Ryszard Legutko

Triumful omului de rf,nd

Traducere din limba poloni gi note de

Constantin Geambagu

Casa Cdrlii de $tiinfdCluj-Napoca,2017

socialigtilor nu a reugit, gi anume aseminarea omului cusistemul gi a sistemului cu omul.

Daci istoria umanitilii va mai scrie gi alte capitole,nu gtim, degi un rispuns pozitiv - dupi o minte sindtoasi -pare verosimil. Dar nu este vorba despre faptul ci totdeaunase vor nagte impulsuri noi, mode, schimbiri de accen! marievenimente gi alli factori impredictibili, cu impact asupramersului istoriei gi a modului de gAndire. Despre oschimbare realS se va putea vorbi abia atunci, cAndconcepfia de pAnd acum asupra omului igi va epuizapoten;ialul gi va fi recunoscutd ca inadecvati. Abia atunci sevor putea natte sau rena$te alte naraliuni - primele caurmare a unei noi experienfe, celelalte ca urmare aactivizirii unor sfere ale memoriei colective, nevalorificatede multi vreme -, permifAndu-ne sd privim in alt feldestinul omului gi visurile indivizilor gi ale colectivitifilor. Oasemenea perspectivi nu poate fi exclusi, degi in vremurilede astdzi, ins5gi punerea ei in discufie stArnegte furia giironia celor care s-au dezobignuit cu asemenea peregriniriale spiritului uman gi simt o teami superstifioasi in fatraplrisirii teritoriilor sigure ale ortodoxiei democrat-liberale.

Mai existi o eventualitate. Probabil, naraliuneamoderni, finalizAndu-se in ultimul siu capitol pe care ni-ldezviluie contemporaneitatea, nu este una dintre multelenaratiuni ce poate fi inlocuiti de altele, ci constituie mesajulunui adevdr elementar despre om. Dupi multe aventuri,suiguri gi coborAguri, exaltiri gi injosiri, crime oribile gideznidejdi colective, acesta a dobAndit, in sfArgit,sentimentul exact al adevirului despre sine. Dacd a$a staulucrurile cu adevirat, atunci schimbirile esenliale dinistoria viitoare a omului, dincolo de schimbdrile in mai riu,nu vor mai fi posibile. O asemenea eventualitate va fi pentruunii mirturia viguroasi a atingerii de citre om a unei stlridurabile a existenlei sale naturale, iar pentru altii,confirmarea finali a precaritSfii sale incurabile.

Cuprins

Introducere .................. ........................7Capitolul I ISTORIA ........................L7Capitolul al ll-lea UTOPIA.... ........60Capitolul al III-lea POLITICA. ......98Capitolul al IV-lea ID8OL0GIA................. .....L48

Capitolul al V-lea RELIGIA... ......I77Capitolul al Vl-lea OMUL........ ..,zLLincheiere.. ....................245

2so I 2s1. I

$i un regim, gi cel5lalt creeazi - cel pu;in la nivelulinterpretirii ideologice oficiale - o asemenea atitudine fafbde lume datoriti cireia omul se simte mult mai liber decAtvreodati in trecut. Abandoneazi o uriagd parte dinlegiturile de loialitate gi obligativitate care pani atunci ilimpiedicau: religioase, nafionale, referitoare Ia moravuri,mediu, traditie, autoritate. Se simte proaspit, sdndtos,suveran gi puternic, de aceea privegte cu mili pe ceivArstnici ce se zbat mai departe in legdturi artificiale giirafionale, pe care le-a impus tradilia. Singura lui obligatrie,pe vremea cAnd triia in socialism, era socialismul, iar acum,democra;ia liberal5. Restul poate fi neglijat.

De aceea omul socialist gi cel democrat-liberal nudoar ci nu mai au memorie, dar lupti impotriva ei, iirelativizeazd cu pasiune mesajul gi o persifl eazd, ca pe unbalast nefolositor. Cei care se opuneau comunismului deobicei apdrau memoria in fafa uitdrii, infelegAnd ci lipsaacesteia intlrea un regim prost. Doui dintre cele maiimportante antiutopii ale secolului XX - Anul 1984 de Orwellgi Noua lume minunati de Huxley - au aritat cum creareaomului nou se face, printre altele, prin gtergerea memoriei. inmomentul cdderii comunismului gi al instauririi noii ordinidemocrat-liberale aproape de la o zila alta, ea a inceput si fieatacati gi considerati o povari piguboasd, care il face pe omsi se migte cu greu in lumea contemporani. Ambele regimuris-au hrinit gi consolidat prin lipsa de memorie a oamenilor.

In acest loc se impun alte intrebiri, qi anume cuprivire la cauzele profunde ale acestor similitudini ,i laconsecinlele lor pe termen lung. Sunt intrebdri dificile, darmeriti si le punem. Existi o cauzi elementari care face cacele doui sisteme, in aparenli diferite, si fie legate prin atAtde multe elemente? Dach da atunci ce perspective secontureazi in fafa civilizafiei occidentale? Nutresc speranfaci in plrlile finale ale chrlii sugerez anumite rispunsuriposibile.

L6l L7l

Capitolul IISTORIA

1,

Socialismul gi democralia liberald se leagl intre eleprin perceperea similard a istoriei. Lumea - afirmi adepliizrmbelor sisteme, ciutAnd justificdri in continuare - nu doarci se schimbl gi evolueazi intr-un proces linear, ci seperfecfioneazi, iar cea mai convingitoare dovadd deperfeclionare - adaugi ei - este tocmai nattereasocialismului gi a democrafiei liberale. $i chiar daci lumeanu devine mai buni in orice interval de timp gi orice loc, artrebui si se perfecfioneze, finand cont de tendinlele umaneinndscute, iar ambele regimuri rdspund cel mai bine gieficient unor asemenea tendinfe.

Despre conceperea istoriei in socialism, mai ales inversiune marxisti, s-au scris multe opere savante. Cea maisimpli versiune, cea care a fost rispdnditi printre cei micidin socialismul real, suslinea cd socialismul va invinge cusiguranfd gi va stipAni peste tot, chiar gi in Statele Unite,precum gi indepirtata Africa gi pe orice alt continent. inversiunea lui Marx, aceasti idee era exprimati intr-un modmai complicat. Marx gi colaboratorii sii, precum gimajoritatea urmaqilor, nu se ocupau neapirat de socialismca fel al istoriei gi nu analizau detaliile institufiilor politicesocialiste. Era o perspectivi destul de imaginari gi decefoasd. Pe ei ii interesau mai degrabianaliza capitalismuluigi trecerea de la ceea ce era in prezent la regimul dorit inviitor. Aceastd trecere era conceputd in mod divers, maimult din punctul de vedere al diferitelor ciritici ale

capitalismului decAt ca strategie de a se ajunge la scopuriconcrete gi formulate cu precizie.

Descrierea procesului istoric care a dus la comunisma avut trei variante. Potrivit primei4 socialismul/comunismulconstituia ultima fazd a dezvoltirii sociale, ce avea sd decurgidin descoperirea de citre Marx a legilor de guvernare aistoriei. Deseori este citat Engels cAnd a spus, in cuvAntul siula inmormAntarea lui Marx, ci aga cum Darwin a descoperitlegile de guvernare a naturii, tot astfel Marx a descoperitlegile de guvernare asupra societdfii. Din aceste legi rezultl -gi nimeni nu este in stare si schimbe acest lucru - cisocialismul va da la o parte capitalismul, deoarece acesta estemersul istoriei; la fel, in naturi unele specii le-au inliturat pealtele, fiindci acest lucru decurgea din structura proceselornaturale. Ulterior, liberalii au atacat puternic aceasticoncepfie, de exemplu Karl popper in cir[ile sale despreistorism gi totalitarism, demonstrAnd ci realitatea istorici giStiinla istorici sunt altceva decAt natura gi concepfiile cuprivire la naturi gi ci nu pot fi descoperite legile istoriei. Cineformuleazd asemenea legi, acceptAnd obiectivitatea lor - agacum fficeau comunigtii -, acela nu doar ci face o eroare demetodologie, ci deschide cAmpul arbitrarului politic gi, caurmare,-justificd violentA precum gi canibalismul.

in firile comuniste, gAndirea istorici era transpusiasupra unei formule suplimentare, simple, dar importantepolitic. Comunismul va stipAni peste tot - se spunea, darexistd firi mai avansate gi mai pulin avansate pe acest drum.Cea mai avansati era, firegte, Uniunea Sovietici. Susfinitoriilegilor istoriei trigeau concluzia de aici ci toate celelalte ;irivor trebui si traverseze aceleagi etape prin care a trecut|ara Sovietelor. Mai tArziu, aceasti concluzie riguroasi afost modificati gi a inceput si se vorbeasci despre formenationale specifice prin care se ajunge la socialism, deexemplu calea polonezi spre acest regim. Ideea a prins, dar

181

nu trebuia sd se exagereze, clci exista ameninfarea de a fiscos din,,lagdrul trSrilor socialiste".

Recurgerea la legile istoriei nu a fost singura idee cuprivire la trecerea la socialism. O alte idee se referea laacliunea congtientd a omului: societatea putea fi impinsdinainte, intr-o alti etapl de dezvoltare, de cdtre un grup careera congtient de rolul sdu istoric. La intrebarea cine anumetrebuia sI fie acel grup, se rlspundea diferit. Cel maifrecvent rispuns se referea la clasa proletariatului. Dar altrii- de pildi Lenin - vorbeau despre partidul care eraavangarda acestei clase. De asemenea, acest grup eraufiranii, mai ales in tririle in care nu exista industrie, agadarnici clasd muncitoare. Se vorbea despre popoarele dinLumea a Treia, iar in versiune occidentald, despre studenliqi intelectuali. in Polonia Populari se recurgea retoric la,,poporul muncitor de la orage gi sate", principalul suveranpolitic, dar in practicd gi in solufiile de sistem era menlionattotdeauna partidul comunist ca avangardd gi grup director.Lui i se atribuiau na;terea gi consolidarea comunismului inPolonia, lui ii era incredinlati puterea exclusivl de a faceschimbiri gi de a gisi solutrii in legdturi cu ceea ce este inconcordanli cu procesul obiectiv al dezvoltirii socialismuluigi ce anume frAneazi acest proces. La fel se intAmpla gi incelelalte ldri comuniste, unde avangarda clasei reprezentaintegral nu doar aceasti clasd, ci intreg poporul care setransforma destul de repede in aceasti clasi.

A treia idee cu privire la trecere, cea mai complicatigi mai greu de transpus in categorii politice, descindea dinpremise antropologice speciale, potrivit cirora evolu$aistoricl a omului tindea spre atingerea plenitudinii naturiiumane. Leszek Kolakowski in trilogia sa despre marxism3 a

r L. Kolakowski, Principalele curente ale marxismulut, vol. I, Fondatorii,traducere din limba englezi de S.C. Drigan, prefali de VladimirTismdneanu, Bucuregti, Ed. Curtea Veche, 2009, vol. ll, Vdrsta de aur,traducere din limba englezi de Cetelin Cindea, Emanuel-Nicolae Dobrei,

1el

fdcut din aceast5 idee cheia de bolti a infelegerii intregiitraditii marxiste. Aspiralia citre socialism nu era, agadar,impusi doar de intenlia de a realiza un plan institufionalconcret sau pur gi simplu de dorinla de a invinge in luptapentru puterea de a duce o politici de dreptate sociali.Toate aceste acfiuni, tendinfe, dorinle gi strategii decurgeaudintr-o sursi mai adAncd, gi anume din recuperarea de citreom a plenitudinii existentrei sau din punerea in valoare aintregului potenlial al naturii sale.

Acest motiv antropologic-umanis! oarecumintortocheat gi expus intr-un limbaj mai pulin comunicativ almetafizicii germane avea si joace un rol important in istoriamarxismului. Din cand in cand era invoca! mai ales in secolulXX, cAnd comunismul devenise un regim al crimelor gi alterorii, in scopul de a arita fafa umani a socialismului gi de aopune socialsmului bolgevic aceastd formi innobilatd, cerecurgea la izvoare antropologice. Aceasti concepfie eralegati de Marx in perioada de tinerele, cAnd se afla subinfluenla lui Hegel, fiind opusd in schimb bdtrAnului Mar>c luiEngels gi lui Lenin, gi indirect Uniunii Sovietice gi partidelorcomuniste, patronate - ata cum se demonstra - de cdtrebitrAnul Marx, Engels gi Lenin.

Chiar la Karl Marx, aceste trei idei nu erau delimitate,ci constituiau aspecte ale aceluiagi proces care cuprindeaistoria in ansamblul shu. Existau legi ale istoriei - obiective,care ofereau posibilitatea de a prevedea mersul istoriei - carese realizau prin a4iunea unor grupuri de oameni tot maicongtiente de rolul lor istorig in primul rAnd de partidelecomuniste; datoritd acestor schimbiri, obiective, gi in acelagitimp produse in urma unei acliuni congtiente, se realizaplanul prin care umanitatea ajungea Ia deplina congtiinfi desine. In Iumea comunismului real nu exista o preocuparedeosebitd in ceea ce privegte unitatea acestor trei elemente,

Bogdan Florian, Tereza Brinduga palade [coord.), 2010; vol. III,PrdbuSirea, traducere de S.C Drdgan ,2010, n.t.

201 2Ll

deoarece o versiune sau alta a istorismului depindea decircumstanfe gi de linia partidului in momentul respectiv.

Este important sd nu uitlm insi cd aceasti conceptiecu privire la istorie, in care socialismul a constituit punctulculminant, nu era o simpld schemd de succedare aregimurilor bazate pe descoperirea mai mult sau mai pufintntAmplitoare a mecansimului schimbirilor politice. Istoriacuprindea transformdrile umane in ansamblul lor, incluzAndaici natura umand, congtiinfa, genul relaliilor sociale,justifia, institufiile, chiar gtiinla gi arta. Grupul care igiasuma rdspunderea pentru schimbiri, actiona, agadar, de lainceput ca un grup pdrtinitor sau de partid, aproapemarginal in contextul sistemului politic oficial, dar inprocesul in care se ajungea la finalul istoriei urma si atragidupd sine gi sd transforme - treptat sau pe calerevolufionari, pagnic sau prin forld - totul, ridicind speciaumani pe o noud treapti, necunoscuti pAni atunci. Cevacare intr-un anumit moment al istor.iei se prezenta ca parte,partid sau fracfiune cdpdta legitimitatea arhitectului unuiintreg: pe termen scurt, a intregului unei societifi: ruse,poloneze, germane, pe termen lung, a intregii umanitdti.

Situarea in opozilie cu acest proces nu era posibilidin punct de vedere intelectual, sau in orice caz socialigtilorli se pdrea o pagubi extremd gi o prostie de neinleles. Dupipdrerea lor, persoana care s-ar fi opus ar fi agezat ceea ceeste parfial, limitat la o singurd clasi [una care se aflainfazade declinJ, anacronic, istoric perimat, degenerat, asupra aceea ce era general, necesar, cuprinzAnd intreaga omenire.Era evident cd istoria trebuia si dea dreptate socialigtilor gici se cuvenea doar sd agteptdm ribditori, urmirindsemnalele victoriei ce avea si vini. Teza potrivit cireiaistoria acorda treptat dreptate socialigtilor a fost dezbitutiin numeroase tratate, romane, filme gi piese de teatru. Erade ajuns si te uili intr-un ziar sau si dai drumul la radiopentru a te convinge de veridicitatea ei implacabili.

in pofida credinlei febrile in rationalitatea istoriei,perspectiva mai indelungati a sosirii socialismului generaluman s-a indepirtat insi la un moment dat, gi s-a indepdrtatatAt de mulq incAt a incetat si mai fie Iuati in serios. poateci istoria acorda intr-adevir dreptate socialismului, darsemnalele aprobative pe care le trimitea erau din ce in cemai slabe: revolulia mondiald nu se apropia gi deocamdatinimic nu o prefigura.

Dupi nagterea gi stabilizarea lagirului socialist ainceput si devini obligatorie perspectiva mai scurtd, carecuprindea intreg poporul gi, pe o scard mai largi, intreagacomunitate socialistS. Fusese abandonati ideea de a-icadorisi pe toli oamenii de pe pimAnt cu binefacerilesocialismului, in schimb, cu fortre sporite a inceputpreocuparea fa!5 de fdrile care au avut norocul de a se aflape orbita socialisti. Dupi cum se credea, succesul lordepindea de ritmul gi de gradul de pitrundere asocialismului in toate domeniile de viafi. Mai concret, acestlucru insemna, printre altele, ci in aceasti comunitate totulurma si fie transformat in procesul de dezvoltare in aga felincAt si poati fi considerat de partidul de guvernimAnt cafiind socialist. Aveam o societate socialisti, gcoli giuniversitifi socialiste, familie socialisti, morali socialisti,un timp chiar arti socialisti gi realism socialist. Socialistiera gi patria, socialist era cetdfeanul, socialisti era economiain care se desfigura intrecerea socialisti in munci. MaitArziu, aceasti frazeologie a fost schimbatd ugor, limitAndsfera de folosire a adjectivelor. in loc si se vorbeasci de,,familia socialist5", se vorbea despre ,,familia din societateadezvoltatd" sau despre ,,tcoala din societatea socialistidezvoltati". Schimbarea lexicului oferea uneori temeiulpentru a trage concluzia ci impulsul regimului a slibit, dartendinta principali se menlinea in continuare.

Ce insemna in practicd un asemenea limbaj? inprimul rAnd era un semnal ci potrivit partidului, adici

puterii supreme gi ultimului arbitru, totul gi toli participl laopera de ,,construire a socialismului" gi cd de la aceastioperi nu te poli sustrage; cine se sustrdgea era suspectat inprincipiu de prostie, de rele intenfii, iar de obicei gi de una,9i de alta. Chiar gi organizaliile relativ independente -pufine de altfel - trebuiau sd depuni regulat diferitedeclaralii cum cd gi ele, pe mdsura posibilitdtrilor, participila aceastd operd sau cd apreciazd valoarea demersului insine. Uneori construcfia insemna - mai ales la inceput -restructurarea radicald care avea sd schimbe totul gi si nulase nimic ata cum era. Au triit acest lucru facultilile, gcolile;i toate organizaliile care, restructurate dupd structuraregimului socialist, gi-au pierdut prestigiul gi au decdzut.

Vreme indelungati, construirea socialismului eraprezentatd ca o intrecere cu capitalismul gi cu societateaburghezi: cu cAt deveneam socialigti, cu atit mai pulin eramcapitaligti gi cu atAt pozifia noastri in competilie deveneamai bund. Mai tArziu, retorica intrecerii s-a linigtit, fiindcislibise entuziasmul de a fi fruntagi gi se micgoraserd ganselede a izbAndi. Rdmisese insi deprinderea, fie gi verbali, aopoziliei fali de ceea ce era capitalist gi burghez, clciaceasti idee nu era de ajuns sd fie repetati - socialismul,intr-o formd sau alta, era predestinarea noastri. Pentru noi,cei care triiam in ,,lagirul firilor socialiste", istoria a fostpecetluitd. Pe reconstruclia vechilor structuri burgheze nuse mai putea conta, cdci ouile din care se ficuse omletadispiruserd de mult. Trebuia mai curAnd sd-gi cautri un loc innoile structuri socialiste, si le domesticegti gi si te adaptezila cerinlele elementare ale rafionaItefli. Iar daci aveau siapari elemente capitalist-burgheze, constituind din cAnd incAnd o concesie necesard pentru a salva lara de vreocatastrofd dramatici, ele trebuiau sd apari sub emblemasocialisti.

231

2

Democratia liberali nu a avut gi nu are o concepfieoficiali cu privire Ia istorie, care si poati fi atribuiti vreunuiautor. Nu are un Marx, Lenin sau Lucdcs. Dar inci de lainceput Iiberalii gi democralii s-au folosit de o schemiistorici specificf prin care erau usor de identificat gi careapirea deseori in diferite concepfii pe care le formulau, dar giIa un nivel mai pufin abstrac! in opiniile populare gistereotipurile considerate drept reprezentative pentrugAndirea liberalS. Potrivit acestei scheme, istoria lumii - incazul liberalismului - este istoria luptei pentru libertate cudugmanii ei, diferifi, in diferite etape istorice, care combiteauinvariabil ideea in sine de libertate, iar - in cazul democraliei- istoria luptei pentru puterea poporului impotriva tuturorcelor care, timp de secole, au linut poporul iub opresiune.Ambele orientiri politice - liberalS gi democratd - au avu!agadar, acelagi dugman, gi anume tirania cAt mai ampluinfeleasi, un dugman care a cipdtat de-a lungul istorieiumanit5lii variate ipostaze, caracteristice pentru o epocl saualta. CAnd era monarhi4 cAnd Biserica sau oligarhia. indiferite tdri gi in diferite traditrii, dugmanul principal allibertitii era prezentat in mod variat. Dupi cum scria JohnStuart Mill intr-un fragment din eseul introductiv desprelibertate: ,,lupta dintre Libertate gi Putere constituie cea maivizibil5 trisituri a istoriei din cele mai timpurii vremuri pecare Ie cunoagtem".

La un moment dat in Anglia s-a delimitat concepliaistorici, numiti whig, care exprima exact drama esenfiali aistoriei politice din aceasti !ari. Potrivit acestei concepiii,istoria civilizafiei britanice insemna istoria extinderiiliberffiIii, a garanliilor juridice ale acesteia, precum gi istorialisirii in urmi a relelor practici cu privire la sistemul unic deputere, la puterea arbitrarS, rdmasi dincolo de controlulpoporului gi al parlamentului. Vorbind concre! istoria Angliei

241 2sl

poate fi intreleasi - aga cum s-a procedat in mai multe rAnduri -ca o poveste despre nagterea parlamentarismului 9i amonarhiei constitufionale, laolaltd cu un sistem juridic specificde sancfionare a acesteia.

Perspectiva Whig cu privire la istoria Angliei poate fiprivitd intr-un context mai amplu. Au existat 9i autori care auabordat aceaste istorie ca model debazd'al evolufiei libertifii:daci am prezenta istoria ideii de libertate in civilizaliaoccidentali - afirmau ei -, atunci reprezentarea cea maimaturd, cea mai inrdddcinatd in legi, institulii 9i obiceiuri,exprimAnd in mod clar mecanismele libertilii, s-a manifestatln istoria Angliei. Aga considerau in primul rind numerogiianglofili, incepAnd cu lluminismul gi incheind cu FriedrichIlayek. Dar gi alte gdri se mAndreau cu succesele in luptalibertifii impotriva tiraniei. Cazul polonez, indeosebi inversiune romantici, se distinge printre celelalte prinoriginalitate.

in mod firesc se nagte intrebarea: ce se va intAmpla lafinalul istoriei, cAnd libertatea va repurta victoria asupratiraniei. Socialismul a oferit aici o viziune care a cuceritrnilioane de oameni, degi nu era destul de clard. Se vorbeadespre mult timp liber, de eliminarea aliendrii, de prestareaunei munci care si aducl satisfacfie 9i implinire, denalionalizarea mijloacelor de produclie, de repartizareabunurilor in funclie de nevoi. Nu se prea gtia ce aveau siinsemne toate acestea in sens mai concret. CAnd a apirutcomunismul sovietic, unii spuneau ci acest regim este de faptceea ce urmdreau profelii socialismului, altii se impotriveauacestei idei, afirmAnd c5, de fap! comunismul real este omonstruoasd denaturare a socialismului adevirat, iar al;iidemonstrau ci regimul sovietic constituie abia o fazl detranzifie, ceva mai nepldcuti, dar indispensabild, sprerealizarea viitoare a idealurilor socialiste. finAnd seama deneclaritatea reprezentirilor a ceea ce avea sd fie adeviratulsocialism, in fiecare dintre aceste pdreri exista o urmd deraf iune.

In viziunea liberali, degi mai pufin cuceritoare pentruinimi gi spirite, exista ceva mai multd concretefe. Momentulde riscruce al liberalismului era vizut in caracterul siucooperatist, ce avea sd duci omenirea la un stadiu dedezvoltare mai inalt, numit in acele vremuri era comerfului.Se incheiase - dupi cum se afirma - epoca conflictelor, arizboaielor, a violenfei; venise vremea colaboririi, abunistirii gi a progresului. Epoca liberali - vorbind pe scurt- era o epocd de pace. Cel pufin aga gAndeau despre eaAdamSmith, Fr6d6ric Bastiat gi alli liberali clasici. Astizi, lucrulacesta nu suni deosebit de patetic Ai de original, dar nutrebuie si uitim ci in acele vremuri rdzboiul era o experienfiatotprezenti gi de aceea perspectiva pdcii se prezenta ca oispitS, aproape nerealisti, iar concepliile care o justificau, seremarcau prin spiritul lor temerar.

Immanuel Kant in renumitul siu eseu, scria despreagternerea epocii de pace vegnici intre republicani.Interesant insi era faptul ci, potrivit lui Kant, acea eribinecuvAntati putea fi, ba chiar ar fi trebuit si fie, precedatdde faza absolutismului iluminist. Eseul sdu despre iluminism,in care anunla sosirea unei noi epoci in evolufia umanitifii,era in esenti o mare laudi la adresa absolutismuluimonarhiei prusace. Kant considera - la fel ca mulfi alfii - ceabsolutismul luminat exprimi mai bine spiritul de libertate gipregitegte mai eficient pentru practicarea lui decAtdemocralia inoportuni. intr-o asemenea democralie vedeamai degrabi izbucnirea unor aspiralii imature ale oamenilorce abia iegeau din faza adolescenfei. Democralia maturl,adecvati pentru oamenii maturi, abia urma si vini odati cudezvoltarea spirituali a omenirii.

Autori precum Spionoz4 care scriau migulitordespre democrafie, condi;ionau lauda ei de indeplinireapreliminari de citre cetileni a unor inalte exigenfe de naturiintelectuali gi morali. Ei considerau cd tirani4 despotismulsau alte regimuri anacronice frAnau dezoltarea capacitdlilor

261

omului, oprindu-i evolulia Ia un stadiu prematur, in carespiritul nu se manifesta independent gi plenar; odati cut:liminarea lor, avea si inceapd o munci - in parte spontani,decurgdnd din dorinla interioard a spiritului spreirutoperfecfionare, iar in parte impusd de suverani luminati -('are ar fi generat pdnd la urmi o societate mai buni, alcituitltlin indivizi mai buni gi mai infelepfi.

Comparalia dintre conceptia democrat-liberald cuprivire la istorie gi cea socialisti arati o comunitate clard deargumente, precum gi de reprezentiri ale procesului istoric.(lcle trei motive care se intilnesc la Marx igi au echivalente intradilia liberali gi democrat5. Existi acolo convingerea cuprivire la unidirecfionalitatea istoriei, ce tinde implacabil gitriumfal spre epoca pdcii eterne sau, intr-o alti abordare,.spre civilizalia comerfului gi a colabordrii, pe care omenirea ova atinge datoriti victoriei libert5lii asupra tiraniei. Mai avem:rcolo corespondentul programului de acliune umanicongtientd, degi condus nu de partid, ci de intreprinzitoriactivi, de orice fel de militanli pentru libertate, precum gi degrupuri minoritare distincte, de elite gi suverani luminali,care pregitesc omenirea - rimasi pAni acum in robiaignoranfei - pentru o noui realitate. in unele concepliiintAlnim, in sfArgit, cel de al treilea motiv, adici procesulsuprapus peste schimbirile istorice prin care omul ajunge larnaturitate gi independentd intelectuali, un proces descrisintr-un limbaj mult mai relinut gi disciplinat decAt in viziunearomantici germani, pe care o gisim Ia Karl Marx, dar caretinde totodatd spre punerea in migcare a intregului potentialcreator, prezent in firea omului, in condi;iile unui statrnodern, eliberat de ignoranti gi de superstilii.

271