Home >Documents >Sfinlii Parinfi despre originile qi destinul cosmosului omului parinti despre originile si...

Sfinlii Parinfi despre originile qi destinul cosmosului omului parinti despre originile si...

Date post:31-Aug-2019
Category:
View:17 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Sfinlii Parinfidespre originile qi destinul

    cosmosului si omului

    pr. Ioan Icd srdr. Alr,xeNDRos Ker-orvnRos

    diac. Andrei Kuraevpr. Doru Costache

    Ed. a II-a adiugitd

    volum realizat;i prefalat depr. Ioan IcI sr

    (DEISISSibiu 2003

  • Cuprins

    Dr. Kalomiros despre facerea lumii, iad qi slavamateriei gi terapia discursului religios qi pedagogical Bisericii (pr. IoaN IcA) . .

    Cele Ease dimineli (dr. AlexaNDRos I(ALoMrRos) . . . . . . 15Sfatul cel veqnic (dr. ArexaNDRosKALoMmos) . 75Riul de foc (dr. ALExANDRos KALoMrRos) . . . . 123Slava materiei (dr. AlaxaNnnos Karournos) . 169

    *

    Ortodoxie gi creafionism (diac. ANDRET Kuneav)

    Logos, evolulie gi finalitate. Spre o solufie

    183

    247

  • Dr. Kalomiros despre facerea lumii, iadqi slava materiei gi terapia discursului

    religios qi pedagogic al Bisericii

    pr. IoaN IcA

    Inceputul 9i sfhrqitul lumii gi al umanitdfii, misterul origi-nilor gi al sfdrqitului, destinul nostru temporal qi etern au fostde-a lungul veacurilor o preocupare obsedantl a religiilor qifilozofiilor. Problematica protologicl gi eshatologici e pre-zentd,in toate culturile umanit5lii, incepAnd cu omul arhaic Aisffirgind cu omul modem qi, tot mai mult, postmodem con-temporan. Imaginalia mitologic[ qi speculalia fiozofrcd auconstituit principalele forme ale r[spunsului uman dat acesteienigmatice probleme. incepdnd cu Grecia anticd, acestoraavea si li se opuni in cultura europeani qtiinfa, la sffirgitulAntichitltii apir6nd qi solicitarea Revelafiei cregtine. Mitolo-gi4 filozofia, gtiinla pi teologia vor constitui astfel parteneriiunui dialog peren, c6nd pagnic, cAnd polemic, care constifuie5i substanfa qi orizontul de nedepiqit al culturii europene p6ndin zilele noastre.

    Privind lucrurile din perspectivd creqtind, teologia Bisericiia incercat mereu sd exprime gi s[ justifice Revelafia biblicdprivitoare la geneza gi sffirqitul omului gi lumii in delimitare;iisau convergenli apologetic[ cu viziunile paralele ale filo-zofiilor gi qtiinlei dominante intr-o epoci sau alta. in Anti-chitate Ei in Evul Mediu in prim-plan a stat realizarea uneiconvergenle in acelagi timp critice gi pozitive intre Revelaliabiblica frlozofta neoplatoiric[ ori aristotelici qi gtiin]a astro-nomicd ptolemeici la care se adiuga medicina galeniend.Pornind de aici, teologia medievali a creat un model al gene-

  • zeibazat pe integrarea datelor revelate intr-un sistem al lumiioferit de filozofia gi gtiinla antic6. Acest sistem teologico-filozofic cu puternice valenle sociale conservatoare a fostins[ dinamitat, incepdnd cu Renagterea, de gtiinfa modern[clasicl galileo-newtoniani. Pe fondul mentalitdlii iluministedin secolul XVIII gi al pozitivismului din secolul XD(, pdreasi se fi instaurat un conflict iremediabil qi definitiv intre gti.in!6 9i teologie (Biblie), intre raliune gi credin!6. O ultimlfazd a acestui conflict l-a reprezentat manipularea ideologicdagresivd a gtiinlei in sens materialist gi ateist militant insocietdlile est-europene aflate sub dominalia comunismuluimarxist-lenini st-stalini st.

    Pentru atenuarea acestui conflict s-au incercat diversesolulii apologetice, combin6nd o atitudine pozitld, respectiv,negativi (de respingere) a qtiinlei modeme gi o lecturi realisti,respectiv, simbolicd a datelor revelate ale Bibliei. Nici unadin incercdrile de congruenfd nereuqind si se impun6, Eerrczagi sfhrqitul lumii, raiul qi iadul, au continuat si fie problema-tice pentru conqtiinfa omului contemporan. Ceea ce a fost gieste inci de naturi a alimenta solufii ideologice facile de tipexclusiv, fundamentalist, atAt gtiinlific, cdt gi religios; astfel,evolufionismului i s-a r[spuns simetric (mai ales din tablraneoprotestant[) printr-un aga-zis,,creafionism gtiinf,fic"I. Tre-buie recunoscut insi c[ actualmente datele conflictului/dialo-

    I A se vedea in acest sens: Crealionismul stiinliJic, editat de dr. H. M.MoRRIS, director al Institutului de Cercetdri Crealioniste, (trad. rom. dr.Iosif Jon), Societatea Misionari RomAni, 1992.

    O masiv6 ,,recep{ie" din viziune ortodoxd a perspectivei fundamentalistprotestante a,,crea{ionismului qtiinlific" a oferit recent ieromonahul ameri-can convertit Seraphim Rose (1934-1982) intr-un masiv volum: Genesis,Creation and Early Man. The Orthodox Christion Vision, St. Herman ofAlaska Brotherhood, Platina CA, 2000, 709 p., apdrut gi in traducere rom6-neasci: Cartea Facerii, cartea lumii Si omul inceputurilor, trad. C. F6ge-(eanu, Ed. Sophia, Bucuregti, 2001. DificultElile argumentelor sale sesizatein recenzia critic6 a lui George 9i Elisabeth Theokritoffin St. Vladimir'sTheological Quarterly 46:,4 (2002), p. 365-390, sunt remarcabil evidenfiatein rEspunsul dat de diaconul Andrei Kuraev in eseul ,,Ortodoxie qi crea{io-nism" tradus mai jos gi de excelentul studiu ,,Logos, evolulie qi finalitate.Spre o solu(ie transdisciplinari" al p6rintelui Doru Costache reprodus qi elin acest volum.

  • gului intre qtiin!6 qi revelafie, intre cunoagtere qi Biblie,'s-aumodificat considerabil fa!5 de cele de la sfhrgitul secoluluitrecut gi inceputul secolului nostru. R[sturndrile cele maispectaculoase au avut loc in gtiinli: frzica relativist-cuanticl arepus in discufie nofiunile consacrate ale frzicii (qi metafizi-cii) clasice bazate pe dualismul timp-spa{iu, subiect-obiect,cauzd-efect, materie-spirit (informafie), oferindu-ne spectaco-lul fascinant al unui nou univers teocosmoantropic dominatde conexiuni surprinzitoare intre pa(i $ intreg, om qi univers,observator gi realitate, spirit gi materie-energie-informafie,macrocomos gi microcosmos. Recunoscute in principiu detoate religiile gi misticile umanitlfii gi stdnd - recentratehristologic

    -labaza practicii sacramentale, etice gi mistico-

    ascetice a Bisericii, toate aceste conexiuni respinse ca magiegi superstilii de gtiinla pozitivisti, reapar oglindite in modsurprinzitor in structurile ultime ale realitilii situate dincoacede clivajul dualist spirit-materie, qi spre care deschide acces,,metarealismul" gtiinfei contemporane2.

    O anumit6 crispare in fala gtiinfei contemporane face insdca teologia ortodox[ actuald (traumatizatl de materialismulexacerbat qi evolu{ionismul agresiv al pozitivismului gi mar-xismului) sd amdne o deschidere real6 fafi de acest universfascinant qi atdt de pasionant. NefEcdnd suficient distincliaintre gtiinfa autentici qi manipularea ei ideologic6, simplifica-toare, exegezele teologice ale genezei biblice sunt mai degrabirare gi, oricum, rezervate fafd de gtiinf6. Exemplul relativ re-cent al lecturii primelor capitole din cartea Facerii intreprinsede Mgr. Jean Kovalevsky este elocvent in acest sens. El pre-feril aniliza semnifioaliilor simbolice,,meta-matematice, meta-qtiinfifice gi meta-metafrzice" ale lirnbajului sacrul al cnrfiiFacerii printr-o lecturi ezoterici, de tipul Cabalei3. Conformacestei exegeze, in primele trei zile ale crealiei Dumnezeu,,diferenfiazi" elementele din care in cursul celorlalte trei zile

    2 Cf. excelentele dialoguri ale lui J. GutrroN, membru al Academieifranceze, cu Gnlsura $i IGoR BocDANov din volumul Dumnezeu Si Stiinlo(Grasset, 1991); trad. rom. pr. Ion Buga, Ed. Harisma, Bucureqti, 1992.

    3 Cf., de exemplu, JEAN KovALEvs:

  • creatia (apa, pdmdntul), nu Creatorul, face s[ evolueze diferi-tele specii ale naturii. Cu alte cuvinte, pe o interpretare ezote-rici a primelor trei ,,zile", exegetul grefeazd legea,,biblicd" atransformismului speciilora. Referatul biblic al erealiei ar de-scrie, agadar, o cosmologie gi antropogonie ezoteicd deschi-zdnd spre o hierogonie mistico-simbolici, gi in care iqi glsepteun loc limitat gi perspectiva evolufionismului qtiinlific mo-dem. Situafia n-a scdpat vigilenlei traducdtoarei in limba ro-mAnd care se gribeqte si previni eventualitatea unor ,,nein!e-legeri" sau chiar ,,reacfii de respingere teologicd" a speculafi-ilor asupra ,,transformismului" (fie el qi limitat) prin recursulautoritativ -

    qi deci irelevant ca argument - la,,mdrturia adoud personalitdli din lumea Ortodoxiei romdneqti"s: NaeIonescu gi Nichifor Crainic, ambii antievolulionigti declarafi.Din nefericire, degi invocali ca autoritdli, aceqtia din urmi nudispuneau nici de competenfa qtiinfificd necesard care si lesuslin[ integral evaludrile, nici de o erudilie patristicl sufi-cientd care si le fi.rndamenteze teologic aserfiuni apodicticediscutabile pe acest teren.

    Atuul fundamental al exegezelor biblico-patristice cu pri-vire la geneza qi sf6rqitul lumii qi al umanit[fii grupate in fra-ducere in acest volum line tocmai de dubla abilitare a autoruluilor. Teolog laic grec (decedat in august 1990), dr. AlexandrosKalomiros a studiat in tinerele nu teologia (cun ar fi vmt), ci,la dorinta familiei, medicina. Dupi studiile medicale in Greciaqi Elvefia, a funcfionat ca medic chirurg ortoped in Tesalonic.Toati viala a rlmas un impdtimit al teologiei Sfinlilor Pdrinligi tur militant zelos (pleddnd cu alte cuvinte p6n6 la excespentru rigorismul canonic Ai ecleziologic merg6nd pini laintrarea in schisma vechilor calendarigti) in favoarea uneiOrtodoxii tradilionaliste, pronunfAndu-se cu patos impotrivapseudo-innoirilor superficiale ale vielii teologice, religioaseqi ecleziale tradilionale. Atitudinea sa criticl la adresa exce-selor modernitilliiviza insi aspectele ei ideologice, nu qtiinli-fice. Ca un bun grec, dr. Kalomiros era convins de faptul cI

    o lbid.,p.37-38,29.s lbid.,p.B_9.

  • ldcvlratul conflict nu este intre raliune gi credinld, ci doarirrtre un anume gen de qtiinld qi o anume formd de teologie;prin urmare, acest conflict existd nu intre qtiin!6 ca atare qiItcvela(ia in sine, ci intre schemele interpretative ideologice incarc acestea au fost prezentate apologetic. Principala respon-sabill pentru aceastd stare de fapt a fost filozofia Antichitdfiilirzli, ale cirei axiome s-au infiltrat masiv in teolo

Embed Size (px)
Recommended