, acestea au un diametru de 30-50km, iar pe acest teritoriu se amplasează una sau mai multe localităŃi turistice.Localitatea turistică3 este o aşezare rurală sau urbană dezvoltată, care prezintă uninteres turistic deosebit, datorită prezenŃei în interiorul său sau în imediataapropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a unor echipamenteturistice. În acest context, managementul resurselor turistice este deosebit deimportant.

Prezentarea judeŃului Vaslui

Situat în estul României, la graniŃa cu Republica Moldova, judeŃul Vasluireprezintă o parte din graniŃa de est a Uniunii Europene. Are o suprafaŃă de 5318kilometri pătraŃi, reprezentând 2,23% din suprafaŃa Ńării şi 14,4% din suprafaŃaRegiunii Nord-Est. Din punct de vedere administrativ, judeŃul Vaslui secompune din trei municipii (Vaslui, Bârlad, Huşi), două oraşe (Negreşti şiMurgeni), 81 de comune şi 456 de sate.

Deşi figurează printre puŃinele judeŃe din România fără resurse naturale,Vasluiul dispune de alte tipuri de bogăŃii. Situat în Podişul Moldovei, într-o zonăpitorească, de dealuri domoale şi câmpii fertile, Vasluiul are un sol ideal pentru

1 DicŃionarul explicativ al limbii române – Academia Română, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.2 Stănculescu, Gabriela, Lupu, Nicolae – DicŃionar poliglot explicativ de termeni utilizaŃi în turism, Editura AllEducational, Bucureşti, 1998, p. 1503 Stăncioiu, Aurelia – Felicia – DicŃionar de terminologie turistică, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 123

Daniela MATEI72

agricultură. Podgoriile şi livezile de pomi fructiferi au fost cândva celebre înŃară. Pădurile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizatepartide de vânătoare, iazurile şi lacurile bogate în peşte, pot deveni puncte deatracŃie pentru turiştii dornici să cunoască locuri autentice, cu iz arhaic. Pentrucă, ceea ce impresionează cu adevărat, este lumea satelor vasluiene, o lumeaparte, desprinsă parcă dintr-o altă vreme. O parte dintre aşezările rurale şi-aupăstrat farmecul şi au rămas de o frumuseŃe deosebită. Nu trebuie omis faptul căeconomia judeŃului Vaslui are un caracter predominant agrar datorită, în primulrând, suprafeŃei mari de teren agricol şi numărului ridicat de persoane carelocuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura.

În ceea ce priveşte infrastructura, lungimea totală a căilor ferate din judeŃeste de 250 de kilometri, cu o densitate a reŃelei de 47km/1000km , uşor mairidicată faŃă de media naŃională. ReŃeaua de drumuri comunale şi judeŃenemăsoară 1794 de kilometri. Arterele rutiere naŃionale care străbat judeŃul au olungime totală de 381,57 kilometri. Importantă este ruta E581, care face legaturaîntre Bucureşti şi Chişinau, prin Huşi, pe la punctul de frontieră AlbiŃa.

Alimentarea cu apă, în sistem centralizat, este asigurată în proporŃie de92% pentru locuitorii din centrele urbane, şi de 15% pentru locuitorii de la sate.

La nivel judeŃean, există un program amplu de modernizare ainfrastructurii, atât a celei de transport, cât şi a celei de apă-canalizare şi dealimentare cu gaze naturale.

PopulaŃia totală a judeŃului este de 460751 (1.07.2005) locuitori.

Inventarierea şi evaluarea resurselor turistice din judeŃul Vaslui

JudeŃul Vaslui se află într- o zonă cu dealuri şi masive deluroase care nudepăşesc 500 m, având numeroase posibilităŃi de belvedere asupra regiunilor dinjur. Peisajul antropizat al văilor râurilor Bârlad şi Vaslui, care încadrează pedouă laturi teritoriul Municipiului Vaslui, se poate admira de pe dealul ChiŃoc,aflat la sud de confluenŃa pârâului Racova cu Bârladul. Străvechiul oraşmoldovenesc Huşi, aşezat într-un amfiteatru natural, este vizibil de pe înşeuareade la Dobrina. De la marginea de nord-vest a Dealului Mare-Bârlad, sedescoperă privitorului imaginea celui mai vechi şi mai mare oraş din Moldovade jos, Bârladul, ca şi asupra văii mijlocii a râului cu acelaşi nume, asupracodrilor şi mulŃimii de sate de pe Colinele Tutovei.

JudeŃul Vaslui are numeroase suprafeŃe de teren acoperite cu păduri, uneledintre ele utilizate ca păduri de agrement. Aşa sunt cele de la izvoarele Crasnei,Elanului, Tutovei, Similei, Racovei, Bârladului, etc., de pe dealurile Mânăstireişi Bujorenilor. Drumuri şi poteci puŃin ştiute, duc în desişul lor. Turistul se poateopri şi în satele cu oameni primitori din apropiere.

Zonarea turistică în spaŃiul rural. Studiu de caz: judeŃul Vaslui 73

Tabelul 1Peisaje panoramice şi păduri în zona rurală a judeŃului Vaslui

Comuna Peisaj panoramicPădure cu posibilă funcŃie de

recreere şi relaxare

LipovăŃBuneştiCreŃeştiZorleniVoineştiGârceniRafailaMicleştiPungeştiEpureniPoieneştiBăceşti

Dl. ChiŃocPlai- obârşia LohanuluiÎnşeuarea de la DobrinaDealu MareDl. RugăriaDl. UrsoaiaDl. UrsoaiaMovila lui Burcel----

-Păd. de la izvoarele CrasneiPăd. de la izvorul ElanuluiPăd. de pe dealul BujorenilorIvăneştiPăd. de la izvoarele Racovei--Păd. pe dealul MănăstireiPăd. de pe dealul BujorenilorPăd. de la izvoarele SimileiPăd. de la izvorul Bârladului

Sursa: Monografie JudeŃul Vaslui, Editura Academiei RSR, 1973

În judeŃul Vaslui au fost identificate mai multe arii ale patrimoniuluinatural, importante atât prin valoarea estetică, ştiinŃifică precum şi prin faptul căele constituie un potenŃial valoros pentru dezvoltarea turismului. Este vorbadespre un număr de 6 rezervaŃii naturale şi 2 monumente ale naturii, după cumurmează:

Tabelul nr. 2 RezervaŃii naturale în judeŃul Vaslui

Denumirea Localizarea SuprafaŃa (ha)

Movila lui BurcelTanacu – CoastaRupturilePădurea Bădeanapădurea HârboancaPădurea BălteniFâneaŃa de la GlodeniPădurea Seaca Movileni

Com. MicleştiCom. TanacuCom. TutovaCom. Ştefan celMareCom. BălteniSatul GlodeniCom. Movileni

12,006

126,743,10

226

48

Sursa: Legea nr. 5/2000, privind aprobarea PATN – SecŃiunea a III-a, Zone protejateH.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone

Tabelul nr. 3 Monumente ale naturii în judeŃul Vaslui

Denumirea LocalizareaSuprafaŃa

(ha)rezervaŃie fosiliferă MăluştenirezervaŃie fosiliferă Nisipâria

Com. MăluşteniHulubăŃ

102,5

Sursa: Legii nr. 5/2000, privind aprobarea PATN – SecŃiunea a III-a, Zone protejate

Daniela MATEI74

Cea mai mare parte a monumentelor, ansamblurilor de arhitectură, amuzeelor şi lucrărilor de artă sunt concentrate în municipiile Vaslui, Bârlad şiHuşi. Cu toate acestea, spaŃiul rural nu este văduvit de resurse turistice. Legeanr. 5/2000 privind aprobarea PATN – SecŃiunea III – zone protejate, prezintălista monumentelor istorice de valoare excepŃională din judeŃ, din care le-amselectat pe cele situate în mediul rural :

Monumente şi ansambluri de arhitectură, castele, conace, palateConacul Rosetti – Balş – com. CodăeştiConacul Rosetti – Solescu – com. Soleşti

Biserici de lemnBiserica Sf. Nicolae – com. PuieştiBiserica Sf. Gheorghe – com. LipovăŃBiserica Sf. Nicolae – com. Soleşti

Arhitectură industrială, amenajări căi de comunicaŃiePod de piatră – com. Ştefan cel Mare

FortificaŃii daciceCetatea traco-getică – com. Arsura

În tot judeŃul se găsesc, în total, 26 de biserici din lemn, ce atestăprezenŃa, în trecut, pe suprafeŃe mari, a codrilor şi, totodată, absenŃa unor carierede piatră bună pentru construcŃii. La Soleşti şi Emil RacoviŃă sunt casememoriale, iar muzee săteşti în localităŃile: Grumezoaia, Vutcani, Tăcuta şiVultureşti.

Inventarierea şi clasificarea monumentelor şi siturilor istorice din judeŃ s-afăcut de către Ministerul Culturii şi Cultelor, prin „Lista monumentelor istorice”publicată prin ordinul nr. 2314/2004 (MO nr. 646/I). Pe ansamblul judeŃului,patrimoniul construit, catalogat prin LMI – 2004 se prezintă după cumurmează:

Tabelul 4 Patrimoniul construit în judeŃul Vaslui

total judeŃ urban ruralmonumente şi situri arheologicemonumente şi ansambluri de arhitecturăcase memoriale şi monumente de artăplasticămonumente dispărute

3627327

9

514017

5

3113310

4

Sursa: Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004

În ce priveşte rezervaŃiile şi monumentele naturii, judeŃul Vaslui nu estefoarte bogat. Dintre ariile protejate de interes naŃional – în număr de 8 – douăsunt locuri fosilifere: cel de lângă satul Măluşteni şi cel de la Nisipăria HulubăŃ,de la marginea nordică a Municipiului Vaslui, unde s-au descoperit vertebratedin cuaternar. În afara celor amintite mai sus, mai există alte câteva locurifosilifere, care nu sunt trecute în lista rezervaŃiilor de interes naŃional, respectivecele de la izvoarele pârâului Valea Seacă, de la MânzaŃi, de lângă satul Râşeşti şicele de lângă satul Pogăneşti.


Alte trei arii protejate de interes naŃional, sunt rezervaŃii silvice, în carecresc stejarul brumăriu şi pufos şi gorunul – ca în rezervaŃia de la Hârboanca – şiun arbust pitic numit voniceriu, declarat monument al naturii – în rezervaŃia delângă gara Bălteni.

JudeŃul Vaslui este foarte bogat şi în râuri şi acumulări artificiale, de ladimensiuni foarte reduse, cum sunt micile amenajări piscicole, la acumulări cusuprafeŃe mai mari. Comunele cu numărul cel mai mare de astfel de resurse sunt:Buneşti- Avereşti (6 lucii de apă) şi Boteşti (8 lucii de apă). Acestea reprezintăatracŃii turistice, în primul rând, pentru pescarii amatori, dar pot deveniinteresante şi pentru sporturile nautice.

La Drânceni, există o staŃiune balneoclimaterică cu surse de apă mineralesulfuroase cloruro – sodice, bicarbonate şi iodurate, indicate în tratarea bolilorreumatismale, digestive, hepatobiliare şi ginecologice.

Podgoriile sunt importante pentru turismul uval; judeŃul are o vechetradiŃie în cultivarea viŃei de vie. Cele mai importante podgorii sunt cele de Huşişi din împrejurimile sale (Buneşti-Avereşti, Arsura, Drânceni, Duda Epureni,Stănileşti, Pădureni), renumite atât prin cantitatea, cât mai ales prin calitateavinurilor. Podgorii importante se mai găsesc în comunele Vutcani, Perieni şiOlteneşti.

Zonarea turistică a teritoriului judeŃului VasluiZonarea majoră a teritoriului judeŃean este rezultatul jocului celor mai

importanŃi factori de dezvoltare. Teritoriul judeŃului a fost, prin urmare, divizat4

în patru zone, Ńinându-se cont de folosinŃele solului şi amplasarea ariilor deinfluenŃă ale principalelor localităŃi. Pe de altă parte, relieful şi reŃeauahidrografică au impus împărŃirea administrativ – teritorială şi amplasamentullocalităŃilor, preponderent pe direcŃia nord-nord-vest şi sud-sud-est. În zonele desud şi est, divizarea administrativă şi funcŃională se orientează după reliefulcolinar şi, respective, cursul Prutului. Cele patru zone sunt:1. Zona Vaslui, cu profil agro-industrial, cu silvicultură şi piscicultură

dezvoltate. FolosinŃele agricole ale acestei zone sunt în principal păşunile şiterenurile arabile, viile fiind dispuse în estul şi sudul zonei.ActivităŃile industriale sunt prezente în Vaslui şi Negreşti. Zona are unimportant potenŃial piscicol.

2. Zona Huşi, cu profil agricol, viticol, silvic şi industrial. Agricultura zonei sebazează, în principal, pe terenurile arabile şi existenŃa păşunilor; viile ocupăcea mai mare suprafaŃă, în comparaŃie cu celelalte zone, în special în zona deNE. PotenŃialul silvic al zonei este amplasat, compact, în centrul zonei.Industria este de mică amploare, fiind amplasată în municipiul Huşi şi încâteva comune.

3. Zona Bârlad are profil agro-industrial. Agricultura este profilată pe zootehnie(datorită existenŃei păşunilor) şi producŃie vegetală (teren arabil), în estul şicentrul zonei fiind şi folosinŃe viticole. Industria este amplasată în Bârlad şiMurgeni.

4 Prefectura judeŃului Vaslui - Planul de amenajare al teritoriului judeŃean Vaslui 2004 - 2005

Daniela MATEI76

4. Zona Puieşti - cu profil agro-silvic şi viticol, este mai slab dezvoltată, subraportul echipării şi diversificării activităŃilor. În această zonă, folosinŃeleagricole (păşuni, arabil, vii), alternează cu cele silvice; potenŃialul piscicolare o pondere însemnată. Deşi reŃeaua de localităŃi a zonei este numeroasă şiextinsă pe tot teritoriul, aşezările sunt mici şi în totalitate rurale.

JudeŃul Vaslui nu participă decât cu o pondere foarte mică la traficulturistic regional, fiind plasat într-o poziŃie periferică faŃă de căile principale detransport, iar atracŃiile sale turistice nu sunt de importanŃă, în raport cupatrimoniul regional. Cu toate acestea, au fost conturate patru zone turistice,fiecare dintre acestea având câte unu sau două centre urbane sau comunale, deconcentrare a resurselor turistice. În fiecare din aceste zone turistice există,raportat la unităŃile administrativ-teroriale, concentrări mai mari sau mai mici deatracŃii turistice.

Zona turistică Negreşti, cuprinde oraşul Negreşti şi comunele Dumeşti şiGârceni (cu o concentrare medie a resurselor turistice) şi comunele Bălceşti,Todireşti, Rebricea, Vultureşti, Oşeşti, Pungeşti, Deleşti, Ivăneşti, având oconcentrare redusă a resurselor turistice.

Zona turistică Vaslui – Huşi, este alcătuită din Municipiile Vaslui şi Huşi(cu o concentrare foarte mare a obiectivelor turistice), din comunele Tăcuta,Dăneşti, Micleşti, Boteşti, Soleşti, Buneşti-Avereşti, Zapodeni, Tanacu, LipovăŃ(cu o concentrare medie), şi din alte câteva comune din apropierea celor douămunicipii, având o concentrare scăzută de resurse turistice.

Zona turistică Puieşti, cuprinde centrul comunal Puieşti (cu o concentraremedie a obiectivelor turistice) şi comunele: Voineşti, Ghergheşti, Alex. VlahuŃă,Pogana, Coroieşti, BogdăniŃa, Bogdăneşti, Costeşti (cu o concentrare scăzută).Comuna Iana nu are nici o resursă turistică.

Zona Bârlad – Murgeni, cuprinde Municipiul Bârlad (cu o concentraremare a resurselor turistice), comunele Iveşti şi Zorleni (cu o concentrare medie),şi alte câteva comune din apropiere, împreună cu oraşul Murgeni, având oconcentrare scăzută de resurse turistice.

În zonele turistice conturate mai sus, nu predomină anumite tipuri deresurse turistice. Este vorba, mai curând, de o îmbinare de resurse care potorienta cererea turistică din judeŃ către următoarele tipuri de turism:

Turismul uval este posibil datorită prezenŃei podgoriilor a tradiŃieiproducerii vinurilor. Se poate dezvolta în zona turistică Vaslui Huşi (în Huşi şiîn comunele din împrejurimile acestuia şi la Vutcani); în zona turistică Bârlad(în comuna Perieni). Se pot realiza şi circuituri turistice uvale, între ariileviticole din judeŃ şi alte podgorii din Moldova şi Dobrogea (jud.Vrancea, jud.Brăila, jud. ConstanŃa).

MulŃimea de obiective turistice cu caracter cultural îndreptăŃeştepromovarea, în judeŃul Vaslui, a turismului cultural, după cum existenŃarezervaŃiilor şi monumentelor naturii permite turismul de cunoaştere a naturiisau turismul ştiinŃific. Turismul de agrement: pescuit, sporturi nautice esteposibil de practicat datorită numeroaselor râuri şi lucii de apă.

În staŃiunea balneo-climaterică de la Drânceni poate căpăta amploareturismul balneo-climateric iar în unele localităŃi, cu o promovare adecvată, se


poate dezvolta şi agroturismul. Factorii care favorizează dezvoltarea unui astfelde turism sunt: sate aşezate în mijlocul unor peisaje atrăgătoare, posibilităŃi depetrecere a timpului liber: drumeŃii în păduri, pescuit în râuri şi lacuri, vizitareaunor monumente, ansambluri de arhitectură, muzee, precum şi a rezervaŃiilornaturale şi a monumentelor naturale; ospitalitatea sătenilor; tradiŃionalabucătărie moldovenească. ActivităŃi agroturistice pot fi dezvoltate, în bunecondiŃii, în zonele piscicole, prin crearea unor unităŃi de servicii, cu preparatepescăreşti tradiŃionale, case de recreare şi pescuit, hanuri, case de degustări devinuri şi activităŃi specifice locale.

Pentru dezvoltarea activităŃii turistice, Planul de amenajare al teritoriuluijudeŃean Vaslui 2004 – 2005, elaborat de Prefectura judeŃului Vaslui, propuneurmătoarele:- realizarea unor materiale de popularizare a traseelor şi obiectivelor turistice;- amenajarea zonelor limitrofe, pretabile practicării turismului de weekend şi a

turismului de vânătoare şi pescuit sportiv în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşişi oraşul Negreşti, favorizate atât de existenŃa zonelor naturale (păduri,lacuri), cât şi de accesul rapid la aceste zone ;

- realizarea, în zona Delea –Vaslui, a unui camping, categoria 2 stele, capacitate60 locuri, a unui teren de sport multifuncŃional şi a unui club nautic;

- realizarea, în zona lac Prodana, a unui camping, categoria 2 stele, capacitate60 locuri, a unui teren de sport şi a unui club nautic;

- realizarea, în zona municipiului Huşi, a unui motel, categoria3 stele, capacitate50 locuri şi a unui centru de degustare a vinurilor;

- realizarea, în zona lacul Babei, a unui camping, categoria3 stele, capacitate 30locuri, a unui teren de sport şi a unui club nautic;

- realizarea, în zona Cârja, a unei structuri turistice propice ecoturismului,pescuitului sportiv şi agrementului;

- îmbunătăŃirea structurilor de cazare pentru dezvoltarea turismului de tranzitde-a lungul axului major de transport (cu precădere în cele 3 municipii alejudeŃului);

- modernizarea complexului balnear Drânceni la categoria 3-4 stele, cu 100locuri;

- îmbunătăŃirea managementului de valorificare a resurselor de tratamentbalnear în zona Drânceni;

- promovarea şi conversia socio-economică în zonele cu potenŃial turistic, atâtdin punct de vedere natural cât şi istoric.

Concluzii şi propuneriDezvoltarea unui spaŃiu geografic nu este dependentă întotdeauna de

bogăŃia resurselor. Există numeroase exemple în care resursele abundă, iarnivelul de afirmare economico-socială este scăzut. După cum există spaŃii fărăresurse sau cu condiŃii dificile de desfăşurare a activităŃilor umane, iar nivelullor de dezvoltare este ridicat. În toate aceste cazuri, intervin alŃi factori,catalizatori sau inhibitori ai dezvoltării, care reuşesc să orienteze proceseledezvoltării pe direcŃii dintre cele mai surprinzătoare. Există şansa ca judeŃul

Daniela MATEI78

Vaslui, etichetat în acest moment drept una dintre cele mai sărace regiuni dinUniunea Europeană, să găsească acele pârghii de dezvoltare care să îi imprimeun ritm ridicat de creştere economică şi socială.

JudeŃul Vaslui îşi datorează poziŃia inferioară în ierarhia indicilordezvoltării, următoarelor cauze:

- conul de umbră indus asupra sa de prezenŃa Culoarului Siretului, spre care s-au concentrat majoritatea absolută a fluxurilor de masă şi energie din estulRomâniei;

- izolarea, urmare a unei infrastructuri de transport deficitare;- perpetuarea unei imagini defavorabile a judeŃului, prin reliefarea unui rural

arhaic şi a unei urbanizări modeste;- lipsa unor obiective de impact turistic major, menite a spori atractivitatea şi

interesul;- politicile economice deficitare din secolul XIX şi prima parte a secolului XX,

sub aspectul neglijării teritoriilor periferice sau lipsite de resurse industriale.

Bibliografie

1. ***, DicŃionarul explicativ al limbii române – Academia Română, UniversEnciclopedic, Bucureşti, 1996;

2. Stănculescu, Gabriela; Lupu, Nicolae – DicŃionar poliglot explicativ determeni utilizaŃi în turism, Editura All Educational, Bucureşti, 1998;

3. Stăncioiu, Aurelia – Felicia – DicŃionar de terminologie turistică, EdituraEconomică, Bucureşti, 1999;

4. Gugiuman, I., Cîrcotă, V., Băican, V. - Monografie JudeŃul Vaslui, EdituraAcademiei RSR, 1973;

5. Legea nr. 5/2000, privind aprobarea PATN – SecŃiunea a III-a, Zoneprotejate;

6. H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejatăpentru noi zone;

7. Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004;8. Planul de amenajare al teritoriului judeŃean Vaslui 2004 – 2005- Prefectura

judeŃului Vaslui.

1.10. FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE RURALĂDURABILĂ, LA CEFIDEC VATRA DORNEI

DănuŃ GÂłAN

IntroducereCentrul de Formare şi InovaŃie pentru Dezvoltare în CarpaŃi –

CEFIDEC - Vatra Dornei înfiinŃat în 1994 prin Hotărârea Guvernului nr.888,funcŃionează ca instituŃie publică cu personalitate juridică, în subordineaMinisterului Agriculturii,Pădurilor si Dezvoltarii Rurale.

Sistemul de învăŃământ sau alte forme de instruire, până în 1989, nu auasigurat specialiştilor agricoli care profesează în zona montană şi agricultorilorsuficientă pregătire privind specificul agriculturii şi economiei rurale-montane,ceea ce a avut drept consecinŃă directă o eficienŃă scăzută a asistenŃei tehnicepentru agricultori şi o evoluŃie foarte slabă sau chiar negativă a celor aproape 1milion de gospodării Ńărăneşti montane.

Numeroase resurse ale spaŃiului rural-montan, de natură agricolă şineagricolă, sunt insuficient valorificate, iar unele acŃiuni umane, pe fonduldeficienŃelor de instruire profesională a agricultorilor, specialiştilor şi altorfactori de influenŃă locală, determină afectări grave ale tradiŃiilor valoroase,orientări economice de eficienŃă scăzută şi efecte negative asupra mediului.

Principala sarcină a CEFIDEC este de a completa aceste carenŃe încunoaştere, de a corecta, pe baze ştiinŃifice unele erori intrate în practică, de acontribui la o bună orientare a agricultorilor, specialiştilor agricoli şi altorcategorii de factori responsabili de dezvoltarea durabilă a ruralului montan.

CEFIDEC contribuie la răspândirea cunoştinŃelor privind elementele despecific ale agriculturii şi economiei rurale-montane şi mediului, posibilităŃile depunere în valoare a resurselor locale şi de asemenea la formarea unei culturigenerale montane, în România.

Obiectul de activitate al CEFIDECÎn conformitate cu statutul său, CEFIDEC Vatra Dornei are o activitate

complexă direcŃionată pe mai multe planuri în funcŃie de condiŃiile şi denecesităŃile pe care viaŃa în CarpaŃi le are. Din multitudinea acestora reŃinemdoar ca exemplu câteva cum ar fi :

- formarea specialiştilor din domeniile agriculturii montane în problematicaeconomiei şi habitatului specific montan, pentru introducerea progresuluitehnico-economic şi social în ruralul montan;

- formarea profesională şi informarea agricultorilor, răspândirea cunoştinŃelordespre zona montană şi protecŃia mediului montan;

- participarea la proiecte şi programe privind dezvoltarea economică şi socialăîn zona montană;

- elaborarea de proiecte-cadru şi proiecte-pilot destinate dezvoltăriigospodăriilor Ńărăneşti montane şi acordarea de consultanŃă şi asistenŃătehnică, la cerere pentru agricultori, agenŃi economici şi instituŃii, laîntocmirea proiectelor de dezvoltare în ruralul montan;

DănuŃ GÎłAN80

- colaborarea cu instituŃii cu activităŃi în domeniul cercetării ştiinŃifice şiformării, destinate dezvoltării economiei rurale - montane.

Oferta de formare profesionalăAceasta este foarte bogată şi armonios legată de interesele montanului

românesc. În acest cadru, la CEFIDEC Vatra Dornei sunt în derulare cu foartebune rezultate trei tipuri de programe.

PROGRAM de TIP “A”Cursuri de formare pentru specialiştii DirecŃiilor pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală care activează în localităŃile montane, cu durata de 6săptămâni ( în trei etape a câte două săptămâni).

Cursul se finalizeaza prin susŃinerea a trei proiecte de dezvoltare durabilăîn zona montană, întocmirea monografiei economico-sociale a localităŃiimontane unde profesează şi obŃinerea certificatului de “ Consilier pentrudezvoltare rurală în zona montană”.

Acest tip de curs a fost proiectat în baza experienŃei dobândite în perioada1991-1993, cu sprijinul direct al Institutului Agronomic Mediteranean -Montpellier, din FranŃa, întregită cu propria experienŃă a experŃilor consultanŃi,obŃinută prin activitatea practică în zona de munte ,cu aportul cadreloruniversitare şi specialiştilor de marcă ce au participat la formarea experŃilor, caformatori de formatori şi prin activitatea curentă în cadrul CEFIDEC.

PROGRAM de TIP “B”Cursuri de perfecŃionare a factorilor de conducere din cadrul direcŃiilor

pentru agricultură şi dezvoltare rurală din cele 28 judeŃe cu zonă montană.PROGRAM de TIP “C”Cursuri scurte, pe diverse teme de interes, pentru agricultorii din zona

montană şi agenŃii economici care îşi desfăşoară activitatea în zona montană.În perioda 2001-2005, au fost organizate cursuri de formare profesională

pentru agricultorii din zona montană a României, în cadrul proiectului:,,Sprijinirea serviciilor din agricultură. Formare şi extensie pentru ruralul zoneimontane din România”, proiect finanŃat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Cursuri de calificare pentru ocupatiile: agricultor montan si lucrător în

gospodăria agroturisticăUn rol cu totul deosebit în cadrul programelor realizate la CEFIDEC

Vatra Dornei îl au cursurile de calificare pentru ocupaŃiile de agricultor montanşi lucrător în gospodăria agroturistică, cursuri autorizate în anul 2005 înconformitate cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr.129/2000, republicată.

ReŃinem, de asemenea:cursuri de informatică şi limba engleză.

Aceste cursuri sunt organizate pentru funcŃionarii publici din cadrulDADR şi CJCA din judeŃele cu zonă montană din România, au durata de 4săptămâni (2 etape a cate 2 saptamani).

Alte tipuri de cursuriSe organizează cursuri la cerere pentru diverşi beneficiari: agricultori,

agenŃi economici, instituŃii publice, O.N.G, etc.

Formare profesională pentru dezvoltare rurală durabilă, la CEFIDEC Vatra Dornei 81

RezultateDe la începerea activităŃii de formare profesională până în prezent, au

absolvit cursurile Centrului de Formare şi InovaŃie pentru Dezvoltare în CarpaŃi– CEFIDEC Vatra Dornei:

- 452 specialişti agricoli din reŃeaua Ministerului Agriculturii,Pădurilor siDezvoltarii Rurale;

- 318 factori de conducere din reŃeaua Ministerului Agriculturii,Pădurilor siDezvoltarii Rurale;

- 1047 agricultori din localităŃile montane ale celor 28 de judeŃe cu zonămontană din România;

- 63 animatori rurali (responsabili culturali din localitati montane) -parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi AsociaŃia UniversităŃilorPopulare Germane - Proiect România;

- 17 primari din localităŃi montane ale judeŃului Hunedoara şi Cluj;- 12 funcŃionari publici şi reprezentanŃi ai unor ONG-uri din zona montană a

judeŃului Hunedoara;- 32 specialişti din reŃeaua MAPDR şi ANCA, care au absolvit cursul intensiv

de limbă engleză şi informatică.Proiecte de dezvoltare locală - prin atelierul de proiectare din cadrul

instituŃiei au fost realizate un set de proiecte şi machete-cadru pentru construcŃiade grajduri în zona montană cât şi pentru amenajarea şi construirea de ferme şipensiuni agroturistice.

ActivităŃi de extensie agricolă pentru agricultorii din zona montană, prinînfiinŃarea de 30 loturi demonstrative cu: cartof, pajişti semănate, culturi deplante furajere, plantaŃii de arbuşti fructiferi, legume, plante medicinale, cât şieditarea în acest scop a 6 broşuri şi 5 pliante, fiecare în câte 5000 exemplare.

În cadrul CEFIDEC, s-au editat următoarele broşuri:- Ecosisteme forestiere montane;- Creşterea taurinelor în gospodăria de munte;- Agroturism în ruralul montan;- Tehnologii de prelucrare şi igiena produselor alimentare în gospodăria

montană;- ConstrucŃii în zona rurală montană;- Gospodărirea ecologică a pajiştilor montane;

Sub formă de pliante s-au editat:- Târlirea-metodă simplă şi economică de îngrăşare a păşunilor şi fâneŃelor

de munte;- Ecosisteme forestiere montane;- ConstrucŃii agroturistice în zona rurală montană;- Adăposturi pentru animale în zona rurală montană;- Agroturism rural;

Alte activităŃi:� CEFIDEC Vatra Dornei a participat ca partener al Institutului Nordregio-

Suedia la realizarea studiului ,,Analiza zonelor montane din UE şi Ńărilecandidate”,solicitat de Comisia Europeană;

DănuŃ GÎłAN82

� La sfârşitul lui noiembrie 2004 prin programul de asistenŃă al BănciiMondiale, CEFIDEC a participat cu 10 experŃi consultanŃi cu referate şi custand expoziŃional la “A IV-a ConferinŃă Europeană a MunŃilor”ce s-adesfăşurat în Masivul Central, la Rodez-FranŃa, în organizarea AsociaŃieiEuropene a MunŃilor “Euromontana”. Cu această ocazie formatoriiinstituŃiei au intreprins şi vizite de documentare deosebit de utile la şcoli şiferme agricole din Slovenia, Austria şi Italia, la institute de cercetări pentruagricultura montană din Italia (Val d`Aoste) şi ElveŃia (Nyon), la ocooperativă din FranŃa (Languiole-Aubrac).

� CEFIDEC a participat la simpozioane, seminarii, schimburi de experienŃă,privind dezvoltarea durabilă a zonei montane, în diverse localităŃi montane dinRomânia.

Prin activitatea de formare profesională, informare, difuzare de decunoştinŃe către agicultorii din zona montană a României, CEFIDECpromovează o dezvoltare agricolă şi rurală durabilă în acest areal, cu întărireaidentităŃii culturale şi protejarea populaŃiei şi mediului montan, promovareaprodusului montan de calitate.

Nu putem să nu reŃinem ca o problemă de maximă actualitate, pentruarealul montan românesc, pregătirea specialiştilor în domeniul turismului rural şia agroturismului. Din acest punct de vedere, CEFIDEC Vatra Dornei îşi aduce ovie şi benefică contribuŃie.

Bibliografie

1. *** HGR 888/19942. *** Regulamentul de Organizare şi FuncŃionare al CEFIDEC.

1.11. RESURSE SPECIFICE PENTRU TURISM ÎN BUCOVINAŞI TIPURI AFERENTE DE TURISM

Doru BOTEZAT

PotenŃialul de turism pe care-l oferă Bucovina este dat de specificităŃile eiinterne:

- spaŃiu multicultural, multietnic şi multiconfesional, în care s-au format omultitudine de tradiŃii populare (etnografie şi folclor), meşteşuguri:arhitectură populară Ńărănească, tehnică şi instalaŃii populare, costume,ceramică, ouă încondeiate, etc.

- resurse atractive ale cadrului natural: multitudinea de tipuri de reliefîntâlnite, elemente specifice de climă, peisaje, puncte de belvedere, piscuri sivârfuri montane, trecători, văi, defileu, monumente naturale, bogat şi variatfond forestier şi cinegetic, lacuri naturale si artificiale, izvoare minerale,parcuri naŃionale, parcuri dendrologice, domenii schiabile, etc.

- resurse de provenienŃă antropică: vestigii arheologice, castele feudale saucetăŃi (Hotin, Suceava, CernăuŃi), monumente istorice şi de artă de facturăreligioasă, monumente istorice şi ansambluri arhitecturale (clădiri cu valoarearhitectonică deosebită, în special în CernăuŃi) , monumente de artă plasticăcomemorative, muzee şi colecŃii, galerii de artă, etc;

- patrimoniul industrial şi tehnic: instalaŃiile miniere, vechile fabrici de hârtie,spirt, sticlă, complexe hidrotehnice, clădiri, hale, furnale, căi ferate vechi,infrastructură industrială veche, canale, dar şi întreprinderi super-tehnologizate (de ex Dorna);

- capacităŃi de cazare, agrement, odihnă şi tratament (hoteluri, pensiuni,gospodării, etc), existenŃa unor staŃiuni balneo-climaterice în zona montană,infrastructură de agrement, etc;

- căi de transport, nemodernizate, dar cel puŃin există, şi există perspectivepentru modernizarea lor (magistrale europene, chiar autostradă în regiuneaCernăuŃi);

- aeroporturi, care pot să preia fluxuri turistice;- deschiderea la Nistru şi chiar Prutul şi Siretul pot dispune de amenajări

navigabile în viitor;- legături relativ rapide cu capitalele Bucureşti, Kiev, Varsovia, Chişinău,

Bratislava.Dată fiind multitudinea de obiective turistice prezentate identificăm câteva tipuriclasice de turism care se pot practica:

-Turismul de odihnă şi recreere care include si turismul de week-end;-Turismul de sănătate- (ape minerale, staŃiuni balneo-climaterice);-Turismul cultural legat de tradiŃii obiceiuri;-Turismul industrial, formă a turismului cultural;-Turismul montan şi drumeŃiile montane;-Speoturismul favorizat de existenŃa peşterilor din zonă;

Doru BOTEZAT84

-Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv;-Turismul sportiv-sporturile de iarnă, sporturile de apă (canotaj, înot)-Turismul ştiinŃific se poate dezvolta datorită bogatului patrimoniu natural

al rezervaŃiilor cu rarităŃi şi endemisme, structuri geologice inedite,peisaje carstice glaciare, parcuri dendrologice, arbori seculari;

-Turismul de circulaŃie-tranzit (hanuri popasuri, trecători) şi tot aici sepoate vorbi de un turism itinerant: vizitarea rapidă a unor obiectiveturistice, sau în contrast, turism de explorare (gastronomie, etnografie)şi turism sociologic

-Turismul religios, ecumenic-pelerinajele la mânăstiri;Alte tipuri de turism pot fi considerate alternative serioase pentru

relansarea unor zone defavorizate din mediul rural: turismul rural (agroturismulsau turismul verde) turismul ludic (festvaluri) - formă a turismului cultural;turismul croazier; turismul urban, tot ca formă a celui cultural, care cuprinde caobiective arhitectura, muzee, colecŃii, turism intercultural, turism gastronomiccu specific local, etc. Ne vom referi în mod separat la turismul rural;

Există şi o formă de turism, sinteză a formelor prezentate mai sus care iaamploare, găsindu-şi tot mai mulŃi adepŃi şi practicanŃi în Ńările occidentale.După studiile de piaŃă, se pare că succes mai mare au ansamblurile de obiective,(în comparaŃie cu obiectivele singulare) şi drumeŃiile tematice cu accent peconservarea naturii înconjurătoare. (Trennat 2004) Este vorba de aşa-numitulturism de explorare, combinaŃie între turismul itinerant (dar cu durată maimare), turismul cultural, turismul ştiinŃific şi agrement. Practic, este vorba deoameni care, într-o anumită perioadă a vieŃii, îşi doresc să exploreze un teritoriuîncercând să descopere, să înŃeleagă şi chiar să asimileze specificul unor zone peperioade mai lungi, de la un sezon întreg până la ani întregi. Această formă deturism-cercetare (sociologică şi bio-ecologică) individuală este una foartepretabilă unor zone româneşti precum, Maramureş, Banat, Bucovina pentru că,acestea dispun de resurse în acest sens, sunt teritorii relativ mici, deci uşor decuprins şi, nu în cele din urmă, conservă unele moduri de viaŃă tradiŃionale careau dispărut de mult şi care le conferă un soi de exotism.

În concluzie, cu excepŃia turismului de afaceri, aproape orice mobil carepoate atrage un om spre o călătorie, poate fi găsit în această regiune.

Tematicile turismului în regiune pot fi considerate în aceeaşi măsurăsubproduse ale produsului turistic integral. De asemenea, operatorii turistici potoferi în acele pachete de oferte şi tematici combinate. Enumerăm mai jos câtevaproduse care pot constitui oferta turistică în cadrul regiunii:

• Mănăstirile din Nordul Moldovei . Consacrat deja, este consideratprodusul cel mai valoros pe care-l posedă România din punct devedere turistic, patrimonial, istoric şi religios. Este singurul cunoscutşi recunoscut internaŃional. În ambele părŃi ale Bucovinei şi în aproapetot nordul Moldovei, se găsesc lăcaşe de cult şi biserici, de oinestimabilă valoare, atât istorică cât şi spirituală. Circuite care săpropună vizitarea acestor mânăstiri sau sejururi în casele lor de oaspeŃisunt oferte cu desfacere sigură, dar, deşi există, organizarea şipromovarea lor sunt deficitare. Nu există o centralizare a ofertelor, nu

Resurse specifice pentru turism în Bucovina şi tipuri aferente de turism 85

există marcarea itinerariilor, nu există hărŃi ale circuitelor. Dar în acestcaz în afara unor investiŃii în infrastructură pentru modernizarea căilorde acces şi a acestor probleme de organizare, acest produs este unulfezabil şi în prezent dacă ne referim la turismul de vizitare, laic alacestor obiective. În ce priveşte turismul religios (pelerinajul) acestanu este şi probabil nu va putea ajunge formă de evoluŃie economică;

• TradiŃiile, obiceiurile şi portul popular, meşteşugurile, arta şicultura populară sunt importante oferte turistice. Cât priveşteturismul în mediu rural, ca idee de produs, pentru fiecare sat se poategăsi o temă (Peter Zimmer 2000) ex. satul cu icoanele, satul cu ouăleînchistrite, satul cu „curechiul murat”, sate de oieri, sat de ceramicăneagră, sate cu diverse produse culinare (Ńuică se poate participa lafiertul Ńuicii, brânză, cârnaŃi, tăierea porcului). Ideea de bază este căexistă localităŃi care au posibilităŃi de individualizare. In plus,localităŃile din Bucovina serbează hramuri foarte frumoase şisărbătorile lor pot lua amploarea unor festivaluri, cum s-a întâmplat depildă la RădăuŃi. łăranii care vor fi obligaŃi să-şi schimbe modul deviaŃă şi de gospodărire sub presiunea Uniunii Europene pot învăŃa căsoluŃia păstrării tradiŃiilor lor este să „ambaleze” şi să „vândă” acestetradiŃii care altminteri nu au altă şansă de supravieŃuire şi astfel potdeveni capitalişti . Tot ca atracŃie deosebită a culturii populare, poatefi şi arhitectura Ńărănească din vechea Bucovină. Existăîntreprinzători din FranŃa care exportă acoperişuri de case româneştitradiŃionale în Occident. La CernăuŃi există un muzeu al satului, cares-ar putea îmbogăŃi cu exponate din tot arealul regiunii. Valorificareamicilor particularităŃi regionale ale unor produse finite este un altposibil produs de artizanat: de exemplu, atelierele meşteşugăreşti deaici făceau coasele într-un anume fel spre deosebire de alte zone.Muzeul etnografic de la RădăuŃi se poate dota cu instalaŃii vechi alemeşteşugarilor din trecut şi cu tehnică populară.

• Realizarea unui parc naŃional sau a unei rezervaŃii în zonele cu ofloră şi o faună deosebit de valoroasă. Parcul naŃional apare, odată canecesitate a salvării mediului înconjurător şi de educare a generaŃiilortinere şi, în paralel, valorifică turistic frumuseŃile naturale (opreşteexploatarea silvică neraŃională, limitează sau chiar interzicevânătoarea, etc). De altfel, în zona montană aceste repere tematice(parcurile sau rezervaŃiile naturale) pot fi îmbinate cu obiectiveleindustriale sau miniere vechi într-un singur produs complex. Deexemplu, după prezentări muzeistice, se pot organiza itinerarii pepoteci de drumeŃie spre locurile de transport folosite în trecut depădurari, (pentru plutărit) sau spre locuri unde se practica cărbunăritulîn pădurile din zonă (mangaleriile), care la noi sunt încă industrie vie,(acestea pot produce mai mult ca obiective turistice, decât dinvalorificarea produsului propriu).

Doru BOTEZAT86

• În ce priveşte turismul industrial, acesta se poate realiza în zonaminieră veche, unde se urmăreşte ca obiectiv tematic legătura dintrenatură şi cultură prin valorificarea conexiunilor dintre acestea(industria miniera este profund legată de existenŃa muntelui şi depeisajul natural). Pe de altă parte, în ce priveşte parcul natural saurezervaŃia naturală, patrimoniul său istoric este legat de parteaeconomică: folosirea pădurii pentru mangal şi folosirea râurilor pentrutransportul acvatic şi ca surse de energie. Astfel, se poate crea untraseu care să cuprindă din îmbinarea sinergică a acestor două teme,toate aceste elemente (localităŃile miniere şi zonele din rezervaŃianaturală). In plus, sub motivaŃia protejării mediului, se pot evitazonele foarte sensibile din rezervaŃie, fluxurile de turişti fiind deviatecătre alte oferte atractive. În zona minieră, se poate amenaja un muzeude mineralogie, expoziŃii de minereuri. Reamenajarea vechilor mine lepoate transforma în muzee sau centre de agrement: ca muzeu, o minăpoate expune utilaje vechi, cuptoare, topitorii, mocăniŃe repuse înfuncŃiune, reŃeaua de funiculare, scheletul benzilor rulantetransportoare poate fi decorativ, ca baze de agrement se pot amenajafuniculare sau vagonete pentru tururi (vizitare şi trasee circuit printregalerii) pentru turişti, cantina devine restaurant, se pot construipiscine şi alte baze de agrement, etc. Interconectările resurselornaturale: minereu, lemn şi apă şi structurile industriale născute dinacestea sunt clar vizibile până în zilele noastre. Industria montană dinoraşele Câmpulung şi Vatra Dornei şi conectarea ei la exploatarearesurselor sunt mărturie pentru aceasta. Clădiri interesante din punctulde vedere al arhitecturii industriale, maşini cu aburi sunt deasemenea, componente ce amplifică valoarea turistică. De exemplu,salina Cacica este foarte interesantă, atât ca arhitectură şi amenajareinterioară, cât şi ca istorie a exploatării ei şi a exploatării sării îngeneral. De asemenea, mina Cacica deŃine şi alte elemente depatrimoniu (capelă interioară, terenuri de sport, locuinŃe, etc.) Caselepărăsite din vechile colonii ale muncitorilor pot deveni pensiuni;

• TradiŃia sticlăriei de la Suceava. Vizitarea tematică a fabricii întimpul funcŃionării, iar la capătul acestor tururi vizitatorii să poatăcumpăra suveniruri. De exemplu, globuri de sticlă colorată făcută dinresturi sau rebuturi. Acolo se produce numai pentru export, darproducătorii nici nu gândesc că pot face export direct din fabrică. Unmuzeu al sticlei, ar putea completa oferta turistică sau un muzeu alhârtiei la RădăuŃi şi Suceava, unde au existat mori vechi de hârtie. Sauastfel de produse de sticlărie (din producŃia regiunii) ar trebui să fieexpuse şi în vitrine sau în shopurile hotelurilor unde să poată ficumpărate pe lângă periuŃe de dinŃi şi săpunuri adesea uitate pe acasă(modelul Tchibo - cafeterii în care se vând şi produse tradiŃionalegermane, unelte de gospodărie, accesorii de bucătărie, etc.) . Şansaunică a recepŃiilor hotelurilor de a deveni vitrine ale regiunilor.

Resurse specifice pentru turism în Bucovina şi tipuri aferente de turism 87

• ContribuŃie la turismul industriail este şi Tematica feroviară.Turismul industrial poate fi considerat şi el o componentă a clasei maimari a turismului cultural. Dar numărul celor interesaŃi de acest sectornu este chiar atât de mare, deci s-ar putea încadra lejer ca turism denişă. Dar pe lângă cele expuse cu privire la posibilităŃile din aceastălatură, mai trebuie adăugat că mai există o ramură a lui pe cât debogată şi oportună pe atât de puŃin cunoscută. La începutul sec XIXcâŃiva factori catalitici precum extinderea aplicaŃiilor maşinilor cuaburi, liberalizarea comerŃului în zonă după Pacea de la Adrianopole(1829), etc., au fost de natură a duce în Europa Centrală la un boomferoviar ca infrastructură şi echipamente. Cum Imperiul Austriac aveanevoie de căi de legătură între vastele şi răsfiratele sale teritorii, caleaferată a devenit o prioritate importantă. Aşa încât, la mai puŃin de 10ani de la inaugurarea primului traseu feroviar din imperiu (1846) aapărut şi prima cale ferata din Bucovina care este una din cele maivechi de pe teritoriul actual al României. Se poate constitui un itinerarbucovinean al drumului de fier, se poate vorbi de dificultăŃile cu care afost construită în epocă (diferenŃe de nivel)...de asemenea reŃeaua decăi ferate miniere este una foarte bogată şi reprezintă o mare realizarea tehnicii de epocă. Gările mari şi importante, precum este deja cea dela Burdujeni, ar trebui să aibă mici săli expoziŃionale sau muzeale încare să fie expoziŃii de fotografie sau obiecte despre istoria feroviarădin Bucovina, sau chiar din alte domenii de interes turistic.La CernăuŃişi Suceava clădirile gărilor sunt foarte valoroase din punct de vederearhitectonic. (P.Zimmer 2000)

• Traseu cu tematică literară-poate fi un produs interesant pentruanumite categorii de turişti. Din această perspectivă există o fericitălegătură între spaŃiile „non-bucuvinene” ale euroregiunii Botoşaniullui Eminescu, Fălticeniul lui Sadoveanu, Mălinii lui Labiş.

• Turism de agrement, balnear şi sporturi de iarnă în zonele montane.Această formă de turism este deja consacrată şi este genul de activitatecare se autofinanŃează şi se dezvoltă de la sine, cu excepŃia nevoilor deinfrastructură care reclamă intervenŃia statului. Spre exemplu, deşizona montană oferă foarte bune posibilităŃi de practicare a sporturilorde iarnă în foarte multe localităŃi montane, nu există decât foartepuŃine căi de acces spre astfel de destinaŃii;

• Din punct de vedere culinar, deşi nu există o tradiŃie a restaurantelorcu specific Bucovinean, ea poate fi creată. Există tipuri de brânzeturişi mezeluri cu reŃete specifice, există reŃete de distilare a alcooluluifoarte vechi. Există fabrici de alcool la RădăuŃi, Solca şi Suceava careau consacrat deja produse şi mărci care sunt premiate la saloaneinternaŃionale (afinată, Ńuică, vişinată, bere). Ca exemplu, la un astfelde restaurant cu produse tradiŃionale, o listă de meniu cu fotografii deunde provine Ńuica, de unde provine brânza, cârnaŃul, etc. Acestartificiu pe lângă aspectul promoŃional, imprimă şi cultivarea

Doru BOTEZAT88

respectului pentru meseria pe care o practică cineva. Astfel şimeseriaşii (cei care prepară) vor fi obligaŃi, iarăşi prin control social sănu „randomizeze” calitatea.

• Interconectarea tematică între rutele culturii industriei şi ale naturiiînconjurătoare este deosebit de interesantă şi un bun exemplu pentrualte regiuni.(alte exemple din Europa Centrală: MunŃii Bukk dinUngaria, Mala Tatra în Slovacia). Putem vorbi şi de altfel de parcurinaturale al caror scop nu este atât protecŃia naturii, cât în special,protecŃia peisajului cultural, fie rural, fie urban. (Oraşul CernăuŃi princlădirile sale vechi şi mânăstirile pot fi un astfel de proiect). Acestelucruri se pot realiza printru-un proiect care trecut printr-un studiu defezabilitate serios poate primi finanŃări

• Încercarea de icludere a Bucovinei pe anumite rute tematice europene

sau rute ale folclorului naŃiunilor europene, etc. De exemplu, înUniunea Europeană există Route of Industrial Heritage (ERIH),.ApartenenŃa pe aceste rute se defineşte prin simboluri comune cucelelalte zone, prin indicatoare şi prin intermediul unor mijloace mass-media dedicate călăuzirii şi informării turistului

Bibliografie

1. Becattini Giacomo, Industrial districts : a new approach to industrialchange, Edward Elgar 2004

2. Trennat F., Tourism Assessment and Strategic Plan, colectiv Burnet County2004 Internet

3. Zimmer Peter, Experimentul Sibiu de promovare a turismului, FriedrichEbert Stiftung-Editura Intergraf ReşiŃa 2000.

1.12. MONOGRAFIILE SĂTEŞTI – INSTRUMENT DE PROMOVARETURISTICĂ (Mirosloveşti – judeŃul Iaşi; Sadova – judeŃul Suceava)

Ilie NIłĂMaria NIłĂ

Constantin NIłĂIntroducereÎn comparaŃie cu alte forme, turismul rural beneficiază în mai mică

măsură de o promovare diversificată şi de calitate. De regulă, în materie depromovare turistică, efortul pensiunilor săteşti se rezumă la realizarea unuipliant sumar, în care se prezintă oferta proprie sub formă de imagini şi uneleinformaŃii privind cazarea şi servirea mesei.

Ca urmare, valorile turistice naturale şi antropice ale multor zone suntpuŃin cunoscute pentru mulŃ din potenŃalii turişti. Acestea se regăesc numai cutitlu de excepŃe atunci când de promovarea turistică dintr-o zonă se preocupădirect ANTREC-ul sau organe ale administraŃiei locale. Exemplul cel maiconcludent în acest sens pentru Nordul Moldovei este Comuna turisticăCiocăneşti.

În acest context, supunem atenŃiei factorilor interesaŃi, monografiilesăteşti ca mijloc de promovare complexă a turismului rural. Drept studiu de cazs-au ales comunele Mirosloveşti - judeŃul Iaşi şi Sadova – judeŃul Suceava.

Fundamentate pe cercetări complexe de ordin geografic, istoric,etnografic şi folcloric, întreprinse, de regulă, de elita intelectuală a satelor,aceste monografii reprezintă contribuŃii importante la cunoaşterea profundă aunor localităŃi sub multiple aspecte, care pot constitui, în acelaşi timp, elementevaloroase de atracŃie turistică.

Comuna Sadova se poate mândri cu faptul că în anul 1934 însuşiDimitrie Gusti – iniŃiatorul cercetării monografice a satelor din România – apoposit pe meleagurile ei cu o echipă de cercetători şi a acordat îndrumăridirecte în acŃiunea de cercetare monografică a satului, motiv pentru careDimitrie Gusti a fost ales cetăŃean de onoare al Sadovei.

Îndrumând factorii responsabili la elaborarea unor astfel de cercetări,Dimitrie Gusti afirma: “La baza oricărei acŃiuni culturale trebuie să steacunoaşterea poporului, care se dobândeşte prin cercetările monografice alesatului… căci dacă toate satele se aseamănă, ele nu sunt identice, ci sedeosebesc”1.

Cele două monografii propuse atenŃiei organelor în drept şi cercetătorilorpentru promovarea complexă a turismului rural în Ńara noastră - necesitateimperioasă pentru perioada actuală - cuprind o problematică bogată şiinteresantă. Autorii acestei lucrări cunosc realităŃile celor două comune şi dincontactul direct: de comuna Mirosloveşti suntem legaŃi prin anii copilăriei iar decomuna Sadova prin amintirile mai multor concedii petrecute acolo.

Felicitând autorii celor două monografii pentru iniŃiativa şi calitatealucrărilor realizate le adresăm mulŃumiri pentru permisiunea de a utiliza uneleinformaŃii din cuprinsul lor, în scopul menŃionat – promovarea turismului ruralîn România. 1 Gusti Dimitrie, Principiile culturii poporului, Revista “Cultura poporului”, Cetatea Albă, nr. 3-4, 1934, p.1-3.

Ilie NIłĂ, Maria NIłĂ, Constantin NIłĂ90

Elemente de promovare turistică în monografia comuneiMirosloveşti2 - judeŃul Iaşi

Comuna Mirosloveşti, cu cele cinci sate ale sale,Mirosloveşti, Ciohorăni, Soci, Verşeni, Miteşti (din 2005numai cu patru, deoarece satul Ciohăreni, devinecomună) - se află în partea de vest a judeŃului Iaşi, peterasele malului stâng al râului Moldova. Este străbătutăde la Nord la Sud de drumul european E.85, fiind situatăla 36 km distanŃă de oraşul Roman şi 38 km de oraşulFălticeni. Comuna este atestată documentar la mijloculsecolului al XV-lea, suprafaŃa sa, la începutul anului2005, fiind de 70,65 km2.

Arealul comunei se înscrie în întregime regiuniide platformă caracteristică Podişului Moldovei. Prin dimensiunile, structura şiîntregul ansamblu de condiŃii geografice şi geologice, Lunca Moldoveiconstituie unul dintre cele mai importante rezervoare de ape freatice din aceastăparte a Ńării, din care, cum se ştie, este alimentat cu apă oraşul Iaşi.

Comuna fiind situată în partea vestică a Podişului Moldovei, la contactulcu subcarpaŃii Moldovei şi în calea barajului CarpaŃilor Orientali are un climattemperat – continental de tranziŃie: de la cel temperat continental est-europeanexcesiv către climatul temperat-continental central european. Iernile sunt, îngeneral, moderate iar verile calde şi, uneori, foarte călduroase (p.17-26).

Prin aceste caracteristici ale cadrului natural, Comuna Mirosloveşti seîncadrează în categoria satelor de luncă şi a dealurilor joase. Ca urmare,potenŃialul turistic al comunei se sprijină mai puŃin pe elementele naturale şi maimult pe fondul cultural-istoric.

Pe timpul verii, râul Moldova – cu lunca sa bine dezvoltată, cunumeroase ostroave, cu locuri de plajă şi înot– asigură condiŃii de odihnă şi recreeremultor localnici şi vizitatori, mulŃi dintreultimii, fiind fii ai satelor comunei, care sereîntorc cu regularitate pe locurile natale3.

Alte elemente de atracŃie turistică alsatelor comunei vizează flora şi vegetaŃia.Pasionatul inginer silvic şi cercetător IonelLupu – fiu al satului Ciohorăni – a identificat

2 Monografia a apărut în anul 2004 la Editura “Emia”, Deva, conŃine 430 de pagini, text şi 40 de pagini cuilustrate. În continuare, referirile la monografie se indică în text prin menŃionarea paginii.3 De reŃinut şi faptul că apa râului Moldova este considerată între categoriile de calitate I şi II, ceea ce constituie

un motiv în plus de atracŃie turistică.

Monografiile săteşti – instrument de promovare turistică … 91

pe teritoriul comunei 700 specii superioare, 25 specii muşchi, 40 specii licheni şi100 specii de ciuperci (p.28).

Teritoriul comunei este situat în zona forestieră, subzona stejarului. DinCodrul secular, în marginea satului Mirosloveşti s-a conservat un stejar cunoscutde localnici sub numele de “stejarul lui AndriuŃă”, iar în satul Ciohorăni un părnumit “părul lui Sticea”, ambii având o vechime de circa 600 de ani.

Atât vegetaŃia naturală ierboasă şi lemnoasă cât şi culturile vegetaleconstituie mediul ambiant în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea populaŃiacomunei, dar şi un peisaj de odihnă şi recreere.

SubstanŃa potenŃialului turistic al comunei Mirosloveşti esteasigurată însă de componenta entropică.

Monografia comunei Mirosloveşti prezintă multe mărturii care confirmăcă în domeniul creaŃiei artistice populare există numeroase elemente despecificitate, în cadrul cărora se pot stabili interesante puncte de contact culocalităŃile învecinate ale NeamŃului şi Sucevei.

Deşi, în prezent, locuitorii comunei se mândresc cu locuinŃe spaŃioase,construite cu materiale şi tehnologii moderne, care pot oferi vizitatorilor condiŃiibune pentru găzduire, mai pot fi văzute şi construcŃii care poartă amprentatimpului: construcŃii pe tălpi de lemn (Biserica veche din Mirosloveşti),construcŃii fără temelie, îngropate în pământ (casele Milucă, Balaşa şi GrigoreChihaia din Mirosloveşti), case construite din bârne sau furci pârjuite, case dinchirpici. În mod deosebit impresionează interiorul caselor, dotate, atât cu mobilămodernă, cât şi cu mobilă tradiŃională: laviŃă, sipet, blindar, pălitare, covoare cufrumoase motive naŃionale.

Sub raport edilitar-gospodăresc, satele comunei beneficiază de drumuricorespunzătoare de acces, localităŃile Mirosloveşti, Soci şi Ciohorăni, fiindtraversate de şoseaua naŃională E.85.

Centrul comunei are reŃea proprie de apă potabilă, realizată de curândprintr-un program SAPARD, iar două localităŃi (Ciohorăni şi Mirosloveşti) suntracordate la reŃeaua de gaz metan.

Deosebit de instructivă pentru cei interesaŃi este informaŃia privindocupaŃia de bază a locuitorilor – agricultura, mai ales pentru perioadeleanterioare. Astfel, se pot afla detalii despre uneltele folosite, de-a lungul


timpului, la lucratul pământului (plug, tăvălug, groapă, seceră, coasa cu hreapcă,îmblăciul, leasa de nuiele pentru bătut porumbul, batoza, combina etc.), despremodalităŃile de prelucrare a cânepii (topit, zghiciulatul – zdrobitul tulpinii,meliŃat, pieptănat), obŃinându-se bucii, câlŃul şi fuiorul, despre preparatulbrânzei de oi etc. Redăm un pasaj semnificativ privind pregătirea caşului:“Laptele se încheagă în budacă din doage de brad … Laptele închegat se rupeacu tămânjerul (lopăŃică din lemn) să nu se sfărâme caşul la tăiat. Urma cetluitul(răsucitul) strecurătorului din pânză la “ceatlăii” până se scurgea bine zerul.Strecurătorul se atârnă de martac (mânerul de lemn) bătut la rând cugiurgivelele (harŃapelele) din care era făcută leasa pe care se păstra caşul”. (p.258)

Din toate domeniile culturii populare, asemeni întregii zone a Moldovei,şi în Comuna Mirosloveşti arta cusutului şi a Ńesutului a fost cea mai răspândităşi a atras permanent atenŃia vizitatorilor. ScoarŃele, laicerele, feŃele de masă,prosoapele, constituie principalele piese de ornament ale casei şi de afirmare aîndemânării gospodinelor pentru lucrul de mână. Materialele cele mai folositepentru aceste confecŃii au fost şi sunt cânepa, lâna Ńigaie, bumbacul şiborangicul.

Toate acestea constituie obiecte deosebit de preŃuite de turiştii români şistrăini şi rămân lucrări de artă de o mare valoare. ExistenŃa şi continuitatea lordepinde de păstrătorii acestor valori de artă, de perseverenŃa creatorilor popularide a menŃine specificul zonal şi de a-l îmbogăŃi cu noi elemente.

O notă specifică prin părŃile Comunei Mirosloveşti o reprezintă folclorulobiceiurilor familiare. Ca în orice comunitate umană locuitorii acestei comuneacordă multă atenŃie momentelor cruciale din viaŃa omului – naşterea, căsătoria,moartea. Iată câteva exemple semnificative prezentate pe larg în monografie. Lacumetrie, în scăldătoare (apa), naşa pune diferite obiecte având o semnificaŃieanume: busuioc – norocul; pană de găină - să fie uşor la minte; clopoŃel – săvorbească repede, uşor, cu glas plăcut; creion – să ajungă om învăŃat; bani – săfie bogat; lapte dulce – să fie bun la suflet. Scăldătoarea (apa) era dusă afară de


moaşă şi turnată lin (ca să nu fie smuncit copilul) la rădăcina unui tânăr pomfructifer.

Îmbinând armonios muzica, dansul şi obiceiurile, nunta îmbracă formaunui spectacol pitoresc reprezentat de mai multe momente: scoaterea la gioc(hora satului); mersul la peŃit (băiatul şi părinŃii lui, împreună cu alte rude mergla părinŃii fetei unde are loc împăcăciunea – logodna); cătarea pe urmă (părinŃiifetei, împreună cu câteva rude, vin la casa mirelui, prilej cu care se stabileşteziua nunŃii); croiala (confecŃionarea hainelor pentru miri şi a prosoapelor);chematul la nuntă (se face de socri şi de nuni cu 2-3 zile înaintea nunŃii); masamică la mire, organizată sâmbăta, cu o zi înainte de nuntă (cine vine la masamică trebuie să vină şi la nuntă) şi, în sfârşit, nunta propriu-zisă, duminica,care durează până luni la prânz.

Fiecare moment al nunŃii îşi are cântecul sau strigătura specifică.MenŃionăm câteva (p.285-286):

la nuni:“Asta-i nuna cea fudulăPoartă la poale Ńâdulă.Eu m-aplec ca să citesc,

Ea mă-ntreabă ce gândesc”.la socrii mici:

“Soacră mică, fii fudulăC-ai avut o fată bună

Soacră mică, fii chefoasăC-ai avut fată frumoasă

De frumoasă ce eraIleanuŃa (prenumele miresei) o chema”

la mireasă:“Mersuicî, draga mea,

De Ń-o fi socriŃa ră,Să mături casa cu eDi la uŃî pân-la pat,

Că nu ai nici un păcat.Di la uşî pân-la porŃi,

Că nu Ńi-i mămucî dreaptî”.la mire:

“Cini-o fost amanta luiO rămas cu rochia-n cuiCini-o fost amantu fetiiO rămas sî pascî iepii!

Privind marea despărŃire (înmormântarea), prin părŃile locului se întâlnescpractici şi contribuŃii cu substrat magic şi religios, fiind, mai întâi de toate, unmoment de jale, de durere pentru familie şi comunitate.


În legătură cu sărbătorile de iarnă (24 decembrie – 7 ianuarie) înperimetrul comunei Mirosloveşti se impun atenŃiei jocul caprei, banda Jianuluişi Irozii.

Capra de la Mirosloveşti se consideră unicat în Ńară: are poziŃiaverticală, merge şi joacă în două picioare. Este capra “pe prijini”, impresionândprin dimensiunile ei (cca 2 m) şi prin frumuseŃile măştii. Alaiului caprei i s-aualăturat alte măşti (căiuŃii, Ńapul, baba şi moşneagul) şi formaŃii de colindători şidansuri populare locale, în prezent, în centrul comunei, existând un adevăratansamblu artistic de datini şi obiceiuri locale, care participă în fiecare an laFestivalul naŃional de datini şi obiceiuri de iarnă (p. 294-299).

Pe lângă elementele de specificitate locală sau zonală, prin uneleîmprejurări favorabile, comuna Mirosloveşti este conectată şi lapatrimoniul cultural naŃional. MenŃionăm în acest sens faptul că în satulVerşeni, aparŃinător comunei Mirosloveşti, a copilărit şi şi-a format, în maremăsură, structura sa spirituală marele prozator Mihail Sadoveanu. Se ştie căProfira Ursachi – mama scriitorului – era fiica lui Gheorghe şi AnghelinaUrsachi din Verşeni, iar scriitorul i-a purtat numele un timp (până la 12 ani). DeVerşenii Mirosloveştilor din lunca Moldovei sunt legate primele bucurii alevacanŃelor petrecute la bunici şi tot aici ia cunoştinŃă scriitorul cu marile luipasiuni – pescuitul şi vânătoarea.

Cu toate că s-a născut la Paşcani, prin faptele menŃionate, MihailSadoveanu poate fi considerat şi fiul satului Verşeni, ceea ce poate fi exploatatmai mult şi în scop turistic. De altfel, însuşi Mihail Sadoveanu afirmă că adevenit “mai mult fiul Ńărăncii din Verşeni, decât fiul avocatului din

Paşcani”4.Un alt aspect interesant. La Ciohorăni se pare că se află obârşia

strămoşească a scriitorului Calistrat Hogaş. În monografia comunei se afirmăcă există dovezi (scrise şi verbale) că Sidonia Hogaş, fiica scriitorului aîntreprins unele cercetări în acest sens în satul Ciohorăni, unde numele Hogaşeste foarte răspândit. De asemenea, monografia Comunei MirosloveştimenŃionează faptul că mama scriitorului Cezar Petrescu ar fi fost fiica luiIordache ComoniŃă, originar din satul Soci (p. 11).

Fiind una dintre cele mai remarcabile lucrări de acest gen, din Ńaranoastră, monografia Comunei Mirosloveşti oferă multe alte informaŃii de ordinistoric, cultural-artistic şi edilitar-gospodăresc, care pot interesa pe potenŃialiivizitatori ai acestor locuri. Comuna Mirosloveşti, face parte dintre comuneledezvoltate ale judeŃului Iaşi, cu vrednici gospodari, care prin muncă şi ambiŃieau adunat o bogată zestre economică, edilitară şi social-culturală despre care sepot prezenta multe fapte şi lucruri demne de a fi cunoscute.

4 Sadoveanu Mihail, Anii de ucenicie. Cele mai vechi amintiri, Editura “Minerva”, 1970, p.183


Din rândul locuitorilor comunei s-au format un număr mare de specialişti– printre care, conform monografiei, un număr de: 16 cadre didacticeuniversitare, 15 medici, 32 economişti, 59 ofiŃeri, 115 ingineri, 19 preoŃi, 13jurişti – ce s-au afirmat cu strălucire în cele mai diverse planuri (p. 383).

Elemente de promovare turistică în monografia Comunei Sadova5 -judeŃul Suceava

Gândită şi realizată într-o altă viziune - însemnărimonografice - în coordonarea distinsului primar doctorîn istorie Gh. Rusu, monografia Comunei Sadova seconstituie, de asemenea, într-un vertitabil mijloc depromovare turistică.

Aceasta cu atât mai mult cu cât are tot ce-i trebuieca să fie o zonă turistică atractivă: peisaj frumos, casearătoase, multe din ele adevărate vile – oameni înstăriŃişi bucuroşi de vizitatori, asemeni majorităŃii localităŃilorBucovinei.

Aşezat în partea de vest a judeŃului Suceava, spaŃiul geografic al comuneiSadova, face parte din Obcinele Bucovinei şi beneficiază de un climat mediutemperat, cu influenŃe continentale. Teritoriul comunei se întinde de-a lungulpârâului Sadova, afluent al râului Moldova, intersectându-se astfel cu ComunaMirosloveşti, comentată anterior.

Privit în ansamblu, teritoriul comunei Sadova cuprinde două unităŃi derelief: a. regiunea muntoasă, reprezentată de Obcina Feredeului cu VârfulPetriş (1364 m) şi Culmea Muncel (1302 m); b. culoarul depresiunar Moldova –Sadova. Deci, teritoriul comunei este situat într-o zonă de relief cu munŃimijlocii, cu culmi prelungi, paralele, fiind deosebit de propice turismului. MaimenŃionăm faptul că în partea nord-est a comunei Sadova se găseşte lacul Iezer,lac de tip montan, format prin bararea pârâului Iezer în urma unei alunecări deteren. Aşezat la 930 m, altitudine într-o poiană de codri de molid acest lacfarmecă prin liniştea lui profundă şi printr-o anume notă de mister (oameniilocului, pentru care prezenŃa lacului este neobişnuită, l-au numit “ochiulIadului”).

Sadova se încadrează în ansamblul factorilor de mediu cu specii de planteşi animale de o varietate deosebită, unele considerate monumente ale naturii. Caexemple de plante şi animale ocrotite de lege se citează: papucul doamnei(Cypripedium calceolus), crucea voinicului (Hepatica nobilis), crinul de pădure

5 Rusu Gh. (coordonator), Sadova, Editura Biblioteca “MioriŃa”, Cîmpulung Moldovenesc, 1999, 120 p. în

continuare, referirile la monografie se indică în text prin menŃionarea paginii


(Litium martagon), căldăruşa (Aguilegie vulgaris); râsul (Linx linx), corbul(Corvus corax), cerbul carpatin (Cervus elaphus) etc.

Locuitorii Sadovei se disting printr-un minunat port: iŃari şi cămăşoaiealbă brodată pentru bărbaŃi, fotă şi cămaşă albă, bogat brodată pentru femei şitoŃi cu acelaşi model de bundiŃă - albă cu broderii masive în culori închise şiaurii.

Ca îndeletniciri tradiŃionale, se menŃionează Ńesutul covoarelor şiprosoapelor, cusutul iilor, impiestritul ouălor,cioplitul lemnului, creşterea animalelor şivalorificarea produselor lactate.

Prin similitudine, cum peisajulComunei Mirosloveşti, respectiv al satuluiVerşeni, care a fost descris maiestuos, în operasa, de Mihail Sadoveanu – născut la Paşcani,frumuseŃea peisajului comunei Sadova, seregăseşte în poeziile lui Dragoş Vicol, născut la

Cacica, dar îndrăgostit de cadrul natural al Comunei Sadova, unde poposeaadesea. Mărturie, printre altele este poezia intitulată “Satul cu oameni

frumoşi”, din care menŃionăm câteva fragmente, după aceeaşi monografie(p.94):

Li-s casele nişte poieni în floareLi-s inimile nişte-adânci fântâni

Duc munŃii în priviri, în glas şi-n mâiniOricând ar fi spre şesuri să coboare.

Li se aude sufletul la stâniîn tulnice când soarele răsare

……………………………..Nevestele pun bucuioc sub pernă

Noaptea iubirii să le pară-eternă….

Oare ce altă invitaŃie ar fi mai convingătoare decât aceste superbe versuriale lui Dragoş Vicol, apreciat poet al łării de Sus.

Pentru problema în discuŃie – promovarea turismului rural – merită reŃinutşi capitolul din monografie consacrat toponimelor zonei Sadova.

Aflăm din acest text că oiconimul Sadova îşi are originea în limba slavăşi înseamnă grădina sau mai exact livada, ceea ce nu este menŃionat pe nici unpliant turistic din cele existente în prezent în circulaŃie.

Obcina – desemnează o culme montană, care continuă lanŃul de munŃi dela un pisc la altul şi pe care se poate umbla cu pasul. Sadova este amplasată peobcina Feredeului.


Muncel – este diminutivul de la munte. Vârful Muncel (1.302 m), carestrăjuieşte Sadova în nord-vest este însă mai înalt decât celelalte vârfuri dinzonă.

Muntele Plai (1140 m) – se află în vecinătatea Muncelului la nordulacestuia. Plai înseamnă partea superioară a unui munte sau deal lipsită de pantemari sau partea de jos locuită a unui munte.

Dealul Patule (970 m) – se află în partea de nord-vest a satului Sadova.Numele provine de la pătule (fânare), adică depozite pentru fân.

Dealul Floarea – este numele unui deal, aflat în nord-vestul Sadovei, dealcare în timpul verii este acoperit de o mare varietate de flori.

Dealul Runc – este situat în vestul satului. Termenul provine de lalatinescul “runcare”, care înseamnă defrişare prin tăierea copacilor şi scoaterearădăcinilor. Probabil aceeaşi explicaŃie este valabilă şi pentru dealul Runc dinVatra-Dornei, unde este organizată sesiunea ştiinŃifică consacrată turismuluirural – ediŃia mai 2006 şi 2007.

Concluzii şi propuneri

� Monografiile săteşti realizate în cele două comune – Mirosloveşti, judeŃulIaşi şi Sadova, judeŃul Suceava – prin elementele menŃionate confirmăexistenŃa în problematica abordată a numeroase informaŃii de ordingeografic, istoric, economic, etnografic şi folcloric, care pot fi folosite înscopul promovării turistice, funcŃie de particularităŃile fiecărei zone.Astfel de monografii există pentru multe alte localităŃi din Ńara noastră şi,desigur, preocuparea pentru elaborarea lor va continua.

� LocalităŃile rurale care beneficiază de un potenŃial turistic corespunzătorexploatării şi dispun de astfel de monografii, cu ajutorul organelor locale,pot realiza pliante turistice complexe,sau hărŃi turistice amplasate laintrarea în localitatea respectivă cu ajutorul cărora să se prezinte nu numaioferta proprie a pensiunilor existente, ci şi obiectivele turistice ale zoneirespective sau din apropiere, precum şi traseele turistice ale zonei care potinteresa potenŃialii turişti.Cu ajutorul acestor monografii, fiii satului plecaŃi din localităŃile natale,înarmaŃi cu întreaga problematică a localităŃii, pot deveni ambasadori aipromovării turismului rural. În acest scop, organele administraŃiei localeşi ANTREC pot lansa o invitaŃie (chemare) specială.

� Privite prin prisma potenŃialului natural şi antropic de care dispun, şansemai bune pentru practicarea turismului rural are comuna Sadova, unde suntdeja organizate şi funcŃionează peste 20 de pensiuni. Până în prezent înComuna Mirosloveşti nu este organizată nici o pensiune turistică, situaŃie


explicabilă în parte, prin apropierea Hanului AncuŃei şi atracŃia exercitatăde zona NeamŃului. Ca urmare, comuna Mirosloveşti poate intra mai multîn componenŃa unor trasee turistice.

Cabana Trei Movile de pe versantul estic al Obcinei Feredeului

Bibliografie

1. Pârlea Ion, Pârlea G-ghe, Hogaş Gelu, Leleu Ioan, Apostol Viorica, LeleuAlexandrina, Monografia Comunei Mirosloveşti, Editura EMIA, 2004

2. Rusu Gheorghe (coordonator), Sadova, Editura Biblioteca „MioriŃa”,Cîmpulung-Bucovina, 1999.

1.13. IMAGINEA PENSIUNII TURISTICE RURALE „MARUL DEAUR” VATRA MOLDOVIłEI ÎN OPINIA CONSUMATORILOR

Cătălina LACHE

Studierea opiniei consumatorilor de produse turistice, în legătură cuprodusul turistic oferit de pensiunea turistică rurală „Mărul de aur” din VatraMoldoviŃei se poate realiza desfăşurând o cercetare de marketing, de tipulsondajului de opinie. Cunoaşterea preferinŃelor clienŃilor şi a percepŃiilor faŃă deprodusele şi serviile oferite vor constitui punctul de plecare în elaborareapoliticilor şi strategiilor de markerting.

Faza preliminară a cercetăriiPrima faza a procesului de cercetare constă în stabilirea problemei

decizionale şi a obiectivelor cercetării. Ansamblul activităŃilor desfăşurate auscopul de a oferi răspunsuri la o serie de întrebari, cum ar fi de exemplu :

• Care este problema de marketing ce trebuie soluŃionată ?• Care este scopul cercetării?• Ce informaŃii sunt necesare pentru fundamentarea deciziilor?• Ce obiective va avea cercetarea şi ce informaŃii va furniza?• Care este valoarea informaŃiilor obŃinute din cercetare şi ce costuri

implică aceasta?Definirea problemei decizionale şi a obiectivelor cercetării

În cadrul cercetărilor de marketing, este necesară delimitarea clară aproblemei decizionale de obiectivele cercetării. Problema decizională, în cazulde fată, decurge din necesitatea de a cunoaşte mai bine mediul extern alPensiunii „Mărul de aur”, pentru anticiparea evoluŃiei eventualelor pericole şiameninŃări ce planează asupra firmei, dar şi identificarea oportunităŃilor.

În acest scop, prezintă interes informaŃiile referitoare la: dimensiunile,structura şi tendinŃele ofertei şi cererii turistice rurale, conjunctura preŃurilor,schimbările ce intervin în stilul de viaŃă al populaŃiei, în comportamentul decumpărare şi de consum, tendinŃele pe termen mediu şi lung în mediuleconomic, demografic, social şi cultural ş.a.

Problema decizională a managerilor Pensiunii „Mărul de aur” este legatăde evaluarea priorităŃilor, în ceea ce priveşte fundamentarea şi adoptareapoliticilor de management şi marketing ale firmei, pe termen mediu şi scurt.

Scopul cercetării, corespunzător problemei decizionale formulate mai sus,constă în determinarea imaginii Pensiunii „Mărul de aur” în rândulconsumatorilor de produse turistice rurale.

În principiu, fiecărui scop îi corespund mai multe obiective. Astfel, putemmenŃiona :

O1 - cercetarea gradului de cunoaştere a zonei în rândul consumatorilor ;O2 - cercetarea aspectelor afective şi emoŃionale ale imaginii pe care

consumatorii o au despre Bucovina;O3 - cercetarea frecvenŃei de vizitare a zonei de către turişti;O4 - cercetarea atitudinii fată de preparatele culinare;O5 - cercetarea atitudinii fată de ambianŃa creată de personalul angajat;

Cătălina LACHE100

O6 - cercetarea atitudinii consumatorilor faŃă de preŃuri ;O7 - cercetarea atitudinii faŃă de specificitatea produsului turistic al Pensiunii

„Mărul de aur”.Pentru a determina care este imagininea produsului turistic Pensiunea

„Mărul de aur” în rândul consumatorilor, am elaborat următoarele ipoteze :I1 - cea mai mare parte a turiştilor cunosc bine zona Bucovinei;I2 - imaginea consumatorilor despre zona Bucovinei este foarte favorabilă;I3 - majoritatea consumatorilor au o părere foarte bună despre calitatea

preparatelor culinare;I4 - peste 70% dintre clienŃi apreciază pozitiv serviciile oferite;I5 - 70% dintre turişti sunt mulŃumiŃi de ambianŃa creată de personalul

pensiunii;I6 - 70% dintre cei investigaŃi consideră preŃurile ca fiind acceptabile;I7 - 70% dintre subiecŃi apreciază pozitiv specificitatea produsului turistic

bucovinean al Pensiunii „Mărul de aur”.Estimarea valorii cercetăriiÎn faza preliminară, după ce a fost identificată problema de marketing si

au fost definite clar scopul, obiectivele şi ipotezele cercetării, este necesarăstabilirea valorii informaŃiilor ce vor fi obŃinute ca urmare a desfăşurăriiprocesului de cercetare.

În principiu, se considera că “valoarea netă” a unei cercetări de marketingse determina astfel:

Vn=(Vdc-Vd)-Cc

unde :Vn =valoarea netă (reală) a cercetării de marketing;Vdc= valoarea deciziei bazate pe informaŃiile rezultate din cercetare;Vd = valoarea deciziei adoptate fără a efectua o cercetare de marketing;Cc = costul cercetării.Astfel, pentru a contura imaginea pe care şi-au format-o consumatorii

despre Pensiunea „Mărul de aur”, şi cine sunt aceştia ca profil socio-demografic,se pune întrebarea cât este de utilă efectuarea unei cercetări care sa aibă ca scopidentificarea opiniei populaŃiei Ńintă fată de calitatea produselor şi serviciiloroferite în staŃiune, precum şi faŃă de baza tehnico-materială existentă.

Elaborarea planului de cercetareFaza de proiectare a cercetării include totalitatea activităŃilor desfăşurate

de cercetător, pentru a găsi răspunsuri la întrebările :• Ce date trebuie culese pentru a găsi răspunsuri punctuale la întrebările

managementului?• Care sunt cele mai potrivite tehnici, instrumente de cercetare şi metode

de contactare a persoanelor investigate?• Care este planul de eşantionare?• Cum vom prelucra informaŃiile pe care urmează sa le obŃinem ?• Care va fi programul de desfăşurare a cercetării ?

Imaginea pensiunii turistice rurale „Mărul de aur” Vatra MoldoviŃei … 101

Alegerea surselor de informaŃiiPentru studierea imaginii Bucovinei şi a Pensiunii „Mărul de aur”, în

rândul consumatorilor, vom alege ca sursă principală de informaŃii turiştiiprezenŃi în structurile de primire turistică din Vatra MoldoviŃei, în perioada 1-30august 2005.

Selectarea modalităŃii de culegere şi analiză a informaŃiilorÎn faza de proiectare a cercetării, după ce au fost alese sursele de

informaŃii este necesară parcurgerea unei noi etape care consta în stabilireamodului în care informaŃiile solicitate vor fi culese si apoi sistematizate şianalizate. În acest scop vor fi desfăşurate următoarele acŃiuni:

• definirea conceptuală si operaŃională a variabilelor cercetării;• alegerea scalelor care vor fi utilizate pentru măsurarea variabilelor;• identificarea metodelor de culegere a informaŃiilor, care corespund cel mai

bine scopului si obiectivelor cercetării, precum şi a restricŃiilor temporale sifinanciare ale procesului de cercetare;

• definirea instrumentelor cu ajutorul cărora vor fi culese informaŃiile;• stabilirea modalităŃii de sistematizare şi analiză a informaŃiilor.

Pentru a culege informaŃiile de care avem nevoie, în faza de proiectare, seimpune definirea conceptuală si operaŃională a variabilelor cercetării, aşa cumeste prezentat în tabelul numărul 1.

Pe această bază se poate elabora chestionarul, care reprezintă instrumentulde cercetare în sondajele de opinie.

Tabel nr. 1

Definirea conceptuală si operaŃională a variabilelor cercetării imaginiiStaŃiunii Slănic Moldova în rândul consumatorilor

Variabila analizată Definirea conceptuală Definirea operaŃionalăGradul de cunoaştere azonei de către turişti

Măsura în care turiştiiapreciază notorietateaBucovinei

� foarte cunoscută� cunoscută� putin cunoscută

Intensitatea imaginii Cât de favorabilă esteimaginea Bucobinei înrândul consumatorilor

� foarte favorabilă� favorabilă� acceptabilă� nefavorabilă� foarte nefavorabilă

FrecvenŃa de vizitare Cât de des viziteazăturiştii zona Bucovinei

� la prima vizită� la a doua vizită� a treia vizită� anual

Vârsta Care este media devârstă a turiştilor dinstaŃiune

� 14-18� 19-40� 41-65� peste 65 de ani

Cătălina LACHE102

Variabila analizată Definirea conceptuală Definirea operaŃionalăCalitatea preparatelor Totalitatea însuşirilor

preparatelor culinare� foarte bună� bună� satisfăcătoare� nesatisfacatoare

Calitatea serviciilor Totalitatea însuşirilor sitrasaturilor serviciilorprestate

� foarte bună� bună� satisfăcătoare� nesatisfacatoare

Comportamentulpersonalului

Modul in carepersonalul trateazăclienŃii

� ireproşabil� bine� satisfăcător� nesatisfacator

Raportul calitate -preŃ Costul de achiziŃie alproduselor si serviciilordin staŃiune, raportat lacalitatea acestora şi lanivelul veniturilor(bugetul familiei)

� foarte bun� bun� acceptabil� nesatisfăcător

Opinia turiştilor desprespecificitateaprodusului turistic ruralal Motelului „Mărul deaur”

Expresia atitudiniituriştilor

� foarte favorabilă� favorabilă� acceptabilă� nefavorabilă� total nefavorabilă

Pentru fiecare variabilă în parte se stabileşte scala cu ajutorul căreia va fimăsurată. Astfel gradul de cunoaştere al staŃiunii, vârsta, frecvenŃa de vizitare astaŃiunii, venitul vor fi măsurate cu ajutorul scalelor nominale, în vreme cecalitatea serviciilor si comportamentul personalului vor fi măsurate cu ajutorulscalelor interval de diferenŃiere semantică şi scala lui Stapel.

După ce variabilele au fost definite, iar scalele de măsurare selectate, sestabilesc metodele de culegere a informaŃiilor.

Pentru cercetarea imaginii Motelului „Mărul de aur”în rândulconsumatorilor, am optat pentru metoda de cercetare directă, care presupuneculegerea datelor si informaŃiilor direct de la subiecŃii investigaŃi.

Instrumentul prin intermediul căruia vor fi culese informaŃiile estechestionarul.

Elaborarea chestionarului este o activitate cu consecinŃe majore asupracalităŃii rezultatelor cercetării. Tipul, ordinea, modul de selectare a cuvintelorfiecărei întrebări, pentru ca aceastea să fie uşor de înŃeles şi fără echivoc suntesenŃiale.

Etapa de proiectare a cercetării se va finaliza prin stabilirea modalităŃilorde prelucrare a informaŃiilor.


Faza de realizare a cercetăriiFaza preliminară şi faza de proiectare a cercetării creează condiŃiile pentru

desfăşurarea propriu - zisă a acesteia. Cercetarea propriu-zisă se realizează princulegerea datelor cu ajutorul chestionarelor, prelucrare acestora şi se finalizeazăcu redactarea raportului final.

Culegerea informaŃiilor Turiştilor cazaŃi la Pensiunea „Mărul de aur” li s-au inmanat

chestionarele puse la dispoziŃie de către cercetător, explicandu-le totodată modulde completare al acestora.

Este de dorit ca turiştii să completeze aceste chestionare fără a fiinfluenŃaŃi de personalul prestator din staŃiune sau de către operatorii de interviu.

Organizatorii cercetării vor verifica modul în care se realizeazăeşantionarea, pentru a se evita includerea in eşantion a respondenŃilor în funcŃiede criterii subiective.

Prelucrarea informaŃiilorEtapa de prelucrare are rolul de a pregăti datele si informaŃiile în vederea

analizării şi interpretării lor. Prelucrarea datelor presupune desfăşurarea unoractivităŃi de editare, codificare si tabulare.

Editarea constă în verificarea şi acolo unde este necesar, corectareadatelor culese dar şi eliminarea chestionarelor care au erori evidente (răspunsuricontradictorii).

Prelucarea datelor prin codificare constă în atribuirea unor simboluri, deregulă numerice, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese si editate,pentru facilitarea tabulării lor ulterioare.

Codificarea răspunsurilor la întrebările închise din chestionar este simplă,deoarece modul de codificare a fost stabilit în cadrul procesului de proiectare alchestionarului.

De exemplu, grupelor de vârstă li s-a atribuit codificarea : 14-18 ani (1);19-40 ani (2); 41-65 ani (3); 66 ani si peste (4); categoriilor socio -profesionale: muncitori (1); liberi întreprinzători (2); functionari (3); cadre custudii superioare (4); elevi, studenŃi (5); persoane casnice (6); pensionari (7); altecategorii (8).

Tabularea datelor constă în calcularea numărului total al punctajelor ce seînscriu în fiecare categorie, din cele considerate, şi prezentarea lor sinoptică întabelele realizate, conform machetelor elaborate în faza de proiectare acercetării, pentru ca apoi să poată fi analizate şi interpretate.

Analiza si interpretarea informaŃiilorAlegerea metodelor de analiză a datelor este o etapă cheie în cadrul

procesului de cercetare.Analiza reprezintă un proces complex şi sistematic de aplicare a

tehnicilor statistico - matematice, în scopul extragerii din baza de dateconstituită, a tuturor informaŃiilor necesare procesului decizional.

Obiectivele urmărite în procesul de analiza datelor sunt următoarele:• determinarea tendinŃei centrale a variabilelor considerate;• caracterizarea variaŃiei si a repartiŃiei variabilelor;

Cătălina LACHE104

• măsurarea gradului de asociere dintre variabile.Pentru determinarea tendinŃei centrale a variabilelor considerate, punctul

de plecare il constituie tipul de scală utilizat pentru măsurarea acestora.Prin determinarea tendinŃei centrale a câtorva dintre variabile (gradul de

cunoaştere, frecventa de vizitare, calitatea preparatelor, comporatamentulpersonalului) vom oferi un răspuns ipotezelor formulate la începutul cercetării.

Sondajul s-a realizat pe un eşantion reprezentativ format din 30 persoane,sosite la Pensiunea „Mărul de aur” in perioada 1-30 auguat 2005.

Analiza gradului de cunoaştere a zonei, de către turişti este prezentată întabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2Gradul de cunoaştere a staŃiunii in rândul turiştilor

Gradul de cunoaştere Nr. de persoaneFoarte cunoscută 14

Cunoscută 9PuŃin cunoscută 7

TOTAL 30

Din tabelul 2. rezultă faptul că se confirmă ipoteza elaborată la începutulcercetării, conform căreia cea mai mare parte a turiştilor cunosc bine staŃiunea.

Analiza frecvenŃei de vizitare a staŃiunii de către turişti este prezentată întabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3FrecvenŃa de vizitare a staŃiunii de către turişti

FrecvenŃa de vizitare Nr. persoaneLa prima vizită 8La a doua vizită 3La a treia vizită 2Anual 17TOTAL 30

Analiza datelor prezentate tabelul nr. 3. relevă faptul că 17 subiecŃivizitează zona anual, confirmând ipoteza iniŃială, conform căreia majoritateacelor investigaŃi vizitează des zona.

Părerea turiştilor despre calitatea preparatelor culinare oferite înrestaurantele din staŃiune este prezentată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4Opinia turiştilor despre calitatea preparatelor

Calitatea preparatelor Nr. persoaneFoarte bună 18

Bună 9Satisfăcătoare 3

Nesatisfacatoare 0TOTAL 30


Se constată că majoritatea turiştilor au o părere forte bună despre calitateapreparatelor şi se confirmă ipoteza elaborată iniŃial.

În ceea ce priveşte comportamentul personalului prestator, s-au obŃinuturmătoarele rezultate:

Tabelul nr. 5Opinia turiştilor despre comportamentul personalului

Opinia turiştilor Nr. turişti+5 18+3 8+1 4-1 --5 -

TOTAL 30

Vom calcula media aritmetică pentru a stabili tendinŃa centrală în ceea cepriveşte comportamentul personalului prestator, în opinile turiştilor. Scorulcomportamentului personalului poate fi calculat astfel:

SC =5*18+3*8 + 4*1 /30SC =90+24 + 4/30= 3,93

Scorul obŃinut relevă faptul că turiştii apreciază comportamentulpersonalului ca fiind relativ foarte bun mulŃumitor. Pentru ca turiştii să fiemulŃumiŃi de ambianŃa creată de personalul din. În aceste condiŃii ipotezaconform căreia majoritatea turiştilor sunt mulŃumiŃi de ambianŃa creată depersonalul din hoteluri şi restaurante a fost relativ corect formulată.

Cercetarea imaginii Pensiunea „Mărul de aur” în rândul consumatorilor s-a realizat studiind variaŃia si repartiŃia variabilelor. Turiştii au atribuit punctajepe o scară de la 1 la 5, conform opiniilor personale.

Tabelul nr. 6Opinia turiştilor despre calitatea serviciilor prestate

Calitatea serviciilor Nr. persoane (%)

1 02 73 124 255 56

TOTAL 100%

Se constată că 81% dintre respondenŃi asociază cifrele 4 si 5 opiniei lordespre calitatea serviciilor, deci sunt foarte multumiti. De asemenea însumandprocentele turiştilor care au atribuit serviciilor note de l la 3 obŃinem un procentde 19 %. Nici un client nu a oferit punctajul minim, ceea ce semnifica calitateaserviciilor prestate.

Aşadar, cercetarea realizată confirmă ipoteza conform căreia peste 70%dintre clienŃi ar aprecia pozitiv calitatea serviciilor .

Cătălina LACHE106

În ceea ce priveşte raportul calitate-preŃ s-au obŃinut rezultatele prezentateîn tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7Opinia turiştilor despre raportul calitate-preŃ

Raportul calitate - preŃ Nr. persoane (%)Foarte bun 40

Bun 23Acceptabil 37

Nesatisfacător 0TOTAL 100%

Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 7 observăm că 37% dintre ceiinvestigaŃi consideră preŃurile drept acceptabile, în timp ce 53% considerăraportul calitate preŃ ca fiind bun şi chiar foarte - bun. Având în vedere că niciun client nu apreciează raportul calitate-preŃ ca fiind nesatisfacator, se confirmăipoteza eleborată iniŃial, conform căreia 70% dintre cei investigaŃi considerăpreŃurile ca fiind acceptabile.

Opinia turiştilor referitor la specificitatea produsului turistic ruralbucovinean oferit de Pensiunea turistică „Mărul de aur” este prezentată întabelul nr. 8..

Tabelul nr. 8Opinia specificitatea produsului turistic rural bucovinean oferit de

Pensiunea turistică „Mărul de aur”Calitatea si specificitatea

produsuluiNr.

persoaneFoarte favorabilă 53

Favorabilă 29Acceptabilă 18Nefavorabila -

Foarte nefavorabilă -Total 100%

Ipoteza formulată la începutul cercetării este confirmată datorită faptuluică 53% dintre respondenŃi au o părere foarte favorabilă, 29 % dintre turişti au opărere favorabilă despre specificitatea produsului turistic rural bucovinean oferitde Pensiunea turistică „Mărul de aur”. Nici un respondent nu are o parerenefavorabilă.

Pentru a verifica validitatea ipotezelor formulate, în ceea ce priveşteintensitatea imaginii produsului turistic rural bucovinean oferit de Pensiuneaturistică „Mărul de aur” , se va utiliza analiza gradului de asociere a variabilelor.Astfel, conform ipotezei formulate ne propunem sa vedem dacă imagineaconsumatorilor despre produsul turistic rural bucovinean oferit de Pensiuneaturistică „Mărul de aur” este mai favorabila in rândul persoanelor trecute de 40de ani.

FrecvenŃa răspunsurilor subiecŃilor investigaŃi este prezentată în tabelulnr. 9.


Tabelul nr. 9DistribuŃia intensităŃii imaginii pe grupe de vârsta

Opinia consumatorilor

Categoriile devârsta

Foa

rte

favo

rabi

lă

Fav

orab

ilă

Acc

epta

bilă

Nef

avor

abilă

Tot

alne

favo

rabi

lă

Total

14-18 ani 1/100% - - - 1/100%19-40 ani 6 /80% - 2 /20% - - 8/100%41-65 ani 5/42% 6 /50% 1/8% - - 12/100%

Peste 65 ani 3/33% 6/67% - - - 9/100%TOTAL 15 13 3 0 0 30/100%

Analizei datelor din tabelul nr. 9. relevă faptul că imaginea StaŃiuniiSlănic Moldova este favorabilă si foarte favorabilă în rândul a 90% dintreconsumatori, indiferent de grupa de vârstă. Doar 10% dintre consumatoriapreciază că oferta turistică este acceptabilă şi nici o persoană nu are opiniinefavorabile. Deci atractivitatea ofertei turistice rurale nu este influenŃată devârstă, produsul turistic răspunde exigenŃelor tuturor categoriilor de vârstă.

Pe baza rezultatelor obŃinute din acest sondaj de opinie firma îşi poatecontura strategiile de perfectionare a ofertei turistice, pentru a răspunde cât maiounctual preferinŃelor şi exigenŃelor consumatorilor.

Bibliografie

1. Arnould, E. J., Wallendorf, M., Market-oriented etnography, Journal ofMarketing Ressearch, 21, Noe, 1994

2. Barthes, R. – Mytologies-Ed.Seuil, Paris, 19573. Baudrillard, J –La société de consommation- Ed. Seuil, Paris, 19574. Baudrillard, J –Le systèmes des objets- Ed. Galimard, Paris, 19725. Becker, G.S.- Comportamentul uman – o abordare economică – Ed. All,

Bucureşti, 19946. Blythe, J.-Comportamentul Consumatorului –Ed. Teora, Bucureşti, 19987. Boier, Leonte, R., A., – Comportamentul Consumatorului – Ed. FundaŃiei

Academice „Gh. Zane”, Iaşi.8. Boier, R., – Comportamentul Consumatorului – Ed. Graphix, Iaşi, 1994.9. Bourdon, R., La logique du social, Hachette, Paris, 197910. Cătoiu, I., Teodorescu, N., – Comportamentul Consumatorului – Teorie şi

practică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997.11. Cohen, J.B., Involvement – separating the state from it causes and effects,

Working Paper, 33, Center of Consumer Research, University of Florida,1983

Cătălina LACHE108

12. Dichter, E., Handbook of consumer motivation, Ed. McGraw-Hill, NewYork, 1964

13. Dichter, E., The strategy of Desire, Grand Publishing, New York, 198514. Drucker, P.F.- Innovation and entrepreneurschip – Ed. Heinemann,

London, 198515. Dubois, B., - Comprendre le consommateur, Ed.Dalloz, Paris, 1990.16. Durant, J.P, Weil, R, Sociologie contemporaine, Ed. Vigot, Paris, 199717. Durpy, D., Volle, P., Comportements du consumateur, Dunord, Paris, 200318. Dussart, C., - Comportament du Consommateur et strategie de marketing,

Me. Grow-Hill, Montreal, 1983.19. Engel, J. F., Blackwell, R. D., Miniard, P. W., Consumer Behavior, ed. a

VI-a, The Dryden Press, Chicago, 199020. Enghel, J., F., Blackwall, R., D., Kollat, D., T., Consumer Behaviour, 3-rd

edition, Ilinois Dryden Press, 1978.21. Festinger L., Katz D., Les methodes de recherche dans les sciences

sociales, Paris, 196322. Godelier, M., L`enigme du don, Ed. Fayard, Paris, 196623. Hanna J.G., A typology of consumer needs- Research in marketing, J. Sheth

Ed., Geeenwich, 198024. Howard, J. A., Sheth, J. N., The Theory of Buyer Behavior, Jhon Wiley &

Sons, New York, 196925. Lache C., Busnea D, Marketing Turistic-Studii de caz, Ed. Tipo Moldova,

Iasi, 200426. Lache C., Marketing Turistic, Ed. Tipo Moldova, Iasi, 2004

1.14. VALORIFICAREA POTENłIALULUI BALNEOCLIMATERIC,DE INTERES LOCAL, PRIN TURISMUL RURAL

Maria NIłĂConstantin NIłĂ

Ilie NIłĂ

Introducere

PotenŃialul balneoclimateric al unei Ńări este reprezentat de ansamblulfactorilor naturali – climă, ape minerale, nămoluri, emanaŃii de gaze, etc. –utilizaŃi pentru tratament medical. În cazul României aceşti factori sunt deosebitde bogaŃi şi răspândiŃi relativ echilibrat în teritoriul său.

Cu toată bogăŃia, varietatea şi valoarea lor terapeutică, valorificareaacestora în fizioterapie este sub posibilităŃi. Specialiştii în domeniu apreciază că,în prezent, fizioterapia are un rol crescând în asigurarea sănătăŃii populaŃiei.

Pornind de la aceste premise, prezentăm câteva consideraŃii şi propuneriprivind valorificarea potenŃialului balneoclimateric de interes local, prinintermediul turismului rural, formă de turism aflată în plină expansiune în Ńaranoastră.

Factorii naturali de cură şi utilizarea lor în fizioterapie

În principiu, factorii naturali de cură sunt grupaŃi în două categorii:a. Clima şi bioclima terapeutică;b. Factorii balneari.

Factorii climatici cu acŃiune terapeutică sunt: temperatura şi umiditateaaerului, presiunea atmosferică, curenŃii de aer, radiaŃia solară, aerosolii naturali,aeroionizarea, temperatura suprafeŃelor de apă şi a solului. Aceşti factoriacŃionează în complex asupra organismului expus direct acŃiunii lor. PentruobŃinerea unui efect terapeutic maxim este necesar ca procedurileclimatoterapeutice – aeroterapia, baia de soare (helioterapia), cura de teren etc. –să se aplice dozat progresiv, conform indicaŃiilor medicului balneolog.

În Ńara noastră, factorii climatici se structurează în trei grupe: bioclimatexcitant de câmpie şi litoral; bioclimat sedativ (de cruŃare) din Câmpia de Vest,dealurile şi podişurile până la 600-700 m şi bioclimat tonico-stimulant, specificaltitudinilor dintre 800-2000 m.

Factorii balneari sunt reprezentaŃi de apele minerale şi termominerale,apa de mare, nămoluri şi lacuri terapeutice, emanaŃii naturale de gazeterapeutice, etc.

Maria NIłĂ, Constantin NIłĂ, Ilie NIłĂ110

Pentru Ńara noastră, principalul factor natural de cură îl constituie apeleminerale şi termominerale. Acestea sunt cantonate, în principal, în arealulmontan, mai ales în cel vulcanic – Oaş, Gutâi, Călimani, Harghita (apecarbogazoase şi bicarbonate), apoi în cel de dealuri subcarpatice şi de podiş (apeclorurate-sodice, bicarbonate) şi în cele din urmă în zonele de câmpie (apetermominerale bicarbonate şi sulfatate).

Sub aspectul elementelor componente, apele minerale din Ńara noastră auun conŃinut deosebit de variat, practic întâlnindu-se toate tipurile de astfel de apecunoscute pe plan mondial: astfel, în funcŃie de mineralizarea lor avem apeminerale puternic sau slab mineralizate; în funcŃie de temperatură sunthipotermale (cu o temperatură de 20°-30°C), izotermale (36°-41°C) şihipertermale (peste 42°C), cum sunt cele de la Băile Felix, Băile 1 Mai, GeoagiuBăi, Moneasa; din punct de vedere al conŃinutului chimic, apele minerale suntcarbogazoase (conŃin cel puŃin 1g/l dioxid de carbon), alcaline (conŃin minim 1gde bicarbonat de sodiu şi potasiu la 1l de apă), alcalino-feroase (conŃin peste 1gsubstanŃă – bicarbonat, calciu sau magneziu – la 1l apă), arsenicale (cu cel puŃin0,7mg ioni de arsen la 1l de apă), clorurate-sodice (cu 1g sare la 1l apă), iodurate(cu 1-5mg de iod la 1l apă), sulfuroase (cu cca 1mg hidrogen sulfurat la 1l apă),sulfatate (cu 1g oxid de sulf la 1l apă), etc.

Pentru a fi folosite în scop balnear, apele minerale trebuie să fie pure dinpunct de vedere bacteriologic, să aibă o fundamentare ştiinŃifică şi un debit caresă permită valorificarea lor economică.

Nămolurile terapeutice sunt amestecuri eterogene, în diferite concentraŃii,de substanŃe organice şi anorganice, în forme structurale variate. După origineaşi calităŃile lor fizico-chimice, acestea se clasifică în sapropelice (negresulfuroase), minerale de izvor, cu sedimente argilo-marnoase şi sub formă deturbă şi resturi vegetale. Rezervele însemnate de astfel de nămoluri contribuie lasporirea competitivităŃii ofertei balneare româneşti.

Lacurile terapeutice prezintă interes atât prin apa sărată, clorurată,iodurată şi sulfatată, cât şi prin fenomenul de heliotermie.

EmanaŃiile naturale de gaze terapeutice (mofetele) oferă României o zonămofetică de mare extindere şi valoare balneară cum nu au multe Ńări din Europa.

Salinele sunt caracterizate printr-un anume microclimat: temperaturiconstante, umiditate, compoziŃie chimică a aerului.

Într-o formă concisă, toŃi aceşti factori balneari, cu localizarea lor înspaŃiul Ńării noastre sunt redaŃi în tabelul 1.

Valorificarea potenŃialului balneoclimateric, de interes local, prin turismul rural 111

Tabelul nr. 1 Factorii naturali de cură şi localizarea lor în România

Ape mineraleLacuri

terapeuticeNămoluri

terapeuticeEmanaŃii degaze (mofete)

OligomineraleBăile Felix, Băile 1Mai, Geoagiu-Băi,Călan, VaŃa de Jos,Moneasa, Călacea,Călimăneşti-Căciulata, SlănicMoldova, BăileOlăneşti

CarbogazoaseBuziaş, Lipova,BiborŃeni, Borsec,Sângeorz, VatraDornei, BăileTuşnad, Sâncrăieni,Balvanyos, Malnaş

AlcalineBodoc, PoianaNegri, Borsec, Zizin,Slănic Moldova,Covasna, Sângeorz,Lipova, Tinca,BiborŃeni

FeruginoaseBăile Tuşnad, VatraDornei, Buziaş,Lipova, Vâlcele

ArsenicaleCovasna, Şaru-Dornei

Clorurat-sodiceBăile Herculane,Ocna Sibiului,Sovata, Ocna Mureş,Ocnele Mari, SlănicMoldova, Sângeorz,Malnaş

IodurateOlăneşti,Călimăneşti,Cozia, Bazna,Govora

SulfuroaseBăileHerculane,Călimăneşti,Olăneşti,Săcelu,Pucioasa

SulfatateAmara, VaŃa deJos

RadioactiveBăileHerculane,Sângeorz,Borsec

De masă saumedicinaleBorsec, Bodoc,BiborŃeni,Lipova,Sângeorz,Zizin, Tuşnad,Buziaş,Sâncrăieni,SlănicMoldova, VatraDornei

ClorurateBalta Albă,Lacul Sărat,Lacul Amara,Techirghiol

Sulfatate-iodurateMangalia

Din masivelede sare

Sovata, OcnaMureş, Bazna,Ocna Dej,Someşeni,Cojocna,Ocna Sibiului,Slănic,Telega,Ocnele Mari,Ocna Şugatag,Ocna Coştini

SapropeliceTechirghiol,Amara, LaculSărat, Sovata,Ocna Sibiului,Ocnele Mari,Săcelu, MareaNeagră

Minerale deizvorSârgeorz,Băile Felix,Someşeni

Cu sedimenteargilo-marnoaseNicolina-Iaşi

TurbedescompusechimicPoianaStampei,Borsec,Bilhor,Tuşnad,Stobor

EmanaŃii CO2

Tuşnad, Borsec,Balvanyos,Buziaş, Covasna,Vatra-Dornei,Sângeorz,Harghita Băi,Băile Seyke(OdorheiuSecuiesc)

EmanaŃii H2S(hidrogensulfurat)Turia, Şugaş-Băi,Sântimbru-Băi

SalineTg. Ocna, SlănicPrahova, Praid,Cacica

Sursa: Ministerul SănătăŃii, Cura balneoclimaterică, Editura Medicală, 1986, p. 209; ElenaBerlescu, Mică enciclopedie de balneologie a României, Editura ALL, 1996


ToŃi factorii naturali de cură menŃionaŃi şi alŃii sunt utilizaŃi pentrutratamentul medical de multă vreme. În România se pare încă de pe vremeadacilor şi romanilor, când s-au descoperit şi folosit în scopuri terapeutice apeleminerale de la Herculane, Geoagiu Băi, Călan, Căciulata etc.

Cu privire la terapiile folosite în valorificarea acestor factori în literaturade specialitate se operează cu mai mulŃi termeni: fizioterapie, balneo-fizioterapie, balneoterapie, balneologie, balneo-climateric, etc. Deşi nu suntidentici, între aceşti termeni există o strânsă interacŃiune. Cei mai uzitaŃi suntfizioterapie şi balneoterapie. Fizioterapia semnifică utilizarea terapeutică aagenŃilor fizici naturali şi artificiali, iar balneoterapie tratarea afecŃiunilor prinutilizarea metodică a factorilor naturali de cură. Deci în fizioterapie se include şibalneoterapia. Balneologia reprezintă ramura medicinii care se ocupă cu studiulacŃiunii terapeutice a tuturor factorilor balneoclimaterici. În Ńara noastră, pentrucuprinderea factorilor balneari de cură, mai frecvent se utilizează termenul debalneo-fizioterapie1. În domeniul turismului se foloseşte termenul de turismbalnear indicând persoanele care merg în staŃiuni sau localităŃi balneoclimatericecu scopul de a-şi trata diverse afecŃiuni folosind diverşi factori de mediu.

Diversitatea factorilor naturali de cură şi implicaŃiile lor complexe asupraorganismului uman necesită individualizarea tratamentului de către mediculspecialist, pe baza cunoaşterii particularităŃilor bolnavului respectiv şi a efectelorfactorilor respectivi din fiecare staŃiune sau localitate balneoclimaterică.Totodată, acŃiunea biologică a factorilor naturali de cură diferă ca intensitate întimp şi în spaŃiu. De exemplu, acŃiunea factorilor climatici variază funcŃie dezonele de relief: la munte temperatura este mai scăzută şi mai instabilă, în timpce la mare este relativ constantă; la munte presiunea atmosferică scade, aeruleste uscat, în timp ce la mare există o puternică ionizare pozitivă, presiunea fiindmaximă, iar umiditatea crescută.

Atât climatul de altitudine cât şi cel marin sunt tonic-stimulente puternice.Ca urmare, la munte se constată creşterea frecvenŃei şi amplitudinii mişcărilorrespiratorii, a consumului de oxigen şi a arderilor; în acelaşi timp se observă oactivizare a aparatului circulator, o supraactivitate musculară şi dispariŃiaoboselii. La mare se observă creşterea numărului de globule roşii, diminuareatulburărilor neurovegetative, hipercalcemie şi hiperfosforemie. Muntele şi mareapot avea deci indicaŃii şi contraindicaŃii terapeutice comune, dar şi speciale. Înconcluzie, climatoterapia se recomandă în terapia anemiilor, nevrozelor astenice,surmenajului fizic şi intelectual, afecŃiunilor respiratorii, etc.

1 Ministerul SănătăŃii, Cura balneoclimaterică, Editura Medicală, 1986, p. 209; Elena Berlescu, Micăenciclopedie de balneologie a României, Editura ALL, 1996


În ceea ce priveşte acŃiunea pozitivă a apelor minerale se distinge o paletălargă de utilizări. În general, acestea se pretează la o valorificare complexă: curăinternă, aerosoli, inhalaŃii, cură externă în căzi, bazine pentru balneaŃie, bazinede kinetoterapie, piscine şi solarii, etc.

CompoziŃia chimică a apelor minerale, concentraŃia şi temperatura lor lefac deosebit de eficace în tratamentul multor afecŃiuni, fiind utilizate în terapiaprofilactică, curativă şi recuperatorie. În cura internă este unanim recunoscutăacŃiunea apelor minerale asupra tubului digestiv, exercitând o acŃiunebinefăcătoare asupra mucoasei gastrice şi intestinale sau combătând iritaŃia şiinflamaŃia locală; ele influenŃează secreŃia şi sensibilitatea gastro-intestinală şidau rezultate în ulcere duodenale cronice, spasme pilorice, colite cronice şiconstipaŃii. De asemenea, cura cu apă minerală poate ameliora afecŃiuni aleaparatului locomotor, ale căilor respiratorii, ale aparatului urinar, etc. Apeletermale au o acŃiune calmantă, antiseptică şi antiinflamatoare, fiind recomandateîn tratamentul afecŃiunilor reumatismale, cronice şi subacute, al inflamaŃiilorcronice ale organelor genitale, ale varicozelor şi flebitelor, etc.

Dat fiind că în condiŃiile Ńării noastre, pe spaŃii restrânse, se întâlnescnumeroase surse de ape minerale cu concentraŃii şi compoziŃii diferite, esteposibilă tratarea simultană a mai multor afecŃiuni la acelaşi curant, ceea ce lesporeşte valoarea terapeutică. Este cazul staŃiunilor Covasna, Călimăneşti-Căciulata, Slănic Moldova, Vatra-Dornei, Herculane, unde se tratează alături deprofilul principal mai multe boli asociate.

Prin calităŃile fizico-chimice şi valoarea terapeutică, apele minerale dinŃara noastră sunt similare şi în cazul unor staŃiuni chiar superioare celor dinvestitele staŃiuni de peste hotare.

Cât priveşte talazoterapia (băile de mare), prin mineralizarea şitemperatura apei, acŃiunea mecanică a valurilor şi alte caracteristici, contribuiela călirea organismul şi măreşte rezistenŃa la răceli, iar valurile produc un masajce intensifică circulaŃia sângelui.

Nămolurile terapeutice sunt utilizate în aceleaşi afecŃiuni ca şi apelesărate, administrându-se sub formă de împachetări, oncŃiuni generale sauparŃiale, infuzii cu turbă uscată, etc.

Sub forma unei sinteze, afecŃiunile ce se pot trata cu ajutorul factorilornaturali de cură şi staŃiunile în care se tratează afecŃiunea respectivă sunt redateîn tabelul 2.


Tabelul nr. 2 AfecŃiuni şi staŃiuni de tratament

AfecŃiuni StaŃiuni în care se tratează afecŃiunea respectivăAfecŃiuni ale aparatului locomotor,reumatismale, neurologiceperiferice, ortopedico-traumatologice

Amara, Bazna, Balta Albă, Călimăneşti-Căciulata,Eforie Nord, Carmen Silva, Băile Felix, Gogora,Geoagiu, Băile Herculane, Mangalia, Moneasa, OcneleMari, Ocna Sibiului, Pucioasa, Rodbav, Slănic Prahova,Slănic Moldova, Săcelu, Sovata, Tinca, Techirghiol,VaŃa, Vatra-Dornei

AfecŃiuni ale aparatuluicardiovascular

Balvanyos, Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad,Vatra Dornei

AfecŃiuni ginecologice Amara, Bazna, Eforie Nord, Carmen Silva, Băile Felix,Geoagiu, Mangalia, Moneasa, Ocna Sibiului, Rodbav,Slănic, Săcelu, Sovata, Techirghiol

AfecŃiuni ale aparatului respirator Eforie Nord, Carmen Silva, Bogora, Mangalia, SlănicMoldova

AfecŃiuni O.R.L. Slănic MoldovaAfecŃiuni endocrine Borşa, Borsec, Stâna de ValeAfecŃiuni dermatologice Balta Albă, Eforie Nord, Carmen Silva, Mangalia,

Techirghiol, AmaraAfecŃiuni ale tubului digestiv şi aleglandelor anexe

Borsec, Călacea, Călimăneşti-Căciulata, Lipova,Malnaş, Olăneşti, Sîngeorz, Slănic Moldova, Tinca,Vîlcele

Boli de nutriŃie Călimăneşti-Căciulata, Malnaş, Olăneşti, SlănicMoldova, Sîngeorz, Vîlcele

Boli urorenale Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti, Slănic MoldovaNevroză Balvanyos, Borsec, Borşa, Moneasa, Sinaia, Stâna de

Vale, Tuşnad, VaŃaBoli profesionale Călimăneşti-Căciulata, SinaiaSursa: După Ministerul Turismului, StaŃiuni de odihnă şi cură balneară, Editura SportTurism, 1980, p. 3-4

Implicarea turismului rural în valorificarea potenŃialuluibalneoclimateric de interes local.

Prin profilul şi factorii naturali de cură de care dispun, staŃiunile pot fiîmpărŃite în două categorii: a) staŃiuni balneoclimaterice, care beneficiază atât defactori balneari, cât şi climatici utilizaŃi în numeroase forme de tratament şi b)staŃiuni climatice, profilate în special pe odihnă, convalescenŃă şi refacere aechilibrului organismului.

StaŃiunile balneoclimatice sunt la rândul lor diferenŃiate în trei categoriifuncŃie de importanŃa factorilor naturali, recunoaşterea eficienŃei terapeutice întimp, dotarea privind cazarea şi bazele de tratament: a) staŃiuni de interesgeneral (naŃional şi internaŃional), dotate cu amenajări importante de cură şicazare, care funcŃionează tot timpul anului; b) staŃiuni de interes local, careposedă amenajări ceva mai restrânse, funcŃionând de obicei în sezonul de vară,cu o arie ceva mai restrânsă de solicitări; c) localităŃi cu factori de cură şi uneleamenajări balneare, unde această activitate reprezintă o parte mică dinpreocupările oraşului sau comunei respective. Această ultimă grupă constituie


„rezerva de factori naturali ai Ńării” la îndemâna organelor locale şi centrale, înperspectiva unor viitoare dezvoltări.

După datele care circulă în literatura turistică, Ńara noastră ar avea înprezent cca 160 de staŃiuni şi localităŃi balneoclimatice, din care peste 60 sunt deimportanŃă generală şi locală, dar din acestea doar 20 satisfac exigenŃele actualeinterne şi internaŃionale2.

StaŃiunile balneoclimatice de interes general sunt, de regulă, nominalizateîn diferite lucrări şi ghiduri turistice. În schimb, staŃiunile şi localităŃilebalneoclimaterice de interes local şi localităŃile cu factori de cură dar cuamenajări balneare reduse nu se găsesc decât parŃial nominalizate şi analizate. Oîncercare în acest sens prezentăm în tabelul 3.

Tabelul nr. 3Repartizarea teritorială a staŃiunilor şi a localităŃilor cu factori naturali de cură pe

regiuni de dezvoltare economică şi pe judeŃeStaŃiuni şi localităŃi balneoclimatice

din care:Regiunea dedezvoltare, judeŃul

Total de interesgeneral

de intereslocal

climatice,de odihnă

localităŃicu unele

amenajări(0) (1) (2) (3) (4) (5)

TOTAL 130 33 52 28 171. NORD-EST 8 4 1 1 2Bacău 2 1 1Botoşani -Iaşi 2 1 1NeamŃ 2 1 1Suceava 1 1Vaslui 1 12. SUD-EST 17 7 3 6 1Brăila 2 1 1Buzău 3 1 2ConstanŃa 11 5 5 1GalaŃi -Tulcea -Vrancea 1 13. SUD-Muntenia 13 4 4 3 2Argeş 3 2 1Călăraşi -DâmboviŃa 1 1Giurgiu -IalomiŃa 1 1Prahova 8 2 2 3 1Teleorman -

2 Neacşu Nicolae, Turismul şi dezvoltarea rurabilă, Editura Expert, 2000, p. 66; Glăvan Vasile, Turismul înRomânia, Editura Economică, 2000, p. 95


(0) (1) (2) (3) (4) (5)

4. SUD-VESTOltenia 13 5 6 2 -

Dolj -

Gorj 3 1 1 1

MehedinŃi 1 1

Olt 2 1 1

Vâlcea 7 3 3 1

5. VEST 14 4 3 5 2

Arad 2 1 1

Caraş-Severin 7 1 5 1

Hunedoara 3 1 1 1

Timiş 2 1 1

6. NORD-VEST 27 3 16 1 7

Bihor 8 2 1 5

BistriŃa Năsăud 1 1

Cluj 6 6

Maramureş 6 4 1 1

Satu Mare 3 2 1

Sălaj 3 3

7. CENTRU 37 6 19 9 3

Alba -

Braşov 6 6

Covasna 6 1 5

Harghita 16 2 9 2 3

Mureş 5 1 4

Sibiu 4 2 1 1

8. BUCUREŞTI-Ilfov

1

MunicipiulBucureşti

-

Sursa: Calculat după Ministerul SănătăŃii, Cura balneoclimatică, Editura Medicală, 1986 –Tabelul sintetic


Din analiza repartizării teritoriale a celor 130 staŃiuni şi localităŃibalneoclimatice selectate de către Ministerul SănătăŃii rezultă:

• la nivelul întregii Ńări, din cele 130 localităŃi balneoclimaterice luate înanaliză, 25,5% sunt de interes general (naŃional şi internaŃional), 42,0%sunt de interes local, 21,5% sunt cu caracter climateric, iar 13,5% suntlocalităŃi care dispun doar de unele amenajări pentru punerea în valoarea factorilor respectivi de cură

• dacă privim împreună localităŃile balneare de interes local (52) şi cele cuunele amenajări (17) constatăm că acestea reprezintă peste 50% în total,ceea ce înseamnă că spaŃiul rural dispune de numeroşi factori de cură,care pot fi puşi în valoare prin efortul organelor comunale şi alpensiunilor turistice

• cu excepŃia a 8 judeŃe (Botoşani, GalaŃi, Tulcea, Călăraşi, Giurgiu,Teleorman, Dolj, Alba), fiecare din restul judeŃelor (31) are pe teritoriulpropriu structuri de localităŃi balneoclimatice, răspândite, totaproximativ, în proporŃie de 50%, în mediul rural

• la nivelul regiunilor de dezvoltare, concentraŃia cea mai mare a factorilornaturali de cură, se găseşte în regiunile Nord-Vest, Centru, Vest şi Sud-Vest

Toate aceste date, ilustrate semnificativ şi în harta ce urmează (fig. 1),demonstrează faptul că valorificarea imensului potenŃial balneoclimateric decare dispune România depinde, în parte, şi de capacitatea spaŃiului rural de aasigura atât baza de cazare a solicitanŃilor, cât şi cea de tratament, acolo undelipseşte. Peste tot unde este cazul, pensiunile rurale pot prelua operaŃiunile decazare şi alimentaŃie, în interesul ambelor părŃi: solicitanŃi de tratament balnearşi patroni de pensiuni.

Cum factorul natural de cură cel mai răspândit în teritoriu îl constituie apaminerală , amenajarea pentru tratament nu ridică probleme deosebite definanŃare. În cazul apelor minerale se impun, în principal, operaŃiuni de forare,captare, transport, înmagazinare şi distribuŃia la consumator, evacuarea apelorreziduale, bazine de balneaŃie, etc. Pentru aplicarea climatoterapiei amenajărilesunt de asemeni simple: terase, aerosolarii, plaje, etc. Fiecare comună, dinresurse proprii sau în contextul integrării europene din resurse externe, poate săse angajeze în asigurarea amenajărilor necesare sau să le modernizeze pe celeexistente. În toate cazurile însă, cu respectarea şi aplicarea normelor tehnice şisanitare cu privire la asistenŃa balneară şi climaterică: protecŃia sanitară astaŃiunilor balneoclimaterice, utilizarea substanŃelor minerale terapeutice cât şinorme pentru aplicarea climatoterapiei.


Fig. 1. StaŃiuni turistice balneoclimaticeSursa: Vasile Glăvan, Turismul în România, Editura Economică, 2000, p. 96

Locul şi rolul spaŃiului rural în valorificarea potenŃialului balneoclimaterical Ńării noastre apare şi mai pregnant dacă analiza s-ar continua. În lucrarea citatăa Ministerului SănătăŃii (p. 333-349) se prezintă o listă de 376 de locuri şilocalităŃi cu factori de cură, în special ape minerale, dar fără amenajări.Examinarea răspândirii acestor locuri şi localităŃi în teritoriul Ńării este în curs şiva fi prezentată cu alt prilej, dar concluzia poate fi anticipată: în perspectivaatragerii în circuitul fizioterapiei a factorilor de cură din aceste localităŃi,turismul rural se poate implica într-o măsură crescândă, evident şi în interesulsău.

După cum se ştie, turismul rural românesc cunoaşte, în ultima perioadă, oputernică expansiune, concretizată în înfiinŃarea unui număr mare de pensiunituristice şi agroturistice, în tot mai multe localităŃi de pe tot cuprinsul Ńării,inclusiv în localităŃile cu factori de cură de interes local sau în cele cu factori decură dar fără amenajări balneare.

CondiŃia principală pentru dezvoltarea în continuare, atât a turismuluibalnear de interes local, cât şi a turismului rural este îmbunătăŃirea echipăriiteritoriului din aceste zone cu utilităŃile necesare: elemente de infrastructurăgenerală şi specială3. În contextul integrării europene, şansa intensificării acestuiproces este sporită. Avem în vedere fondurile ce se pot derula prin AgenŃia

3 Pentru detalii vezi C. NiŃă, M. NiŃă, I. NiŃă, Turismul rural – expresie şi direcŃie a echipării teritoriului local, învolumul „Turismul rural românesc”, Editura Performantica, 2005, p. 114-125.


SAPARD, Programul PHARE şi Fondul European Agricol de DezvoltareRurală.

AcŃionându-se în direcŃia echipării teritoriale, se recomandă păstratăautenticitatea fiecărei localităŃi sau zone rurale. LocuinŃa rurală nu poate rămâne,fără îndoială, inconfortabilă. Dimpotrivă, ea trebuie să fie dotată cu toateinstalaŃiile şi elementele comfortului actual, dar trebuie să se păstreze avantajelemediului rural: accesul inedit la natură, prospeŃimea aerului, configuraŃiaecologică, liniştea şi pădurile din vecinătate şi alte aspecte ale cadrului natural,dar şi valorile şi tradiŃiile locale (arhitectura, folclorul, etc.) care constituie şi vorconstitui elemente de specificitate locală. Departe de a constitui un mediumarginal, pe cale de dispariŃie sau „asimilare urbană”, satul dobândeşte oproblematică şi deci o importanŃă nouă în dezvoltarea societăŃii contemporane.

Concluzii

- EficienŃa terapeutică incontestabilă şi unanim recunoscută pe plan mondial apotenŃialului balneoclimatic existent în Ńara noastră obligă toŃi factoriirăspunzători să-şi intensifice eforturile pentru utilizarea completă şivalorificarea superioară a factorilor naturali de cură.

- Apare deci necesar ca pe lângă continuarea dezvoltării staŃiunilor balnearetradiŃionale şi cu factori curativi reprezentativi, într-o serie de localităŃirurale, pe teritoriul cărora există factori de cură exploatabili din punct devedere medical şi economic, să se treacă de urgenŃă la construirea unormicrobaze de tratament de interes local, scontându-se şi pe capacitatea decazare a pensiunilor turistice.

- Această acŃiune se poate declanşa fie pe baza unui program naŃional, iniŃiatde către Ministerul SănătăŃii şi Autoritatea NaŃională de Turism, fie la nivellocal, prin intervenŃia organelor comunale şi a unor agenŃi economici dinzonele respective. În acest scop se poate promova şi un parteneriat între maimulte comune sau judeŃe, ce gravitează în jurul unor resurse balneare. Pebaza unor proiecte viabile se poate recurge şi la finanŃare din cadrulfondurilor europene.


Bibliografie

1. ***, Ministerul SănătăŃii, Cura balneo-climatică, Editura Medicală,

Bucureşti, 1986

2. Bertescu Elena, Mică enciclopedie de balneologie a României, Editura ALL,

Bucureşti, 1996

3. Glăvan Vasile, Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000

4. Muşat Sorin, Cura şi odihna la mare, Editura Medicală, Bucureşti, 1986

5. NiŃă C., NiŃă M., NiŃă I., Turismul rural – expresie şi direcŃie a echipării

teritoriului local, în volumul „Turismul rural românesc”, Editura

Performantica, Iaşi, 2005

6. NiŃă Ilie, Turismul rural – componentă de perspectivă a turismului

românesc, în volumul „Turismul rural românesc”, Editura Pan Europe, Iaşi,

2001.

1.15. PROIECT DE FUNCłIONARE A CASEI RURALE,CENTRUL DE RESURSE PENTRU

ASISTENłĂ RURALĂ ŞI CONSULTANłĂ

Elena DomniŃa BĂLINIŞTEANU

CASA RURALĂ DE ASISTENłĂ ŞI CONSULTANłĂ va fi un loc încare vor fi puse în practică toate rezultatele cercetărilor întreprinse de-a lungulanilor de majoritatea celor ce şi-au dedicat eforturile şi timpul pentru a contribuila dezvoltarea rurală din toate punctele de vedere.

Aceasta va fi un loc în care tinerii absolvenŃi din mediul rural îşi vor puteadovedi performanŃele privind dezvoltarea satelor româneşti şi valorificareatuturor resurselor, a conservării moştenirii trecute ca origine, identitate naŃionalăşi spirituală.

Înainte de toate dezvoltarea trebuie să fie durabilă, să includă şi protecŃiamediului, exploatarea raŃională a resurselor naturale şi neconvenŃionale.

Dezvoltarea este un proces care:• se naşte dintr-un demers voluntarist şi participativ;• necesită mobilizarea resurselor fizice şi umane ale unui teritoriu;• este evidenŃiat în respectul identităŃii acestui teritoriu, a posibilităŃilor

sale, a slăbiciunilor sale;• emite diagnostice, obiective şi proiecte;• prognozează în timp şi spaŃiu acŃiunile ce vor fi întreprinse.

Dezvoltarea este o dinamică:• ce garantează îmbunătăŃirea generală a condiŃiilor de viaŃă şi a

structurilor economice şi sociale;• o expansiune, un progres, un elan durabil al unui punct de vedere

cantitativ şi calitativ care nu se rezumă numai la creştereaeconomică.

Dezvoltarea trebuie să garanteze OMULUI din ce în ce mai multbunăstarea nealterata dar şi emanciparea sa în plan individual şi colectiv.

Dezvoltarea integrează noŃiunile democratice, cetăŃenie şiresponsabilitate.

Casa Rurală pentru AsistenŃă şi ConsultanŃă va reprezenta:• un organism privat, independent şi pluralist care să îndeplinească o

sumă de misiuni şi servicii publice.Activitatea CASEI RURALE are ca scop dezvoltarea regiunilor rurale

prin susŃinerea proiectelor economico-sociale, culturale şi de mediu înscrise într-un program global de dezvoltare a României.

Elena DomniŃa BĂLINIŞTEANU122

Colectivul CASEI RURALE cuprinde:• femei şi bărbaŃi cu competenŃe multiple şi complementare, organizaŃi

în echipe, structuraŃi în reŃea, ea însăşi integrată într-un contexteuropean.

CASA RURALĂ va avea un CONSILIU DE ADMINISTRAłIEreprezentând actorii locali responsabili şi alte categorii care îi va garantaindependenŃa şi credibilitatea.

Rolul CASEI RURALE va fi de:• releu,• de consultanŃă şi porpuneri,• de dinamizare,• de expertiză,• de educaŃie pentru receptarea din mers a “noului” în scopul

adaptării prin înŃelegerea ceea ce asigură complianŃă (participareaconştientă)

• a locuitorilor, a asociaŃiilor lor, a puterilor locale şi ale altor nivelede putere sau instituŃii

Pentru a susŃine o politică de dezvoltare locală rurală principiile CASEIRURALE vor fi:

• participarea cetăŃenilor, o condiŃie indispensabilă pentru pertinenŃaşi succesul programelor şi proiectelor derulate;

• mobilizarea locuitorilor şi asociaŃilor pentru a participa la stabilireaacŃiunilor ce vor fi întreprinse;

CASA RURALĂ va elabora şi pune la dispoziŃie “actorilor locali”elemente esenŃiale pentru luarea deciziilor.

Pentru aceasta va fi necesar să:• se lucreze prin obiective în coordonare cu actorii locali;• să realizeze diagnostice bazate pe date concrete şi la cererea

populaŃiei (deci o bună concentrare a nevoilor şi disponibilităŃilorlocale);

• să ofere o viziune globală a tuturor aspectelor situaŃiei locale şiimpactul deciziilor prioritare ceea ce se implementează uneori greudatorită reticenŃei, ca efect al necunoaşterii şi tradiŃionalismului.

Aportul ideilor noi este primordial deoarece:• se oferă exemple ce pot fi transpuse, strategii inovatoare, demersuri

inventive şi creative care să conducă la concretizarea proiectelorpilot, de a căror succes depinde transformarea lor în modele deurmat;.

• munca de teren – întoarcerea la concret trebuie să fie în centruldispozitivului de acŃiuni, să fie locul de definire a aspectelor şi

Proiect de funcŃionare a casei rurale, centrul de resurse pentru asistenŃă rurală 123

preocuparilor CASEI RURALE, de succesul căreia depinde în fond“Bunăstarea rurală” pe baze moderne;

• România rurală este alcătuită din teritorii diversificate care necesităapropieri şi abordări specifice;

• lumea agricolă este o componentă esenŃială a ruralităŃii;• trebuie utilizate resursele locale într-o optică de dezvoltatre durabilă

care nu poate fi concepută înafara rezolvării problemelor de mediu;• amenajarea teritoriului şi protecŃia mediului sunt elemente esenŃiale

ale dezvoltarii rurale;• trebuie încercată concilierea aşteptărilor tuturor categoriilor de

cetăŃeni;• trebuie favorizate complementaritatea urban-rural.

Promisiunile,aşteptările PROIECTULUI:- Companiile pot răspunde exigenŃelor sec.al-XXI-lea

Mediul rural românesc este dinamic şi participă în procesul de dezvoltare.Mediul rural trebuie să rămână un loc de viaŃă şi de muncă acceptat mai

ales de tinerii care altfel vor migra spre oraş sau peste hotare.

Este necesar să anticipăm evoluŃia, să devansăm evenimentele şi săinvestim în perspectivă;

- să promovăm dezvoltarea durabilă şi să pregătim generaŃiile viitoare;să-i îndreptăm şi să-i motivăm să participe la dezbaterea asupra lumiiviitoare; să-i învăŃăm să privească şi să înŃeleagă mediul lorînconjurător;

- să descurajăm excluderile şi să favorizăm integrarea socială;- să dezvoltăm spaŃiile de dialog şi de participare la decizii. Este necesar

să creămşi să favorizăm aceste locuri de inventivitate, de creativitate şisolidaritate, aleşii rămânând ultimii care decid. Reevaluarea mediuluirural montan cu specificul sau (preocupări tradiŃionale, resursenaturale, meserii specifice s.a.)

Misiunile specialiştilor CASEI RURALE vor fi:• să informeze, să sfătuiască şi să participe alături de actorii locali,

conducând operaŃiunile de dezvoltare rurală;• să joace un rol de interfaŃă internaŃională pentru a face cunoscută

realitatea, know-how-ul şi competentele româneşti în exterior cuocazia schimbărilor de experienŃă şi să valorifice know-how-uleuropean în folosul regiunilor rurale româneşti cu specificul lorcultural, traditional;

Elena DomniŃa BĂLINIŞTEANU124

• CASA RURALĂ trebuie să reprezinte un centru de resurse şi deexpertiză specializat în colectarea, prelucrarea şi analizainformaŃiilor apropiate, conforme cu procesul de globalizare şiintegrare europeană.

Pentru reuşita misiunilor este necesar să se urmărească obiectivele:• de a fi un punct de referinŃă, un interlocutor privelegiat, un centru de

inovare în materie de dezvoltare rurală, de participare a locuitorilor,de asistenŃă arhitecturală şi urbanistică a mediului rural;

• de a fi o sursă de propuneri faŃă de actorii locali şi de intervenŃie înmediul rural;

• de a reprezenta un partener avizat pentru rezolvarea problemelormediului rural;

• de intensificare a capacităŃilor de îmbunătăŃire a procesului dediagnosticare documentelor strategice, cum sunt:

- programele comunale de dezvoltare rurală, pentru ca ele săconstituie instrumente de comunicare şi de adaptare a celor maiperformante decizii;

- de a acŃiona astfel încât programul comunal de dezvoltare ruralăsă devină un instrument de coordonare a politicilor comunale;

• de a ne îmbunătăŃi continuu competenŃa pentru mobilizareacetăŃenilor;

• de a investi în comunicare şi relaŃii umane;• de a deveni o instituŃie suplă şi participativă, adaptată nevoilor

mediului rural şi întregii societăŃi româneşti;• de a iniŃia parteneriate, de a crea şi participa în reŃele, de a reprezenta

un declanşator de proiecte.

În concluzie, Casa Rurală de AsistenŃă şi ConsultanŃă poate juca unrol hotărâtor în conceperea, organizarea şi derularea turismului rural şiagroturismului în spaŃiul rural românesc. În acest sens, Casa Rurală de

AsistenŃă şi ConsultanŃă îşi asumă o nobilă responsabilitate.

SECłIUNEA a II-a

TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL ÎN CONTEXTEUROPEAN (EXPERIENłE EUROPENE)

2.1. TURISMUL RURAL ÎN łĂRILE EUROPENE

DumitriŃa IONESCU Liana PASCARIU

IntroducereSe poate afirma că apariŃia călătoriilor turistice s-a produs în antichitate,

iar activităŃile turistice în spaŃiul rural au început a fi practicate empiric dinaceeaşi perioadă. Este cunoscută astfel participarea în număr mare a elevilor la:vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) şi Delfi (Apolo)- frecventarea băilorcurative sau jocurilor festive periodic organizate.

În periada romană majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale,culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spaŃiul rural. Înacelaşi timp cu evoluŃia societăŃii omeneşti se diversifică şi structuracălătoriilor. Astfel, în Evul Mediu, călătoreau un număr însemnat comercianŃii,dar întâlnim frecvent ambasadori, preoŃi şi pelerini, oameni de ştiinŃă, artişti,calfe şi studenŃi. Unii din aceşti călători au decis să transmită experienŃele lor.De exemplu, s-au păstrat scrierile călugărului francez Aimeri Picaud, carerealizează la 1130 un îndrumar pentru pelerinii doritori să ajungă la Santiago deCompostella, sau ale preotului japonez Basho care a scris un poem intitulat„Drum îngust spre Nordul îndepărtat”.

Europa este cea care înregistrază primele forme conştientizate de turismrural în secolele XVI-XVII; în acele vremuri pictorii erau interesaŃi să valorificeîn operele lor construcŃiile şi mediul spaŃiului rural. ViaŃa satului, aşa cum eraea şi nu inventată, este imortalizată în operele pictorilor francezi, italieni sauolandezi. Pe acest fond marele gânditor francez Jean Jacques Rousseau (1721-1778) povesteşte în lucrarea sa „Confesiuni” despre o călătorie în care atraversat Alpii, ce a sugerat multor oameni ai timpului planuri de călătorii spreregiunile muntoase pentru a admira natura. În secolul următor, al XIX-lea, odatăcu afirmarea marilor peisagişti, arhitectura rurală ocupă un loc din ce în ce maiimportant în desen sau pictură. Se impun din nou pictorii şi artiştii francezi şiitalieni cărora li se adaugă mai apoi cei din Anglia (Grolleau Henri-”Patrimoinerural et touorisme dans la C.E.E.„).

În România, care - aşa cum afirmă Geo Bogza în reportajul „Sate şi oraşe”la început a fost o Ńară de sate, prin excelenŃă agricolă - spaŃiul rural s-a aflat la

DumitriŃa IONESCU, Liana PASCARIU126

el acasă întotdeauna. Mai mult, „viaŃa la Ńară” a fost un subiect frecvent alliteraturii noastre, culminând cu manifestarea unui puternic curent literar;similar, în operele plastice din perioadele de la sfârşitul secolului XIX şiînceputul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul şi inspiratorul unuinumăr însemnat de pictori români.

În ceea ce priveşte manifestările ce pot fi catalogate drept începuturi alecirculaŃiei turistice rurale din Ńara noastră - neluând în seamă faptul că ori ceorăşean de condiŃie bună îşi putea permite, avea o casă „la Ńară„ - amintim:obiceiurile de Sânzâiene când, coform tradiŃiei maramureşenii porneau spremănăstirile din Moldova; pelerinajele către locaşurile de cult; vacanŃele desărbători în lumea satului sau la mănăstire, dar mai ales obiceiul retragerii cătresat în timpul verilor călduroase, locul ideal de petrecere a unor clipe dedestindere.

Concomitent cu creşterea frecvenŃei circulaŃiei turistice au evoluat şiechipamentele turistice: de la cele privind transportul (poştalioanele şi locurilede schimb ale cailor - „poştele” care încă mai revin şi astăzi în poveştilesătenilor, ca şi denumirile unor localităŃi legate de această activitate - exempluPoşta Câlnău) la cele care asigurau în norme profesioniste cazarea şi masa(vestitele hanuri în toate cele trei Ńări române).

Dintre cei ce au apreciat şi preŃuit vacanŃele în spaŃiul rural putemenumera personalităŃi ale culturii româneşti ca: Alexandru VlahuŃă, Ion LucaCaragiale, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, NicolaeGrigorescu, Ştefan Luchian, Calistrat Hogaş, Nestor Urechia, Nicolae Iorga,Octavian Goga, George Enescu, Ştefan Ciobotăraşu şi mulŃi alŃii. ToŃi cei ce aufost promotorii unei mode, ai unui mod de viaŃă nou ce a contribuit la realizareaunei mentalităŃi care în timp a generat călătoria, circulaŃia turistică, mai apoiturismul.

Reiese din această prezentare că turismul rural s-a derulat în Ńara noastrăpână în a doua jumătate a secolului al XX-lea doar în mod spontan. După anii ‘60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de Ńinta(destinaŃia) vacanŃelor sale, turismul devenind una din cele mai importanteactivităŃi economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinŃe depetrecere - tot mai fracventă - a vacanŃelor în mijlocul naturii, din ce în ce maimulŃi turişti şi-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul (spaŃiul) rural.

Ce-şi propuneau aceşti călători, drumeŃi, excursionişti, într-un cuvântturişti? Un răspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor şi următoareaenumerare:

� Să-şi satisfacă curiozitatea şi dorinŃa de petrecere a vacanŃelor în cu totulalte condiŃii de viaŃă şi civilizaŃie decât cele obişnuite;

� Să-şi materializeze interesul pentru noi destinaŃii;� Să fragmenteze vacanŃa în 3-4 minivacanŃe (4-5 zile: mare, munte,

staŃiune localitate balneară, sat turistic tradiŃional);

Turismul rural în Ńările europene 127

� Sporirea gradului de solicitare pentru spaŃii de cazare cu un confort mairedus (deci mai ieftin);

� Turism cultural şi de cunoaştere (în special tinerii şi turiştii de vârsta atreia);

� Alegerea ca destinaŃii de vacanŃă a tărilor învecinate;În mod firesc s-au conturat următoarele avantaje:

� valorificarea bogatului potenŃial rural;� economisirea de investiŃii pentru crearea de capacităŃi de cazare,

alimentaŃie publică şi agrement;� reducerea la minim a personalului de servire;� decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate;� îmbunătăŃrea nivelului de trai în zonele utilizate ca baza

materială a turismului;� surse suplimentare de venituri pentru populaŃia rurală;� înviorarea tradiŃiilor populare, dorinŃa de perpetuare a unor

meşteşuguri tradiŃionale.Cercetările inteprinse la începutul deceniului opt al secolului nostru au

scos în evidenŃă că cererea turistică şi alegerea destinaŃiilor turistice au fostputernic influenŃate de formele de agrement şi animaŃie oferite de fiecare zonă înparte, de poziŃie şi accesibilitate, cadrul natural precum şi cel socio-economic,etnografia şi folclorul local.

Turismul rural în Ńările europene cu tradiŃieTurismul rural se sprijină pe majoritatea tipurilor de primire (recepŃie)

existente, pe dotările ce se regăsesc, în mare parte, în proprietate privată alocuitorilor din spaŃiul rural, practicanŃi (în calitate de prestatori) ai activităŃilorturistice.

ReŃeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizere în cadrulstatelor ComunităŃii Europene. Aceasta datorită:

� condiŃiilor de organizare create;� a organismelor neguvernamentale naŃionale şi internaŃionale existente;� sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung, cu dobânda de

3-4 %- FranŃa, Germania, Austria - scutire de impozit pe activitateaturistică desfăşurată, sprijin logistic, formare de cadre şi îndrumare, ş.a.),a C.E.E. prin intermediul programelor PHARE;

� experienŃei câştigate şi dorinŃei de perfecŃoinare manifestate permanent.În Germania, de exemplu, „VacanŃele la fermele Ńărăneşti” au condus,

printre altele, la o concluzie apreciată şi bine cunoscută - a gazdelor(receptorilor-prestatorilor de servicii turistice): ”un oaspete pentru un sejuraduce mai mult profit decât orice altă activitate în cursul unui an întreg”. Drepturmare, în 1980 a fost inaugurat un proiect de amenajare „de la Marea Nordului


până la Alpi”, ce-şi propune realizarea a 2000 de locuinŃe de vacanŃă cu circa 10000 de camere (cu unul şi două paturi).

Regiunile cele mai dezvoltate în activitatea de turism rural sunt:Schwartwald şi Messen.

Cele mai de sus pot fi conjugate cu legislaŃia anti-trust, cu încurajareapermanentă a afacerilor „mici şi mijlocii” cu capital familial şi nu în ultimulrând cu un foarte vechi concept german (Mala John-„Bussnis Guide Efopeen”)asupra vieŃii de familie şi în special legat de poziŃia femeii în societate („kinder,kuche und kirche”= „copil, bucătărie şi biserică”) - care au condus la obŃinereaunor rezultate deosebite şi o promovare ascendentă a turismului rural.

Sejururile oferite în turismul rural german poartă parfumul serbărilorberii, culoarea Dunării şi căldura copilăriei din poveştile fraŃiilr Grimm. Şi chiardacă aparent precizia, promptitudinea şi stilul german duc cu gândul căatmosfera este mai sobră, în realitate întâlnim căldura şi înŃelegerea gazdelorgermane. O altă surpriză plăcută va consta în vorbirea limbilor franceză şiengleză de către gazdele germane. În rest, modernul încearcă să nu deranjezenimic din ceea ce presupune tradiŃia.

FranŃa. În această Ńară turismul în spaŃiul rural are vechi tradiŃii şirealizează cote maxime de diversificare, organizare şi promovare. Mare parte aechipamentelor franceze pot fi numite case rustice şi sunt controlate, omologateşi rezervate prin federaŃia naŃională „Gîtes Rulaux”, ce cuprinde circa 37 000 deaşezăminte.

FuncŃie de caracteristicile dotărilor, segmentul de clientelă căruia seadresează sau preocupări, în spaŃiul francez vom întâlni asocieri ca: „Gîtes deFrance”, „Logis et Auberges de France”, „Stations Vertes de vacances”, „Relaiset Chateau”, „Relais de Silence”, „Camping et Caravaning” etc. În 1970, urmarea preocupărilor de a oferi servicii turistice în spaŃiul rural, ia naştere „Tourismeen espace rural” (TER), ce cuprindea 4 000 de sate turistice, 150 000 de paturi,dispersate în 80 de departammente.

Dintre zonele care situează această activitate pe o poziŃie importantăamintim: Haute-Savoie, Herault, Saone şi Loire, Cotes d’Armor sau Bas-Rhin-pe de o parte -precum şi regiuni binecunoscute ca: Bourgogne, Bretagne sauAlsace.

Austria. Şi în această Ńară turismul rural reprezintă o activitate care aconfirmat, a dezvoltat noi preocupări – devenite în timp profesii - care aucontribuit la evoluŃia aşezărilor săteşti. Formele de manifestare ale turismuluirural sunt: pensiunea Ńărănească (case Ńărăneşti cu camere de închiriat) şiturismul în hanuri. Analizând statistic realizările domeniului se remarcă poziŃiade fanion a regiunii Tirolului, unde totul a pornit de la intersecŃia rutelor nord-sud şi est-vest, caracterizată printr-un trafic ridicat.

Începând cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra ElveŃiei şi devinezonă de interes turistic. Creşterea realizată în domeniul turismului s-a bazat pe:


creşterea economică a întregii regiuni, creşterea populaŃiei, creşterea bugetuluide timp liber, creşterea transportului şi infrastructurii necesare acestora,dezvoltarea noilor sisteme de comunicaŃie, a sporturilor de iarnă şi nu în ultimulrând a urbanizării.

Rezultatele obŃinute în zona Tirolului sunt o urmare firească aprogramului iniŃiat de Ministerul Agriculturii şi al ComerŃului, sugestin intitulat„Planul Verde”, prin care s-au acordat gospodăriilor tiroleze împrumuturi(credite) cu o durată de rambursare mare (15 ani) şi o dobândă scăzută (3-5%).Toate acestea au condus la: omologarea şi funcŃionarea a 25 de comune turistice,în care o familie din două primeşte turişti la fermă, în medie existând - la fiecarefermă-6 paturi. Astăzi în întreg Tirolul o treime din gospodăriile aflate în mediulrural închiriază spaŃii de cazare.

Corelerea eforturilor şi necesitatea deşfăşurării unei activităŃi calitative -în coreleŃiile creşterii concurenŃei - au contribuit la înfiinŃarea OrganizaŃiilrTuristice Săteşti (OST), şi a Centrelor de AdministraŃie a OrganizaŃiilorTuristice Sateşti (CAOST) la nivelul judeŃelor. În întâmpinarea acestor iniŃiativeau venit „Sindicatele de iniŃiativă sătească”, „Oficiul de turism al landului” şi„Oficiul pentru promovarea turismului austriac”.

Promovarea activităŃilor turistice rurale este realizată prin: Camera deComerŃ Exterior, instituŃiile culturale, birourile liniilor aeriene, birourile oficialedin Ńările emitente de fluxuri turistice, prin ziare, reviste, emisiuni la radio şiteleveziune, afişe în locurile publice, prospecte, pliante, firme, participarea latârguri şi expoziŃii.

Aspecte ale turismului rural din alte Ńări europenePracticarea turismului rural s-a extins din ce în ce ma mult în a doua

jumătate a secolului XX. În aproape tot continentul european, un week-end sau ovacanŃă la Ńară au intrat în obişnuinŃa iubitorilor de aer curat, natura, spaŃii purecologice. Din rândul celorlalte Ńării europene practicante ale turismului rural senumără Belgia - Ńara lui Tintin, a berii, a lui „Mauneken Pris” şi a altor câtevabine cunoscute repere, din 1973 - când se constituie prima asociaŃie - devinerenumită şi în turismul rural. Belgia federală (compusă din: Vallonia, Flandra şiregiunea Bruxellesului) propune 260 de gituri rurale şi 245 camere „de oaspeŃi”în regiuni bogate în patrimoniul artistic şi tradiŃii populare.

Echipamentele sunt omologate, controlate şi rezervate, fiind situate maiales în jumătatea de sud a Belgiei. Wallonia este o zonă a pădurilor, rezervaŃiilornaturale, a râurilor, dar - în acelaşi timp al muzeelor - a construcŃiilor vechi bineconservate şi a echipamentelor de vacanŃă comfortabile.

Acest mic paradis veritabil este locuit de oameni veseli şi mereu gata săfacă o serbare, pragmatici, eficienŃi pentru a proba şi a demonstra buna lorreputaŃie de gazde deosebit de ospitaliere.


Danamarca - este locul unde produsul turistic rural poartă un numeatractiv: „vacanŃe active”. Prin intermediul organizaŃiei „Landsforeningen forLandboturisme” din Skandenborg sunt puse la dispoziŃie doritorilor 22 deaşezăminte cu circa 3 000 de paturi. Serviciile sunt oferite în demipensiune saupensiune completă; cazarea este oferită în locuinŃe la fermă, apartamenteindependente sau campinguri. Sunt acordate reduceri între 40-50% pentru copiisub 12 ani, iar în extrasezon se practică preŃuri speciale.

Finlanda - Ńara „făcută” parcă în întregime din ape, aer şi arbori. Cele maibine de 188 000 de lacuri şi peste 65% suprafeŃe acoperite cu păduri realizeazăaici paradisul amatorilor de natură şi aer pur, proaspăt dar mai răcoros.

łară în acelaşi timp al fiordurilor şi al lui Moş Crăciun, Finlanda posedăun popor calm, modest, pacifist şi foarte disciplinat. La toate cele prezentatepână acum trebuie să mai adăugăm lungile nopŃi albe din perioada verilorarctice, sauna, barca pentru peşte şi echipamentul din lemn.

Echipamentele turistice par a veni din lumea poveştilor, aceste micicabane sau „castele” din lemn se găsesc mai ales în zona lacurilor, a fiordurilorşi în jumătatea sudică a Finlandei. Sunt omologate peste 50 000 de aşezămintecu un număr de peste 10 000 de paturi.

Turiştii pot locui singuri în ferme sau gaspodării Ńărăneşti. De asemenea,în vacanŃele lor pot participa la viaŃa aşezărilor rurale, pot munci în cadrulgospodăriilor sau pot practica sportul - cel cel mai adesea echitaŃia sau schiul.Sunt acordate reduceri de 50% copiilor între 2 şi 11 ani, ca şi pentru sejururilelungi.

Irlanda - are incluse în circuitul turistic circa 500 de ferme ce oferă înmod tradiŃional formula „bed ă breakfast” (cazare şi mic dejun), dar la cerere şidemipensiune sau chiar pensiune completă. Numărul oaspeŃilor într-un astfel deaşezământ variază între 6 şi 10 persoane.

Echipamentele posedă în mod frecvent cai (pentru echitaŃie), instrumentarpentru practicarea pescuitului sau terenuri de golf. În zonele montane existăposibilităŃi pentru drumeŃii sau escaladă, iar în zona litorală sunt numeroaseplaje cu nisip şi se poate înota. Multe din ferme au amenajate locuri de joacăpentru copii şi se pot asigura la cerere servicii de „baby sitter”. În generalcopiilor li se acordă 25% reducere. În numeroase rânduri cazarea este oferită înapartamente independente sau rezidenŃe rurale rezervate în edificii antice.

Zonele renumite în turismul rural irlandez sunt litoralul vestic şi parteacentrală între Galway şi Dublin. Regiunile care se constituie în zoneletradiŃionale sunt: Ballyhourra Country (în apropiere de Shannon), JoyceCountry, Irishawen, Unabhan şi Carlow Country.

Italia. - turismul rural cunoaşte ca formă de manifestare „vacanŃele verzi”şi are ca principală componentă agroturismul. L’Asociazione Nazionale perl’Ambiente e il Territorio s-a construit la Roma în 1965. Ghidul ospitalităŃiirurale – editat periodic - conŃine informaŃii, adrese pentru vacanŃe la fermă,


descrieri ale echipamentelor, echipamente, produse tipice etc., despre dotăriledin 20 de regiuni ale Italiei.

În cele peste 500 de pagini ale ghidului editat în 1995 de AGRITURISTse regăsesc informaŃiii diverse despre aproxomativ 15 000 de echipamente(ferme, locuinŃe antice renovate, pensiuni, case de odihnă, vile moderne, casetraditionale, castele şi fortificaŃii).

Pe lângă descoperirea diversităŃii tradiŃionale culturale şi a peisajelor,turismul italian atrage prin: tradiŃiile culinare ale bucătăriei italiene; renumitelevinuri; dansurile şi cântecele folclorului sau muzicii culte; arhitectura diverselormonumente istorice; poezia şi legenda fiecărei aşezări în parte.

Renumite sunt regiunile: Piemonte, Lombardia, Trentino, Veneto, EmiliaRomagna, Liguria, Toscana, Lazio, Ambruzzo, Umbria, Campania, Puglia,Calabria, Sicilia şi nu în ultimul rând Alto Adige.

Interesant de remarcat este faptul că italienii sunt receptori de fluxurituristice, dar şi unii dintre cei mai mari emiŃători în cadrul mişcării turisticerurale.

Portugalia - 800 km de coastă (Ńărm-tarâm de vis), 12 insule, o pasiuneancestrală pentru ocean - căci aici Atlanticul întâlneşte Europa - patrie a unuipopor de cuceritori şi descoperitori (Vasco da Gama şi Magellan au fostportughezi), şi nu în ultimul rând locul de unde se „fabrică” vinul de Porto şi secântă fadoul.

Turismul rural este reglementat prin lege din anul 1986. El poate fipracticat de familii de agricultori sau de rezidenŃi din mediul rural posesori aunor rezidenŃe de interes particular, arhitectonic sau istoric. „Turismo no EscapoRural” (TER) propune case particulare, care pot fi frumoase ferme sau conacesau chiar castele din secolul XVII, case rustice sau ferme în plină activitate.Sectorul turismului este cordonat de Ministerull ComerŃului şi Turismului, careacordă şi autorizaŃiile pentru exercitarea acestei activităŃi. În acelaşi timp seacordă un ajutor material deosebit celor care doresc să practice turismul rural. Seacordă credite pe perioade lungi şi nerambursabile în procent variabil, 40-60%,cu condiŃia de a deafăşura această activitate în timp de minim 10 ani. Din punctde vedere turistic, Portugalia se împarte în opt zone promoŃionale: Costa deLisboa, Costa Verde, Costa de Prata, Montanhas, Planicies, Algarve, Azorele şiMadeira.

Turismul rural uneşte peste 100 de echipamente cu peste 1 500 de paturi,la: ferme (quinta), conace (casa), castele (castelo), mori (moinh), vile (vila).Există de asemenea numeroase campinguri în toată Ńara, care oferă posibilitateapetrecerii unei vacanŃe economice şi în plin contact cu natura. Pentru tineri seînşiră în lungul Ńării un lanŃ de 18 hanuri.

„VacanŃele la Ńară” în Portugalia oferă un mod deosebit de animaŃie,posibilitatea practicării sportului (înot, tenis, echitaŃie, vânătoare, golf) sau a


participării la viaŃa fermei -vacanŃe active.Gazdele vorbesc în marea majoritatea cazurilor 1-2 limbi de circulaŃie internaŃională (franceză, engleză, germană,italiană). Deviza lor: „Un turist=un prieten. Zâmbeşte!”

Alte Ńări - în ultimele decenii ale secolului XX, turismul rural s-a impusîn zone din ce în ce mai noi. Astfel, el se manifestă viguros în:

- Spania (Granada, Almeria, Malaga, Cadiz, Huelva, Sevilla, Cordoba,şi Jaen);

- ElveŃia (leman, Jura, Neuchatel, Berna, ticino);- Luxemburg (Porte des Ardennes, Mullerthal, Moselle);- Anglia (Kent, Norfolk, Suffolk, Warwickshine, łara Galilor);

De asemenea, este în plină afirmare în: Grecia, Islanda şi Suedia. Încearcăa se impune şi în Ńările Europei Estice: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovaacia,Fosta Iugoslavie şi România.

Spania La fel ca în restul Europei, turismul rural din Spania nu porneşte de la orealitate zero, deoarece a existat ca o reîntoarcere a emigranŃilor din oraşe spre sate. Fărăîndoială, el a înregistrat un avânt marcant în toată Europa, legat atât de schimbări înceea ce priveşte cererea, cât ş.i de recesiunea agriculturii..

Comparativ cu celelalte Ńări din Uniunea Europeană, în Spania există odezvoltare mai mică în materie de turism rural. Spania are un turism intern foartebine înrădăcinat, înŃelegând prin aceasta turismul care se referă la aşezările care nusunt pe coastă, fără nici un fel de specificaŃie calitativă. Mai mult de un milion despanioli îşi petrec vacanŃele în locurile de origine; fără îndoială, în termeni economici,veniturile financiare ale populaŃiei sunt reduse, ele provenind de la casele rudelor sau aprietenilor.

În ciuda celor expuse anterior şi aşa cum s-a stabilit la seminarul “Turismulrural şi dezvoltarea locală” (Laredo, 1991), posibilităŃile pe care le oferă turismul ruralsunt foarte numeroase dacă se reuşeşte, pe de o parte, schimbarea practicilor deconsum ale populaŃiei şi, pe de alta, acŃionarea asupra noilor generaŃii, care vor să îşischimbe obiceiurile de vacanŃă ori de câte ori ambianŃa rurală oferă o perspectivă maiinteresantă decât oferă, de obicei, satele din interior.

Se pot stabili trei etape în evoluŃia turismului rural din 1967, an în care serealizează primele acŃiuni de turism rural, până azi:

� Prima etapă: în l967 a început editarea ghidului Gospodării Ńărăneşti, rod alcolaborării între Ministerele Agriculturii şi Turismului;

� Etapa a doua: Ulterior s-a impus promovarea şi comercializarea turismului ruralîn Spania. S-au acordat ajutoare economice asociaŃiilor şi întreprinderilorcare erau considerate ca potenŃiale destinaŃii turistice şi care ofereaueventuale servicii de cazare şi alte activităŃi de divertisment în mediul rural.Aceste ajutoare au încetat în 1985;

� A treia etapă: din 1985 până astăzi, turismul rural s-a promovat prinmecanisme generale de dezvoltare ale Ministerulu Turismului, chiar dacăaceste stimulente sunt practic pe cale de dispariŃie, o dată cu transferarea


progresivă a competenŃelor în materie de turism la ComunităŃile Autonome.Unica măsură specifică de acŃionare asupra politicii turistice spaniole în mediul

rural a fost programul VacanŃe în Gospodării Ńărăneşti iniŃiat în 1967 cu participareaAgenŃiei de Extindere Agrară (Ministerul Agriculturii) şi a Ministerului InformaŃiei şiTurismului. Prin această măsură s-au alocat subvenŃii pentru reabilitarea şiîmbunătăŃirea caselor rurale cu destinaŃii turistice, ceea ce a constituit prima reŃea degospodării Ńărăneşti.

FuncŃia fundamentală a AgenŃiei de Extindere Agrară constă în promovareacererilor de credit pentru reformă şi pentru recondiŃionarea locuinŃelor. MinisterulInformaŃiei şi Turismului acordă subvenŃii pornind de la aceste cereri.

La început, programul de stat s-a caracterizat prin insuficienŃa ajutoarelor.Acestea nu erau subvenŃii, ci împrumuturi fără dobândă. Aceste împrumuturi au adusanumite îmbunătăŃiri în locuinŃele rurale, care continuau, fără să aducă cine ştie cebeneficii, să satisfacă cererea tot mai mare a turismului în zonele rurale, asigurândbeneficiarilor condiŃii de locuit şi confort.

În afară de subvenŃii sau împrumuturi, Ministerul InformaŃiei şi Turismului adesfăşurat o muncă limitată de promovare, prin publicarea unui ghid editat în 100000de exemplare în scopul informării şi popularizării acestui tip de cazare. In 1967 aînceput editarea ghidului Gospodării Ńărăneşti, care a fost publicat pentru ultima datăîn 1986.

Ulterior s-a urmărit promovarea şi comercializarea turismului rural în Spania.S-au acordat ajutoare economice şi subvenŃii asociaŃiilor, întreprinderilor etc., careerau considerate potenŃiale destinaŃii turistice (în special cu resurse naturale). Acesteajutoare au încetat în 1985.

Noul cadru instituŃional, produs al ConstituŃiei din 1978, împreună cucontextul economic al crizei petrolului, provoacă o perioadă de paralizare apoliticii turistice spaniole.

Procesul de descentralizare politică, care începe cu aprobarea Statutelor deAutonomie (decembrie 1979 până în iunie 1984), presupune ca planificarea şireglementarea turismului să cadă în sarcina ComunităŃilor Autonome.

Pentru a depăşi anumite limite şi dificultăŃi ale Programului Gospodăriilełărăneşti, în 1984 şi 1985, Secretariatul General al Turismului a publicat anumiteordine pentru a aloca subvenŃii nerambursabile asociaŃiilor, societăŃilor,cooperativelor sau grupărilor impresariale şi oricărei întreprinderi care ar avea cafinalitate promovarea şi comercializarea turismului rural.

În afară de aceste iniŃiative de dezvoltare turistică integrală, cum le-a calificatraportul CEE, alte ComunităŃi dezvoltă experienŃe interesante, ca oraşele turistice înAndaluzia, reabilitarea aşezărilor din łara Bascilor, a caselor din Catalunia saudezvoltarea turistică din Sierra Pobre ComunităŃii Autonome din Madrid.

Din 1985 până azi, turismul rural a fost promovat prin mecanismele generale dedezvoltare ale Ministerului Turismului, deşi, practic, aceste iniŃiative dispar o dată cu


transferarea progresivă a competenŃei în materie de turism la ComunităŃile Autonome.După cum s-a afirmat deja, în prezent, toate ComunităŃile Autonome au întreprinsiniŃiative în acest domeniu, existând oferte diferenŃiate de cazare, în funcŃie despecificul fiecăreia dintre ele.

Rolul Uniunii Europene în potenŃarea turismului rural în SpaniaMijloacele de sprijinire a turismului rural din partea Uniunii Europene au fost

variate şi au fost descrise în Studiul turismului rural în Uniunea Europeană.Analizând “Domenii Comunitare de Sprijin”, se stabilesc diverse măsuri şi direcŃii

de acŃiune care se referă direct la turismul rural. Comisia a stabilit listele zonelor eligibilepentru un număr de obiective (1,2 şi 5) şi a aprobat diferite Măsuri Comunitare deSprijin şi distribuire a ajutoarelor Uniunii Europene pentru fiecare din iniŃiativelecomunitare.

Domeniul Comunitar de SprijinProcentajul de 78% din teritoriul spaniol, cu un 58% din populaŃie aparŃine

zonelor marcate ca Obiectiv 1. De exemplu, aici sunt incluse ComunităŃile AutonomeAndaluzia, Asturias, Castillia la Mancha, Castilla şi Leon, Ceuta şi Melilla,Comunitatea Valenciană, Extremadura, Canarias şi Murcia.

ComunităŃile Autonome menŃionate anterior se confruntă cu o serie deobstacole care trebuie depăşite şi un mare potenŃial care trebuie valorificat pentrua beneficia de sprijinul Uniunii Europene, încercând să se reducă primele şi să sedezvolte următoarele:

� Obstacole: dezechilibru demografic, structura economică slabă. Toate acestease traduc prin lipsa de infrastructură, de echipamente şi de servicii, piaŃă demuncă perturbată, cu o rată de şomaj ridicată, sector industrial puŃin diversificat,ample zone rurale slab dezvoltate, lipsa de resurse hidrotehnice şi cercetăriinsuficiente în materie tehnologică;

� PotenŃial: resurse naturale, climă favorabilă, ofertă mare de locuri de muncă,înalt diferenŃial de creştere faŃă de Europa Comunitară, speranŃe de creştere anivelului de trai etc.Sarcina principală a fondurilor de ajutoare pentru aceste zone este

intensificarea dezvoltării, ajustarea structurală a regiunilor mai puŃin dezvoltate. Deaceea, Comisia stabileşte linii de acŃiune prioritare, prin care se încearcă să seinstrumenteze o serie de strategii. Astfel, Comisia stabileşte anumite direcŃii prioritare deacŃiune. DirecŃile prioritare au fost, pentru perioada 1989 -1993, următoarele:

� DesfiinŃarea monopolului: transport şi comunicaŃii;� Promovarea producŃiei în industria de meşteşuguri şi servicii;� ImbunătăŃirea cantitativă şi calitativă a turismului. ImportanŃa economică

a sectorului turistic în PIB-ul spaniol justifică stabilirea unei direcŃiide dezvoltare exclusivă pentru acest sector, al cărui obiectiv estecreşterea calităŃii şi cantităŃii ofertei turistice spaniole şi o mai mareintegrare în contextul spaniol.


Această direcŃie s-a structurat pe două părŃi, una de ajutoare pentru investiŃiileturistice şi alta de revalorizare a resurselor naturale din interiorul turistic al Ńării,pentru a îmbunătăŃi patrimoniul cultural şi a diversifica oferta cu turism rural şi cuturism de vizitare a monumentelor.

� Ajutor pentru agricultori şi dezvoltarea rurală;� Infrastructuri de susŃinere a activităŃilor economice;� Valorificarea resurselor umane.

FinanŃarea activităŃilor turistice din zonele Obiectivului 1 provine înexclusivitate din fondurile FEDER. Ajutoarele privind turismul rural se împartconform direcŃiilor prioritare. Pe de o parte, se intensifică investiŃiile turistice pentru apromova o îmbunătăŃire şi o sporire a numărului locurilor de cazare şi aactivităŃilor de relaxare. Pe de altă parte, se finanŃează valorificarea resurselorpentru a lărgi oferta turistică, oferind activităŃi turistice alternative. In plus, se finanŃeazăîmbunătăŃirea şi crearea de şosele, porturi, mijloace de telecomunicaŃii şi de transportpentru a favoriza dezvoltarea zonei şi, indirect, a activităŃilor turistice.

Celelalte ComunităŃi Autonome spaniole neincluse în zonele Obiectivului1 se includ în obiectivul 5b (1991 - 1994) cu următoarele direcŃii prioritare deacŃiune:

- Infrastructuri municipale şi şosele;- ÎmbunătăŃirea infrastructurilor de bază, sprijinirea agriculturii şi

diversificarea sectorului agricol;- Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural;- Diversificarea economiei şi îmbunătăŃirea infrastructurilor (poli de

dezvoltare, reŃele de telefonie etc.).Fondurile structurale destinate au fost de 285 milioane de ecu, din care 45,5

milioane de ecu erau destinate turismului rural (16%).Zonele din Obiectivul 5b primesc ajutoare de la fondurile FEDER, FEOGA,

FSE din cadrul unei mari diversităŃi de direcŃii prioritare de dezvoltare care aduc unmare număr de măsuri distincte.

În cadrul fondurilor FEOGA, măsurile s-ar putea rezuma la două:- ÎmbunătăŃirea structurilor şi diversificarea sectorului agricol, căutând

venituri secundare prin agroturism şi activităŃi suplimentare (artizanat,gastronomic, turism cinegetic);

- Conservarea şi valorificarea mediului natural, căutând utilizarea zonelornaturale şi crearea de zone recreative şi campinguri.

Măsurile fondului FEDER se axează pe diversificarea activităŃilor economiceşi îmbunătăŃirea infrastructurilor de bază care le însoŃesc, incluzând aici ajutorpentru promovarea turismului rural, protejarea mediului înconjurător, echipamenteturistice, resurse umane.


Bibliografie

1. Buciuman E., Economie rurala, Alba Iulia 1999;2. Buciuman E., Economia turismului rural si a agroturismului, Alba Iulia

1999;3. Glăvan V., Marchidan G., ExperienŃa naŃională şi internaŃională în

valorifiacrea patrimoniului rural;4. Henche Blanca Garcia, Marketing în turismul rural, Editura Irecson,

Bucureşti, 2004;5. Neagu V., Stanciu G-ghe, Romania, Cartea europeana a spatiului rural,

Editura Ceres, Bucuresti 1996.

2.2. MEDIUL RURAL CA DESTINAłIE TURISTICĂ ÎN UNIUNEAEUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

Alina Cristina NICULESCU

Mediul rural în Uniunea Europeană

Comunitatea Europeană porneşte de la considerentul că spaŃiul rural şiviaŃa rurală reprezintă bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, care trăiescatât în mediul rural, cât şi la oraşe, iar marele potenŃial al spaŃiului rural este înegală măsură de interes pentru toŃi.

La nivel comunitar (U.E.) nu există o definiŃie clară a conceptului deturism în mediul rural, poate ca o consecintă a faptului că însuşi spaŃiul ruraleste considerat în moduri diferite de către diversele Ńări comunitare. Conceptultrebuie înŃeles dincolo de posibilitatea ofertei de locuri de cazare, considerândnecesar să se ofere şi alte prestaŃii de tip social, cultural sau sportiv, cu condiŃiaca dezvoltarea să se realizeze, respectând cu stricteŃe mediul natural.

Climatul creat de o societate în continuă schimbare, tot mai conştientă deaspectele ecologice, care reclamă o nouă calitate a vieŃii şi care Ńine seama deefectele negative ale turismului de tip intensiv, a pus bazele renaşterii turismuluiîn zonele rurale. Renaşterea turismului rural s-a produs în principal dinurmătoarele motive:

• există o nouă cerere pentru o formă deosebită de vacanŃe, caracterizatăprintr-o mai bună calitate a mediului înconjurător şi pentru noidestinaŃii non-turistice,

• călătoria la sfârşit de săptămână sau zilele libere din săptămână suntdin ce în ce mai importante;

• se produce criza agriculturii;• există o presiune din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea

turismului rural;• se consideră că turismul rural poate impulsiona economia rurală.Diversitatea regiunilor din care este alcătuită Europa constituie un factor

de îmbogăŃire a inregrării europene, dar este, de asemenea, un exponent alinegalităŃilor sale economice. Uniunea s-a angajat să ajute la reducerea acestordiferenŃe prin acŃiuni specifice şi sprijinind, în mod deosebit, acŃiunileîntreprinse de statele membre şi de propriile autorităŃi regionale.

SpaŃiul rural a încetat să mai fie o dimensiune necunoscută pentruturismul din majoritatea Ńărilor industrializate. Se poate afirma că regiunilerurale cele mai dotate pentru turism sunt deja exploatate. Satele cu peisaje maiatractive, monumentele naturale şi culturale excepŃionale sunt vizitate deja deturişti. Dar situaŃia fiecărei Ńări europene este distinctă: de exemplu, faŃă deexperienŃa FranŃei ca Ńară cu un turism rural mai evoluat, mai dinamic şi maidiversificat, atât ca informaŃie, cât şi ca promovare şi comercializare, Spaniaîncearcă să găsească forme alternative de turism din cauza saturării, a tendinŃei

Alina Cristina NICULESCU138

de scădere a turismului de soare şi plajă şi a necesităŃii unei dezvoltărieconomice locale.

Foarte mult timp, în Uniunea Europeană politicile rurale s-au suprapuspoliticilor agrare şi sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat ca fiindun sector, nepunându-se accent pe dimensiunea spaŃială a acestuia. În practicaUniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat pe densitatea populaŃiei.În acest fel, încep să devină posibile comparaŃiile la nivel internaŃional alecondiŃiilor şi dinamicii mediului rural din Europa. Noua politică pune un accentdeosebit pe dezvoltarea rurală. În noile abordări, dezvoltarea rurală presupune,înainte de toate, informaŃie.

Se pune astfel un accent deosebit pe diseminarea de cunoştinŃe, informaŃiişi know-how, transferul şi managementul informaŃiei şi al cunoaşterii. Conceptecum ar fi „dezvoltare rurală extensivă” („rural extension development”) sau„extensia agriculturii” („agricultural extension”) implică dezvoltareainfrastructurii de comunicare, informare şi inovare.

Mai mult de jumătate din populaŃia statelor membre ale Uniunii Europenetrăieşte în zonele rurale. Comparativ cu spaŃiul urban, în zonele rurale, venitulpe cap de locuitor este mai mic cu aproximativ o treime, femeile au mai puŃinelocuri de muncă decât bărbaŃii, sectorul serviciilor este mai puŃin dezvoltat,nivelul de educaŃie superioară este în general mai modest, iar un procent mic degospodării are acces la internet.

O analiză a Ńărilor europene care au o mai mare dezvoltare în ceea cepriveşte turismul rural o considerăm relevantă.

GermaniaTurismul în mediul rural a început în Germania în anii `30, cu aşa numitul

Sommerfrische (estival) şi consta în vacanŃe la preŃuri accesibile. Treptat, aînceput dezvoltarea în zone cu o înaltă valoare peisagistică, în apropiereamarilor arii rurale.

Actualmente, oferta se concentrează în hoteluri cu gestiune familială (calanŃul Land Fair şi Hotes aux chteaux) în oraşele de vacanŃă, cazări sezoniere,camere de oaspeŃi şi agroturism, iar oferta este reglementată de DLG (DeuscheLandvirtschafts Gesellschaft).

AutorităŃile germane joacă un mare rol în promovarea şi comercializareaturismului rural, pornind mereu de la perimetrul Land-ului sau regiunii, însă nu-lconsideră un produs independent, ci unul care face parte din produsul turisticregional.

AustriaStructura hotelieră austriacă este de tip familial, ceea ce face să-i conserve

caracterul tradiŃional. În această Ńară există o puternică tradiŃie comercială care adepins în mare măsură de turismul extern. O dovadă incontestabilă este faptul căturismul rural reprezintă mai mult de 80% din oferta turistică austriacă. Turismulrural reprezintă pentru economia austriacă aproximativ 15% din PIB, deoareceexistă un interes foarte mare din partea diverselor administraŃii.

Mediul rural ca destinaŃie turistică în Uniunea Europeană şi în România 139

Înainte de apariŃia turismului rural structurat, în Austria a apărut o formăde găzduire în case particulare, unde arendaşul era Ńăran, din cauza insuficienŃeide locuri de cazare în hoteluri în sezoanele aglomerate.

Oferta austriacă se axează, actualmente, pe agroturism privat, hoteluri şiapartamente. În această Ńară există AsociaŃia de VacanŃe Rurale care traseazăanumite directive membrilor săi, agricultori în totalitate, pentru ca oferta deturism rural să asigure un anumit nivel de calitate şi bunăstare:

• nu pot să ofere mai mult de 10 paturi pe unitate familială;• exploatarea fermei trebuie să se facă de către membrii familiei;• datele clientului trebuie să fie înregistrate etc.

Rolul promovării şi comercializării în turismul rural austriac estefundamental pentru dezvoltarea sa. Cazul austriac poate fi definit ca unul dintrecele mai avansate în ceea ce priveşte marketingul, atât în planul ofertei, cât şi înpromovare.

BelgiaTurismul rural belgian a început să se dezvolte în anii `70, deoarece în

cadrul comunităŃii flamande abia existau structuri de turism rural, lucru care nus-a întâmplat în comunitatea franceză.

Din oferta de cazare se evidenŃiază două tipuri principale: cazare în casalocuitorului (include case rurale, cazare în ferme, apartamente turistice şi camerede oaspeŃi) şi agroturismul (campinguri în ferme, cabane în ferme şi case deoaspeŃi).

Oficiul de Promovare Turistică este însărcinat cu promovareaîntreprinderilor mici şi mijlocii şi îndeplineşte funcŃia de tur-operator de turismrural în comunitatea belgiană.

FranŃaEste probabil Ńara europeană unde ideea de turism rural a fost cea mai

studiată. În afară de aceasta, datorită proximităŃii sale geografice şi a legăturilorculturale, FranŃa este principalul punct de referinŃă al iniŃiativelor turismuluirural din Spania.

Încă de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial s-a început să selucreze la acest tip de turism, datorită declinului zonelor rurale. Au fostorganizate noi forme de turism, ca Logis de France, bazate pe exploatarea ariilorrurale şi Gîtes ruraux, în scopul protejării caracteristicilor zonelor rurale.

Efortul de solidaritate şi asociere a proprietarilor s-a materializat încrearea, în 1995, a FederaŃiei Franceze de Turism Verde de VacanŃe, numărândîn 1987 mai mult de 700 de comunităŃi înscrise, ca FederaŃia NaŃională de Gîtesde France sau FederaŃia NaŃională de LocuinŃe şi Hanuri din FranŃa.

Aceste începuturi au fost ajutate de gama amplă de atracŃii din Ńară, detradiŃia culturală şi de inexistenŃa infrastructurii turistice din Ńările vecine.

Principalele elemente care alcătuiesc oferta de cazare rurală franceză suntlanŃurile hoteliere din aşezările rurale, oraşele de vacanŃă, „gîtes ruraux” şiagroturismul:


- LanŃuri hoteliere din aşezări rurale;- Campinguri, multe dintre ele situate pe terenurile fermelor. Locuitorii

îşi închiriază terenurile pentru corturi sau caravane, oferindposibilitatea utilizării bucătăriei şi a serviciilor din casă;

- Oraşe de vacanŃă.- Gîtes ruraux sunt case independente, camere de oaspeŃi sau cabane din

apropierea unui nucleu de populaŃie sau a unei ferme (camerele deoaspeŃi sau cazările în locuinŃe rurale, care funcŃionează din 1952, suntreglementate de FederaŃia NaŃională de Cazări (Gîtes) din FranŃa din1995). Există cabane specializate pentru grupuri, copii şi turism detranzit etc.

- Agroturismul are o mai mică dezvoltare ca în Italia sau Germania.

IrlandaTurismul rural irlandez este unicul la nivel european care şi-a focalizat

politica în crearea unei imagini şi a unor oferte adecvate cererii externe, astfelîncât cererea sa internă nu este relevantă.

Turismul rural în Irlanda îşi are originea în vizitele familiale aledescendenŃilor emigranŃilor. Ca activitate organizată, în 1963 s-a începutexperienŃa Farm Holiday, reprezentativă pentru turismul rural irlandez. Una dinprimele iniŃiative au fost fermele, în majoritate Ńinute de femei.

În cadrul ofertei de cazare se evidenŃiază hotelurile, pensiunile,apartamentele de vacanŃă, campingurile de vacanŃă pentru tineri, satele devacanŃă (holiday cottage), cabane pentru tineret, pensiuni de vacanŃă (subcontrolul Bord Failte – Irish Tourist Board, organizaŃie naŃională care intervineîn politica turismului rural) şi, în sfârşit, casele de Ńară, casele din aşezări şifermele destinate pentru închirierea camerelor. Toate cazările trebuie să fieaprobate şi sunt inspectate anual de Bord Failte Irish – Tourist Board.

Ajutorul administraŃiei se axează pe promovare, prin concursuri deînfrumuseŃare a oraşelor şi prin crearea şi dezvoltarea, în principal, de căi şicircuite.

ItaliaSecesiunea din sectorul agricol a fost cea care adus la căutarea de

experienŃe în turism rural. Prima regiune care s-a lansat în aceste noi activităŃi afost Toscana. Apoi s-au adăugat alte regiuni şi, în 1965, s-a creat prima asociaŃiede agroturism: Agriturist.

Oferta italiană de turism rural se compune din hoteluri, oferta turistică aparticularilor şi, în principal, din agroturism (forma cea mai structurată, mai alesdin anii `70, unde există asociaŃii mai mari şi organizaŃii de dezvoltare aleconfederaŃiilor agricole italiene).

Există trei organizaŃii remarcabile: Confederazione Nazionale deiColtivatori Diretti, care a creat asociaŃia Terranostra, Confederazione GeneraleDell` Agricoltura, care a creat Agriturist şi Confederazione Italiana Coltivatori,care a creat Turismo Verde.


PortugaliaÎn Portugalia, structura turismului rural a fost creată de AdministraŃii şi s-

a înregistrat o dezvoltare spontană a turismului rural. Scopul principal, identic caîn Irlanda, este captarea pieŃelor externe.

Prima iniŃiativă a AdministraŃiei a fost Pousadas (similară cu HanurileTuristice în Spania). În 1979 au fost duse la capăt primele iniŃiative de turismrural în Ponte de Lima. La sfârşitul anului 1983 existau deja circa 50 deiniŃiative. În 1984, s-a început reglementarea aşa-numitului turismo dehabitaçao, care este o locaŃie de cazare de înalt nivel, compusă din locuinŃeparticulare, cu un ridicat caracter tradiŃional. Astfel, oferta portugheză se axeazăpe turismo de habitaçao (în case solitare de mare calitate), pe turismul rural(închiriere de case rustice în aşezări rurale) şi pe agroturism (oricare din celedouă cazuri anterioare, însă totdeauna cazarea trebuie să fie într-o exploatareagricolă, în care turistul să fie integrat în activităŃile proprii ale casei).

Programul TER a evoluat, observându-se o creştere constantă a număruluide paturi, în special începând din 1989. Ajutoarele financiare cuprind lucrări deconservare, adaptare şi îmbunătăŃire, obiecte de mobilier şi decoraŃiuni.

Problema fundamentală cu care se confruntă sectorul rural în Portugaliaeste comercializarea şi promovarea, în afară de dimensiunea mică a ofertei. Unadin soluŃiile pentru această problemă este asocierea (există două centrale derezervări numite Privetour şi Tourihab).

SpaniaComparativ cu celelalte Ńări din Uniunea Europeană, în Spania există o

dezvoltare mai mică în materie de turism rural. Spania are un turism internfoarte bine înrădăcinat, înŃelegând prin aceasta turismul care se referă laaşezările care nu sunt pe coastă, fără nici un fel de specificaŃie calitativă. Maimult de un milion de spanioli îşi petrec vacanŃele în locurile de origine.

CondiŃiile geografice şi climatice din Spania permit dezvoltareaexperienŃelor turistice particulare precum turismul cinegetic sau, ca în cazulTeruel, unde s-a potenŃat turismul rural, ca o formă de a împiedica proceseleerozive de pierdere a solului.

Din 1985 până azi, turismul rural a fost promovat prin mecanismelegenerale de dezvoltare ale Ministerului Turismului, deşi, practic, aceste iniŃiativeau dispărut odată cu transferarea progresivă a competenŃei în materie de turismla ComunităŃile Autonome. În prezent, toate ComunităŃile Autonome auîntreprins iniŃiative în acest domeniu, existând oferte diferenŃiate de cazare, înfuncŃie de specificul fiecăreia dintre ele; nota caracteristică generală esteinteresul sporit al acestora faŃă de promovarea turismului rural.

Sistemul actual poate fi considerat un pas înainte, deoarece a răspunscererii cu o ofertă de locaŃii, dar nu a fortificat avantajele competitive privindcomercializarea şi promovarea turismului rural, în principal, prin dispersareaconceptuală şi tipologică a ofertei existente, care dă o imagine difuzăconsumatorilor.


Marea Britanie (Regatul Unit)Este considerată pionierul turismului rural în Europa, deoarece posedă o

varietate de iniŃiative şi organizaŃii. În principiu, orientarea a fost spre populaŃiasa, deoarece promovarea şi comercializarea necesitau o dezvoltare mai mare.Încă din secolul XVIII, populaŃia britanică a tins spre vacanŃe la Ńară, tendinŃăcare s-a accentuat în secolul XIX prin declararea primelor parcuri naŃionale.

Oferta este alcătuită din mici hoteluri rurale, campinguri, case-fermă,camere de oaspeŃi (Bed & Breakfast) şi case de Ńară, care sunt formele cele maiextinse.

Promovarea turismului reprezintă responsabilitatea agenŃiilor statutare deturism. Tourist Boards sau entităŃile publice au avut un rol important înpromovarea extra-regională a ariilor sale de influenŃă, însă în momentul de faŃăaceastă importanŃă se reduce din cauza proceselor de privatizare care se produc.De asemenea, există organizaŃii regionale care nu sunt statutare şi care se ocupăde programe regionale. La nivel naŃional, responsabilitatea revine MinisteruluiMuncii (Department of Employment).

O dată analizate principalele Ńări europene care comercializează turismulrural, se poate afirma că principala caracteristică a turismului rural în diverse Ńăriale Uniunii Europene este diversificarea ofertei turistice, ca răspuns la evoluŃiacererii sau atragerea noilor pături de clienŃi. Această ofertă lărgeşte cadrulserviciilor sale la activităŃi definite ca turism cultural şi rural şi, în acelaşi timp,specializează aceste servicii cu altele suplimentare de cazare. Prin acestea s-areuşit să se facă din turism o sursă alternativă de activităŃi în zonele slabdezvoltate care se află în cadrul geografic de acŃionare a fondurilor structurale.

Mediul rural în România în condiŃiile întegrării în UniuneaEuropeană

Integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă o mare provocare siîn mod sigur va produce schimbari fundamentale în toate sectoarele economieiŃării. Prin esenŃa sa, integrarea reprezintă însă o competiŃie acerbă într-o lumeconcurenŃială şi în plină ascensiune economică. Ca atare, pentru economiaromânească, inclusiv pentru subsistemele sale, printre care se circumscrie şispaŃiul rural, urmează o perioadă relativ îndelungată de timp în care eforturilevor fi îndreptate spre realizarea deplină a cerinŃelor aderării eficiente înstructurile Uniunii Europene.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană este de aşteptat ca interesulturiştilor străini pentru România să crească, pentru că turismul rural reprezintăun punct forte. Pentru aceasta însă se impune o mai bună promovare a tradiŃiilorlocale, o mai mare implicare a Guvernului, a comunităŃilor locale şi ainvestitorilor. E nevoie de mobilizarea tuturor factorilor şi în acest fel direcŃiaturismului românesc va fi una, cu siguranŃă, de talie europeană.

Conform AutorităŃii NaŃionale pentru Turism, turismul rural si regionaldin Romania va beneficia, in perioada 2007 - 2013, de fonduri europene de


aproape 500 milioane de euro prin intermediul Fondului European de DezvoltareRegională, la care se adaugă alte 87 milioane de euro din fonduri naŃionale.

Specialiştii în turism prognozează că Romania va atrage mai mulŃi turiştiîn 2007, în special pe segmentul rural şi ecologic, iar zonele care vor promovatradiŃiile vor avea cea mai mare căutare, atât pentru turiştii străini, cât şi pentrucei români. Pensiunile care vor reuşi să ofere ceva autentic şi zonele care vorpromova tradiŃiile româneşti vor avea cea mai mare căutare; cu toate acestea,proprietarii de pensiuni vor trebui să-şi îmbunătăŃească oferta.

Turismul rural şi agroturismul pot constitui stimulentele dezvoltării localeîn multe zone rurale. Ele permit dinamizarea activităŃilor economice tradiŃionaleşi valorificarea particularităŃilor culturale locale, oferind în acelaşi timp locuri demuncă şi stopând exodul rural.

Cunoaşterea şi cercetarea spaŃiului rural sunt activităŃi de importanŃăvitală, atât prin dimensiunea spaŃiului rural, cât şi prin ponderea populaŃieiocupate în activităŃi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi deturism.

SpaŃiul rural reprezintă 89% din teritoriul României, iar populaŃia ruralădeŃine un procent de 46% din populaŃia totală. DistanŃa şi infrastructura detransport sunt probleme majore în unele zone rurale. Lipsa de oportunităŃi,contacte şi instruire sunt o problemă specifică femeilor şi tinerilor din zonelerurale îndepărtate. Aceste dezavantaje tind să fie chiar mai semnificative înzonele predominant rurale.

Pe baza datelor furnizate de Institutul NaŃional de Statistică s-a pututrealiza o analiză a cererii şi ofertei din cadrul turismului rural la nivelul Ńăriinoastre.

Un prim indicator important este conferit de cunoaşterea evoluŃieinumărului de pensiuni turistice rurale, indicator ce reflectă baza materială dinultimii ani. Se observă o evoluŃie ascendentă a numărului de pensiuni turisticerurale, la nivelul anului 2006 existând cu 367 mai multe faŃă de anul 2004.

Un indicator ce reflectă cu precizie oferta turismului rural îl reprezintăcapacitatea de cazare existentă în pensiunile turistice, exprimată în număr delocuri. Se poate remarca faptul că, deşi pe total Ńară numărul de locuri de cazarecunoaşte o creştere uşoară (3,5%) în 2006 faŃă de 2004, la nivelul pensiunilorturistice rurale creşterea este semnificativă, respectiv de 54,7%.

DistribuŃia pensiunilor turistice rurale pe categorii de confort reflectănivelul calitativ al ofertei, fiind şi un răspuns la cererile turiştilor în ceea cepriveşte condiŃiile de cazare. Se remarcă faptul că majoritatea structurilorturistice sunt de categorie inferioară, cele de 2 flori deŃinând o ponderecovârşitoare (71,9%), fiind urmate de cele de 3 şi 1 floare (cu o pondere de15,2% şi 9,6%). Pensiunile turistice de 4 şi 5 flori reprezintă 2,6% şi 0,6% dintotal.

În ceea ce priveşte circulaŃia turistică, dacă la nivel de Ńară numărulturiştilor în anul 2006 faŃă de anul 2004 a crescut cu 10,24%, în cazulpensiunilor turistice, numărul sosirilor a înregistrat o creştere de aproximativ45,7% în aceeaşi perioadă. De asemenea, se remarcă o uşoară creştere a


numărului de turişti străini sosiŃi în pensiunile turistice rurale în perioada 2004 –2006 (de la 17.395 la 18.033), lucru care poate fi pus pe seama unor programeeficiente de promovare a ofertei turistice rurale româneşti în străinătate şi aserviciilor de calitate prestate în aceste unităŃi turistice. Ca urmare, interesulturiştilor pentru o astfel de destinaŃie a fost stimulat şi se află pe un trendascendent.

Păstrarea şi promovarea unor atracŃii cheie din lumea satelor va scoate înevidenŃă tot ce are mai special Ńara noastră în plan etnografic şi istoric; turismulrural va fi un element dinamizator pentru unele localităŃi care vor să-şi conservepatrimoniul valoros şi să-şi transmită din generaŃie în generaŃie cele maireprezentative obiceiuri şi tradiŃii.

Turismul rural ar putea deveni cartea noastră de vizită daca ne asumămprovocarea de a-l revitaliza. România va juca cu siguranŃă un rol în Europa, dardepinde numai de noi care va fi importanŃa acestuia. Avem potenŃial şi singuriicare ne pot îngreuna drumul spre dezvoltare suntem doar noi înşine.

Bibliografie:1. Henche Blanca Garcia, Marketing în turismul rural, Editura Irecson,

Bucureşti, 2004;2. Institutul NaŃional de Statistică, Capacitatea de cazare turistică existentă la

31 iulie 2006;3. Institutul NaŃional de Statistică, Frecventarea structurilor de primire

turistică cu funcŃiuni de cazare în anul 2006.

2.3. EXPERIENłA LEGISLATIVĂ DIN DOMENIULAGROTURISMULUI ÎN CÂTEVA łĂRI EUROPENE

Romeo Cătălin CREłU

Introducere

Dintre variatele forme de ospitalitate agroturistică, aceea de găzduire aoaspeŃilor în încăperi din gospodăria agricolă este predominantă în EuropaCentrală în timp ce în Europa de Nord predomină campingul în exploataŃiileagricole. Întrucât agroturismul este o forma aparte de turism rural şi în multeŃări cele două forme se tratează global este necesară prezentarea caracteristicilornaŃionale ale ambelor forme de turism. Agroturismul este tratat ca factor de dezvoltare rurală şi beneficiază defacilităŃi stabilite în vederea sprijinirii dezvoltării rurale. Cele mai multereglementări privesc în ansamblu turismul în mediul rural şi mai puŃin se facereferire directă la agroturism. ExcepŃie în acest sens face Italia care are o legenaŃională expresă privind agroturismul şi de asemenea multe legi regionale.

Reglementările privind agroturismul diferă mult de la o Ńară la alta. Deaceea, în prezentul studiu încercăm să prezentăm câteva aspecte legate dereglementările şi facilitătile de care beneficiază această activitate în diferite Ńări.

Rezultate şi puncte de vedere asupra problematicii

Între Ńările care sunt angajate în valorificarea turistică a mediului rural seremarcă FRANłA. Ea reprezintă Ńara care în trecut a dedicat mari eforturivalorificării resurselor turistice din aşezările rurale direcŃionând spre opromovare globală a mediului rural prin iniŃiative de ospitalitate foartediferenŃiate între ele şi numai în parte comparabile cu conceptul Italian deagroturism. Agroturismul adevărat este acela desfăşurat în fermele-han şi gospodăriileecvestre. În primul caz este vorba de exploataŃii agricole echipate pentruactivităŃi de cazare şi masă, care trebuie să fie complementare cu activitateaagricolă, iar în cel de-al doilea caz se oferă în plus şi posibilitatea de practicare aactivităŃilor sportive ecvestre. În FranŃa agroturismul favorizează pluriactivitatea şi poate contribui lasusŃinerea micilor exploataŃii agricole, aducându-le un venit suplimentar.Această formă specifică de turism rural este susŃinută fie la nivel organizatoricfie legislativ datorită faptului că în prezent este profund înrădăcinatăconvingerea că agricultura singură, în mare parte, nu este capabilă să satisfacăexigenŃele operatorilor agricoli, care în lipsă de alternative se văd constrânşi săabandoneze terenurile agricole, aşezările rurale, acest fapt ducând la graverepercusiuni asupra întregului teritoriu şi asupra echilibrului social.

Romeo Cătălin CREłU146

CapacităŃile de cazare din mediul rural nu constituie obiectul uneireglementări naŃionale în ce priveşte clasificarea lor. Fiecărui „gîte” îicorespunde însă o carte şi un certificat de calitate. Deschiderea unui „gîte” trebuie declarată la primărie. Cazarea la sate este,în general, organizată la nivel departamental asigurându-se clasificarea,urmărirea şi uneori rezervarea de locuri. O grilă de clasificare reuneşte circa 100de criterii printre care: - situarea spaŃiilor de cazare şi amenajările exterioare; - conceperea spaŃiului; - mobilare si echipament. Promovarea se face de către structuri create la fiecare nivel de organizare.

La nivel comunal s-a înfiinŃat „Grupul Agricol de Exploatare înComun”(G.A.E.C.) care permite exploatarea şi promovarea unor „gîte” sau aunor hanuri Ńărăneşti. În FranŃa, se disting mai multe structuri profesionale asociative care sedisting unele de altele prin criterii şi semnificaŃii diferite. Între acestea putemaminti: „Gîtes de France”, „Agriculture et Tourisme “, „Logis de France “, „Cleconfort “, „Vilages Vacances Famille “, „Hotel et Chateaux “. Se observădeci, un număr de lanŃuri constituite pe baza imaginii promovate: aceea a caseivechi, a conacului, a castelului, a morii modeste etc. Logis de France reprezintă cea mai mare parte din adăposturile ruralefranceze. Este organizat prin asociaŃii departamentale care editează un pliantdepartamental cu un tiraj global de circa 1.700.000 de exemplare. O altăparticularitate constă în clasamentul intern care foloseşte în loc de stelesemilune, grila de clasament cuprinzând aproximativ 200 de criterii care facobiectul unei actualizări periodice. Fiecare adăpost rural din lanŃ este supus unuicontrol complet la fiecare 5 ani şi poate duce la urcarea sau coborârea acestuia înclasamentul intern. Toate reglementările sunt menite să sprijine dezvoltarea agroturismului şia turismului rural, care a luat o amploare deosebită în FranŃa.

AUSTRIA În legătură cu turismul rural în Austria au apărut încă dindeceniul trecut două noŃiuni „satul turistic de recreaŃie“ şi „staŃiunea deodihnă“. Prin „sate turistice de recreaŃie“, Uniunea Comunală austriacă are învedere aşezări săteşti cu caracter predominant Ńărănesc, în care turistul poate să-şi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoascăobiceiurile şi bogăŃia folclorică a zonei. Pentru ca o localitate să fie recunoscutăca „sat turistic de recreaŃie “ ea trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- izolarea aşezării, amplasarea la o distanŃă corespunzătoare de căile decomunicaŃii mai frecventate;

ExperienŃa legislativă din domeniul agroturismului în câteva Ńări europene 147

- aşezarea să corespundă, prin numărul şi structura populaŃiei, caracteruluiunui sat; ea ar putea fi numai o porŃiune izolată, circumscrisă, dintr-olocalitate;

- arhitectura trebuie să se integreze în stilul tradiŃional al Ńinutului;- pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unităŃi modeste;- în amenajarea restaurantelor din zonă se va pune accentul pe caracterul

Ńărănesc în ceea ce priveşte aspectul exterior, şi vor fi servite, depreferinŃă, mâncăruri cu specific local. Personalul de serviciu va purtacostum naŃional tradiŃional;

- lipsa totală a zgomotului;- păstrarea datinilor, a portului popular, prezentarea de obiecte de artă

populară, manifestări sportive locale, toate cad în sarcina organizaŃiilorlocale;

- aceste tipuri de localităŃi vor încuraja concediile familiale, creândposibilităŃi de cazare pentru familiile cu copii, inclusiv spaŃii de joacăpentru aceştia;

- asigurarea îngrijirii localităŃii. Prin conŃinutul produsului turistic oferit şi prin caracteristicile unui astfelde sat de recreaŃie forma de turism rural practicată este de fapt agroturismul. Amploarea pe care a luat-o în ultimii ani „turismul la fermă“ (denumire subcare se practică agroturismul) în Tirol s-a datorat necesităŃii găsirii unor venituriextra agricole pentru Ńărani. În Tirol închirierea unei camere cu două paturipentru turişti aduce un venit echivalent cu cel obŃinut de la o vacă cu lapte şi estepracticată de o treime din gospodăriile zonei. În Tirol o familie din douăprimeşte turişti la fermă şi au în medie 5,9 paturi. În Austria agroturismul este bine organizat, răspândit în zonele colinare şimontane şi aduce importante venituri întregii economii agricole din aceste zonedefavorizate. O particularitate a agroturismului austriac este limitarea la un numărredus de oaspeŃi asupra cărora se concentrează o nevoie însemnată de forŃa demuncă şi prelungirea sejurului turistic pentru îmbunătăŃirea gradului de ocuparea structurilor de primire. În ce priveşte organizarea turismului rural, inclusiv agroturismul, înAustria sunt prezente următoarele organizaŃii:1. OrganizaŃii turistice săteşti (O.S.T.) unul sau mai multe sate (dacă acesteasunt mai puŃin populate sau frecventate). Pot funcŃiona ca organizaŃii publice dispunând de un buget alimentat detaxele de sejur plătite de turişti şi de contribuŃiile obligatorii ale sătenilor.Acestea au ca sarcini următoarele: - birou de informaŃii şi rezervări de camere; - editare de prospecte şi calendare ale manifestărilor săteşti şi adiŃionale;


- acŃiuni promoŃionale locale; - întreŃinerea drumurilor de promenadă; - contractarea de împrumuturi pentru investiŃii turistice la nivelul comunei2. La nivelul judeŃului - Centre de Administrare a OrganizaŃiilor Turistice Săteşti(C.A.O.T.S.) Sarcininile pe care acestea le au sunt multiple şi anume:

- tutela financiară (contactarea băncilor pentru împrumuturi de amploare);- împreună cu O.T.S. elaborează politica de amenajare globală a spaŃiului;- declararea unei “zone turistice “ permite ca, în funcŃie de profit, să

dispună de un program de amenajare turistică;- prevederi privind unele exonerări de impozite pe veniturile din diversele

forme de turism rural practicate în comunele montane;- elaborarea unui plan de credite pentru investiŃii agrare;- politica agricolă pentru satele montane care trebuie să aibă în vedere: 1) reforma structurii funciare; 2) executarea gratuit a unor operaŃiuni de sistematizare rurală; 3) organizarea pieŃelor agricole; 4) reduceri de preŃuri la carburanŃi; 5) măsuri speciale de ajutorare a zonelor defavorizate; 6) controlul operaŃiunilor funciare (pentru evitarea fărămiŃării

proprietăŃii agricole).- frânarea, pe cât posibil, a proliferării reşedinŃelor secundare din comunele

montane. Reglementările privind promovarea turismului rural şi a agroturismului înAustria vizează mai multe niveluri. Pe plan local „Sindicatele de IniŃiativeSăteşti“ utilizează pentru promovarea produsului turistic o parte importantă abugetului, care provine din taxele de sejur plătite de turişti şi din contribuŃiilemembrilor săi. Pentru acŃiuni de mai mare anvergură şi pentru realizarea uneieficienŃe sporite se grupează mai multe sate utilizându-se fondurile pentru otemă comună. La nivel provincial „Oficiul de Turism al Landului“ prelevă o „taxăpentru dezvoltarea turismului“ din care se finanŃează propaganda turisticăpentru ansamblul zonei. La nivel federal funcŃionează „Oficiul pentru Promovarea TurismuluiAustriac“ care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru creştereafluxurilor turistice internaŃionale. În materie agroturistică principalele reglementări sunt date de Land, iarajutoarele financiare sunt alocate de stat. Limite bine precizate diferenŃiazăagroturismul austriac de celelalte activităŃi de recepŃie normale şi anume, nu maimult de 10 paturi pe gospodărie, mese servite la ore prestabilite, cu meniu fix şipersonal aparŃinând gospodăriei agricole.


Modalitatea de control a activităŃii şi pregătirea profesională aoperatorilor sunt reglementate de legi regionale. Publicitatea ofertei agroturisticeeste încredinŃată asociaŃiilor de operatori ce se constituie la nivel districtual şi seunesc la nivel regional.

GERMANIA În Germania (fosta RFG) agroturismul este bine conturat şiel s-a dezvoltat sub denumirea de „vacanŃă la ferme Ńărăneşti”, spre deosebire deFranŃa şi chiar Austria unde el este înglobat în turismul rural. Acest fenomen aluat fiinŃă şi s-a răspândit începând de la jumătatea anilor '60, când familiile deagricultori încep să se gândească la surse suplimentare de venit. Două mari organizaŃii care reprezintă interesele agricultorilor „Societateagermană pentru agricultură” (D.L.G.) şi „OrganizaŃia pentru stimularea opinieipublice” (I.M.A.) au început să colecteze adresele acelor ferme care s-audeclarat dispuse să primească turişti. In martie 1967 D.L.G. a editat o broşurăcuprinzând peste 900 de adrese. În mod obişnuit proprietarii acestor ferme oferăcazare şi mic dejun. Organizatorii acestei forme specifice de turism - agroturismul considerăcă este necesară o strânsă legătură între gazde şi administraŃia locală, vacanŃa lafermă a devenit o importantă sursă de venit. Pe plan naŃional s-a lansat acŃiunea „VacanŃă la ferme Ńărăneşti”. Statulacordă împrumuturi speciale acelor gospodării care oferă turiştilor locuinŃecorespunzătoare. Clasificarea caselor de vacanŃă şi a apartamentelor de vacanŃă se facedupă criteriile „OrganizaŃiei germane de turism”. Clasificarea este făcută pe 5categorii de confort cu „stele-Simbol ”. Clasificarea caselor şi apartamentelorde vacanŃă are o valabilitate de 3 ani, apoi e posibilă o nouă evaluare. Criteriilepentru clasificarea caselor şi a apartamentelor de vacanŃă au fost pentru primadată stabilite în Martie 1994. În Decembrie 2002 au fost prelucrate şi apoi în 16ianuarie 2003 au fost promulgate de către organizaŃia de turism german. Activitatea agroturistică se remarcă în principal printr-o organizareparticulară, la nivel regional se distribuie stimulente, în timp ce statul manifestăun interes insuficient, el acordând împrumuturi speciale acelor gospodării careoferă turiştilor condiŃii corespunzătoare. Gospodăriile care au un număr maximde 8 locuri de cazare nu trebuie să posede nici un fel de autorizaŃie. Deasemenea Landul stimulează cererea pentru agroturism, rambursând o parteînsemnată din cheltuielile familiilor cu trei sau mai mulŃi copii care practicăagroturism şi au venituri reduse.

BELGIAÎn Belgia agroturismul este luat în considerare în cadrul noŃiunii de

„turism la tară”, care se suprapune cu noŃiunea de turism rural, întâlnită înmajoritatea Ńărilor. Literatura de specialitate vorbeşte de existenŃa în Belgia a treiforme de „turism la Ńară”:


1. locuinŃă în gospodăria agricolă; 2. cameră de oaspeŃi (pentru găzduire) în gospodărie incluzând şi masa; 3. agrocamping. LocuinŃa în gospodăria agricola este acea forma de găzduire ce presupuneexistenŃa unui imobil mobilat şi cu intrare separată de cea a agricultorilor. Astfelde locuinŃe trebuie să cuprindă cel puŃin o cameră de 12 m2 mobilată, o camerăde 9 m2, o bucătărie cu toate materialele necesare unei familii precum şiinstalaŃie igienico-sanitară. În ce priveşte agrocampingul este vorba de un camping organizat de cătreun administrator agricol pe un teren ce intră în gospodăria sa. Într-o gospodărieagricolă nu poate exista mai mult de un teren destinat agrocampingului. În Belgia agroturismul propriu-zis în exploataŃia agricolă este o activitatecomplementară foarte marginală.

În Belgia legea din 29.02.1963 împreună cu adăugirile făcute prin DecretRegal în 17.07.1964 şi 1974 reglementează statutul fermelor „turism la Ńară”.Aceste reglementări constituie o bază în muncă pentru cel care practică acesteforme de turism. Din articolele din cuprins putem aminti:

- pot fi folosite mai multe denumiri: hotel, hotelărie, han şi „gasthof” la felca şi motel;

- un ecuson trebuie aşezat vizibil pe orice amplasament;- modelul ecusonului variază în funcŃie de instituŃie;- denumirea de hotel se atribuie pentru o clădire cu minimum 15 camere

pentru comune sau aşezări cu mai mult < 10.000 locuitori;- fiecare cameră trebuie să fie înzestrată cu cel puŃin o chiuvetă cu apă

curentă (caldă şi rece), cu prize de curent pentru maşina de ras electrică şicu un dispozitiv de apel;

- fiecare cameră trebuie să fie identificată din exterior cu ajutorul unuinume de marcă sau marcă particulară.

- dacă sunt servite mesele, restaurantul sau sala de mese trebuie înzestratecu mese care au garnituri de şerveŃele din material textil.OLANDAExecutivul olandez a avut drept obiectiv pentru anii '80 de a face din

zonele rurale nu numai zone productive ci şi un loc atractiv şi de recreere.Pentru perioada 1995-2005 guvernul a avut ca scop crearea unui teren destinatsejurului sub formă de agrocampinguri pe o suprafaŃă de 28.000 ha. IntervenŃia din partea agricultorilor olandezi cu activităŃi recreative esteconcentrată pe agrocamping. ImportanŃa acestei activităŃi îmbracă două aspecte:

1) partea de agrocamping în toată zona este foarte mică. Numai 2 % dinzona disponibilă pentru camping este situată în cadrul exploataŃieiagricole (fermei);

2) numai 2 % din agricultori oferă oportunităŃi pentru această formă derecreere.


Una din principalele cauze care au dus la această situaŃie este limitarea întimp a perioadei favorabile agrocampingului, datorită condiŃiilor climatice.

SPANIAPrin agroturism se înŃelege numai activitatea de primire şi ospitalitate

exercitată de întreprinzători agricoli prin utilizarea propriei baze materiale înlegătură şi în completarea activităŃii agricole. Dezvoltarea activităŃiiagroturistice nu presupune o deviere a activităŃii agricole de bază sau aclădirilor. În activităŃile agroturistice sunt cuprinse activitatea de ospitalitatesezonieră, administrarea de mâncăruri şi băuturi din gospodăria agricolă precumşi organizarea de activităŃi recreative. În Spania există 16 legi regionale privind turismul rural, dar numai treiprovincii au reglementări privind agroturismul. Fenomenul are o amploare maimare în łara Bascilor. Astfel U.E. a subvenŃionat în proporŃie de 25 până la 50% Agrotourismul Basque, subvenŃiile fiind destinate ameliorării condiŃiilor deviaŃă ale agricultorilor prin dezvoltarea activităŃilor complementare (agroturism,artizanat etc.). Guvernul basc a publicat un decret prin care se permiteafermierilor să-şi completeze activităŃile cu servicii turistice oferite vizitatorilor.I.egea care reglementează agroturismul în łara Bască este Decretul 128/1996,modificat de Decretul 210/1997. Potrivit acestuia se pot crea ,,aşezăriagroturistice” care prestează activităŃi de găzduire, la un preŃ corespunzător şitrebuie să întrunească următoarele condiŃii:

- casa să fie în stil tradiŃional şi să respecte stilul arhitectural al mediuluirural;

- are cel puŃin minimum de dotări;- proprietarul casei lucrează preferabil în sectorul agricol, creşterea

animalelor şi forestier. Serviciul minim oferit este găzduirea, micul dejun şi alte serviciicomplementare (accesul la bucătăria casei etc.). ComunităŃile autonome auputere de legiferare în materie de dezvoltare turistică regională. În funcŃie depriorităŃi, dispoziŃiile variază de la o regiune la alta. Legiferarea priveştegăzduirea rurală ca una din componentele dezvoltării turistice a zonelor ruralespaniole.

PORTUGALIAÎn Portugalia agroturismul este bine delimitat în cadrul turismului în

mediul rural. Astfel acesta îmbracă patru forme:1. Turismul aproape de agricultor;2. Agroturismul;3. Turismul rural;4. Zone turistice de vânătoare.

Prima formă de turism este cea mai răspândită şi constă în închirierea decamere în locuinŃa agricultorului.


Agroturismul este o formă de turism ce oferă locuinŃa în clădireaprincipală sau în anexele unei gospodării agricole. Turiştii pot participa, dacădoresc, la activităŃile agricole desfăşurate. Turismul rural este o formă mai recentă şi constă în închirierealocuinŃelor turistice cu caracter rustic. Zonele turistice de vânătoare au ca obiectiv exploatarea organizată aresurselor de vânat. Se remarcă faptul că în această Ńară turismul rural nu include noŃiunea deagroturism ci ambele sunt forme specifice de turism în mediul rural.

GRECIAAgroturismul, datorită dezvoltării sale recente, este în căutarea unei

definiŃii adecvate. În Grecia prin agroturism se înŃelege o activitate ce sedezvoltă în afara regiunilor urbane, a căror activitate principală este agricultura,în cadrul gospodăriilor familiale cu scopul de a crea un venit suplimentar pentrufamilie. Există cazuri de reducere a activităŃii agricole din cauza turismuluiastfel se explică intervenŃiile pentru promovarea agroturismului la toatenivelurile (CEE, naŃional, regional şi local).

DANEMARCAPrimele forme de agroturism în Danemarca se regăsesc în anii ’60, dar

până la a doua jumătate a anilor ’80 în această Ńară nu se practică prea multagroturismul datorită faptului că un teritoriu dens populat şi cu un venit agricolmai degrabă ridicat nu avea nevoie de alte activităŃi pentru crearea unui venitsuplimentar şi pentru o mai bună utilizare a forŃei de muncă. Această situaŃie este neschimbată până la sfârşitul deceniului amintit,pentru că ideea de noi surse de venit a făcut din agroturism un sector interesantdând turiştilor posibilitatea de a avea noi experienŃe venind în contact cuagricultorii, cu animalele şi natura, cu populaŃia şi cu obiceiurile rurale. Cu trecerea timpului acest fenomen se concentrează în jurul a două formeprincipale: - Închirieri de apartamente unde turiştii gătesc singuri; - Închirieri de camere cu pensiune completă sau demipensiune. Pe lângă aceste două forme de ospitalitate, gospodăria oferă multe alteactivităŃi ca: pescuit, plimbare cu bicicleta, tenis, echitaŃie, piscină etc. Multegospodării ce practică agroturism sunt reunite în Uniunea NaŃională deAgroturism care a luat fiinŃă în 1988 la iniŃiativa Uniunii Agricultorilor Danezi. MAREA BRITANIE

Agroturismul este o activitate bine înrădăcinată şi care a frânat multabandonarea zonelor rurale datorită marilor crize ce au lovit sectorul primarîncă din anii ’80 mulŃi agricultori au avut iniŃiative în domeniul agroturismuluidatorită beneficiilor suplimentare rezultate în urma cererii crescute de turism înzonele rurale.


În Anglia pentru a contura activitatea de turism rural şi agroturism sefoloseşte termenul de turism la fermă, prin care se înŃelege o afacere condusă deun fermier pentru divertismentul şi educarea clienŃilor, cu scopul de a promovaprodusele de la fermă şi implicit pentru a crea venituri suplimentare. Fermeledin Anglia oferă trei tipuri de găzduire:

a) fermă de tip Bad & Breakfast ce include un dormitor, o baie şi mic dejun.Tarifele sunt cuprinse între 15 şi 25 de lire sterline pe persoană pe noapte(cca. 25-45 dolari).

b) Unit Range, care are o bucătărie mică, un dormitor şi baie. Poate fi situatăîn aceeaşi clădire cu agricultorul sau într-o clădire independentă.Închirierea se poate face pe o săptămână sau pentru weekend-uriprelungite. PreŃurile variază între 190 si 390 de lire sterline pe săptămână(cca. 323-633 dolari).

c) Bunk-house, este cel mai modest tip de găzduire şi poate adăposti 8-15persoane şi oferă şi încăperi pentru gătit. Acest tip de găzduire estedestinat persoanelor mai puŃin pretenŃioase, combinând 3 obiective:găzduire necostisitoare, venituri suplimentare pentru fermieri şi păstrareatradiŃiei privind modul în care sunt construite casele, fără modernizare. Îndomeniul agroturismului nu există reglementări specifice, politicanaŃională în acest domeniu prevede controale foarte severe privindorientarea stimulentelor către zonele mai sărace.POLONIAÎn Polonia în cadrul turismului rural s-a dezvoltat cu precădere folosirea

caselor din mediul rural pentru cazarea turiştilor, fără ca aceasta să constituie defapt o manifestare a agroturismului. Astfel, în Polonia există aproximativ 3.000de sate turistice, din care peste 200 au o activitate deosebită. Dezvoltarea acesteiforme de cazare complementare se datorează faptului că baza materială de statnu a putut satisface solicitările tot mai numeroase ale turiştilor. În cele 200 de sate turistice cu activitate deosebită sunt peste 20.000 delocuri de cazare. Coeficientul de utilizare al acestora este foarte ridicat,realizându-se un grad de ocupare de 100 % în lunile de vârf (iulie şi august) şide 60-65 % în extrasezon. Activitatea practicată în aceste sate din Polonia esteuna cvasirurală, nefiind prezente pensiuni. Această activitate nu este agroturismci o anexă a turismului urban. Procedura de omologare şi valorificare a satelor turtistice în Polonia esteîn linii mari următoarea:

- satele turistice sunt create din iniŃiativa locală, ele trebuind săîndeplinească unele criterii minime;

- pentru a fi incluse în categoria satelor turistice la începutul anuluiComitetele de IniŃiativă Locală înaintează Centrului de informaŃii turisticedin Varşovia cereri de înregistrare a satelor noi, după care un corp de


inspectori ai centrului se deplasează în localităŃile rurale pentru stabilireaîncadrării, iar în baza constatărilor făcute pe teren localităŃile suntînregistrate ca sate turistice;

- satele turistice funcŃionează pe baza unui act normativ emis deDepartamentul pentru Turism;

- pe plan local există Comitete de IniŃiativă alcătuite din reprezentanŃi aiadministraŃiei, ai corpului didactic, ai organelor sanitare şi ai locuitorilorsatului. De activitatea turistică din sat răspunde un deputat comunal.BULGARIAÎn Bulgaria nu putem vorbi de agroturism ci de un turism rustic, a cărui

promovare este încurajată de către stat. Satele turistice sunt omologate de către„Balkanturist” şi declarate ca atare prin Hotărârea Guvernului. Cei ce utilizează aceasta formă de cazare sunt în general turiştii obişnuiŃi,cu posibilităŃi mai modeste, dornici să-şi petreacă în mediul rural o parte dinconcediul de odihnă. Există în Bulgaria preocuparea de a transforma unelelocalităŃi rurale în centre „unicat “ destinate în special turismului internaŃional.Oferta turistică în aceste „sate unicat” este subordonată ideii de a se forma oînfăŃişare specifică rusticului din Ńara respectivă prin sublinierea puternică a unorelemente etnografice (port, obiceiuri, datini etc.). ConcepŃia arhitecturală esteîndreptată spre atingerea unei armonii între construcŃia nouă, cea veche şimediul natural. Păstrând atmosfera dimensiunilor mici, arhaice, cu suprafeŃeintime, aşezarea trebuie să-şi păstreze individualitatea. Această activitate se vreaun turism prin excelenŃă rural, dar nu şi unul agro. ITALIA

ApariŃia agroturismului Italian modern poate fi situată încă în jurul anului1965, an în care se constituie, la iniŃiativa ConfederaŃiei Generale a AgriculturiiItaliene, prima organizaŃie agroturistică natională „L'Agriturist”, la care s-auadaugat în 1980 alte două asociaŃii naŃionale „Terranostra” şi „Turismo verde”,constituite fiind, prima în 1973, ca iniŃiativă a ConfederaŃiei NaŃionale aCultivatorilor DirecŃi (Coldiretti) şi două în 1976 fiind opera ConfederaŃieiItaliene a Cultivatorilor. Cele trei asociaŃii unindu-se au constituit consorŃiul„Anagritur”. Ele sunt în măsură să stabilească contactul cu o foarte mare partedin agricultorii italieni putând exercita un rol foarte important în organizareaofertei de ospitalitate şi în promovarea cererii de vacanŃe în gospodăria agricolă. Fenomenul agroturistic are în Italia o amploare deosebită comparativ curestul Ńărilor, datorită definirii şi reglementării clare a acestui tip de activitateturistică. Fiecare regiune are propria lege în acest domeniu, care fixează anumitelimite în ce priveşte activitatea agroturistică, pe lângă legea naŃională cadru,putând considera Italia ca fiind Ńară de referinŃă în domeniul agroturismului În Italia activitatea agroturistică este reglementată astfel:


- o lege naŃională care fixează cadrul general de desfăşurare a activităŃiiagroturistice;

- numeroase legi regionale, în care se stabilesc detalii specifice condiŃiilorconcrete de desfăşurare a acestei activităŃi

Activitatea agroturistică se organizează în baza unei autorizaŃi comunale.Fiecare regiune are propriile reglementări cuprinse într-o lege regională, dartoate regiunile prevăd existenŃa unei liste care să cuprindă toŃi operatoriiagroturistici. Înscrierea în aceste liste regionale este condiŃia necesară pentruobŃinerea autorizaŃiei comunale. Lista este întocmită de o comisie formată înbaza unui decret al preşedintelui comitetului regional. Nu pot fi înscrişi în listă persoanele care au fost condamnate pentru delicteîn materie de igienă şi sănătate precum şi persoanele declarate delincvente. Cei care vor să desfăşoare activităŃi agroturistice trebuie să se prezinte laprimăria unde se află situat imobilul cu o cerere care conŃine descrierea detaliatăa activităŃii pe care vrea să o desfăşoare, a gospodăriei, a clădirii şi a zonei încare se situează, a capacităŃii de recepŃie, a perioadei când se poate exercitaactivitatea şi a tarifelor pe care intenŃionează să le practice în cursul anului. Primarul se pronunŃa asupra cererii în termen de 9 zile de le prezentareaei. Scurgerea termenului fără să se pronunŃe asupra cererii face ca cererea să fieconsiderată acceptată. În termen de 30 de zile de la primirea cererii sau de lascadenŃa privind pronunŃarea asupra ei, primarul trebuie să emită autorizaŃiacare-i dă dreptul solicitantului să desfăşoare activitate agroturistică. Legea naŃională fixează doar în linii generale anumite aspecte legate deactivitatea agroturistică, ele urmând a fi detaliate în legile regionale. Aşa este deexemplu componenŃa comisiilor, care întocmesc listele regionale, care variazăde la o regiune la alta, dar aproape peste tot se observă prezenŃa reprezentanŃilororganizaŃiilor profesionale ai operatorilor agroturistici, majoritatea reprezentaŃila nivel regional sau naŃional de regulă de trei reprezentanŃi. ActivităŃile culturale şi de divertisment pot fi desfăşurate de un singuroperator agroturistic sau de alŃi membri ai familiei pentru că după o zi de muncăla câmp pentru operator este destul de greu să întreŃii oaspeŃii. Singura lege careconsideră că activităŃile recreative trebuie să aparŃină gospodăriei agricole estecea care operează în provincia Toscana. Sistemul de clasificare a structurilor turistice de primire este conŃinut înLegea Cadru pentru turism. În această lege sunt enumerate 12 tipuri de structuride primire, care nu exclud identificarea altor structuri ce pot fi prezente înregiuni în funcŃie de exigenŃele locale. În lege sunt prevăzute numai dotărileminime pe care structurile de primire trebuie să le posede. Dotările indicateprivesc doar hotelurile, motelurile şi satele hoteliere, în timp ce pentrugospodării şi campinguri nu sunt indicate nici dotările obligatorii.


Potrivit noii legi toscane nr. 55/1994 „Clasificarea structurilor de primireagroturistice ”,clasificarea se face în baza unor criterii cum ar fi dotărileposedate cu atribuirea unui număr de maxim 5 stele în funcŃie de punctajulobŃinut. În funcŃie de dotările luate în considerare la sfârşitul clasificării sedisting „dotări obligatorii ” prestabilite şi necesare pentru orice nivel declasificare şi „dotări fungibile” care concură la obŃinerea unui punctaj total înbaza căruia vine determinată clasificarea. Clasificarea este obligatorie şi este condiŃia indispensabilă pentru a obŃineautorizaŃia comunală de exercitare a activităŃii agroturistice. Pe baza declaraŃiei titularului şi ca urmare a solicitării atribuirii uneiclase, primăria acordă categoria respectivă. Elementele luate în considerare la clasificare pot fi grupate în 4 categorii: - tipul de primire; - asociaŃia de care aparŃine; - caracterul preponderent al gospodăriei; - marca regională pentru recunoaşterea specificului local.

Concluzii

Cu toate neajunsurile şi carenŃele întâlnite în reglementările italiene putemspune că Italia este Ńara cu legislaŃia cea mai adecvată în ceea ce priveşteagroturismul. Reglementările legislative italiene au un impact pozitiv asupradezvoltării activităŃii agroturistice. Inventariind astfel aspectele legate de agroturism în diferite Ńări, putemafirma că acesta este o formă specifică de turism rural menit să sprijinedezvoltarea zonelor rurale. El este perceput în mod diferit de la un stat la altul,dar este o activitate specifică exploataŃiei agricole. Indiferent de modul cum este privit, agroturismul are cu siguranŃă rolulde a sprijini dezvoltarea rurală durabilă în ansamblu şi dezvoltarea exploataŃieiagricole în special, de aceea este necesară delimitarea sa de alte forme de turismpracticate în mediul rural.

Bibliografie1. CreŃu Romeo Cătălin, LegislaŃie în alimentaŃie publică şi agroturism, Editura

CERES, 2005;2. Maria Mortan, Agroturismul, o alternativă posibilă, Editura Dacia, 2005.

2.4. TURISMUL RURAL ROMÂNESC – ÎN FAłĂ CU EXIGENłELE U.E.

Ion TALABĂ

Introducere în problematică

ExigenŃele la care trebuie să se raporteze societatea românească începândcu 1 ianuarie 2007 sunt în egală măsură valabile şi pentru turismul rural.

În plus am putea aprecia chiar că aceste exigenŃe privite în toatădimensiunea lor sunt prioritare pentru turismul rural românesc din mai multemotive:

a) nivelul atins de această formă de turism este unul critic în care estenecesară o analiză serioasă asupra politicilor care ar putea oferi celemai benefice rezultate asupra procesului de dezvoltare şi decristalizare a unor strategii;

b) calitatea serviciilor oferite (privită în toată complexitatea) este în celemai numeroase cazuri de un nivel satisfăcător. Această stare delucruri nu este în măsură să aducă satisfacŃii prea mari;

c) stabilitatea cadrului legislativ care să reglementeze într-un modunitar activitatea suferă de numeroase lacune unele voit inseratepentru a lăsa lucrurile într-o oarecare nesiguranŃă;

d) aplicarea cu rigurozitate în practică a actelor normative existente aravea darul de a limita măcar parŃial numeroasele probleme cu care seconfruntă turismul rural. Nu avem în vedere numai turismul ruralcare se practică la „negru” dar şi numeroasele şi incalificabilele actede încălcare a normelor financiare, sanitare etc.;

e) insuficienta pregătire managerială a amfitrionilor din turismul rural,slabele cunoştinŃe din domeniul limbilor străine, puŃinele noŃiuni demarketing etc.

Aceste elemente parŃiale dar cu mare pondere în structura turismului ruralromânesc nu mai pot continua după 1 ianuarie 2007, data când Ńara nostră aaderat la U.E..

Cu siguranŃa că turismul rural românesc are nevoie de o schimbare în bineca de „oxigen”, sigur este de asemenea faptul că această schimbare se vaproduce nu în mod brusc ci treptat, dar impulsul trebuie să vină din interior spreexterior şi nu invers.

Schimbarea este şi necesară şi obiectivă şi pe cale de consecinŃă deneevitat.

Ion TALABĂ158

ExigenŃele U.E. – geneze

Din 9 mai 1950 – data discursului fostului ministru de externe francezRobert Schuman şi până în zilele noastre în care un număr record de 27 de statesunt Ńări membre ale U.E., drumul a fost unul lung, nu de puŃine ori presărat cudestule obstacole şi inadvertenŃe, dar prin inteligenŃă, încredere şi voinŃă, ele aufost depăşite.

S-a ajuns astăzi în care nucleul de bază al U.E. să fie constituit din câtevaŃări membre care au atins un înalt grad de civilizaŃie (materială, civică etc). Dinacest nivel ridicat al calităŃii vieŃii decurg cele mai numeroase exigenŃe care suntpuse în faŃa Ńărilor care au aderat mai târziu la această construcŃie.

Aceste exigenŃe pot fi privite din mai multe puncte de vedere:a) conceptual, adică cum este concepută viaŃa, cum este organizată şi

privită;b) al finalităŃii activităŃilor în domeniul economic, cultural, ale mediului,

sănătăŃii etc.ExigenŃele U.E. ca sistem bine închegat şi articulat au în vedere trei

elemente definitorii pentru turism şi viaŃa omului şi anume: spaŃiul, oamenii(calitatea forŃei de muncă în domeniu, calitatea turiştilor etc.) şi produsele cuelementele lor de intrare şi de ieşire.

În acelaşi timp un principal element strategic îl constituie deschiderea spreexterior. Acest aspect este deosebit de important pentru întreaga societateromânească şi în egală măsură pentru activitatea turistică în care la un loc destulde bine poziŃionat o găsim şi pe cea de turism rural.

Această latură a problemei trebuie să determine o schimbare de strategie încadrul turismului românesc în care accentul primordial să cadă pe turismulinternaŃional de tip receptor, aşa cum procedează toate Ńările care prin rezultateleobŃinute sunt în fruntea celor care activează în domeniu (de pildă cazul ElveŃiei,Austriei, Spaniei, Italiei, FranŃei etc.).

Trecerea de la o societate închisă la una cu o largă deschidere economicăspre exterior implică un efort suplimentar, dar care trebuie asumat şi susŃinut.

A merge în continuare pe strategia anterioară în sensul de a ne adresa cuoferta turistică românească în principal la cererea internă de servicii turisticeeste sinonim cu o sinucidere conştientă.

Turismul intern în noua strategie trebuie să i se acorde doar rolul de supapăde siguranŃă, dar în nici un caz ca sursă principală de venituri din activitate.

Această necesară schimbare de optică şi de strategie nu este uşor de pus înpractica curentă a ofertei turistice româneşti, deoarece în primul rând este vorbadespre abandonarea unei mentalităŃi, iar în al doilea despre modificareaatitudinilor vizavi de cerinŃele şi nevoile turiştilor.

Turismul rural românesc – în faŃă cu exigenŃele U.E. 159

Pentru mediul rural românesc, aderarea la 1 ianuarie 2007 la U.E. decurg oserie de exigenŃe orientate spre:

a) spaŃiul de locuit atât cel aferent oamenilor cât şi animalelor;b) spaŃiul gospodăriei, deci cel al curŃii;c) spaŃiul stradal, deci a celui public;d) problema gardurilor, al modului cum sunt împrejmuite curŃile;e) animalele de curte şi de producŃie;f) calitatea alimentelor la intrarea lor în gospodărie;g) siguranŃa alimentară cât şi cea fizică a oamenilor;h) igiena corporală şi cea din jurul gospodăriilor etc.Toate aceste elemente sunt deopotrivă exigenŃe puse în faŃa turismului rural

românesc a căror rol benefic noi îl aşteptăm de o lungă perioadă de timp.A sosit momentul în care a „mima” că respectăm legea şi promisiunile

verbale făcute, să fie cu adevărat înlăturate, iar în locul acestui mod decomportament să aşezăm o piatră solidă pe care să punem cinstea,corectitudinea, cultul muncii etc.

Procesul acesta de schimbare în bine şi de respectare a ceea ce noi numim„exigenŃe”, iar vestul Europei „valori” acumulate este unul greu, de lungă duratădar de neînlocuit. Începutul acestui proces de schimbare chiar dacă nu va începeîn mod brusc odată cu data aderării, totuşi lucrurile nu mai pot continua caînainte. Încet, cu meticulozitate, dar şi cu determinare, organele cu aplicareanormelor stabilite şi a angajamentelor asumate şi sub presiunea celor europenevor începe campania de monitorizare a exigenŃelor în domeniile menŃionate maisus.

Turismul rural românesc şi nevoia de a răspunde la exigenŃele U.E. +pentru a putea exista pe piaŃăSpaŃiul rural românesc face parte din cel european cu care are puncte

comune prin evoluŃia sa istorică, organizatorică, socio-economică etc.Turismul rural aşa cum este el conceput, definit şi realizat în România este

unul care aparŃine acestui tip de spaŃiu cu toate avantajele şi dezavantajele cedecurg de aici.

Pornind însă de la câteva adevăruri relevante şi anume:a) turismul rural este un fenomen economic şi social care a apărutşi s-a dezvoltat în câmpul unor exigenŃe de ordin economic,social, psihologic, demografic şi politic;

b) în creşterea şi dezvoltarea sa, turismul rural s-a aflat şi se află înraport de interdependenŃă cu numeroase activităŃi umane;

c) turismul rural este apreciat ca având un rol în înlăturarea unordezechilibre şi disfuncŃionalităŃi locale, zonale şi regionale;

Ion TALABĂ160

d) în procesul ce urmează aderării Ńării la U.E. se impuneintegrarea turismului rural cu celelalte politici sectorialeadiacente cum ar fi:

- în politica generală a turismului;- politica agricolă regională;- politica serviciilor manageriale;- protecŃia mediului;- politica din sectorul transporturilor, dar şi al infrastructurii în

general.Pentru a putea exista pe noua piaŃă concurenŃială europeană cu toate

rigorile şi constrângerile ei, turismul rural românesc trebuie să se adapteze dinmers, integrându-se în normele de calitate impuse, dar prin evidenŃierea cumaximă inteligenŃă a elementelor de originalitate cu care el vine. Scoaterea înevidenŃă a elementelor originale pe care turismul rural românesc le are îi va creaacestuia pe baza avantajelor comparative un drum de succes.

În acest cadru se impune precizarea ca turismul rural românesc în nouacondiŃie în care se află Ńara nu se poate manifesta în afara celorlalte elemente decontact.

În primul rând ca orientare de ordin general el trebuie să se integreze înpolitica generală a turismului aşa cum a fost ea negociată cu U.E. în procesul deasumare a responsabilităŃilor, iar după această etapă includerea lui în strategia dedezvoltare a ramurii pentru perioada post aderare.

În al doilea rând el trebuie să se raporteze la politica agricolă regională laorientările şi la exigenŃele pe care aceasta le impune la cultura plantelornemodificate genetic, la modul de utilizare a produselor de origine animală etc.,într-un cuvânt, la o agricultură ecologică dar şi la o grijă deosebită faŃă desecuritatea alimentară a turiştilor.

Aminteam mai sus că una din exigenŃele ce decurg pentru ruralul românesceste cea legată de noile condiŃii în care trebuiesc crescute animalele de curte şicele de producŃie. Ei bine, trebuie să înŃelegem că epoca “sclavagismului”pentru om a apus de mult, iar pentru animale de abia acum se pune. Aceastaînseamnă că pornind de la condiŃiile de locuit a animalelor, cele de alimentaŃie şide folosire a lor pentru muncă toate trebuie să se supună unui amplu proces demodificare.

De asemenea, turismul rural românesc nu se poate dezvolta în afaraexigenŃelor impuse de politica din domeniul serviciilor neagricole. Într-adevăr, osocietate rurală trebuie privită în toată complexitatea ei cu nevoile dar şi cuobligaŃiile ei. În cadrul acestor nevoi în actualul rural funcŃionează o serie deservicii neagricole care îşi aduc aportul la creşterea calităŃii vieŃii.

Astfel, fiecare din serviciile la care membrii pensiunilor turistice şiagroturistice apelează, dar în egală măsură şi turiştii cum ar fi: cele de ordinsanitar, social, administrativ etc., sunt supuse propriilor politici şi exigenŃe.

Turismul rural românesc – în faŃă cu exigenŃele U.E. 161

Turismul rural vine cu propriul lui aport în acest ansamblu de activităŃi eltrebuie să Ńină cont şi să subscrie la exigenŃele impuse celorlalte activităŃi.

Dacă avem în vedere noile exigenŃe ce stau în faŃa problematicilor legate deprotecŃia şi conservarea mediului înconjurător, putem înŃelege mai bineexigenŃele la care trebuie să se raporteze turismul rural care pe de o parte este unutilizator în calitate de materie primă a mediului în oferta sa, iar pe de alta, eleste unul din poluatorii acestuia.

Conceptul strategic ce stă la baza politicilor U.E. în domeniul mediului princare „poluatorul plăteşte” iar dacă drept argument comparativ turismul ruralromânesc îşi asociază brandul de ecologic atunci întreaga problematică capătăun cu totul alt contur.

Pornind de la exigenŃele U.E. pentru realizarea şi ofertarea unui produsturistic rural românesc care să:

a) contribuie la crearea de venituri suplimentare pentru gospodăriile rurale;b) influenŃeze continuitatea comunităŃilor rurale;c) conserve valorile culturale;d) nuanŃeze sloganul „turismul rural şi sentimentul fericirii”,înŃelegem complexitatea problemelor la care turismul rural este chemat să

răspundă.

Diminuarea unui mit al turismului rural românesc

În evoluŃia sa ca activitate turistică organizată, turismul rural românesc apopularizat cu o insistenŃă deosebită sloganul care în prezent a devenit unadevărat „brand” după care turiştilor li se oferă produse de origine vegetală şianimală, din producŃie proprie (în cea mai mare parte) şi în stare naturală. Sigurcă această afirmaŃie până la un punct a fost adevărată şi ea a indus în conştiinŃaturiştilor reali sau potenŃiali aceasta calitate a ofertei.

Sunt astfel cunoscute astăzi strădania unor pensiuni turistice din rural sauagroturistice de a respecta acest slogan propagandistic până în cele mai micidetalii ajungându-se chiar la anumite preparate culinare, băuturi răcoritoare sauspirtoase cu numele unor astfel de pensiuni sau ale proprietarilor acestora.

Dar tot la fel de adevărat este şi faptul prin care în foarte multe pensiuni,dotările cu mobilier, preparatele oferite, nu difereau cu aproape nimic faŃă decele utilizate de marile unităŃi hoteliere şi de alimentaŃie publică, din oraşe saudin staŃiuni balneare şi de odihnă.

Ori în condiŃiile noilor exigenŃe ce decurg din calitatea României de statmembru al U.E. în turismul rural românesc se mai poate proceda ca în aniianteriori, iată întrebarea la care suntem chemaŃi să oferim un răspuns nu de ordinteoretic cât mai ales practic.

Ion TALABĂ162

În general în pensiunile agroturistice nu era posibil o specializare strictă apersonalului, motiv pentru care gospodina casei mulgea vaca, hrănea păsările decurte, lega şi dezlega câinele, spăla WC-ul, spăla vesela, dar tot ea culegealegumele, fructele, prepară hrana şi o servea turiştilor la masă etc.

Oare în noile condiŃii va mai fi acceptată o astfel de situaŃie?Turiştilor la mesele pe care aceştia le vor comanda pe baza ofertelor

amfitrionilor li se va mai putea oferi în preparate laptele aşa cum a fost el mulsîn gospodărie sau i se va mai putea oferi carnea din producŃia proprie fără a fisupusă unui strict control sanitar?

Fără a mai fi lungită lista unor astfel de întrebări şi de răspunsuri posibileun lucru este sigur şi anume odată cu aderarea României la U.E. a sunat şi ceasultransformărilor structurale la care trebuie să se supună turismul rural românesc.

Concluzii

Intrarea în acest club select al naŃiunilor, în această construcŃie ce poartănumele de U.E., obligă pe toŃi membrii ei la un loc şi pe fiecare în parte larespectarea unui set de valori asupra cărora au fost asumate angajamente.

Pentru România care are un anumit nivel de dezvoltare comparativ cu celatins de nucleul de bază al Ńărilor membre cum ar fi Germania, FranŃa, Anglia,Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Austria etc., respectarea valorilor ce stau labaza U.E. solicită un efort deosebit care deocamdată a fost asumat în modteoretic dar care trebuie realizat în plan practic.

Perioadele trecute în care una se spunea şi alta se făcea în practică nu maisunt acceptabile astăzi, când constrângerile sunt mult mai complexe şi mairiguroase.

Pentru ca România şi românii să nu devină un popor de „asistaŃi”, eimpetuos necesar respectarea cu maximă stricteŃe a tuturor exigenŃelor pe careU.E. le pune dar şi piaŃa liberă în care am intrat le impune.

Din acest cadru general, turismul rural nu poate face abstracŃie, el trebuindsă-şi aducă propriul aport la dezvoltarea modernă a României de azi şi de mâine.

2.5. SCHIMBĂRI ADUSE TURISMULUI RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI

LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Corina MATEI-GHERMAN

Introducere

Începând cu anul 1980, Comisia Europeană a recunoscut rolul importantal turismului în economie şi s-a implicat cât mai mult în diverse acŃiuni. Un rolimportant l-a avut instituirea Comitetului de ConsultanŃă pentru turism în anul1986, care facilita schimburile de informaŃii, consultanŃă şi cooperare în turism.

Turismul, inclusiv cel de tip rural, după aprecierea Comisiei Europenetrebuie să devină o ramură importantă a economiei pe plan naŃional şiinternaŃional. Studiile de specialitate au indicat principalele tendinŃe ce seînregistrează în domeniul turismului care se vor amplifica până în anii2020,privind: creşterea numărului de turişti în mediul rural, creşterea număruluide personane interesate de turismul etnic, turismul religios, creşterea cereriipentru destinaŃii noi, creşterea frecventării staŃiunilor balneoclimaterice şibalneare, sporirea numărului de vacanŃe de durată scurtă, precum şi număruluipersoanelor de vârsta a treia care vor participa la acŃiuni turistice.

Efectele economice pozitive ale aderării României la UniuneaEuropeană.

Reforma economică a cunoscut un proces lung şi anevoios. Dar Româniase află pe un drum ascendent şi în următorii 10 ani se aşteaptă să înregistreze ocotă de creştere de circa 6%, ce ar putea reprezenta un deosebit interes pentruinvestitorii străini şi pentru consumatori. În plan macroeconomic, seînregistrează o stare de creştere începând cu anul 2000.

Pe măsură ce România îşi va îmbunătăŃi rating-urile de credit şi vor creşteveniturile se vor diminua diferenŃele faŃă de nivelul de trai din UniuneaEuropeană


Tabelul nr. 1

Principali indicatori macroeconomici din România în perioda 1999-2006

Indicatori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*Creşterea realăa P.I.B în (%)

-1,2 2,1 5,7 5,1 5,2 8,4 4,1 6,8

P.I.B. cap locuitor (%)din ponderea U.E.25

25,4 24,9 26,2 28,1 30,0 32,1 34,7 36,0

InflaŃia2

54,8 40,7 30,3 17,8 - 8,6 9,3 5

Şomaj6,2 6,8 6,6 7,5 6,8 7,6 7,7 -

Sursa: Eurostat-www.europa.int/eurostatSursa : Institutul NaŃional de Statistică

Transformarea economiei va duce la reducerea unor sectoare deactivitateşi expansiunea rapidă a altora. Volumul nou de afaceri creat, pe aceastăbază va dezvolta cererea pentru dezvoltatea infrastructurii şi va determinamutaŃii importantante pe piaŃa muncii. Rata inflaŃiei este în scădere iar şomajulafectează participarea întregii pieŃe a munci. Aşa cum este cunoscut şomajulpoate afecta şi forŃa de muncă locală, descurajând oamenii pentru a-şi căuta unloc de muncă mulŃi dintre ei optând pentru agricultura de subzistenŃă.

InvestiŃiile străine directe în turismul rural românesc

În procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, investiŃiiledirecte în turismul rural românesc vizează şi pe cele străine directe. Principalelebeneficii pe care le-ar aduce acest proces sunt : crearea unor noi locurilor demuncă ; antrenarea pe verticală şi creşterea concurenŃei pe orizontală ; transferulde tehnologie ; acces la pieŃe, o pregătire superioară a personalului şi impactredus asupra mediului.

Investitorii străini îşi pot lansa investiŃiile în România : în sate de vacanŃă,moteluri, campinguri,cabane,pensiuni agroturistice, etc.

Politica de dezvoltare rurală completează şi armonizează politica agricolăde piaŃă. Pentru armonizarea politicii de dezvoltare rurală, reglementărileConsiliului Europei, privind sprijinul pentru dezvoltare au adoptat liniilestrategice ale comunităŃii pentru perioda 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2013.Politica de piaŃă şi dezvoltare rurală vor asigura îmbinarea competitivităŃii şidezvoltarea durabilă a spaŃiului comunitar.

Schimbări aduse turismului rural românesc în contextul aderării Rromâniei la UE 165

Noua reformă a politicii agricole comune asigură aplicarea unei strategiiintegrate pentru dezvoltarea, rurală bazată pe patru principii: integrarea zonelorrurale în economie prin dezvoltare complexă; multifuncŃionalitatea agriculturii;flexibilitatea asistenŃei pentru zonele rurale; transparenŃă în stabilirea şiimplementarea programelor de sprijin.

România, ca Ńară membră a Uniunii Europene, şi-a creat cadrul legislativşi instituŃional care să asigure implementarea politicii agrare conform normeloreuropene. Politica de dezvoltare rurală completează şi armonizează politica depiaŃă agricolă şi promovează caracterul multifuncŃional al agriculturii aşa cumrezltă din figura nr.1

Fig. 1. Agricultura multifuncŃionalăSursa: după Zahiu LetiŃia şi colab.( 2006) „Agricultura Uniunii Europene sub impactul Politici Agricole comune”, Bucureşti, Editura Ceres , p.151.

Primul pilon al politicii agricole comune, vizează asigurarea stabiliriiveniturilor de bază pentru fermieri, al doilea pilon sprijină agricultura cafurnizor de bunuri publice, prin funcŃiile ei legate de mediul natural şidezvoltarea zonelor rurale.

Măsurile de dezvoltare rurală sunt finanŃate din Fondul UniuniiEuropene, iar reforma politicii agricole comune a introdus schimbări majore îndezvoltarea zonelor rurale europene. Consiliul de la Göteborg (2001), stabileştemăsuri cu privire la necesitatea creşterii performanŃelor economice în legăturăcu resursele naturale, menŃinând biodiversitatea şi păstrarea ecosistemelor.

Programul de dezvoltare rurală din statele membre ale Uniunii Europenesunt coordonate conform priorităŃilor comunităŃii şi se completează cu politicilede piaŃă, de coeziune economică-socială, din fiecare stat membru.

Primul pilon alP.A.C

Al doilea pilon alP.A.C

Politica de piaŃă Politica dedezvoltare rurală

FuncŃia de producere aalimentelor FuncŃia de protecŃie

a mediuluiFuncŃia rurală


După aderare, România va beneficia de sprijin comunitar, estimat la cca.4007,9 milioane. euro, din care 1699,9 milioane pentru agricultură, 967,9milioane euro pentru plăŃi directe, 732 milioane euro pentru măsuri de piaŃă,2308 milioane euro pentru dezvoltare rurală.Cu aprobarea Comisiei, sumelepentru plăŃile directe, se pot asigura din fondurile de dezvoltare rurală, într-unprocent de 20%. Suma totală va trebui cofinanŃată de la bugetul naŃional înproporŃie de 25%

Pachetul financiar orientativ pentru plăŃi directe provenite de la U.E. şiplăŃile complementare de la bugetul României în perioada 2007-2009 suntprezentate în tabelul nr.2

Tabelul nr. 2Sume şi procente negociate şi prevăzuteîn Tratatul de Aderare a României la U.E

Nr.crt

Specificare U/M 2007 2008 2009Totalmil. Є

1. Alocările U.E.-plăŃi directe%

mil. Є25

44030

527,935

618,1 1566,0

2.Alocări de la bugetul naŃional(30% din sumatotală previzibilă de 1766 mil.euro de la U.E. înanul 2006

%mil. Є

30529,8

30529,8

30529,8 1586,4

3.Total alocări de la U.E. şi bugetulnaŃional(r1+r2)

%mil. Є

55968,8

601057,7

651147,8 3175,3

4.Total alocări de la U.E.pentru dezvoltare rurală(2007-2009)

mil. Є577 770 961 2308

5.Alocări anuale pentru plăŃile directe în procentde 20% din bugetul U.E. pentru dezvoltarerurală

mil. Є 86,2 115,5 144,0

6. CofinanŃare naŃională mil. Є 28,8 35,5 48,0

7.Total sume de la dezvoltarea rurală (r5+6)pentru plăŃile directe

mil. Є 115 154 192

Din ultimile informaŃii oficiale rezultă că totalul alocaŃiilor bugetareprevăzute pentru România din bugetul comunitar pentru 2007-2013, este de cca.30 miliarde euro, agriculturii revenindu-i peste 40% din cifra menŃionată.Sprijinul va continua şi pentru susŃinerea măsurilor începute prin ProgramulFermierul. Cadrul legislativ al acestui program este Legea nr. 231/2005, careprevede modalităŃi de realizare şi finanŃare a investiŃiilor în exploataŃiile agricoleinclusiv turismului rural şi pentru absorbŃia fondurilor comune. EsenŃial este cafondurile comunitare să fie integral absorbite şi utilizate eficient.

Schimbări aduse turismului rural românesc în contextul aderării Rromâniei la UE 167

Cu toate că România se află în altă fază de dezvoltare economică,politicile aplicate răspund la aceleaşi scopuri ca şi în celelate state membre aleUniunii Europene. În acest scop se impune pregătirea consumatorilor pentru unturism rural performant şi pentru dezvoltarea unui nou model agricol.

România este considerată Ńara cu cele mai bogate şi variate resurse turisticenaturale din centrul şi estul Europei. Dar România se află printre Ńările cu unnivel scăzut în ceea ce priveşte turismul regional şi cel rural. Într-un clasamentcare include 170 de Ńări în care este cuprinsă şi România, Ńările vecine şidestinaŃiile concurente, Ńara noastră se plaseazăpe locul 162. Iar la volumul decapital în turism, ocupă locul 138. În acest cadru sunt estimate a fi investitesume de circa 5,8% miliarde euro ceea ce ar reprezenta aproximativ 7,2% dintotalul investiŃiilor ce se vor realiza, până în 2016, dorindu-se o creştere până la15,8 miliarde euro. Acete date sunt oferite de Raportul de Ńară realizat deConsiliul Mondial al Turismului şi călătoriilor-W.T.T.C.

Din analiza informaŃiilor oferite de unele surse biografice se remarcăfaptul prin care cheltuielile făcute de turiştii străini sosiŃi în România sunt mici.

Atunci când se nalizează indicele de competitivitate al industriei turisticeŃara noastră este depăşită de de Ungaria, CroaŃia, Polonia, Bulgaria, Cehia şiSlovacia,. Potrivit acestui indice de competitivitate al industriei turismuluiromâneşti, Ńara noastră se află înaintea unor Ńări dacă avem în vedere nivelulpreŃurilor practicate, starea mediului, cel al deschiderii faŃă de comerŃ şi turismdar în urma altora care dispun de tehnologii mai avansate, de o forŃă de muncămai calificată, de o infrastructură de calitate.

În acest context turismul rural românesc îi revine în perioada următoaresarcini destul de importante pentru a putea face saltul spre un turism eficient şide calitate. Pentru a putea realiza aceste obiective sunt necesare schimbăriradicale de ordin conceptual, strategic, legislativ, etc.

Fără aceste schimbări nu ne putem aştepta că în viitorii ani deosebiteleresurse turistice pe care le posedă ruralul românesc să fie eficient pus în valoare.


Bibliografie

1. Dobre, Ana, Maria, Coman, Ramona, (2005), România şi IntegrareaEuropeană, Iaşi, Editura Institului European;

2. NiŃă,Valentin,Gina,Ionela,Butnaru(2005),Gestiune Hotelieră, EdituraTehnopress, Iaşi;

3. Rifkin, Jeremy, (2006), Visul European, Despre cum, pe tăcute Europa vapune în umbră „visul american”,Iaşi, Editura Polirom;

4. Sasu, Constantin, (2005), Marketing InternaŃional, Iaşi, Editura Polirom5. Şerbănescu, Ilie, (2002), România Sub Tirania Cifrelor Mici, România,

Editura Universal Dalsi;6. Talabă, Ion, Stoian, Maria, Păduraru, Teodor, (coordonatori), Turismul rural

românesc, Editura Performantica, Iaşi, 2006.7. Zahiu LetiŃia şi colab.,(2006), Agricultura Uniunii Europene sub impactul

Politici Agricole comune, Bucureşti, Editura Ceres ;8. *** Gardianul, joi,18 mai,(2006),nr.1204, Integrarea economiei româneşti în

PiaŃa Unică Europeană.9. *** ConsultanŃa Agricolă Ieşeană, mai (2006), anul III, nr.5(39).

2.6. POLITICI COMUNITARE ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Simion CERTAN, Romeo BIBIRIGEA

InstituŃiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului încadrul economiei. În Uniunea Europeană turismul generează 8 milioane delocuri de muncă şi contribuie cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat oindustrie importantă cu un mare potenŃial de creştere în viitor.

Cu toate că este considerat un sector de o importanŃă vitală, nu există obază legală în tratatele UE pentru o politică comună în domeniul turismului caresă se concentreze pe pilonul „turism - ca ramură de activitate”.

În 1992, turismul a fost menŃionat, pentru prima oară în Tratatul de laMaastricht care a prevăzut în premieră măsuri în domeniul turismului (articolul3T) în lista de activităŃi care vor beneficia de sprijinul comunitar. Totuşi acesttratat nu acorda o importanŃă particulară pentru o politică turistică comunitară,neexistând o bază legală specifică pentru măsurile Comunitare în turism. Deasemenea, în noul proiect al ConstituŃiei Europene turismul nu a fost inclus.

La nivelul Comisiei Europene există totuşi un organism specializat pentruturism, respectiv DirecŃia Turism din cadrul Directoratului pentru Servicii,ComerŃ şi Turism, DirecŃia Turism îşi desfăşoară activitatea în strânsă cooperarecu Comitetul Consultativ pentru Turism care are reprezentanŃe în statelemembre, ca şi alte instituŃii europene: Parlamentul European, Consiliul deMiniştri, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. Urmând opolitică bazată pe consultanŃă şi parteneriat, DirecŃia Turism păstrează o relaŃiestrânsă cu organizaŃiile reprezentative din industria turistică precum şi cu altegrupuri de interes, în special atunci când este vorba de chestiuni specifice. Defapt misiunea DirecŃiei Turism este aceea de a asigura aplicarea măsurilor însectorul turistic prin:

- îmbunătăŃirea cunoştinŃelor de turism şi diseminarea informaŃiilor;- stimularea cooperării transfrontaliere;

Începând cu anul 2002 se organizează un forum anual privind turismuleuropean care va asigura cooperarea sectorului public şi privat la nivelcomunitar. În 2004 acesta a fost organizat în Ungaria, iar în 2005 în Malta.

De asemenea trebuie spus că nu există o linie bugetară special constituităpentru turism. Totuşi acesta beneficiază de fonduri alocate prin intermediuldiferitelor programe de finanŃare, iar Fondurile Structurale sunt cele mai marisurse financiare de care beneficiază. În perioada 1994-1997 contribuŃiaFondurilor Structurale la proiectele din turism a fost de 7,3 miliarde de euro.

Înainte de anul 2000 la nivelul Consiliului European exista separat unConsiliu al Miniştrilor de Turism. În aprilie 2000 Consiliul Miniştrilor deTurism s-a desfiinŃat, chestiunile de turism fiind preluate de Consiliul PieŃeiInterne, ProtecŃia consumatorului şi turismul. În 2002 acest consiliu a fostdesfiinŃat, turismul fiind inclus la Consiliul CompetitivităŃii. La nivelulParlamentului European există Comitetul privind Politica regională, transportulşi turismul care are aproape 120 de membrii, dar acesta îşi depăşeşte atribuŃiilecare Ńin de turism adăugând şi transportul şi politica regională. În acest context

Simion CERTAN, Romeo BIBIRIGEA170

se poate spune că Parlamentul European este cel mai important organism pentruturism, care a avut numeroase iniŃiative în acest domeniul.

Politicile comunitare din alte domenii au impact direct asupra turismului şipot afecta elemente cum ar fi preŃul produselor turistice prin intermediulmăsurilor din domeniul transportului, mediului, protecŃiei consumatorului,pregătirii profesionale, societăŃii informaŃionale şi nu în ultimul rând dindomeniul competiŃiei şi pieŃei interne.

ExistenŃă a unor mecanisme care să includă şi interesele turismului înpoliticile comunitare s-a reflectat în lucrarea elaborată de Comisie în anul 2001cu titlul „Să lucrăm împreună pentru viitorul turismului european” care au luatîn considerare patru chestiuni cheie: informaŃia; pregătirea profesională(training-ul); calitatea şi dezvoltarea durabilă; noile tehnologii.

Comisia a subliniat importanŃa schimbului de informaŃii şi de experienŃăîntre părŃile interesate, pentru a pregăti implementarea acŃiunilor recomandate înlucrarea comunicată. Unele dintre activităŃile cheie evocate sunt:- promovarea dialogului între operatorii industriei turistice şi alte părŃi

interesate, organizând un forum anual al turismului şi extinzând la ComitetulConsultativ pentru Turism;

- sprijinirea serviciilor de reŃea şi a factorilor de sprijin, de exemplu prin„Centre de competenŃă” (observări, Centre de studiu şi de cercetare) la nivelnaŃional, regional şi local;

- asigurarea bunei funcŃionări a instrumentelor financiare şi nefinanciare înbeneficiul industriei turismului în cooperare cu autorităŃile naŃionale sauregionale şi cu operatorii;

- promovarea dezvoltării durabile prin elaborarea şi implementarea principiilorAgendei 21;

- definirea şi diseminarea metodelor şi instrumentelor de evaluare - indicatoricalitativi şi benchmaking) necesari pentru monitorizarea calităŃii destinaŃiilorturistice şi a serviciilor.

Trebuie spus că toate acestea au un caracter teoretic nereuşind să surprindăşi modul în care se va asigura practic creşterea competitivităŃii turismuluieuropean. Aceasta este cu atât mai necesară cu cât situaŃia pe plan mondialmarcată de atacurile teroriste care au avut loc şi în Europa poate duce lascăderea încrederii consumatorului în special în transportul aerian. Deasemenea, creşte vulnerabilitatea nu doar a marilor turoperatori ci şi a IMM-urilor din turism care domină industria europeană a turismului. În aceste condiŃiisunt necesare politici care să se concentreze pe crearea şi întărirea mecanismelorprin care turismul european să facă faŃă tuturor acestor ameninŃări. Politiciproactive ar trebui de asemenea promovate, pentru ca extinderea UE să ducă lamenŃinerea cotei de piaŃă a Europei pe piaŃa globală a turismului.

Extinderea istorică a Uniunii Europene în 2004 cu încă 10 noi state a făcutca suprafaŃa acesteia să crească cu 25%, populaŃia cu 20%, iar PIB-ul cu 5%. În2007 s-a alăturat România şi Bulgaria, făcând astfel ca numărul statelor membresă ajungă la 27. Apar astfel o serie de provocări şi oportunităŃi pentrudezvoltarea turismului:

Politici comunitare în domeniul turismului 171

Cooperarea la nivelul Uniunii Europene este relevantă dacă aduce un plusde valoare. Au fost identificare astfel trei domenii în care acŃiunile UniuniiEuropene sunt deosebit de utile statelor membre, cum ar fi:

1. ÎmbunătăŃirea bazelor de date statistice comune - pentru a oferiinformaŃii corecte cu privire la industria turismului - reprezintă oprecondiŃie pentru analize comparative, pentru schimb de idei şi deexperienŃă şi se adresează în special problemelor strategice din sectorulturistic;

2. Concentrarea pe analize comparative pentru a putea cunoaştedetaliat activităŃile turistice în Ńările membre şi în acest fel dezvoltareacalităŃii definiŃiilor şi indicatorilor, prin formularea unei viziuni aturismului durabil;

3. Consolidarea integrării politicii de turism în cadrul celorlaltepolitici cu care are legătură. Turismul este un sector de natură transversalăafectat de numeroase politici ale Uniunii Europene şi numeroase eforturicomune ar trebui adesea concentrate pe problemele de natură orizontală.Creşterea economică din anii următori ar trebui să provină în urmaimplementării reformelor structurale şi prin îmbunătăŃirea condiŃiilorcadrului general atât pentru cetăŃenii cât şi pentru întreprinderile dinUniunea Europeană.

Ultimul punct din această listă se află în centrul discuŃiilor ce au loc lanivelul Uniunii Europene. Problema este dacă turismul ar trebui să aibă opolitică orizontală proprie sau dacă el ar trebui considerat în Tratatul UE ca unuldintre domeniile suport, care va juca un rol complementar în Uniunea Europeanăpentru statele membre.

Un alt exemplu de cooperare la nivel european este reprezentat de grijapentru protecŃia împotriva efectelor comerciale care duc la falimentarea unorturoperatori, ce alcătuiesc în mare parte sectorul turistic. Chiar dacă existăplanuri naŃionale de protejare a consumatorilor, a hotelierilor şi a furnizoriloracestora, pericolul încă există şi trebuie implementat un mecanism la niveleuropean pentru a răspunde condiŃiilor speciale, cum ar fi diferenŃele de fus orar,distanŃele şi diversele practici în afaceri.

Cadrul legal general al Uniunii Europene exercită o influenŃă asuprasectorului turistic şi asupra acŃiunilor Ńărilor membre şi a celor în curs deaderare. În acest fel legislaŃia în domeniul concurenŃei, inclusiv în ceea cepriveşte asistenŃa asigurată de stat în industrie, în domeniul protecŃieiconsumatorilor, al securităŃii, al transporturilor şi al mediului înconjurător vainfluenŃa industria turistică din cele 27 de Ńări membre ale Uniunii Europene.

Adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul protecŃiei mediului va duce laun mediu mai curat şi la crearea unor destinaŃii „verzi”. Turiştii care sosesc întoate cele 27 de Ńări membre ale Uniunii Europene, vor avea garantat minimul deprotecŃie pe care Ńările respective le oferă consumatorilor. Eventuala adoptare amonedei EURO de toate Ńările membre va uşura comparaŃiile între destinaŃii, dinpunct de vedere al costurilor şi va înlătura riscurile şi costurile datorate unor ratede schimb valutar diferite.


În UE se acordă o atenŃie tot mai mare turismului durabil, turism ce esteviabil din punct de vedere economic şi social, fără distrugerea mediuluiînconjurător şi a culturii locale. Durabilitatea înseamnă succesul afacerilor şi aleconomiei, protejarea şi conservarea mediului natural şi responsabilitate socială.Conform Comisiei Europene, calea spre dezvoltarea durabilă a turismului înEuropa este prin consolidarea cadrului de acŃiuni existent şi realizarea celei maibune metode de punere în practică a acesteia.

Politicile de transport ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, un factormajor în creşterea interdependenŃelor dintre Ńările membre. Transportul şiturismul sunt strâns legate, iar o reŃea de transport eficientă este esenŃială pentruorice destinaŃie turistică. În acest sens există o nevoie cât mai mare de securitateşi de o integrare a reŃelei de transport, cu transferuri convenabile între diferitemijloace de transport, pentru a satisface nevoile turiştilor. Astfel se explică de cepolitica de transport a Uniunii Europene joacă un rol aşa de important. Măsurilede liberalizare din cadrul sectorului de transport aerian au dus la mai multelegături către destinaŃii care până acum nu erau foarte accesibile şi erau maiscumpe. Acest lucru nu poate fi decât în beneficiul turismului.

Alte aspecte se referă la eliminarea restricŃiilor referitoare la achiziŃiile dezboruri charter; o competiŃie mai mare în acest domeniu va duce la preŃuri maimici şi produse mai bune pentru toate persoanele ce cumpără astfel de zboruri.

În viitor, un număr de factori sunt aşteptaŃi să aibă un impact major asupratransportului turistic şi competitivităŃii în Europa: diversitatea mijloacelor detransport joacă un rol important în creşterea turismului european şi internaŃional- maşina este mijlocul de transport predominant, urmată de transportul aerian şicel feroviar. Trăim într-o lume în care creşterea economică a stimulat cerereapentru transport - există o pondere mare a populaŃiei care călătoreşte, călătoriilefiind însă mai scurte ca timp dar şi mult mai frecvente. Costul transportului varămâne mereu o parte determinantă al costului global al produsului turistic,transportul fiind judecat în mod corespunzător în termenii de calitate,rentabilitate şi siguranŃă. În multe cazuri, preferinŃa pentru un mijloc detransport condiŃionează tipul vacanŃei şi destinaŃiile alese de turişti.Congestionarea traficului şi/sau întârzierile i-ar putea face pe turişti să segândească mai intens înainte de a lua o decizie.

Folosirea tehnologiilor informaŃiei în sectorul turismului poate modernizaşi îmbunătăŃii eficienŃa infrastructurii turistice şi poate promova un transportinteligent. De asemenea poate creşte mobilitatea.

Una dintre cele mai stringente probleme ale turismului european este aceeadacă ar trebui să existe o promovare unitară. Aceasta nu este o problemă politicăsau administrativă, în sensul că singurul lucru pe care decidenŃii politici îl au defăcut este să pună la un loc vechile planuri cu cele noi, să lucreze alături decercetători şi stakeholderi profesionişti şi să decidă, de la un caz la altul, dacăeste mai util/eficient să promoveze întreaga Europă, numai anumite părŃi dinaceasta sau să ofere guvernelor posibilitatea (şi sprijinul) să realizezepromovarea la nivel local. În ultimul caz, este interesant de observat dacăguvernele locale sunt capabile să promoveze resursele culturale sau naturale


comune mai multor regiuni, sau realităŃile unor regiuni izolate. Într-un cuvânt,dacă au capacitatea de a acŃiona dincolo de propriile lor competenŃe.

Organizarea turismului în statele UEIndustria turistică include o gamă largă de activităŃi în care sunt implicaŃi

diverşi factori pentru buna desfăşurare a activităŃii turistice. Aceştia pot fi dinsectorul privat sau public, societăŃi comerciale sau asociaŃii profesionale,organisme locale, regionale, naŃionale sau internaŃionale. Din acest punct devedere pot fi identificate:- organizaŃii sectoriale – specializate pe verigi ale lanŃului de distribuŃie a

produsului turistic: întreprinderi hoteliere, de alimentaŃie, de transport, agenŃiide voiaj, touroperatori, centre de formare profesională, birouri de promovare,etc. Aceste organizaŃii sunt cele mai numeroase şi îmbracă, cel mai adesea,forma societăŃilor comerciale. Din punct de vedere organizatoric ele potfuncŃiona independent sau se pot asocia, pot fi cu rază de activitate locală,naŃională sau internaŃională. În această categorie se încadrează prestatorii deservicii, producătorii direcŃi de vacanŃe, fapt pentru care sunt considerateveriga de bază a aparatului turistic. Ele se subordonează organizaŃiilor localesau centrale ale activităŃii turistice.

- organizaŃii pe destinaŃii, respectiv pe staŃiuni turistice, pe zone geograficesau unităŃi administrativ-teritoriale; ele încurajează cooperarea dintresocietăŃile de turism dintr-un teritoriu şi coordonează acŃiuni comune depromovare a turismului. Organismele locale au în multe Ńări un rol deosebit înorganizarea şi dezvoltarea turismului. Ele beneficiază de o structurăindependentă, uneori în trepte, dispun de autonomie funcŃională, au bugeteproprii şi atribuŃii în promovarea turismului în zonele respective.

- organizaŃii ale turismului privit ca un întreg, pe plan naŃional sau global, ce auca atribuŃii studierea şi previzionarea fenomenului turistic, elaborarea destrategii şi politici în domeniu.

Ierarhizarea organizaŃiilor turistice

În Ńările UE, activitatea turistică este coordonată de un organismcentral, cu atribuŃii mai largi sau mai restrânse, în funcŃie de nivelul dedezvoltare a turismului şi importanŃa acestuia în economie. Acesteorganisme centrale pot fi:


- minister de sine stătător sau departament public, direcŃie sau directorat,secretariat în cadrul unor ministere cu structură mai complexă (al Industriei şiComerŃului, al Turismului şi ComerŃului, al Transportului şi Turismului);aceste forme sunt caracteristice FranŃei, Marii Britanii, Portugaliei, Spaniei,Italiei.

- comisie sau comisariat: Belgia, Olanda;- oficiu guvernamental: Grecia;- organizaŃie semiguvernamentală, cu atribuŃii mai restrânse, în principal în

state federale dar şi în altele: Austria, Danemarca, Finlanda.Aceste organisme îndeplinesc mai multe roluri: coordonare a activităŃii

turistice în plan naŃional; elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului;îndrumarea şi controlul agenŃilor economici specializaŃi; promovarea turismuluiintern şi internaŃional; formarea profesională; reprezentarea în organismeleinternaŃionale etc.

Activitatea turistică în FranŃa se află sub tutela unui ministru delegat dinMinisterul Industriei şi ComerŃului (după 1992) care are în subordine:- servicii centrale: DirecŃia Industriei Turistice, DelegaŃia InvestiŃiilor şi

Produselor Turistice, Serviciul de InspecŃie Generală a Turismului;- servicii exterioare: DelegaŃiile regionale ale turismului, care reprezintă

serviciile centrale în teritoriu;- structuri de consultanŃă şi intervenŃie administrativă: Consiliul NaŃional al

Turismului. La acest nivel mai funcŃionează şi alte organisme: Maison de laFrance (cu rol de promovare externă a turismului francez), Serviciile OficialeFranceze ale turismului în străinătate (SOFTE) şi Observatorul NaŃional alTurismului (cu atribuŃii legate de înregistrarea fluxurilor turistice).

La nivelul colectivităŃilor teritoriale organismele sunt reunite (de regulă)în federaŃii naŃionale şi au atribuŃii diverse: încurajarea şi stimularea turismului,îndeplinirea unor funcŃii economice (organizarea de călătorii, rezervări ,etc.).Între aceste organisme pot fi citate: comitete regionale de turism; comitetedepartamentale; oficii locale de turism şi sindicate de iniŃiativă; societăŃi deamenajare regională.

Organizarea turismului în Spania prezintă particularitatea că accentul sedeplasează de la nivel naŃional la nivel local (cauza o constituie autonomiadeplină sau larga competenŃă de care se bucură unităŃile administrative. În plannaŃional activitatea se desfăşoară sub coordonarea Secretariatului General alTurismului care face parte din Ministerul Industriei ComerŃului şi Turismului.AdministraŃia centrală a turismului spaniol este reprezentată de DirecŃiaGenerală a Politicii Turistice, cu două compartimente: unul pentru coordonareaactivităŃii turistice şi relaŃii internaŃionale şi un altul pentru strategie şiprospectare turistică. Institutul de Promovare a Turismului (Turespana), cu ostructură foarte complexă (4 direcŃii şi peste 30 de oficii de turism în străinătate),se ocupă de dezvoltarea şi promovarea turismului spaniol.

La nivel regional funcŃionează DirecŃii de Turism ca organismespecializate în dezvoltarea şi promovarea turismului şi ca reprezentant aladministraŃiei centrale. În fiecare provincie există câte un Patronat de Turism,


iar la nivelul localităŃilor îşi desfăşoară activitatea Oficiile de turism şi/sauSindicatele de IniŃiativă.

Turismului în Italia se află sub autoritatea unui ministru delegat şi estepoziŃionat în structura Ministerului Turismului, Sportului şi Spectacolelor.AdministraŃia centrală este reprezentată de un Secretariat de Stat al Turismului.Pentru activitatea de promovare turistică, la nivel naŃional funcŃionează OficiulNaŃional de Turism, cu 26 de birouri în străinătate. La nivel teritorial,organizarea turismului este realizată prin:DelegaŃia Regională Pentru Turism –pentru fiecare din cele 20 de regiuni; Oficiul Provincial de Turism – la nivelulcelor 97 de provincii; Oficii de Turism Locale sau, în marile oraşe, AgenŃiiAutonome de Sejur şi Turism şi Sindicate de IniŃiativă. Acestea sunt reunite înUniunea NaŃională a Oficiilor de Turism.

În Grecia AdministraŃia centrală este asigurată de Ministerul Turismuluiataşat Ministerului Economiei care are un rol limitat datorită suprapuneriiactivităŃii cu cea a Oficiului Elen de Turism (EOT). Acesta din urmă este unorganism public cu atribuŃii de gestionare a unei baze materiale proprii (de stat)şi cu rol esenŃial în promovarea turismului. La nivel regional, în structura EOTfuncŃionează 7 direcŃii regionale, corespunzător împărŃirii administrative,însărcinate cu gestiunea bazei turistice proprii , coordonarea şi controlulactivităŃii zonale. În plan local există oficii regionale şi departamentale precumşi centre municipale de turism şi birouri de informare turistică.

În Germania administraŃia centrală este asigurată de un Secretariat de Stataflat în structura Ministerului Afacerilor Economice ce are ca atribuŃii creareacondiŃiilor pentru dezvoltarea turismului, elaborarea strategiei în domeniu,încurajarea cooperării internaŃionale specifice, promovarea turismului german pepieŃele externe, etc. De activitatea de promovare se ocupă Comisia Germanăpentru Turism care dispune de 15 birouri în străinătate şi 11 delegaŃii înreprezentanŃele externe ale companiei aeriene Lufthansa. La nivel regionalfiecare land are propria politică turistică coordonată de un Comitet compus dinreprezentanŃii ministerelor economice locale. În plan local se mai întâlnesc oficiide turism şi birouri de informare turistică.

În Marea Britanie organismul central al turismului este MinisterulTurismului; la nivelul fiecărei naŃiuni şi zone (Anglia, ScoŃia, łara Galilor,Irlanda de Nord) există câte un minister naŃional al turismului. OrganismulnaŃional reprezentativ pentru turismul englez este totuşi BTA (British TourismAutority) cu atribuŃii în domeniul promovării în străinătate a destinaŃiilor dinMarea Britanie (dispune de 29 de birouri şi 7 reprezentanŃe în întreaga lume). Lanivel regional, fiecare zonă beneficiază de o organizare cu un minister şi oficiiregionale de turism; mai există oficii locale, departamente şi birouri pentrustaŃiuni sau oraşe turistice.

Se remarcă asemănarea structurii organizatorice a turismului din diferiteŃări dar şi modelele proprii care sugerează obiectivele dezvoltării turismului înfiecare Ńară

La nivelul UE principalele domenii prin care este sprijinit din punct devedere financiar turismul sunt:


♦ Calitatea serviciilor. Multe destinaŃii europene au recunoscut importanŃaîmbunătăŃirii calităŃii, iar prin finanŃările oferite de Fondurile Structurale s-aumaterializat multe iniŃiative în acest domeniu. Calitatea este o parte integrantă aindustriei turismului. Fără un produs de calitate este puŃin probabil ca o regiunesă susŃină o industrie viabilă a turismului. Calitatea se aplică tuturor prestaŃiilorturistice de la transport şi cazare, la orice servicii de care beneficiază turistul darşi la calitatea mediului.

Se foloseşte conceptul de management integrat al calităŃii (IntegratedQuality Management) care este aplicat diferenŃiat pe zone rurale, urbane şi delitoral (costiere). Există un număr mare de factori care au impact asuprapercepŃiei turiştilor despre o destinaŃie şi asupra nivelului lor de satisfacŃie şiprin urmare asupra dorinŃei lor de a se întoarce în respectiva destinaŃie şi maimult de a o recomanda-o altor potenŃiali vizitatori.

Succesul unei destinaŃii în materie de satisfacere a nevoilor turiştilor estecondiŃionat de un număr de componente interdependente. Acestea contureazănevoia de planificare strategică şi integrată prin intermediul unor instrumente şitehnici specifice, iar conceptul de management integrat al calităŃii poate fi foartebine pus în practică pentru o destinaŃie turistică.♦ Dezvoltare durabilă şi turism ecologic. Obiectivul major al politiciicomunitare de mediu este de a contribui la dezvoltarea durabilă. InvestiŃiile înobiectivele turistice care iau în considerare protecŃia mediului înconjurător oferăpremisele pentru o creştere durabilă atât din punct de vedere economic cât şi dinpunct de vedere ecologic. CurăŃarea canalelor, eleşteelor şi râurilor poateconstitui un punct forte pentru o zonă şi poate contribui la frumuseŃea acesteia.♦ Competitivitatea destinaŃiilor turistice. Deoarece nu există un singur ofertantde servicii pentru a satisface nevoile unui turist, competitivitatea unei destinaŃiidepinde în mare măsură de calitatea diferitelor facilităŃi pe care aceasta le oferă.Atât timp cât multe activităŃi turistice sunt prestate de instituŃii publice,competitivitatea unei destinaŃii depinde şi de o bună funcŃionare a parteneriatuluipublic - privat. DestinaŃia este şi cel mai bun prilej pentru a se crea reŃele decooperare între diferiŃii ofertanŃi de produse turistice.

În anul 2000 Comisia prin Directoratul General pentru Întreprinderi acontractat un studiu intitulat „Structura, performanŃa şi competitivitateaturismului european şi a întreprinderilor sale” care a avut rolul de a contribui laelaborarea unor politici de sprijinire a turismului de exploatare a potenŃialul săuşi totodată de a răspunde schimbărilor structurale în cererea turistică din Europa.♦ Marketingul produselor turistice. AsistenŃa acordată marketingului produselorturistice înseamnă o imagine mai dinamică şi mai performantă. Eforturilecomune în chestiuni ce Ńin de marketing sunt sprijinite de Comisie prinFondurile Structurale sau alte programe comunitare.

Totuşi, în turism sunt puŃine aşa numite „consorŃii sau alianŃe demarketing” care să poată avea anumite avantaje competitive prin beneficiileaduse de economiile de scală şi de puterea lor pe piaŃă. De asemenea, un rolimportant în marketing îl au noile tehnologii informatice. Un exemplu în acestsens îl constituie marketingul direct care se adresează online consumatorilor


ceea ce uneori creează anumite probleme de adaptare pentru agenŃiile de turismcare îşi văd astfel ameninŃată existenŃa ca parte a lanŃului de distribuŃie.

Marketingul produselor turistice include şi produsul „destinaŃie turistică”,iar strânsa cooperare între sectorul public şi privat este o precondiŃie a unuimarketing eficient al destinaŃiei turistice.♦ Patrimoniul cultural. Unul din factorii cheie care poate fi exploatat de sectorulturistic european, îl reprezintă patrimoniul cultural răspândit în întreaga Europă.Într-adevăr, împreună cu sectorul turistic, cultura a devenit un domeniu decreare a locurilor de muncă şi de creşterea economică; de aceea, din punct devedere a politicii interesele celor două sectoare adesea coincid.

Programele operaŃionale în turism, având ca finanŃare fondurile structuraledin statele membre, sprijină deseori patrimoniul arhitectural, industrial sau rural.AcŃiunile au variat de la sprijinirea muzeelor la transformarea clădirilor istoriceîn hoteluri sau în alte unităŃi de cazare. În alte cazuri, Fondurile Structurale auajutat alte edificii culturale cum ar fi sălile de concerte, teatrele, bibliotecile ş.a.Totodată programele urbane au vizat conservarea centrelor istorice a unor oraşe,beneficiarul direct al acestui sprijin, fiind turismul.

În plus Comunitatea sprijină un număr de acŃiuni care pun accentul, înprincipal, pe aspectele calitative; asemenea acŃiuni includ proiecte pilot deconservare a patrimoniului arhitectural, restaurarea monumentelor europene şi aobiectivelor de interes istoric, (ex: Oraşul European al Culturii, luna culturalăeuropeană şi proiectul Kaleidoscope) pentru a încuraja evenimentele culturalesau activităŃile cu dimensiune europeană implicând participanŃi din cel puŃin treistate membre.♦ Dezvoltare regională. Turismul este un domeniu de vârf al dezvoltăriiregionale şi în anii care vor veni se aşteaptă ca acesta să contribuie activ ladiversificarea economiei şi la creşterea oportunităŃilor de angajare în Europa. Înceea ce priveşte dezvoltarea regională pentru a stimula dezvoltarea economică aregiunilor mai puŃin dezvoltate, UE sprijină activităŃile care generează efectemultiple. Turismul este recunoscut ca un sector cu un potenŃial mare de a generaatât dezvoltare economică cât şi de a crea noi locuri de muncă; ca atare sectorulbeneficiază de un sprijin considerabil din partea fondurilor structurale.

Printre obiectivele prioritare în politica turistică a UE se menŃionează şiproblema regionalismului, în sensul promovării regionale a turismului ca factorde stimulare a dezvoltării zonelor defavorizate dar care au vocaŃie turistică.ActivităŃile aferente industriei turistice pot adesea genera o creştere economicăîn Ńările şi regiunile cu sau fără resurse limitate, pentru a dezvolta alte sectoaredar, care totuşi pot oferi motivaŃii pentru atragerea turiştilor; regiunea poate fiajutată să înlăture dezechilibrele economice.♦ Crearea de reŃele, cooperarea (parteneriatele public-private). Diversificareaproduselor turistice şi dezvoltarea de noi produse presupune relaŃii mai buneîntre întreprinderi, oficiile de turism şi autorităŃile locale. Fondurile Structuralesprijină prin urmare acele iniŃiative care încurajează parteneriatele întreîntreprinderi şi între îacestea şi sectorul public.


La 13 Noiembrie 2001 în comunicarea Comisiei Europene Să lucrămîmpreună pentru viitorul turismului european se recunoaşte rolul semnificativ alparteneriatelor, reŃelelor şi centrelor de competenŃă pentru dezvoltareaturismului european şi se propune mobilizarea competenŃelor existente pentrusprijinirea dezvoltării cunoştinŃelor în turism. De fapt, aproape în toate Ńărilemembre există deja reŃele, parteneriate sau organisme specializate sau centrepentru industria turistică atât la nivel naŃional cât şi la nivel regional. Acesteaoferă infrastructura şi sprijinul de bază necesar pentru diferiŃii actori din turism,în special pentru destinaŃii, venind în întâmpinarea nevoilor lor şi evaluândstarea sectorului turistic. De asemenea, acestea se concentrează pe diferiteaspecte ale activităŃii turistice cum ar fi dezvoltarea durabilă, patrimoniulcultural, promovarea produselor locale etc.

Prin crearea un reŃele cooperarea la nivel european va fi capabilă pentru apromova un turism durabil, de calitate şi competitiv, rezultat al interacŃiuniidintre diferiŃi operatori din turism, asociaŃii publice sau private şidestinaŃii/regiuni. În acest mod se va întări imaginea Europei ca o destinaŃieturistică pe plan mondial.

S-a elaborat şi un studiu în 2004 („networking study”) prin care s-auinventariat numărul de reŃele şi parteneriate existente în turismul european, nunumai în cele 25 de state membre ci şi în statele candidate sau cele membre aleSpaŃiului Economic European. De asemenea, s-a urmărit o mai bună înŃelegere arolului dinamic pe care o are crearea de reŃele pentru un sector turistic durabil şicompetitiv.♦ Pregătirea profesională a lucrătorilor din turism. Programul “Leonardo daVinci” este programul comunitar de cooperare transnaŃională în domeniulformării profesionale a forŃei de muncă. Şi turismul ca orice sector economic abeneficiat din plin de acest program, în perioada 1995 - 1999, aproape 3% dintoate proiectele finanŃate prin programul Leonardo da Vinci au avut impactindirect asupra turismului. Astfel au fost finanŃate mai mult de 80 de proiectetotalizând 18 milioane de euro.

Pregătirea profesională a angajaŃilor şi managementul întreprinderilorturistice promovează stabilitatea ofertelor de locuri de muncă pe care le oferă.Fiind microîntreprinderi, multe întreprinderi din turism nu dispun de resursefinanciare pentru a investii în pregătirea profesională şi management.

Bibliografie

1. ***, L union Europeenne et le tourisme, AFEST, 2004;2. ***, L’ euro et le tourisme, Commissision Europeenne, Bruxelles, 1998;3. ***, Quelle politique touristique apres 2002, AFEST, 2002;4. ***, Studies on Tourism – Structure, performance and competitiveness of

European Tourism and its enterprises, The European Commission, Bruxelles,2002, pag. 5;

5. Minciu R. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.

2.7. ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂłILORAGROTURISTICE, PRIN PUNEREA ÎN VALOARE A RESURSELOR

LOCALE ŞI A PRODUSELOR TRADIłIONALE, ÎN REGIUNEA FRANCEZĂ FRANCE-COMTE

DănuŃ UNGUREANU

IntroducereFrance-Comte, una dintre cele 26 regiuni ale FranŃei este situată în partea

de Est, la graniŃa cu ElveŃia. Capitala regiunii este oraşul Besançon iar regiuneacuprinde 4 departamente. Este renumită mai ales pentru specialităŃile de brânzaComte, precum şi pentru Mont d’Or, Bleu du Haut-Jura, Morbier, Munster. Ofac celebră şi vinurile sale, tradiŃionalii cârnaŃi Morteau sau Montbeliard precumşi marca de jambon afumat Haut-Doubs, dar şi rasa de bovine Montbeliard,specifică zonei.

Regiunea cuprinde departamentele Haute-Saone, Doubs, Jura şi Territoirede Belfort, regăsindu-se pe suprafaŃa sa toate cele trei forme de relief: câmpie,deal şi munte, cu altitudini cuprinse între 200 şi 1.500 metri.

Activitatea agricolă este dominată de creşterea vacilor pentru lapte şi decultura mare, în zona de cîmpie dar şi de numeroase exploataŃii agricole dornicede a găsi noi tipuri de producŃii şi de a practica noi servicii complementare.Aceste exploataŃii, sunt considerate în mod tradiŃional, ca având o activitateagricolă diversificată. Pe întreg teritoriul regiunii, s-au format numeroase reŃele turistice,valorificând în foarte mare măsură potenŃialul natural, antropic, dar şi cel agricolal zonei. De la emblematicul „Drum al brânzei Comte” şi până la „drumurilevinului”. Gastronomia specifică zonei, reprezintă şi ea un important punct deatracŃie, materializându-se chiar şi prin aşa-zisele circuite pentru degustareaproduselor tradiŃionale. Peste 100 de fermieri fac parte din reŃeaua „Bienvenue ala ferme”, prestând servicii de cazare, gastronomie, sau petrecere a timpuluiliber, cu toate formele specializate ale acestora.

Practicarea activităŃilor turistice rurale şi serviciile oferite în cadrulstructurilor turistice

De peste 30 de ani, agricultorii din regiunea France-Comte au început să-şi amenajeze spaŃiile fermelor pentru a dezvolta activităŃi complementare, degăzduire a turiştilor. MotivaŃiile acestora, au fost de a găsi noi deschideri, pentrua se face cunoscuŃi ei şi activităŃile lor agricole, de a-şi valorifica produseleobŃinute în fermă, cât şi preocuparea pentru valorificarea, menŃinerea şiprezervarea patrimoniului existent, a produselor locale specifice zonei, ameşteşugurilor şi a tradiŃiilor.

În acelaşi timp, cresc şi exigenŃele consumatorilor de servicii turistice,doritori de întoarcere la natură, în ceea ce priveşte confortul spaŃiilor de cazare,calitatea produselor alimentare şi ofertele de petrecere a timpului liber în mediulrural.

ReŃeaua de turism rural "Bienvenue à la Ferme", organism al Camereipentru Agricultură, a fost cea care a creat o legătură între nevoile agricultorilor

DănuŃ UNGUREANU180

şi cerinŃele pieŃei. La acest nivel, există şi un serviciu permanent, ce se ocupă cudezvoltarea reŃelei, animarea actorilor implicaŃi şi crearea de noi parteneriatepentru turism rural. Este asigurată garantarea calităŃii produselor şi serviciilorpurtând această marcă, precum şi consultanŃă de specialitate şi promovare pentrutoŃi membrii reŃelei.

Promovarea fermelor este făcută prin intermediul internetului dar şi printr-o serie de ghiduri anuale, regionale sau naŃionale.

Formele de turism rural practicate în regiune, sunt: turism gastronomic:

• ferma-han,• degustare de produse realizate în cadrul fermei,• produse ale fermei

turism având ca activitate principală cazarea

• campare la fermă• camere pentru oaspeŃi din cadrul fermei• cazare pentru perioadă stabilită sau pentru sejur• cazare la fermă tip "gîte rural" petrecere a timpului liber/ de "descoperire"

• ferme deschise, de "descoperire"• ferme pedagogice• ferme ecvestre

Toate aceste forme de turism rural practicate în regiune, sunt binerepartizate în cadrul celor patru departamente, cuprind un număr de 136 destructuri turistice rurale, însumând un număr de 169 de activităŃi specifice şiavând 185 de produse.(tabel 1)La nivelul anului 2006, situaŃia acestora se prezintă în modul următor:

Tabelul 1

Repartizarea turismului rural în Franche Comtepe departamente şi tipuri de structuri

Departa-mentul

Nr.Struc-

turi

Fermahan

Fermaecvestra

Cazare"Gîte"de sejur

CamerepentruoaspeŃi

Cam-ping

Degustareproduse

Fermede

"desco-perire"

Fermepedago-

gice

Produsedin

fermă

Nr.activi-

tăŃi

Doubs 52 5 5 10 9 4 8 8 - 19 68

Jura 47 5 3 9 10 2 - 2 2 28 61

Ht-Saône 32 5 0 5 3 1 7 0 1 13 35

T. Belfort 5-

- 2 - - - - - 3 5

Total 136 15 8 26 22 7 15 10 3 63 169

Aspecte ale dezvoltării activităŃilor agroturistice,…în regiunea franceză France-Comte 181

Ferma – han este prezentă în aproape toate cele patru departamente, şi secaracterizează prin oferta de servire a mesei cu produse tradiŃionale, specificelocului. Majoritatea produselor oferite, provin din gospodăria proprie. Fiecaregăzduire este privilegiată şi personalizată.

Degustarea de produse realizate în cadrul fermei. Se pot servi numaiproduse provenite din cadrul fermei; după servirea mesei, existând şiposibilitatea vizitării fermei sau desfăşurării de activităŃi recreative. Nu seconsideră a fi un prânz propriu –zis, ci "o combinaŃie" de mai multe produse dinfermă, naturale, pregătite şi servite oaspeŃilor zilnic, numai între orele 15 şi 18.Există şi posibilitatea servirii unor gustări rapide, aşa zisele "casse-croûte", petot parcursul zilei.

Produsele fermei – Agricultorii au posibilitatea vâzării directe aproduselor obŃinute în cadrul fermei: legume, fructe, carne, brânză, pâine, etc.Se poate cunoaşte astfel originea produselor cumpărate, având loc totodată şi uncontact direct cu producătorul.

Campare la fermă. Se poate petrece vacanŃa într-un cadru natural,agreabil, situat în apropierea unei ferme, beneficiind de un bun amplasament şide echipamente sanitare corespunzătoare.

Camere pentru oaspeŃi din cadrul fermei. În cadrul fermei pot exista unnumăr de până la 6 camere special amenajate, tip "cameră de hotel", cu multiplefacilităŃi. Pot fi închiriate pentru una sau mai multe nopŃi, turiştii beneficiind deun mediu calm şi agreabil, specific acestor tipuri de structuri turistice.

Cazare pentru perioadă stabilită sau pentru sejur:- pentru o perioadă stabilită: permite găzduirea turiştilor aflaŃi în

drumeŃii, sau care parcurg diferite trasee cu biciclete sau călări,pentru a face un popas în circuitul lor.

- pentru sejur: se adresează în special grupurilor de prieteni saufamilii care doresc să-si petreacă împreună un week - end sau ovacanŃă.

Cazare la fermă tip "gîte rural". Poate fi o casă sau o construcŃieindependentă, cu una sau mai multe camere amenajate, aflată în apropierea uneiferme sau a unui sat, dotată cu toate cele necesare: bucătărie, barbecue, etc.Poate fi închiriată pentru week – end, sau pentru o întreagă vacanŃă.

Fermele de "descoperire" (deschise). Permit cunoaşterea de către turişti aexploataŃiilor agricole, cu întregul lor potenŃial: uman, economic, natural.Această formă de turism, se adresează tuturor categoriilor: atât grupurilor, cât şipersoanelor individuale, adulŃilor, dar şi copiilor.

Fermele pedagogice. Sunt destinate, în special copiilor şi adolescenŃilor.Vin să completeze cunoaşterea realităŃilor lumii agricole, în cadrul programelorşcolare sau în mod individual, ca făcând parte din activităŃile recreative aleturiştilor. Majoritatea fermelor de acest tip, sunt recunoscute şi agreate de cătrestructurile de învăŃământ.

Fermele ecvestre. Sunt fermele în care se pot practica activităŃi precum:iniŃiere în călărie, plimbări cu calul sau cu atelajele, competiŃii, chiar şi activităŃi


de studiere şi o mai bună cunoaştere a cailor. În aceste ferme, turiştii au şiposibilitatea de a fi cazaŃi.

Turismul tematicÎn cadrul programelor turistice, se regăsesc diverse “drumuri tematice”,

care se desfăşoară pe itinerarii bine stabilite. Astfel, turistul are şi posibilitateade a-şi organiza singur un anumit itinerar, pentru a descoperi microregiunile, înfuncŃie de domeniile de interes:

Itinerarul de munŃi şi minunăŃii - cuprinde impozante fortăreŃemedievale precum Joux, Gy, sau Belvoir, şi alte minunăŃii, ca de exemplu viladin Syam, fiecare păstrându-şi caracterul şi farmecul său specific învăluit demister.

Itinerarul tehnicilor şi a culturii din regiune - traversând muzee sauîntreprinderi funcŃionale, turistul poate descoperi o întreagă paletă a ceea cereprezintă “ştiinŃa de a face”, bine pusă în valoare de către locuitorii zonei,precum şi numeroasele tradiŃii şi tehnici artizanale ce au făcut ca regiunea săprospere. Se pleacă de la făbricuŃa de sticlărie ce produce pahare de cristal dinLa Rochere, continuînd cu muzeul minelor din Ronchamp, forja-muzeu dinEtueffont, muzeul ochelerilor din Morez, ajungîndu-se la muzeul jucăriilor dinMoirans-en-Montagne.

Drumul satelor înflorate - este un veritabil traseu, ce încântă privirile princulorile şi prin poezia sa. Din departamentul Haute-Saone şi până în Territoirede Belfort, se regăsesc aranjamente florare deosebite şi tradiŃionale, toatemarcate de istorie. Traseul este evidenŃiat, în principal, de satul Rougegoutte,laureat naŃional în anul 1996, precum şi de satul Anjoutey, ce a câştigat premiulde onoare la concursul european de aranjamente florale „De-a lungul drumului”.Acest itinerar constitue o reflectare a tradiŃiilor populare şi a patrimoniuluicultural a întregii regiuni.

Itinerarul ceasornicelor - o lume fascinantă unde înalta tehnologie seîmbină cu dorinŃa umană de “a domestici timpul”. Se regăseşte o adevăratătradiŃie cultivată de-a lungul timpului prin eleganŃă. Pe tot traseul se pot admirafrumoase peisaje jurasice, şi se pot face degustări gastronomice la ferme ce seregăsesc de-a lungul itinerarului. Se desfăşoară între Besancon (FranŃa) şiNeuchatel (ElveŃia).

Drumul brânzei Comte - sortimentul de brânză – Comte - specific zonei,este recunoscut ca marcă locală, producerea lui fiind precis delimitată înteritoriu, definit ca fiind un teritoriu de producŃie şi garanŃie a calităŃiitradiŃionale, prin marca Appellation d’Origine Contrôlée (AOC). Zonaproducerii brânzei Comte, acoperă Jura, o parte din Doubs (două departamentedin Franche-Comté), şi o mică parte din Ain (departament din regiunea Rhônes-Alpes) şi se produce într-un număr de 190 unităŃi de procesare, din laptelecolectat de la peste 3.000 ferme din munŃii Jura. Acest itinerar, propunedescoperirea drumului laptelui, de la producător şi până la transformareaacestuia în brânză. Poartă sloganul "De pe pajişte, pe platoul cu brânză". SuntîntâlniŃi diverşi actori care participă la această miraculoasă transformare:oameni, pajişti, animale, procesatori, transportatori, unităŃi de procesare, de


maturare, restaurante etc. În principal, se urmăresc procesele tehnologice şi sefac degustări de produse.

Drumul lacurilor - lung de peste 150 de km., acest itinerar îşi propuneparcurgerea traseului ce scoate în evidenŃă cele mai frumoase lacuri, din masivuljurasic: Antre, Etival, Bonlieu, Chalain, Chambly, Chanon, Clairvaux, Narlay,Vouglans, etc. Se mai pot întâlni pe traseu, numeroase cascade, podul galo-roman din Arches, precum şi ferma Aurochs, renumită pentru creştereaanimalelor din rase primitive dar şi autohtone.

Drumul brazilor - lung de 50 km., acest traseu pleacă din Levier şi ajungela Champagnole, traversând 10.000 ha. de păduri. Se pot admira cele maifrumoase păduri ale FranŃei. În masivele Levier, Joux, Chapois, se regăsescarbori de dimensiuni excepŃionale: unii dintre aceştia depăşesc 45 m. înălŃime,având un diametru între 1,20 – 1,30 metri.

Itinerarul vinurilor - aproape 80 km se pot străbate de la Salins-les-Bainsşi până la Saint-Amour, traversând Arbois, Poligny, Chateau-Chalon, Voiteur,L’Etoile, Lons-le-Saunier, Beaufort, descoperind podgoriile jurasice.Tehnologiile tradiŃionale pentru producerea vinurilor, sunt păstrate de peste1000 ani. Pe traseu se mai pot vizita Muzeul vinului şi casa memorială LouisPasteur.

Itinerarii gastronomice - foarte apreciate, aceste programe turistice, dedescoperire a produselor tradiŃionale specifice fiecărei zone, îşi propunpromovarea, menŃinerea, valorificarea, cunoaşterea şi degustarea produselorlocale, recunoscute şi apreciate pentru calităŃile lor. Sunt vizitate ferme, pivniŃecu vinuri, făbricuŃe de procesare a laptelui, de maturare a brânzeturilor,instalaŃii de conservare prin fum (afumători tradiŃionale), distilării.

Programele sunt întocmite pe zile şi sunt diversificate, pe lângă degustăricu vizite la diferite obiective, ferme, muzee, castele, participări la festivaluri,contemplări ale frumuseŃilor naturii, participări la recoltat de fructe, sau laactivităŃi recreative, precum pescuitul.

Produsele locale, tradiŃionale, recunoscute şi făcând parte din "Itinerariilegastronomice" precum şi localităŃile în care se regăsesc, sunt:

• łuică dulce de cireşe de Fougerolles – specifică localităŃii Fougerolles şiîmprejurimilor, având între 45°-50°. Sunt 41 de producători şi produc50.000 litri anual. (anul 2003)

• Munster de Gerome – specialitate de brânză moale având coaja tare,produsă prin fermentare lentă cuprinsă între 14 zile şi câteva săptămâni.Specifică localităŃii Gerome. Există 1 producător şi 2 fermieri.Beneficiază de AOC din anul 1987. Se produc 230 tone anual.

• CârnaŃi veritabili de Montbeliard. FăcuŃi din carne de porc slabă, tocată,provenită în exclusivitate de la ferme de creştere şi îngrăşare a porcilordin regiunea France-Comte, afumaŃi timp de minim 48 de ore cu rumeguşde răşinoase din Haut Doubs, în afumători speciale. Se produc în toatăregiunea. Există 22 producători, producând 505 tone anual.

• CârnaŃi de Morteau. FăcuŃi din carne de porc tocată, introdusă înmembrană naturală de porc, carne provenită în exclusivitate de la ferme


de creştere şi îngrăşare a porcilor din regiunea France-Comte. SuntafumaŃi timp de minim 48 de ore cu rumeguş de răşinoase din HautDoubs, în afumători speciale. Se produc în departamentul Haut Doubs, lapeste 600 metri altitudine. Sunt 18 producători, ce produc o cantitate de900 tone anual.

• Jambon afumat de Haut Doubs. Jambon provenit de la porci crescuŃi înregiunea France-Comte, frecat cu sare şi afumat o perioadă cuprinsă între5 şi 15 zile. Se produc în departamentul Haut Doubs, la peste 600 metrialtitudine. Sunt 2 producători, ce produc o cantitate de 11 tone anual.

• Alcool din pelin. ObŃinut prin macerarea şi distilarea plantelor de pelinprovenite numai din culturi. Acest alcool poate avea 45°, 55° sau 72°. Seserveşte într-un pahar deasupra căruia se pune o linguriŃă de zahăr. Sunt 4producători în France-Comte, ce produc o cantitate de 33.800 litri înDoubs şi 31.000 litri în Haute-Saone.

• Brânza Mont D'or. Brânză moale, cu coaja tare, având proces de macerarede minim 21 zile. Se produce în jurul Source şi Saut din Doubs, la peste700 metri altitudine şi se comercializează în perioada 10 septembrie – 10mai. Sunt 325 producători de lapte, 12 procesatori, ce produc o cantitatede 3.764 tone de brânză anual. Au obŃinut marca AOC în anul 1981.

• Brânza Morbier. Sortiment de brânză presată, obŃinută din lapte crud. Areo dungă neagră în interior, provenită din carbon vegetal. Se matureazăminim 6 săptămâni. Se produce în Doubs şi Jura. Sunt un număr de 650producători de lapte şi 39 unităŃi de procesare. Se produc 5.600 tone dinacest sortiment pe an. Au obŃinut marca AOC în anul 2000.

• Brânza Bleu de Haut Jura. Brânză moale, ne presată, obŃinută din laptecrud. Este macerată minim 21 de zile. În procesul tehnologic, este folositnumai lapte provenit de la rasa de vaci Montbeliard, sau din rasa "Pieleroşie" provenită din est. Este specifică zonei Pays de Gex (Jura şi Ain).Sunt 3 producători în Jura şi 1 în Ain. Se produce o cantitate totală de 540tone/ an. Au obŃinut marca AOC în anul 1977.

• Bere de Jura. Toate tipurile de bere: blondă, brună, neagră, de 4°, 5°, sau7,5°. Hameiul este înlocuit cu plante aromatice provenite din munŃii Jura.Există un singur producător, la Bletterans, ce produce 3.000 hectolitrianual.

• Brânza tip "Comte". Este o specialitate mai tare, presată, ce suportă unproces de maturare cuprins între 4 şi 18 luni. Laptele folosit în procesultehnologic, este provenit în exclusivitate de la vacile din rasa Montbeliard.O "roată" de brânză Comte, cântăreşte 38 kg., iar pentru obŃinerea ei, sefoloseşte o cantitate de 450 litri de lapte. Se produce în Doubs şi Jura.Sunt 3.200 producători de lapte, 191 unităŃi de procesare, 20 unităŃi dematurare a brânzei. Se produc 48.400 tone de brânză Comte anual. AuobŃinut marca AOC în anul 1958.

• Vinul de Jura. Se regăsesc 5 sortimente în 5 culori: Savagnin, Pinot noir,Chardonnay, Poulsard şi Trousseau. Alb, roşu, roze, galben şi galben-pai.Există 6 mărci AOC, dobândite în perioada 1936-1995. SuprafaŃa


cultivată cu viŃă-de-vie se întinde pe 1.850 hectare. Sunt 250 producători,ce produc 88.000 hectolitri anual.

• Miere de albine de Franche-Comte. Sunt peste 14.000 stupi, şi 40 deapicultori profesionişti. Se fac diferite produse pe bază de miere dealbine.(miere cu fructe, sucuri, etc.). ProducŃia anuală de miere este de500 tone.

• Brânză tip Emmental: Emmental grand cru. Este obŃinută din lapte crud şimaturată timp de 12 luni. Este specifică departamentelor Doubs şi HauteSaone. Sunt 1200 producători de lapte, 17 unităŃi de procesare şi seproduc peste 9840 tone anual. În anul 1979 au obŃinut marca "labelrouge".

• Vin de Ńară din Franche-Comte. Se produc sortimentele de vinuri albe:Pinot gris, Auxerrois, Chardonnay . Dintre sortimentele roşii se obŃin:Pinot noir, Gamay. De asemenea vinuri renumite în regiune sunt şiPoulsard, Trousseau, Savagnin. Podgoriile se întind pe o suprafaŃă de 95ha. Au dobândit recunoaştere prin marcă regionalăde vinuri. Există 10producători, ce produc anual o cantitate de 2.300 hectolitri.

• Specialitate de brânză “Cancoillotte Franc-Comtoise”- având un procentde 10% grăsime, specialitate produsă în combinaŃii variate: cu usturoi, cunucă, cu vin galben, etc. Se produce numai în regiunea Franche-Comte.Există 4 producători, ce produc peste 1.121 tone anual.

• Jambon veritabil de Luxeuil. Specialitate de jambon de porc, provenit dela porci crescuŃi în regiunea France-Comte, frecat cu sare şi stropit cu vinroşu de Arbois, păstrat în baie de mirodenii şi maturat cel puŃin 9 luni. Seproduce în jurul localităŃii Luxeuil , de către un producător, într-ocantitate de 40 tone anual.

Concluzii

După modelul turismului rural francez şi mai cu seamă având în vedereexemplele din regiunea France-Comte, se pot găsi variante de personalizare aturismului rural românesc pentru diferite structuri de primire şi pentru diferitecategorii de turişti. Produsele tradiŃionale româneşti, produsele regionale, arta,meşteşugurile, cultura spirituală rurală, precum şi ospitalitatea românească, sunttot atâtea atuuri ce trebuiesc puse în valoare prin turismul rural. Modele cafermele pedagogice, fermele de "descoperire" (deschise), degustarea deproduse realizate în cadrul fermei, fermele ecvestre şi multe altele asemenea,pot fi puse cu uşurinŃă în practică în zona rurală din România.

Pornind de la ceea ce se păstrează încă valoros în satele româneşti,artizanat, meşteşuguri, gastronomie, vinuri renumite, instalaŃii tradiŃionale, portpopular, tradiŃii şi obiceiuri, se poate crea (chiar şi pe exemplul “drumulvinului”) itinerarii tematice, la nivel regional sau zonal. Se poate antrena astfellumea satelor, ducând la implicarea actorilor şi factorilor locali şi la o dezvoltarerurală durabilă.


Bibliografie

1. ***, Bienvenue a la ferme – ghid realizat de Camera de Agricultură dinFranche comte, 2006;

2. ***, L’agriculture bio en Franche-Comte – broşură editată de ConsiliulRegional Franche-Comte, 2005;

3. ***, Partir en Franche-Comte – broşură editată de Comitetul Regional deTurism din Franche-Comte, 2005;

4. ***, Tourisme de gastronomie et terroir en Franche-Comte – broşură editatăde Comitetul Regional de Turism din Franche-Comte, 2005;

5. Boichard, J. - L'Encyclopedie de la Franche-Comte, Editions "LaManufacture", Besancon, 1991;

6. http://www.bienvenue-a-la-ferme.com7. http://www.comte.com

2.8. REPARTIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI EVOLUłIA REłELEI DETURISM RURAL „BIENVENUE A LA FERME” ÎN FRANłA

DănuŃ UNGUREANU Yves CANTENOT

Introducere

„Bienvenue a la ferme”,exprimă prin însăşi denumirea sa, petrecereavacanŃelor în mediul rural, în mijlocul naturii, în gospodăria sau fermaŃărănească franceză.

„Bienvenue” exprimă o primire călduroasă, specifică, ce îŃi dă încredere şicare, îŃi crează impresia că te afli la prieteni, încă de la sosire.„Ferme”, cu rezonanŃa de autenticitate, este un cuvânt care pare să miroase a fânşi a viaŃa mirifică de la Ńară… DestinaŃia „Bienvenue a la ferme”, este o stare de spirit, o emblemă, încare agricultorul şi familia sa, informează, explică, şi argumentează, activităŃilefermei, făcându-l pe fiecare vizitator în parte, deseori cu filisofie şi pasiune, sădescopere agricultura zilelor noastre proprie locurilor.

Marcă a Camerelor de Agricultură franceze, reprezentată de o mică floare,„Bienvenue a la ferme” este o reŃea, ce regrupează peste 4500 agricultori dinFranŃa. Membrii acesteia sunt antrenaŃi într-o competiŃie permanentă, a garanŃieişi autenticităŃii serviciilor de cazare şi masă în fermele Ńărăneşti. Fermele sunt specializate pe anumite servicii: găzduire, petrecere atimpului liber/pedagogice sau gastronomie. Acestea au obligaŃia de a respectaCaietul de sarcini ce reglementează la nivel naŃional fiecare tip de activitate şisunt controlate periodic de comisii mixte.

Formele de practicare a turismului rural, şi evoluŃia acestora

La nivelul FranŃei, reŃeaua „Bienvenue a la ferme”, cuprinde 10 forme depracticare a turismului rural, activitate în care sunt implicaŃi peste 5.000 defermieri şi peste 6.000 ferme.

GastronomieUn număr de 506 ferme de cazare tip han, practică activităŃi turistice în

mediul rural. Fermierii includ în oferta lor, posibilitatea servirii mesei la fermă,constând din produse proaspete, majoritatea din cadrul fermei, pregătite dupămetode şi reŃete tradiŃionale.Găzduirea este privilegiată şi personalizată, fiecare fermier având dreptul de aoferi servicii de cazare în fermă.

Gustări la fermă. 168 structuri turistice rurale practică această formă deturism. Se servesc, cu precădere produse provenite din exploataŃie.

Produse ale fermei, sunt vândute de către agricultori direct dinexploataŃie. Acest gen de turism este practicat de un număr de 2680 deagricultori.

DănuŃ UNGUREANU, Yves CANTENOT188

CazareCamere de hotel în cadrul fermei. 446 exploataŃii practică această formă deturism.

Cazarea la fermă(gîtes), este practicată de 550 exploataŃii.Camparea la fermă, are 437 de adepŃi.

Pertrecere a timpului liber/ferme pedagogiceExistă un număr de 207 ferme ecvestreFerme de descoperire, deschise sunt în număr de 457.Ferme pedagogice sunt 317Ferme pentru vânătoare sunt în număr de 9

Gastronomie – Ferma hanConcept: Este un loc de refacere, prin valorificarea produselor din fermă.

Are la bază următoarele principii:• ExistenŃa unei taxe de auto aprovizionare, calculate în momentul

conceperii meniurilor mai mare de 51%

• Ingredientele principale trebuie să provină din cadrul fermei,• O capacitate limitată la 100 persoane, în ceea ce priveşte activitatea de

producŃie a exploataŃiei şi forŃa de muncă a acesteia,• Aducerea la cunoştinŃa consumatorilor a informaŃiilor referitoare la

calitatea produselor servite şi trasabilitatea acestora.EvoluŃia activităŃilor din fermele han este prezentată în figura următoare

(fig. 1):

Fig. 1. EvoluŃia fermelor han în perioada 1996 -2005

Gastronomie – Degustarea de produse realizate în cadrul fermeiConcept: Vizitarea exploataŃiei, sau prezentarea acesteia de către gazde,

după servirea unei game variate de produse alimentare specifice, preparate înfermă. Principiile de bază ale acestui gen de turism, sunt următoarele:

• Ingredientele principale să provină în exclusivitate din cadrul fermei,• Obligativitatea informării cu privire la trasabilitatea originii produselor,• Capacitatea de găzduire în fermă, limitată la 60 de persoane,

655 632

506

400

450

500

550

600

650

700

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Repartizarea geografică şi evoluŃia turism rural „bienvenue a la ferme” în FranŃa 189

• Posibilitatea sevirii produselor alimentare specifice fermei, după anumitprogram: gustarea de după masă între orele 15 – 18, iar gustările rapide, laorişice oră din zi.

• Echipamente necesare: existenŃa în fermă a unei săli interioare pentruservit masa şi a echipamentelor sanitare.

• Obligativitatea de a propune clienŃilor vizitarea exploataŃiei.• Afişarea la vedere, în exterior, a preŃurilor precum şi a produselor

alimentare ce fac parte din "combinaŃia" ce poate fi servită în fermă.• Gustările de produse sau cele rapide trebuie să cuprindă pe cât posibil

specialităŃi regionale,• Nu se admit pentru servirea produselor farfurii şi tacâmuri de unică

folosinŃă,• Afişarea în exterior, la vedere a siglei " Bienvenue a la ferme ".Această formă de turism, a avut o scădere în perioada studiată, pe teritoriul

FranŃei.(fig.2)

Fig. 2. EvoluŃia formei de turism "degustare de produse realizate în cadrulfermei" în perioada 1996 -2005

Gastronomie – Produse ale fermeiConcept: Promovarea vânzării directe a produselor obŃinute în cadrul

fermeiAre la bază următoarele principii:

• Materiile prime sunt valorificate în cadrul exploataŃiei• Produsele au un nivel de calitate superior faŃă de reglementările minime,• ObŃinerea produselor prin metode şi tehnologii tradiŃionale,• Excluderea proceselor de transformare industrială,• Comercializarea produselor, permite o informare personalizată a consumatorului• Implicarea personală a agricultorului în toate etapele realizării produselor,• Agricultorul este responsabil de produsele sale şi de menŃinerea verigilor tehnologice esenŃiale.

256

199 220

168

0

50

100

150

200

250

300

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


• Comercializarea produselor se poate face prin vânzare directă în cadrulfermei, sau prin puncte de vânzare, pieŃe, târguri ş.a.

Fig. 3. EvoluŃia formei de turism " produse ale fermei" în perioada 1996 -2005

Forma de turism " produse ale fermei" a înregistrat o foarte mare creştereîn perioada 1996 –2005. De la 976 prestatori în anul 1996, la 2680 în anul 2005.Această creştere denotă o foarte bună punere în valoare a produselor obŃinute încadrul fermei, precum şi preocuparea crescândă pentru dezvoltarea unei astfel deactivităŃi.(fig.3)

Petrecere a timpului liber/ferme pedagogice/ ferme ecvestreConcept: Practicarea de activităŃi ecvestre în cadrul fermei. Acestea pot

îmbrăca două posibilităŃi:• Plimbări (excursii) călare.• ÎnvăŃare: iniŃiere, perfecŃionare

Principiile generale pentru dezvoltarea acestei activităŃi, sunt următoarele:• Agricultorul trebuie să se ocupe de creşterea cailor în fermă,• Trebuie să facă dovada că a urmat cursuri specifice, de formare în

domeniu• ActivităŃile ecvestre trebuie să Ńină cont de ciclurile vegetale şi de

animalele prezente în exploataŃie• ExistenŃa în fermă a uneia sau mai multe femele pentru reproducŃie,• Fermierul trebuie să fie în măsură să pregătească în cadrul exploataŃiei,

caii pentru activităŃile ce şi le-a propus şi să îi menŃină pentru a fi apŃipentru a le desfăşura.

Această formă de turism în cadrul fermei, în perioada studiată, a avut evoluŃiiascendente, dar şi descendente, însă diferenŃele nu au fost exagerat de mari.(fig.4)

976

1574

2680

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Fig. 4. EvoluŃia formei de turism " ferme ecvestre" în perioada 1996 -2005

Petrecere a timpului liber/ ferme deschise, de "descoperire"Concept: Cunoaşterea de către turişti (atât a grupurilor, cât şi persoanelor

individuale) a exploataŃiilor agricole, cu întregul lor potenŃial: uman, economic,natural.

Următoarele principii stau la baza acestei activităŃi:• Cursuri specifice ale fermierului;• Punerea în contact a vizitatorilor cu lumea agricolă;• Posibilitatea turiştilor de a cerceta, de a descoperi "lumea agricolă" a

fermei;• Agricultorul trebuie sa aibă capacitatea şi instrumentele necesare pentru o

bună comunicare şi o bună prezentare a exploataŃiei sale;• Vizitele şi activităŃile "de descoperire", să Ńină seama şi de ciclurile

naturale ale producŃiei agricole.Numărul fermelor deschise, "de descoperire", a fost în creştere în

perioada studiată, plecând de la 60 exploataŃii în anul 1996, şi ajungându-se laun număr de 457 în anul 2005. (fig.5)

Fig. 5. EvoluŃia formei de turism ferme deschise, "de descoperire" în perioada1996 -2005

177

207

234

100 120 140 160 180 200 220 240 260

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

60

457

299

0

100

200

300

400

500

600

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Fermele de petrecere a timpului liber/ pedagogiceConcept: Găzduirea elevilor şi studenŃilor la fermă.Principii generale ale activităŃii:

• Cursuri de formare specifice ale fermierului;• Suport pedagogic în exploataŃie;• ExploataŃia să aibă o activitate efectivă de producŃie animală sau vegetală;• Găzduirea, vizitarea exploataŃiei, prezentarea şi activităŃile educative, sunt

asigurate de agricultor, sau de membrii familiei;• Echipamente adaptate procesului de învăŃare;• Agricultorul trebuie sa aibă capacitatea şi instrumentele necesare pentru o

bună comunicare şi o bună prezentare a exploataŃiei sale;• Majoritatea fermelor de acest tip, sunt recunoscute şi agreate de către

structurile de învăŃământ;• Vin să completeze cunoaşterea realităŃilor lumii agricole, în cadrul

programelor şcolare sau în mod individual.Şi această formă de turism, a cunoscut o galopantă dezvoltare, dovedindu-se

o bună afacere; şcolarii fiind atraşi de cunoaşterea fermelor rurale.(fig.6)

Fig. 6. EvoluŃia fermelor pedagogice în perioada 1996 –2005

Camparea la fermăConcept: Găzduirea turiştilor care vin cu corturi sau cu caravane pe o

parcelă din apropierea fermei.Principii:• Capacitatea maximă de campare trebuie să fie de 25 locuri;• SuprafaŃa destinată campării să fie de minim 300 m patraŃi;• ExistenŃa echipamentelor specifice: balansoare, alte echipamente pentru

relaxare;• ExistenŃa echipamentelor de securitate şi igienă; apă potabilă, WC, duş cu

apă caldă, priză de curent electric, chiuvetă, spălător pentru veselă, pubelămenajeră, extinctor.

Activitatea de camping în fermă, a cunoscut o uşoară scădere (fig.7)

8

158

317

0 50

100 150 200 250 300 350

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Fig. 7. EvoluŃia campingurilor în fermă în perioada 1996 –2005

Camere de hotel în cadrul fermei/ Cazarea la fermă tip Gîtes ruralConcept: Găzduirea într-o exploataŃie agricolă şi o primire personalizată

făcută de către agricultor• Acest tip de activitate este agreat de reŃeaua "Gîtes de France";• Găzduirea are loc în fermă sau în apropierea acesteia;• Fermele trebuie să desfăşoare în mod obligatoriu şi activităŃi agricole;• Pot fi închiriate pentru una sau mai multe nopŃi.

Concluzii

ReŃeaua de turism rural „Bienvenue a la ferme”, are o bună repartizare, petot teritoriul FranŃei, încercând să acopere toată paleta de servicii turistice dincadrul fermei. La această reŃea aderând tot mai mulŃi fermieri, conştienŃi defaptul că, valorificarea spaŃiilor de cazare excedentare, a produselor din fermăsau a terenurilor din preajma fermelor nu poate fi decât benefică.

De asemenea, numărul celor ce preferă vacanŃele în mediul rural, începesă crească şi, odată cu creşterea acestuia, apar noi exigenŃe în rândulvizitatorilor dar şi a prestatorilor de servicii turistice.Se observă o creştere a numărului celor care practică tipurile de turism în

ferme pedagogice, ferme deschise-de "descoperire", ferme ecvestre, precum şiacelora care valorifică direct produsele fermei. Semn că vizitatorii sunt interesaŃiîn special de cunoaşterea mediului agricol, a animalelor din fermă, de a practicaactivităŃi ecvestre, de a redescoperi lumea vie a satului.

La celălalt pol, în descreştere, sunt cei care practică activităŃi de degustarede produse în cadrul fermei, camping în fermă şi fermele han; aceste sevicii,fiind mai puŃin căutate de către turişti în comparaŃie cu primele categorii.

510 561 437

0

100

200

300

400

500

600

700

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Bibliografie

1. *** , Le guide national des « fermes auberges Bienvenue a la ferme » 20052. *** , Les plus belles routes de France – ghid turistic 19963. Arhiva Camerei de Agricultură – Besancon, FranŃa, 1996 – 20054. www.bienvenue-a-la-ferme.com

2.9. TURISMUL RURAL ÎN AUSTRIA SUPERIOARĂSTUDIU DE CAZ – COMUNA SCHLIERBACH

Camelia APETROAIE

Introducere

Turismul rural este din ce în ce mai apreciat ca fiind o alternativă viabilăla turismul practicat în mediul urban, cu o valorificare a resurselor locale încorelaŃie cu mediul înconjurător, dar mai ales ca o posibilitate de păstrare atradiŃiilor populare autentice.

În acest context, lucrarea prezintă variantele de turism rural din AustriaSuperioară, cu referire concretă la comuna Schlierbach. Localitatea estecunoscută prin proiectele comune realizate şi locurile de muncă nou create.

Material şi metodă

Pentru evidenŃierea rolului gospodăriei Ńărăneşti în dezvoltarea turismuluiîn Austria Superioară s-au reliefat proiectele existente în localitatea Schlierbach,cu implicaŃii semnificative în dezvoltarea regională locală.

În acest scop s-a realizat o prezentare a localităŃii din punct de vedereeconomic, social şi s-au prezentat 3 proiecte care funcŃionează în zonă (cu toatefazele: iniŃiere, finanŃare, condiŃii materiale, realizare, funcŃionare, impact).

Rezultate obŃinute

Localitatea Schlierbach este cunoscută în Austria prin proiectelerealizate, are o dimensiune medie de 3000 locuitori,din punct de vedere agrarreprezintă o zonă de trecere agrară – păşuni şi creşterea animalelor, gospodăriilesunt mici şi majoritatea au venituri auxiliare. Agricultura are o structură redusă,unele persoane private şi din învăŃământ au realizat acŃiuni în comun pentru arezista structurii reduse din această regiune, iar învăŃământul este dezvoltat, înlocalitate existând şcoală, o mănăstire cu liceu şi un centru de formareprofesională. În participarea la diverse acŃiuni şi proiecte există colaborare întresectorul privat şi administraŃia locală. Ca rezultate sunt 17 proiecte realizate încomună, cum ar fi: piaŃa Ńărănească, turismul rural, sprijinirea Ńăranilor prininvestiŃii pentru a rezista pe piaŃă, fermă de creştere a păsărilor, sala festivărealizată de mănăstire şi comunitate, prelucrare produse lactate ecologice încadrul mănăstirii.

Criteriile de dezvoltare locală au urmărit ca investitorii să rămână în zonă,între micii investitori să existe colaborare şi să fie create locuri de muncă caurmare a proiectelor comune realizate. Locuitorii din comună au ca ocupaŃii

Camelia APETROAIE196

toate categoriile profesionale: zidar, tâmplar, ocupaŃii cu pregătire superioară, iarcei care deŃin gospodării agricole sunt încadraŃi în muncă. Ca activităŃi socialepot fi menŃionate cele trei azile pentru persoane în vârstă, la care se foloseştebuget comun (există o taxă fixă care se plăteşte).

Ca sprijin pentru dezvoltare locală se Ńine cont de părerile Ńăranilor pentrua îndeplini condiŃiile spaŃiului comunitar, iar cei care deschid o afacere în zonăbeneficiază de taxe preferenŃiale.

Deşi nu este o zonă tipic turistică, în această localitate există o organizaŃiede inovaŃie şi iniŃiativă privată pentru comunitate – Innovative GemeinschaftVoralpenland (IGV), un centru de formare profesională - SPES Akädemie şi unsat de vacanŃă, format din 10 căsuŃe identice din lemn.

IGV – Innovative Gemeinschaft Voralpenland este o organizaŃie deinovaŃie şi iniŃiativă privată pentru comunitate, cu o agenŃie mică de turism careorganizează grupuri de turişti care să viziteze această zonă inclusiv pentrugospodăriile Ńăranilor. Această asociaŃie are 80 de membri, iar în prezidiul eiexistă 10 Ńărani cu idei inovatoare. În cadrul acestei organizaŃiei există o gruparea producătorilor de fructe, care deŃine o instalaŃie de obŃinere sucuri de fructe,cidru, oŃet. InstalaŃia aparŃine membrilor, dar pot presta servicii şi pentru altepersoane. În acelaşi timp organizaŃia deŃine şi o firmă de comerŃ carebeneficiază de regim preferenŃial de impozitare.

IniŃial, a fost un proiect finanŃat, iar în prezent este susŃinut din surseproprii provenite din turism rural, comerŃ, produse ecologice.

De asemenea în localitatea Schlierbach există un centru de formareprofesională - SPES Akademie - în cadrul căruia există o colaborare cu 150 decomune. Centrul are o vechime de 27 ani, iar la început a fost o grupare în jurulunui cercetător, grupul de iniŃiativă a fost format din medici, preoŃi, Ńărani,muncitori şi reprezentanŃi de firme, precum şi un filozof. La început, a fost oasociaŃie de 30 de membri şi organizau cursuri cu sprijinul guvernului landului.Există diferite grupări şi domenii: proiecte pentru agricultură, economie,comune şi regiuni, academie familială, o fundaŃie pentru muncă. În cadrulacestui centru, un grup de oameni discută diverse aspecte de interes zonal. Înprezent există 100 membri, care sunt proprietari la acest complex, iar formajuridică este de societate cu răspundere limitată. Centrul deŃine şi Hotelul Ökopentru congrese, şedinŃe, întâlniri şi proiecte internaŃionale. El este aprovizionatcu produse de la Ńăranii din zonă.

Ideea de bază a centrului de formare profesională este ca locuitorii săconştientizeze ce pot face pentru ridicarea standardului de viaŃă şi să se realizezetransferul acestei idei şi în alte zone.

În localitatea Schlierbach există premise pentru activitatea de turism rural:peisaj deosebit susŃinut prin activitatea de îngrijire a păşunilor, respectivdezvoltarea creşterii animalelor în gospodării, obŃinerea produselor ecologice şiprocesarea lor în zonă existând puncte de desfacere pentru acestea, venituri dinturism – 60 milioane euro/an, preocuparea pentru asigurarea pe termen lung a

Turismul rural în Austria superioară. Studiu de caz – comuna Schlierbach 197

acestor venituri, posibilităŃi de calificare a persoanelor implicate în activitatea deturism şi crearea de noi locuri de muncă în zonă.

În acest context trebuie menŃionat un alt proiect comun cu impact deosebitîn zonă - satul de vacanŃă din Schlierbach, format din 10 căsuŃe identice dinlemn, complet utilate, cu locuri de joacă pentru copii, piscină, saună, posibilităŃide destindere şi recreere pentru adulŃi, fiecare fiind proiectată pentru minim 2familii. Fiecare persoană implicată în proiect a construit o casă şi a amenajatterenul. RecepŃia a fost construită împreună de cele 10 familii, iar în clădirelocuieşte o altă familie care are grijă de tot ansamblul turistic. Fiecare persoanăs-a obligat să rămână în proiect 10 ani, iar subvenŃia obŃinută a fost de 35% dinvaloarea proiectului, cu respectarea condiŃiei ca aceste căsuŃe să fie folosite înscop turistic. A fost înfiinŃată o firmă care administrează satul de vacanŃă.Important este faptul că 90% din activitatea de construcŃie a fost realizată defirme şi persoane din Schlierbach. Aprovizionarea cu produse ecologice se facede la Ńăranii din zonă.

Pentru un grad mai mare de ocupare a capacităŃii de cazare existăcontracte încheiate cu o agenŃie europeană, iar promovarea se realizează prinmape informative cu atracŃiile turistice din zonă (la 20 km – lacurile sărate şipeşteri de sare,la 30 km – zona de schi şi posibilităŃi pentru plimbare, muzee, cetăŃi, castele).Alte destinaŃii sunt oraşele Salzburg, Viena şi München.Beneficiarii sunt participanŃii la cursuri de pregătire profesională din centrulSPES sau turişti.

Este important de remarcat în aceste proiecte cooperarea între membriicomunităŃii şi preocuparea lor pentru a-şi ridica standardul de viaŃă.

Concluzii

- În Austria Superioară membrii comunităŃii au în vedere toate sectoareledezvoltării regionale: agricultura, turismul, asistenŃa socială, sistemul desănătate, învăŃământ, activităŃi economice, calificare profesională.

- Conceptul privind dezvoltarea regională şi locală în Austria Superioarăcuprinde următoarele elemente: structura materială, Ńelul şi comunicarea.

- Membrii comunităŃii Schlierbach au dobândit aptitudinea de a colabora îndiverse proiecte comune.

- Alternativele de dezvoltare zonală din Austria Superioară reliefate prinexemple concrete pot reprezenta o bază de analiză pentru perspectiva acestortipuri de activităŃi în România.

Camelia APETROAIE198

Bibliografie

1. Camelia Apetroaie – Agroturismul – şansă reală de valorificare apotenŃialului gospodăriilor individuale în zona montană, Lucrări ştiinŃifice,Seria Agronomie, vol. 38, Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi MedicinăVeterinară Iaşi, 1995;

2. Camelia Apetroaie – Aspecte zonale ale dezvoltării durabile din România, AlII-lea Congres al Academiei Oamenilor de ŞtiinŃă din România, Bucureşti,1998;

3. Camelia Apetroaie – PosibilităŃi de dezvoltare a zonei rurale din nord – estulMoldovei în raport cu resursele naturale, economice şi sociale, LucrăriştiinŃifice, Seria Agronomie, vol. 41, Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şiMedicină Veterinară Iaşi, 1998;

4. Camelia Apetroaie – Valorificarea resurselor locale prin activitatea de turismrural – comuna Vama, judeŃul Suceava, Simpozionul organizat de InstitutulNaŃional de Cercetare şi Dezvoltare a Turismului Bucureşti, Institutul deCercetări Economice şi Sociale ,,Gh. Zane”, Universitatea ,, Ştefan cel Mare”Suceava, 1999;

5. Camelia Apetroaie – Comarna – Costuleni: o zonă turistică rurală de viitor, ,,Turismul rural – actualitate şi perspective”, Edit. PanEurope, Iaşi, 2000;

6. Camelia Apetroaie – Gospodăria Ńărănească în România şi Austria, LucrăriştiinŃifice, CD Seria Agronomie, vol. 46, Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şiMedicină Veterinară Iaşi, 2003;

7. Camelia Apetroaie – TradiŃie în înzestrarea inventarului dintr-o gospodăriagospodărie Ńărănească din Moldova, Revista ,,Datina”, Centrul JudeŃean deValorificare şi Promovare a Culturii TradiŃionale ConstanŃa, 2005.

SECłIUNEA a III-a

TURISMUL RURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. TURISMUL CA PARADIGMĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Eugen URSACHI

Actualmente turismul este unul din sectoarele economiei mondiale cu unaport deosebit în starea economică şi socială a Ńărilor dezvoltate şi în curs dedezvoltare.

Pentru Republica Moldova turismul este şi un catalizator al dezvoltăriidurabile, cu posibilităŃi însemnate de generare a unei creşteri. Cu toate cădispune de un substanŃial patrimoniu natural (rezervaŃii naturale şipeisagistice, monumente ale naturii, elemente de floră şi faună etc.), cât şiantropic (monumente şi situri arheologice, muzee, elemente de folclor,artă, tradiŃii populare etc.) totuşi, acest sector este slab dezvoltat.Pornind de la acest adevăr, se întreprind astăzi măsuri, acŃiuni concrete de

ameliorare a situaŃiei existente.Cadrul planificării strategice îl constituie ,,Strategia de dezvoltare durabilă

a turismului în Republica Moldova” pentru anii 2003-2015, Programul NaŃionalîn domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova" şi Programul NaŃional„Satul Moldovenesc” (2005-2015).

Astăzi, industria turistică se extinde tot mai intens pe întreg teritoriul tăriişi pe această bază se previzionează obŃinerea unor beneficii directe, în paralel cucrearea unor noi locuri de muncă şi de venituri suplimentare pentru populaŃie.Apar astfel noi forme de turism - turismul rural, ecologic, viti-vinicol, culturaletc. Ca şi exemplu concrete de desfăşurare a activităŃilor pe linia dezvoltăriiturismului rural este cel preconozat să sprijine înfiinŃarea a 16 pensiuniagroturistice, amenajarea a 4 gospodării Ńărăneşti ca pensiuni agroturistice cusuportul proiectului PNUD Moldova “Dezvoltarea durabilă a turismului”, estedeterminată lista obiectivelor şi rutelor turistice naŃionale

În anul 2006 pensiunile turistice şi agroturistice au găzduit circa 8 miiturişti, numărul acestora majorându-se de 4,3 ori faŃă de anul 2005.

Sunt depuse de asemenea, anumite eforturi în identificarea, înregistrarea şidescrierea patrimoniului turistic. A fost alcătuită lista ariilor naturale protejatede stat; prin crearea Registrului monumentelor din Republica Moldova. Au fostinstituite birouri teritoriale de turism, inclusiv cu funcŃia de a inventariaresursele turistice. Este elaborat un traseu turistic pe baza rezervaŃiei ştiinŃifice„Pădurea Domnească”, precum şi o bază de date la nivel naŃional privind

Eugen URSACHI200

produsul turistic rural. S-a participat la expoziŃiile internaŃionale specializate îndomeniul turismului. A fost creat Centrul NaŃional de perfecŃionare a Cadrelordin Industria Turismului, recent fiind deschisă o filială a acestuia în raionulRezina.

În scopul monitorizării calităŃii serviciilor turistice prestate şi efectuăriiprocedurilor de clasificare în conformitate cu „Normelor metodologice şicriteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcŃii de cazare şide servire a mesei” în 2006 au fost clasificate 16 structuri de primire turistice cufuncŃie de cazare şi 19 structuri de primire turistică cu funcŃie de alimentare aturiştilor.

Îa general, acŃiunile de utilizare a resurselor naturale şi antropice înactivităŃi turistice pot fi grupate în patru direcŃii principale: exploatarearesurselor balneo-climaterice; elaborarea unor trasee turistice naŃionale;desfăşurarea festivalurilor folclorice şi a târgurilor meşterilor populari;renovarea şi conservarea patrimoniului naŃional de valoare turistică .

Aceste acŃiuni, au facilitat dezvoltarea turismului în Ńară. În anul 2006,conform datelor statistice referitoare la turismul organizat de către agenŃiieconomici posesori de licenŃe pentru activitatea de turism, denotă că numărultotal al vizitatorilor incluşi în circuitul intern şi internaŃional a constituit circa133 mii persoane. Încasările totale din activitatea de turism au constituit 282 miilei, înregistrând o creştere de 23,5% faŃă de anul precedent. Cea mai marepondere în numărul de sosiri o deŃin vizitatorii din: România – 19,6%, Turcia –11,8%, Ucraina – 10,3%, Rusia – 9,5%, Germania – 4,7 %, Italia – 4,7 %. ÎnfuncŃie de scopul vizitei, pe primul loc se situează vizitele de afaceri şi în scopprofesional, care constituie 52,3%, iar pentru agrement, recreare şi odihnă ne-auvizitat 43,3% din totalul turiştilor.

Este de remarcat, că situaŃia actuală din turismul naŃional reflectă nivelulde implicare a statului, autorităŃilor publice centrale şi locale în dezvoltarea carese realizează prin politica regională.

La 28 decembrie 2006 a fost adoptată Legea nr. 438-XVI privinddezvoltarea regională în Republica Moldova, care defineşte regiunile dedezvoltare, modul de cooperare inter-regionala, cadrul instituŃional, precum şiinstrumentele şi resursele necesare pentru crearea şi funcŃionarea regiunilor.

Conform acestei legi, Republica Moldova a fost structurată în 6 regiuni dedezvoltare – Nord (populaŃia din regiune potrivit recensământului 969 miilocuitori), Centru (988 mii locuitori), Sud (524 mii locuitori), UTA Găgăuzia(156 mii locuitori), municipiul Chişinău (712 mil. locuitori) şi Transnistria (580mii locuitori în anul 2004), grupând totalmente 32 raioane, municipiul BălŃi şiunităŃile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, inclusiv municipiileTiraspol şi Bender. Aceste regiuni nu sunt unităŃi administrativ-teritoriale, nu aupersonalitate juridică şi sânt menite să servească drept bază instituŃională pentruelaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare regională, utilizăriieficiente a resurselor financiare şi umane.

Se poate relata că dacă ar fi utilizat principiul regionării expus prinNomenclatorul UnităŃilor Teritoriale Statistice al Uniunii Europene, RepublicaMoldova având populaŃia potrivit recensământului din 2004 (inclusiv raioanele

Turismul ca paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova 201

de Est) de 3,9 mil. locuitori, apoi republica ar constitui o regiune NUTS I(criteriul minim - 3 mil. locuitori). Criteriului nivelului NUTS II (minimul 800mii locuitori îi corespund regiunile Nord (969,3 mii locuitori) şi Centru (987,6mii locuitori). De nivelul NUTS III sânt regiunile municipiul Chişinău(populaŃia de 712,2 mii locuitori), Transnistria (580 mii locuitori) şi UnitateaTeritorială Autonomă Găgăuzia (populaŃia de 155,7 mii locuitori).

Obiectivele principale ale susŃinerii dezvoltării regionale pe termin lung,aşa cum sunt prezentate în legea sus menŃionată:

a) obŃinerea unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabilepe întreg teritoriul Republicii Moldova;

b) reducerea dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni şi din interiorul lor;

c) consolidarea oportunităŃilor financiare, instituŃionale şi umanepentru dezvoltarea social-economică a regiunilor;

d) susŃinerea activităŃii autorităŃilor administraŃiei publice locale şi acolectivităŃilor locale orientate spre dezvoltarea social-economică alocalităŃilor şi coordonarea interacŃiunii lor cu strategiile şiprogramele naŃionale, de sector şi regionale de dezvoltare.

Însăşi Republica Moldova reprezintă un teritoriu cu un grad excesiv devalorificare antropogenă a spaŃiului natural. Circa 10% din teritoriul naŃionaleste ocupat de aşezări umane sau o localitate la 20 km pătraŃi.

Cadrul instituŃional la nivel regional care promovează politicile dedezvoltare regionala, inclusiv şi de susŃinere a turismului are următoareastructură:

Consiliul NaŃional de Coordonare a Dezvoltării Regionale, denumit încontinuare Consiliul NaŃional, are ca scop aprobarea, promovarea şi coordonareala nivel naŃional a obiectivelor politicii de dezvoltare regională.

Pentru finanŃarea proiectelor şi programelor de dezvoltare regionalăincluse în Documentul unic de program se constituie Fondul naŃional pentru

dezvoltare regională, denumit în continuare Fond. Fondul se formează dinalocaŃiile anuale de la bugetul de stat, ca poziŃie distinctă pentru politica dedezvoltare regională, precum şi din alte surse.

Cuantumul Fondului este de cel puŃin 1% din veniturile bugetului de stat,aprobat prin legea bugetului stat pentru anul respectiv. Fondul se află îngestiunea Ministerului AdministraŃiei Publice Locale, care efectuează alocareamijloacelor lui, cu aprobarea prealabilă a Consiliului NaŃional.

În Fond pot fi atrase şi alte mijloace financiare din sectorul public şi celprivat la nivel local, regional, naŃional şi internaŃional, precum şi mijloaceleoferite prin programele de asistenŃă ale Uniunii Europene.

Modul de formare şi utilizare a mijloacelor Fondului este conform unuiregulament aprobat de Guvern.

Mijloacele Fondului se alocă în mod prioritar zonelor defavorizate dinregiunile de dezvoltare.

Eugen URSACHI202

OperaŃiunile financiare de executare a proiectelor de investiŃii sântderulate de agenŃiile de dezvoltare regională prin unităŃile teritoriale aleTrezoreriei de Stat.

În fiecare regiune se vor constitui Consilii regionale pentru dezvoltare,denumit în continuare consiliu regional, ca structură funcŃională deliberativăpentru coordonarea şi promovarea obiectivelor politicii de dezvoltare regionalăla nivel local.

Consiliul regional este responsabil de dezvoltarea generală din regiune şide aprobarea strategiei de dezvoltare regională şi a planului de acŃiuni.

Consiliul regional este alcătuit din preşedinŃii de raioane, primarii,reprezentanŃii sectorului privat şi ai societăŃii civile. Preşedintele şivicepreşedintele consiliului regional sînt aleşi dintre membrii consiliuluireprezentanŃi ai autorităŃilor administraŃiei publice locale.

Ministerul AdministraŃiei Publice Locale organizează selectareareprezentanŃilor sectorului privat şi ai societăŃii civile care vor intra încomponenŃa consiliilor regionale. Această componenŃă se bazează pe principiulparităŃii dintre structurile de stat, pe de o parte, şi sectorul privat, societateacivilă şi organizaŃiile neguvernamentale, pe de alta.

Consiliul regional funcŃionează potrivit unui regulament aprobat deConsiliul regional, elaborat în baza unui regulament-cadru aprobat de Guvern.

Consiliul regional are următoarele atribuŃii:a) aprobă strategia de dezvoltare regională şi planul operaŃional, elaborat

de agenŃia de dezvoltare regională;b) aprobă şi promovează proiectele de dezvoltare regională;c) reprezintă regiunea de dezvoltare şi interesele ei în Consiliul NaŃional;d) identifică pe criteriile definite la nivel naŃional zonele defavorizate din

regiunea de dezvoltare;e) monitorizează utilizarea mijloacelor financiare alocate din Fond pentru

regiunea de dezvoltare;f) evaluează impactul implementării proiectelor şi programelor regionale

şi al atingerii obiectivelor dezvoltării regionale;g) promovează cooperarea interregională şi intraregională cu instituŃiile

publice şi organizaŃiile private;h) exercită alte atribuŃii, în conformitate cu prezenta lege.AgenŃia de dezvoltare regională, denumită în continuare agenŃie, se

constituie în fiecare regiune de dezvoltare, are personalitate juridică şi activeazăîn conformitate cu un regulament, aprobat de agenŃie în baza unui regulament-cadru, elaborat şi aprobat de Guvern.

(2) FinanŃarea proiectelor şi programelor, precum şi a cheltuielilor deorganizare şi funcŃionare a agenŃiei, se efectuează conform devizelor coordonatecu consiliul regional şi aprobate de Ministerul AdministraŃiei Publice Locale, dela bugetele unităŃilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, în proporŃie de0,15% din veniturile bugetului pe anul respectiv. AlocaŃiile de la bugeteleunităŃilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea se efectuează prin deciziea consiliilor raionale.

Turismul ca paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova 203

Planificarea dezvoltării regionale se va face în baza elaborării,implementării şi monitorizării Strategiei naŃionale de dezvoltare regională şifiind conformă Planului naŃional de dezvoltare şi/sau altor strategii /programenaŃionale de sector care au drept scop dezvoltarea social-economică a Ńării.

Documentul unic de program se elaborează de Ministerul AdministraŃieiPublice Locale pentru o perioadă de 3 ani, este aprobat de Guvern şi reprezintăsinteza planurilor operaŃionale regionale şi prevede programele /proiecteleprioritare de dezvoltare regională care urmează a fi implementate în următorii 3ani.

Documentele principale de planificare a dezvoltării regionale suntStrategiile de dezvoltare regională elaborate în conformitate cu priorităŃileStrategiei naŃionale.

Strategiile de dezvoltare regională încorporează planurile operaŃionale.Planul operaŃional prevăzut pe 3 ani este un instrument de implementare astrategiei de dezvoltare regională şi include programele, proiectele şi activităŃileprioritare. Strategiile de dezvoltare regională şi planurile operaŃionale seimplementează prin programe şi proiecte

AgenŃiile monitorizează şi evaluează implementarea strategiilor dedezvoltare regională, propun modificări relevante. În baza rezultatelor şiimpactului implementării, agenŃiile elaborează cîte un plan operaŃional la fiecare3 ani.

Este meritoriu faptul că până în prezent a fost acumulată o anumităexperienŃă în planificarea strategică, îndeosebi prin elaborarea, implementarea şimonitorizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei înRepublica Moldova (2004-2006) şi extinsă pe anul 2007, iar în prezent selucrează la Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) pe anii 2008-2011.

Parte integrantă a PND va fi Planul NaŃional de Dezvoltare Regională cuexpunerea şi fundamentarea concretă a obiectivelor prioritare de dezvoltareregionala, masurilor şi acŃiunilor de obŃinere prin care se pot realiza.

Obiectivul general al politicii regionale, ca şi în alte Ńări, îndeosebi încadrul Uniunii Europene constă în reducerea disparităŃilor inter şi intra regionaleexistente în dezvoltare economică şi socială şi prevenirea apariŃiei unor noidecalaje.

În această perioadă de tranziŃie la economia de piaŃă, de restructurărieconomice, sau produs şi modificări esenŃiale în potenŃialul economic alruralului, unele raioane devenind subdezvoltate,

Concluzii şi recomandări

Politica regională din ce în ce mai mult ia în consideraŃie importanŃadezvoltării turismului, care poate fi obŃinută prin diversificarea şi majorareacalităŃii serviciilor, elaborarea unor mecanisme de stimulare economică aagenŃilor economici ce activează în acest domeniu. De aceea se consideră cafiind oportune unele acŃiuni principale de promovare a produsului turistic ruralnaŃional:

Eugen URSACHI204

- promovarea caracteristicilor specifice ale fiecărei regiuni, tradiŃiilornaŃionale, meşteşugurilor populare;

- elaborarea şi implementarea unor proiecte investiŃionale de dezvoltare aturismului rural; de includere a gospodăriilor Ńărăneşti în circuitulturistic ca pensiuni agroturistice;

- dezvoltarea turismului ecologic prin crearea unor parcuri naŃionale;- elaborarea şi promovarea proiectelor investiŃionale pentru dezvoltarea

infrastructurii fizice şi de utilităŃi pe întreg teritoriul Ńării.

3.2. EXTINDEREA TURISMULUI RURAL ROMÂNESC PESTE PRUT

Ion MĂRGINEANU

Veşnicia s-a născut la Ńară. (Lucian Blaga)

Chiar dacă titlul acestei lucrări este într-un fel dubidativ, el exprimă

realitatea timpurilor pe care le trăim, şi solicită acŃiuni concrete implementabileoperativ.

Turismul rural este un termen nou în limbajul economic din Basarabia, cutoate că acest teritoriu românesc are o oarecare tradiŃie, în special între cele douărăzboaie mondiale. Astfel, în acest interval de timp în care neamul românesc depeste Prut s-a dezrobit pe sine de bunăvoie şi nesilit de nimeni şi a revenit lasânul mamei sale naturale România, un amplu proces de refacere economică,culturală şi spirituală a cuprins teritoriul dintre Prut şi Nistru, dintre Hotin şiCetatea Albă. În acest amplu proces nu putea lipsi unul ca cel al turismului,lucru explicat, de alfel, prin amploarea pe care a luat-o turismul în România şi înlume în general.

Pe acest fond al cunoaşterii şi organizării activităŃii pe principiileeuropene – care erau de mult aplicate în România – au apărut cercetările de terenale lui Dimitrie Gusti din Basarabia, cele ale SocietăŃii de Geografie dinChişinău, etc.Amintim aici câteva studii şi anume: FrumuseŃea şi bogăŃiile Basarabiei (IonNistor, în Buletinul SocietăŃii de Turism , România, 1930, An IV, p.78-79),Agricultura în Basarabia (Roman Cresin, Buletinul Agriculturii, 1929, Seria II,An 10, vol.II, p.135-151). În Bugeag – Note de drum (Buletinul SocietăŃii deTurism România, 1930, an IV, p.11-13), Basarabia pitorească – Note de drum(Iov D., în revista łara Noastră, 1930, An X, p.1314 – 1318), etc.

Turismului i se dă o altă orientare. Practicarea turismului rural antreneazăo nouă categorie de oameni de la Ńară, necesitând un nou tratament din punct devedere social şi politic şi un alt comportament al antreprenorilor. Transformărilese realizează la scară mondială fără limite în timp şi spaŃiu. Aşadar metamorfozaturismului ar putea fi viabilă secole, iar satele care vor şti să-şi conserve tot ceeace le este caracteristic vor deveni zone şi centre economice de instruire, odihnăşi tratament.

Ion MĂRGINEANU206

Dacă turismul este o uzină producătoare fără fum, atunci în spaŃiulmoldo–român nu există o variantă mai ademenitoare pentru o colaboraretransfrontalieră. EcuaŃia (în general, şi pentru spaŃiul rural, în special) poartă oîncărcătură cu două focoase. Primul o fi fiind factorul etico–moral, iar al doileacel economic. Pe lângă realizările economice pe care le poate aduce turismulspecializat, în cadrul relaŃiilor moldo–române, aspectul etico-moral al turismuluirural capătă o conotaŃie aparte. Integrarea europeană şi a Republicii Moldova, înopinia noastră, nu poate reuşi decât prin România. Ar mai exista în acest sensexemplul unui alt stat european, (de pildă al Germaniei) dar ea implică eforturimult mai mari. Din aceste considerente, mai ales, promovarea turismuluitransfrontalier moldo–român este un imperativ specific împrejurărilor, dar şitranziŃiei. Dacă la începutul anilor ‘90, secolului XX, relaŃiile umane moldo–române se întreŃineau permanent prin extinderea pieŃei muncii, a comerŃului,prin schimbul de delegaŃii ale satelor înfrăŃite, şi prin schimbul de delegaŃii şi,mai ales prin schimbul academic, atunci, în ultimii ani toate acestea, din cauzeunilaterale, au involuat până la nivelul unor reglementări oficiale.

Este necesar să elucidam un adevăr. După anii 1990 nimeni nu a investitmai mult şi mai eficient în Republica Moldova decât România. Cele mai mari şimai cu perspectivă investiŃii au fost şi sunt alocate în factorul uman. Acestuiaspect ar trebui să-i dăm câştig de cauză în promovarea turismului românesctransfrontalier.

Criza economică din Centrul şi Estul Europei s-a repercutat şi asupraeconomiei Vestului. Hiperurbanizarea a condus la demolarea valorilor ruraleautohtone. Occidentul încearcă să conserve datinile, obiceiurile şi meseriilerurale prin programe de stat şi investiŃii directe. În scopul conservării valoriiautohtone rurale a fost lansată politica turismului rural, care presupune şisoluŃionarea mai multor probleme sociale. Prin creşterea calităŃii serviciiloroferite creşte nivelul de competenŃă al Ńăranilor, se crează infrastructura, segospodăresc mai bine satele, iar ca urmare a creşterii bunăstării materiale sediminuează mişcările masive ale populaŃiei. România şi Republica Moldova ausuficiente rezerve în acest domeniu de activitate. Am zice, chiar, că prinpitorescul natural, specificul şi arhitectura sa peisagistică, spaŃiul turistic moldo-român s-ar putea transforma într-un sanatoriu al Europei urbanizate. Pe lângăŃărmurile apelor mari, liniştea satelor, produsul biologic curat şi apele izvoarelornepoluate vor ademeni mulŃimea de călători pentru tradiŃiile sănătoase, ofertaunui mediu rural civilizat vor fi de preferat, iar obiectele şi obiectivele vieŃiirurale ar putea deveni raritate de muzeu.

Extinderea turismului rural românesc peste Prut 207

Colaborarea transfrontalieră în domeniul turismului moldo-român oferămari posibilităŃi şi perspective pentru investitori şi consumatorii de servicii.Monumentele naturale din preajma rîurilor Prut şi Nistru sunt vestigii care vorcompleta atlasele turistice ale Europei şi în această operă România ar aveadestule motive să-şi asume mai multă iniŃiativă. Peştera Emil RacoviŃă dinCriva Lipcani (a doua după mărime în Europa), toltrele de la Badragi, Lacul deacumulare Stînca Costeşti, Peştera în piatră de la Buteşti Glodeni, Parcul naturalBisericani-Călimăneşti, apoi zona navigabilă a Prutului de pe la Sculeni până laintrare în Dunăre sunt locuri tot atât de frumoase ca cele din pădurile Bavariei,colinele Bucovinei ori munŃii României. Către Estul Republicii Moldova de lacetatea Hotinului în jos vin mănăstirile Nordului, cetatea Sorocii, Saharna,Codrii cu Orheiul Vechi, Zona de odihnă Valea lui Vodă, apoi mai la valeMănăstirea Noul NeamŃ etc. care constitue doar partea vizibilă a unor traseeturistice. Cît priveşte cealaltă parte a temei, ea tăinuieşte în fiecare sat, în fiecarecasă valori nedescoperite. Anume în acest domeniu, turismul rural românesctransfrontalier ar putea să se manifeste din plin. Prin realizarea programuluituristic transfrontalier moldo–român se dă satisfacŃie partenerilor, iar aceastaduce ulterior la schimbarea scării valorilor şi prin urmare se conştientizează altevalori, cele ale Europei moderne, care diminuează discordiile tranziŃiei.

Un gospodar bun ştie să înveŃe şi de la un vecin rău. În acest sens părŃilecooperante moldo–române ar putea avea numai de câştigat. Cu toate că fiecareindivid, familie, mahala, sat, oraş, stat trăieşte într-un sistem de valori proprii, eise mai află într-o interdependenŃă permanentă şi sub influenŃe reciproce. Astfelvalorile lor devin de facto valori commune.

De altă parte, extinderea turismului românesc peste Prut este onecessitate acută a actualităŃii, dar ea cere voinŃă, îndrăzneală, răbdare, puŃinăobrăznicie şi foarte multă insistenŃă. În acest cîmp nevalorificat urmează să seinvestească din plin. Din aceste considerente zicem că ar fi necesară reorientareaunor surse financiare în scopul extinderii turismului rural românesc peste Prutprin crearea unui “Holding” moldo–român, care ar crea posibilităŃi reale deapropiere a neamului romanesc şi de dezideologizare a basarabenilor.

Ion MĂRGINEANU208

Bibliografie

1. ***, Societatea Regală Română de Geografie, SecŃia Chişinău. Dări de seamă

asupra şedinŃelor publice din 17 Noiembrie, 8 Decembrie 1929, 9 martie şi 6Aprilie 1930, Arh. Basarabiei, 1930, An II, p. 122–125;

2. Alexandru Lupaşcu, Stejar Alexandru, Paradisul românesc sau România

Mare pitorească, Bucureşti, Editura “IndependenŃa” 1929;3. Mătasă C., Călăuza judeŃului NeamŃ, Bucureşti, Cartea Românească, 1929,

VIII –193;4. Raşcu A., SecŃiunea geografică Chişinău a SocietăŃii Regale Române de

Geografie din Bucureşti. [Dare de seamă asupra activităŃii ei de la înfiinŃare în1922 până azi] Arh. Basarabiei 1929, An I, Nr. 4, p. 100–102;

5. Vlădescu Tudor, Mişcarea turistică în România şi societăŃile de turism, B.Soc. “Turism România”, 1929, An III, Nr. 3, p. 12–15.

3.3. PROBLEMELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL BAZAT PECOMUNITATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Andrei BALÎNSCHISerghei CULIBABA

Introducere

Datorită expansiunii turismului in lumea întreagă, tot mai multecomunităŃi – fie voluntar sau involuntar – au fost sau vor fi implicate în turism,activitate care se află printre ramurile economice direct dependente pemanagementul durabil. Turismul depinde de conservarea naturii, peisaje,biodiversitate şi moştenirea culturală. De aceea atitudinea pozitivă a localnicilorfaŃă de turism aici joacă un rol important. Mai mult, există o cerere în creşterepentru turismul în care oamenilor le este permis să observe şi să participe laevenimente locale şi activităŃi zilnice în mod direct.

În ultimii ani a fost recunoscut faptul că turismul, dacă e bine conceput, arepotenŃialul de a asigura oportunităŃi unice pentru comunităŃi prin oferirea nunumai a unui suport financiar, dar şi prin mărirea implicării în planificarea şimanagementul regiunilor prin modalităŃi inovative.

În această ordine de idei, sintagma „turism bazat pe comunitate” (CBT –community-based tourism) a devenit o noŃiune cheie în contextul specific aldezvoltării şi planificării turismului.

Putem evidenŃia următoarele tipuri de turism care sunt în mod particularpotrivite CBT, deoarece sunt deschise proprietăŃii şi controlului comunităŃii:

- ecoturism- turism cultural- agroturism- turism ruralAstfel, turismul rural reprezintă o formă a turismului, desfăşurată în mediul

rural, în baza resurselor naturale (relief, monumente naturale, floră, faună),antropice (vestigii arheologice, muzee, evenimente, construcŃii contemporane,monumente istorice de artă) şi servicii oferite de localnici.

Multe zone rurale din Europa beneficiază de pe urma turismului rural. ÎnŃările europene el a luat amploare în ultimii 20 de ani. Actualmente, turismulrural este în plină expansiune, căpătînd o pondere din ce în ce mai mare pe piaŃaturistică mondială. În multe Ńări occidentale, dar şi în Ńări est-europene(România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia), turismul rural s-a dovedit a fi unadevărat regenerator economic, furnizând locuri de muncă, dezvoltând serviciipublice, atrăgând resurse financiare în comunitatea respectivă, etc.

Turismul rural a evoluat în mod diferit de la o Ńară la alta. Deosebiri de ordincalitativ se constată la capitolul dotări şi servicii. Sporirea profesionalismului înturismul rural european – avînd la bază cerinŃele actuale şi condiŃiile de pe piaŃa -este posibil numai printr-o strânsă cooperare între toate statele.

Andrei BALÎNSCHI, Serghei CULIBABA210

In condiŃiile unificării Europei, turismul rural moldovenesc trebuie să fieînŃeles ca parte integrantă a continentului, avînd punctele sale forte şi potenŃialulsău propriu, care permit dezvoltarea spaŃiilor rurale.

Turismul rural în Republica Moldova

Turismul rural, sub forma sa organizată, este un fenomen nou în RepublicaMoldova, ameliorat la finele anilor ’90, are un potenŃial important de dezvoltare,deoarece, poate mai mult decât orice altă industrie, influenŃează vieŃileoamenilor din mediul rural. Aceste zone rurale, în ciuda diversităŃii lor, se află înfaŃa unei probleme comune a regenerării economice şi a asigurării locurilor demuncă, în special pentru tineri. Deseori, aceste zone nu se mai pot baza doar peagricultură.

Putem evidenŃia câteva dintre beneficiile mai importante pe care le poateobŃine Republica Moldova în urma dezvoltării turismului rural:

- păstrarea tradiŃiilor populare şi a arhitecturii locale prin creştereagradului de apreciere şi interes pentru cunoaşterea vieŃii rurale şiîncurajarea activităŃilor tradiŃionale locale, ce Ńin de artizanat şimeşteşugărit;

- încurajarea investiŃiilor în localităŃile rurale;- stimularea nu numai a activităŃilor turistice interne şi de tranzit, ci şi a

sectoarelor ce susŃin aceste activităŃi ce va provoca crearea noilorlocuri de muncă şi ca urmare dinamizarea procesului de creştere acalităŃii vieŃii în mediul rural;

- crearea unei imagini pozitive a zonelor rurale dintre Prut şi Nistru.Este necesar de a menŃiona că pentru Republica Moldova, dezvoltarea

economică locală a comunităŃilor rurale rămâne o problemă socială, dar şi mana-gerială, care necesită, mai întâi de toate valorificarea resurselor locale şi alavantajului comparativ.În acest sens, bazându-se pe date acumulate în cadrul mai multor sondaje locale,regionale şi naŃionale efectuate în ultimii ani, putem caracteriza în felul următorsituaŃia privitor la oportunităŃi de dezvoltare a turismului rural în RepublicaMoldova:

- în zona rurală, o dată cu desfiinŃarea gospodăriilor colective, şomajul aatins indici critici. Astfel, cel puŃin 30% din cetăŃenii apŃi de muncădin rural nu au un loc permanent de lucru, motiv pentru care o parte sepoate orienta spre ocupaŃii turistice;

- multe din tradiŃiile populare, care Ńin de creaŃia artistică şi artizanală,pe care le cunosc şi le posedă oamenii mai în vârstă, se pierd odată cutrecerea timpului, deoarece nu sunt preluate, continuate şi dezvoltatede către tinerii din comunităŃile respective din motivul obiectiv:nefiind valorificate, nu sunt, din punct de vedere economic,profitabile;

- după unele cercetări selective, circa 35% de locuitori din capitalaRepublicii, ar dori să se odihnească în localităŃile rurale din RepublicaMoldova, economisind astfel din resursele financiare destinate pentru

Problemele dezvoltării turismului rural bazat pe comunitate în Republica Moldova 211

odihna la mare ori la munte;- pitorescul plai moldav magnetizează din ce în ce mai mulŃi turişti

dornici să cunoască natura, istoria şi cultura acestei Ńări, optând pentruodihna în mediul rural unde este conservată o bună parte din tezaurulspiritual al neamului. MulŃi turişti din Occident, care preferă turismulrural, ar putea de asemenea să prefere locuri de odihnă şi în RepublicaMoldova, cu condiŃia ca gospodăriile Ńărăneşti, omologate în turismrural si comunităŃile respective să poată satisface standardelor accep-tate în acest domeniu.

Actualmente, majoritatea prestatorilor de servicii turistice ruralecompensează absenŃa instruirii de specialitate prin intuiŃie şi ospitalitate sinceră.Dar, pentru menŃinerea pe piaŃa turistică intuiŃia nu este suficientă; se cer, totuşi,cunoştinŃe specifice.

Aceste motive au stat la baza elaborării unui Proiect specific pentrudezvoltarea turismului rural în microregiunea transfrontalieră BălŃi (Moldova) -Botoşani (România).

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea Turismului Rural – RuralECOTUR”

„Rural ECOTUR” este un proiect susŃinut de Comisia Europeana in

cadrul Programului TACIS Cooperare Transfrontalieră Proiecte Mici, anii2003-2005 şi este prima încercare de a crea un mediu comun pentru dezvoltareaturismului rural in regiunea transfrontaliera a judeŃului Botoşani (România) siraioanelor Făleşti, Glodeni şi Rîşcani (Republica Moldova).

Scopul general al proiectul ”Rural ECOTUR” constă în pregătirea tuturorpremiselor pentru dezvoltarea turismului rural in această regiunetransfrontalieră, folosindu-se de experienŃa avansată a partenerilor din regiuneaValencia (Spania) – Uniunea MunicipalităŃilor La Canal de Navarres.

Un loc important in cadrul proiectului l-a ocupat efectuarea studiului defezabilitate. Scopul acestuia a fost de a obŃine informaŃia de ordin calitativ şicantitativ, pentru cunoaşterea şi înŃelegerea factoriilor care determinăproblemele, tendinŃele, priorităŃile şi obiectivele dezvoltării turismului rural inarealul partenerilor din Republica Moldova şi România. Studiul de fezabilitate afost realizat aplicând metodologia partenerului spaniol. InformaŃiile au fostsistematizate sub forma specială – “Indexcarduri”. In total au fost pregătite 9“Indexcarduri” pentru arealul Republicii Moldova şi 10 “Indexcarduri” pentruarealul României. Pentru realizarea studiului s-au folosit diverse mijloace detransport: mersul pe jos, călăritul, autocarul, barca şi helicopterul. Aceastăactivitate a fost folosită pentru adaptarea mai bună a proiectului la necesităŃile şiposibilităŃile reale ale teritoriului.

Pentru a informa, a educa şi a îmbunătăŃi cunoştinŃele cît si deprinderilepersonalului proiectului si factorilor locali de decizie, a fost realizat training-ul,care s-a derulat în două faze.


Prima faza a training-ului a cuprins analiza necesitaŃilor de instruire(vizita la centre de instruire în Republica Moldova si în România); elaborareamaterialelor de instruire (definirea programului pentru training, elaborareasuportului de curs, divizat în 10 module); pregătirea acŃiunilor de training(selectarea beneficiarelor, traducerea tuturor materialelor din spaniolă în românăetc.); realizarea Atelierelor de instruire, cu transferul direct de know-how de lapartenerul spaniol - La Canal de Navarrés.

Faza a doua a training-ului a cuprins instruirea la distantă şi procedurilede monitorizare externă.

Unul din punctele importante pentru asigurarea durabilităŃii proiectului afost crearea in Făleşti a unei instituŃii specializate pentru informare în turism –“Centrul de Promovare a Turismului”, utilizând ca model “RED TOURISTINFO” - ReŃeaua de Oficii de Informare Turistică a Regiunii Valencia (Spania).

“Centrul de Promovare a Turismului” are scopul de a conecta întregspectrul legat de dezvoltarea turismului. Astfel, activităŃile lui sunt: elaborarea şieditarea materialelor promoŃionale cît şi cele de informare directă adresatăturiştilor prin poştă, telefon, fax sau poştă electronică. ”Centrul de Promovare aTurismului” oferă vizitatorilor informaŃiile permanente despre cele maiimportante resurse ale destinaŃiilor de turism din Euroregiunea “Prutul de Sus”,cum ar fi cele legate de natură, cultură, moştenire istorică, gastronomie, cazareîn hoteluri, campinguri, case rurale, case particulare etc.

Un alt moment important a fost pregătirea premiselor pentru lansarea unuiprodus turistic: Ruta rural turistica transfrontalieră “ Prutul de Sus”.

Au fost reŃinute în program resursele turistice care au stat la bazafubndamentării studiului de fezabilitate. Cauze de ordi obiectiv şi subiectiv audeterminat ca pînă în prezent lansarea oficială a acestei rute să nu aibă loc.

Problemele dezvoltării turismului rural transfrontalier

În cadrul implementării proiectului au fost dwepistate unele probleme careafectează în mod direct dezvoltarea turismului rural în zona noastrătransfrontalieră.

1. Fără promovarea efectivă a resurselor turistice pe care le are zone,turiştii nu au posibilitatea de a obŃine informaŃii şi ca urmare a lipsei turiştilor,intenŃiile noastre ar putea da greş chiar la începutul de drum. În acest sens oproblemă importantă o reprezintă marketingul, de fapt lipsa lui. Majoritateaactorilor locali nu au posibilitatea de a finanŃa o documentare a presei,organizarea unei expoziŃii sau editarea unui catalog, şi nici nu au posibilitatea dea realiza o campanie costisitoare pe cont propriu. Din păcate, marea majoritate aactorilor locali nu au acces la comunicaŃii în cadrul pieŃei. În general, nu auechipamente moderne de comunicare (calculatoare, imprimante laser, faxuri sauchiar linii telefonice suficiente şi eficiente). În prezent în multe Ńările europenegazdele din mediul rural s-au asociat în organizaŃii de profil, pornind de la ideeacă într-un cadru organizat, există posibilităŃi mai bune de marketingorganizatoric, de alcătuire a ofertei, de reclamă şi comercializare a ofertelor înmediul rural, decât acŃionând în mod singular. Numai prin unirea eforturilor

Problemele dezvoltării turismului rural bazat pe comunitate în Republica Moldova 213

acestora turismul rural poate deveni un produs de piaŃă, care să corespundă cereriişi să fie realizat în mod profesionist.

2. După parărea noastră, turismul în mediul rural atât din RepublicaMoldova cât şi din România trebuie să urmeze îndeosebi drumul calităŃii. Pentruaceasta este nevoie să stabilim criterii unitare comune de calitate pentru diferiteoferte. Ca urmare, gazdele trebuie să se adapteze cerinŃelor de pe piaŃa turistică,abordând o gândire antreprenorială, reamenajându-şi casele şi gospodăriile, astfelîncât acestea să corespundă standardelor de calitate dorite de turişti.

3. O problemă dilicată cu care ne-am confruntat reprezintă trecereafrontierei de stat la punctul Costeşti – Stînca. La acest capitol este necesarîmbunătăŃirea condiŃiilor de funcŃionare a punctului de trecere, modernizarea şidotarea lui conform normelor UE, simplificarea procedurilor de controlul vamal,de trecere a frontierei etc.

4. Tot în cadrul proiectului s-a ajuns la concluzia că succesul iniŃiativeilegate de dezvoltarea turismului rural depinde, în mare măsură, de colaborareacu administraŃia publică locală (APL). De pe urma acesteia va cîştiga atîtgospodarul concret, cît şi comunitatea în ansamblu. Problemele legate de stareanecorespunzătoare a infrastructurii (canalizare, apă, gaze etc), deteriorareadrumurilor, lipsa rampelor de colectare a gunoiului sau lipsa locurilor deagrement se soluŃionează de către gospodarul pensiunii rurale prin colaborareacu administraŃia publică locală. Aceasta din urmă poate aloca o parte din bugetullocal pentru cheltuieli de acest gen. APL poate contribui la dezvoltareaturismului rural şi prin alte metode, respectiv: aprobarea programelor locale desusŃinere şi dezvoltare a turismului rural; acordarea unui regim fiscal facilitar;protecŃia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şirezervaŃiilor naturale din localitate; instalarea indicatoarelor rutiere pentru turiştide-a lungul drumurilor, care i-ar ajuta să găsească pensiunea turistică, precum şialte obiecte de interes turistic din localitate. Nu mai puŃin importantă esteasigurarea ordinii publice şi protejarea turiştilor de furturi, acte de huliganismetc.

5. Problema referitoare la insuficienŃa colaborării cu structurile de afaceri:considerăm că Camerele de ComerŃ şi Industrie din zona respectivă trebuiesă se implice mai mult în susŃinerea şi sprijinirea acestei ramuri a economiei,pentru a găsi soluŃii viabile privind creşterea volumului investiŃiilor în zonatransfrontalieră. La acest capitol este strict necesar de a crea parteneriate întrecomunitatea de afaceri, sectorul public, societatea civilă şi gospodarii particulari.

Concluzii

Avem ferma convingere că turismul rural ar avea o mare şansă în regiuneanoastră transfrontalieră şi pe care nu trebuie să o ratăm.

El poate să joace un rol important în procesul de dezvoltare a spaŃiuluirural, atât pe plan local cât şi regional, îndeosebi pentru satele şi oraşele mici, cugrad sporit de ruralitate, care constituie cel mai bogat potenŃial turistic. Peisajulcultural atractiv cu sate mici, izvoare, râuri şi lacuri, combinat cu ospitalitatea


tradiŃională sunt capabile să ofere experienŃe plăcute turiştilor care caută locuride recreere într-un peisaj relaxant.

Turismul în mediul rural reprezintă şi o perspectivă unică pentru procesuleuropean de unificare, oferind posibilitatea ca oamenii din diferite Ńări să seapropie şi să cunoască condiŃiile de viaŃă şi cultură ale celorlalŃi.

Bibliografie

1. Legea turismului a Republici Moldova, nr. 798-XIV din 11.02.2000 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 12 mai 2000, p. 4 – 11.

2. Bran,R; Marin, D.; Şimon, T. Turismul rural. Modelul European, Bucureşti:Ed. Economică, 1997.

3. Miron, V. Turismul rural în Moldova, îndrumar pentru autorităŃile publicelocale, Chişinău: Ed. ŞtiinŃa, 2002. 116 p.

4. Lazari, S.; Moldovan Bătrînac, V.; Solcan, A., Turismul Rural. GhidulGospodarului, Chişinău: Editura Sirius, 2004. 116 p.

5. Pagina web a OrganizaŃiei Mondiale a Turismului – www.world-tourism.org6. Pagina web oficială a Ministerului Culturii şi Turismului din R. Moldova –

www.turism.md

3.4. TURISMUL RURAL - PROVOCARE ŞI OBIECTIV MAJORIN DEZVOLTAREA DURABILĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Valentina POSTOLACHI

Tot mai mulŃi oameni sunt conştienŃi de faptul că turismul reprezintă unadin afacerile economice din lume. Potrivit unor surse oficiale, veniturile dinturism depăşesc două trilioane dolari SUA.

Turismul, nu încetează să crească şi să-şi canalizeze poziŃia faŃă de alteramuri economice ocupă o poziŃie tot mai avansată, clasându-se înainteacheltuielilor militare mondiale, încasările din turism estimându-se la peste o miemiliarde dolari anual, chiar şi înaintea agriculturii, luându-se în consideraŃie că omare pondere a acesteia este producŃie de subzistenŃă pentru mai multe Ńări.

Se presupune, că fiecare al zecelea salariu la nivel global se achită unuiangajat in industria turistică, iar circa 7% din investiŃiile mondiale sunt realizateîn turism. Pe de lată parte costul creării unui loc de muncă în turism este decâteva ori mai mic ca în industrie.

În 1976, Herman Kahn, a efectuat un studiu intitulat „Următorii 200ani” în care a prevăzut, că până la sfârşitul secolului XX, turismul va deveniuna din cele mai mari industrii din lume, şi acest lucru s-a adeverit.

Turismul este un sector important al economiei mondiale si are otendinŃă de creştere permanentă la nivel internaŃional.

Sfârşitul secolului XX a fost marcat de profunde schimbări care au avutloc în statele Europei Centrale şi de Est, inclusiv în Republica Moldova.

Statul Moldovenesc şi-a asumat o serie de responsabilităŃi şi angajamentecare implică căutarea unor soluŃii şi oportunităŃi pentru asigurarea dezvoltăriidurabile.

EsenŃa acestora constă în „capacitatea de a satisface cerinŃele generaŃieiprezente, fără a compromite şansele generaŃiilor viitoare de a-şi satisfacepropriile necesităŃi”.

O astfel de dezvoltare se va axa pe reabilitarea resurselor, ridicarea şistimularea moralităŃii.

Lumea de astăzi, mai mult ca oricând, trece printr-o perioadă de profundeschimbări. Poate de aceea se şi spune că suntem în pragul unei a doua revoluŃiiindustriale. Chiar dacă aceasta este o exagerare, sau poate un pronostic, este deremarcat că noile tehnologii şi noile forme de comunicare vor avea consecinŃeînsemnate şi ample asupra multora dintre sistemele economice, politice şisociale ale lumii. Ceea ce ieri era de neconceput sau greu de realizat, astăzi adevenit un lucru obişnuit.

A trecut ceva timp după anul 2000, de când a fost lansată StrategiaNaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a Republicii Moldova. ReprezentândMinisterul Economiei şi Reformelor, am participat în componenŃa celor 50 deexperŃi selectaŃi din toate domeniile dezvoltării durabile, administraŃii publicecentrale şi locale la elaborarea primei versiuni a Strategiei NaŃionale pentruDezvoltarea Durabilă.

Valentina POSTOLACHI216

Strategia era orientată spre stabilirea reperelor pentru toate domeniileactivităŃii umane, în vederea asigurării unei noi filosofii a dezvoltării echitabile atuturor domeniilor de dezvoltare durabilă pe principiile abordării sistematice.

Pentru statele cu economie de tranziŃie , aşa cum este RepublicaMoldova, abordarea conceptului dezvoltării constituie un reper principal acercetărilor şi fundamentărilor strategice pe termen lung. Şansele dezvoltăriiumane pe termen lung, şi, implicit, al progresului economic şi a altor state alelumii sunt puse în pericol. CivilizaŃia de azi ca şi cele anterioare este totaldependentă de mediul şi fundamentul său ecologic. Conflictul dintre cerinŃelecreşterii economice şi resurse limitate dictează reorientarea spre un alt mod dedezvoltare socio-economică definit ca dezvoltare durabilă.

Paradigma dezvoltării durabile include o viaŃă sănătoasă, o educaŃiecorespunzătoare şi un standard de trai decent. Si până în prezent, principiiledezvoltării durabile continua să fie subiect de mari discuŃii, mai ales obiectivulfundamental - bunăstare, sănătate şi educaŃia societăŃii în corelaŃie cu cerinŃelede conservare şi regenerare a resurselor naturale, precum şi cu garanŃiile pentrugeneraŃiile viitoare din Republica Moldova.

Principiile si obiectivele turismului durabilDefiniŃia dezvoltării durabile a fost formulata la ConferinŃa Comisiei

Mondiale pentru Mediul Înconjurător si Dezvoltare din anul 1987. Ea a fostaprobata de Agenda 21 din cadrul Summitului Mondial privind DezvoltareaDurabila, care a avut loc la Rio de Janeiro, in 1992, si acceptata, de asemenea, laConferinŃa Mondiala privind Turismul Durabil, ce si-a Ńinut lucrările inLanzarote, in anul 1995.

OrganizaŃia Mondiala a Turismului a dat următoarea definiŃie turismuluidurabil: "Dezvoltarea durabila a turismului satisface necesităŃile actuale aleturiştilor si ale regiunilor de primire, protejând si sporind oportunităŃile pentruviitor. Managementul tuturor resurselor trebuie sa se efectueze intr-un mod carear permite sa fie satisfăcute necesităŃile economice, sociale si estetice,menŃinându-se integritatea culturala, procesele ecologice esenŃiale, diversitateabiologica si sistemele de suport ale vieŃii".

Dezvoltarea turismului trebuie sa fie durabila sub aspect ecologic, viabilasi rentabila sub raport economic si echitabila din punct de vedere etic si socialpentru populaŃia locala.

La nivel de comunitate, turismul urmează a se dezvolta în context cuturismul regional, naŃional si internaŃional.

Pentru ca turismul să poată contribui la o dezvoltare durabila a economiei,el trebuie sa integreze mediul natural, cultural si uman, sa respecte echilibrulfragil, caracteristic multor destinaŃii turistice.

Dezvoltarea durabila a turismului are în vedere următoarele aspecte:- durabilitatea ecologica, care garantează o dezvoltare adecvata in

condiŃii de respectare a diversităŃii biologice si a resurselor biologice;- durabilitate sociala si culturala, care contribuie la dezvoltarea si

protejarea valorilor culturale;

Turismul rural - provocare şi obiectiv major in dezvoltarea Republicii Moldova 217

- durabilitate economică, ce garantează o dezvoltare a societăŃii încondiŃii de gestiune adecvata a resurselor cu obŃinerea unor efecteeconomice atât pentru prezent, cât si pentru viitor.

În acest sens, turismul durabil:- favorizează înŃelegerea si conştientizarea efectelor pe care le poate

genera turismul asupra mediului natural, cultural şi uman;- asigura o justa repartizare a avantajelor si a cheltuielilor;- demonstrează importanŃa resurselor naturale si culturale pentru

bunăstarea economică şi socială a comunităŃii şi contribuie laconservarea acestor resurse;

- supraveghează, evaluează si gestionează propriile efecte, determinândastfel responsabilii pentru mediu.

Aceste principii care au o rază mare de acŃiune urmează a fi respectate subtoate aspectele de factori antrenaŃi în turismul moldovenesc dar şi de cei politici.

Dacă e să ne referim la Republica Moldova, ca destinaŃie turistică, putemremarca că dispune de un bogat potenŃial turistic. Turismul are şi în RepublicaMoldova toate şansele de a ameliora balanŃa de plaŃi a statului prin majorareaexportului de servicii turistice, în mod particular, turismul rural.

Produsul turistic rural al Ńării reprezintă un ansamblu complex de serviciibine articulate şi înmănunchiate într-un tot unitar.

Referi la unele aspecte ale turismului ruralExperienŃa altor state ne arată că turismul rural se bucura de o popularitate

deosebita.În condiŃiile Republicii Moldova, cu comunităŃi agricole si sate pitoreşti,

acesta ar putea constitui o sursa importanta pentru: prestarea serviciilor decazare tradiŃionala de tip rural, oferirea unor posibilităŃi pentru vizitatori de a seîncadra in activităŃile si preocupările rurale,- familiarizarea cu folclorul,distracŃiile si tradiŃiile locale,

Mediul rural cu comunităŃile sale, cu o bogata cultura si tradiŃii populare,desfăşurând activităŃi agricole specifice, reprezintă elemente esenŃiale pentrudezvoltarea turismului rural. In Republica Moldova practicarea acestei forme deturism poate să aducă beneficii directe comunităŃilor rurale, unde salariilepopulaŃiei sunt sub nivelul mediu, creând noi locuri de munca si veniturisuplimentare pentru fermieri.

O importanta majora pentru dezvoltarea turismului o are artizanatulnaŃional, atât ca valoare culturala, cât si ca obiecte de vânzare.

DorinŃa turiştilor de a căuta să cumpere produse ale meşterilor popularilocali este evidentă şi demonstrată..

În altă ordine de idei, în Moldova, cultivarea viŃei de vie este una dintrecele mai străvechi îndeletniciri. De pe podgoriile moldoveneşti se obŃinproducŃii bogate de struguri, cu valoroase calităŃi curativ-dietetice, precum sivinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi.

O acŃiune concretă în acest sens Ńine de promovarea şi punerea în valenŃăa tezaurului naŃional incontestabil prin intermediul turismului rural.


PopulaŃia din localităŃile rurale poate oferi servicii de cazare îngospodăriile proprii. E de menŃionat, însă, că nu exista o evidenŃă deplină aacestor structuri de cazare şi nu este însă elaborat cadrul legislativ necesarpentru a încuraja dezvoltarea turismului rural.

Biroului NaŃional de Statistică, a înregistrat în 2004 – 5 pensiuni turisticeşi agroturistice cu o capacitate de 88 de locuri, în 2005, numărul lor a crescut la7 , iar capacitatea este 210 locuri. La rând cu aceste structuri turistice, statistica,înregistrează în 2004 şi 2005 - 55 şi respectiv 56 de sate de vacanŃă cu ocapacitate de cazare de circa 5000 locuri care se subscriu turismului rural.

Prin intermediul turismului rural se pot crea noi locuri de munca indiverse sectoare, atât pentru utilizare directă, cât si indirecta. Angajarea sauutilizarea directa include forŃa de muncă aflată în sectoarele cu profil turisticevident (hoteluri, agenŃii turistice, restaurante, transport de pasageri), pe cândangajarea indirecta utilizează forta de muncă din alte sectoare dar care presteazăparŃial servicii şi pentru turism (agricultura, muzeele vânzările cu amânuntul).Dintre toate serviciile turistice de bază, cele mai intensive, sub aspectul utilizăriiforŃei de munca, sînt serviciile hoteliere si de restaurante.

Din experienŃa internaŃională, este bine cunoscut faptul, că turismulrural a apărut ca o consecinŃă a dezvoltării rapide a industriei hoteliere în zonelemari de agrement . Această formă de turism, de regulă, era solicitată depersoanele care apreciau liniştea, naturaleŃea, contactul direct cu tradiŃia locală.În timp, destinaŃiile turistice rurale devin tot mai solicitate, iar afacerile turisticeînregistrează o cotă înaltă a vânzărilor, antrenând tot mai mulŃi antreprenori. Înprezent, în dinamica fluxurilor turistice internaŃionale se observă tendinŃefavorabile ale turismului rural: orientarea turiştilor spre structuri de cazare micişi confortabile, în care este o atmosferă de familie, practicarea unui agrementactiv (excursii, explorări, sporturi specifice) în zone neurbanizate; interes sporitfaŃă de valorile culturale, tradiŃii, evenimentele locale sunt realităŃi evidente.

Sub aspect economic, oferta turistică în mediul rural se compune din maimulte elemente: irepetabilitatea, eficienŃa economică, marketing specializat şiîncadrare perfectă în stilul local al arhitecturii.

În turismul rural antreprenorii din diferite Ńări au găsit o soluŃie devalorificare economică a unor resurse, utilizarea cărora de către localnici estefie neglijată, fie de prea puŃină importanŃă. Spre, exemplu: imobilele vechi saucasele de reşedinŃă, odată introduse în circuitul turistic (prin oferta lor decazare), acestea transformându-se din fonduri pasive în active, aducând venituriesenŃiale.

În aceeaşi ordine de idei, evenimentele locale sunt considerate uneledintre articolele cele mai mari consumatoare de fonduri din bugetele locale.Odată incluse în programele de agrement ale turiştilor, acestea devin spectacoledintre cele mai solicitate în timpului sejurului turistic. În acest fel, majoritateaorganizatorilor de circuite turistice văd în implicarea companiei lor la astfel deevenimente, ca o activitate de relaŃii publice, care este sprijinită cu mijloaceproprii.

Turismul rural - provocare şi obiectiv major in dezvoltarea Republicii Moldova 219

Turismul rural oferă deci un cadru, care permite valorificarea acestora subformă de suveniruri, elemente de port naŃional şi local, amenajarea unor spaŃii înstiluri autohtone etc.

Odată cu evoluŃiile sistemului comunitar european, când are locmigraŃia cetăŃenilor spre destinaŃiile turistice din alte Ńări, se produce oactualizare şi ajustare a normelor de primire şi deservire a turiştilor lacerinŃele internaŃionale. De aceea, este necesar să se ia în consideraŃiedinamica unor activităŃi din turismul rural în Ńările din regiune.

Strategiile de promovare a produsului turistic ruralOrice program turistic într-o pensiune rurală trebuie să fie pregătit,

de la bun început, pentru un anumit tip de pensiune. Acest segment poatefi pentru toŃi doritorii sau pentru anumite grupuri: orăşenii familişti,studenŃii, funcŃionarii ambasadelor ş.a. Promovarea acestor programe îndiferite cazuri va fi diferită:

- pentru o piaŃă omogenă nesegmentată de consumatori,promovarea va fi nediferenŃiată, iar care accentul se va pune peprincipalele valori ale serviciului;

- pentru o piaŃă bine segmentată programele vor fi pregătitediferenŃiat, luându-se în consideraŃie necesităŃile fiecărui grup;

- poate fi promovat un program turistic pentru diferite segmentedistincte, folosindu-se un complex de măsuri comune. Acesta din urmă,este denumit mixul de marketing, recomandat pensiunilor cu resurselimitate, care se specializează pe 2 - 3 segmente de consum apropiate şifolosesc tehnici de promovare comune.

Fiecare ofertă complexă sau serviciu trebuie să fie clar poziŃionate,diferenŃiate de altele similare, pentru o mai bună memorizare de către clienŃi.Dintre sutele de servicii turistice similare, consumatorului îi vine greu să aleagă,dacă i se oferă ceva neclar şi de neînŃeles. De aceea, întreaga ofertă a pensiuniituristice rurale trebuie să aibă locul şi rolul ei pe piaŃă, adică o poziŃieavantajoasă, diferită de alte asemenea servicii şi oferte.

Republica Moldova trebuie sa se promoveze eficient ca o destinaŃieturistică pe pieŃele turistice internaŃionale.

Deoarece turismul constituie o activitate economica ce se răsfrânge asupramajorităŃii sectoarelor sociale. Acest adevăr necesar a fi conştientizat deinstituŃiile vizate si de întreaga populaŃie.

Este cert faptul, că activitatea turismului nu se referă doar la unelepersoane, care îşi organizează anual vacanŃele, ci, prin serviciile prestate, poateavea un impact pozitiv asupra întregii societăŃi şi pot contribui la dezvoltareaturismului durabil

În acest context apare întrebarea dacă este mai avantajos pentru economiaRepublicii Moldova să atragă mai mulŃi vizitatori. Amfitrionii din turiştii, pot fipriviŃi ca „exportatori de servicii”, şi sunt într-un fel, ca şi creditele care potsprijini economia. Din punct de vedere economic este mai bine să avem maimulŃi vizitatori străini care ne vor vizita Ńara, decât cetăŃeni ai RepubliciiMoldova care călătoresc înafara graniŃelor Ńării.


Dezvoltarea resurselor umaneTurismul este o industrie intensiva care implica utilizarea activa a forŃei

de munca cu diverse niveluri de pregătire profesionala, cu vârste si sexe diferite.Pentru formarea personalului de calificare înalta se recomanda organizarea unuiproces adecvat de instruire si training.Programele si procesul de studii din cadrul sistemului universitar, colegiilor sişcolilor profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul de profesii necesareindustriei turismului. Programele de învăŃământ trebuie actualizate si extinse, iarprofesorii încadraŃi in activităŃi de perfecŃionare.

De menŃionat ca nu exista cursuri de recalificare si pregătire de scurtadurata pentru angajaŃii din domeniul turismului.

Ar fi astfel binevenită o evaluare a necesităŃilor de instruire pentruindustria turismului sub raport cantitativ si structural. In aceasta ordine de idei,se propune crearea unor structuri de Instruire Continua in Turism, care vaasigura instruirea continuă şi va organiza cursuri specializate.

Bibliografie

1. ***, Anuar statistic al Republicii Moldova;2. Bran Fl., Marin D., Şimon T., Turismul rural, modelul european, Editura

Economică, Bucureşti, 1997;3. Cozmescu Ioan, Turismul, Editura Economică, Bucureşti, 1998;4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de

dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015, Nr.1065 din 02.09.2003;

5. Joloncovschi A., Florea S., Turismul ecologic şi rural: realităŃi şi perspective,Chişinău: Prometeu, 2001;

6. Miron V., Turismul rural în Moldova. Îndrumar pentru autorităŃile publicelocale, Editura ŞtiinŃa, Chişinău , 2002;

7. Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă „Moldova-21„ ConsiliulEconomic Suprem pe lângă PreşedinŃia Republicii Moldova, PNUD – Moldova,Chişinău, 2000.

3.5. GENERALITĂłI PRIVIND EVALUAREA PERFORMANłELORFINANCIARE ALE TURISMULUI RURAL

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Elena FUIOR

Introducere

În prezent, industriei turismului în general şi a turismului rural înparticular i se atribuie un rol foarte important în economia naŃională deoarece,cu investiŃii reduse, se asigură obŃinerea unor beneficii evidente. Pentruasigurarea dezvoltării acestui domeniu de antreprenoriat, este necesară oestimare în dinamică a caracteristicilor financiare ale procesului de afaceri subaspectul asigurării eficienŃei şi stabilităŃii lor. Din acest motiv, acestea trebuie săutilizeze modelul financiar quasi-static, ce ar aprecia fenomene precum„obŃinerea profitului din vînzări”, „situaŃia critică a afacerilor”, „levieruloperaŃional şi financiar”, „efectul de pîrghie financiară” etc.

Din punct de vedere financiar, estimând criteriile date, putem menŃiona căramura turismului rural reprezintă un proces cu un regim specific de funcŃionare,care necesită supravegherea permanentă a eficienŃei şi stabilităŃii. TrebuiemenŃionat că metodele clasice de evaluare ale rezultatelor financiare suntfragmentare şi nu permit caracterizarea acestor procese din punctul de vedere alinterconexiunii lor. Din acest motiv, pentru societăŃile comerciale din domeniulturismului rural, în scopul evaluării corecte a performanŃelor financiare, sepropune implementarea unui model financiar de activitate care includeurmătoarele trei modele: modelul situaŃiei financiare, modelul circuitului deresurse şi dreptului de proprietate, modelul eficienŃei vânzărilor.

Analiza performanŃelor financiare ale turismului ruralîn Republica Moldova

În etapa actuală, turismul rural din Republica Moldova, ca o componentăa industriei turismului, reprezintă o direcŃie de activitate, organizată în mediulrural, ce permite obŃinerea unor venituri considerabile cu investiŃii reduse.Această direcŃie de antreprenoriat a apărut în anii ’70 ai secolului trecut şi a luatavânt în ultimii ani. Principala menire a turismului rural constă în relansarea şidezvoltarea satului moldovenesc şi în crearea de noi locuri de muncă în mediulrural. În practica mondială, industriei turismului îi revine cel mai important rol,întrucât asigură a zecea parte din produsul global mondial, înregistrând ocreştere anuală a volumului de investiŃii de circa 30%.

Elena FUIOR222

Dezvoltarea turismului din Republica Moldova tinde spre înregistrareaunor performanŃe care presupun funcŃionarea lui într-un mod echilibrat, integratşi durabil, care ar permite obŃinerea de beneficii culturale şi socio-economiceconsiderabile. Este binecunoscut faptul că turismul este un sector important nunumai al economiei mondiale, ci şi al celei autohtone şi are o tendinŃă decreştere continuă. În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural moldovenesc,putem spune că există o mulŃime de condiŃii favorabile. Astfel, Ńara noastrădispune de diverse resurse turistice locale, naturale, culturale şi economice,precum şi spaŃii de cazare – diferite hanuri şi hoteluri locale, sate de vacanŃă,ferme, adăposturi etc.

Turismul rural din Republica Moldova înglobează o varietate deîntreprinderi, preponderent private, rezultatul activităŃii acestore permiŃîndcrearea de noi locuri de muncă. Aceast fapt este deosebit de benefic pentrueconomia Ńării, întrucât în acest domeniu sunt încadrate îndeosebi femeile, şi,drept consecinŃă, se reduce nivelul de migrare a forŃei de muncă peste hotare,obŃinându-se un efect social pozitiv.

Analiza evoluŃiei industriei turismului din Ńară reflectă variaŃii destul demari ale numărului de turişti. Astfel, în 1993 acest număr a înregistrat valori de140,4 mii de persoane, fiind în descreştere, atingând nivelul minim în 1998, de60,4 mii de persoane, şi înregistrând o creştere de până la 169,8 mii de persoaneîn anul 2004. Studiul dinamicii încasărilor reflectă faptul că în perioada 1995-2004 acestea au crescut de la 18,9 mil. lei până la 181,9 mil. lei în 2004, deşivolumul total al încasărilor înregistrate de structurile turistice constituie 5,6 %din P.I.B., în ciuda faptului că acest raport în anul 2001 a reprezentat doar 0,3 %din P.I.B.

Actualmente sunt înregistrate 333 de agenŃii de voiaj şi turism, constituind8,7 % din numărul de întreprinderi din domeniul serviciilor cu plată, cu unnumăr mediu de salariaŃi de 1151 de persoane, sau 4,1 %, înregistrând o cifră deafaceri de 127,6 mil. lei – 10,3 %. Sub acest aspect, scopurile prioritare dedezvoltare presupun formarea unui sistem de turism rural integrat şi echilibrat,care să aducă beneficii culturale, sociale şi economice vaste. Atingerea acestorobiective impune atragerea de investiŃii pentru restaurarea şi renovarealocalurilor turistice, căilor de acces şi crearea infrastructurii necesare pentruvizitatori.

Precum am precizat anterior, pentru asigurarea dezvoltării acestuidomeniu de antreprenoriat, este necesară o estimare în dinamică acaracteristicilor financiare ale procesului de afaceri, sub aspectul asigurăriieficienŃei şi stabilităŃii lor. Din acest considerent, acestea trebuie să utilizezemodelul financiar quasi-static, ce ar aprecia fenomene precum „obŃinereaprofitului din vânzări”, „situaŃia critică a business-ului”, „levierul operaŃional şifinanciar”, „efectul de pârghie financiară” etc.

GeneralităŃi privind evaluarea turismului rural din Republica Moldova 223

Vom relua ideea conform căreia, sub aspect financiar, estimând criteriiledate, ramura turismului rural reprezintă un proces cu un regim specific defuncŃionare, care necesită supravegherea permanentă a eficienŃei şi stabilităŃii.Metodele clasice de evaluare ale rezultatelor financiare sunt fragmentare şi nupermit caracterizarea acestor procese din punctul de vedere al interconexiuniilor.

Astfel, în scopul evaluării corecte a performanŃelor financiare pentrustructurile turismului rural, se propune implementarea unui model financiarfundamental al procesului de afaceri, care cuprinde următoarele trei modele:modelul situaŃiei financiare, modelul circulaŃiei resurselor şi drepturilorpatrimoniale şi modelul eficacităŃii vânzărilor.

Acest model integrat permite obŃinerea de informaŃii asupra rezultateloractivităŃii întreprinderii, de la nivelul ierarhic inferior şi până la ultimul nivel,sub aspect dinamic, quasi-static şi static. Legăturile de modelare se stabilescîntre variabile determinate, iar sarcina modelării fenomenului presupunestabilirea unui număr fix de variabile, sub forma coordonatelor generalizatoare,prin intermediul cărora se exercită descrierea fenomenului cercetat. Stabilindpunctele cheie ale sarcinii, se selectează sistemul concret de rezolvare a ei.EsenŃa teoriei constă în stabilirea unui număr generalizator de parametri, prinintermediul cărora se execută descrierea tuturor fenomenelor presupuse deactivităŃile structurilor analizate.

Decurgînd din cele menŃionate anterior, vom propune implementareaevaluării cheltuielilor fiscale în costul final al producŃiei, caracterizate dinpunctul de vedere al particularităŃilor stabilităŃii, deoarece impozitul pe venit,reducând indicatorii eficienŃei, nu influenŃează indicatorii stabilităŃii.

Cheltuielile generale ale structurilor turismului rural includ şi cheltuielilefinanciare, ce Ńin de costul creditului. Întregul sistem al parametrilor financiari,ce determină modelul financiar quasi-static al eficacităŃii şi stabilităŃii procesuluide afaceri, se identifică drept configurarea financiară a acestuia. Asupraparametrilor nominalizaŃi are impact un număr determinat de conexiuni, fapt ceconduce la echilibrarea situaŃiei. Deosebirea dintre numărul parametrilorfinanciari ai configuraŃiei şi numărul legăturilor stabilite determină bazaconfiguraŃiei financiare – numărul coordonatelor generalizatoare, în cadrulcărora se realizează procesul de modelare.

EvidenŃiem necesitatea divizării sistemului în trei componente structurale,reprezentate prin variabile selectate preventiv: baza datelor iniŃiale, bazavariaŃiei şi indicatorii financiari de bază. Sunt stabilite astfel două tipuri desituaŃii financiare ale configuraŃiei:

- potrivit rentabilităŃii,- potrivit eficienŃei utilizării creditului.

Elena FUIOR224

În acest context, trebuie să Ńinem cont de faptul că fiecărei situaŃii îicorespunde un număr infinit de situaŃii critice.

Este firesc să se evidenŃieze trei subcategorii ale sarcinii, cum ar fi:- eficienŃa vânzărilor – „analiza CVP” (“cost-volume-profit relationships”)- eficienŃa utilizării resurselor, formula Du-Poit desfăşurată- eficienŃa utilizării resurselor de creditare, efectul pârghiei financiare.

Estimarea performanŃelor financiare ale afacerilor de turism ruralpresupune folosirea procedurilor de diagnostic şi analiză, întrucît în bazarezultatelor analizei financiare pot fi stabilite direcŃiile prioritare alediagnosticului financiar. La rîndul său, fluxurile informaŃionale obŃinute în urmadiagnosticului se folosesc pentru planificarea activităŃii structurilor turistice dinmediul rural. Astfel, se determină parametrii de bază spre care trebuie să fieorientată această structură de turism rural şi care permit stabilirea performanŃeloractivităŃii acesteia. Totalitatea indicatorilor trebuie grupată în următoarelecategorii:– evaluarea situaŃiei financiar-patrimoniale, în cadrul căreia rolul primordial îi

revine procesului de stabilire a metodelor de menŃinere a independenŃeifinanciare. În acest scop, se preconizează documentarea coeficienŃilor cereflectă asigurarea divizării activelor în fixe şi curente, în baza cărora seevidenŃiază aspectele situaŃiei patrimoniale şi financiare ale întreprinderii,

– estimarea nivelului de lichiditate, ce prevede calculul indicatorilor absoluŃi şirelativi,

– aprecierea stabilităŃii financiare, ce are ca obiectiv stabilirea coeficienŃilorcare permit valorificarea raportului dintre capitalul propriu şi cel împrumutat,

– stabilirea nivelului activităŃii de afaceri, aferentă procedurii de analiză avitezei de rotaŃie a activelor curente,

– evaluarea eficienŃei gestionării întreprinderii şi a profitabilităŃii acesteia,– indicatorii eficienŃei activităŃii structurii de turism rural, ce cuprind ratele

activităŃii de afaceri a întreprinderii, prin care se stabileşte caracterulsuficient (sau insuficient) al volumului de profit pentru continuareaactivităŃii.

Totodată, menŃionăm că foarte adesea întreprinderea are nevoie, pentruexaminarea situaŃiei sale financiare, de un număr mult mai redus de indicatori,întrucât cea mai importantă problemă este, adeseori, dependenŃa întreprinderiide posibilitatea atragerii surselor de împrumut şi de eficienŃa utilizării acestora.Din acest motiv, trebuie relevată interconexiunea dintre indicatori şi factorii ceinfluenŃează asupra acestora, intensitatea acestui impact asupra activităŃiistructurilor din turismul rural sub influenŃa fenomenelor interne şi externe.

Neajunsurile metodelor tradiŃionale de evaluare a performanŃelorfinanciare ale activităŃii structurilor studiate pot fi grupate în următoarelecategorii:


– indicatori de analiză financiară, sub formă de coeficienŃi sau rate, carenecesită existenŃa unor criterii sau norme pentru comparaŃie,

– dificultatea comentării rezultatelor în situaŃiile în care nu există legăturăreciprocă între indicatori, calcularea acestora trebuind a fi realizată la o datăprestabilită,

– inexistenŃa unei metodologii de selectare a parametrilor necesari examinăriiperformanŃelor financiare ale întreprinderii la momentul necesar, deşispectrul de indicatori financiari este variat,

– diagnosticul nivelului performanŃelor structurilor de turism rural se limiteazăla procedura elaborării de măsuri necesare sporirii activităŃii şi nu stipuleazăcăile şi mijloacele de control privind eficienŃa acestora.

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, mecanismul diagnosticuluiperformanŃelor financiare trebuie să aibă la bază abordarea sistemică aprocesului, sau, altfel spus, este necesară implementarea unui model normativcomplex de diagnostic, în baza analizei sistemice a rapoartelor financiare.

Din aceste considerente, structurile turistice rurale formulează, iniŃial,funcŃiile, scopurile şi sarcinile analizei, ce Ńin de realizarea diagnosticului, întemeiul cărora se determină procedurile analitice şi de calcul, este reflectatăcomponenŃa informaŃiei pentru analiză şi procedurile de calcul. În baza acestorinformaŃii, se efectuează nemijlocit analiza şi interpretarea rezultatelor obŃinuteprin compararea acestora. Trebuie menŃionat faptul că, întrucât la baza analizeieste pusă abordarea sistemică, una din caracteristicile principale este volumul deinformaŃie care fundamentează modelul economico-matematic şi în baza căruiase formează modelul standard, ce reflectă direcŃia spre care trebuie să tindăstructura din turismul rural.

Metodologia stabilirii performanŃelor activităŃii financiare a structurilorturistice presupune împărŃirea sistemului de indicatori în următoarele categoriide analiză:

- evaluarea generală a situaŃiei financiare şi a modificărilor ei în perioada degestiune,

- analiza stabilităŃii financiare a întreprinderii,- analiza lichidităŃii bilanŃului,- analiza activităŃii de afaceri şi a solvabilităŃii întreprinderii,- analiza rentabilităŃii capitalului şi a vânzărilor.

Astfel, se rezolvă problema selectării criteriului de comparaŃie aindicatorilor financiari ce rezultă de aici, deoarece modelul standard presupuneelaborarea unui model ideal de dezvoltare a performanŃelor financiare aleîntreprinderii, ce presupune evidenŃierea a două categorii de factori cu impactasupra rezultatelor activităŃii, ce pot fi divizaŃi în două categorii:

Elena FUIOR226

– factori din sfera financiară, reprezentînd direcŃiile politicii financiare şiînglobînd gestiunea creanŃelor, stocurilor, politicii dividendelor, îndatorareaşi decontările,

– factorii activităŃii de afaceri, care includ structura funcŃional-organizatorică aîntreprinderii, categoriile de active imobilizate şi amortizarea acestora etc.

Ca rezultat, se disting două tipuri de abordări ale performanŃelor: situaŃiafinanciară favorabilă şi situaŃia financiară defavorabilă. În cazul în care situaŃiaeste favorabilă, toŃi indicatorii incluşi în sistemul de estimare corespundvalorilor teoretice. În caz contrar, la înregistrarea situaŃiei economicedefavorabile, rezultînd din etapa corespunzătoare a ciclului de viaŃă aîntreprinderii, este necesară caracterizarea parametrilor efectivi ai indicatorilorfinanciari şi stipularea deciziilor respective vis-à-vis de posibilităŃile reduceriiprobabilităŃii apariŃiei situaŃiei de faliment. În acelaşi timp, în situaŃiile în careun număr mare de indicatori financiari nu corespund valorilor standard, acestea,în funcŃie de importanŃa lor, se ordonează conform succesiunii primirii deciziilorreferitoare la gestiunea finanŃelor întreprinderii.

Concomitent, este necesară examinarea potenŃialului economic alstructurii din turismul rural atât din punctul de vedere al situaŃiei patrimoniale,cât şi sub aspectul situaŃiei financiare. Ambele aspecte economico-financiare aleactivităŃii sunt corelate: structura neraŃională a proprietăŃii, componenŃanecalitativă a acesteia pot conduce la înrăutăŃirea situaŃiei financiare şi invers.Astfel, îngheŃarea nejustificată a resurselor în producŃie finită, creanŃe, stocuri demărfuri şi materiale poate influenŃa negativ asupra posibilităŃii întreprinderii de aface faŃă plăŃilor curente, iar creşterea resurselor împrumutate impune realizareapatrimoniului întreprinderii pentru stingerea datoriilor faŃă de creditori.

Stabilitatea situaŃiei financiare a întreprinderii depinde în mare măsură deoportunitatea economică şi corectitudinea plasării resurselor financiare în active.Activele sunt dinamice, potrivit naturii lor, întrucât, în procesul funcŃionăriiîntreprinderii, mărimea şi structura lor suferă modificări permanente. Oprezentare generală a modificărilor calitative a structurii resurselor şi a originiiacestora, precum şi în dinamică poate fi obŃinută cu ajutorul mecanismelor degestiune.

În plus faŃă de cele menŃionate, este oportun ca structurile turismului ruralpentru evaluarea performanŃelor financiare să utilizeze procedura de analizăverticală şi orizontală. Procedura de analiză trebuie realizată în baza gestiuniifinanciare şi efectuată în etapa incipientă a analizei economice a activităŃiiîntreprinderii. Aceasta poate fi adesea privită ca o etapă secundară, în cadrulcăreia se prezintă acele aspecte care pe viitor vor necesita o analiză aprofundatăşi multilaterală.

Cu privire la analiza verticală, menŃionăm că ea permite, reieşind dinspecificul de ramură, evidenŃierea celor mai importante componentepatrimoniale, precum şi originile resurselor financiare, iar cea orizontală


reliefează modificările cele mai evidente ale structurii patrimoniului precum şidirecŃiile de finanŃare care au avut loc în perioada luată în calcul. Analizaverticală oferă tabloul structurii surselor întreprinderilor din turismul rural şi aoriginilor lor, exprimate nu în mărimi absolute, ci în cote procentuale.

Uneori este oportun ca analiza verticală şi cea orizontală să fie efectuatepotrivit unor proceduri modificate, care prevăd comasarea câtorva articole saucapitole ale bilanŃului. În cazurile în care trebuie să se determine apartesemnificaŃia părŃilor componente ale patrimoniului întreprinderii, analizaurmează a fi efectuată potrivit schemei complexe. Gradul detalierii bilanŃuluicontabil, în baza căruia se realizează analizele verticală şi orizontală, estedeterminat de sarcinile fixate în cadrul cercetării.

Evident, în cadrul procesului de evaluare a lichidităŃii patrimoniului şi adeterminării preŃului său de piaŃă, diferiŃi investitori potenŃiali vor avea reacŃiiadverse privind evaluarea activelor în componenŃa cărora cota cheltuielilororganizaŃionale şi a reputaŃiei de afaceri este ridicată.

Întreprinderile din sfera turismului rural se lovesc permanent de problemanecesităŃii formării unei structuri optime a patrimoniului, întrucât diferiteleabateri pot atrage diminuarea indicatorilor de performanŃă. Stabilitatea situaŃieifinanciare este influenŃată de corectitudinea investirii resurselor financiare înactive, deoarece acestea, fiind foarte dinamice după natura lor, variază esenŃial,sub aspectul mărimii şi componenŃei, în procesul funcŃionării structurilorturistice. Din această perspectivă, analiza componenŃei activelor poate fi actualăpentru firmele ce practică activitatea de turism rural şi care se ocupă deactivitatea turoperaŃională, unde resurse semnificative sunt îndreptate sprereclamă şi spre formarea reputaŃiei în afaceri, elaborarea produselor deprogramare, acumularea informaŃiei etc.

Pentru acŃiunile cu volum considerabil de capital din această ramură,precum activitatea hotelieră, camping-urile, motelurile, resursele alocate întransport, în componenŃa patrimoniului cărora o cotă semnificativă revinemijloacelor fixe, este necesară cercetarea detaliată a problemelor specificestructurii acestor resurse şi determinarea indicatorilor ce caracterizează circulaŃialor şi, respectiv, intensitatea activităŃii de gospodărire.

Structura contemporană a gestiunii financiare permite evidenŃierea şievaluarea, în componenŃa mijloacelor fixe, a cotei costului terenurilor,construcŃiilor, clădirilor, maşinilor şi instalaŃiilor, mijloacelor de transport,inventarului de producere etc., datele din gestiunea financiară permiŃîndefectuarea calculului indicatorilor ce exprimă starea fizică a mijloacelor fixe şiactivitatea economică a întreprinderii. Luând în consideraree cota importantă, încadrul patrimoniul întreprinderii, reprezentată de active, concomitent cudeterminarea indicatorilor de utilizare, se impune şi studiul structurii acestora,

Elena FUIOR228

fapt ce ar permite stabilirea contribuŃiei fiecărei categorii de active ladeterminarea performanŃelor întreprinderii.

Astfel, stabilitatea financiară caracterizează depăşirea veniturilor,gestiunea liberă a mijloacelor băneşti ale întreprinderii şi folosirea lor efectivăfără întreruperea procesului de producŃie şi realizare a mărfurilor. Aceasta seformează în procesul activităŃii de afaceri, constituind o componentă de bază astabilităŃii întreprinderii. Determinarea acestui indicator cu privire la o datăprestabilită permite să se determine în ce măsură antreprenorul a gestionatraŃional resursele financiare pe parcursul perioadei anterioare momentului deanaliză. Este important ca volumul acestor resurse să coincidă cu necesităŃiledezvoltării întreprinderii, fiind bine cunoscut faptul că insuficienŃa resurselorfinanciare atrage după sine insolvabilitatea structurii din turismul rural şi lipsasurselor pentru dezvoltare, iar surplusul diminuează viteza de rotaŃie a activelor.

Concluzii

MenŃionăm că performanŃele financiare ale structurilor din turismul ruralsunt condiŃionate de eficienŃa formării, distribuirii şi utilizării resurselorfinanciare. În cele din urmă, estimarea acestora determină caracteristicileprincipale ale activităŃii economico-financiare în condiŃiile activităŃii actuale.Dacă întreprinderea înregistrează o situaŃie financiară stabilă şi este solvabilă,atunci ea are prioritate faŃă de alte întreprinderi din sistem în atragereainvestiŃiilor, primirea creditelor, alegerea furnizorilor.

Bibliografie

1. Florea, C. – PotenŃialul turistic al Republicii Moldova, Tipografia Centrală,Chişinău, 2004

2. Glăvan, V., Platon, N., Rusu V. – Managementul turismului rural în Republica

Moldova: probleme, realităŃi şi perspective, Tipografia Bons-Offices,Chişinău, 2004

3. Dumitrescu D., Dragotă V., Ciobanu A. – Evaluarea întreprinderilor, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002, p.336

4. Тренев, Н.Н. – Управление финансами: Учебное пособие, Финансы истатистика, 2000, p. 496

3.6. ASPECTELE CREDITĂRII TURISMULUI RURALÎN REPUBLICA MOLDOVA

Victoria DOGOTARI

Introducere

În prezent turismul în general dar şi cel rural constituie una dintre cele maiprofitabile şi dezvoltate ramuri ale economiei mondiale, situându-se pe locul 3după nivelul de profit pe care-l generează.

Totodată putem spune că turismul rural a căpătat un caracter social demasă şi a trecut din categoria produselor de elită în cele accesibile pentru toŃiconsumatorii. Putem spune că s-a schimbat şi atitudinea oamenilor faŃă deturism, deoarece acum o parte din bugetul familiei este îndreptat pentrupetrecerea vacanŃei.

ImportanŃa economică a turismului rural este mereu în creştere şi atrageatenŃia agenŃilor economici şi a statului, fapt ce influenŃează asupra apariŃieinoilor firme turistice şi a direcŃiilor de activitate turistică. Această evoluŃiemodifică tabloul concurenŃial al sectorului, punând pe primul plan problemacompetitivităŃii produselor turistice naŃionale.

La nivel mondial, în conformitate cu datele OrganizaŃiei Mondiale aTurismului în Europa sînt înregistrate circa 400 milioane vizite pe an, creştereaanuală fiind de 2,7-3,3%. Fiecare al 4-lea european îşi petrece vacanŃa înlocalităŃile rurale.

Analizând domeniul turismului în fosta URSS se observă că, deşi biletelede vacanŃă erau repartizate centralizat o parte din cazări aveau loc în sectorulparticular mai cu seamă în localităŃile rurale de pe litoral. Odată cu deservireaturiştilor, locuitorii satelor obŃineau surse de venit suplimentare (cazarea,pregătirea alimentaŃiei etc.).

În prezent numărul turiştilor străini care vin în Moldova s-a redusconsiderabil, fiind de 150-175 mii de persoane anual, dintre care circa 25mii vinprin intermediul agenŃiilor de turism, iar restul vin în mod individual, preferândsă se oprească în localităŃile rurale ca Ivancea, Vadul lui Vodă, Orhei etc.

Turismul rural reprezintă o formă de turism specifică spaŃiului rural, carefoloseşte resursele turistice locale şi asigură turiştii cu servicii de cazare, masă şiagrement în condiŃii tradiŃionale şi naturale specifice.

Victoria DOGOTARI230

Satul moldovenesc – proiect naŃional de turism rural

Referindu-ne la Republica Moldova putem spune că până nu demultturismul nu corespundea cerinŃelor actuale, de aceea se pune problema adaptăriiserviciilor turistice la nivel european cu preponderenŃă dezvoltarea turismuluirural prin aplicarea în practică a proiectului „satul moldovenesc”.

Implimentarea în practică a acestui proiect va permite lansarea produselorturistice noi care ar pune în valoare specificul Ńării, ospitalitatea localnicilor.

În comparaŃie cu alte state cum ar România, Bulgaria, Cehia în RepublicaMoldova turismul rural se află de abia la început, fiind exploatate doar 5-7% dintot potenŃialul.

Dezvoltarea turismului rural este preocuparea centrală a mai multororganizaŃii din diferite domenii. AgenŃii economici susŃin că forma de turismconstituie o posibilitate de dezvoltare cu succes a unor afaceri.

FinanŃarea turismului rural este o problemă ce necesită soluŃii cît mairapide şi mai eficiente.

Unul din aspectele finanŃării ar fi creditarea acestei ramuri de către băncilecomerciale.

Marea majoritate a locurilor pitoreşti din localităŃile rurale ale RepubliciiMoldova necesită o mult mai bună gospodărire pentru a fi aduse la exigenŃele deastăzi ale turiştilor autohtoni şi străini. Atât agenŃii economici cît şi băncilecomerciale sunt cointeresate în dezvoltarea turismului rural prin prisma acordăriide fonduri băneşti şi utilizarea eficientă a acestora.

Cu toate acestea, apreciem că ar fi necesar ca localităŃile rurale să fieclasificate după următoarele criterii generale:

- caracter etno-folcloric;- creaŃia artizanală şi artistică;- localităŃi cu peisaje deosebite;- localităŃi cu tradiŃii pescăreşti, vânătoare, vinificaŃie.

Fiecare din aceste criterii ar permite o mai bună implimentare aprogramelor specifice teritoriului dat cu accentuarea şi dezvoltarea priorităŃilorde bază.

Aspectele creditării turismului rural în Republica Moldova 231

Probleme privind creditarea turismului rural

Problema creditării turismului este destul de actuală nu numai pentruRepublica Moldova dar şi pentru alte state cu preponderenŃă celor ce fac partedin CSI.

În acest context problema la care trebuie să răspundă este ce fel de creditepot fi acordate şi care ar fi condiŃiile de creditare.

Pentru a rezolva această problemă apreciem că ar fi necesar de menŃionaturmătoarele momente cheie ale unui contract de credit:

- mărimea ratei dobânzii;- termenul de acordare;- garanŃiile;- moneda în care să fie acordat creditul ş.a.

Dacă ne referim la mărimea ratei dobânzii aici putem spune că ea ar trebuică fie la un nivel mai mic decât pentru alte tipuri de credite, deoarece afacerile îndomeniul turismului rural nu aduc imediat profit mare.

În ceea ce priveşte termenul de acordare acesta ar trebui să fie în jur de 5-7 ani pentru crearea unei infrastructuri moderne şi prestarea unor serviciicalitative.

GaranŃiile debitorului ar putea fi terenul pe care se va afla construcŃiapensiunii precum şi ea însăşi.

Pentru dezvoltarea durabilă a turismului rural ar fi preferabil acordareacreditelor în moneda naŃională pentru a nu influenŃa negativ asupra procesuluiinflaŃionist.

În urma iniŃierii unor noi afaceri în localităŃile rurale acestea influenŃeazăpozitiv asupra unor aspecte foarte importante cum ar fi:

- crearea de noi locuri de muncă;- apariŃia unor surse de venit prin prestarea diverselor servicii;- producerea obiectelor de artizanat;- păstrarea şi transmiterea generaŃiilor următoare a tradiŃiilor naŃionale.

Victoria DOGOTARI232

Concluzii

Concluziile care rezultă din prezentul studiu ar putea fi:- în ceea ce priveşte garanŃiile, statul ar trebui să fie implicat în

dezvoltarea turismului rural prin participarea sa în calitate degarant;

- rata dobânzii ar fi de dorit să fie mult mai mică sau în unele cazurisă fie exclusă cu condiŃia că statul va acorda unele facilităŃi pentrubăncile care promovează creditarea afacerilor din domeniulturismului rural.

Actualmente politica statului în domeniul turismului rural în RepublicaMoldova este orientată spre atragerea investiŃiilor străine cu promovarea uneipolitici fiscale favorabile pentru agenŃii economici care fie că investesc mijloacebăneşti în turismul rural fie că iniŃiază o afacere.

Bibliografie

1. Miron Viorel, Turismul rural în Moldova: îndrumar pentru autorităŃile

publice locale, Editura ŞtiinŃa, Chişinău, 2002;2. Jolondovschi Alexandru, Tursimul ecologic şi rural: realităŃi şi persepctive,

Editura Prometeu, Chişinău, 2001;3. Cosmescu Ioan, Turismul fenomen complex contemporan, Editura

Economică, Bucureşti, 1998;4. Trofăilă Vasile, Turismul rural – un pas spre dezvoltarea locală, Moldova

Suverană, 2001, 11 ianuarie, p.4.

3.7. MOLDOVA ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI INTERNAłIONAL

Alexandru GRIBINCEAIurie CROTENCO

Una din trăsăturile caracteristice ale dezvoltării economiei mondiale,constă în creşetrea accelerată a turismului internaŃional. Veniturile de pe seamaturismului cresc rapid. În 2003 ele au depăşit 500 mlrd. USD, în 2004 – 600mlrd. USD, iar în a.2005 – 700 mlrd. USD. Numărul sosirilor turistice în 2003 aconstituit 690 milioane persoane, în 2004 – 763 milioane persoane[4]. Dupăindicile venitului domeniul „turismului internaŃional” ocupă un loc semnificativîn sistemul economiei mondiale.

În aceste condiŃii dezvoltării turismului internaŃionali se ocordă o atenŃiesporită în toare regiunile lumii. Au apărut Ńări, care se specializează în acordareaserviciilor turistice, cum ar fi de pildă insulele Maldive în ponderea turismului înPIB constituie 42% [5]. TendinŃe strategice de dezvoltare a turismului are şiRepublica Moldova. În acest sens fost elaborat şi continuă perfecŃionarea bazeinormativ-legislative; se acordă o susŃinere vădită dezvoltării direcŃiilor prioritareîn domeniul turismului inclusiv a celui rural şi agroturismului se întreprindmăsuri de perfecŃionare a infrastructurii turismului etc.

Turismul în Moldova, ca şi tot sistemul economic naŃional, îşi are istoriasa. Ea se alungeşte pe câŃiva zeci de ani. Elementele turismului tradiŃional seremarcă încă la începutul sec. XIX, când unele persoane cunoscute călătoreau înafara hotarelor pentru odihnă (Cehia, Caucaz etc.). Însă doar dezvoltareaindustriei, construcŃia de drumuri (inclusiv căi ferate) şi podurilor peste Nistru şiPrut, formarea antreprenoriatului în masă a condus la evidenŃierea turismului dinMoldova într-o ramură de sinestătătoare, adesea formalizată.

În plan istoric turismul intern şi internaŃional în Moldova se dezvolta pedirecŃiile turismului internaŃional. Turismul, sub forma sa spontană de pelerinaj,turism rural şi cultural a avut o veche şi bogată tradiŃie. Trăgându-şi seva dintradiŃiile şi experienŃa turismului românesc din care practic a făcut parte până laocupaŃia Ńaristă din 1812, în acest areal se simŃea o normalitate ce venea dinistoria neamului. Această firească evoluŃie a fost brusc oprită de invadatorii de larăsărit ale căror interese nu corespundeau cu cele ale populaŃiei băştinaşe.

Înviorarea rapidă ce a cuprins turismul moldovenesc după marele Act alUnirii din 1918 a fost iarăşi oprită de invadatorul sovietic în 1944.

Unele devieri ale proceselor turistice mondiale au fost remarcate şi înregiune din cauza conjuncturii economice generale, influenŃa sistemului dedirijare în perioada ocupării sovietice.

În acelaşi timp perioada postbelică se caracterizează prin unele măsuriorganizatorice cum ar fi crearea Inturist-ului, Biroului Turismului pentru Tineret„Sputnik”, constituirea unor hoteluri cum ar fi „Chişinău”, „Moldova”,„Cosmos”, „Turist” şi altele, înfiinŃarea Consiliului pentru Turism Sindical dinMoldova, baza turistică „Doina”, alte obiective cu destinaŃie turistică pe malurileNistrului, sanatoriile şi bazele de odihnă (inclusiv cele de peste hotarelerepublicii în Odesa, Sergheevca, Coblevo, în CarpaŃi (Ucraina) etc.) şi altecentre socio-culturale cu destinaŃie turistică au fost constituite în aceastăperioadă.

Alexandru GRIBINCEA, Iurie CROTENCO234

În 1990 în republică funcŃionau 13 sanatorii şi pansionate (inclusiv 6sanatorii pentru copii), 29 sanatorii pentru tratament, 15 pensiuni şi case deodihnă, 47 baze de odihnă. Numărul total de paturi atingea 12,9 mii. În acelaşian în instituŃiile de recreere se tratau cca 570,5 mii persoane (turişti interni). Dinnumărul total al vizitatorilor republicii 35,6 mii persoane s-au odihnit însanatorii de tratament balnear, 49,2 mii persoane – în santorii, 13,4 mii persoane– în case şi pensiuni de odihnă, 18,3 mii persoane – baze de odihnă şi 454,0 miipersoane în alte tipuri de baze turistice.

Fluxul principal al serviciilor de tratament şi recreere erau oferite debazele turistice (79,6% din numărul total). Aceasta se explică prin faptul, că lafinele anilor '90 industria ospitalităŃii era orientată pentru satisfacerea cerinŃelorminimale ale consumatorilor. Sistemul administrativ inelastic, limita strict o listăscurtă de servicii pentru diferite categorii de turişti. Din aceste motive mareamajoritate a turiştilor erau cetăŃeni din fosta URSS şi Ńările din Europa de Est. Eierau familiarizaŃi cu serviciile de nivel scăzut şi nu erau pretenŃioşi ca turiştiioccidentali.

O parte din turiştii organizaŃi nu erau cazaŃi în localuri staŃionare. ÎnChişinău, în regiunea străzii Munceşti a fost construită o platformă pentrustaŃionarea trenurilor turistice. În acea zonă staŃionau pentru câteva zile trenurilecu turişti din diferite regiuni ale URSS (Ucraina, Rusia, Belorusia etc.).

În total în 1990 pe filiera turismului organizat în Moldova au sosit 257,5mii persoane. Începutul anilor '90 au fost cea mai productivă perioadă dinturismul internaŃional al Moldovei. În 1991, Moldova a fost vizitată de 357,3 miiturişti de peste hotare. Acesta a fost vârful piramidei de sosiri turisticeinternaŃionale. În 1992, a început declinul numărului de sosiri turisticeinternaŃionale (292,5 mii persoane), ce a constituit 81,9% faŃă de la nivelulanului 1991. Practic această perioadă a fost începutul destrămării turismuluiorganizat.

În anii ce au urmar, şi-au restrâns şi şi-au închis activitatea întreprinderilede tratament şi recreere. În doi ani (1990-1992) numărul de sanatorii şi baze detratament din Ńară s-a redus de la 13 la 10, sanatoriile balneare – de la 29 la 15,case şi pensiuni de odihnă – de la 15 la 12 (1991), baze de odihnă – de la 47 la 4.

În perioada 1990-1992 veniturile din turism în Moldova creşteau (1990 –82,3 milioane. ruble, 1991 – 125,5 milioane ruble şi 1992 – 613,9 milioaneruble). Însă inflaŃia diminua aceste cifre.

În mod real, în preŃuri curente, veniturile din turism la începutul anilor '90s-a redus în ritmuri accelerate, depăşind numărul de sosiri turiştice. Indexulcumulativ al preŃurilor în 1992 a constituit 1209 la sută comparativ cu 1991.După calculele noastre, volumul serviciilor turistice, acordate populaŃiei în 1992în preŃurile 1991 au avut o valoare de 50 milioane ruble (comparativ cu 613,9milioane ruble în preŃuri curente). Ca rezultat, volumul serviciilor turistice înpreŃuri fixe, acordate populaŃiei, în cadrul sectorului organizat, s-a redus îna.1992 de 2,5 ori [1, с. 128,193].

În anii ce au urmat volumul sosirilor de turişti internaŃionali cât şiveniturile din activităŃile turistice în Moldova s-au diminuat considerabil.Scăderea a fost favorizată de un şir de cauze cu caracter intern şi extern. Printreele starea de criză economică totală 1992-1999, destrămarea infrastructuriiindustriei ospitalităŃii, conflictul şi existenŃa problemelor nesoluŃionate dinTransnistria, atractivitatea investiŃională redusă etc. Doar la începutul sec. XXIs-a început o ameliorare în turismul internaŃional din Moldova.

Moldova şi dezvoltarea turismului internaŃional 235

Тabelul nr. 1Dinamica indicatorilor activităŃii turistice în Republica Moldova în 2000-2005

(mii persoane)Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sosiri internaŃionale 19,0 15,7 20,2 23,6 26,1 25,1Plecări internaŃionale 32,4 30,2 51,5 67,3 67,8 57,2Turism intern 26,7 35,6 44,1 62,5 75,9 70,5Total vizitatori 78,1 81,6 115,9 153,5 169,8 152,8

Sursa: www.turism.md

Conform datelor din tabelul 1 numărul de sosiri turistice (din sectorulorganizat) s-a dezvoltat în intervalul 2000-2004 în ritm stabil în toate domeniileturismului. Numărul de sosiri de turişti internaŃionali crescut cu 37%, iar laplecări turistice peste hotare – cu 109%, în timp ce numărul turiştilor interni –de 2,8 ori. Volumul total al fluxului turistic a crescut în această perioadă de 2,2ori (în medie cu 22% anual), fiind destul de benefic.

Este necesar de remarcat, că acest ritm înalt nu asigură atingerea niveluluianului 1990. Astfel, în 2004 numărul de turişti plecaŃi din Moldova (67,8 miipersoane), a constituit doar 45,8% de la nivelul 1991 (147,8 mii persoane).Numărul sosirilor de turişti internaŃionali în 2004 - (26,1 mii persoane) aconstituit 7,3% faŃă de nivelul 1991 - (357,3 mii persoane). În 2005 s-a observatun uşor declin al numărului de turişti pe toate formele (turism intern, de importşi de export). Dacă după numărul de sosiri turistice deminuarea a constituit 4%,după numărul turiştilor interni -7%, pe când numărul plecărilor turistice s-aredus într-un an cu 16%. Ca rezultat, în total ramura turismului organizat înMoldova în 2005, s-a diminuat cu 10%.

Tabelul nr. 2Activitatea turistică comparativă în unele Ńări în 2003

Sosiri turistice internaŃionale(mii persoane)

Veniturile de la activitateaturistică (mil. USD)

Total 691000 523000Europa 398952 282104Albania 41 489Georgia 298 130

R. Moldova 21 105România 3739 478Ucraina 6326 789

Germania 18392 23431FranŃa 75048 64689

Sursa: WTO, 2003

Aceste oscilaŃii ale fluxului naŃional turistic (de la 22% creştere în mediedin intervalul 2000-2004 până la 10% cădere în 2005) ne vorbeşte despre slabadezvoltare a ramurii turismului. Aportul ramurii în venitul naŃional estenesemnificativ şi exercită o influenŃă majoră asupra volumului şi dinamicii PIB.

Moldova acupă un loc neînsemnat, atât pe piaŃa mondială a industrieituristice, cât şi pe cea europeană. Numărul de sosiri turistice internaŃionale înŃară este de zeci de ori mai mic, comparativ cu Ńările europene.

Una din cauzele ce au condus la această situaŃie o constituieimperfecŃiunea bazei normativ-legislative existente. Aşa, de exemplu, LegeaR.Moldova №798-XIV «Despre turism» cu toate că a fost adoptată relativ recent(11.02.2000) deja nu corespunde cerinŃelor contemporane. Ea necesită, în opiniaautorilor, o corectare în concordanŃă cu cerinŃele Uniunii Europene [6].

Alexandru GRIBINCEA, Iurie CROTENCO236

Deasemenea sunt necesare modificări şi în Strategia de dezvoltaredurabilă a turismului în R.Moldova pentru 2003-2015 [7].

Concluzii� Turismul internaŃional reprezintă astăzi una din ramurile cu o dezvoltare

accelerată din economia mondială.� Ramura „turismului internaŃional” ocupă un loc semnificativ în sistemul

economiei mondiale.� Moldova tinde spre dezvoltarea turismului internaŃional. A fost adoptartă o

bază legislativă nouă, au fost elaborate şi implementate măsuri dedezvolatere a ramurii ospitalităŃii etc.

� În ultimele decenii turismul în Moldova se dezvoltă neuniform. Creştereaanilor '80 (sec. XX) s-a schimbat printr-un declin profund din 1990. Ultimiiani se caracterizează prin înviorarea turismului, cu toate că în 2005 s-aobservat un declin. Creşterea din domeniul economiei turismului nu apermis ramurii să atingă nivelul anului 1990.

� Moldova ocupă un loc nesemnificativ în sistemul industriei turisticemondiale.

� Ieşirea în domeniul industriei turistice din Moldova îl vedem în direcŃiaperfecŃionării radicale a activităŃii şi activizării ramurii. Este necesar deelaborat un program de dezvoltare a turismului în ramurile aferente.Deasemenea, revizuirea bazei normative din ramură. A sosit timpul pentrua fi elaborată o lege nouă despre turism, care să reflecte cerinŃele modernede integrare europeană a Ńării, reforma în concordanŃă cu normele europenepentru organizaŃiile turistice şi dezvoltarea durabilă a turismului înRepublica Moldova pentru 2003-2015.

Bibliografie

1. Anarul statistic al Republicii Moldova – Статистический ежегодникРеспублики Молдова, 1992 / Depart.de Stat pentru Statist.al Republ.Moldova. – Ch.: Universitas, 1994, 372 p.

2. Raportul despre dezvoltarea social-economică a R.Moldova în a.2005.//Logos Press, 2006, №10, p. 44-55.

3. www.turism.md,4. www.world-tourism.org5. http://news.bbc.co.uk/hi/russian/news/default.stm, 2005/01/11 18:06:17

GMT6. Despre turism. Legea R.Moldova №798-XIV din 11.02.2000 // Monitorul

Oficial al R.Moldova, 2000, №54-56, 12 mai 2000.7. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anul

2003-2015 – Chişinău, 2003. 74 p.

3.8. IMPERATIVELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL ÎNREPUBLICA MOLDOVA CA OPORTUNITATE DE VALORIFICARE

A POTENłIALULUI AUTOHTON

Victoria TROFIMOV Olga SÎRBU

Introducere

În condiŃiile actuale, turismul, ca activitate economică, prin veniturileînregistrate din serviciile prestate, numărul locurilor de muncă create, valoareainvestiŃiilor şi efectul său multiplicator, reprezintă unul din cele mai dinamicedomenii de activitate. Varietatea şi bogăŃia atracŃiilor turistice – naturale,culturale şi istorice – creează, pentru satul moldovenesc, noi oportunităŃi deordin economic, politic şi social, în vederea obŃinerii unei creşteri economice, şireprezintă o şansă de integrare în structurile europene.

Nesesitatea dezvoltării turismului rural este condiŃionată de o serie defactori, precum complexitatea societăŃii moderne, reducerea duratei timpului delucru, preocuparea pentru găsirea unor noi modalităŃi de petrecere a vacanŃelor,aşezările rurale pitoreşti cu bogate tradiŃii şi trecut istoric, nostalgia pentrulocurile natale etc.

Turismul rural – condiŃii de dezvoltare

Dezvoltarea turismului rural şi integrarea lui în structura economieiimplică modificarea continuă a conŃinutului acestuia şi o diversificare a formelorsale de manifestare. Astfel, printre alte tipuri de turism, turismul rural devineuna dintre principalele priorităŃi ale dezvoltării acestei ramuri în multe Ńărieuropene. Comparînd gospodăriile Ńărăneşti moldoveneşti cu cele occidentale,observăm că cele din Moldova au valenŃele lor de ordin geografic, cu ointeresantă valoare peisagistică, cu o bogată diversitate a formelor de relief, cu ofloră abundentă şi specii faunistice de interes vânătoresc, cu valoroasemonumente istorice, de artă şi arhitectură, cu vii tradiŃii populare, cu o climăfavorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului, toate acesteareprezentînd avantaje notorii pentru dezvoltarea acestei ramuri în economiaMoldovei. Totodată, există şi unii factori care împiedică dezvoltarea turismuluiîn Republica Moldova, printre care menŃionăm, drept unul dintre factoriiprincipali, insuficienŃa procesului investiŃional, atât intern, cât şi extern.

Astfel, în opinia noastră, Republica Moldova dispune de posibilităŃi realede dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu doar posibilă, ci şifoarte necesară în etapa actuală, deoarece astfel se poate contribui la crearea denoi locuri de muncă şi la reducerea emigraŃiei, care devine, progresiv, una dinproblemele fundamentale ale economiei, atît în prezent, cît şi, mai ales, pe viitor.

În continuare, ne propunem să analizăm modificările ce au loc încirculaŃia contingentului de turistică din Republica Moldova.

Victoria TROFIMOV, Olga SÎRBU238

Tabelul nr. 1 Dinamica circulaŃiei turistice din Republica Moldova

2001-20042004 în % către

Indicatori 2001 2002 2003 20042001 2002 2003

Plecări de turişti înexcursii peste hotare

30264 51577 67328 67846 224,2 131,5 100,8

Sosiri de turişti dinalte Ńări

15690 20161 23598 26045 166,0 129,2 110,4

Scopul vizitei- vacanŃe, recreere,

odihnă4220 8006 9920 11767 278,8 147,0 118,6

- afaceri, motivepersonale

10996 11527 12975 13012 118,3 112,9 100,3

- alte scopuri 474 628 703 1266 267,1 201,6 180,1Încasări zilnice per

turist (lei)159,4 194,7 199,5 214,9 134,8 110,4 107,7

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediŃia 2005.

Datele expuse în tabelul 1 evidenŃiază faptul că numărul plecărilordepăşeşte de aproximativ 2,6 ori numărul sosirilor. În dinamică, se observă otendinŃă de sporire a numărului de plecări, care s-a stabilizat în perioada anilor2003-2004 şi constituie 67,3 şi respectiv 67,8 mii de vizitatori. Această tendinŃăeste specifică şi pentru dinamica vizitatorilor străini, care a crescut cu 66% în2004 în comparaŃie cu 2001, iar în comparaŃie cu 2002 şi 2003, cu doar 29,2%şi respectiv 10,4%.

Analizănd sosirile de turişti străini după scopul vizitei, putem spune căcele mai multe călătorii se efectuează în interes de afaceri şi din motivepersonale – aproximativ 50%. În ultima perioadă s-a intensificat preferinŃapentru vacanŃe, recrere şi odihnă, ceea ce considerăm că reprezintă o tendinŃăbenefică pentru Republica Moldova.

În perioada analizată, se remarcă, de asemenea, o creştere a încasărilorzilnice provenite de la un turist de la 159,4 lei în 2001 până la 214,9 lei în 2004.Această tendinŃă este de asemenea pozitivă, deoarece contribuie la sporireaveniturilor din activitatea turistică.

Analiza prezentată utilizează datele statisticii oficiale referitoare la sosireaşi, respectiv, la plecarea în excursii peste hotare a moldovenilor. În opinianoastră, cifrele reale sunt mai mari, deoarece mulŃi turişti pleacă pe cont propriupeste hotare, în special în România – Ńara mamă – unde chemarea sîngelui esteimboldul principal.

ExperienŃa Republicii Moldova privind activitatea turistică este încădestul de modestă, dovadă fiind datele cu privire la numărul structurilor decazare turistică, aşa cum rezultă din tabelul 2.

Imperativele dezvoltării turismului rural în Republica Moldova 239

Tabelul 2Numărul structurilor de cazare turistică pe tipuri de unităŃi

2004Capacitatea de cazare

turistică existentăIndicatori

Numărstructuride cazare

Număr decamere

Număr delocuri

Hoteluri şi moteluri 47 2056 3637Hoteluri tip apartament 6 102 186

Pensiuni turistice şi agroturistice 5 49 88Cămine pentru vizitatori 11 369 939

Structuri de tratament balnear 7 975 1780Sate de vacanŃă şi alte structuri de

odihnă55 1876 4851

Tabere de vacanŃă pentru copii 53 1869 12346Total 184 7296 23827

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediŃia 2005.

O analiză a structurilor de cazare turistică denotă faptul că acestea suntreprezentate în special prin baze şi tabere de vacanŃă, cărora le revin 30% şirespectiv 29% din total. Însă acestea sînt frecventate doar de 31% din totalulturiştilor, deoarece baza materială este deja foarte veche, iar organizarea odihneirămâne la un nivel scăzut şi este practicată, de regulă, doar de populaŃiaautohtonă. Taberele de vacanŃă pentru copiii care se află cu preponderenŃă înrural funcŃionează doar în perioada vacanŃei de vară, copiii fiind orientaŃi spreacestea prin intermediul DirecŃiei Generale de ÎnvăŃămînt, Turism şi Sport.Cazarea hotelieră este practicată de vizitatorii străini (85%), dar care nu suntprea numeroşi. Din aceste considerente, capacitatea de cazare atît în mărimiabsolute cît şi relative înregistrează un nivel scăzut al gradului de ocupare.

Tabelul 3Utilizarea hotelurilor şi a structurilor similare

2001-2004Indicatori 2001 2002 2003 2004

Numărul structurilor de cazare 60 61 63 69Capacitate de cazare (locuri) 5479 5484 4651 4850

Număr de înnoptări (mii) 339,3 277,8 370,0 404,1Indicele de utilizare a

capacităŃii de cazare (%)17,1 14,0 22,0 25,2

Număr de salariaŃi (mii) 1,3 1,4 1,7 1,8Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediŃia 2005.

Victoria TROFIMOV, Olga SÎRBU240

În cadrul cercetărilor efectuate, se poate constata că numărul structurilorde cazare de tip hotel este în creştere, însă capacitatea totală de cazare scade.SituaŃia se explică prin îmbunătăŃirea aspectului calitativ al bazelor de cazare(lărgirea suprafeŃelor, diversificarea comodităŃilor, extinderea serviciiloracordate etc.). Acest fapt a contribuit la sporirea numărului de înnoptări, de la370 mii în 2003 până la 404 mii în 2004, şi la majorarea indicelui de utilizare acapacităŃii de cazare până la 25,2% în 2004, ceea ce reprezintă cu 8,1% mai multdecât în anul 2001.

Totodată, considerăm că un efect pozitiv al acestor modificări l-aconstituit crearea de noi locuri de muncă. Astfel, în anul 2001 în acest sectorerau angajaŃi 1,3 mii de persoane, iar în anul 2004 efectivul salariaŃilor atinsesecifra de 1,8 mii, cu 38% mai mult faŃă de 2001.

Concluzii

În Republica Moldova, favorizarea dezvoltării turismului se impune înspecial în mediul rural, generînd efecte benefice atît în plan economic, cît şi înplan social. Astfel, activitatea turistică se poate implica în viaŃa satului înaspecte importante, cum ar fi: crearea suportului pentru lansarea de noi afaceri şinoi locuri de muncă, încurajarea şi susŃinerea activităŃilor tradiŃionale, creşereaveniturilor populaŃiei rurale, promovarea unei politici de dezvoltate alocalităŃilor rurale pe termen lung etc.

Totodată, dezvoltarea sub aceste aspecte poate contribui la extindereaaltor activităŃi specifice sectorului rural: producerea cărnii şi a lactatelor,prelucrarea fructelor, crearea produselor de artizanat etc. Toate acestea, precumşi prestarea serviciilor de comerŃ, transport, comunicaŃii, la care apelezăinevitabil turiştii, contribuie la utilizarea eficientă a forŃei de muncă, ladezvoltarea tehnico-materială a localităŃilor, la promovarea aspectului Ńării înspaŃiul european şi mondial.

Bibliografie

1. Jalondcovschi, A. – Turismul ecologic şi rural, Chişinău, 2001;2. Trofimov, V. – OportunităŃi de soluŃionare a problemelor ocupaŃionale în

unele medii defavorizate din Republica Moldova, în revista „Economie şiSociologie”, nr.3, 2001, Chişinău, pp. 91-94;

3. Trofimov, V. – Dezvoltarea micului business ca factor de creştere a niveluluide ocupare al populaŃiei, în revista „Economie şi Sociologie”, nr.4, 2001,Chişinău, pp. 61-67;

4. www.moldovanoastra.md;5. www.statistica.md;6. www.turism.md.

3.9. TURISMUL RURAL: STAREA ACTUALĂ ŞI CĂI DE

DEZVOLTARE

Anna VLADÂCEC

Globalizarea marilor oraşe a generat plecarea intensivă a populaŃiei apte

de muncă din localităŃile rurale în cele urbane. În consecinŃă, situaŃia economică

a multor sate s-a înrăutăŃit considerabil, s-a redus creşterea animalelor, păsărilor,

cultivarea legumelor şi fructelor şi de asemenea prelucrarea materiilor prime

agricole.

De aceea, turismul rural poate fi din posibilităŃile de ridicare a satelor din

punct de vedere economic. El oferă posibilitatea unor surse de câştig

suplimentar la o parte a locuitorilor din sate, prin crearea unor noi locuri de

muncă şi poate intensifica procesul de dezvoltare a infrastructurii şi creşterea

nivelului cultural-educaŃional al populaŃiei.

Turismul rural nu este un fenomen nou, fiind cunoscut în Europa încă din

ani anul 1970. O dezvoltare semnificativă a lui a cunoscut în FranŃa, Italia,

Spania. Foarte răspândită este această formă de odihnă şi recreere în Cipru,

CroaŃia şi Polonia. Conform datelor statistice 70% de turişti sînt cazaŃi în

pensiuni particulare. După unele estimări statistice, în prezent turismul rural în

Europa aduce circa 10-20% din venitul total al industriei turistice.

MenŃionăm, de asemenea, rezultatele pozitive obŃinute de statu Israel în

domeniul turismului rural. Astfel, până în anul 2005, în procesul de asigurare a

serviciilor lucrau circa 4037 de oameni şi 15000 de oameni, un număr

impresionant, lucrau temporar. În anul 2005 au fost propuse încă 7500 de

camere de hotel pentru turişti în localităŃi rurale, datorită cărora au mai apărut

1650 de locuri noi de muncă. Venitul hotelurilor mici din Israel în anul 2005 a

fost de 172,4 milioane euro şi încă până la 500 milioane euro a adus turismul

rural negustorilor din împrejurimi şi altor tipuri de prestatori de servicii. În

ultimii 10 ani această ramură înregistra o creştere de 10% pe an.

Anna VLADÂCEC242

Exemplul dat este o caracteristică pozitivă a posibilităŃilor sociale şi

economice a turismului rural şi de asemenea serveşte drept exemplu pentru

preluarea experienŃei de către Ńările unde dezvoltarea lui se află la început de

drum.

În ultimii ani s-au înregistrat în turismul rural rezultate foarte bune. Astfel,

Estonia, în anul 1996,a fost vizitată de 400 mii de oameni, iar în anul 2005 cifra

acestora a crescut la 1200 mii de oameni. Acest fapt poate fi explicat prin aceea

că toate pensiunile au fost atestate şi au fost înregistrate în calitate de obiective

de cazare. În plus, pentru turiştii care intră în Ńară pe un termen mai mic de 5 zile

este simplificat regimul de vize, fapt ce face accesibilitatea fără probleme. După

datele studiilor oferite de organismele abilitate se observă că turiştii în timpul

unui sejur de o săptămână în Estonia cheltuiesc în medie 615 dolari americani,

ceea ce aduce venituri destul de bune Ńării.

În Letonia cererea pentru turismul rural este mai mare în timpul iernii.

Proprietarii pensiunilor, iarna propun distracŃii pentru orice gust. Turiştii pot să

schieze, să facă baie, să participe la şezătorile organizate cărora li se serveşte cu

prioritate ceaiuri fierbinŃi din plante sau posibilitatea să pescuiască.

Multe pensiuni oferă turiştilor o odihnă calmă şi liniştită cu plimbări pe

jos şi cu o alimentaŃie ecologică. În cazul unor solicitări speciale, amfitrionii se

propun diverse servicii suplimentare de îngrijire a pielei cu ceaiuri din plante şi

miere naturală. Specialiştii din domeniul turismului rural a Ńărilor baltice sunt

optimişti că până în anul 2010 numărul locurilor pentru cazare în toate Ńările

baltice va atinge 800 mii, din care 500 mii în Letonia şi 300 mii în Lituania şi

Estonia, ceea ce va aduce venituri esenŃiale acestor state.

O atenŃie sporită din partea statului asupra dezvoltării turismului rural se

constată în China şi Ucraina.

Cabinetul miniştrilor al Ucrainei se orientează spre susŃinerea dezvoltării

turismului rural şi este hotărât să elaboreze o lege cu privire la posibilitatea

susŃinerii din partea statului a dezvoltării turismului rural în perioada 2007-2010.

Această lege va deveni primul act normativ ce reglementează sfera turismului

rural. Prim Ministrul Ucrainei a atras deja atenŃia asupra necesităŃii compensării

din partea statului a unei părŃi din rata dobânzii la creditele bancare pentru

dezvoltarea acestui tip de turism şi de asemenea ajutorul statului în publicitatea

turismului rural, în special, prin programele televiziunii de stat.

Turismul rural: starea actuală şi căi de dezvoltare 243

Conform datelor serviciului turistic de stat mai mult de 1 milion de

gospodării Ńărăneşti pot fi incluse în dezvoltarea turismului rural.

Conducerea de stat a turismului în China a menŃionat că orientarea de

bază a turismului în anii 2006-2007 va fi turismul rural. El va avea o dezvoltare

mai rapidă şi mai efectivă şi va aduce aportul său în construirea noilor sate în

China. Pentru realizarea acestor programe organizaŃiilor turistice din provincie,

raioane autonome şi oraşelor cu subordonare centrală le-au fost trimise

documente în conformitate cu care ei trebuie să se ocupe de dezvoltarea

industriei turistice Ńinând cont de specificul localităŃii. Astfel, în anul 2006 a fost

planificat să se atingă rezultate foarte bune în dezvoltarea turismului rural.

În alte state ale CSI (ComunităŃii Statelor Independente) acestui tip de

turism i se acordă o atenŃie deosebită şi el are perspective foarte bune de

dezvoltare, Ńinând cont de condiŃiile naturale şi tradiŃiile culturale ale fiecărui

stat.

Rezultatele dezvoltării turismului rural în Republica Moldova sunt

modeste. Specialiştii în domeniul turismului preconizează o creştere benefică a

turismului rural, luându-se în consideraŃie investiŃiile în această ramură dar şi

exemplul pe care Ńara mamă, România, îl oferă în domeniu şi a cărei experienŃă

pozitivă ar putea fi preluată.

După părerea noastră, strategia dezvoltării turismului rural trebuie să

satisfacă cerinŃele tuturor categoriilor de turişti şi să asigure venituri care să

susŃină dezvoltarea. Pentru aceasta este necesar ca turismul rural să se orienteze

spre următoarele direcŃii: turismul tinerilor, turismul de sănătate pentru copii cu

părinŃi, turismul pentru oamenii de vârstă înaintată.

Pentru aceasta ar fi util de elaborat unele rute turistice, care să vizeze

partea cognitivă, odihna şi aspecte sportive, cu legături în Ńările vecine. Pentru

asigurarea veniturilor este necesar ca preŃurile pentru cazare, hrană şi măsurile

de baie să fie accesibile oamenilor cu venituri medii, dar cu toate acestea trebuie

să existe un spectru larg de servicii tradiŃionale.

Considerăm că turismul rural poate să se dezvolte efectiv doar în cazul

îndeplinirii următoarelor condiŃii:

Anna VLADÂCEC244

1) din partea statului şi a organelor de conducere locală- elaborarea bazei legislative şi a documentelor normative care ar

permite asigurarea dezvoltării turismului rural;- crearea bazei materiale în direcŃia susŃinerii dezvoltării facilităŃilor

de impozitare, pregătirea specialiştilor;- asigurarea interesului locuitorilor din mediul rural în crearea

condiŃiilor pentru turişti, care să corespundă în totalmentecerinŃelor organelor de control.

2) din partea populaŃiei rurale:- finanŃarea şi înfiinŃarea pensiunilor şi a microhotelurilor;- asigurarea petrecerii interesante a timpului de odihnă;- calitatea superioară a serviciilor oferite.

Date post:	06-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	harhllr
View:	110 times
Download:	0 times

Turism 2 2007

Documents