Tratamentul Plagilor

7/26/2019 Tratamentul Plagilor

1/23

Cursul 5Tratamentul plgilor

Tratamentul plgilor, const dintr-un tratament local i unul general, n cazul n care acesta seimpune. Terapia plgilor se poate efectua n mediul chirurgical (sectii de chirurgire, traumatologie)sau nechirurgical (puncte de prim ajutor, puncte sanitare, dispensare medicale, servicii de urgen,etc). n principiu, oiectivele principale ale tratamentului sunt comune, deoseindu-se doar metodele.!ceste oiective constau n urmtoarele"

a. toaleta mecanic i chimic. e#plorarea plgiic. hemostazad. refacerea structurilor n planuri anatomice, cu suprimarea soluiei de continuitate tegumentar$.e. pansament ocluziv (cu e#cepia plgilor regiunii cervico-faciale)

%ste deoseit de important de realizat, naintea nceperii tratamentului propriu-zis, o analgezic io sedare a olnavului (prin adminstrare de antialgice pe cale oral sau parenteral i prin anestezie

local), pentru a preveni efectele generale generate de impulsurile nociceptive de la nivelul plgii(agitaie, tahicardie p$n la ocul post traumatic).

a. Toaleta :& mecanic, const n ndeprtarea resturilor vestimentare, a pm$ntului, sticlei, fragmentelor

vegetale, a fragmentelor de esut devitalizat, cheaguri de s$nge, etc.)& chimic, se efectueaz utiliz$nd soluii de ap o#igenat (n efervescen are caracter mi#t de

efectuare a toaletei, at$t mecanic, c$t i chimic), care se ndeprteaz dup ncheierea fazei deefervescen cu cloramin (soluie) sau, mai corect, cu ser fiziologic. 'e asemenea, se aseptizeaz itegumentele din jurul plgii, prin splare cu ap i spun, apoi se degreseaz cu enzin, urm$ndadijonarea cu alcool iodat, n sens centrifug, dinspre plag spre periferie.

b. Explorarea plgiise face cu l$ndee i totdeauna la vedere, prin ndeprtarea marginilor

plgii. u se vor introduce pense, canule, catetere, deoarece se pot produce leziuni grave alestructurilor din profunzime (elemente vasculo-nervoase, peritoneu, organe intraperitoneale). n cursule#plorrii se vor ndeprta corpii strini sau fragmentele detaate din esuturile interesate de traiectulplgii, ntr-un cuv$nt se efectueaz deridarea plgii.

c. Hemostazase efectueaz cu atenie i cu manevre l$nde, evit$nd smulgeri ale structurilorvasculare. e realizeaz prin ligatura vaselor cu fire resoraile, ntotdeauna la vedere. *oatereprezenta prima manevr care se impune n faa unor plgi cu hemoragie mare. u treuie uitatemanevrele de hemostaza prin compresiune, care pot oferi un c$mp curat pentru hemostazachirurgical.

d. Refacerea structurilor interesate de ctre plag se realizeaz dinspre profunzime spre

suprafa, respect$nd principiul rou la rou i al la al, adic se sutureaz structurile de acelai fel.

+a muchi, la grsimea din sucutan, se utilizeaz fire resoraile (lent sau rapid), iar la tegument -fire neresoraile.

e. Ultima etap a tratamentului propriu-zis este reprezentat de ctre pansamentul ocluziv,care poate fi uscat sau miat cu soluie de rivanol, acid oric, cloramin, nitrat de !g n cazurile ncare plgile sunt complicate. %#cepie de la aceast atitudune fac plgile faciale, care nu se panseazconsecutiv suturii.

chimarea pansamentului se face prima dat la ore dup sutur, iar dac evoluia plgiisuturate este normal se schim a doua oar la - / zile.


2/23

n cazul plgilor supurate, schimarea pansamentului se face o dat, de dou ori, de trei ori pe zi,n funcie de deitul secreiei plgii.

'up 0-12 zile (-/ zile n cazul plgilor faciale) se suprim firele de sutur sau clipurilemetalice, n ceea ce privete tratamentul general, acesta se refer la terapia de deocare n cazulplgilor din politraumatisme, terapia antiiotic c$nd plag este infectat i a devenit o poart deintrare pentru un proces septicemie sau sursa unei complicaii locale (celulita, limfangit, limfadenit

regional).Tot din tratamentul general face parte seroprofila#ia tetanosului (prin administrarea de anato#inatetanica - !T*!, 3T!), oligatorie n orice plag.

'up considerentele generale mai sus e#puse considerm utile enumerarea unor tipuri de plgicare se ndrum ntr-un serviciu chirurgical, av$nd n vedere comple#itatea terapiei acestora ianume"

1. *lgi cu suprafee mari, delarante, lips de sustane, cu lamouri devitalizate, etc.. *lgi a cror profunzime nu se poate preciza, n special cele de la nivelul e#tremitii cefalice,

torace, adomen, regiunea fesier i lomar.. *lgi cu lezarea unor importante structuri vasculare, nervoase, tendinoase, articulare, etc.. *lgile m$inii/. *lgi penetrante toracice i4sau adominale5. Toate plgile care depesc resursele materiale i4sau competena serviciului respectiv.

Transferul pacienilor se va efectua cu mijloace de transport adecvate i n condiii de siguran(deocai, hemostaz provizorie, imoilizri provizorii de segmente, etc.).

n continuare vom aminti tratamentul unor cazuri strict individualizate". !lgi curate:a. plgile curate cu o vechime mai mic de 5 ore se vor trata conform protocolului general, prin

sutur primar. plgile curate cu o vechime mai mare de 5 ore se vor trata iniial prin toaleta mecanic i

chimic, urmat de pansamente umede cu cloramin, rivanol, urm$nd ca dup - zile s se sutureze,dac marginile plgii se pstreaz suple, nu se infiltreaz, iar plaga are o secreie redus - efectu$ndu-se deci sutura primar sau am$nat. !ceasta se va efactua dup o toalet mecenic i chimicriguroas, avivarea marginilor plgii (e#cizia marginilor plgii pe o lime de - mm), urm$nd a setrata n continuare ca o plag suturat per primam.

'ac plgile se afl ntr-un stadiu mai avansat al cicatrizrii se poate realiza sutura consecutivacelorai etape mai sus menionate, numindu-se sutur secundar.

. !lgi complicate prin infec"ie:a. plgile infectate, nesuturate, se trateaz prin toalet chimic, pansamente umede periodice,

(una sau mai multe pe zi, n funcie de deitul secreiei purulente). u se vor aplica puleri sauunguente cu antiiotice deoarece, su crusta care se formeaz, favorizeaz multiplicarea acterian.

. plgile suturate infectate se trateaz prin suprimarea firelor de sutur, urmate de deschiderealarg a plgii pentru evacuarea secreiei purulente, urm$nd ca tratamentul ulterior sa fie similar cu alplgilor infectate nesuturate.

6nfecia plgilor suturate cunoate mai multe faze evolutive, anume.1) faza congestiv, care const n edemaierea i congestia tegumentelor din jurul plgii,

e#acerarea durerii i reducerea amplitudinii micrii segmentului respectiv7

) faza supurativ$, c$nd se acumuleaz o cantitate variail de secreie purulent la nivelul plgii,care se poate e#terioriza prin plag. emnul cardinal al acestei faze este durerea cu caracter pulsatil ide intensitate mare, asociat cu semnele caracteristice fazei congestive. Tratamentul conservativ sepoate tenta doar n faza congestiv i const n aplicaii locale de comprese umede sla alcoolizate icalde.

. !lgi complicate prin apari"ia de #ematoame$ se trateaz prin suprimarea firelor ireluarea etapelor protocolului de tratament, d$ndu-se o atenie deoseit hemostazei.

n cazurile cu revrsate sero-limfo-hematice, tratamentul este identic cu cel al plgilor complicate


3/23

cu hematoame.%. !lgi cu cicatrici dureroase: vezi cicatrizarea patologic.%. &rena'ul plgilor$ este o metoda prin care se menine deschis un orificiu tegumentar pentru a

preveni o acumulare de lichid patologic, ntr-un spaiu mort creat n urma traumatismului, sau pentrua evacua un lichid patologic deja e#istent.

'renajul se face cu tuuri de cauciuc siliconat, de polietilen, de polipropilen, cu lame de

cauciuc, cu mnunchiuri de fire, mee, etc.. 8ondiiile eseniale pentru ca un drenaj s fie eficientsunt"& s fie decliv& s fie suficient de larg.'renajul poate fi simplu (decliv) sau aspirativ. 8el aspirativ se poate realiza cu ajutorul

dispozitivului de vid racordat la roinet, pompe de vid, dispozitive 9edon sau cu punga de laperfuzie, golit i rulat. 'renajul aspirativ presupune o sutur etan a plgii i scoaterea tuului dedren printr-o contraincizie, n opoziie cu drenajul simplu, n care tuul de dren se scoate prin plag.

Tuurile de dren se spal zilnic pentru a se evita colmatarea lor, cu soluii adaptate spaiilordrenate. iciodat nu se va introduce ap o#igenat n caviti seroase (pleur, peritoneu).

uprimarea tuurilor de dren se face n momentul n care devin ineficiente, nu mai dreneaz saudreneaz o cantitate minim.

%. !lgi speciale

a. plgi cu interesare tendinoas. +ezarea aparatului tendinos se poate produce n cadrulplgilor prin tiere sau prin contuzie, av$nd ca urmare seciunea (total4parial) sau deirarea(ruperea) tendoanelor. :anifestarea clinic principal n cazul seciunii totale a tendonului estereprezentat de imposiilitatea efecturii micrii active corespunztoare muchiului de inserie, ncazul seciunii incomplete (pariale), simptomatologia clinic este repezentat de durere saudiagnosticul este retrospectiv n momentul n care seciunea devine complet prin mecanismischemic sau consecutiv unei contracii musculare intempestive. 'iagnosticul de proailitate nplgile cu seciune tendinoase este dat de poziia caracteristic a segmentului respectiv, poziiedeterminat de contracia muchiului antagonist. 'iagnosticul de certitudine este dat de evideniereaamelor capete tendinoase n plag sau, mai frecvent, a celui distal, deoarece captul pro#imal seretracta consecutiv contraciei musculare refle#e. Tendoanele cele mai irecvent implicate ntraumatisme sunt cele de la nivelul m$inii (fle#oare i e#tensoare), de la g$tul m$inii, tendonulicipital, tendonul lui !chile, etc.

Tratamentul seciunilor tendinoase este apanajul chirurgiei ortopedice reparatorii. !v$nd nvedere sensiilitatea e#trem la ischemie, infecii a tendoanelor, n cazul n care centrul specializat nueste imediat accesiil, se sutureaz plag conform protocolului pentru plgi simple, urm$nd ca dup-5 sptm$ni s se intervin chirurgical, pentru efectuarea tenorafiei. !ceasta presupune sutura capla cap a celor doua capete ale tendonului, iar n cazul n care cele dou capete nu sunt congruente,e#ist mai multe metode de plastizare. ;rmeaz imoilizarea segmentului respectiv de memru ntr-opoziie indiferent (tendonul netreuind sa fie n tensiune) pentru 2 - 2 zile, urmat de un programcomple# de recuperare.

b. plgi prin (n"epare sunt caracterizate printr-un raport suprafa -profunzime n favoareaacesteia din urm, e#ist$nd deci posiilitatea de a se produce leziuni profunde (viscerale, vasculare,nervoase)7 de a se produce nsm$nri microiene n profunzime (o gravitate mai mare av$ndnsm$nrile de germeni anaeroi - ai gangrenei gazoase, ai tetanosului, etc.).

!genii cauzali ai plgii pot fi"- spini vegetali, care se e#trag n totalitate de la nivelul plgii, urmat fiind de aseptizarea acesteia

(uneori se poate recurge chiar la incizie suplimentar). 9esturile de material vegetal restante vor fieliminate printr-o supuraie localizat (vezi infecii localizate).

- metale (cuie, s$rm) n special n regiunea plantar, produc$nd caviti virtuale cu posiilitateadezvoltrii infeciei. 6n cazul n care n jurul plgii se oserv o tumefiere, congestie, asociate cudurere cu caracter pulsatil se va efectua e#cizia cuneiform, urmat de tratamentul conformprotocolului pentru plgi infectate nesuturate.

- insecte (aline, viespi, $nari, purici, pduchi). !ceste plgi sunt caracterizate prin profunzimemic i consecutiv inoculrii de


4/23

e#antematic, etc.)n cazul fenomenelor locale, tratamentul const n adijonri cu alcool mentolat, camforat,

amoniac soluie 1=, iar pentru fenomenele generale n funcie de intensitatea reaciei alergice se voradministra antihistaminice, merg$nd p$n la ageni vasoconstrictori energici (!drenalina).

*lgile toracice cu interesarea cordului, vaselor mari, i a plm$nilor, precum i plgilepenetrante adominale cu interesare visceral se vor studia la capitolul de traumatologie special.

c. plgi prin mu)ctur. *lgile prin muctur sunt caracterizate printr-o mare septicitate iprin polimorfismul aspectelor clinice. :ai frecvent sunt nt$lniteplgile prin muctura de c$ine, care oinuit sunt delarante, cu septicitate crescut. e trateaz

dup protocolul pentru plgi infectate. u se sutureaz. *rofila#ia tetanosului i a infeciei raicesunt oligatorii. !ceasta din urm este apanajul olilor infecioase, la latitudinea crora rm$neoportunitatea seroprofila#iei raice n fiecare caz n parte.

:uctura de lup, vulpe se trateaz dup acelai protocol.:uctura de oolan, caracterizat printr-o hipersepticitate poate fi cauza ferei

icterohemoragice.:uctura de om , prin flora microian polimorf, este susceptiil de a se complica cu infecii

grave. e trateaz dup acelai protocol.> meniune special se cuvine mucturii de urs, care, lu$nd n considerare dimensiunile mari ale

cavitii ucale, precum i a multiplelor traumatisme prin contuzie, este de dimensiuni foarte mari, cu

lipsa de sustan, delarant i pune proleme de tratament, deseori evolu$nd spre decesulolnavilor.:uctura de arpe prezint interes numai dac este produs de erpi veninoi, prin potenialul

letal al acestora, n ara noastr e#ist o singur specie de erpi veninoi (vipera cu corn), int$lnit nmunii 'orogei i 8arpaii >ccidentali. 8aracterul letal al plgilor este reprezentat de inocularea devenin, care are un coninut mare de enzime cu aciune hemolitic, proteolitic, neuroto#ic, etc.+ocal treuie sa e#iste marca traumatic, reprezentat de cele dou perechi de plgi prin nepare,care centreaz o regiune eritematoas, edemaiat, intens dureroas. *rezena papulei nu esteoligatorie 'in punct de vedere general simptomatologia const n greuri, vrsturi, cefalee, ameeli,onuilare sau com, asociate cu semnele unei coagulopatii de consum, care va duce n final lae#itus.

Tratamentul este de ma#im urgen i const n "a. local- aplicarea unui garou pro#imal de leziune (diseminarea veninului se face pe cale

liinfptic) cu incizia n cruce, urmat de e#cizie n loc p$n la aponevroz. ;nii autori recomandinfiltraie local cu ?ilin, *rocain, etc. n lipsa instrumentarului necesar se poate practica incizia ncruce, urmat de suciunea plgii (cu gura, timp de 2 min), metod de eficacitate indoielnic.

b. general- patogenetic - const n administrarea de ser antiviperin, n cantitate de 12-2 ml, intramscular

profund sau intravenos lent- simptomatic - const n administrarea de @emisuccinat de hidrocortizon, /22-1222 mg,

i.v. lent, ageni antienzimatici (Trasilol, %. !.8. !.), de @eparin, transfuzii de s$nge proaspt n cazde 8.6.'., etc. %ste oligatorie i efectuarea profila#iei tetenice.

d. !lgi prin (mpu)care (prin arme de foc) sunt apanajul vremurilor de rzoi, pe timp de pacefiind accidentale (accidente de v$ntoare, militare) sau n scop suicid, etc.

unt plgi prin contuzie, aceasta din urm find produs de ctre glon, schija de proiectil sauproiectile secundare (pm$nt, sticl, metale,etc).

'in punct de vedere anatomo-patologic se difereniaz mai multe categorii"a) plgi unipolare sau oare - av$nd un singur orificiu de ptrundere al proiectilului i retenia

acestuia din urm.) plgi ipolare sau transfi#iante, n care orificiul de ieire al proiectilului este net mai mare

dec$t cel de intrare, i cu marginile anfractuoase, rezultat al ceea ce se cheam sindrom de cavitatepulsatil" n momentul impactului cu esuturile, fiecare celul preia energia cinetic a proiectilului,transform$nd-o n energie potenial, devenind un adevrat proiectil pentru

celulele din imediata vecintate7 astfel, unda de oc propag$ndu-se din aproape n aproape,produce distrucii importante.

*lgile ipolare, n cazul n care au un traiect numai prin grosimea stratului sucutanat, se


5/23

numesc plgi n seton.n fata unei plgi prin mpucare treuie luate n considerare aspectele locale (infecia datorat

antrenrii de corpi strini - resturi vestimentare, pm$nt, etc. -, cu mare risc tetanigen), precum icele generale, care de cele mai multe ori predomin la acest tip de plgi, datorit marilor distracii aleorganelor interne, fiind reprezentate de oc posttraunmatic, hipovolemic, etc.

Tratamentul este comple#, cel general - reprezentet de tratamentul ocului (vezi capitolul ocul),

cel local - const n e#cizii, deridri, e#trageri de fragmente, drenaje, suturi, etc.

Ingrijirea plagilor.Ingrijirea plagilorDefiniiePlgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau amucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare deprofunzime.ontuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent !ulnerant mecanic, care produce leziunitisulare, pastr"nd nsa integritatea tegumentelor. #n fuctie de forta de actiune al agentului !ulnerant,

contuziile pot fi superficiale, profunde sau mi$te%c&imoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii !aselor sang!ine din tesutulsu'cutanat (apare ca o zona rosie al'astruie, care n c"te!a zile si modifica culoarea, de!enind !"nata,apoi gal'en!erzuie).ematomul este o tumefiere dureroasa, de !olum !aria'il, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sauorgane, a unei cantitati !aria'ile de s"nge, prin ruperea accidentala a unor !ase sang!ine mailasificare* Dup tipul de aciune a agentului !ulnerant(traumatic)*+. mecanice* prin tiere prin nepare, arme al'e, insecte etc. prin contuzii, prin lo!ire

prin stri!ire prin arme de foc prin muctura de animale sl'atice -domestice prin muctura de arpe, !iper. termice* cldur, frig, electricitate/. ageni ionizani * radiaii0. ageni c&imici * acizi, 'aze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi*a) accidentale de munc, de circulaie, casnice') intenionale 1 suicid, agresiunic) iatrogene inter!enii c&irurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere* recente (su' 2 ore)

!ec&i care depesc 2 ore de la producere; acestea seconsider plgi infectate Dup profunzime* superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate pentru ca!iti naturale (a'domen, torace,craniu), pot fi* nepenetrante c"nd nu depesc n!eliul seros penetrante se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrantepot fi simple sau pot interesa i un !iscer parenc&imatos sau ca!itar = perforante Dup e!oluie pot fi* necomplicate; complicate


6/23

aracteristicile plgilorprin tiere au marginile regulate, limitate, se !indec repede; cele operatorii sunt de o'icei aseptice prinnepare sunt cele mai frec!ente i cele mai neltoare, gra!itatea lor este n raport cu ad"ncimea,sediul i gradul de infectare; plgile limitate ad"nci fa!orizeaz dez!oltarea germenilor anaero'i; plgilorprin nepare cu creion c&imic le tre'uie acordat o atenie deose'it, mai ales c"nd n plag, rm"n

fragmente de creion, deoarece su'stana c&imic continu s acioneze i s distrug esuturile;nepturile m"inii pot produce leziuni inflamatoare determin panariii prin contuzii n cazul unorcontuzii profunde se pot produce leziuni distructi!e, deci plgi ale organelor profunde* creier, muc&i,ficat, splin, rinic&i, intestin etc., fr s e$iste o plag a pielii prin muctur de animale 1 sesuprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru tur'are; mucturile de !iper producfenomene generale to$ice prin arme de foc 1 se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte comple$ePlgi prin nepare cu spini !egetali* spinul tre'uie e$tras complet, la ne!oie, recurg"nduse la incizie c&irurgical dac nu sa e$tras este posi'il dez!oltarea unei infecii (a'ces, flegmon)Plgile prin nepare plantar (cui, s"rm) fa!orizeaz dez!oltarea unor infecii !irulente; se trateazc&irurgical n ser!icii de specialitate.Plgile prin neptur de insect (al'ine, !iespi), prin inoculare de !enin, produc fenomene alergice*prurit, &iperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, con!ulsii, ocanafilactic sau colaps.3imptomatologia plgilor3imptome locale* durerea este !aria'il ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariiacu caracter pulsatil atrage atenia asupra dez!oltrii infeciei impotena funcional este partial sautotal i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculoarticulare, osoase sau ner!oase3emne o'iecti!e* prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aanumitele plgi cu maridilacerri, se pot o'ser!a distrugeri mari at"t de piele, c"t i de !ase, muc&i, ner!i, fragmente de oase saudiferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii;aceasta se numeste e!isceraie &emoragia este !aria'il, ca i a'undena s"ngerrii, n funcie de !asullezat.

3emne generale* pulsul poate fi rapid ta&icardic n plgi nsoite de &emoragii e$terne sau interne sau deoc traumatic. tensiunea arterial dac scade denot prezena unei &emoragii sau a unui oc traumaticfe'ra poate a!ea semnificaia de'utului infeciei sau resor'ia unor &ematoame4indecarea plagilor4indecarea plgilor se poate realiza prin*!indecare primar!indecare secundar!indecare teriar 4indecarea primar(5per primam6 sau 5per primam intentionem6) este !indecarea ce se o'ine de la nceput, fr complicaii; este !indecarea ideal pentru orice plagoperatorie; !indecarea se produce n 27 zile 4indecarea secundara (8per secundam9 sau per secundamintentionem9)*

n acest tip de !indecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deose'ire de !indecarea primar4indecarea tertiar (8per tertiam intentionem9)* se produce atunci c"nd o plag e!olueaz un timp pe linia !indecrii secundare i apoi se sutureaz nscopul scurtrii e!oluiei4indecarea este un proces interacti!, care se desf oar n trei faze* :aza +* faza inflamatorie aparentre ziua i /#n aceast faz apar &emostaza i inflama ia. :aza * faza de granula ie apare ntre ziua / i +0 #n aceast faz se formeaz esutul de granula ie i


7/23

restaurarea !ascular. :aza /* faza de regenerare 1 este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a /sptm"ni. ontrac ia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i !indec zona n care rana este prezent.


8/23

aflat la ni!elul toracelui folosim comprese dedimensiuni mai mari dec"t plaga sil !om fi$a cu 'enzi de leucoplast pe trei laturi. < patra latura se lasali'er, nefi$ata, permit"nd pansamentului sa functioneze ca o supapa. #n timpul inspirului, c"nd toracele sedestinde, pansamentul se !a lipi de torace nepermit"nd intrarea aerului. #n timpul e$pirului, c"nd toracelere!ine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permit"nd iesirea aerului si la acest ni!el.

Daca a!em o plaga a'dominala !om folosi pansament pe care de aceasta data l !om fi$a pe toate celepatru laturi. Daca plaga este complicata cu e!isceratia (iesirea organelor a'dominale n e$terior) !om folosiun pansament umed.#ngrijirea unei plgi operatoriiPlaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. se dezinfecteaz cu 'etadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 2B cm, folosind,la fiecare tergere, alt tampon plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printro singur tergere cu tamponul m'i'at n tincturde iod sau alcool apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii se acoper plaga cu compres steril 1 pansamentul se fi$eaz dup metoda cunoscutProfila$ia antitetanicoate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci tre'uie tratate n mod special. %$cepie fac politraumatizaii gra!, cu stare de oc i &emoragie, la care se adm. n doz unic, serantitetanic /+@ E. Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc +ml ser antitetanic. 3e ateapt /min.> Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de serantitetanic.


9/23

accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de ne!oiePansamentul Definitie =act c&irurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor G'iecti!e*> fa!orizarea !indecrii rnilor> pre!enirea infeciei> aprecierea procesului de !indecare

> protecia plgii impotri!a factorilor mecaniciondutiile unui 'un pansament*a) 3 fie fcut in condiii asepticese folosesc materiale de protecie i instrumente sterilese spla i dezinfecteaza mainile, se im'rca mnui sterilese ser!esc materialele folosind pensenu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni') 3 fie a'sor'antsa asigure a'sor'ia secreiilor pentru a fa!oriza cicatrizarease folosesc comprese de tifon i !at &idrofilc) 3 fie protectorse acopera plaga cu comprese sterile i !atse asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin + cmdac zona este e$pus micro'ilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i !at;d) 3 nu fie durerosse acioneaza cu 'landee i r'darese administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cerese spla plaga prin turnare i se a'sor'e surplusul de lic&id i secreiile prin tamponarenu se fi$eaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durerese asigura limitarea micrilor in acea zon dac e$ist indicaii in acestsense) 3 fie sc&im'at la timp

se !erifica indicaia medical cu pri!ire la sc&im'area pansamentului;se sc&im'a cat mai rar pansamentul la plgile c&irurgicale atunci cand se menine curat i uscatin cazul plgilor secretante sc&im'ai pansamentul ori de cate ori este ne!oie;se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint fe'r fr alt cauz,sc&im'ai pansamentul cu aceast ocazie. ipuri de pansamentePansament protectoracoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tu' de dren (plag operatorie, locul unei injecii saupuncii, locul unde este montat un cateter !enos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjuratorPansament a'sor'antacoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de !atdac medicul monteaz tu' de dren notai cantitatea de lic&id eliminat

Pansament ocluzi!acoperirea cu comprese i !at a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsatpentru imo'ilizarepentru ingrijirea plgii se poate face fereastrPanasment compresi!acoperirea unei plgi sangerande in scop &emostatic, pentru imo'ilizareaunei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei ca!iti superficiale dup puncionarepeste comprese se aplica un strat mai gros de !at astfel incat s se acopere reliefurile osoase i


10/23

compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia deintoarcerePansament umedse folosesc cu scop antiinflamatoreste contraindicate in plagile care secreta a'undant,deoarece fa!orizeaza secretia si pro!oaca

dermite,piodermite,foliculiteCateriale necesare pansamentelorta!a medical-crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;trusa cu instrumente sterile* pense &emostatice, pense anatomice, foarfeci c&irurgicale, stilete 'utonate,sonde canelate;'isturiucasoleta cu comprese sterile,tampoane,mesetu'uri de dren sterilemnui sterilemuama, alezsoluii antiseptice*pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,'etadine,alcool medicinal);pentruplaga(apa o$igenata/?,ri!anol +?o,cloramina,acid 'oric0?)medicamente prescrise de medic* pul'eri, unguentemateriale pentru fi$are* fei de tifon, 'enzi adezi!e, plas adezi!, soluie adezi!, ace de sigurant!ia renal

Pean Hoc&erPort


11/23

terge apoi cu un tampon uscatse efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i e!oluia acesteia, aplicandmedicamente dac sunt recomandate;al treilea timpse acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu + cm i aplicai desupra un

strat su'ire de !at dac este necesarse fi$eaza prin lipire cu materiale adezi!e sau prin 'andajare folosind un procedeu adaptat regiunii(circular, in spiral, in e!antai, cu fa rsfrant,in spic)Ingrijirea pacientulse aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repausse o'ser!a faciesul i comportamentul la durerese o'ser!a aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaiaKeorganizarea locului de muncadeseurile infectioasecomprese, mnui, tu'uri de dren, fei se colecteaza la locul de producer inrecipiente pentru infectioaserecipiente de culoare gal'ena pre!azut in interior cu saci gal'enideseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoareintepatoarecutii gal'ene dinplastic,specific de unica folosintadeseurile nepericuloase(am'alajele materialelor sterile,g&ips,am'alaje din material plasticse colecteazala locul de producer in saci de polietilena de culoare neagrainstrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare%fectuarea tipurilor de 'andajeandajarea=metoda de fi$are a pansamentului cu ajutorul unei fesi de' tifon de lungimi si latimi diferite infunctie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Cateriale necesareo :ese de tifon de mrimi diferite (limi intre @ i @ cm, lungimi intre i @ m)o :ee elasticeo :oarfece

o


12/23

circulara,in spirala,in forma cifrei 7,in spic de grauin e!antai

Infasarea circulara3e supapun turele de fasa una peste alta%ste indicate in regiunile cilindrice*gat,torace,articulatia pumnuluiacest tip de 'andaj se utilizeaza si la realizarea &emostazeiInfasare in spiralase conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin te&nicanumita6semnul policelui6se incepe cu / ture de fi$are apoi su' forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la -/este indicata pentru mem're( gam'a,ante'rat)regiuni tronconice si suprafete intinseInfasare in forma cifrei6763e incepe cu ture circulare su' articultie3etrece o'lic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare3e re!ine o'lic su' articulatie,intersectand prima diagonal3e continua de cate!a ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu turecirculare%ste indicate pentru infasarea regiunilor articulare*articulatiacotului,piciorului,pumnuluiInfasarea 5in spic de grau6sau6 spica63e foloseste pentru regiuni articulare* scapulo&ueral, ing&inoa'dominal, cot, picior, pumn3e incepe cu ture circulare deasupra articulatiei:asa se conduce in forma cifri 576,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu +-/ sau -/3e termina cu ture circulareInfasarea in e!antai3e foloseste pentru articulaii (cot, genunc&i, clcai)

3e incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei3e continua cu ture o'lice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic imai mari in partea e$pus ajungand circular la ni!elul liniei articulare i apoi o'lice su' articulaie3e inc&eie cu dou ture circulare i se fi$eaza cu ac de siguran, leucoplastandajarea pe regiuniInfasarea capului capelina3e conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fi$and cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreaptase ruleaza fasa in jurul capului,lasand li'ere pa!ilioanele auriculare.3e rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru al fi$a.3e conduce fasa din spate in fata acoprind 'olta craniana cu ture o'lice,fi$ate cu ture circulare,pana lainfasarea complete a capului

3e inc&eie cu doua ture circulare3e fi$eaza capatul li'er al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansateandajarea plagilor g"tului.a. PlasaLi o compresa peste plaga.'. Plasati 'andajul peste compresa si pe su' umarul din partea opussInfasarea nasuluiprastia3e despica in lung fasa,la am'ele capete,lasand in mijloc o portiune de apro$imati! @cm nedespicata,ce !aser!i la acoperirea nasului


13/23

3e fi$eaza pe nas partea din mijloc nedespicata3e trec capetele superioare ale fesii su' pa!ilionul urec&ii si se innoada in regiunea occipital3e trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urec&ilor.incrucisand pe cele superioare si se fi$eaza inpartea posterioara a capului,realizand astfel o prastieInfasarea 'ar'ieicapastrul

se despica in lung fasa,la am'ele capete,lasand in mijloc o portiune de apro$imati! @cm nedespicatase fi$eaza partea nedespicata pe 'ar'ie sau 'uzese incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntiise leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand li'ere urec&ileInfasarea oc&ilor (monoocular,'inocular)prin ture successi!e o'lice si circulareandajarea gatuluicirculareafacircularandajarea toracelui si a'domenuluicircular3anii 1'andaj in spicaCem'rul superiorumarul si a$ial 'andaj in 7;'ratul si ante'ratul in spirala;cotul in e!antai,palma in7,degetele in spic

Cem'rul inferiorcoapsa si 'azinul in spica simpla sau du'la,genunc&iul in e!antai sau in 7,glezna in 7

> Aa ni!elul acestor regiuni, 'andajul este in form de spic. :i$area iniial se face prin / ture trecutecircular pe a'domen, deasupra crestelor iliacese> trece o'lic peste regiunea ing&inal, pe faa intern, posterioar i e$tern a radacinii coapsei de undeurc iar o'lic, peste regiunea ing&inal realiz"nd prima spic ce se continu printrun nou circular pea'domen dus apoi o'lic peste regiunea ing&inalM p"n se acoper.Infasarea perineului'andajare in 56> se efectuaza cu ajutorul a dou fee.> prima se trece n jurul a'domenului, deasupra crestelor iliace nnod"nduse.> ea !a ser!i ca sprijin pentru a doua faa care se trece du'lu ntre coapse,

andajul 'ontului de amputaie> Pentru 'andajul 'ontului de amputaie se folosete te&nica nfrii recurente cu fei sau nfaarea cu ofa.> 3e incepe orin ture circulare de fi$are la + cm de plag, dup care se rasfr"nge faa anteroposterior, cai n cazul calotei craniene, p"na se acoper tot pansamentul fi$"nd turele rasfr"nte cu ture circulare


14/23

inimii;!enoasa* s"ngele de culoare rosu nc&is (mai putin o$igen, mai mult G), se e$teriorizeaza cu presiuneconstanta, relati! modesta;capilara* este o &emoragie difuza, fara a se identifica un !as de cali'ru mai mare ca sursa principala a&emoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele *

e$terne,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor !ase de sange.interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (e$* ca!itatea a'dominala, etc.).e$teriorizateintrun organ care comunica cu e$teriorul,caracterizata prin &emoragie interna ntrun organ ca!itar, urmata de eliminarea s"ngelui la e$terior pe cainaturaleepista$is* &emoragia mucoasei nazale;otoragie&emoragie din urec&i &ematemeza* eliminarea pe gura, prin !arsatura, de s"nge amestecat cuc&eaguri si e!entual resturi alimentare; #n &emoragii puternice poate fi s"nge rosu, proaspat, nealterat, saun s"ngerari reduse poate fi !arsatura cu aspect de zat de cafea (c"nds"ngele stagneaza n stomac). melena* e$teriorizarea s"ngelui acumulat n tu'ul digesti!, prin defecatie.3caunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.rectoragie&emoragie din rect &ematuria* reprezinta &emoragia la ni!elul aparatului urinar, e$teriorizatprin mictiune&emoptiziesangele se scurge prin gura pro!enind din caile respiratorii,rosu desc&is,aerat In functie decantitatea de sange pierduta putem distinge *mica* se pierde o cantitate de s"nge p"na la @ mlmedie* se pierde @+ ml de s"nge si apar urmatoarele semne* agitatie, ameteli n ortostatism;mari* cantitea de s"nge pierduta ++@ ml iar semnele clinice sunt urmatoarele* paloare, ta&icardie,transpiratii reci, &ipotensiune arteriala, ta&ipnee;cataclismice* pierderi de s"nge de peste +@ ml, < nemasura'ila, pacient inconstient;emostaza pro!izorieemostaza =oprirea &emoragieiemostaza poate fi *

spontanapro!izoriemedicamentoasadefiniti!aemostaza pro!izorie, realiza'il, pe mai multe ci*compresiune manual sau digital,pansament compresi!,flectarea puternic a e$tremitii,aplicarea garoului,pensarea !asului sangerand ompresiunea manual sau digital>


15/23

face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale alecraniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pa!ilionului urec&ii n rnile de la o'raz, 'uze, pesuprafaa e$terioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandi'ulei)n &emoragiile din regiunea g"tului i a feei* comprimarea arterei carotide, anterior de muc&iulsternocleidomastoidian pentru &emoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a a$ilei se !a

comprima artera su'cla!icular deasupra cla!iculei, pe prima coast (g, &, i);g & in rnile s"nger"nde ale 'raului, ante'raului* comprimarea arterei &umerale 1 pe faa inter a 'raului,ntre muc&ii 'iceps (anterior) i triceps (posterior). #n funcie de ni!elul la care se afl rana, apsarea seface> n a$il,> pe faa intern la jumtatea 'raului> sau la plica cotului ; n rnile s"nger"nde ale m"inii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu undeget, pe partea e$tern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici apumnului, pe artera cu'ital"nd rana se afl la mem'rul inferior* n s"ngerarea rnilor din regiunea ing&inal comprimarea !asului seface pe pliul ing&inalc"nd &emoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, pro$imal de plag, se face(n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteiadac rana se afl la ni!elul genunc&iului sau gam'ei* comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei napropierea pliului genunc&iului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunc&iului c"nds"ngerarea pro!ine dintro ran situat n regiunea pel!isului, comprimarea aortei a'dominale se face prinapsarea peretelui a'dominal cu pumnul su' om'ilic.


16/23

aplic 'raul pe torace. #n aceast poziie mem'rul superior se fi$eaz solid la torace cu o fa, centur,'uci din rufria 'olna!ului etc. Pentru &emostaza arterelor ante'raului sau n plgi ale plicii cotului seaeaz un sul n plica cotului i se flecteaz ante'raul pe 'ra fi$"nduse n aceast poziie . #n cazul&emoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea ing&inal) se potutiliza urmtoarele metode de &emostaz pro!izorie* una, prin aplicarea unui sul la 'aza triung&iului

3carpa, care se fi$eaz cu o fa, curea etc. sau prin aplicarea unui sul n regiunea ing&inal, urmat de flectarea i fi$area coapsei pe a'domen i agam'ei pe coaps emostaza pro!izorie n leziunile arterei poplitee se o'ine prin aezarea sulului nregiunea poplitee i flectarea puternic a gam'ei pe coaps, cu fi$area ei n aceast poziie


17/23

nu derapeze pensele (s nu se desfac).Ingrijirea escarelorDefinitie.%scarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre planuri dure (os i pat).auzele pot fi*

a) Nenerale sau determinate afectiuni cere'ro!asculare care determina imo'ilizarea la pat a'olna!ului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculone!rite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri desu'nutriie o'ezitate deficit de autoingrijire datorita !arstei afectiuni ale madu!ei spinarii si tul'urari decirculatie majore mentinerea functiilor !itale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorulaparatelor,determina modificari comple$e la ni!elul tegumentelor si mucoaselor') Aocale sau fa!orizante , n e!itarea crora inter!ine asistenta medical* meninerea ndelungat naceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corpfirimituri ('iscuii, p"ine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina sifecale lenjeria de pat umeda,nea'sor'anta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset,masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc care fa!orizeaza sauagra!eaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensi'ila greutateacorporala* o persoana su'ponderala nu are un strat e$terior de protectie suficient pentru a acoperiproeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pieliimusc&ii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare maimare de suprafete &aine prea stramte, prezenta nasturilor, 'utonilor si a altor decoratiuni la pantaloni incazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelorKegiuni e$puse escarelor+) Decu'it dorsal Kegiunea occipital Gmoplai oate Kegiunea sacrococcigian lc"ie

) Decu'it lateral Emr Kegiunea tro&anterian :eele laterale ale genunc&ilor Caleole/) Decu'it !entral "mple Emeri reasta iliac Nenunc&i Degetele picioarelor

:iziopatologia escarelor Presiunea e$agerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina alterari lani!elul microcirculatiei cutanate ce conduc in mod sigur la isc&emie. Daca presiunea nu este imediateliminata, escara poate de!eni foarte gra!a in scurt timp.lasificarea escarelorNradul I * eritem (roseata) sta'il mai mult de & leziune superficialainclude roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inc&isa la culoare.


18/23

Nradul II * flictena ( !ezicula cu ser) este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau amandoua.Elceul estesuperficial si apare ca o a'raziune, o 'ula sau un crater acoperitNradul III * ulceratie profunda pana la ni!elul fasciei

este o leziune adanca care penetreza tesutul su'cutan si se poate intinde si la fascia de dedesu't. Elceruleste adanc si poate afecta tesuturile adiacenteNradul I4 * leziuni profunde inclusi! musc&i si osleziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea musc&iului, oaselorsau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara):azele de e!olutie%ritemulDescriere* inrosirea locala a pielii la ni!elul zonei unde a e$istat o presiune indelungata. ratament* cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina ladisparitia totala a eritemului :lictena Descriere* zona este inrosita, fier'inte si prezinta una sau mai multe'asicute; uneori pielea poate fi usor crapata .apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuridar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare e$agerate ratament* cautarea cauzei care produceflictena si eliminarea ei suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Aocal 1golirea 'asicii de lic&id seros sau sero&ematic.3e aplica unpansament uscat de ori pe zi. Inainte de 'aie se aplica un pansament plastifiant pentru a e!itadeteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul su'iacent incepe sa se refaca. DezepidermizareDescriere* Keprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la ni!elul tesutului epitelial, prinmoartea celulelor din zona atinsa de isc&emie.


19/23

> 3corurile de +7 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.> Pacientii cu scorul +0+7 nu sunt considerati a fi e$pusi riscului, dar ei !or fi ree!aluati de ndata ce seconstata o deteriorare a starii lor.3 < A < G K G GDII< :IQIR

GDII< C%


20/23

DEAR+otalPK%4%IK%< EA%K%AGK D% PK%3IE%*3e adreseaz cauzelor locale sau fa!orizante i reprezint 8cartea de !izit9 a asistentei medicale. %scarele

por aprea n c"te!a ore sau n c"te!a zile, formarea lor fiind !aria'il, depinz"nd de factorul de risc i detolerana pielii la presiune ndelungat.se !a sc&im'a pozitia pacientului la + ore daca nu e$ista contraindicatiise !a aseza langa patul pacientului un program de sc&im'are a pozitiilorn care se noteaz*orele de sc&im'are i poziia* +0 1 DD; +21 DA3; +7DD; DADaspectul cutanatzonele de masajpentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se !or folosi materiale pre!enti!e ca saltele cuaer, de e$emplu prin masajfa!orizeaz !ascularizaia profund i superficial ndeprteaz celulele descuamate idestup glandele se'aceere&idrateaz pielea (masaj cu unguent &idratant sau ap i spun)fa!orizeaz

starea de 'ine i confort nltur durerea, an$ietatea, ajut la gsirea forei i energieiIndicaii* pentru toi 'olna!ii imo'ilizai care prezint factori de risc n momentul sc&im'rii poziiei, pe toate regiunile e$pusePrincipii se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce 'olna!ul a fost splat i i sasc&im'at aternutul se face cu un unguent pe m"na goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la ceaf i


21/23

umeri in!ersde sus n jos i circular spre e$terior se face pe o zon mai mare dec"t suprafaa interesat masajul nu tre'uie s fie dureros, poziia 'olna!ului s fie conforta'il, iar durata sa de apro$imati! [email protected]*

nu se face 'olna!ului cu fe'r, cu infecii ale pielii sau cu septicemieCateriale necesare* unguentulInstalarea pacientului* se nc&id ferestrele, se aaz 'olna!ul ntro poziie !aria'il, n funcie de zon i, n acelai timpconforta'il pentru asistenta medicalse face de /0 orise !a !erifica daca pacientul si mem'ri familiei cunosc strategiile de pre!enire si tratare a ulceului dedecu'it si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijireonsideratii speciale *se !a e!ita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare pro'leme neuro!asculare la maini si lapicioarese !a e!ita folosirea 'lanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa impresie desecuritate!indecarea ulcerului in stadiul / si 0 necesita inter!entie c&irurgicalaratament in functie de stadiul 'olii 3tadiul IIn primul stadiu leziunile pot fi sensi'ile si dureroase. ratamentul include * spalarea zilnica a zonei cusolutie salina pentru a o mentine curata si uscata mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturareatranspiratiei, urinii sau fecalelor pentru a pre!eni e!olutia leziunilor alimentatia 'ogata in proteine,pentru a induce !indecarea sc&im'area frec!enta a pozitiei corpului, pentru a pre!eni presiuneaconstanta si indelungata intro anumita zona se e!ita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determinaleziuni, in pat sau in scaunul cu rotile folosirea de perne sau de dispoziti!e care sa scada presiunea dintroanumita zona si sa o distri'uie uniform. Cajoritatea escarelor in stadiul I se !indeca in 2 de zile cutratament corespunzator. u sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara

pentru a supra!eg&ea e!olutia. 3tadiul IIIn stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, careeste in mod o'isnuit dureroasa. ratamentul stadiului II include * curatirea leziunii.


22/23

alimentatii cu un continut optim de proteine mentinerea leziunii curate si &idratate cu unguente si irigatiicu solutii saline administrarea de unguente topice daca este necesar se efectueaza indepartareatesuturilor moarte (de'ridarea) in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu anti'iotice. 3emnelede infectie includ* continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jursi fe'ra in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Nrefa stimuleaza regenerarea pielii. In

cazul in care se face grefarea se poate continua c&irurgical cu sutura ulceratiei, pentru a gra'i !indecarea3tadiile III si I4 ale escarelor de decu'it se !indeca greu. G ulceratie adanca se poate !indeca in cate!a lunisau in cati!a ani.Aeziune de decu'it - escara gradul I4 care necesita inter!entie c&irurgicalaIngruijirea ulcerului de decu'itCateriale necesare*> leucoplast &ipoalergic sau plasa elastica> manusi> ser fiziologic> antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga> comprese sterile> tampoane sterile> pansamentul pentru aplicare locala selectat> recipient pentru colectarea deseurilor> scala de masurare a leziunilor> musama,aleza> instrumente sterile(pense)> ta!a cu dezinfectant pentru pensele utilizate> carucior transport materiale de pansat> ta!ita renalaPregatirea ec&ipamentului*> se !a asam'la ec&ipamentul langa pacient> se !a taia leucoplastul pentru fi$area pansamentului

> se !a pregati sacul de plasticImplementarea *3e !or spala mainile si se !or re!izui precautiunile standard de protectieuratarea ulcerului de presiune*se !a asigura intimitatatea pacientuluise !a e$plica te&nicii pacientului pentru indepartarea fricii si promo!area cooperariipozitionare astfel incat sa se poata a!ea acces usor la ni!elul raniise !a acoperi marginea patului cu o aleza pentru pre!enirea murdaririise !a desc&ide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi 3e !a pune solutia salina intrun recipient curat sausteril, in functie de politica, si seringa alaturise !or pune manusile

se !a indeparta pansamentul !ec&i si se !a arunca pentru a pre!eni contaminarea campului sterilse !a inspecta leziunea si se !a nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta de'ridari necroticese !a masura rana (cu o scala speciala)se !a folosi seringa cu piston si se !a iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea tesutului necroticsi indepartarea 'acteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se !a aplica o presiune usoara pentru apre!enidistrugerea tesutului nouse !or inlocuiti manusile


23/23

cu degetul de la manusa sau cu 'etisoarele cu !ata se !or !erifica tunelele ranii.

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	stoian-ioana
View:	255 times
Download:	0 times

Tratamentul Plagilor

Documents