tTW lc oth e rcorn be

Capitolul I

t in momentul in care cipitanul Roger Angmering qi-a

construit o casi pe insula din largul Golfirlui Leathercombe, inanul 1782, acest lucru a fost considerat apogeu.l excentricititiisale. Un orn de familie buni. cum era el trebuia si aibi unconac decent,'situat pe o pajitte intiDsi, eventual cu un pAriuiute ti o pdsune bogati.

Cipitanul Roger Angrnering avea insi doar o iubire --u..u. i.r consecinli, ;i-a ridicat casa o clidire solidi, asa

cum se cuvenea pe micul promontoriu bitut de vint si

populat de pescd,rusi, separat de tirm la fiecare flux.Nu s-a cisitorit, marea findu-i prima;i ultima soa1i, iarla

moartea sa, casa $i insula i-au revenit unui vi.r indepirtat, Acelvir ;i urmasii sii nu au aprcciat moqtenirea. Proprietilile lis-au tot impufinat, iar descendentii lor au devenit din cc in ce

mai siraci.in 1922, c6.nd lumea incepuse si-si petrcaci anual conce-

diile la mare, iar coasta dintre Devon si Cornwell nu mai eraconsiderati prea incinsd pe timp de vari, Arthur Angmering a

constatat ci enormul imobil in stil georgian tirziu cra aproapeimposibil de vandut; in cele din urmd insi, a reuqit si obliniun prel bun din partea cipitanului Roger.

Clidirea a fost mdriti gi infrumuselati. Un drum de cimcnr{Zcea acum legitura cu lirmul. S-au croit,,poteci" qi s-au

" Craz,cr4,l"framplasat ,.popasuri" pe tol cuprinsul insulei. Fuseseri ame_nalate doui rerenuri de renis qi o serie de terase insorite careduceau citre un golluler addpostind birci ,i ,u-p. pen,.u s.u_fundiri. Hotelul Jolly Roge4 pe Smuggl""r,

' Istarrd inLcathercombe Bay, a apirut triumfitor i" p."irq. f^. al" i"i.pirrd in septembrie (plus un scun sezon de pasrc). horelul JolltR,ger era de obicei plin ochi. A fosr .r,i", ,i l;;;;;;p1;;;

1934, c6nd au apirut un bar pentru cocteiluri, un restaurantspaEios ;i cdteva bii suplimentare. preturile au c.e.cut.

Oamenii spuneau:Ai lost vreodati in Leathercombe Bay? Este un hotellcrarte simpatic acolo, pe un fel de insuld. d""" "";,.;;i;firi excursioni;ti sau grupuri turistice. Ma""".. bu"; ;;;;;cele. Ar trebui si mergi.

Si chiar mergeau.

il

O.persoand extrem de importantd (celpufin in acceptiuneaproprieJ era cazard la hoLelulJoliy Rogc. i..rf. pri.ii,..rr_rucrno lntr-un costurn dc culoarea oului de ra1i, cu o pdliriep-anama inclinari peste ochi ;i musraga pieprAnar; magnific.srarca pe un sezlong modern si admira plaja. La baza reraselor

f.. f"uo..uu,O.1nr. t,otcl se zireau plule. jole. bir,-i din cauciuc

yr orn panza,.mrngr gijucirii de plasdc. Mai erau gi o rrambulinirunga $t trel bArcule, la varii distantc de firm.

,-- ^Tl,^: t.n*rngti, uniiinorau, unii zdceau inrinsi la soare,

rar arru se ungeau grijulii cu ulei.

^,",I j::_11.T.*^r superioari. cei r arc nu erau pasionagi depraJa comentau wemea, scenele ce se

an 'i.".r. a. ai-in; ffi" ;: .""t,::::T?;:1[]j:.1:[,a stAnga lui poirot, un flux conti

r,;or;i monoton o" o. u","[ a""]illtlli;:i'r:.::r";

Rtul sub soare 9

andrele se loveau viguros in timp ce tricota lienetic. Dincolo

& ea, sopl siu, Odell C. Gardener, stitea intins intr-un hamac,

cu piliria adusi peste nas, mormiind ocazional o propozitie

rurti, cAnd i se cerea si o faci.La dreapta lui Poirot se afla domni;oara Brewster, o femeie

arletici si duri, cu pirul grizonant) cu un chip agreabil, marcat

de soare 9i vAnt, care comenta rigulit. Vocea ei suna mai

d€grabi ca Etratul scurt ti grav al unui cAine ciobinesc carc

intrerupea scheliliitul continuu al unui fPi!.Doamna Gardener Povestea:

- Prin urmare, i-am spus domnului Gardener, foarte bine,

iam zis, peisajele sunt foarte frumoase, 9i mie chiar imi place

si vizitez un loc in mod temeinic, Pe de alti parte insd, nu cred

ci ne-a sc5.pat ceva din Anglia, si tot ce vreau acum este s;

ajung inf-un.loc tiniqtit l6ngi mare ;i si mi relaxcz. Asta am

aur, nu-i aga, Odell? Doar si mi rela-xez. Simt ci trebuie si

'm.i relaxez, asa am zis. Am dreptate, Odell?

Domnul Gardener murmuri din spatele pil5riei sa.le:

- Da, draga mea.

Doamna Gardener igi duse tirada mai departe

- $i astfel, cAnd i-am pomenit de ideea mea domnului

Kelso, de la Cook's el ne-a aranjat toate itinerariile ;i ne-a

fct de mare ajutor Pe toate Planurile. Nu prea ;tiu ce nc-am fi

Fcut IIrt el! ei bine, cum spuneam, cAnd i-am Polestit de

ileea mea, domnul Kelso a zis ci nu puteam face o alegere

mai buni decit si venim aici. Este un loc cu adevimt pitoresc,

oe-a informat el, departe de civilizagie, dar, in acelaqi timp,

barte conlortabit qi exclusivist din toate punctele de vedere. Si,

tinein,teles, domnul Gardener a intervenit 9i a intrebat cum

lnt condi$ile sanitare. Pentru ci, daci vi vine si credef,

domnule Poirot, o sori de-a domnului Gardener a stat la o

casi de oaspeti odat6, o casi foarte exclusivisti' spuneau, ;i in

mijlocul ginututui mla;tinilor, dar mi credeEi sau nu' nu avea

altceva decAt un closet de pimAnt! Normal c5. asta l-a licut pe

to alaz-cL-Edomnul Gardener suspicios cu privire la aceste locuri izolate,nu-i a;a, OdelJ?

Pii, da, draga mea, incuviinti Gardener.Dar domnul Kelso ne-a linistit imediat. Instalatiile sani_

tare, a spus el, sunt de ultima modi, iar -An"ar.a e.te e*ce-lenti. $i sunt siguri ci aqa este. Cel mai mult imi place insiintimitatea, daci mi inlelegegi. Fiind un hotel mic, toi vorbimirrtre noi gi toati lumea cunoarte pe toate lumea, Daci bri_tanicii au un defect, acela este ci tind si te tini.la distanli vreocA;iva ani pini ajung sd te cunoascd.. Dupi acest ristimp,toate lum€a este cum nu se poate mai amabili.. Domnul Kelsoa mai zis ci aici vin oameni interesanfi, gi vid ci avea dreptate.Mi gindesc la dumneavoastri, domnule poirot,

9i la domni_soara Darnle;r Ah! Am fost pua,i simplu incAntati. cAnd ama{lat cinc sunteti, nu-i a;a, Odell?

- Ai fost, draga mea

- Ha! lXcu domnisoara Brcwster, intervenind exploziv. Mairar aqa o vedetd, nu, donrnule poirot?

Hercule Poiror ili ridici mrijnile ca pentru a potoli efuziu_nile. Dar nu era nimic mai mult decit un gest politicos. DoamnaGardcner iqi urmd recitalul.

- $ti;i, domnule Poirot, auzisem multe despre dumnea-voastri de la riposata Cornelia Robson, Domnul Gardener sicu mine am fosr la Badenhof in luna mai. Bineinleles, Cornelianc-a por,cstit totul dcspre aacerea aceea din Egipt, cand LinnetRidgcway a fost ucisi. A spus ci af fost minunat, iar eu am fostdintotdeauna innebuniti si vi cunosc, n_am &eptate, Odell?

Sigur, draga mea.La fel qi domn\oara Darnley. Eu imi cumpir multe

lucruri de la Rose Mond's, iar ea este Rose Mond, nu_i aga?Consider ci hainele ei sunt foarte qic. O linie minunati.. Rochiaaceea pe care o purtam scara trecutd era una de_a ei. Este ofemeie pur gi simplu adorabili. din toate punctele de vedere.cred eu-

IgisereI)c lingi doamna Brewster' maiorul Barry care ii fixa pe

Erori cu ochii sii exoftalmici, exclami:

- Ce fati distinsS!

Doamna Gardener igi lovi andrelele'

- Trebuie totuli si ve mirturisesc un lucru' domnule

ta Faptul ci v-am intilnit aici mi-a provocat o revelaFe -rr <i nu a! fi fost pur li simPlu incantate sA vA cunosc' pentru

amr Do-nd Gu.dener ttie asta' Dar tocmai mi-a dat prin

i..a r,rrrt li oi"i din motive"' ei bine, profesionale' $ti1i ce

rEu se sPun? Ei bine, sunt extraordinar de sensibili' dupi

m pout .onfir-a 9i domnul Gardener' 9i pur 9i simplu nu

Ld i q ,.rirt" dt"i a; fi implicati intr-o crim6 de orice fel'

tft1i dumneavoastri...

I)omnul Gardener i;i curip gAtul 9i mormii:

- \'edei dumneavoastri, domnule Poirot' doamna Gardener

c f@rte sen'sibili.

, i{iinite tui Hercule Poirot se ridicard brusc in aer'

- Dar permiteti-mi si vd asigur, madama' ca sunt aici din

etda$ motiv ca dumneavoastri: si mi simt bine' si m; bucur

- racanp, Nici micar nu mi gAndesc la crime'

Doamna Brewster vorbi din nou, cu o tuse scurti ti dgu-

ii ca un litrat- Nici un trup neinsuflegit pe Smugglers' Island'

- Ah, dar asta nu este neapirat valabil, spuse Poirot' ar6-

tiod cu degetul injos. Privili-i acolo, intinli pe nisip' Sunt oare

rla p".ro"u.," unl-e? De aici nu se distinge nimic' Sunt doar

-g truPuri!

Maiorul Barry rosti aPreciativ;

- Fituci aritoase, unele' Poate puin cam slabe'

- Da, da.r care este atracia? strigi detectir, rl' Unde este mis-

reml? Eu, unul, sunt bitrin, de lcoali veche' Cind eram tAnir'

abia dacd vedeam o glezni. intrezdrirea unui jupon diafan' ce

ipiti! Ugoara curburi a gambei, un genunchi' o jartircrd "

- Neastimpdrat, neastimpirat! fornii maiorul Barry'

12 Ar..r-CA.frSunt mult mai practice lucruri.le pe care le purtim astizi,

remarci domnigoara Brewster.Ei bine, da, domnule Poirot, interveni doamna Gardener.

Chiar cred, si ;tifi, ci fetcle gi biiegii nogtri trdiesc o viati multmai naturali 9i mai sinitoasi in ziua de astezi. Ei doar sehArjonesc impreund si... ei bine, si - doamna Gardener rosiscurt, dcoarece avea o minte plini de candoare - gi nu dau nicio irrportanti., daci inlelegeli la ce mi. refer.

- $tiu cum nu se poate mai bine, spuse Hercule poirot.Este deplorabil!

Deplorabil? se revolti doamna Gardener.Si elimini tot romantismul - tot misteml! in zilele noastre,

totul este srandardizat! bomb;ni el, fluturand din mini citresiluctele lungite. Asta imi aduce foarte bine aminte de morgadin Paris.

Domnule Foirot!Doamna Gardener era scandalizati.- Trupuri - aranjate pe dale, ca buci.tile de carne la

miceliric!- Dar, domnule PoirotJ nu este o exag€rare?.. Ar putea fi, da, recunoscu acesta.- Chiar gi asa, continui doamna Gardener tricotAnd

encrgic, tind si fiu de acord cu dumneavoastri intr_o anumitdprivin{i. Acestor fetc care se prijesc la soare le va creste pir pepicioare qi pe bra1e. Am prevenit-o ;i pe lr.r," - u".*tu

"rtfata mea, domnule Poirot, Irene. I-am spus, daci stai intinsd lasoare a-qa, vci avea pir peste tot, pe miini. pe picioare, pe sini,;i cum vei ardta atunci? i-am zis, Nu-i aga, Odell?

- Ba da, draga mea, spuse domnul Gardener,Toati lumea ticu, poate imaginindu_si_o pe Irene dupd ce

tot riul se irrtimplasc.Doamna Gardener if strdnse lucrul de mAni gi murmuri;- Mi intreb acum,..

- I)a, draga mea? replici prompt so;ul ei.

Rlulsub soare 13

Se chinui si coboare din hamac ;i ii lui doamnei Gardener

nicotajul 9i cartea.li"-u{,

"i". rebefi un Paharimpreuni cu noi' domnigoari

Brtwster? ProPuse el

- Nu chiar acum, mul,tumesc'

Sotii Gardener urcari citre hotelI ioF, "-.rl.uni

sunt nemaipomenifi! comenti domni-

goara Brewster.

lll!t

Iocul doamnei Gardener fu luat de reverendul Stephen

Lane.Do-nut'[rn" .ra un cledc inalt li puternic de cinci"rci $

*,^ i" ""i.

Avea fa,ta bronzati, iar pantalonii lui din flanel

grlinchis, pdsragi anume pentru vacanfe' aritau uzag' --

- Minln"te pri! se entuziasmd el' Am fost de la

Lathercombe Bay la Harford ;i inapoi' peste stanci -

- Este destul de cald pentru plimbare astdzi' observi

maioml Barry care nu se plimba niciodati'

- Un exeici,tiu bun, spuse domnipara Brewster' Eu nu am

hct si vAslesc inci. Nu e nimic mai bun ca vas[tul pentru mui-

chii abdominali.Ochii lui Hercule Poilot ciutard cu tristele inspre o anume

piotuberanlA de la talia sa''- -

Do*nu Br"*r,er, remarcindu-i privirea' sugeri blind:

- Agi scipa rapid de asta, domnule Poirot' daci ap resr o

dati pe zi cu barca.

- Mcr$ molanoi:ellz' Detest bircile!

- V5, referi1i la bircile mici?

- Birciie de toate dimensiunile! spuse el' inchiz6nd ochii ;iqttremurandu-se Nu e deloc plicuti migcarea mirii'

- Slavi Domnului, astizi marea e calmi ca iazul unei mori'

t4 Ae.z'c/-.fr_ - Nu existi mare cu adevirat calmi, riposti detectivul.lntotdeauna se produc mipciri.

- Daci mi intrebi pe mine, se amestecdriul de marc este noudzeci ta suti. frici.

maiorul Barry

- Acum, griit-a bunul marinar! spuse clericul, zdmbindugor - nu, domnule nraior?

- O singuri dati mi-a fost riu qi asta cind traversamCanalul! Nu te gendi, ista este mottoul meu.

- Ri.ul de mare cste intr-adevir un lucru foarte ciudar.comenti ganditoare domniqoara Brewster. De ce unii oamenisunt afectafi de el gi al;ii nu? pare atdt de nedrept. $i nu arenimic de-a face cu starea de sin;tate a individuiui. Unii indi_vizi bolnivicioyi pot fi lbarte buni navigatori. Cineva mi-a spusdernult ci are legituri cu miduva spinirii. Si -ri "unt.ioameni care nu suporti inelfimile. Nici .u ,ru -i d"r"ur" pr.ubine, insd doamna Redfern este ingrozitor de sensibild. Ieri. pedrumr-rl de coasti cine Harfond, mai, mai ci 9i_a pierdut cunoy '.

tin1a, gi pur ;i simplu s-a agdtat de inine. M-a spus cd, odati, s-ablrrat lajumitatea coboririi pe scara exterioard a Domului dinrMilato. Urcase Eri probleme, dar intoarcerea a fost un calvar.

Atunci ar lace bine si. nu coboare scara pini in pixyCove, observi Lane.

Domniloara Brewste r se strAmbd.Pe mine mi inspiiminti. Este in reguli. pentru cei tineri.

Bficgii Cowan pi miculii Masterman se loiesc tot timpUl peacolo, amuz6ndu-se copios.

Iati ci vine doamna Redfcrn, dupi o partidi de inot.anunle Lane.

- Domnul Poirot ar nebui si fie de acord cu ea, remarcerlomnisoara Brewster. Nu sti la soare.

'l'inira doamni Rcdfern isi dddu.jos casca de cauciuc si isiscuturi plctele. Avea pirul blond-cenuqiu si pielea ei ernanaacea frumusete rece care se asorteazi perlect cu nuanta respec_Livi. Picioarele ;i bralele ii erau loarte albe.

Itl sub soare

- Pare pulin necoaPti printre celelalte'

t5

nu-i a;a? chicoti

3iliit maiorul Barry.- " ir,1oelindr.,-se int.-un halat de baie lung, Christine Redfern

rcn pe plajn 9i apoi pe ffept€ citre ei Avea o fagi albn ;i

ri"ase, arag"la A.i a fi prea atrigdtoare' iar miinilc 9i picioa'

rdc ii erau -i.i 9i d"ti"u,.. Ir zimbi celor prezenli qi se aqezi

.ELturi, acoperindu-se cit mai bine'

Domnigoara Brewster sPuse:

- Ai .A;tigat upr..ierea domnului Poirot' Nu-i plac ama'

u;i ae ptaja. Sp,ltte ci seamini cu nigte bucii dc carne la

ldcdirie, sau cela de genul acesta'

Christine Redfern zambi trist'

- Ag wea eu si pot sta la soare! Dar nu mi bronzez' Fac

&r b{ici !i pistrui ingrozitori pe toate suPrafa}a brafelor'

- Tot e mai bine decat si-!i creasci Pir pe ele ca lui lrenc

e dLmnei Gardener, murmuri domniloara Brcwster' Ca r5's-

'p la p.ivirea iscoditoare a lui Christine' aceasta continue:'Doa-rra

Gu.d"na. a fiDst in mare formi in dimineata asta'

Fri incetare. ,,Nu-i aga, Odell?" "Da' draga mea " Ficu o

p-1, upoi mirturisi: Aq fi vrut, totuli, domnule Poirot' si-i

ii4ijo"ut puEn. De ce v-afi abtinut? De ce nu i-a1i spus ci

-r.i a.i i.nt* "

investiga o crimi oribili ;i ci ucigaSul' un

$t, se numnri cu siguranli printre oaspctii hotelului?

- -Mi-e

teami ci m-ar fi crezut, o[16 Hercule Poirot'

Maiorul Barry scoase un hohot ;uierat:

- N-am nici o indoiali'

- Nu, opini Emily Brewster, nici micar doamna Gardener

l ar fi crezut ci o crimi poate avea loc aici' Nu este locul undc

i iasi la iveali un cadavru!

Hercule Poirot se agiti pu,tin in scaun'

- Dar de ce nu, madetaiscllz? protesti el' De ce si nu apar6

cra ce dumnearoastri numili un ,,cadarru" aici' pe Smugglers'

l{ad?