Lucian-Vasile Szabo(u Slavki y hqhezi dupd grotii

Copyright o Lucian-Vasile Szabo

copyright oTRll0Nlc 2018 pentru edilia prezentd.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fraqmente din carte

TRITONIC

5tr. Coacdzelor nr.5, Bucuretti

e.mail: editura@tritonic-rowww.tritonic.ro

Tritonic BucureSti apare la pozilia 1 8 in lista cu Edituri de prestigiu recunoscut in domeniulglin[elor sociale (lisra A2) (cNATDCU):

. httpi//www.cnatdcu.rolwp-content/uploads/201 1/1 1/A2-Pane14l xls

Descrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a Rom6niei

SZABO, LUCIAN-VASILECu Slavici 5i Arqhezi dupi gtatii: procesul ziari5tilor din 1 9l 9/Lucian-Vasile Szabo -

BucureSti: Tritonic Books, 201 8

Conline bibliografieISBN: 978-606-749-370-2

94

copena: Al FXANDRA BARDAN

Editor: BOGDAN HRIB

Comanda nr. 229loctombrie 20 l8Bun de tipar: noiembrie 2018

Tipirk in Romlnia

Orice reproducere, totalS sau pa4iali, a acestei lucr;ri, fIr; acordul scris al editorului,

este strict inteIzis5 ti se pedepse5te conform Legii dreptului de autor.

Lucian-Vasile Szabo

cu srAvrcr $l ARGHEzI

GRATIIlsTil.oR 0m 1919

!y

DUPAPROCESUt ZIAR

Cuprins

Repere cronologice

Marele Rizboiqi razboiul din presi

Pregitiri pentru marea confruntare europeand

Ostilit;!iin presi

Libertate suPravegheati

Batalii crdncene pe ,,frontul invizibil"

lnformalii, secrete 5i ziare

Pe mai multe fronturi

Context general dificil

lstorie na[ional6 gi istorie personald

Sacriflcii 5i intAmpl6ri oculte

Despre bani 5i influenli in Presd

Lucrdri disparute

Opinii in vremea ocuPaliei

VeSti bune cdnd 5tirile liPsesc

Presa 5i memorie sub ocuPalie

Ziari;ti acuzali de trddare

Grabi la arestarea jurnali5tilor

,Orice a5 fi scris, domnule ministru..."

Nevoia de razbunare

Probleme la Gazeta Bucure;tilor

Slavici contra... Angliei

Patriotism 5i frlca

Acuzalii ;i suferinlS

7

11

11

13't6

18

2A

221(

31

31

34

J/

38

40

41

44

44

46

48

52

54

57

60

Proces in fala Curlii Marliale

Vinduliifari... prel

Cum sd te aperi?

Kremnitz, ocupantul. . .

Argumente vs. invingitori

,,Dac-o ficeam, eram os6ndit la moarte'

A fi demn: in inchisoare gi la nunta

Oameni de5tepii in mizerie

,,5lavici trebuia stdpanit cu violenp'

De unde vine primejdia

Ziarist in vremea ocupaliei

Condamnagii rdmdn in pugcirie

lnformalii, opinii qi memorialistici

Rechizilionarea de gazete ;i. . . butoaie

Cine face ziarul?

,,Facator-de- rele"

Bani ;i documente in pod

Proces sau rdzbunare politica?

i

Pdcate vechi, iluzii noi in 1919

Ameninlarea ruseasci, implicare germand

0 societate zdruncinati

Nevoia unor revizuiri

Schimbiri politice favorabile

Eforturi pentru punerea in libertate

Capricii 5i secaturi

Apel la relalii

lntdmpliri rdmase in cea!6

lronicul Cdlinescu

Nebuloasa ie;irii din inchisoarea Vicdre;ti

Decret de graliere

3l decembriesau I ianuarie?

63

63

65

68

71

7)

74

IJ

77

79

79

81

6J

86

88

90

9t

94

94

96

98

100

't02

102

IUJlnE

107

109

109

111

I

Erori... sigure

Zile pierdute la numlratoare

Urmiri ;iconcluziiUrAt, dar... vesel

Razbunarea nu poate fi negatd

Memorie pitatd

Bibliografie

113

115

117

117

119

121

123

Repere cronologi(e

Punctarea unor elernente de cronologie ne ajutd si inlelegem

mai bine evenimentele petrecute in perioada 1916 - 1919, elemen-

tele din Procesul Ziarigtilor din 1919 gi problemele care au dus laincarcerarea unor personahtefl ale literelor gi presei romAnegti.

Cinci persoane au fost condamnate atunci de o curte marliali,printre cei aflali dupi gratii fiind gi marii scriitori Ioan Slavici Ei

Tudor Arghezi. Ei au intrat la inchisoare nu pentru scrierile lor li-terare, ci pentru opiniile exprimate in pagini de ziar.

Pe 26 noiembrie (9 decembrie) 1916, trupele romdne au fost

infrdnte de cele ale Puterilor Centrale. Bucuregtiul a fost ocupat,

fiind administrat de Comandamentul aliat al Puterilor Centrale(Kommandanturr), format de germani, austrieci, unguri, bulgari gi

turci. La 12 (27) decembrie, administrafia de ocupafie a permis edi-

tarea ziarului Bukarester Tagblatt, jamdtate in germani, jumitate inrom6.ni. La scurt timp, Slavici va fi chemat s[ reyizuiasca varianta

romineasci, apdruti in condilii proaste pAn5, atunci. Primul numlreste datat astfel: an XXXVH, nr.I94,l2 decembrie 1916.

incepand cu 7 (20) martie 1917, partea in limba romt-nd a Bukarester Tagblatt se editeazd separat sub numele Gazetq

Bucure;tilor. Slavici flcind parte din conducere2. lncep si colaboreze

t Kaiserliche Kommandantur der Festung Bukarest (ComandamentulImperial al Cetilii tsucureqti)

2 Lucian-Va.sile Szabo, Recurs in dosarul loan Slavici. Presd, influenld girdzboi, EdituraMuzeului Literaturii Romine, Bucureqti, 2015, p. 239.

8 | tl]oAN-\/AsrLE 5ZAB0

aici ziarigti importan{i ai timpului, printre care Tudor Arghezi,

Dimitrie Karnabatt sau Dem Teodorescu. in l0 (23) martie, din

corector gi revizor de texte, Slavici devine din nou autor politic.

Publici in Gazeta Bucure;tilor articolul intitulat ,,incipSlAnarea en-

glezeascil'. in 15 (2S) martie, apare ,,Dezorganizarea armatei romA-

ne'l un nou articol critic la adresa clasei politice romAneEti, acuzati

ci a luat decizii greqite gi ci lor li se datoreaza haosul de pe front

Ei infrAngerea din toamna anului 1916. De asemenea, este acuzati

corupfia din armati gi utilizarea fondurilor llu pentru dotare qi in-

struc{ie, ci pentru a asigura luxul unor comandanf.

in 28 aprilie ( 1 1 mai), Gazeta Bucure;tilor Lreceanul I la apari{ie,

marcAncl distan{area de Bukarester Tagblatt, de care insi rimAne

legati mai ales prin con{inutul comun reprezentat de ordonan{ele

guvernamentale.

in l9 mai (l iunie), Tudor Arghezi iqi incepe colaborarea la

Gazeta Bucure;tilor cu articolul ,,Germania qi adversarii eill in l7(30) septembrie, colaborarea lui Ioan Slavici la Gazeta Bucure;tilor

este intreruptd pentru noui luni. in 27 septembrie (10 octombrie),

Ioan Slavici iqi incepe colaborarea la Scena cu pagini de amintiri'

Publica(ia era editata de A. de Herz. La Scena va scrie alituri de

Coqbuc, Arghezi, Galaction, Sadoveanu sau Camil Petrescu-

in 30 martie (12 aprilie), I. Slavici igi incepe colaborarea la re-

vista ilustrati Biblioteca copiilor ;i a tinerinili, unde semneazd li-

teratura pentru copii. in 23 iunie (6 iulie), T. Arghezi igi incetea-

z[ colaborareala Gazeta Bucure;tilor, dupa publicarea articolului

,,Alfred Capus: Bdrba{ii Leontinei". in ultima perioadi, Arghezi a

publicat pu{ine articole politice, axAndu-se pe cronici teatlale. in

21 iulie (3 august) * 5 (lS august), Slavici revine cu colaborlri in

paginile Gazetei Bucuregtilor, publicAnd articolul ,Vrigmaqii mi-

lenari", un atac Ia adresa liderilor politici romAni, acuzali cd prin

deciziile lor nesibuite au afectat interesele firii qi ale cetlfenilor.

ru stAVl0 5t AR6t iElt DUpA GriAl il | 9

La 30 octombrie (11 noiembrie) se semneazi Aruristiliul de la

Compidgne (F'ran!a), care pune capit ostilitl!ilor. Tiupele puterilor

Centrale incep retragerea din Regatul RornAniei. in urmatoarele

zile, se intorc la Bucuregti reprezentan{i ai administraliei romdne.

Printre primii este George Corbescu, prefectul Poliliei Capitalei,

apropiat al omului politic Ion I. Ilritianu. incepe campania de ares-

tare a persoanelor considerate colaboratoare cu regimul de ocupalie.

Publica{iile editate mai devreme (printre ca re Gazeta Bucure;tilorgi Lwnina) igi inceteazi aparilia. Din redaclia Gazetei Bucuregtilor

sunt retinu{i 23 de colaboratori gi angajali3. Printre ei Ioan Slavici qi

Tudor Arghezi. in 18 (30) ianuarie 1919, Ioan Slavici va fi anchetat,

iar ulterior arestat, fiind inclus in lotul triditorilor care au colaborat

cu forfele care au ocupat Bucuregtiul pe perioada Primului RizboiMondial. Va fi judecat, alaturi de alte nume rnari ale jurnalisticii ro-mdnegti (Tudor Arghezi, Dimitrie Karnabatt, Samuel Grossmann,

Dem Teodorescu si a\ii), in Procesul ziarigiilor din 1919.

in 22 februarie (7 martie), in fafa Curfii Mar{iale a Corpului IIArmat6, a inceput Procesul ziarigtilor. Va dura 15 zile. in rechizito-riu, comisarul regal va cere pentru inculpafi pedeapsa cu moartea.

Sentinta s-a pronun{at in9 (22) martie. Ioan Slavici, Tudor Arghezigi Dern Teodorescu au fost condamnali la cdte cinci ani de pu9c6rie,

iar Dimitrie Karnabatt si Samuel Grossmann au primit o pedeapsa

de cdte zece ani, Fostul premier Alexandru Marghiioman consem-

na: ,,Slavici, care era ca de sigur condamnat la moarte, are cinci ani

de recluziune"a. in 10 mais, regina Maria a intervenit in favoarea

eliberarii jurnaligtilor arestati, dar firi succes.

3 Noti in 'l'udor Arghezi, Opere. IV. Publicisticd (j914- jgj9). EdituraAcatlemiei i{omine gi Univers enciclopedic, l}ucure;ti, 2003, p. 7363.a Alexandru Marghilornan, Note politice ( I 897- tg24), IV (l 9l S- 1 919),lnsl"il,utui de arte grafice Eminescu, llucurer;ti, 1927, p.267 .s De aici incolo datele sunt pe stil nou, deoarece calendarul a fostschimbat in Romfuria la I aprilie, dati carc a fost inlocuitl cu 14 aprilie.

10 | LU0AN-VAslLE5ZAB0

ln 14 iunie, Slavici va participa la nunta fiicei sale Fulvia' cis[-

toriti cu criticul literar scarlat strufeanu. La nuntl, slavici va veni

insolit de un agent al Siguranfei, care-l va supraveghea permanent'

inclusiv in bisericl.

Apelul ficut de cei cinci de{inuli la Curtea de Casalie a fost res-

pins in 29 septembrie, astfel cl a trebuit ca ei si-gi execute pedep-

sele pe mai departe. ln 13 octombrie, delinulii politici au protestat

fa{5 de condiliile din puqcirie, Slavici fiind cel care va transmite

informalii presei prin fiica sa. Directorul va fi schimbat' iar situaJia

se va imbun[tlfi. ln 12 decembrie, Gala Galaction a publicat' in

Avhntul,emo{ionantul articol ,,Slavici stl la mlnistire"' o pledoarie

energici pentru etiberarea bltrdnului scriitor'

22 decembrie, $tefan Cicio-Pop, ministru de justi{ie ad-interim '

qi prieten al lui Slaviii, a venit in viziti la Vhcireqti' ln ianuarie

1889, Cicio-Pop il vizitase qi in inchisoare de la Vdc' ln 1919"ii

va cere lui Slavici si fail cerere de grafiere, insi vArstnicul gazetat

va refsza, considerAnd c[ nu a greqit cu nimic' tn 31 decembrie

1919sau 1 ianuarie 1920 jurnaliqtii definuli vor fi puqi in libertate'

Ziua de31 decembrie 1919 frgureazi'in decretul de graliere' insl

asupra eliberirii efective plutesc unele incertitudini, mai multe sur-

sedanddatediferite.DecretulerasemnatderegeleFerdinandqide

ministrul de justifie ad-interim $tefan Cicio-Pop'

Marele Rizboi ;i rizboiul din presi

Pregitiri pentru marea confruntareeur0peani

O suti de ani de la Marea Unire, de la realizarea Rominiei Mari,

reprezinti un prilej de a face o intoarcere in acele vremuri gi de a

scoate la lumini cdteva dintre intimplirile semnificative ale timpu-

lui. Rominia Mare nu a fost uqor de fbcut, rnai ales ci s-a ridicat pe

dezastrul l6sat in urmi de Primul Rizboi Mondial, insemndnd mi-

lioane de morfi, mutilali gi familii distruse in toatd Europa. Intense

au fost gi dezbaterile, purtate adesea prin presi (cea scrisi, deoarece

era singura existenti atunci), in epociL simpla exprimare a ideilorputAnd insemna coreclii fizice ori expunetea oprobriului public, la

fel de dureroasi.

Pe de alt[ parte, in 18 ianuarie 2018 s-au implinit 170 de ani de

la naqterea lui Ioan Slavici, scriitor qi ziarist implicat in evenimente

inainte qi in perioada Marelui R[zboi, alituri de confrati. Marele

scriitbr ardelean, devenit apoi bucuregtean; cunoscut pentru proza

lui novatoare ;i viguroasi, a fost Ei un mare jurnalist, poate cel mai

important dintre cei care au scris gi scriu in limba rominn. $i mlrefer aici nu doar la publicistica lui culturali, ci la jurnalismul ge-

neralist, de informare gi de opinie. Slavici a scris reportaje, dupi s-a

documentat pe teren, gi a scris sute de articole politice. A fost gi un

foarte bun editor, conducind citeva dintre cele mai importante gi

serioase cotidiene din istoria presei romdnegti. Slavici a avut insi gi

12 | tl]0AN-\/AslLF5ZAB0

mult de suferit pentru ideile lui qi pentru incrAncenarea cu care le-a

suslinut. Aga se face ci, in 18 ianuarie 1919, atunci cind implinea

71 cle ani, a tbst (din nou) chernat la Polilie pentru a fi anchetat, iar,

a doua zi, in 1.9 ianuarie, a fost re{inut gi trimis la inchisoarea care

func[iona in fbsta mlnistire Vlc'ireEti. Se alitura astfel lui l'udor

Arghezi, B. Brlnigteanu, Dimitrie Karnabatt, Dem. Teodorescu 9i

altor rnari ziariqti ai acelei perioade. Toli erau acuza{i de pactiza'

re cu duEmanul, in perioada de doi ani (noiembrie 1916 - noiem-

brie 1918) cind armatele Puterilor Centrale au fost stlpine peste

Bucuregti si peste o mare parte din Ilegatul Rominiei. Ulterior, cei

23 de jurnaliqti arestali au fost judecali in cadrul a ceea ce s-a numit

Procesul ziariqtilor din 1919.

Primul R'izboi Mondial a fost devastator pentru Romdnia. Deqi

a ieqit cdEtigitoare qi cu extinderi teritoriale nesperate, lara a fost

cdmp de lupta luni in qir, numarul de victime (decese) pentru cei

doi ani de confruntlri fiind estimat la un milion de persoane, din

care 330 000 de militari6, iar ceilalli civiliT. Primul Rlzboi Mondial,

numit qi Marele Rizboi, a inceput in l5 (28) iulie 1914, iIrsi, pentru

primii doi ani, Regatul Rom'in s-a pistrat in neutralitate. A deve-

nit parte cornbatantl allturi de armatele Antantei abia in 14 (27)

august 1916. Deqi a avut mai bine de doi ani pentru a se pregiti

pentru aceastS: confruntare, Rominia a ficut prea pufin in acest

sens, trupele plecincl la lupti neinstruite, neechipate qi cu pufine

rezerve cle hrani. Imaginile descrise de Camil Petrescu in romanul

Ultima noaPte de dragoste, prima noapte de rdzboi nu sunt ficfiune,

ci redi.ri exacte ale unui scriitor care a surprins realitatea cu ochiul

unui jurnalist exersat.

6 Romhnia tn anii primului rlzboi mondial, vol. 1, Editura Militare,

Bucureqti, 1987, p.698.7 Nicolae Ciobanu, ,,Picrderilc umanc ale RomAnici in timpul rf,zboiu-

lui rJe intregirdl in Cdtdlin Fudulu (coord ), Eroi ;i tr'Iorminte, Editura Alpha

N,{DN, Buziu,200B.

tu 5LAVI0 5t Al]GUEII DUI'A (]fiAllt | 13

Declangarea rizboiului european a insemnat solicitlri din partea

celor doui mari blocuri militare combatante pentru ca RomAnia si.

intre in acliune. Prirnul grup era format de Tripla Alianja, cunos-

cut ulterior sub denumirea Puterile Centrale. Iripla Alianli a fost

fondati in 1882, de Germania, Austro-Ungaria gi italia. RomAnia ya

semna, in 1883, tratatul de aderare, ramas secret. Antanta, cunoscu-

ti gi ca Tripla inlelegere, s-a constituit in etape, ca replici la Tiipla

Alianli. Astfel, in 1893, Franta semneazi un tratat cu Imperiul Jhrist,iar Marea Britanie se alituri in 1907. in 1915, Italia pirisegte Tiipla

Alianli gi intri in rizboi alituri de Tripla intelegere, gest urmat, inaugust 1916, de Regatul Rominiei. La acea dati, RomAnia avea trei

posibilitili: 1) sl rimini in continuare neutri pe durata rizboiului;2) si intre in actiune de partea Puterilor Centrale, iar in caz de victo-

rie si primeascl Basarabia; 3) si lrrpte de partea Antantei, urmind siprimeascd Transilvania. Banatul avea o situafie special5, deoarece era

dorit viguros de citre sdrbi, aliali ai Antantei, Serbia fiind prima victi-mi a Austro-Ungariei, furioasa dupi asasinarea lui Franz Ferdinand,

moqtenitorul'Iionului, un prin! luminat, apreciat in Rom6nia.

Ostilitali in presa

in preajma Primului Rizboi Mondial, presa din Romdnia, dar gi

din Ardeal, Banat, Basarabia gi Bucovina, era atenti la migcirile de

trupe ;i la cele politice. Cei mai mulli nu-gi puneau problerna daca

beteliile yor avea loc, ci erau preocupali de modul cum puteau 1r

influen{ate pozi}iile. Existau publicaiii germanofile gi publica}ii an-

tantofile. Unii erau cu germanii gi austriecii, algi cu englezii, fran-

cezii si rusii. Desigur, pozifiile se cAstigi qi prin manipuliri, dar gi

prin presiuni, finanfiri de gazete, ba chiar prin mitd8. Amintind

8 Lucian-Vasile Szabo, Recurs in dosarul Ioan Slavici. Presd, influenla si

r n zb o i, Edilrr a Muzeului Literal-urii Romdne, Bu cureq ti, 20 1 5, p. 17 9.

14 | LUI|AN-VA5jLEslA80

o situatie din epocl, Lucian Boia noteazi ci publicafiile cu orien-

tare germanofill aveau tiraje mult mai mici decit cele favorabile

Antantei. Sunt date cifre: filoantantistele Adevdrul gi Dimineafa

consumaseri in primele opt luni ale anului 1914 mai bine de 1,28

milioane de tone de hArtie, pe cind progermanele Minerva 9i Seara

abia dacd deplgeau o treime din aceasti cantitate! Atunci cAnd vor-

bim insi de opiniile jurnaligtilor, se precizeazi: ,,in genere, jurna-

liEtii de prestigiu nu gi-au schimbat opiniile in func{ie de finanfare.

Slavici, la Ziua, a fost plltit cu bani nem{eqti, dar opiniile pe care

le-a exprimat erau cele dintotdeauna. <Germanolilii> din presi

sunt minoritari prin tiraje, altminteri numirul lor pare sl fie destul

de mare, iar printre ei se afli cAteva dintre cele mai de seaml nume

ale gazetariei romAneqti: I. Slavici, T. Arghezi, B. Brinigteanu..."e.

Daci clespre Slavici gi Arghezi avem suficiente date privind ac-

tivitatea lor publicisticl, B. Briniqteanu a fost uitat dupi 1946, cind

regimul comunist a devenit suficient de puternic. B. (Bercu, Beno

sau Barbu) Branigteanu era fcrrmat in cultura germanl, dar viziu-

nea lui politici era mai degrabi de stinga. Rlmas in Bucuregti pe

perioada ocupa{iei, a devenit, in septernbrie 1917, redactor qef al

publicaliei Lumina,editate de Constantin Stere. A fost insi colabo-

rator, redactor qi ulterior editor la Adevdrul qi Diminea;a.in 1946, a

publicat o foarte interesanti carte despre Nicolae Titulescu.

De fapt, mass-media romAneasci in acea perioadl era de mai

multe nuan{e si nu urmdrea doar cele doui curente considerate prin-

cipale, reflectlnd pozilii politice diverse, de nuanfi, uneori divizhri

qi rnanifestiri ale unor gruplri in opozilie cu linia oficiall a padidu-

lui din care flceau parte. Este suficient s[ amintim c[ premierul I.

C. Britianu se menfinea ferm pe pozilianeutralitifii Rominiei, deEi

era antantist Ei negocia in secret cu Franfa, Marea Britanie Ei mai

ales cu Rusia. Ministrul Vasile Mor{un, un apropiat al siu, putea fi

e Luciatr Boia, ,,GermanoJilii", Editura Hurnanitas, Bucuregti, 2009' p.96.

ru sLAVt0 5l AllGHElt DUIA GRAilt I r s

identificat ca favorabil Puterilor Centrale, in timp ce un alt ministru,

Emil Costinescu, se declara virulent proantantist si punea presiune

pe Bratianu pentru intrarea imediati in rdzboi. Pe aceleagi pozilii se

va afla scriitorul Barbu $tefinescu Delavrancea, in acea perioadi un

om politic gi orator influent, dar care, in 1915, nu mai era in tabiraliberali, ci in cea conseryatoarer0. Dar qi in Partidul Conservator ta-

berele erau impirfite, deoarece Thke Ionescu gi Nicu Filipescu erau

pentru acliune imediati in favoarea Antantei, pe cAnd geftil partidu-

Iui, Alexandru Marghiloman, simpatiza cu Puterile Centrale, ca Ei

fostul lider, influentul Titu Maiorescu.

Asaltul va fl dat insi gi din alte direcfii, dificultifile inregistra-

te de ci.tre presi, in perioada neutrahtedi, fiind sporite prin inter-

venlii ale unor jandarmi ai gindirii. Pe lingi misuri intreprinse

de organele abilitate ale statului, Ioan Slavici ya suporta si asediul

,,opiniei publicel asemenea celorlalli publicigti grupafi in redacfii

germanofile. Corecliile erau dure, presiunea totalitaristi., intoie-

ranta, ba chiar cu nuante criminale, fiind evidenti in Bucureqtiul

anilor premergdtori intrdrii itomAniei in Primul Rizboi Mondial.

Paradoxal, in fruntea acestor grupuri de asalt se vor situa studenfi

gi profesori, de la care te-ai fi agteptat si accepte dialogul de idei gi

nu ofensiya bdtei. in mai multe rAnduri, studenlii au devastat re-

dacliile celor cdteva ziare finanlate de legafiile Austro-Ungariei qi

Gerrnaniei sau au confiscat la chioscuri aceste jurnale: Ziua, Seara

;i Minervatl. Ultimele doud devenisera, prin interpuqi, chiar pro-

prietate germani, cu scopul publicirii de articole, infbrmalii si co-

rnentarii favorabile Puterilor Centrale"12.

r0 Anastasie Iordache, Ion I. C. Brdtianu, Editura Albatros, Bucuregti,1994, pp.277 -278.

" Ziua era condus de Ioan Slavici, care, inainte de aceasta, fusese direc-lor la Minerva, un cotitlian de foarte burri calitaLe.

t2 $erban Riduiescu-Zoner, Beatrice Marinescu, Bucure;tii in anii

I'rimului Rdzboi Mondial, 1914-19l8,EdituraAlbatros, Bucuresti, 1993,p.30.

16 I rUOAN-VAS|LISIAB0

Libertate supravegheati

Spre sfirqitul anului 1914, BucureEtiul era dominat de grupirile

pro-Antanta, reprezentanfii lor fiind extrem de vocali, nu doar pri-

cepufi la mAnuirea bitei 9i la aruncatul cu piatra. Intimidali, proger-

maniqtii ori cei neutri, printre care figura 9i Slavici, au amt de suferit.

Cunoscutul qi influentul om politic Alexandru Marghiloman se va

trezi si el cu geamurile sparte la casi, ceea ce il va determina si evite

iegirile in public, ba, timorat, si incerce si se sustragi de indatori-

rile lui de lider al Partidului Conservator. Constantin Argetoianu

amintegte in memorii de faptul ci a insistat si-l scoata la o intrunire

a partidului, deoarece exista riscul ca acesta si intre in degringo-

ladl, dupi ce era aproape scindat de gruparea lonescu-Filipescu.

lntrunirea va avea loc in 2 (15) decembrie 1914 9i va decurge flriincidente. Un oarecare Mircea l.ecca se va pos[a insi la intrare qi

va distribui un foarte inspirat meniu, in francezi. Se preciza c[ in-

trunirea se derula sub patronajul domnilor Hennenvogel, Roselins,

Iversen, Slavici, Hildebrand qi Pop. Slavici Ei Pop erau publicigti, iar

ceilalli oameni de afaceri germani, despre care exista suspiciunea

(confirmatd ulterior) ci ar fi oferit sume de bani ziarigtilor romini

pentru o pozilie in favoarea Puterilor Centralerr.

Iuliu (Julius) Pop este o figuri cu care ne vom mai intdlni,

cici, in noiembrie 1916, igi va lisa sofia la Bucureqti si editeze,

sub ocupaqie, Gazetct Bucure;tilor, ziar in jurul clruia se va cen-

tra Procesul ziaristilor din 1919. B. Brinigteanu va aminti episo-

dulin lurnal, de unde deducem ci Pop era un aventurier devenit

ziarist qi editor. Era corespondent la influentul ziar vienez Neue

Freie Presse gi avea acces in lumea politici' A cumpirat Bukarester

Tagblatt (Gazeta Bucure;tilor) in 1910, menlinindu-i orientarea

r3 Constantin Argetoianu, Pentru cei de mhine. Anintiri din vremea celor

de ieri, 1888-1898, 1913-1916, I, Editura Albatros, Bucure$ti, 1991' p. fl3.

ru stAvt0 5t Al]CHilt DUPA 6RAlil | I 7

progermani. in i916, I. Pop s-a refugiat la lagi, dar, ia Bucuregti,

,,so!ia lui gi un fiu al lor au colaborat, prin invoirea cu Dammertra,

carc a rechizifionat in acest scop palatul gi tipografia Adevarul dinmAinile mele, caruia Mille ii diduse procurl in acest scop"rs.

in perioada 1914-1916, puterea politici se va organiza 9i va

decide misuri pentru contracararea influenfelor externe. A fost o

epoci a intensificirii spionajului gi contraspionajului, precum si a

impunerii unor noi metode de lucru. S-au ficut eforturi extraor-

dinare pentru ca cleciziile si fie luate la Bucuregti, de persoanele

mandatate, cu deplini libertate de congtiin{i, cle oameni neangajafi

fafl de altcineva. Aceasti ciocnire a intereselor geopolitice gi geo-

strategice ajunsese la un nivel incandescent. in aceste condilii apa-

re Serviciul supravegherii qtirilor, foarte activ in anii neutrahtefii6.

Chiar din titulaturi ne putem da seama de presiunea enormd pusi

asupra gazetarilor. Avea doui componente, adici o secfie pogtali

gi telegrafici qi o seclie de presi. Scopul celei de a doua era clar

precizatl',,Seclia presei avea in componenla sa compartimentele: a)

comunicate qi rela{ii cu coresponden}ii presei din }ari gi cu ziarele;

b) cenzurarea ziarelor. Atribuliile Sec{iei presei se concretizau inidentificarea gtirilor ce nu trebuiau si apari gi urmirirea vinovali-

lor conform Legii spionajului; cenzurarea stirilor dupi decretarea

stirii de asediu; difuzarea de comunicate pentru informarea po-

pulaliei, eliberarea de permise corespondenlilor romAni Ei striinipentru insolirea armatei in operaliuni"rT.

Au fost luate qi alte mlsuri, cici am fi naivi s[ credern ci daciputerile strdine erau in stare si finanleze publicalii gi sa cumpere

ra Karl Dammert, coordonakrrul publicaliei, el fiind numit de Komman-datur (comandamentul aliat).

ts B. Briniqteanu, lurnal,voL l, Editura Hasefer, BucureEti, 2003, p. 192.t6 Lucian-Vasile Szabo, op. cit.,p.1B2.

'7 Paul Stefinescu, Istoria seryiciilor secrete romdne;ti, Editura Divers-Press, Bucuregli, 1994, p. 36.

1 8 | tUr:lAr\-VASltl 57A80

jurnaliqti nu o puteau face Ei autoritilile romine. Printre metode ne

numira introducerea de agenli sub acoperire in redacfli. Problema

era insl cl aceEtia nu erau prea buni Ia scris. Nefiind pricepufi ca zi-

arigti, Ii se gisea alte posturi. Mai simplu era si se cumpere servici-

ile unor oameni de presi adevirafi. in timpul Procesului ziarigtilor

din 1919, definulii Slavici gi Arghezi vor constata c[ printre colegii

din boxi nu se aflau doar gazetari. Unul va prezenta un certificat de

la Siguranfi, demonstrAnd ci a fost agent sub acoperire. Acoperire

de ziarist! Firi indoiail, in istoria presei vor mai fi gi multe alte

cazur\,clci mai toate ]'irile, chiar gi cele mai dernocratice, au recurs

qi recurg in ac{iunile lor de spionaj gi contraspionaj la acoperirea

de jurnalist! Vedem astfel ci activitatea de culegere de informalii

are un in{eles diferit, dupl cum ne referim la omul de presl ori la

agentul secret...

Bitilii crincene pe,,frontul invizibil"

Ion Rusu-Ardeleanu iqi va intitula un capitol dintr-o carte,

aplruti in 1921, deci la scurt timp dupd er,'enimentele tragice, cu

numeroase intorsituri, dinainte, din timpul qi dupi Primul Rdzboi

Mondial, Coruplia din presd ;i spionagiul germano-maghiar tn

Romdninls. Este o asociere destul de surprinzitoare, llsind sa se

inleleagi cI cele doul opera{iuni sunt legate in una singuri. De

fapt, corup{ia era (gi atuncil) extrem de intins[, afectiLncl clasa poli-

ticd qi administrafia statului. in ceea ce privegte spionajul, este evi-

dent ci se derula qi prin oameni de presi, dar mai mult prin alte

persoarle aflate in pclsturi-cheie, rimase mai toate neiclentificate.

Este posibil ca unii ziariEti s[ fi cules informalii atAt din ce]e necesa-

re pentru a fi publicate, cAt gi din cele din categoria celor sensibile,

'8 Ion Rusu-Ab rudeaut, Romhnia ;i Rdzboiul Mondial,EditutaLibr\rterSoccc & Oomp., Bucuregti, 1921.

cu 5LAV|O 5t Al][HElt DUPA 6flAt il | I 9

secrete. insi jurnaligtii erau necesari atunci ca vectori de opinie,

presa tiparita, singura existenti la acea data, avAnd capacitatea re-

ala de a influenja lucrurile intr-o directie sau alta. Totugi, RomAnia

se bucura intr-o mare urasuri de libertatea presei, ceea ce a dus

la tumultoasa confruntare de idei intre proantantigti (majoritari)

cu aderentii pro-Puterile Centrale (mai pulini) gi cu sustinitoriineutralitetii Romdniei (o grupare diversi si mai redusi).

,,Frontul invizibil", cel al acliunilor secrete de culegere a

informaliilor si de transmitere a lor catre cei interesali, dar gi de

elaborare a strategiilor de influenlare, inclusiv prin propagandl, va

fi gi el foarte activ. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand a dus

la inceperea ostilitdlilor in Marele Rizboi, insi confruntarea con-

lruntarea nu mai putea fi evitati, deoarece problemele Europei erau

profunde. Lnperiile, de la Austro-Ungaria la cel Jarist ori Otoman,

nu se simleau prea bine, existind tensiuni interetnice gi nationaliste

greu de evitat, dar ;i o administralie anchilozald.in multe locuri.

l{elbrmele nu inaintau, iar negocierile, la suprafali sau secrete,

nu dldeau prea multe rezultate. inceputul ostilitililor militare, invara anului 1914, 9i prelungirea lor pentru cAtiva ani, a for{at {arilecombatante s5. exploateze la maximum at6.t serviciile secrete, cAt gi

pe cele diplomatice. Serviciile de informalii se vor profesionaliza,

tlevenind structuri autonome. Va urma goana dupi agenli, dupiir-rformatori din toate domeniile de interes, iar retelele vor deyeni

irrtinse gi complicate. Vor fi vizali oameni din pozi{ii-cheie, capabili

sa ofere date valabile sau si plaseze unele false ori trunchiate. Darccle mai grele bitilii se vor da pentru influentarea oamenilor care

puteau... influenlare.

La inceputul razboiului, RomAnia era o lari neutri, asa cum

cra ;i Italia. insa ambele state ayeau asteptari, speranle qi iluzii,tleci vor face parte din re{eaua compiexi de influen{i gi interes. Ion

re Lucian-Vasile Szabo, op. cit.,pp.184-185.

20 | rUoAN \/AstlrszAB0

Rusu-Ardeleanu va dezvalui, dupl incheierea conflagra{iei mon-

diale, unele elemente ale acestor desftEurlri de for(e, in care erau

pringi gi mulli jurnaligti irnportanli din Rominia. Capii refelei vor

fi identificafi cu qurin{i, fiind vorba de von Busche, ambasado-

rul Germaniei la Bucuregti, gi Otokar Czernin, reprezentantul di-

plomatic al Austro-Ungariei in Rominia. Legitura lor cu oameni

politici romdni progermani era fireasci, insl o ofensivi tenace s-a

dat pentru acapararea mijloacelor de informare. Primul preluat va

{i cotidianul Minerva. I)e fapt, Minerva era o casd de editurd cu

preocupiri diverse, foarte importanti fiind activitatea de editare a

unor lucriri literare semnate de autori romAni sau striini de valoa-

re. Colec(ia va fi de mare r[sunet, cirlile fiind accesibile publicului

larg. Va apirea Ei slptiminalul, Minerva literord ilustratd, foarle

bine {icut. Societatea avea mai mulli aclionari, insi cele mai multe

acliuni erau delinute de Grigore Catrtacuzitro, industriaq foarte bo-

gat. Prinrul numir al Minervei a apirut in 13 (26) decembrie l908,

Ioan Slavici {iind directorui cotidianului.

lnformalii, secrete ti ziare

Minerva fost conceput ca un ziar de calitate, in competi{ie cu

Adevdrul qi, mai ales, cu Universul, considerate prea populare. Ion

Rusu-Abrudeanu va aprecia ci era un ziar greoi, de aceea nu a cu-

noscut o foarte larga difuzare20. Autorul se ingeall in mare parte2r,

deoarece o compara{ie arutta c6. Mirrerva aveaidentitate grafici bine

)0 Idem,p. l0B.2r Li mod cert aprecierile lui Rusu-Abrudeanu din 1921 sunt influeniate

de scnsibilitatea subiectului, fiind fhcute in perioada cdnd campaniile de

denunlare gi peclepsire a persoanelor cu convingeri progermane (sau doar b[-nuite de acest lucru) erau inci duse cu virulenll. De altfel, pozi{ia unilateralS

a lui lLusu-Abrudeanu se eviclenliazl cu claritate, deoarece in acest volum pur

gi sirnplu eludeazi efortul financiar, in sensul unei influcnla lbvorabile, derulatde Antanl,a Ei de Impcriul farist in Romdnia.

tu sLAVt0 5t AR6t.tElt DUpA 6RAilt | 2r

definitI, cu o buni rezistenla la subiectele specifice noului val de

tabloidizare evidenliat in acea perioadd. I). Vatamaniuc va nota:

,,Mineryq se bucura, la aparifie, de o bun[ primire, dar opinia cilucrul acesta se datoreaza faptului cd ziarul il avea in fruntea sa

pe Slavici, iar in redac{ie intrari ziarigti cunoscu}i, nu se sus}ine.

I3una primire se explica prin orientarea spre masele muncitoare,

intr-o vreme cdnd marile cotidiene romdnegti se instriinaseri. de

ele"22. Sustinerea privind atenlia acordata clasei muncitoare este

insa doar parlial acoperiti. Totugi, Slavici va principalui element

de rezistenti in incercirile tot mai insistente de a ceda temelor qi

abordirilor specifice presei populare23. iu primivara anului 1913,

Grigore Cantacuzino a murit, iar afacerile au fost moqtenite de liulsau George Cantacuzino, poreclit Prensul (,,Prinpl'l fiind o ironiela pretentiile nobiliare afisate de acesta). in 1914, dupi izbucnirea

Primului Rizboi Monclial, Minerva va ajunge in sfera de influenlia Triplei Alian{e printr-o tranzaclie discreti realizata prin ,,trini-latea de spioni Hennenvogel-Iversen-Roselius"2a. Slavici trecuse

insa prin scandalul Mangra din 1910, prin criza Tribunei aridene(t911) gi prin gravele probleme financiare generate de investilia sa

irr biiie de la Busteni. Pirisise Minerva, pentru aproape doi ani,

revenind in paginile ei la sfdrEitul anului 1912.

Este perioada in care influenta germana s-a consolidat, man-

datul de premier al lui Titu Maiorescu (progerman), care a stat infunclie pAni la 1 (13) ianuarie I9I4, fiind unul cu multe succe-

sc (victorie in Rdzboiul Balcanic din 1913 gi cre;tere economicisustinuta). Conlucrarea dintre diplornatii germani gi austrieci cu

oameni de afaceri proprii si romAni, dar qi cu agen{i ai serviciilor

22 .Dimitrie Vatamaniuc, Loan Slavici si lutnea prin cnre a trecut, EdituraAcademiei, Bucureqti, 1968, p. 43 4.

2:' Lucian-Vasi1e Szabo, Complexul Slavici, Editara Universitifii de Vest,l'i rni;oara, 2012, pp. 208-209.

2a Ion ltusu-Abrudeanu, op. cit.,p.709.