Tudor Arghezi s-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din ăr!uneşti " #ude$ul %or#& 'umele său ade(ărat a fost )on '& Theodorescu* +seudonimul Arghezi este e+licat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, (echiul nume al rului Argeş& o+ilăria nu i-a lăsat scriitorului dect amintiri dureroase, acesta mărturisind. /ste cea mai amară (rstă a (ie$ii& '-aş mai (oi să fiu o dată co+il& n +erioada de şcoală, cte(a chi+uri i-au încălzit sufletul& e !lndul în(ă$ător A!ramescu şi +e +rofesorul de romnă %îr!ea îi (a e(oca, +este ani, cu dragoste şi recunoştin$ă& n cadrul unei întlniri cu studen$ii 4acultă$ii de 4ilologie, în 1561, între!at fiind. /e maeştrii şi ce căr$i (-au fost +rimii călăuzitori 7, +oetul (a răs+unde. /i-aş recunoaşte doi maeştri ade(ăra$i, +e diaconul A!ramescu care m-a în(ă$at alfa!etul şi +e +rofesorul de lim!a romnească, din gimnaziu, %îr!ea& 9ăsndu-mă singur, du+ă +rnz, în !i!lioteca lui din fosta stradă :omană, am cotro!ăit în ea ct am +utut mai mult, făcnd cunoştin$ă cu scriitorii noştri mai (echi, cu căr$ile chirilice de strană şi slu#!ă, ca şi cu c$i(a scriitori străini& Aleandru ;do!escu, director al <colii 'ormale =u+erioare, +e cnd Arghezi era ele( în clasele +rimare, i- a rămas în minte ca /un domn frumos, în redingotă&
Tudor Arghezi s-a născut la 23 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din ăr!uneşti " #ude$ul %or#&
'umele său ade(ărat a fost )on '& Theodorescu*+seudonimul Arghezi este e+licat de scriitor ca fiind înlegătură cu Argesis, (echiul nume al rului Argeş&o+ilăria nu i-a lăsat scriitorului dect amintiridureroase, acesta mărturisind. /ste cea mai amară(rstă a (ie$ii& '-aş mai (oi să fiu o dată co+il&
n +erioada de şcoală, cte(a chi+uri i-au încălzit sufletul&e !lndul în(ă$ător A!ramescu şi +e +rofesorul deromnă %îr!ea îi (a e(oca, +este ani, cu dragoste şirecunoştin$ă& n cadrul unei întlniri cu studen$ii4acultă$ii de 4ilologie, în 1561, între!at fiind. /emaeştrii şi ce căr$i (-au fost +rimii călăuzitori 7, +oetul(a răs+unde. /i-aş recunoaşte doi maeştri ade(ăra$i, +ediaconul A!ramescu care m-a în(ă$at alfa!etul şi +e+rofesorul de lim!a romnească, din gimnaziu, %îr!ea&
9ăsndu-mă singur, du+ă +rnz, în !i!lioteca lui din fostastradă :omană, am cotro!ăit în ea ct am +utut mai mult,făcnd cunoştin$ă cu scriitorii noştri mai (echi, cu căr$ilechirilice de strană şi slu#!ă, ca şi cu c$i(a scriitoristrăini& Aleandru ;do!escu, director al <colii 'ormale=u+erioare, +e cnd Arghezi era ele( în clasele +rimare, i-a rămas în minte ca /un domn frumos, în redingotă&
>enit să asiste la o demonstra$ie +edagogică de familiarizarea şcolarilor cu sistemul zecimal, ;do!escu dăruia co+iilor
!ucă$ele de zahăr. /?omnul cel frumos cu sursul de floarete lua de mnă cu +rietenie, te mngia +e ca+, +e !reton şi-$ida o !ucată dulce7 '-a zis niciunuia T@ şi , chemat lacatedră& To$i eram ?:A%, ?@'ATA, T :;% şi?A >:), rosti$i cu zm!etul florilor de leandru7 9-amiu!it cnd era şi-l iu!esc cnd nu mai este&
ntre 1851-1856 a urmat cursurile 9iceului /=fntul =a(a,+erioadă în care se îm+rieteneşte cu (iitorii scriitori %ala%alaction şi '& ?& ocea& /7 această +rietenie a alcătuit+entru noi o insulă, o concretizare de as+ira$ii comune 7+entru toată (ia$a& )nsula noastră nu a cunoscut in(idia şiorgoliul& n 1856, la 16 ani se +roduce şi de!utul său literar,su! îndrumarea lui Aleandru acedonsi, în re(ista /9iga;rtodoă& oetul se semnează cu numele său real, )on Theo
nce+nd cu 1500 şi +nă în 150C, +oetul este călugăr laănăstirea ernica& Acolo, în liniştea chiliei (a în(ă$a, +e
îndelete, taina mnuirii cu(intelor& oncludent în acest sens edialogul său cu un călugăr care l-a între!at./- e cau$i domnişorule, la mănăstireD- >reau să în(ă$ să scriu i-am răs+uns&- um, nici nu ştii măcar să scriiD >ăd că-$i dă musta$a 7- >reau să în(ă$ a scri +e dedesu!t&
n 150E +leacă într-o călătorie +rin străinătate, la aris a+oi+rin l(e$ia, la ănăstirea ordelierilor, unde este rugatinsistent să de(ină catolic& lictisit de insisten$e, se mută la%ene(a, unde scrie +oezii, asistă la cursurile uni(ersită$ii şilucrează într-un atelier de inele şi ca+ace de ceasornice din aur+entru a-şi cştiga eisten$a& Totodată, în cursul anului 1505(izitează )talia&
n 1512 re(ine în :omnia& nă în 1516, cnd :omnia intră în+rimul răz!oi mondial, +u!lică (ersuri, +amflete şi articole+olemice la /4acla, />ia$a :omnească, /Teatru, /:am+a&n 1518, în tim+ul realizării arii @niri, îm+reună cu al$i 11ziarişti şi scriitori este închis în +enitenciarul >ăcăreşti, acuzat detrădare +entru că se +ronun$ase în fa(oarea neutralită$ii:omniei în +rimul răz!oi mondial&rima sa carte de +oezie, /u(inte +otri(ite a+are, cu
întrziere, în 152F& oetul a(ea CF de ani& =u! direc$ia sa, în anulurmător, a+are ziarul /Bilete de +a+agal& ?e!utul în +roză se+roduce în 1525, odată cu a+ari$ia căr$ii /)coane de lemn.
n 1531 a+are (olumul de (ersuri /4lori de mucigai , legat ca de altfelşi /oarta neagră de anii de deten$ie& Tot acum, +entru co+ii, +u!lică(olumul în +roză /artea cu #ucării, inaugurnd o direc$iesecundară în crea$ia sa, ce (a continua mai a+oi cu (olumele. /ntecde adormit itzura, /Buruieni, /ăr$işoare, /risaca,/Gdrean$ă, etc&
n 153C a+are romanul /;chii maicii domnului în care este e(ocatădragostea maternă şi de(otamentul filial& @rmează în 153E />ersuri deseară, romanul /imitirul Buna->estire " 1536, (olumul de (ersuri/Hore " 1535, romanul /9ina " 15C2&
=u! genericul /Bilete de +a+agal +u!lică +amflete usturătoare +entrucare este cercetat de +oli$ie I15C3J& 9a 30 se+tem!rie 15C3 a+areece+$ionalul +amflet /Baroane în care este atacat am!asadorul germanla Bucureşti, anfred (on Killinger& Giarul este imediat confiscat iarautorul închis la Bucureşti şi ulterior în lagărul de la Trgu Liu&;dată cu instaurarea regimului comunist, în 15CC, iese din lagăr&
ste rea!ilitat, distins cu titluri şi +remii, ales mem!ru al Academiei:omne şi săr!ătorit ca +oet na$ional la 80 şi 8E de ani& n 156E,
@ni(ersitatea din >iena îi decernează +remiul /%ottfried (on Herder,iar Academia =r!ă de <tiin$e îl alege mem!ru al sec$iei de literatură&u!lică. /150F " +eisa#e, /ntare omului, /=tihuri +estri$e,/oeme noi, /u !astonul +rin Bucureşti&
“Miţu si Baruţu au mai crescut şi încep să comploteze.În ceasurile scurte dintre păruieli şi ghionti,daţişi primiţi, înţelegându-şi interesele de generaţie mai bine, ei îşi dau seama că au datoria să seorganizeze împotria marilor adersari! măicuţa şi tătuţu, unchiul "esis şi mătuşa #ătana. $ibertăţilelor au ăzut din e%perienţă că sunt limitate de reguli şi dogme. În ordinea morală nu e oie nimic, iarîn ordinea materială totul e încuiat. &'urisiţii şi tartorii au dus perersiunea până la ra'inamentuldulapurilor cu broască, blocate cu o 'ărâmă de metal trecută pe o erigă. (u toate că, nemişcate şi
blânde la locul lor, s-ar lăsa de bunăoie cotrobăite, dulapurile sunt ca şi cum nici n-ar 'i acolo unde segăsesc, căci stau în buzunarele asupritorilor, unele la măicuţa, altele la tătuţu. )e la bucătărie până la
dormitoare, numai dulapuri de toată mărimea şi înălţimea. *u e odaie 'ără un dulap cel puţin. #eîntrebi de ce mai e neoie de dulapuri dacă sunt odăi, şi ce rost mai au odăile dacă mai ai şi dulapuri,chei la odăi şi chei la dulapuri. + absurd. i mania cheilor cu broască merge şi mai departe. (hiar îndulapurile încuiate, dacă umbli la ele, dai de saltare încuiate, şi în saltare,de cutii încuiate.
*emaipomenitdată, Baruţu a găsit uşa unui dulap crăpată şi a strigat numaidecât pe Miţu. )escoperiseră, îns'ârşit,drumul la tainele mari, şi au intrat amândoi în dulapul cu haine. )ecepţia le-a 'ost serioasă,trezindu-se amândoi între pantaloni atârnaţi de cârlige şi 'uste şi dând şi de alte ra'turi încuiate.
)ulapul mai aea şi patru uşi, iar la mi/loc o grămadă de poliţe, până sus. (e rău e să 'ii mic, şi maiales ce nedreptate #ot ăia sunt de ină că eşti mic! puteau să te 'acă mare dintr-o dată, să nu aştepţi săcreşti cât le-o place lor, douăzeci de ani. + o înţelegere secretă între părinţii din toată lumea. +i se
pre'ac că se gâlceesc unii cu alţii pentru tot 'elul de prete%te, dar în 'ond sunt de per'ect acord! copiiitrebuie să 'ie mici şi să stea mici o iaţă întreagă. *-ar rea şi Baruţu să aibă mustăţi0 )e ce n-are
mustăţi0 *-ar rea şi Miţu să puie 'ustele mamei0 )e ce nu poate0 1iindcă e ţinută mică într-adins, sănu poată să se gătească. &u dus la dulap scaune, s-au suit pe ele şi au dat de cutii încuiate. )e cine leîncuie ăia, dacă nu de ei 0"ituaţia asta trebuie să se s'ârşească. + de netolerat. #e pupă toată ziua cuipocrizie şi ascund de tine tot. 2reau sinceritate şi lucru pe 'aţă, ori totul, ori nimic.3n zgomot de e%plozie a enit de sus şi un aiet cu ţipete a izbucnit.
43nde sunt copiii0 a întrebat tătuţu. 4&dineaori erau pe aci, nu ştiu unde s-au băgat, a răspuns măicuţa, înspăimântată. &u dat 'uga dindouă părţi pe scări, şi un spectacol dramatic s-a des'ăşurat dinaintea lor, în dormitor.)ulapul cel mare,cu patru dulapuri, era răsturnat peste Miţu si Baruţu, şi a trebuit o /umătate de ceas ca să poată 'i scoşide subt dărâmături, din haine, din ru'ărie şi ciorapi. $e căzuseră în spinare, ca o aalanşă de lucruriîndrăcite, dulapul, şi toate cutiile de lemn şicarton s-au prăbuşit, loindu-i 'iecare cu un colţ undea. umbrelă îl nimerise ca un cioc de barză peBaruţu în cea'ă şi 'ăcătorul de rele zbiera a'irmând că l-a 5omolât6.
'ost prima reoluţie adeărată din 'amilie, şi răniţii trataţi la in'irmeria gospodăriei cu 'ricţiuni şioblo/eli, s-au dezum'lat abia după patru zile, cât a durat şi aşezarea lucrurilor la loc. *umai ridicareadulapului în picioare a ţinut o /umătate de zi, demontat cu şurubelniţa şi montat bucată cu bucată.Modest şi linguşitor, Baruţu s-a aşteptat şi la o bătaie pe nădragi, dar măicuţa 7-a cruţat, mulţumită cădulapul 7-a prins înăuntru şi nu 7-a striit.
4*u mă baţi, mămico0 a întrebat Baruţu. 4Îmi pare bine că e cel puţin conştient şi logic, a zis tătuţu, ca un în'umurat.În împre/urările cele mai grele el spune orbe um'late, tot ca să-şi ascundă gândul de ei.
4$as8 că te-a bătut el, )umnezeu, a răspuns măicuţa.
2a să zică, şi )umnezeu are o înţelegere cu ei9 *u mai e în iaţa asta nici o libertate. (ând nu teede că te strecori binişor pe scară tătuţu, se ţine după tine )umnezeu . *u mai poţi nici să su'li deatâta camarilă.(e-i atunci Baruţu0 :ucărie şi bătaie de /oc0;rocesul s-a /udecat după ce au 'ost scoase pansamentele. $a picior, Baruţu a rămas cu o zgârieturăadâncă. Buricul unui deget i-a rămas muşcat de o casetă, în care şi-7 ârâse ca să ridice capacul.1usese scos de subt boar'e cu degetul prins în deschizătura de metal. 1lagrantul delict era eident!oia să 'orţeze capacul, dar nu l-a a/utat )umnezeu, care ţine cu părinţii. (um rei să mai aibă o
părere bună copiii despre el, când 'ace poliţie pentru ăia0
$a proces au 'ost citaţi şi (olonelul şi #ătana, şi n-au lipsit din (urtea cu :uraţi nici pisicile, admise încalitate de apărători, întrucât ele, căţeii şi găinile sunt în solidaritate cu ei. )in motie însă speciale, înlegătură cu intendenţa, găinile, raţele şi gâştele, cu toate că acuzaţii cereau o largă publicitate adezbaterilor, n-au 'igurat în instanţă. (ocoşul <oniţă s-a mărginit să ia in'ormaţii pe la 'ereastră,înălţându-şi un ochi până la geam şi comunicând poporului, din când în când, impresiile di'ormate,din şedinţă. (olonelul s-a prezentat în uni'ormă şi cu decoraţiile pe piept. 2ăzându-7 că şi-a pus şi pe5Mihai 2iteazul6 Baruţu şi-a dat seama că se a petrece un lucru gra şi a s'eclit-o. Mai ales căunchiul "esis, indi'erent de zâmbetul lui, nici nu 7-a băgat în seamă.
4*u te mai uita aşa la mine, i-a atras atenţia tătuţu.+ prea târziu. #e-am dat la (urtea Marţială şi ei'i /udecat după (odul :ustiţiei Militare."-a isprăit, nu mai era nicio scăpare. să-l mănânce ocna.;entru solemnitatea /ustiţiei, acuzaţii au 'ost ţinuţi în coridorul de la baie. <ntrând în sala deşedinţă,colonelul a tuşit pentru pregătire, şi sabia lui s-a loit de pardoseală, de gresie, ca de o lespedegrea de eşa'od.5+ gata06 a zis, şi a sunat din clopoţelul cu care altădată era chemată la su'ragerie (ati.5+ gata6 i s-a răspuns.&produl care striga pe împricinaţi era soldatul de ordonanţă al domnuluicolonel. să adă şi el, Baruţu, acum,ce-i un colonel. *u mai e "esis în ciil, care îl răs'ăţa pegenunchi şi pe care îl trăgea de cioc, cu o lipsă derespect tolerată bineoitor. tresă groasă şi treisubţiri! patru trese de aur. i epoleţi. )e sabie, nu mai orbim."e trage a'ară lungă, lungă de tot, şitaie. (u sabia asta domnul colonel a ucisla Mărăşeşti o mie, mi se pare, de turci."oldatul a strigat pe
întâiul acuzat. 2rea să ie şi Miţu. *u se poate. 1iecare când e chemat. &cuzatul e adus de soldat, cuochii-n pământ. *u s-a ştiut când enise şi părintele. &ştepta şi el pe scaun la masa /uriului.#oate autorităţile erau adunate. 2orbeşte colonelul, cu condeiul în mână, 'iindcă se 'ac şi acte.
4<a mâinile de la spate, stai drept şi răspunde.Baruţu nu putea să stea drept şi să-şi ia mâinile de la spate. =inea într -o mână bilele şi în cealaltă uncorn.
4(um te cheamă0 a întrebat domnul colonel preşedinte. Baruţu s-a speriat. 3nchiul "esis a uitat cumîl cheamă.
4Baruţu răspunde tărăgănat Baruţu. 4(e nume e ăsta09 >sta nu e nume de /udecată9 "pune cum te cheamă legalBaruţu s-a uitat la tătuţu, dar tătuţu nu se mai uita la el. #rage cu coada ochiului la măicuţa, dar nici
măicuţa nu se mai uită la el. Întoarce ochii la #ătana, dar nici #ătana nu se mai uită la el. &re de-a 'acenumai cu "esis, dar nici el nu mai e "esis, e domnul colonel şi domnul preşedinte. 4#e-am întrebat cum te cheamă şi nu mi-ai răspuns. ?ăspunde. 4*u ştiu, răspunde Baruţu, şi o lacrimă îi umple 'iecare ochi, în 'aţa marii singurătăţi în care se simtedeodată izolat.
4(âţi ani ai0 Mai întreabă preşedintele."e gândeşte, descura/at. *ici asta nu ştie. )ar îşi aduce aminte ce a răspuns odată argatul ;etre laaceeaşi întrebare când a 'ost anga/at.
4"unt bătrân, răspunse Baruţu. *eaşteptatul răspuns a tulburat într-atât auditoriul, încât, la un semnal al domnului colonel, acuzatul a'ost repede scos a'ară şi dus la baie, ca să aibă reme /uriul să râdă.
4(um ieşim din încurcătură0 a zis "esis. *e trebuie imaginaţie.)us la baie, Baruţu a plâns lângă Miţu, care a plâns şi ea ăzându-l că plânge.
4(e ţi-a 'ăcut, mânca-te-ar mama0 7-a întrebat Miţu. 4"esis nici nu mai ştie cum mă cheamă,a gemut Baruţu, simţind că trăieşte o împre/urare care îi da
dreptul să 'ie disperat. 4&i spus că m-am agăţat şi eu de dulap0 l-a întrebat Miţu. 4*-am spus nimic9 4&i spus că am căutat cerceii mamii0Baruţu tăgăduieşte, 'ăcând cu limba în cerul gurii un zgomot cum suge purcelul.&pare soldatul.
4"unteţi chemaţi amândoi, zise soldatul. Baruţu 'ace loc soru-sii să treacă. 4<ntră tu întâi, zise Miţu.
4Ba intră tu întâi, zice Baruţu. +u am mai intrat o dată întâi.(ioroăiala la uşa şedinţei 'ace pe "esissă o deschidă.
4<ar -aţi luat@ la ceartă0 întreabă colonelul, care îşi scosese sabia şi chipiul. &bia ne /udecăm dedulap91iecare din copii începe o e%plicaţie şi nu se poate pricepe nimic.
4"taţi /os zice unchiul "esis.Baruţu dă 'uga la măicuţa şi Miţu la tătuţu. "olemnitatea a degenerat. *u mai e nici masa în mi/loculodăii, nici /uriul încremenit pe scaune. <i ine lui Baruţu inima la loc.
43ite ce ne-am hotărât, zice unchiul "esis. *u ă mai /udecăm, nu ă mai pedepsim A(opiii sar la elsă-7 pupe. 2ă dăm ouă cheile de la toate dulapurile. A+ntuziasm. "ă le ţineţi oi, la oi9 (ând otrebui cea din reun dulap, umblaţi oi şi scoateţi oi tot ce trebuie. &tunci, erigă după erigă şisnop după snop, de prin buznare, de la cingători şi de prin cuie, cheile le-au 'ost puse grămadă pemasă şi date în primire! cheile din toată casa, cheile din toată curtea, de la piiniţă, de la magazii, de lacoteţe, de la murături şi de la bi/uterii, de la lemne şi de la haine, de la cămară şi de la ru'ărie, de lacărbuni şi de la dulapurile cu cărţi.
4)e azi încolo, eţi aea oi doi gri/ă de toate şi tătuţu şi măicuţa or să stea şi or să se /oace. 2oi'aceţi ceaiul, mâncarea, oi puneţi untul pe pâine, oi o să lucraţi şi o să aduceţi parale. #ătuţu şimăicuţa au demisionat, şi chiar acum se duc în curte să se dea în leagăn. 2oi să pregătiţi masa, cămâncăm la oi.Cândindu-se mai bine, Miţu şi Baruţu ar 'i pre'erat să 'ie /udecaţi şi condamnaţi. +rau reo sută dechei dinaintea lor şi le e%aminau! unele găurite, altele cu bold. "emănau unele cu altele, dar ostrâmbătura deosebea cheie de cheie.
4&zi 'acem tot noi masa, zise măicuţa. 2oi, luaţi cheile şi duceţi-ă la dulapuri. 2edeţi ce-i în 'iecaredulap, ca să ştiţi, şi pe urmă le ţineţi la oi. <a tu patru erigi şi tu patru erigi.(am codindu-se, dar totuşi bucuroşi, copiii au încercat la toate dulapurile, şi nici unul nu s-a deschis.&u luat cheile la rând şi de-a-ndaratele, o erigă după altă erigă, au apăsat în uşi cu genunchiul, auscos limba, ca să meargă cheile mai bine@ degeaba. &u 'ost chemaţi la supă!
4$a masă, copii(âte o erigă cu chei, una după alta, a 'ost adusă la măicuţa pe masă, opt erigi pline cu chei mailungi şi mai scurte.
43ită-le a zis Miţu. 4=i le dau îndărăt, a zis Baruţu. *u se potrieşte nicăieri nici una.6
"ă le spuie la surori(ă-i deschisă toată 'loareai câmpia, de cu zori.
i-au plecat aproape toate$a cules, cu mii şi mii,$ăsând orbă la nepoate"ă-ngri/ească de copii.
(ăci muscoii si bondariii-alte neamuri de pădure,;e şoptite, ca tâlharii,3mblau mierea să le-o 'ure.
Însă paza-n stupi e bună,(ă târziu, după apus,(olo /os, sub stupi, la lună,+i zăceau cu burta-n sus.
• • <scoada
)e cum s-a iit lumina.
& ieşit din stup albina,"ă mai adă, izma creaţă&-n'lorit de dimineaţă0
"e-ngri/eşte, gospodină)e-n'loreşte şi sul'ina,(ăci plutise al de ceaţă,&stă-noapte, pe erdeaţă.
& găsit toată grădinaÎn'lorită, şi erbina,i s-a-ntors, după poaţă,(u o probă de dulceaţă.
• • 1etica
(e duh ai şi ce putere.
"ă-mpleteşti ceara cu miere,)e la 'loarea din grădină,stenită de albină0#u aduni de pe meleaguri,;entru stupi şi pentru 'aguri,;ulberi, rouă, stropi şi leacuri,;oate că de mii de eacuri.(a din lână, ca din ace,=eşi reţeaua de ghioace,)e celule-n care puiMierea dulce şi un pui."cule, numere, cântare&u pus la măsurătoare
(a-ncăperea cea mai mareÎn găoacea cea mai mică+ ghiocul tău, 'etică+şti, pe lumea de sub cer,(el mai mare inginer.;e-ntuneric, 'ărD să ştii,&i 'ăcut bi/uteriii minuni în toată clipa(u mustaţa şi aripa.i, cum ştii, muncind, să taci, *u te lauzi cu ce 'aci.
În cutia cu pălării echi, sta un urs de cati'ea.)acă nu era galben ca 'loarea soarelui, el ar 'i 'ost 'ioros şi podul întreg ar 'i tremurat de'rica lui. &eam în pod! doi berbeci năpârliţi,trei aci 'ără picioare şi un armăsar care staîn pod, 'iindcă era de lemn şi opsit cu
pensula erde. )ar era galben şi culoarea astamicşorează seriozitatea lucrurilor şi nu sperie
pe nimeni şi au luat-o 'lorile pentru ele.i mai aea ursul doi ochi de
sticlă, care se uitau drept în taan.)omnişoara cusătoreasă, îmbrăcând ursul cuşase petice croite 'rumos, cred că s-a înşelatcând a trebuit să-i puie şi ochii,greşind cutiaochilor de urs şi luând dintr-o altă cutie doiochi de porumbel. 3n urs se cereîncruntat@ursul nostru din pod se uita cu blândeţe.
3rsul nostru se nărăise să 'ure şi nu altceadecât bomboane, ciocolată, 'ructe şi rahat.
(ând #ătuţu aducea o cutie cu lucruri dulci,ursul mirosea şi golea numaidecât cutia, 'ărăsă-l adănimeni.
E (ine a mâncat ciocolata0 E 3rsu, răspundea ridicând din umeri băiatul. *u mai e. E )ar cutia cu bomboane englezeşti0 E 3rsu, răspundeau 'ata şi băiatul.Îl ăzuseră amândoi. $-au prins de câteaori cu cutiile în braţe 'ugind sub canapea. $-
au şi bătut. dată i-au rupt o ureche de bumbac.)e ani de zile ursul a mâncat toatăciocolata, toatădulceaţa de zmeură şi de chitră, caiseleerzi, nucile, şerbetul. Însă el nu mânca tot
borcanul. $uacâte puţin ca să nu se cunoască. "cotea câteun pumn de bomboane, câţia biscuiţi şi lemânca pe toate cu încetul.
3rsul stătuse /os în casă doi ani întregi şia/unsese atât de stricător încât am 'ost neoitsă-l
pun deoparte în singurătate şi el se trezi încutia cu pălării, numai după ce încercasezadarnic 'el de 'el de mi/loace de îndreptare.(roind ursul după 'aţa unei scurteicimoştenită de la o cocoană
bunică, croitoreasa nu se gândise că 'ără sărea, prin potriirea mădularelor, îi dă niştenărauri pe care, nici scurteica, nici cati'eauanu le auseră la timpul lor. #atăl urşilor careumblă neăzut şiîngri/eşte în munte de copiii lui săpându-le
peşteri, răsturnând iarba cât un pietroi pe bârloage,spălându-i în somn, pieptănându-i şi tăindu-le unghiile cu un 'ierăstrău de argint, 'ace ce'ace şitrece şi pe la urşii de pâslă pentru copii şi ledă câte un crâmpei de năra.
&şa s-a 'ăcut că am trimis hoţul în pod casă-l pedepsim şi să cruţăm dulciurilecopiilor. Însă el 'ură şi acum. 2ine din pod.
*oi nu l-am întânlit niciodată pe scară. "e'ereşte de noi, însă copiii l-au ăzut de maimulte ori cum ine, cum deschide dulapul,cum des'ace borcanele şi cutiile, cum legoleşte şi cum 'uge îndărăt. )e copii, ursulnu rea să se 'erească."trămutarea lui în pod a 'ost cu atât mai
bineenită, cu cât înăţase de la urs sămănânce zahăr şimielul cu părul creţ şi mingea. i de la miela înăţat şi mingea să pape dulceaţă 'urată,con'eturi,cozonac şi pră/ituri. Ba mi se pare că ursulniciodată nu a mâncat ce mănâncă acumtoate mingilecare încon/oară borcanele şi cutiile şi sugdin ele tot.
#ătuţu nu bate ursul, nici mielul, nicimingile, pentru că el ştie că trebuie să creascăşi lasă dulapurile descuiate, cutiile cu capaculniţel ridicat, borcanele cu ţipla nelegată
pentru că mingile nu au degete ca să ledeslege s'oara şi să descuie dulapul.
#otuşi într-o zi, #ătuţu o să se puie la pândachiar în dulap. (ând ursul şi mielul or enicu linguriţa, cu lăbuţa, ca să se în'rupte, o să-l găsească pe #ătuţu între borcane. i atuncinu ştiu care din trei a 'ugi mai repedesperiat! mielul, ursul sau #ătuţul.
CANTEC DE ADORMITMITZURA
de Tudor Arghezi)oarme, 'a-i bordei in soare,
<ntr-un colt de tara eche, *u mai-nalt de cat o 'loare
"i ingust cat o ureche.,.
"i-n pritor, un ochi de apa(u o luntre cat chibritul,
(a-n campeiul lui sa-ncapa(erul tau si nes'arsitul.,
;entru că aţi 'ost cuminţi. ;entru că nu aţi bătut azi toba cu ătraiele în 'undul cazanului de ru'e.;entru că nu aţi aruncat 'ar'uriile pe geam. ;entru că nu aţi rupt âr'ul de la toate creioanele, pe carele ascut o dată pe zi. ;entru că nu aţi lăsat apa deschisă, ca să înece casa. ;entru că nu mi-aţi unsclanţele cu dulceaţă. ;entru că nu mi-aţi băgat cutia cu tutun în 'oc. ;entru că nu aţi îndreptatceasornicul ,cu ciocanul, nici nu mi l-aţi pră/it. ;entru că nu mi-aţi 'iert panto'ii. ;entru că nu mi-aţiscos nici un ochi şi nici nu mi-aţi croit hainele din nou, haidem să ă duc, haidem să mergem,dimpreună cu Criei, scumpii mei copii, 'etiţa tătuţului şi băiatul măicuţii, a'ară, pe câmp.Întâi o să trecem prin buruieni amare, prin pături de pelin, prin horbota de muşeţel cu nasturi galbeni,şi când om ieşi puţin din grădina sălbatică, picioarele ă or mirosi a ;oala Maicii-)omnului, princare om merge desculţi, eu cu labele mele mari, oi cu călcâiele oastre ca nişte coltuce tranda'irii."ă nu mă întrebaţi prea multe lucruri o dată, că mă încurc. "ă nu 'iţi curioşi să a'laţi de ce este
pământul negru, iarba erde şi cerul albastru, că nu ştiu deloc. să ne iasă pasări înainte! rânduneleascuţite, răbii grăsulii şi cioroi d-ăia marii. #ăceţi din gură, că nu ştiu pentru ce zboară şi cum. i sănu daţi cu pietre în mine, că mă bag în iarbă, mă culc şi nu mai merg, până ce 'iecare din oi nu mă
pupă de zece ori, unul pe o parte şi celălalt pe alta, pe muchiile urechii şi pe un ochi închis.
4(e spusei0 & mi-aduc aminte. 1iindcă aţi 'ost cuminţi, o să mergem să ă arăt cea, dincolo de apăşi peste drum de moară, unde Moşul cu barba cât cânepa şi cu sprâncenile cât peria de haine macinătoată ziua 'ăină de cozonaci. "ă nu 'aceţi gură când trecem pe lângă moară, ca să nu iasă Moşul în
prag şi să ne ameninţe cu degetul lui lung cât un băţ cu măciulie! că dacă iese, eu o iau la 'ugă, şi ne prinde Moşul din urmă, şi ne pune să-i 'acem perişoare de mălai pentru şoarecii morii, că are opt sute.(ând om trece apa, o să ă iau în cârcă pe amândoi - unul călare pe umărul drept şi altul pe stângul -
ca să nu ă prindă racii de picioare şi să ă gâdile subt talpă. să edeţi în apă un prost mare cu doicopii în spinare, aplecaţi pe iaz. "ă nu mă întrebaţi cine sunt ăia. i să nu râdeţi de mine, că mă pui /osîn râu şi trec apa de-a buşile cu oi şi 'ac prin apă! coac, oacaca, coac ca broscoiul ăla de colo, careşi-a scos botul erde din apă ca să credem că nu este el şi să ne sperie. să ă arăt un pom în care cresc păpuşi, din care pricină pomul se cheamă păpuşoi, adică tată de
păpuşi. ;ăpuşile astea n-au mamă, au numai tată, dar nici nu ă închipuiţi ce mai tată au! cudouăsprezece mustăţi şi douăsprezece ţăcălii de ţap, toate roşcoane! aşa e neamul lor@ de stat la soaremult s-a pârlit. să ă arăt o pădure care 'ace păpuşi îmbrăcate gata şi încheiate la şapte cămăşi albe,
peste care tata lor a tras şi un halat erde-deschis. să edeţi păpuşile sculate în picioare pe pom şiîn'ăşurate în stihare. să edeţi păpuşile cu părul roşu creţ. $e luăm cu noi şi le tundem şi le schimbăm hainele@ pomul cu
păpuşi e um pom deştept! tot el 'ace şi mărgele galbene de chihlimbar, pe care le mănâncă iepuriinoaptea la lună.&sta e numai un petic din tot ce o să ă arăt. )acă o rea tătuţu - şi trebuie să rea, că, dacă nu, îl
batem cu ciorapii măicuţii - o să ă arăt o grămadă de lucruri, peste apă, peste deal şi dincolo de loculunde bombăne albinele şi mârâie ursul.
"-a născut la Bucureşti, la 21 mai 1880, ca 'iu al lui *oe
#heodorescu şi al Mariei. *umele său adeărat este )on '&Theodorescu, iar pseudonimul său, &rghezi, proine,e%plică însuşi scriitorul, din Argesis F echiul nume al&rgeşului. )e la ârsta de 77 ani, din cauza situaţiei
'amiliale, este neoit să se întreţină singur, dând meditaţii.&nul 7GHI este anul debutului său literar, publicând poezia5#atăl meu6. $ucrează apoi ca la!orant chimist, 'iind atras
şi de cariera de călugăr. & 'ost şi a#utor de !i#utier, înCenea. ?eenit în ţară, deine un cunoscut al cercurilor
teatrale, politice şi literare ale remii şi redactor, scriindteatru, +roză, +amflete, +oezii şi literatură +entru co+ii.)edică copiilor olumul de proză „Cartea cu jucării”.
?enumite sunt olumele de poezii „Cuvinte potrivite”, „Prisaca şi „Flori de mucigai”.
„L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un cine zdrenţuros !e flocos, dar e frumos"# AJdreanţă F 7HKL
$%ntr-o zi, prin asfinţit,
&oaricele a-ndrăznit'ă se creadă (n putere A pradă stupul de miere"# A#âlharul pedepsit F 7HKL
Dar ceea ce este mult mai grav! i se +ac "aga,ele! ca să plece! săplece în lume singur! cu geamantanul trş. ( să se +acă seară!o să ploaie! şi el o să se ducă pe drumuri pustii! o să meargă aşamereu! şi o să-l mănnce raele...
