Să nu suflăm în iaurt,chiar dacă ne-am fript cu

ciorbăStrictul necesar şi atât. Aceste cuvinte pun în ev-

idenţă conduita adoptată de majoritatea dintre noi din mo-mentul în care am început să ne confruntăm cu semnelecrizei actuale. Postându-ne pe acestă po ziţie, ne punemoare la adăpost de surprizele neplăcute ale seismului cen-are cum să ocolească România? Ajutăm printr-unasemenea comportament economia românească? Răspun-sul este categoric nu. Şi un asemenea răspuns e pe deplinjustificat, deoarece unul dintre factorii care vor genera încontinuare încetinirea ritmului de creştere econo mică esterestrângerea consumului.Ori, consum mai mic înseamnă ritm de creştere mai mic,şomaj, restrângerea exporturilor, venituri mai puţine labuget, inflaţie, dezechilibrul cursului valutar etc. Cele afir-mate nu reprezintă nicidecum un îndemn la consum prinîndatorare. În condiţiile unor costuri ridicate ale creditului,a apela la bancă pentru nevoi de consum, nu înseamnă aţiface rău numai ţie ci şi economiei naţionale.

(continuarea în pagina 4)ION CONSTANTINESCU

Revista oamenilor de afaceri din Ardeal, editată de A.P.M. Cluj şi F.R.I.M.M. - Nord - Vest

Nr 87 Martie 2009

Agenţia Marshal Turism, (director dl. VasileManea) este una din cele mai mari agenţii tour-opera-tor din România, specializată în servicii turistice de lux.În Europa, beneficiind de serviciile acestei agenţii, tu -riştii români pot vizita peste 25 de ţări, cca 10 în Africa,10în Orientul Apropiat şi Mijlociu, 10 în ţări din Asia şiPacific şi tot atâtea pe continentul american.

Agenţia Marshal TurismAgenţia are însă şi un specific aparte: organizarea de pelerinaje în Ţara Sfântă. Alături de milioane de cre -dincioşi din toată lumea, care de aproape 2000 de ani îşiîmplinesc dorul de a vizita Ţara Sfântă pentru a-şi plecagenunchii la Sfântul Mormânt şi a călca pe urmeleBiruitorului morţii – Iisus Hristos – sunt şi pelerinii români.Încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, domnitori, ierarhibisericeşti, boieri şi alţi drept-credincioşi români au ajutat şisusţinut aşezămintele creştine din Ţara Sfântă. Patriarhiei Ierusalimului i-au fost închinate, în ţările române,peste 30 mănăstiri. În locaşurile de închinare din Ţara Sfântă s-au stabilit mulţipreoţi şi caălugări români, deşi până în secolul XX nu existanici un locaş românesc.

(continuarea în pagina 4)TRAIAN CORNEANU

www.apm.ro

Tinerii întreprinzători românivor putea lucra maximum şase luni încadrul unei companii cu experienţă

dintr-o ţară europeană, unde vor în-văţa cum să-şi administreze şi să-şidezvolte propria afacere. Acesta esteconceptul noului program “Erasmuspentru tineri întreprinzători”, finanţatde Uniunea Europeană şi lansat lafinele lunii februarie în toate statelemembre.

Programul îşi propune săstimuleze antreprenoriatul, competitiv-itatea, internaţionalizarea şi să creascănumărul de iniţiative start-up, precumşi numărul întreprinderilor mici şi mi-jlocii (IMM-uri), prin asigurarea trans-ferului de know-how întreîntreprinzătorii experimentaţi şi cei în-cepători. Cui se adresează programul?

Erasmus pentru Tineri Întreprinzătorieste proiectat pentru Noii Întreprinză-tori (New Entrepreneurs -NE) şi pentrufirmele gazdă (Host Entreprises - HE).Un Nou Întreprinzător (NE) reprezintăo persoană fizică sau juridică care estehotărâtă să pornească propria afaceresau care deja a pornit o afacere în ul-timii trei ani. Firma gazdă (Host Entre-prise - HE) reprezintă oameni deafaceri experimentaţi care admin-istrează un IMM într-una dintre ţărileUE. Domeniul de activitate al NE şi HEpoate fi în orice sector al economiei. Noii Întreprinzători (NE) care vor par-ticipa în cadrul acestui program demobilităţi vor câştiga experienţă prinlucru alături de un întreprinzător desucces (experimentat) şi, în acelaşitimp va contribui la dezvoltarea pro-priei afaceri sau la îmbunătăţirea aces-teia cu noi idei abordate dintr-o nouăperspectivă. Cum va funcţiona programul?Legăturile dintre NE şi HE vor fi real-izate cu ajutorul a peste 100 de orga-nizaţii intermediare (IntermediaryOrganization – IOs), cu experienţă însprijinirea mediului de afaceri din ţărileUniunii Europene (ex. Camere deComerţ şi Industrie, Incubatoare deafaceri, Centre start-up, Patronateetc.). Activităţile IOs vor fi coordonate

de EUROCAMERE - Asociaţia Euro-peană a Camerelor de Comerţ şi In-dustrie, care vor acţiona ca Birou deAsistenţă pentru implementarea aces-tui program.Noii întreprinzători şi întreprinzătoriiexperimentaţi vor putea să aplice pen-tru a participa în cadrul acestui pro-gram de mobilităţi prin utilizareapaginii de web www.erasmus-entre-preneurs.eu, pentru a intra în legăturăcu o Organizaţie Intermediară (IO) lalibera lor alegere. După contactareaIO-ului preferat acesta se va ocupa derealizarea legăturii potrivite între NE şiHE. În momentul în care toate părţileimplicate vor ajunge la o înţelegere, vafi încheiat un contract în care vor fistipulate toate detaliile mobilităţii(planul de lucru, obligaţiile şi respons-abilităţile etc. pentru fiecare parte im-plicată). După ce toate detaliilecontractuale vor fi agreate şi semnate,stagiul de lucru în cadrul firmei gazdăpoate începe.

Ce beneficii vor avea partic-ipanţii? Acest program oferă tinerilorîntreprinzători posibilitatea de a lucratimp de cel mult şase luni alături de unantreprenor cu experiență în cadrulIMM-ului acestuia dintr-o altă țară aUniunii Europene. Participanţii vordobândi, cu ajutorul antreprenorului

cu experiență, cunoștințe relevanteprivind înființarea companiei și admin-istrarea ei în domenii precum: planifi-carea eficientă, factorii cheie aisuccesului, administrarea operaționalăși gestiunea financiară, dezvoltarea deproduse și servicii inovatoare, practicide succes în domeniul vânzărilor și alcomercializării etc. Aplicanţii vor avea,de asemenea, posibilitatea de a aflamai multe detalii cu privire la dreptulcomercial european și piața unică eu-ropeană, standardizarea la nivel euro-pean, sprijinul european acordatIMM-urilor.Noii întreprinzători selectaţi pentruacest program vor avea dreptul săprimească, din partea Uniunii Eu-ropene, o contribuţie financiară careva acoperi costurile de transport şicazare.

Tinerii întreprinzători dinRegiunea Nord-Vest interesaţi de par-ticiparea la acest program sunt invitaţisă contacteze Asociaţia Patronilor şiMeseriaşilor Cluj care are un acord decolaborare în acest sens cu InstitutulPostliceal Phoenix, organizaţie inter-mediară în programul „Erasmus pen-tru tinerii întreprinzători”.

MIRCEA OLARU-ZĂINESCU

2 l TRIBUNA AFACERILOR

”ERASMUS PENTRU TINERI ÎNTREPRINZĂTORI” un program de schimburi

A.P.M Cluj - mâna ce vă este întinsă cu generozitate

RV: Aţi început în ’94. În ce împre-jurări ?GM: Am lucrat în domeniulvânzărilor de produse tehnico-san-itare şi când unitatea s-a desfi-inţat...RV: Aţi pornit singur la drum? GM: M-am asociat cu un om demare probitate profesională, dl.Ştefan Deak. Şi împreună amîncercat să trecem peste brambu-reala de atunci. Ne-am pus laolaltăbănuţii şi am achiziţionat produsetehnico-sanitare care nu acop-ereau nici suprafaţa unui raft.Numai că aveam un atuu: ştiam totceea ce mişcă în această lumeaparent banală, dar atât de com-plexă şi necesară pentru asigu-

rarea gradului de confort al seme-nilor. RV: Am aflat că era să renunţaţi...GM: La început a fost foarte greu.Cu toate că aveam relaţiile nece-sare, nu găseam furnizori care săsatisfacă cerinţele de calitate şicantitate. Încept-încet, am reuşitsă investigăm piaţa, să formăm oa-meni şi să selectăm furnizorii ceimai serioşi.De la dezolantul raft neumplut cumarfă... am ajuns la două maga-zine moderne şi un bine-dotat de-pozit. Atât pe str. Bucureşti cât şipe Izlazului avem 35 de oameni -deloc simpli vânzători, ci profesio -nişti ai instalaţiilor - gata oricând sădea cele mai bune sfaturi pentru cainstalaţiile din căminele noastre să

producă bucurie..RV: Se vorbeşte tot mai mult decriză. Vă afectează?GM: Sigur că se înregistrează ostagnare relativă a construcţiilor,datorită creditării limitate. Dar ma-terialele tehnico-sanitare suntcerute în continuare. Avem clienţipermanenţi şi, cu toată concurenţade pe piaţă, am reuşit să satis-facem cele mai exigente gusturi.Asta, pe lângă transport gratuit,consiliere de înaltă clasă, comenzionorate cu maximă promtitudine...Aşa am temeinicit o afacere desucces de care, realmente, suntemsatisfăcuţi.

Interviu realizat deRADU VIDA

Puterea de a nu capitula

de vorbă cu administratorulfirmei MagSan, dl. Gavril Magoş

Pentru mai multătransparenţă

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ( APDRP ) are un număr detelefon unde pot fi semnalateproblemele apărute în accesareaşi utilizarea fondurilor neram-bursabile acordate prin Progra-mul Naţional pentru dezvoltareRurală ( PNDR ). Numărul gra-tuit 0-800-800-644, de tipTelVerde, este disponibil de lunipână vineri, între orele 8:30 şi16:30.

Acces mai uşor lalicitaţii

Legislaţia achiziţiilor publice vafi modificată pentru a permitescăderea plafoanelor valorice înfuncţie de care firmele pot par-ticipa la licitaţii. Astfel, se vaevita ca doar firmele mari săobţină contracte, dând posibili-tatea unei egalităţi între între-prinzătorul român şi cel străin.Proiectul va fi prezentat Parla-mentului după ce va fi agreat decătre Comisia Europeană.

Pe lângă un ansamblude măsuri tehnice şi economice,ameliorarea consecinţelor crizeieconomice impune şi o puternicăsolidaritate.

Cuvântul de ordine înactual context trebuie să fie:„Numai fiind solidari vom reuşi”.Şi există semne că, cel puţinparţial, acest adevăr a fost înţe-les. Multe firme private auhotărât, în ciuda restrângerii ac-tivităţii, să nu recurgă la disponi-bilizări. Preferă să plătească dinresurse lor indemnizaţia deşomaj tehnic aferentă, pentru aevita suprasolicitarea bugetuluide stat. Şi o parte din sindicatedovedesc că sunt conştiente defaptul că, în condiţiile unei crizede dimensiunile celei cu care neconfruntăm, politica salarială tre-buie adaptată la realităţileeconomiei reale. Sincer mărturi -sesc nu mă aşteptam să aud din

gura unor lideri sindicali invitaţiila moderaţie, realism. Atitudinealor denotă responsabilitate,conştientizarea faptului că dacăvom sări peste cal acest lucru neva costa scump, nu numai petermen scurt ci şi în perspectivă. Curios mi se pare însă, că, deşireprezintă un eşantion emble -matic al intelectualităţii, salariaţiidin învăţământ şi servicii publicecontinuă cu obstinaţie revendi-carea unei măriri a lefurilor depână la 50 la sută. Cinzeci lasută, nu mai puţin! Iar tonulacestei absurde revendicări îldau chiar liderii sindicali din în-văţământul superior.

Că aceştia nu sunt înstare să priceapă nişte adevărurielementare, e greu de presupuscând este bine ştiut că mulţi din-tre ei sunt profesori universitari,doctori în ştiinţă, fac cu alte cu-vinte parte din crema inteligenţii

româneşti. Dar de ce să nemirăm, când am constatat cu toţică cei mai aprigi critici ai ordo-nanţei de guvern privind cumulpensiei cu salariu, au fost tot ei.

Comportarea la care nereferim pune în evidenţă ten -dinţa unora dintre semenii noştride a pune povara gravelor con-secinţe a actualei crize în cârcacelorlalţi, adică a lucrătorului dinsectorul producţiei, serviciilor,agricultorului şi pensionarului.Păguboasă şi ineficientă optică.

Ca să nu mai vorbim deaspectul etic a unei asemeneaconduite. Într-o asemenea situ-aţie, te întrebi fără să vrei „ce amai rămas din cunoscutul modelal minţilor luminate, dacă acestapică la primul test de solidaritateumană?”

ION CONSTANTINESCU

TRIBUNA AFACERILOR l 3

Numai fiind solidari, vom reuşi!

Noi reguli pentruasiguraţii CASCO încazul accidentelor

uşoare

Din ianuarie 2009, asiguratulCASCO are posibilitatea săobţină „documentul de introdu -cere în reparaţie” a vehicululuipropriu avariat, adresându-sedirect asigurătorului său undedeţine o poliţă CASCO valabilă.Astfel, nu va mai fi necesară deplasarea la poliţia rutieră. Procedura se aplică în cazul accidentelor soldate numai cuavarierea propriului vehicul sauîn alte împrejurări decât un accident de circulaţie.

Reuşita în afaceri

4 l TRIBUNA AFACERILOR

Criza financiară ceameninţă întreaga economie mon-dială a determinat, inclusiv înRomânia, unde soliditatea sis-temului bancar nu a fost afectată,înăsprirea condiţiilor de acordarea creditului. Concomitent cu re-ducerea gradului de îndatorare,băncile româneşti au instituit,pentru confirmarea autenticităţiiveniturilor solicitantului, şi obliga-tivitatea prezentării fişei fiscale decătre acesta. Modificări au fost o -perate şi în domeniul prudenţi -

alităţii. Terenurile extravilane,veniturile realizate din chirii, comi-sioanele, dobânzile nu mai suntluate în calcul de unele bănci. Nicichiar pensia, e vorba de împrumu-turile pentru nevoi personale, numai constituie o garanţie a sol -vabilităţii pentru o parte dinunităţile bancare. La toate acestease mai adaugă nivelul dobânzii cepoate fi corelat cu cel al inflaţiei.

Desigur, pentru a evitasurprizele neplăcute, politica decreditare adoptată de bănci pare

justificată, deoarece falimentulunei bănci poate perturba şiafecta credibilitatea întregului sis-tem bancar. Însă nici nici să nu exagerăm. Dacă în ce priveştemăsurile adoptate, prudenţa neobligă la tăcere, nu putem trececu vederea substratul soluţiiloradoptate. Consecinţele acestorasunt pasate integral în cârca de -bitorului.

(continuare în pagina 8)ION CONSTANTINESCU

Să nu suflămîn iaurt, chiardacă ne-am

fript cu ciorbă(continuare din pagina 1)

Creditul acordat unui insolvabileste o pierdere irecuperabilă.Asemenea practici au dus lacăderea unor bănci cu renumesau chiar a sistemului bancardin unele ţări, după izbucnireaactualei crize. Sfatul: „Dacă aibani, precum şi anumite nevoi,nu ezita să-ţi cumperi cele nece-sare chiar dacă e criză,” îivizează pe cei care dispun deresurse şi care, făcând pasul re-spectiv nu riscă nici săflămânzească, nici să umble de-sculţi, nici să nu-şi poată achitafacturile la utilităţi. Deci ei nuriscă nimic, însă prin gestul loroferă un balon de oxigeneconomiei româneşti. Unasemenea balon se poate oferiindustriei autohtone şi re-nunţând pentru un timp la an-umite mărfuri. E drept că uneoriprodusele străine sunt de cali-tate superioară celor fabricate înţară, însă nu întotdeauna e aşa.Şi totuşi a devenit o modă sătârguim tot ceea ce e adus dealtundeva. Renunţând la acest obicei,putem contribui la menţinereaîn activitate a multor firme. Şidin asta nu vor câştiga numaifirmele respective, ci şi noi, pen-tru că, costurile crizei pe care levom suporta toţi, nu vor ajungeaşa de mari.

Lovind în toţi, criza im-pune solidaritate, atât pentru ao face cât mai suportabilă, darşi pentru a-i diminua am-ploarea. Dacă din postura în care neaflăm în mod efectiv nu putemajuta cu nimic, să ne abţinemcel puţin de la fapte ce ar puteasă complice şi mai mult lu-crurile. Oricât de justificate ni s-arpărea anumite pretenţii alenoastre, înainte de a bate cupumnul în masă pentru a ni seda, să ne întrebăm:

E aptă economia să su-porte noua povară care îi va fipusă în cârcă?

Economie solidă, înseamnă şi bănci puternice

Abia după anul 1927, înurma vizitei la Patriarhia Ierusalimuluia patriarhului Miron Cristea al BisericiiOrtodoxe Române, la cerereacălugărilor şi credincioşilor români, s-a hotarat construirea a două bisericiromâneştiiTrebuie arătat că, încă din secolul alXIV-lea, mai mulţi călugări români auvenit la locaşurile de închinare dinŢara Sfântă şi unii au ales viaţa de si-hastru. Aici, în Ţara Sfântă, Iisus Hristos selasă descoperit ca Cel Viu, Acela care, aici, este omniprezent şi se lasăregăsit de toţi cei care doresc, cuinimă curată, să-l urmeze pe “DrumulCrucii”. De asemenea, dacă doresc săcunoască locurile unde s-a născut,unde s-a botezat – râul Iordan,locurile unde a predicat şi făcut min-unile sale, Templul din Ierusalim,Grădinile Ghetsimani, Sfântul Mor-mânt şi multe altele.

Vizitând Ţara Sfântă, turis-tul –pelerin ar trebui să înceapă –mergând pe firul evenimentelor bib-lice – cu oraşul Nazaret din nordulţării. De acolo se poate urca peMuntele Tabor şi vizita biserica orto-doxă unde s-a petrecut Schimbareala faţă a Mântuitorului. În oraşulBethleem se poate vizita Bi serica

Natalităţi, locul unde s-a născut IisusHristos, construită peste peşterafolosită ca adăpost pentru vite. Totacolo se pot vedea Grota Laptelui –locul unde a fost alăptat pruncul Iisusşi Câmpul Pastorilor. Oraşul Ierusalimeste Cetatea Sfântă pentru evrei. Eleste Oraşul Sfant şi pentru musul-mani, care îl denumesc Sfântul (ElQuda), ridicându-şi pe Muntele Mariacele mai sfinte locaşuri ale Islamului– Domul Rock şi Moscheea El Aqsa. În apropiere se află Biserica Naţiu-nilor, Mormântul Maicii Domnului,Casa Sf. Maria, Biserica Pater Noster,Zidul Plângerii, panorama Ierusalimu-lui se poate vedea de pe MunteleScorus, Mormintele sfinţilor părinţiIoachim şi Ana, Muntele Sionului,Mormântul regelui David, Bisericaortodoxă şi căminul aferent.

În oraşul Capernaum, den-umit şi Cetatea Domnului, se potvizita vestitul loc de unde Iisus apredicat, Casa Sf.Petru, Tabgha –unde a săvârşit minunea înmulţiriipainilor si a pastilor, Muntele Fericir-ilor, Tiberias. Tot un obiectiv de vizitateste şi Marea Moartă, cea mai joasămare de pe glob – 400 m, oraşul Ier-ihon şi biserica ortodoxă “Dudul luiZacheu”, biserica românească şicăminul ei.

La Hozeva este interesantde văzut Mănăstirea Sf.Gheorghe cupeştera Sf. Proroc Ilie, situl Qumran,unde s-au găsit celebrele manuscrisede la Marea Moartă. În apropiereeste situată localitatea Eilat. La EinKarem, locul unde s-a născut Sf. Ioan

Botezătorul, se poate vizita bisericace îi poartă numele şi FântânaSf.Maria.

Pelerinajul în Ţara Sfântăpoate continua cu vizitareaaşezămintelor creştine din Iordania,Siria şi Egipt. Printre acestea – oraşulPetra din Iordania, supranumit OraşulRoz, săpat în stâncă roz, este cea de-a treia minune a lumii din cele 7 sta-bilite recent de UNESCO; MunteleNebo, supranumit Muntele profetuluiMoise. Tot în Iordania pot fi vizitatemai multe biserici creştine. În Siria sepoate vizita – ca cel mai importantobiectiv – Moscheea Omayyad, undese află mausoleul Sf.Ioan Boteză-torul, în care se păstrează capul sfân-tului, capela Sf.Anania, mausoleulSaladin. În Egipt prezintă o mare im-portanţă vizitarea Muntelui Sinai,locul unde, Moise a primit cele zeceporunci şi Complexul monasticSf.Ecaterina.

Agenţia Marshal Turism

Reuşita în afaceri

Bonus record pentru o fa -milie de români din zona Chicago.Dacă pentru unii români din Americacriza economică se resimte prin redu -cerea numărului de ore muncite sauchiar a locului de muncă, pentru fa-

milia Valentin şi Maria Dima dinWaukegan, Illinois o suburbie dinpartea de nord a oraşului Chicago, lu-crurile stau aproape invers.

Valentin Dima a primitbonus, conform declaraţiilor făcute înpresa locală, un cec în valoare de 33,000 de dolari iar soţia lui, Maria, osumă ceva mai mică. Un bonus carereprezintă pentru unii salariul pentruun an de zile. Aceştia lucrează la ocompanie producătoare de rulmenţicare anul trecut a fost cumpărată deSKF Group, din Suedia. Pentru căvânzările firmei au depăşit 100 de mi -lioane de dolari în vânzări anul trecut,iar achiziţionarea de către firma

suedeză s-a făcut la un preţ la fel degeneros, care însă nu a fost facut pub-lic, familia Spungen, proprietara com-paniei, a decis că angajaţii merită unbonus pentru toţi anii munciţi la firmă,cu toate că puteau păstra pentru eiaceşti bani. Astfel că, cei peste 200 deangajaţi au primit aproximativ 6,6 mi -lioane de dolari în bonusuri.

Familiei Dima, care a emi-grat în America la începutul anilor '90nu le-a venit să le creadă ochilor ceculcadoul primit de la companie. Pe lângăsumele în dolari, fiecare angajat alcompaniei a mai primit şi câte un cur-can.

MARIAN PETRUŢA (SUA)

Riscul de ţară măsoară abili-tatea unei ţări de a furniza companiilorprivate rezidente sau nerezidente pre-cum şi entităţilor guvernamentale va -luta necesară derulării activităţiiacestora. Această abilitate se referă pede o parte la convertibilitatea monedeinaţionale într-o altă monedă şi pe dealtă parte are în vedere riscul de trans-fer de profituri şi plăţi în afară (afe renteunor credite externe sau contractecomerciale). Un risc de ţară ridicat setraduce prin reducerea semnificativă acapacităţii filialelor companiilor străinesau chiar a companiilor rezidente de acumpăra de la băncile comerciale saude la autoritatea monetară valută nece-sara îndeplinirii obligaţiilor faţă departenerii comerciali, creditorii sau in-vestitorii străini. O componentă apartea riscului de ţară (riscul suveran) mă-soară capacitatea unei ţări de a-şi plătiserviciul datoriei externe. Riscul de ţarăafectează o mare varietate de tranzacţiişi active, ce include împrumuturi ex-terne, ope raţiuni în valută, plăţile inter-naţionale, creditele de export, plăţi dedividende sau repatrieri de capital cătreinvestitorii străini. Riscul de ţară se

referă numai la activele reale sau finan-ciare ale unei companii localizate pe opiaţă străină şi niciodată nu afecteazăpasivele acestei companii. Riscurile aso-ciate unui împrumut extern sunt risculde ţară, riscul de transfer, riscul politic şiriscul suveran. Riscul suveran are învedere creditele guvernamentale ex-terne sau cele garantate guvernamen-tal. Riscul suveran se referă atât la lipsade voinţă în îndeplinirea obligaţiilor asu-mate de un guvern faţă de o instituţiefinanciară externă (repudierea datorieiexterne) cât şi la incapacitatea de în-deplinire a acestora (caz în care se so-licită renegocierea sau reeşalonareadatoriei externe şi a serviciului aferentacestuia). Riscul politic măsoarăpierderea care ar putea să apară da-torită instabilităţii politice, exproprierilor,naţionalizărilor, confiscărilor, revoluţieisau războiului. Riscul de ţară asociat in-vestiţiilor străine directe acordă o impor-tanţă fundamentală mediului politic, dea cărui capacitate de a rezolva crizeleeconomice potenţiale depinde finali-tatea operaţiunii.

Riscul de ţară poate fi ge -nerat de o multitudine de fenomeneeconomice, politice sau sociale. Analizariscului de ţară vizează analiza acestorfenomene prin prisma efectelor gener-ate de acestea asupra capacităţii deonorare a obligaţiilor asumate faţă deentităţi străine. Există o mare varietatede interpretări teoretice şi modele deanaliză a riscului de ţară, dar nu existăîncă un consens în ceea ce priveşte ceamai bună metodă de analiză. Rezul-tatele analizelor empirice sau cantitativeale riscului de ţară depind în mare mă-sură de modele utilizate, de calitatea in-formaţiilor utilizate, de modul deinterpretare al rezultatelor. Cea maimare parte a modelelor de analiză au învedere dezechilibrele potenţiale ale ba -

lanţei de plăţi externe şi a modului cumsunt finanţate acestea.

Printre indicatorii de risc deţară utilizaţi de diferite metode de ana -liză putem menţiona: produsul internbrut / locuitor (PIB / loc., ponderea sec-torului privat în PIB ( P/PIB), pondereaagriculturii în PIB, ritmul de creştere alproducţiei industriale, dimensiuneaeconomiei subterane, deficitul bugetar(B) ca procent din PIB, subvenţii îneconomie, accesibilitatea pieţei de con-sum pt. străini, indicele preţurilor deconsum, indicele preţurilor de pro-ducţie, rata inflaţiei, , viteza de circulaţiea monedei, ritmul de creştere al maseimonetare, rata medie a dobânzii, mul-tiplicatorul masei monetare, rata deeconomisire, rata de creditare îneconomie, credite neperformanteeconomie, volumul tranzacţilor bursiere,reforma sistemului bancar, controlulasupra operaţiunilor bancare, dotareacu resurse naturale, dependenţa de im-portul de combustibil şi e nergie, acce-sibilitatea formelor de relief, calitateainfrastructurii şi a serviciilor oferite, volu-mul total al exporturilor, volumul total alimporturilor, soldul balanţei comerciale,ponderea exportului ţării în exportul eu-ropei, ponderea exportului în PNB (sauPIB), datoria externă brută, datoria ex-ternă netă, ponderea datoriei externe înPIB, ponderea datoriei externe în ex-porturile totale, stabilitatea cursului deschimb valutar, regimul valutar şi alschimburilor cu străinătatea, forma deguvernare, structura guvernului, ori-entarea politică a guvernului, stabili-tatea guvernului, atitudinea guvernuluifata de investiţiile străine, sistemul par-tidelor politice, ideologia partidelorpolitice, competiţia politică între partide,politica generală a guvernului, stabili-tatea politicii guvernului, liderii politici,forta şi influenţa opoziţiei, corupţia,volatilitatea electoratului, gradul ge neralde implicare politică, sprijinul popularacordat puterii.

CRISTIAN IOSIP

Se mai întâmplă şi aşa

Ce este riscul de ţară?

TRIBUNA AFACERILOR l 5

Cu şi fără ricoşeu

de ION CONSTANTINESCU

Doamnei Helen Mălai, pa-troana unei prestigioase firmede traduceri. HeleneDeşi repede-i fascinaţi,Bărbaţii rămân rezervaţi,De ce, nu e greu de răspuns,Vă ştiu toţi asă la tradus.

Doamnei Aurelia Chişu, pictor,patron de galerie de artăDovedindu-vă un pictor renumit, consacrat,Afacerilor cu obiecte de artă v-aţidedicatDar ce caută aici, câştigând cuvârf şi îndesat,Unii ce în viaţa lor într-o expoziţienu au intrat.

Doamnei Mihaela Rus, pa-troana apreciatei firme depublicitate “Vitrina F. “Mă întreb cum reuşiţi oare,Să puneţi mereu în valoareVirtuţi care sunt greu de depistat,Până şi de ochiul cel mai versat.

Doamnei Mariana Enache, director “Cartimpex”Să poţi să te ocupi de carte,Nu-i de ajuns să te chemă Enache,Trebuie, lucru ce-l ştim toţi,Cartea şi-n sânge să o porţi.

Doamnei Marinela Revnic, director la ElectricaEnergeticienii susţin în unanimi-tate,Că lumina-i dată de electricitate,De ce oare nu vreţi să le daţi drep-tateŞi afirmaţi că lumina vine dincarte.

Doamnei director MonicaMoariu, apreciat cardiologSunt convins că foarte rău pro-cedaţi,Că pe cardiacii trataţi îi vindecaţiE inadmisibil, inuman să faci aşacevaCând ştii că-ţi poţi îmbolnăviicolegii de inimă rea.

Doamnei Maria Bobină, coor-donatoarea centrului culturaldestinat persoanelor vârstniceClujenii care-nbătrânesc,Astăzi, nu se mai plictisesc,Iar pentru aceasta e de vinăDoar doamna Maria Bobină.

Domnişoarei Andreea Popoi,patroana unei cunoscutefirme de comercializare asaltelelorChiar de aş da şi ultima para,O saltea, eu tot aş cumpăra,Ba nu una, ci chiar un setDe-ar fi saltele cu suflet.

Economie de piaţă şi morală

Magistraţii trebuie săcunoască, nu numai conţinutul tex-telor de lege, ci şi voinţa pe care şi-a exprimat-o legiuitorul în acestetexte. Dacă în mod firesc procedeul literarare întâietate, în schimb, procedeulraţional va prevala ori de câte orirezultatele obţinute, prin acestedouă procedee, ar fi diferite. Pentruefectuarea raţionamentelor, sefoloseşte, ca material, o sumă de el-emente şi anume:- elementul politic, care constă înacel proces de date care ne dăputinţă să cunoaştem care a fostcauza şi scopul pentru carelegiuitorul a editat norma pe care ointerpretăm, să aflăm raţiunea legii.- elementul sistematic, constă înlegătura explicit sau implicit, directsau indirect, mai intensă sau maislabă, ce există între fiecare dispo -ziţiune de lege şi celelalte dispoziţi-uni din aceeaşi lege, sau din alte legiprivind aceleaşi materii sau materiiînrudite.- elemental istoric, de comparaţie,constă în acel complex de date alcă-tuit din tot ceea ce a precedat şi

contribuit la elaborarea legii ce se in-terpretează, cum ar fi lucrăripreparatorii, expuneri de motive şidiscuţii parlamentare privitoare laacea lege, dispoziţii din legile ante-rioare etc.- elementul realistic, de conformaţi-une, constă în acel complex de date,pe care ni-l oferă realitatea lucrurilor,adică natura însăşi a raportului, situ-aţiei, faptelor etc prin care legiuitorulle-a supus disciplinării juridice.

Normele juridice au o sub-stanţă reală, de aceea, substanţaformală a normei îşi găseşte replicaîn însăşi realitatea lucrurilor. Legea,deci, nu este şi nu poate fi izolată derealitate fiindcă ea este destinată săfie aplicată. Norma de drept nu esteun cuvânt mort, ci un comandamentactiv, dinamic, viu sub care pulseazărealitatea. Or, din moment ce realitatea careprovoacă aplicarea normei nu estedecât aceeaşi realitate care a provo-cat crearea acelei norme, raţiuneane spune că nu am putea interpretasuficient de corect norma, fără a nuţine seama şi de realităţile care aumodelat substanţa sa, formal.

Codul manierelor elegante (II)

6 l TRIBUNA AFACERILOR

Proba provine de la om şi o filtrează omul

În societate trebuie să fimeleganţi, plini de receptivitate şi am-abilitate. Mulţi au impresia că stăpâ-nesc aceste reguli, în realitate însă,dau dovadă de o stângăcie bătătoarela ochi.

Pentru că bărbaţii şi fe-meile se întâlnesc unii cu alţii sau înmod separat, se simte nevoia modu-lui cum se fac prezentările. Pentruaceasta trebuie să se ţină seama deanumite reguli. Bărbaţii sunt prezen-taţi femeilor, bărbaţii mai tineri suntprezentaţi celor mai în vârstă, cei cugrad mai mic sunt prezentaţi celor cugrad mai mare, o femeie tânără esteprezentată uneia mai în vârstă. Per-soanele care intră într-o încăperesunt prezentate persoanelor sositemai înainte. Persoanele ce au mai

multe titluri sunt prezentate numaicu titlul cel mai mare. Dacă unul din-tre soţi îl prezintă pe celălalt nu vaspune numele acestuia, ci simplu:soţul meu. Dacă este prezentată opereche va spune: familia cutare. Întoate cazurile va fi prezentat întâisoţul şi apoi soţia. Ori de câte ori îieste prezentată o persoană, bărbatulîşi ridică pălăria de pe cap, iar dacăeste într-o încăpere se ridică în pi-cioare. Femeia căreia i se prezintă unbărbat va înclina uşor capul, iar dacăse află într-o încăpere va rămâne pescaun, cu excepţia cazurilor când i seprezintă un bătrân sau o personali-tate marcantă şi când se va ridica înpicioare. La prezentarea în faţa unuişef ierarhic, pe care nu-l cunoaşte,cel ce se prezintă va putea spune„îmi permiteţi să mă prezint...”.

Interpretarea raţională a legii

Procesul penal adus în faţajudecăşii trebuie să se întemeieze peelemente de fapt şi de drept, ce aufost dovedite şi care au formatconvingerea asupra adevărului.Aceste elemente de fapt şi de dreptconstituie proba. Proba se mai nu-meşte şi dovadă care stă la temeliahotărârii judecătoreşti. Principiul ade-vărului real nu se poate realiza decâtprin cea mai amplă probaţiune. Toateactivităţile principale ale procesuluipenal se desfăşoară cu adunare şi

administrare de probe.Astfel, primele cercetări au ca scopdescoperirea infracţiunilor şi a infrac-torilor şi strângerea probelor în ved-erea urmăririi.

Instrucţia are ca scop de-scoperirea şi constatarea probelor,dacă s-a săvârşit infracţiunea şi dacăa săvârşit-o inculpatul, în ce împre-jurări, dacă este vinovat, în urmacăror dovezi trage această concluzie.Suntem îndreptăţiţi să spunem căprobele sunt nervul principal al pro-

cesului penal.În misterul dramelor pe-

nale, în secretul faptelor penale carese săvârşesc pe ascuns, în sufletulatât de complicat al omului SEPĂTRUNDE PRIN PROBE. Neade-vărul, diversiunea, simulaţiunea sedemască prin probe. Îndoiala se în-lătură prin probe. Acuzarea şiapărarea se înfruntă prin probe. Ten-taţia de a defini proba nu a fostoprită niciodată. Unii spun că probaînseamnă a forma convingereajudecătorului asupra existenţei sauinexistenţei faptelor, alţii spun căproba indică o activitate a spirituluiîndreptată spre verificarea uneijudecăţi, activitate procesuală careare drept scop obţinerea certitudiniijudiciare.

V. Dongoroz este mai ex-plicit: elemente de informaţiune cre-ate sau prilejuite de firea lucrurilor şipot arunca o lumină asupra exis-tenţei infracţiunii sau asupra vi-novăţiei făptuitorului le numim probesau dovezi. În baza principiului libertăţii probeisunt admise orice mijloace de probe.Judecătorul este liber să admită saunu un mijloc de probă, el are liber-tate suverană în această privinţă, îşi

formează convingerea pe baza pro-belor, convingerea sa nu este legatăde nici o obligaţiune legală, el judecădupă intima sa convingere, o liber-tate fără frâu, convicţiune intimă saucertitudine morală. Convingereapoate fi bazată pe sentiment, inspi-raţie, instinct, pe sugestie, pe simpleelemente psihologice. O astfel de lib-ertate înseamnă bun plac, arbitrar.Proba provine de la om şi tot el o fil-trează. Acest om care dă informaţie,despre un fapt, eveniment, trebuiesă fie un om normal fizic şi mental.

De fapt filozofia probei stăîn el, în modul în care a perceput şiprezentat faptul sau evenimentul.Dacă faptul sau evenimentul au fostînregistrate corect aşa cum s-a des-făşurat în acel moment şi judecătorulpoate face o apreciere corectă în ra-port de care i se poate asigura o li -nişte sufletească. Nu este delocexagerat dacă spunem că adevărulstă în mintea omului, infractorului stăîn mâna lui, de el depinde con-damnarea sau achitarea de orice pe-nalitate. Judecătorul este om şi elfiltrează proba.

Pagină realizată de magistrat ION GHERCIOIU

Litera Legii

Programul OperaţionalSectorial „Creşterea Competiti -vităţii Economice”Axa 2 Cercetare-Dezvoltare

Biroului Regional Nord-Vest Cluj al Autorităţii Naţionalepentru Cercetare Ştiinţifică, Di-recţia Generală Organism Inter-mediar POS CCE–CD , aprezentat de curând întreprinză-torilor clujeni operaţiunile pentrucare există apeluri deschise saucare se vor deschide în perioadaimediat următoare în cadrul Pro-gramului Operaţional Sectorial„Creşterea Competitivităţii Eco-nomice” - Axa 2 Cercetare-Dez-voltare: Operaţiunea 2.1.1:Proiecte de cercetare în partene-riat între universităţi/ instituţii decercetare-dezvoltare şi între-prinderi - competiţia se va de-schide la sfârşitul lunii februariesau începutul lunii martie.

Operatiunea 2.1.2:Proiecte C-D de înalt nivel şti-inţific la care vor participa spe-cialişti din străinătate -competiţia se va deschide lasfârşitul lunii februarie sau în-ceputul lunii martie. Operaţional 2.3.1: Spri-jin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative - competiţiedeschisă cu apel continuu Operaţiunea 2.3.3: Pro-movarea inovării în cadrul între-prinderilor - competiţia a fostlansată pe 28 noiembrie 2008 cudată limită pentru depunereapropunerilor de proiecte 4 martie2009. Operaţiunea 2.2.2: Dez-voltarea de poli de excelenţă(competitivitate) -prima com-petiţie pe această operaţiune vafi lansată cel mai probabil în lunamai. Operaţiunea 2.3.2: Dez-voltarea infrastructurii de CD a

întreprinderilor, cu crearea de noilocuri de muncă pentru CD -primul apel a fost închis în30sept.2008, următorul apel va filansat probabil în luna mai 2009.Aceste operaţiuni se adreseazăîn special întreprinderilor intere-sate în asimilarea inovării de pro-duse şi procese bazate perezultate ale cercetării-dez-voltării. În vederea sprijinirii insti-tutelor de cercetare şi aoperatorilor economici privaţicare desfăşoară şi activităţi decercetare-dezvoltare, AutoritateaNaţională pentru Cercetare Şti-inţifică a încheiat un protocol decolaborare cu Fondul Naţional deGarantare a Creditelor pentruIMM şi un acord de parteneriatcu Eximbank. Companiile intere-sate de accesarea acestor pro-grame se pot adresa serviciuluiPRO ACTIV al APM Cluj.

MIRCEA OLARU-ZĂINESCU

Aşa am putea sintetizamărturisirile domnului technicianMihai Chiş, patronul firmei “Chiş &MD SRL”, din Gherla, de lângă gară.

Înainte de revoluţie, ne-aspus că a fost inspector cu protecţiamuncii la “Someg” Gherla, vestităfirmă de confecţii metalice.- Nu mai mergeau lucrurile pe unfăgaş bun, aşa că în 1990 mi-amfăcut o autorizaţie tip PF, cu activi-tate de comerţ, pe specific de ali-mentaţie publică. Simţeam că am omare vocaţie pentru acest sector,astfel am pornit cu tenacitate pecalea aleasă. Locaţia a fost şi este

în Fizeşul Gherlii, mai précis la“Popasul Roşia”. După doi ani deexperianţă bună am transformatPF-ul în SC, începând şi activitateade comerţ cu amănuntul. Am des -chis primul magazin privat dinGherla. În 1999 am înfiinţat ofermă de vaci şi porci, tot în Fizeş,precum şi un magazin de desfacerea cărnii şi produselor din carne, înmunicipiul Gherla.- Un ritm al izbânzilor. Ce a urmat? - Toate încercările trebuiau să intreîntr-o încrengătură. Prin urmare, în2006 am deschis un restaurant, de-numit, voit cu iz de reclamă, “Hanul

Piraţilor”.- Ce la oferiţi “piraţilor”?- Unitatea noastră stă la dispoziţiaclienţilor cu meniuri cu specificardelenesc. La fel şi la popasulRoşia de care vă spuneam la în-ceput. Aici, îndeosebi duminica, or-ganizăm activităţii culturale. Estevorba de adevărate spectacole defolclor, chiar şi concursuri, cu lăutarivestiţi din zonă şi cântăreţi îndrăgiţi.Am avut onoarea să facilitămprezenţa unor artişti consacraţi cumar fi Traian Ilea, Petre Petruşe, CălinHoron, Nelu Ciobanu, Aurel Tămaş,Marinela Istici.- Pentru anul în curs ce vă prop-uneţi?- Tot la Roşia vom amenaja unteren artificial de sport, cu disponi-bilizări de agrement, mai ales pen-tru doamne. Apoi pescuit pentruamator. Binenţeles, vom amenajaun teren pentru amplasarea de cor-turi. Iar la Gherla, o terasă cu mi-croclimat ambiental modern.Oricum, repet, aşteptăm clienţii cuproduse tradiţionale şi, cu sigu-ranţă, natural.… Ambiţie, cutezanţă, împliniri. Mi-croportret al domnului Mihai Chiş.

IOAN BENCHE

Noi oportunităţi de finanţare pentru IMM-URI

De la persoană fizică la societate comercială

TRIBUNA AFACERILOR l 7

Artizani ai unor afaceriperformante

Domnul Augustin Poptelecan, patronulS.C. Casa Augustin, ofertanta mobilei pentru orice casă.

Radu Mureşan, patronul S.C. NeraMureşan, garantul siguranţei perso nalesau materiale a multora dintre noi.

Augustin Feneşan, preşedintele APM,patronul firmei Milenium- firmă ce nu se impune doar prin rezonanţa numelui.

Pall Sabina-Bogdymex, un patronetalon, atunci când e vorba de succeseîn afaceri.

Reuşita în afaceri

8 l TRIBUNA AFACERILOR

(continuare din pagina 4)Ca banca să fie în siguranţă, so-licitantul de credite suportăponoasele unei evoluţii nefavora-bile a inflaţiei, acesta trebuind să-şi facă rost doar de anumitegaranţii, şi tot lui i s-a limitatnivelul de creditare etc. Oare nuera cazul ca în limitele în care nu-i poate afecta soliditatea credi-torul să suporte şi el o parte dinconsecinţele crizei. Am în vedererenunţarea la o parte din profitpentru a uşura povara financiarăa datornicului generată de odobândă exagerată. Nu cred că s-ar scufunda pământul dacăpână la normalizarea pieţii finan-ciare mondiale nivelul profituluibancar ar fi cu ceva mai mic, com-parativ cu cel al anilor anteriori. Înschimb, acest lucru, n-ar îngrădiatât de mult accesul la credite,acces care, în cazul agenţilor eco-nomici are un rol major asupraevoluţiei viitoare a economieiromâneşti. Şi, de ce nu am re-cunoaşte, în perspectivă şi asupraevoluţiei sistemului bancar. Cădoar e bine ştiut: economie solidăînseamnă şi bănci puternice.

Economiesolidă,

înseamnă şibănci

puternice

Conform comunicatului depresă al INSSE, în anul 2008, compara-tiv cu anul 2007, volumul cifrei de afac-eri din industrie a crescut cu 5,4%. Înacelaşi timp scăderile accentuate ale in-dicatorului în ultima perioadă a anuluiau atras atenţia asupra impactului totmai ridicat al crizei economice asupraeconomiei româneşti . În luna decem-brie 2008, volumul cifrei de afaceri dinindustrie, pe total (piaţa internă şi piaţaexternă) a scăzut atât faţă de lunaprecedentă cât şi faţă de luna co -respunzătoare din anul precedent cu10,4%, respectiv 9,3%. În aceiaşi lună, producţia industrială a scăzut atât faţăde luna precedentă cât şi faţă de lunacorespunzătoare din anul precedent cu19,2 %, respectiv cu 18,0%.

Decembrie 2008 comparativ cunoiembrie 2008

Cifra de afaceri din industrie, în luna de-cembrie comparativ cu luna prece-dentă, a fost mai mică pe total industriecu 10,4%, datorată scăderilor din in-dustria prelucrătoare şi din industria ex-tractivă cu 14,0%, respectiv 6,8%.Industria energiei electrice şi termice,gaze şi apă a crescut cu 10,0%.Pe marile grupe industriale scăderi alecifrei de afaceri s-au înregistrat în: in-dustria bunurilor intermediare (-21,0%), industria bunurilor de capital(-20,2%) şi industria bunurilor de folos-inţă îndelungată (-10,9%). Industriaenergetică şi industria bunurilor de uzcurent au crescut cu 2,5%, respectiv0,5%.Producţia industrială, comparativ culuna precedentă, a înregistrat o scăderepe ansamblu cu 19,2%, determinată înprincipal de scăderea industriei prelu-crătoare (-21,6%), a industriei extrac-tive (-9,7%) şi energiei electrice şitermice, gaze şi apă (-0,8%). Indiceleproducţiei industriale ajustat sezonier, înluna decembrie 2008 faţă de luna

noiembrie 2008, pe total industrie a fostde 91,4%. Pe marile grupe industriales-au înregistrat scăderi la toate cate-goriile de bunuri, astfel: în industriabunurilor intermediare (-34,3%), indus-tria bunurilor de capital (-28,7%), in-dustria bunurilor de folosinţăîndelungată (-27,6%), industriabunurilor de uz curent (-7,7%) şi indus-tria energetică (-4,7%).

Decembrie 2008 comparativ cudecembrie 2007

Cifra de afaceri din industrie, în luna de-cembrie 2008, faţă de luna decembrie2007, a scăzut pe ansamblu cu 9,3%,datorită scăderilor din toate cele treisectoare, astfel: industria prelucrătoare(-10,6%), industria extractivă (-7,6%)şi industria energiei electrice şi termice,gaze şi apă (-3,0%).Pe marile grupe industriale scăderi alecifrei de afaceri s-au înregistrat în: in-dustria bunurilor intermediare (-21,5%), industria bunurilor de capital(-11,2%) şi industria energetică (-9,5%).Industria bunurilor de uz curent şi in-dustria bunurilor de folosinţă îndelun-gată au crescut cu 4,8%, respectiv1,3%.În luna decembrie 2008, comparativ culuna corespunzătoare din anul prece-dent, producţia industrială a scăzut cu18,0%, scădere înregistrată în toatesectoarele industriale: industria prelu-crătoare (-20,1%), energia electrică şitermică, gaze şi apă (-7,3%) şi industriaextractivă (-5,9%). Pe marile grupe in-dustriale s-au înregistrat scăderi pentruurmătoarele categorii de bunuri: indus-

tria bunurilor intermediare (-38,0%), in-dustria bunurilor de capital (-31,4%),industria bunurilor de folosinţă îndelun-gată (-25,8%) şi industria energetică (-10,2%). Industria bunurilor de uzcurent a înregistrat o creştere cu 7,1%.

Anul 2008 comparativ cu anul 2007

În anul 2008, producţia industrială afost mai mare cu 0,9%, creştere susţi -nută de industria prelucrătoare(+0,7%) şi energia electrică şi termică,gaze şi apă (+6,2%). Industria extrac-tivă a înregistrat o scădere de 0,3%. Înconsecinţă, cifra de afaceri din industriea crescut cu 5,4%, creştere susţinutăde industria energiei electrice şi termice,gaze şi apă (+19,4%) şi industria pre-lucrătoare (+4,0%). Industria extrac-tivă a scăzut cu 2,4%. Pe marile grupeindustriale cele mai mari creşteri alecifrei de afaceri s-au înregistrat în: in-dustria bunurilor de capital (+16,4%),industria energetică (+9,0%) şi indus-tria bunurilor de folosinţă îndelungată(+4,1%). Industria bunurilor de uzcurent a înregistrat o scădere cu 0,2%.

În acelaşi context, din punctde vedere al producţiei industriale, s-au înregistrat creşteri în industriabunurilor de uz curent (+7,6%), indus-tria bunurilor de capital (+1,3%) şi in-dustria energetică (+0,3%). Industriabunurilor de folosinţă îndelungată şi in-dustria bunurilor intermediare au scăzutcu 6,5%, respectiv cu 3,7%.

SURSA: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia producţiei industrialeşi a cifrei de afaceri din

industrie: anul 2008

Business

Peste tot în lume femeilereprezintă o forţă. Nu numai pentru faptulcă ele formează mai mult de jumătate dinpopulaţia lumii, dar mai ales pentru con-tribuţia substanţială pe care o aduc înviaţa socială.

Cifrele statistice atestă că 82%din populaţia feminină aptă de muncă, ex-ercită o profesiune în afara căminului, fe-meile pretutindeni unde muncesc, facdovada capacităţii, a talentului şi spirituluilor gospodăresc. Azi ni se pare cu totulfirească acea concepţie după care n-arputea fi îngăduită nici un fel de îngrădirea vreunui drept în considerarea calităţii defemeie. Posibilitatea definirii locului femeiiîn condiţii de deplină egalitate cu bărbatul,renumerarea egală la muncă egală, suntprincipii de viaţă fundamentale ale soci-etăţii omeneşti.

Codul civil intrat în vigoare în1865 numea femeia „sub protecţia băr-batului”. Expresia eufemistică pentru că,de fapt, „protecţia” însemna supunereatotală faţă de bărbat. Odată măritată, de-venea incapabilă din punct de vedere civil,iar actele juridice pe care le încheia fărăautorizaţia soţului erau nule de drept. Dedreptul de a alege şi a fi aleasă în Parla-ment nici nu putea fi vorba. La îm-brăţişarea vreunei profesiuni era nevoiede „da-ul bărbatului”. Prin fatalitate eco-nomică, ea era cel mai adesea preferatăîn munci necalificate . Când în 1911 o fe-meie Ella Negruzzi, a îndrăznit să înaintezeo cerere pentru a fi primită în baroul Iaşi,avocaţii s-au opus cu vehemenţă şi in-

dignare şi numai mult mai târziu numeleEllenei Negruzzi figurează în sfârşit avocatîn ţara noastră.

Deşi au trecut ani buni de-atunci în România femeia se mai con-fruntă cu multe probleme. Mamele nu vorsă mai nască copii, iar atunci când o facunele preferă să-i abandoneze. Tinerilor lelipseşte condiţia de bază a vieţii, nu aulocuinţe şi nici nu pot să ajungă în posesialor pentru că preţurile sunt infernale, iarveniturile abia ajung pentru asigurarea ex-istenţei. Să nu mai vorbim de medica-mente compensate şi gratuite carecreează atâtea bătăi de cap mamelor.Neacordându-li-se condiţii elementare deviaţă foarte multe femei şi-au lăsat copiipe seama bunicilor şi au plecat să-şigăsească de lucru în străinătate. Peste 3milioane de români lucrează în Italia şiSpania pentru a-şi câştiga o bucată depâine. Femeii, ca individ nu i se pot aducereproşuri. Este o forţă remarcabilă în con-strucţia societăţii, iar contribuţia ei, esteevident esenţială. Creatoare de valori înprofesiunea pe care şi-a ales-o, este înacelaşi timp şi creatoare de viaţă. Îşi facesimţită prezenţa în forurile de conducereale societăţii şi participă activ la elaborareaunor decizii importante. Femeile suntprezente în consiliile locale, ocupă funcţiide preşedinţi şi vicepreşedinţi, participă lafuncţionarea în bune condiţii a învăţămân-tului, la educarea tinerei generaţii. Deaceea considerăm că atitudinea faţă deele se impune reconsiderată.

Magistrat ION GHERCIOIU

Dacă vreţi să terminaţi pecineva, nu e deloc nevoie să angajaţi un uci-gaş de profesie, pentru a-l lichida. Re-curgând la această modalitate, nu-i exclussă daţi chiar de bucluc. Un poliţist sauprocuror conştiincios şi, pe deasupra şi bunprofesionist, mergând pe fir, s-ar putea săajungă la dumneavoastră, cu toate măsurilede precauţie adoptate. Că doar se ştie că nuexistă crimă perfectă.

Convenabilă nu e nici torpilareaprofesională. Ca să desfiinţezi pe cineva, pro-fesional desigur, trebuie să fii cel puţin la felde competent ca şi el. Ori un om competentnu se pretează la şiretlicuri ca să se impună.Lasă faptele să vorbească. În asemeneaocazii, mai convenabil e să vă folosiţi de unşef a celui pe care vreţi să-l daţi gata. Binecointeresat, acesta îi poate face subalternuluisău atâtea zile fripte, încât, dacă nu mergeîn balamuc, un ratat tot devine. Că doar nue deloc o şagă să ţi se impute zilnic că eştiincompetent, retrograd, lipsit de viziune,dezinteresat, un balast care trage colectivulîn jos. Iar loviturile primite se dovedesc şimai eficace când destinatarul se simte şinevinovat. Deci nu tu, ci el îşi devine duş-

man. Altfel spus se dă gata singur.Ce te faci însă când cel vizat are

un caracter puternic şi, în loc să capituleze,sare la gâtul prigonitorului? Incontestabil,orice speranţă de a-l mântui pe nesuferitulvizat se va dovedi spulberată.Singura armă care vă mai rămâne în cazulrespectiv e scrisoarea anonimă. Pe lângăfaptul că e necostisitoare, aceasta vă şi pro-tejează. Că altfel, dacă cel demolat vă depis-tează s-ar putea să fiţi luat la întrebări dejustiţie. Şi pe unde scoateţi cămaşa, cândoamenii legii vă vor solicita dovezi?!

Nu orice anonimă se dovedeşteînsă salvatoare. Depinde de modul în care eticluită şi cui se adresează. Dacă în aceastase bat câmpii, degeaba v-aţi ostenit să oscrieţi. Înscrisul respectiv trebuie să fie foarteconvingător. Când cel „pictat” e medic, insultrebuie neapărat acuzat de mită, afaceri cumedicamentele plătite de stat şi destinatepacienţilor, superficialitate şi incompetenţă. Şi cum e imposibil ca printre sutele de pa-cienţi trataţi să nu existe şi vreun cusurgiu,căutaţi-l, folosiţi-vă de numele lui. Puteţi sădaţi şi nume fictive. Recomandabil, de de-cedaţi.

Continuare..... Partea a II a......

În situaţia că reclamantul e profesor, incompe-tenţei, lipsei de interes, adăugaţi-le plocoaneleaşteptate de la elevi şi părinţi, lipsa de obiec-tivitate în notare, prin care se urmăreşteobligarea elevilor să apeleze la meditaţii, în-deosebi a celor avuţi, duritatea manifestatăfaţă de aşa zişii reclamanţi. Şi explicaţi. Relataţicum elevul, care întrebat de ce nu şi-a făcuttema i-a arătat profesorului cotul sau a scoslimba a fost pus în discuţiea consiliului profe-soral, la cererea dascălului cu pricina,scăzându-i-se nota la purtare. Cum, pe unaltul, tot acelaşi profesor, l-a scos din clasă,pentru că în timpul orei şi-a strecurat mâna pesub fusta colegei aflate în dreapta sa.Greu nu va fi să îi găsiţi destule păcate celui pecare vreţi să-l aranjaţi, dacă acesta estefuncţionar public. Nimeni dintre adresanţi nuse va îndoi dacă persoana va fi reclamată pen-tru lipsă de solicitudine, bacşiş, purtat pe dru-muri, birocraţie etc.

Capitolul argumente fiind încheiat,urmează să decideţi adresantul. Şi aici trebuiemare, foarte mare atenţie, dacă doriţi ca epis-tola să nu ajungă la coş. Că sunt şi instituţiicare nu iau în seamă anonimele, considerându-i pe adresanţi oameni lipsiţi de curaj, cârcotaşi,care se ascund în spatele anonimatului, răuvoitori, invidioşi etc. Fiind friptă, Poliţia va evitasă îşi piardă vremea cu rezolvarea unei anon-ime. Procuratura nu mişcă un deget fără a

avea probe. Guvernul s-ar putea să ia în seamăanonima dacă cel reclamat este o personalitatea opoziţiei. Însă numai pentru a creea ceva va -luri nu şi cu intenţia de rezolvare. Parlamentule forul pe care mai mult ca sigur anonima nu-l lasă indiferent. Mai cu seamă în preajmaalegerilor. Sau dacă cel în mâna căruia a căzutînscrisul nu prea are cu ce să-şi justifice activ-itatea.

Şi ca să se vadă că e activ şi alegă-torii să uite că patru ani a dormit în plen pebanii lor, acesta va face interpelări, va apela lamass media, iar, în final, se va adresa instituţi-ilor deconcentrate, cerându-le să cercetezecazul relatat şi în 48 de ore să îi comunicerezultatele, dar şi măsurile luate împotrivacelor vinovaţi. La eventuala precizare a celordesemnaţi pentru a rezolva petiţia: „Domnuledeputat, e o simplă anonimă. Nimeni nu nepoate confirma veridicitatea faptelor”, alesul vafi neînduplecat şi-i va pune la punct: „Nu măinteresează. Găsiţi dovezi. Vinovaţi. Că nu deflorile mărului şi-a sacrificat reclamantul vre-mea să-mi scrie!”. Contraargumentele: „Poatefi vorba şi de plata unei poliţe, invidie, răutate,duşmănie” ale celor puşi să ancheteze, cate-goric nu vor fi luate în seamă.

Şi dacă cel pe care a căzut pa-costea rezolvării „reclamantei” e slab de înger,referatul întocmit va fi pe placul domnului de -putat, iar dumneavoastră veţi fi câştigătorul,deoarece individul care vă stătea ca un os îngât va fi aranjat.

ION CONSTANTINESCU

Femeile - o puternică forţă socială

UMOR: SOLUŢIA OPTIMĂ

TRIBUNA AFACERILOR l 9

Însemnări decititor

In memoriamBiserica episcopală din Feleac-Cluj.Urcăm şi coborâm adesea Dealul Fe-leacului, cu un sentiment deosebitcare ne încearcă pentru că întot-deauna ai sentimentul că vii sautreci dinspre trecut înspre viitor şiinvers.

Localitatea Feleac, este unpunct şi o bornă de istorie. Aici seaflă Biserica Episcopală, ridicată înanul 1488 de către domnitorul Şte-fan cel Mare, şi poartă hramul Sfin-tei Paraschiva. Inscripţia de pebiserică datează din anul 1516, earămânând peste veacuri un centrual ortodoxiei. În anul 1439, cândŞtefan cel Mare se naşte în Moldova,între cei doi fii naturali ai lui Alexan-dru cel Bun, Bogdan şi Petru Aron,se duceau lupte aprige pentru tron.Primii 10 ani ai vieţii, până în anul1449, Ştefan cel Mare, cu părinţii şicei cinci fraţi, locuiesc împreună pevalea Trotuşului, la Borzeşti. La 12octombrie 1449, Bogdan al II-leaurcă pe tron în urma bătăliei de la

Tămăşeşti, până la 16 octombrie1451, când este ucis de mercenariipoloni, trimişi de către Petru Aron.Ştefan cel Mare, cu mama sa,Doamna Oltea, pleacă în exil înTransilvania şi sunt adăpostiţi timpde 6 ani, până la urcarea pe tron,în Feleac, de către Iancu de Hune-doara, voievod al Transilvaniei şi gu-vernator al Ungariei.

Aici, Ştefan cel Mare şi ceidoi fii ai lui Iancu de Hunedoarasunt crescuţi şi educaţi în spiritulvremii, bucurându-se de toate priv-ilegiile domneşti. După urcarea luiŞtefan pe tron, la 1457, în semn decinstire şi recunoaştere a gestului şiatenţiei primite, ridică la 1488, acestlăcaş aşa cum obişnuia dealtfel dupăfiecare victorie a sa, ca semn şi sim-bol al românismului local. La 1453,Clujul avea 25 de străzi şi uliţe,încărcate deja de istorie.Biserica Episcopală din Feleac a fostşi va rămâne un punct de interes şiatracţie turistică.

GAVRIL MOISA

Pagina Tuturor

10 l TRIBUNA AFACERILOR

Business

Eugen Cojocaru este autorulale cărui cărţi le citeşti cu plăcere. Scri-itorul te atrage în primul rând prin paletalargă a subiectelor abordate: politic, so-cial, filozofic, artă, istorie, critică de artă.La fel de diverse sunt şi genurile literarela care recurge: eseu, jurnal, roman,teatru etc. Un alt punct forte al creaţiei lui Eugen Co-jocaru îl constituie îmbinarea realului cuficţiunea, care aflate permanent într-unjudicios echilibru, contribuie la ridicareanivelului artistic al demersului său literar.Dar pentru că am amintit de ţinuta artis-tică se impune subliniat că aceasta nu-şipierde cu nimic din valoare nici în cazulabordării unor aspecte concrete ale real-ităţii politice, sociale, culturale.

Şi încă ceva, chiar dacă reali-tatea relevată nu-i este pe plac, scriitorulnu renunţă la obiectivitate. Noua sa carte,

ce a văzut recent lumina tiparului, e vorbaidespre romanul Isus, confirmă sublinie -rile făcute, punând în evidenţă atât harulscriitorului, cât şi puternica sa implicare înactul de creaţie. Prin romanul Isus, au-torul promovează cu brio examenul con-sacrării sale în arta scrisului. Cartea nu-şipropune aşa cum s-ar putea bănui o re-vizuire a vieţii pământeşti a Mântuitorului,ci o aşezare a acestuia pe reperele ade-vărului adevărat, purificarea feţei pămân-teşti a lui Isus de tot ceea ce înseamnăfabulaţie, anormalitate, improvizaţie, pre-supunere. Viziunea lui Eugen Cojocarudespre Isus e temeinic fundamentată, pemărturii scrise, corelări de evenimente,deducţii a căror logică e înafara oricărorbănuieli.

Ca să ajungă aici, autorul adesfăşurat o amplă şi profundă docu-mentare, zăbovind ani buni în faţa cărţilorpredecesorilor în literatură religioasă, cărţidedicate vieţii pământeşti a Mântuitorului,a străbătut meleagurile călcate odinioarăde piciorul sfânt al lui Isus. Nu a nesocotitnici dovezile materiale rămase încă înlocurile sfinte. Înarmat cu asemenea ar-gumente, dar şi iluminat de o revelaţieavută înainte de a se aşeza la masa de

scris, aşa cum a mărturisit cu ocazia lan-sării cărţii, în cele peste 400 de pagini aleromanului, autorul a reuşit să creionezeportretul unui Isus pe măsura aşteptărilorcredinciosului autentic. Cartea întăreşte credibilitatea existenţeidivine, spulberând îndoielile ce mai bân-tuie unele suflete rătăcite. Secvenţele,momentele din viaţa Mântuitoruluiprezentate în roman nu pot fi puse la în-doială datorită naturaleţii, logicii şi fires-cului pe care le emană. Lecturândmomentul botezului Fiului lui Dumnezeu,bunăoară, simţi că aşa numai aşa s-aputut întâmpla, mai cu seamă cândveridicitatea e atestată de probe: în-scrisuri, relatări păstrate peste timp alemartorilor prezenţi la acele momente,multe necunoscute sau neglijate pânăacum, dar puse în valoare de autor.

Cartea în discuţie se dovedeşteatât un demers filozofico-religios, dar şiunul artistic. Pe întreg parcursul naraţiuniisale, autorul ne demonstrează, deşi in-contestabil nu a fost în intenţia sa, că nua uitat nici o clipă că şi-a propus să scrieun roman. Şi a reuşit şi acest lucru.

ION CONSTANTINESCU

Isus – cartea ce poate vindeca suflete bântuite de

îndoiala necredinţei

Circula până nu demult oexpresie, printre meseriaşii maitineri. Ei spuneau despre cei la acăror umbră uceniciseră că sunt“meşterii cei bătrâni”. Apoi , încontrast, se vorbea despre dispar-iţia unor meşteşuguri.- Nicidecum, croitoria va rămânecu parfumul ei de epocă, tot tim-pul, cât va fi lumea lume, ne-arăspuns cu patos professional,domnul Petrică Inoan, patronulfirmei “Vasi & Vlad”, de pe str.Fabricii, nr. 3.

l-am smuls din entuzias-mul pentru meseria sa şi l-am în-trebat frontal despre cât şi cumşi-a privatizat îndeletnicirea.- Prin 1994 – ne-a spus scurt – amfăcut formele pentru o firmă.Vreau să precizez că aceastăcroitorie este foarte veche. Fi-inţează de prin 1980, iar eu amstrăbătut împreună cu ea acestdrum. Eram atunci un începător, ocalfă cum s-ar zice, care încercasă fure cât mai multe taine, de lameşterii cu vechime. Mai mult,

făceam curat prin atelier. De bază,atunci ca şi acum, erau confecţiilepentru femei şi bărbaţi. Demenţionat că acum facem cuprecădere confecţii de lux. Nusunt preţuri exagerate, dar nupentru toate buzunarele, ce-idrept. Cu toate acestea, avem tottimpul comenzi ferme, cereri su-focante chiar în preajma sărbăto-rilor.- Să ne întoarcem puţin la începu-turi. Cum arăta atelierul prin1980? Ce utilităţi aveaţi?- Ca spaţiu era la fel ca acum, iarca maşini aveam marca “Super”.Foarte bune. Româneşti. Fabricatela Cugir. Mai am şi acum una. Lu-crez eu pe ea. Este performantăbătrâna.- Ne-am dat seama că vă placemult ceea ce faceţi. Cum aţi definimeseria dvs?- Pasiune şi muncă. Pasiune şiartă.-Frumos spus!.

IOAN BENCHE

Meserie cu parfum de epocă

TRIBUNA AFACERILOR l 11

Citind cartea de debut alui Vasile Gh. Pascal, “Traiectorii in-terzise” ( Ed. Limes, Cluj-Napoca,2007 ) putem să întrezărim drumulautorului. El fiind un bun evocator,are un discurs care ne dezvăluieunele stări sufleteşti, zbaterile luilăuntrice. În „Prolog” autorul seconfesează, ajutându-ne sădezvăluim unele din secretele carel-au determinat să scrie: „Copleşitde chemarea pătimaşă a stiloului,de îndemnul de a mă încerca înarta scrisului de cursă lungă, de a-mi înmuia până în vârtejul faptelor,în iureşul trăi rilor generaţiei mele,am sfârşit prin a-mi asuma încer-cările ce decurg firesc dintr-o viaţăatât de înflăcărat dorită, modestprezentată în această carte. Astfela devenit regulă pentru mine, obi-ceiul de a mă strecura deseorinoaptea, departe de zbuciumul şideşertăciunea zilelor ca-zoneprintre amintiri.

Încercărireuşite în arta

scrisuluiDin acele nopţi netâhnite, desen-ate în crochiuri, în care am îndesatîn linişte agonoseala de o viaţă, dinlecţiile tumultoase şi reci primite dela ea, izvorăşte spiritul acestei cărţi.La aceasta, am mai adăugat par-fumul zilelor încărcate de amintiri,ale căror principale trăsături, m-amstăduit să le adun în carnetele melede suflet. Alte precizări le face înpostfaţa „În loc de încheiere”:.n-am pornit la drum oricum, or-beşte, ci ferm şi organizat şi maiales disciplinat. Din sacul meu dedrum, plin cu de toate, nu mi-a lip-sit „busola” şi îndrăzneala, alăturide o substanţială doză de entuzi-asm şi mai ales de tinereţe. Pentrudrumeţul visător din adolescenţă,Steaua Polară celestă, un adevăratfar călăuzitor, s-a transformat cutimpul, în milioane de fărâmestrălucitoare din care doar câtevaau poposit şi pe umerii lui...Pentruplăcuta,interesanta şi atractiva lec-tură pe care o oferă cititorilor au-torul merită mulţumiri însoţite dedorinţa firească de a le mai oferialte noi asemenea frumoase mo-mente. Cuvinte de laudă merită şieditorii cărţii, neobosiţii Mircea Pe-tean şi Cristian Cheşuţ pentru sim-bolica şi minunata copertă.

IONEL ANDRAŞONI

Pagina Tuturor

12 l TRIBUNA AFACERILOR

s.c. acord coM s.a.un serios partener de afaceri

Obiectul principalde activitate:

Închirieri hale,

depozite, birouri şi

spaţii comerciale.

Tranzacţii imobiliare

cluj-napoca, Piaţa Gării nr. 4-5

tel: 0264-431811, 0744-622194

tel/fax: 0264-592909; 0264-593851

sc Maiorana iMPeX srlstr. Plevnei nr. 148/a - cluj-naPoca

tel. 0748-791708o unitate de MarcĂ Pe hartaclujului, care vĂ oferĂ PrininterMediul unitĂŢilor sale

Produse Şi servicii deeXcePŢie (ireProŞabile)

MiniMarket aliMentar -str. Plevnei nr. 148/a

MiniMarket aliMentar - str. t. vuia nr. 3

restaurant - 50 locuri - str. Plevnei nr. 150

restaurant toPa Mica - 80 locuri

Business

Pe etichetele sticlelor de apămineral Borsec, apare frumoasaapreciere din care rezultă că aceastăapă este Regina apelor minerale.Nu searată deloc că, în luna mai 2004, par-ticipând la cel mai mare concurs inter-naţional al apelor de consum din lume,organizat de BERKELY SPRING, dinS.U.A., apa minerală “Borsec” a fostapreciată ca cea mai bună, obţinândMEDALIA DE AUR. Prin aceasta – apre-ciem noi – denumirea de “Reginaapelor minerale”, din România, ar trebuischimbat în cea ÎMPĂRĂTEASĂ aapelor minerale. Reamintim că şi ante-rior, participând la multe alte concursuriinternaţionale a obţinut diploma şimedalii.

Locul nr. 1 în lume, obţinut laBerkely Spring, ca cea mai bună apă de

consum din lume, aduce şi staţiuniiBorsec o binemeritată faimă.De sute de ani, apa minunatelorizvoare, au fost recomandate medicalca şi cure de tratament. Atraşi de bună-tatea apelor, ciobanii din Carpaţipoposeau cu turmele în apropierea lor.Poate că de acolo, unuia din cele 15izvoare i se trage denumirea de “Păstorul”.

De la ciobani şi tăietorii delemne, s-a format încet localitatea şistaţiunea Borsec, vizitate de oamenii deseamă, români şi străini şi chiar decătre voievozii Transilvaniei.Apele tămăduitoare şi aerul ozonat debrad atrag, anual, mii de turişti românişi străini.

TRAIAN CORNEANU

Harnic şi modest, dotatcu har, înţelepciune şi bună cuvi-inţă, Iulian Nuţă îşi afirmă pe zi cetrece, calităţile scriitoriceşti, abor-dând, în egală măsură, poezia,proza scurtă, teatrul, genul episto-lar, aforismul, catrenul şi micropo-emele în stil haiku.

Nu doar numărul mare decărţi publicate până în prezent, cişi tematica variată a acestora, pre-cum şi valoarea acestora atestă vir-tuţi cu care Iulian Nuţă se poatemândri şi onora breasla de scriitor,din rândul căreia n-ar trebui sălipsească. O lectură, fie ea şisumară, a lucrărilor lui, oferă posi-bilitatea şi plăcerea cunoaşteriiunui om, a pătrunderii în universulspiritual al acestuia, pentru a-idesluşi frământările, tainele şi as-piraţiile şi resorturile intime alecreaţiei sale. Deşi îl caracterizeazăo aparentă simplitate, lui IulianNuţă îi este la îndemână să abor-deze teme de largă respiraţie şiprofunde sensuri, de meditaţii filo-zofice şi interpretări personale alevieţii şi lumii în care trăim.Mereu mulţumit de ceea ce rea -lizează, mereu în căutarea unor noiforme de exprimare artistică,mereu avid de nou şi perfecţiune,Iulian Nuţă ni se confesează înpoezia “Rodul nemulţumirii”: ”Sănu fii mulţumit/de ceea ce faci/să

fii mereu pornit/să umpli alţi saci”.Îndrăgostit de ţinuturile natale şide oamenii acestor locuri, în poezia“Fructele noastre” din acelaşivolum, Iulian Nuţă crede sau poatefi convins că “În satul nostru /Fructele au gustul / Cuvintelor./”Poezia “Vatra mea săracă” din volu-mul “Fântână lângă mare” pare unfel de biografie a poetului: “Floareace nu se veştejeşte niciodată / Estevatra copilăriei / Este vatracopilăriei. / În oglinda timpului / Şifructele amare / Sunt gustoase”.

Merită a fi evidenţiate şicâteva din haiku-urile poetului:După furtună,/ O femeie se roagă/ Pe ţărmul mării”. “Pui de iepure /Speriat de un fluture / Fuge spresat”. De menţionat şi faptul că po-etul figurează în multe antologii depoezie şi proză editate pe planlocal sau naţional, care se bucurăde aprecierile unor critici de pres-tigiu.

Aş îndrazni să spun că Iu-lian Nuţă este un tradiţionalistmodern sau un modernisttradiţional, ceea ce ar însemna camacelaşi lucru, un scriitor polvalentcare are multe de spus şi de scrisşi nu am cea mai mică îndoială cănu o va face aşa cum se pricepe elmai bine.

NICUŞOR CONSTANTINESCU

Se cunoaşte faptul că presa,înţara noastră,şi-a avut începutul în secolulXIX.(În 1829 la Bucureşti-Ion Eliade Ră-dulescu cu sprijinul lui Kisseleff scoateCurierul Românesc,primul ziar dinMuntenia,iar la Iaşi apare AlbinaRomânească a lui Gheorghe Asachi),caredupă 1989 a cunoscut un avânt de-osebit,căpătând şi sintagma de”câinelede pază”al democraţiei.Însă,după o pe-rioadă gri şi aservită unei dictaturi crim-inale.

Există în presa noastră douătendinţe:una de stânga(vezi Antena1,2,etc.)ce propovăduieşte idei destânga în folosul patronilor îmbogăţiţiprin practici neortodoxe , şi cealaltă dedreapta (vezi postul Realitatea TV).Crit-icii,totuşi de stânga se plâng că pro-dusele presei sunt covârşitor deconservatoare în sensul că ele con-solidează status quoul.Ei îi acuză pe ziar-işti că nu au o atitudine suficient decritică faţă de politica preşedintelui şi apremierului,care sunt de dreapta. Dar,săspunem şi adevărul ,aceştia nu sunt atâtde bogaţi ca o parte din conducerea par-tidelor ce se autodefinesc de stânga.Când presa de dreapta critică alunecareaspre stânga a presei, se afirmă că, astfelse fac jocurile unor interese alegrupurilor de presiune,în spatele cărorase află patronii ce conduc trusturi dinmass-media.În acest context se încalcădeontologia profesională. Dar,oare,semai respectă aceasta?În condiţiile în caremajoritatea ziariştilor refuză adoptareaunui Statut al acestei breasle? De ceoare!? Este o întrebare retorică. Însă,potda un răspuns sunccint:un astfel deStatut le-ar impune respectarea deon-tologiei profesionale,de care vorbeam,le-ar impune un echilibru în judecăţile devaloare, inclusiv respectul faţă de cuvân-tul scris. Pentru majoritatea ziariştiloracestea sunt condiţii greu derespectat,dar mai ales pentru patronii lor.Aşa că, ne rămâne doar să constatăm căaceastă breaslă, din care fac parte şieu,este oglinda clasei politice care neconduce,iar ea este expresia voinţei

poporului rezultat prin vot. Realitate ceo explicăm prin teorema din geometrie :două paralele fiind paralele cu a treiasunt paralele între ele. Astfel, seeludează rolul adevărat al presei,acelade a servi societatea românească prinfurnizarea unor relatări corecte privindconflictul dintre idei. Din păcate,suntteleviziuni care au impus o dictatură apoziţiei politice şi economice a patronat-ului şi al partidului înfiinţat şi coordonatde acesta. Iar ziarişti fără coloană verte-brală,şi fără prinţipii,vorba lui NeneaIancu, încălcând orice morală şi deon-tologie profesională,fac jocul murdar alunui grup de interese. Mai grav este căîn acest joc au intrat şi ziarişti remarca-bili. În sfera vastă a dezacordului dintreoameni,ziaristul nu oferă adevăr. El oferăo aproximaţie a adevărului:o imaginecorectă,completă şi echitabilă. Aşa artrebui să fie.

Ziariştii acţionează pe bazaunor supoziţii esenţiale,anume,că,în mă-sura posibilului,toate ştirile trebuie să fiefăcute cunoscute,că ştirile au consecinţecare nu dispar de la sine şi că acesteconsecinţe trebuie să fie date în vileagdacă e să existe o şansă decorectare,îmbunătăţire sau progres. Dar,din păcate, după aproximativ 20 de anide presă liberă,acest fenomen de în-dreptare nu s-a arătat. De ce? Fiindcăoamenii nevoiaşi ,mai ales cei dinMoldova,nu citesc presa şi nici nu privescla televizor. Din două motive.La sat nu aubani să cumpere ziare ,iar la televizor nuse uită din lipsă de timp sau de receptortv.

Concluzionând,atâta timp câtexistă în spatele ziariştilor trustuiri depresă cu patroni implicaţi în politică,sauîn interese economice,sintagma câinelede pază a democraţiei este improprie în-trucât unele colective de redacţie s-autransformat în haite de câini care muşcădemocraţia prin impunerea dorinţelor, in-tereselor,mereu ascendente,alestăpânilor.

AL. FLORIN ŢENE

IULIAN NUŢĂ – un scriitor polivalent

Presa,”câinele de pază„ ademocraţiei sau „câinele” care

muşcă democraţia.

Apa minerală Borsec -regina apelor minerale

TRIBUNA AFACERILOR l 13

Pagina Tuturor

14 l TRIBUNA AFACERILOR

Business

Răceala estecea mai cunoscută şi maicomună boală, ale căreisemne sunt recunoscutecu uşurinţă de fiecare. Ease manifestă prin: dureride gât sau înroşireaacestuia, dureri de cap şifebră, înfundarea nasuluisau scurgerea de secreţiinazale, strănut, respiraţiedificilă pe nas şi uneorifebră. Ele apar la 2-3 zilede la infecţie şi dureazăîntre 2 şi 14 zile, pestedouă treimi din bolnavivindecându-se în cel

mult o săptămână. Încazul în care simptomelepersistă mai mult dedouă săptămâni,înseamnă că aceastaeste mai mult decât con-secinţa unei răceli, eapoate fi consecinţa uneialergii.

TRATAMENTÎn cazurile necomplicate,este necesar doar trata-mentul simptomatic:- repaus la pat- aspirina şi paracetamolpentru febră şi pentru

durerile de cap- aport crescut de lichide- gargară cu apă caldă cusare, vitamina C.Unele studii de actuali-tate au arătat căfolosirea exagerată deaspirina creşte risculapariţiei sindromuluiReye.

Sindromul Reyeeste o complicaţie agripei, care se caracte -rizează prin afectarea cupredilecţie a ficatului şi acreierului, putându-seajunge la comă şi uneori

la moarte. Apariţia sin-dromului Reye este pusăpe seama consumului deaspirină în timpuluigripei. Sindromul Reyeapare de obicei la copii şiadolescenţi. Pentru acestmotiv, cel mai bine esteevitarea consumului deaspirină în timpul gripei. Antibioticele nu suntnecesare, întrucât ele nudistrug virusurile, elefiind utile doar în cazulunor complicaţii bacte-riene, ca sinuzită sau in-fecţiile gâtului.

Sfatul medicului : Viroza respiratorie - răceala

TRIBUNA AFACERILOR l 15

Abonamentesăptămânalela trenCFR Călători oferă călătorilorabonamente săptămânale cunumăr nelimitat de călători, va -labile pentru Accelerat, Rapid şiIntercity. Acestea se emit laclasa a 2-a, pentru o distanţă depână la 300 km, şi oferă o re-ducere de 50% faţă de preţul integral al unei călătorii normale.De exemplu, un abonament săp-tămânal pe ruta Bucureşti-Sinaiasau Buzău este de 147,6 lei Accelerat, 189 lei Rapid şi 216lei la Intercity.

Bani, în loc detrusou, pentrunou-născuţiContravaloarea în lei a trusouluipentru nou-născuţi va fi acor-dată până la sfârşitul anului2009. Autorităţile au prelungittermenul iniţial, care era sfârşi-tul anului trecut, întrucât nu auputut găsi un furnizor care săasigure componentele trusoului.Astfel, există riscul ca per-soanele îndreptăţite să nu poatăprimi acest drept. Contra -valoarea trusoului este în sumă de 150 de lei.

Un nou recensământagricolRomânia va realiza un nou re-censământ general agricol înanul 2010, potrivit InstitutuluiNaţional de Statistică. În acestfel, ţara noastră se aliniază le -gislaţiei Uniunii Europene şi re-comandărilor OrganizaţieiNaţiunilor Unite pentru Agricul-tură şi Alimentaţie. Un astfel derecensământ trebuie realizat odată la 10 ani. Datele suntnecesare şi pentru Politica Agri-colă Comună de la nivel comu-nitar.

Plata utilităţilor prin telefon

RBS România a lansat un servi-ciu care permite plata facturilorde utilităţi prin telefon, fărăcomision, pentru clienţii deţină-tori de card de credit Gold.Aceştia îşi pot plăti la orice orăfacturile la gaze, energie elec-trică, telefonie fixă şi mobilă,apă, deşeuri menajere, cablu TVsau internet. Plata facturilor seva procesa în aceeaşi zi, dacăsolicitarea a fost efectuatăînainte de ora 10.00, sau în următoarea zi, în caz contrar.

Note pentrumodul deachitare a unuicreditDin această lună, băncile dinRomânia vor avea la dispoziţie uninstrument de măsurare a risculuide creditare, gestionat de Biroul deCredit. Tehnologia de scoring FICOva ajuta creditorii să decidă maiprecis dacă un solicitant de crediteste bun-platnic sau nu. Băncilevor cere Biroului de Credit puncta-jele clienţilor, care reflectă modul încare aceştia şi-au achitat ratele, şivor ţine cont de ele la acordareade noi împrumuturi.

Deciziile judecătoreşti de interes public, afişate pe

internetÎncepând din acest an hotărârile judecătoreşti ce constituie informaţiide interes public vor fi publicate integral pe portalul instanţelor dejudecată HYPERLINK "http://portal.just.ro" http://portal.just.ro.Datele cu caracter personal vor fi însă protejate. Pentru început, datelevor fi disponibile în reţeaua internă a sistemului judiciar, iar după pe-rioada de testare a programului informatic vor deveni accesibile pub-licului larg.

Prin 30 de ţări europene cu Interrail

CFR Călători reaminteşte oferta de transport cu trenul în Europa, InterRail,care permite efectuarea de călătorii nelimitate în 30 de ţări. Sunt douăvariante optime de călătorie: InterRail Global Pass, valabil de la 5 zile pânăla o lună în 30 de ţări europene, şi InterRail One Country Pass, cu valabili-tate de 3-8 zile într-o singură ţară. Se fac reduceri pentru tineri şi copii. Mai multe informaţii pe HYPERLINK p://www.cfr.ro/călători”.

Informaţii de mare utilitate

secretar de redacţie: iosip cristian

16 l TRIBUNA AFACERILOR

vinde şi închiriazăECHIPAMENTE

PENTRU CONSTRUCŢII LA

CELE MAI MICI PRETURI

s.c. GOER GROUP, comuna Floreşti, jud.Cluj, str. Eroilor nr. 13Mobil: 0744-395.412

Tel.Fax: 266.116; 266.013email: ferromania”cluj.astral.ro

web: www.goer.ro

Business