EfiAI\ITA (,LINE

trnTnLn

tfreditwra rao

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei

CLINE, EMMAretele/EmmaCline;trad.:MariaAciobini}eiprinLingua

Connexion. - Bucureqti : Editura RAO' 2016

ISBN 978-60 6-77 6-159 -7

I. Aciobinilei, Maria (trad')

821.111-31=135.1

Editura RAO

Str. BArgiului nr. 9-11, Bucuregti' Rominia

www.raobooks'comwwwrao'ro

EMMA CLINEThe Girls

Copyright @ 2016 bY Emma Cline

Toate drePturile rezervate

Traducere din limba englezl

Lingua Connexion

@ Editura RAO, 2014

Pentru versiunea in limba romini'

2016

ISBN 978-606-77 6-159 -7

Am ridicat prMrea din cauza risetelor gi am continuat siprivesc din cauza fetelor.

Mai intAi le-am remarcat pirul lung gi nepieptlnat. Apoibijuteriile care reflectau soarele. Erau toate trei destul dedeparte, aga ci nu le-am vizut decit o parte din trisdturi, darnu conta - gtiam ci erau altfel decAt toli ceila\i oameni dinparc. Familiile se inqirau la o coadi dezorganizati, agteptAndcdrnafii gi burgerii de la gritarul deschis. Femei cu bluzecadrilate care se lipeau de iubilii lor, copii care aruncau fructede eucalipt la puii care pireau silbatici gi invadau promenada.Fetele astea cu pirul lung pireau si pluteasci deasupra a totceea ce se intimpla in jurul lor, tragice gi distante. Ca feleleregale in exil.

Le studiam cu o uimire vizibili, neruginat[: pirea imposibilsd se uite gi si mi vadi. Hamburgerul rimisese uitat in poali,iar briza sufla duhoarea de plevuEci dinspre riu. Eram lavirsta la care scanam gi evaluam imediat alte fete, linandscorul permanent in ce privinte eram inferioari, aga ci amremarcat imediat: cea cu pirul negru era cea mai frumoasi.Md aqteptam la asta, chiar inainte si le disting felele. Aveaun aer de parci venea de pe alti lume gi o rochie murdaricare abia daci-i acoperea fundul. Era flancati de o roqcatislibinoagi gi o fati mai mare, imbricati la fel de neingrijit.l)e parci ar fi fost scoasi acum dintr-un lac. purtau ineleieftine care le dublau oasele degetelor. Dansau pe margineaunui prag, frumusefe gi urifenie in acelagi timp gi un val deteami le urma prin parc. Mamele se uitau dupi copii, mAnate

6 EMMA CLINE

de o senzafie Pe care nu o puteau numi' Femeile iEi luau iubitii

J. -a"a. io*.le pitrundea printre copaci' ca intotdeauna -silciile erau moleqite,-"a"t"i fierbinte trecea peste piturile

;;it; pi*i. -, insl zlaa cate se anun]a obiqnuit[ era

i.ru.rluta de cirarea croiti de cele trei fete printre oaleni

simpli. Atrlgitoare 9i neplsitoare ca rechinii care spinteci

apa.

PARTEE INTAT

Totul incepe cu Fordul care se apropie de aleea itgottu,foqnettrl dulce al caprifoiului care ingroaEi aerul de august. Fetele

de pe bancheta din spate se tin de mAna cu geamurile maqinii

coborAte ca si se strecoare noaptea iniuntru. Radioul cinti pdnicand goferul, cuprins dintr-odati de agitafie, il opregte.

Privesc poarta acoperiti inci de beculele de Ia Criciun.Mai intAi dau peste liniqtea cisufei ingrijitorului; acesta trage

un pui de somn pe canapea, cu picioarele goale unul langialtul, ca nigte franzele. Iubita lui e la baie, igi gterge machiajulcare i s-a intins sub ochi.

Apoi casa mare, unde o sperie pe femeia care citeqte

in dormitorul pentru oaspefi. Paharul cu api tremurl pe

noptieri, bumbacul ud al chilofilor. Fiul ei de cinci animurmurl aiureli nedesluqite in somn.

ii aduc pe tofi cu for(a in camera de zi. Momentul incare oamenii inspiiminta{i infeleg c[ firescul viefii lor -inghilitura de suc de portocale dimineala, curba inclinatiluati pe bicicleti - a dispirut deja. Fefele li se schimbi ca niqte

jaluzele care se deschid; u$a se descuie in spatele ochilor lor.

Mi-am imaginat de multe ori noaptea aceea. Drumulintunecos de munte, marea lipsitl de soare. O femeie doboritipe peluzi noaptea. Deqi detaliile s-au mai gters cu anii,schimbindu-gi pielea iar gi iar,la asta m-am gdndit prima daticAnd am auzit uqa descuindu-se aProape de miezul nopfii.

Striinul de la uEi.

10 EMMA CLINE

Am aqteptat o clipi ca s[ descopir sursa' Copilul unui

vecin lovea un tombeion pe trotuar' O c[prioari se zbitea in

tufiE. Doar asta poate si fie, mi-am spus' giligia indepirtat[

din cealalti parte a casei, 9i am incercat si-mi imaginez c?tt de

inofensiv putea si arate locul la lumina zilei' citt de linigtit 9i

lipsit de pericol.--'-Du, zgomotul a continuat, intrAurd brusc in viala real6'

Acum se" auzeau risete in cealalti cameri. voci. vijiitulfrigiderului. Ciutam intruna explicafii, dar mi agllam mereu

J.lJ *ui negru gind. Dup[ tot ce se intimplase' aqa avea sl

se termine. Prinse intr-o casl care nu era a mea' printre lapte]e

ii i"Ui*tif. viefii altcuiva. In picioarele goale - nipidite de

vene varicoase -, cit de slabi avearn s[ par cAnd veneau dupi

mine, o femeie de virsta a doua care se ascunde pe la colluri'

Am rimas intinsi in pat, cu respira(ia tiiati' uitindu-mi

fix la uga inchisl. Aqteptnnd intruqii' ororile pe care mi.le

i;;;; prinzind .o^,,t,' 9i ocupind .calnera' am inleles

cn riu puteam sl fac pe eroina', imi rimAneau doar teroarea

mut[, hurer ea fizicitp" .ut" trebuia s-o suport' Nu aveam si

incerc si fug.

Am coborit din pat doar dupi ce am auzit fata' Avea vocea

sublire Ei inofensivi.beEi nu * fi tt"b"it ca asta si m[ linigteascl

- Suzanne Ei celelalte erau fete qi asta nu ajutase pe nimeni'

Locuiam intr-o casi imprumutati' Chiparosul intunecat'

inghesuit in fala ferestrei, ivAcnetul aerului sirat' Mincam

irir-rm fel necioplit, ca atunci cAnd eram mic[' ghiftuin-

drr--a cu spagheie acoperite cu brinz6' Saltul gol al sucului

h ga, Udam frorile lui ban o dati pe slptimini' ducindu-le

f"'n..ur. la cadi, linAnd ghiveciu] sub.robinet pAn[ cind

ie-i"*f gilgAia de ap[. be multe ori am flcut duq cu

irunzele uscate cizrtte in cadi'Moqtenirea rimasi de pe urma filmelor vechi ale bunicii -

ore intregi cu ea zimbind hrip[re!, cu pirul alanjat inbucle - o io.ur"- in urmi

"u r"r" ani. Aveam grijn de spa{iile

intermediare ale existenlei altora, lucrind ca infirmierdL in

Fetele 11

cas[. imi cultivam o invizibilitate pretenfioasi in haineneatrigitoare, avind pe chip expresia plicuti qi totodatiambigui a unui ornament de peluz6. Partea plicuti eraimportanti, iar trucul cu invizibilitatea era posibil doar atuncicind putea si implineasci lucrurile exact a$a cum trebuia. Cagi cum ar fi fost ceva ce imi doream gi eu. Pacienfii mei eraudiferifi. Un copil cu nevoi speciale, speriat de prizele electriceqi de luminile semaforului. O femeie ln vArsti care se uita Iatalk-show-uri, in timp ce eu ii numiram capsulele de un rozstins de parc| ar fi fost nigte bomboane.

Cand am terminat cu ultima s$bn gi nu am mai gisit alta,

Dan mi-a oferit casa lui de vacanli - gestul amabil al unui prietenvechi - de parci eu ii ftceam o favoare. Luminatorul umpleacamerele cu intunericul neclar al unui acvariu, iar lemnul se

umfla din pricina umezelii. Ca Ei cum toati casa risufla.Plaja nu era prea ciutati. Prea rece, nu erau nici stridii.

Singurul drum prin ora$ era strejuit de rulote instalatepe nigte parcele libirfate - cu rofile pocnind in vint, cuverandele aglomerate cu geamanduri decolorate gi colacide salvare, ornamentele oamenilor sirmani. Uneori fumampufin din marijuana tare gi inlepitoare a fostei mele gazde, peurmi mergeam la magazinul din orag. Era o sarcini pe careo puteam indeplini la fel de bine ca spilatul unui vas. Era fiemurdar, fie curat, iar eu mi bucuram de astfel de perechi deactiviti[i, de felul in care punctau ziua.

Doar rareori vedeam pe cineva de afarl. Singuriiadolescenfi din orag pireau si se sinucidi in feluri cumplitde rurale - am auzit de felul in care igi zdrobeau camionetelela doui dimineafa, de rimasul peste noapte in garaj care se

sfdrqea cu intoxicafie cu monoxid de carbon, am auzit de unfundag mort. Nu gtiam daci era o problemi a celor care igiduceau viafa la [ari, n[scutl din prea mult timp liber, dinplictiseali, sau excesul de vehicule de agrement, sau daci erao chestie proprie Californiei, o frdnturd din obsesia pentrucascadorii riscante gi stupide.

Nu intrasem deloc in api. O ospitirifi de la cafenea mi-aspus ci era locul de reproducere al marilor rechini albi.

12 EMMA CLINE

Au ridicat ochii din strilucirea albi a luminilor din

bucitlrie ca nigte ratoni surprinEi la tomberon' Fata a lipat'

Biiatul a rimas in picioare, iung qi deqirat' Erau doar ei doi'

Inima imi bltea cu putere, dar erau atAt de tineri - localnici'

,rr-"- gindit eu; intii pe furig in casele de vacan![' Nu aveam

s[ mor.

- Ce mama dracului?

Bliatul a pus jos sticla cu bere, fata s-a agilat de^el' Biiatul

pirea de vre6 dou[zeci de ani, cu pantaloni cargo' $osete albe

irrult., acnee rozalie sub firiqoarele din barbi' Ins[ fata era o

pugtoaicl. Cincisprezece-gaisprezece ani' cu picioarele albe cu

tente alblstrii.Am incercat s6 par cit mai autoritar[' adunind tivul

tricoului in jurul coaps"lor' Cind am spus ci sun la polilie'

biiatul a Pufnit Pe nas.

- N-ai decAt.

A strins-o Pe fati mai aProaPe'

- Suni la Polilie. $tii ce?

$i-a scos telefonul mobil'

- La dracu', ii sun eu.

Fiorul de groazApe care-l simleam in piept a displrut brusc'

- |ulian?imi venea s[ rid - ultima oari cAnd il v[zusem avea

treisprezece ani Ei era slibinog gi,diform' Singurul fiu al

i;i 6; 9i al lui Allison' I se acordase o atenlie exagerati'

fusese dus la concursuri de violoncel in tot vestul Statelor

Unite. |oia, avea profesor de mandarin[' cu barba castanie

gi vitamine gumate, pavLza pirinteasci impotriva "$T"lY'Toate didusere greE,'iar el sfirEise la CSU in Long Beach

* irrrirr.. imi i'minteam ci avusese niqte probleme acolo'

O exmatriculare sau o varianti mai pulin gravl' se auzis.e

ceva de un an la un colegiu mai mic' |ulian fusese un copil

timid, nervos, care se temea de mincirurile necunoscute 9i

radiourile de maqini. Acum era ofelit' cu fr6Lnturi de tatuaje

."r"-i ieEeau de sub bluzi' Nu-Ei amintea de mine' de ce ar fi

A.ot-oi'E.um o femeie in afara ariei lui de interes erotic'

Fetele 13

- Stau aici pentru cdteva siptimdni, am spus eu, congtienticd eram in picioarele goale gi jenati de toati melodrama cualuziala polilie. Sunt prieteni cu tatil tlu.

Vedeam ci se striduia s6-qi aminteasci, si dea un senssitua[iei.

- Evie, am spus.

Tot nimic.- Locuiam in apartamentul acela in Berkeley? Ldngi casa

profesorului tiu de violoncel?Dan gi |ulian veneau uneori la mine dupi leclii. |ulian bea

lapte cu pofti qi imi zgdria picioarele de la mese cu lovituri cade robot.

- Ah, la naiba, a zis |ulian. Da.Nu-mi dideam seama daci-gi amintea cu adevirat de

mine sau doar invocasem destule detalii liniqtitoare.Fata s-a lntors spre fulian, cu fala la fel de lipsiti de orice

expresie ca o linguri.- E-n reguli, iubito, a zis el slrutdnd-o pe frunte - un gest

de o bldndefe neagteptati.

fulian mi-a zAmbit gi mi-am dat seama ci era beat sau poatedoar drogat. Avea fap soioasi gi o umezeali nesindtoasi pepiele, dar educafia lui elitisti qi-a intrat imediat in drepturi cunaturalefea unei limbi native.

- Ea e Sasha, a zis el lmpingind fata in fali.- Salut, a ciripit ea ruginati.Uitasem partea asta bleguli a adolescentelor: dorinfa de

iubire atAt de evidenti pe figura lor, incdt mi-era mie jeni.- $i Sasha, a spus |ulian, ea este...

Ochii lui |ulian se striduiau si mi fixeze.

- Evie, i-am amintit.- Agu, a spus. Evie. Ce chestie!A biut din bere, din sticla arimie care captarazelede lumini.

Se uita dincolo de mine. Privea in jur la mobili, la lucrurile depe rafturi, de parci era casa me4 iar el doar un striin.

- Doamne, probabil ai crezrfi cI dim o spargere sau ceva!

- Am crezut ci suntefi localnici.