Tradiþiile româneºti în Institutului Cultural...

Dragi cititori,Sãrbãtorile au cam trecut, 1 Mai,

muncitoresc sau nu, l-am „elogiat“ altfel decâtacum mai bine de 22 de ani... Sfintele Sãrbãtoride Paºte au trecut ºi ele ºi iatã cã ne apropiem cupaºi mai repezi sau mai înceþi de sãrbãtorileverii...

Nu vã voi scrie aici nimic despre cum ampetrecut aceste zile minunate, dar vreau sã vãaduc în vedere faptul cã animalele te potsurprinde de multe ori, arãtând, astfel, cã relaþiaOM-ANIMAL este deosebitã, iar un gâscanpoate fi privit ºi altfel decât la cuptor...

Chiar în prima zi de Paºte, am stabilit caanul acesta sã o sãrbãtorim ceva mai aparte, aºacã, am stabilit sã mergem în naturã... Acolo, înafara faptului cã totul în jurul nostru era readusla viaþã, o familie de gâºte se tot agitau în jurulnostru, vrând parcã sã ne spunã ceva. Erau

liniºtiþi atâta timp cât nu te apropiai prea mult deei, însã dacã te aventurai, te alegeai cu vânãtãi,iar asta numai în momentul în care îndrãzneai sãle calci teritoriul sau, mai grav, sã te apropii decuibul unde tronau mãreþe ºapte ouã...

Aºa cum de cele mai multe ori nu scapocazia de a imortaliza astfel de momente,fotografiindu-le,

zburãtoarele noastre au devenit pentrucâteva minute bune fotomodele.

Pãstram distanþa, îmi era fricã, vãzând ce aupãþit alþii înaintea mea, care au îndrãznit sã seapropie mai mult decât trebuie de gâscan.Numai cã, de data aceasta, gâscanul nu voia sãmã atace (aºa cum m-am aºteptat!?), ci a datsemne de tandreþe, venind spre mine,

ciugulindu-mi imaginar dinmânã, apoi cuibãrindu-se înbraþele mele ºi ale soþului.Am rãmas blocaþi. Cât desensibile pot fi animaleleºi/sau pãsãrile, în acest caz!? Câte surprize îþipoate oferi natura!? Acest „preludiu” a durat maibine de un sfert de orã ºi ar mai fi continuat dacãnu trebuia sã ne retragem. Toþi cei prezenþifãcuserã cerc în jurul nostru, pardon, în jurulgâscanului ºi se uitau miraþi la comportamentulacestuia. Dupã ce ne-am „pupãcit ” bine, fãcândcâteva sute de fotografii, ne-am luat rãmas bun,acompaniaþi fiind de noul nostru prieten, care aalergat câteva sute de metri dupã noi.

Acest eveniment m-a umplut de energie, m-a binedispus ºi am hotãrât sã împãrtãºesc aceastãexperienþã ºi celor dragi mie, vouã, cititorilorziarului VOCEA TA! Hristos a înviat!

15 mai - 15 iunie 2013

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 4 • Nr. 2720 pagini

BREF

Ziar distribuit în Austria, Belgia ºi Germania

Erscheint in: Belgien,Deutschland und Österreich

Ziua Europei

O veste tristã: editorul ºiscriitorul Radu Bãrbulescu aplecat dintre noi...

A apãrut ediþia americanã avolumului de prozã fantasticã“Cuadratura cercului”

Invitaþie la douã recitaluri depoezie – Daniela Scholz Crãciun

PÃSTRÃM STINDARDULCULTURII SUB TRICOLOR

Vizita Ambasadorului României la Liege

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 6

Pagina 9

Pagina 5

Pagina 8

Pagina 13

Festivalizarea vieþii ºi a lumii.Tradiþiile româneºti încontextul globalizãrii- Interviu cu acad. Sabina Ispas,directoarea Institutului deEtnografie ºi Folclor “Constantin Brãiloiu” - Academia Românã -

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 4444

Restrospectiva ºi Proiectele Institutului Cultural RomânRestrospectiva ºi Proiectele Institutului Cultural Român

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 3333

Conform articolului 11din Carta Europeanã aDrepturilor Fundamentale”,“orice persoanã are dreptulla libertatea de exprimare.Acest drept cuprindelibertatea de opinie ºilibertatea de a transmite ºide a primi informaþii sauidei fãrã amesteculautoritãþilor publice ºi fãrãa þine seama de frontiere”.În secolul XXI, mai multdecât oricând, ariamijloacelor de comunicareºi informare a cunoscut oextindere fãrã precedent iardreptul la informare ºicomunicare neîngrãditã aajuns sã fie respectat înmarea majoritate a statelorde pe continentul european.Dacã ne gândim bine,nevoia de comunicare,respectiv informare esteuna dintre nevoile cele maiimportante ale oamenilordin toate timpurile.

Din nefericire, ca ºi încazul celorlalte tipuri delibertãþi ºi drepturi,libertatea de exprimare esteexercitatã de unii din noiîntr-un mod abuziv ºi într-omanierã lipsitã de eleganþã.Îngrijorãtoare. în acest senseste situaþia copiilor ºiadolescenþilor care preferãlimbajul grosolan ºifolosesc cuvinte jignitoarefãrã sã se gândeascã laconsecinþele folosirii vor-belor nepotrivite, încãrcatede negativitate. Mult maigrav este faptul cã multepersonaje din lumeapoliticului, vedetele de totfelul ºi persoanele publicecad tot mai des în capcanautilizãrii expresiilor nega-tive, a cuvintelor carejignesc, acuzã ºi nu fac binenimãnui. Uneori uitãm cã,dacã existã nemulþumiri,critici, pãreri opuse (ºi este

firesc sã existe) ele pot fiexpuse în mod civilizat ºipoliticos.

Mulþi dintre noi au auzitde critica constructivã (uniidintre noi o ºi practicã),puþini indivizi, mai cuseamã tineri, nu suntconºtienþi de faptul cãvorbele lor au o putereextraordinarã: ele potconstrui, pot înãlþa, potconsola dar sunt în stare sã-ºi distrugã, sã demora-lizeze, pot sã opreascãevoluþia unor persoane sauchiar a unor grupuri deoameni.

Psihologii audemonstrat cã, în general,oamenii obiºnuiþi folosescîntre 8000 ºi 20000 decuvinte în fiecare zi. Paremult sau puþin? Nu ºtiu.Ceea ce conteazã, ºiprobabil simþim cu toþiiacest lucru, este calitateaexprimãrii. Modul în carene folosim de putereacuvintelor.

Atunci când libertateade exprimare este greºitînþeleasã expresiile folositedau naºtere la conflicte ºineînþelegeri - care potapãrea între pãrinþi ºi copii,între partenerii de viaþã,între prieteni ºicolaboratori, între familii ºivecini, între angajaþi ºiangajatori, între colegi. Saula un nivel mai înalt, întreclase sociale, între adepþiiunor ideologii diferite, întrepartide sau chiar între state.

Din acest motiv estebine sã fi atenþi ce gândimºi sã folosim cu precauþiecuvintele pe care le rostim.Comunicarea are pãrþi buneºi pãrþi rele, în funcþie detipul cuvintelor pe care lefolosim pentru a ne exprimaideile ºi sentimentele.Vocabularul preferat de

membrii unei societãþiindicã gradul de educaþie ºicivilizaþie la care a ajuns. Înmod similar respectul desine ºi respectul pe care îlacordãm celor din jur semãsoarã prin nivelul decunoaºtere ºi gradul de aaplicare a artei de aconversa.

E timpul sã ne deschi-dem minþile ºi sã redesco-perim cã “vorba dulce multaduce!”. Fiindcã, în defi-nitiv, ce poate fi maiconfortabil decât sã emitemºi sã receptãm cuvinte caremângâie sufletul ºi îndes-tuleazã mintea. Credeþi cã eprea târziu? Credeþi cãtrãim într-o societate carenu mai pune deloc preþ pecuvintele frumos conceputeºi atent selectate în aºa felîncât sã exprime un mesajpozitiv?

Înainte de a gãsi osoluþie la aceastã pro-blemã, înainte de a cãutaun vinovat, pentrusituaþia comunicaþionalã

în care ne aflãm, haideþi sãfacem, mãcar pentru o zi,un exerciþiu de exprimarepozitivã. Haideþi sãalungãm din vocabularulnostru expresiile necizelate,care jignesc, care exprimãnemulþumirea, care gene-reazã tristeþe, neîncredere ºidezechilibru. Aº prefera sãle înlocuim cu vorbe careindicã apreciere, respect, cuvorbe încurajatoare ºi plinede laudã. Care ar fi scopulacestei proceduri? Varezulta o schimbare deconduitã comunicaþionalãînsoþitã de o stare demulþumire ºi relaxare,beneficã atât pentru tine,cel care comunici, cât ºipentru celãlalt, careprimeºte mesajul, ºtiind cãpuþine lucruri pe lume lasãurme atât de adânci ºidurabile ca putereacuvintelor.

Liliana Moldovan

mai - iunie 2013Pagina 2

ZiuaEuropei

Din 2008, þãrile UniuniiEuropene sãrbãtoresc “ZiuaEuropei”, zi cu un profundcaracter politic ºi, în acelaºitimp, un apel la unitate.

Aceastã sãrbãtoarea mai poartã denumirea de“Ziua Schuman”, în memoria ministrului francezRobert Schuman, cel care la 9 mai 1950 a propusunirea industriilor de oþel ºi cãrbuni a Franþei,Germaniei de Vest ºi a altor state, ducând la creareaComunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului.

Unele state europene sãrbãtoresc la 9 mai “ZiuaVictoriei”, marcând sfârºitul celui de al doilea rãzboimondial în Europa (aceastã zi este sãrbãtoritã de þãrilevestice pe 8 mai).

Anul acesta, “Ziua Europei” gãseºte un continentîncã zguduit de criza economicã declanºatã în 2008.Convulsiile sociale a bântuit þara mãslinilor, Grecia,insula Afroditei, Ciprul, ºi-a luat “Adio” de la statutulde paradis fiscal. Va mai urma o altã þarã?

Greu de spus…Cu toate acestea, la iniþiativa Asociaþiei Centru

Cultural Româno-Austriac “Unirea” din WienerNeustadt , românii din Diaspora vor încerca, prinintermediul mass-mediei româneºti din afaraRomâniei, sã fie mai uniþi, iar punþile imaginare cuþara ºi între comunitãþile de români de pe întregulmapamond sã fie mai puternice. Pe data de 10 mai, laViena, se va desfãºura o conferinþã a mass-medieromâneºti din Diaspora, la care sunt aºteptaþi ºioaspeþi la nivel înalt din România.

Fiecare comunitate româneascã din Diaspora arenu numai problemele ei, dar ºi realizãrile pozitive decare trebuie sã fim mândri ºi care trebuiescmediatizate, nu numai de mass-media româneascã dinDiaspora, dar ºi cea din þarã.

Prezenþa înalþilor oaspeþi români dã un statutaparte acestei întâlniri, românii din Diaspora putânddiscuta, cãuta ºi gãsi soluþii viabile pentru o mai bunãlegãturã ºi colaborare cu instituþiile statutului, þinândcont ºi de dorinþa Guvernului USL de organizare aunui referendum pentru schimbarea Constituþiei.

Poate cã pregãtirea ºi experienþa socio-profesionalã a românilor care trãiesc în strãinãtate vaîncepe sã fie luatã în considerare ºi folositã în modadecvat.

Vom reveni cu detalii de la conferinþã în numãrulviitor.

Pânã atunci, sã auzim numai de bine ºi sãîncercãm sã fim mai uniþi, indiferent de simpatiilepolitice ale fiecãruia dintre noi, iar Lumina SfintelorPaºte sã vã aducã numai bucurie în suflete ºi în caseledumneavoastrã!

Hristos a înviat!Nick Langa

EEDDIITTOORRIIAALL

EEXXEERRCCIIÞÞIIII DDEEEEXXPPRRIIMMAARREE

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

mai - iunie 2013 Pagina 3

De curând am citit un articol din presagermanã referitor la Institutul Cultural Român.Lãsând la o parte atacurile la adresa domnuluiPreºedinte al Institutului Cultural Român, Prof.Andrei Marga sau domnului Prim-Ministru VictorPonta, fãrã a þine partea niciunia dintre cei doi,articolul respectiv mi-a lãsat un gust amar, dinurmãtoarele motive:

1. Autorul a preluat doar date din ziareleromâneºti, neluând legãtura cu cei “incriminaþi” ºinedând un drept la replicã, cum ar fi fost normal;

2. Autorul nu a fost prezent la Salonul deCarte de la Paris;

3. Poþi aprecia lucrurile fãcute de o persoanã,aflatã la conducerea unei instituþii, la sfârºitulmandatului respectivei persoane, când ai oimagine clarã a ceea ce a fost bun ºi ceea ce a fostrãu în activitatea instituþiei conduse de persoana încauzã ºi nu la nici un an de la preluarea funcþiei.

Pentru a da un drept la replicã ºi a lãmuriunele aspecte, am solicitat domnului Peºedinte alInstitutului Cultural Român, Prof. Andrei Margacâteva lãmuriri privind atât activitatea ICR dinseptembrie anul trecut ºi pânã în prezent, dar ºiinformaþii privind Raportul Curþii de Conturiasupra activitãþii ICR pânã în septembrie 2012 ºistatutul personalului ICR din strãinãtate.

Nick Langa (N.L): Onorate domnulePreºedinte, în ultima vreme, în Germania,au apãrut articole care vã atacã, scrise maimult sau mai puþin nuanþat politic, dacãîmi permiteþi exprimarea. V-aº ruga sã neprezentaþi un bilanþ scurt al activitãþii ICRde la preluarea mandatului.Andrei Marga (A.M): Dupã ce mult timp

presa germanã a scris elogios despre acþiunilemele ca rector, profesor ºi ministru al educaþieinaþionale al României, tendinþa din douã publicaþiis-a schimbat. Într-un caz, s-a schimbat atunci cândnu am agreat dezmembrarea Universitãþii “Babeº-Bolyai”. În celãlalt caz, s-a schimbat ca urmare aunor informaþii false, trimise din România, cuprivire la poziþia mea ca ministru al afacerilorexterne. Spun false, în mod hotãrât, cãci toatedeclaraþiile ºi acþiunile mele sunt reþinute îndocumente ce se pot controla oricând. Nu s-a datvreun citat din ceea ce am spus ºi nu s-a indicatvreun fapt care sã fie incriminabil. Mi se atribuieafirmaþii la care nici mãcar nu m-am gânditvreodatã ºi acþiuni pe care nu le-am fãcut nicicând.Mai nou, unele articole preiau zvonurile de peDâmboviþa ca ºi cum ar fi adevãruri. Sã ºtie cã, întimp, am avut relaþii excelente cu comunitãþilegermanã, evreiascã, maghiarã ºi altele dinRomânia. Acum se foloseºte orice mijloc pentru adistruge amiciþiile mele din Germania. Mandatulmeu ca preºedinte al Institutului Cultural Român aînceput în 11 septembrie 2012 ºi înseamnã, înaintede toate, un efort de înnoire ºi sincronizare. Amlãrgit înþelegerea culturii (incluzând ºtiinþele,tehnologiile, filozofia ºi teologia, alãturi deliteraturã ºi arte), am pus în aplicare un nouprogram (axat pe accentuarea prezenþei româneºtiºi sporirea impactului acþiunilor), am scos lacompetiþie deschisã finanþãrile din parteainstitutului, am mãrit eficienþa folosirii resurselorprin aplicarea legislaþiei în materie, am reorganizatadministraþia institutului, am declanºat înnoireapersonalului, am introdus concursuri pentru oricepost din institut ºi din reprezentanþele sale externe,am început crearea filialelor în provinciile istoriceale þãrii, am “defeudalizat” institutul ºi l-amdeschis spre creatori, am promovat un nouprogram cadru al institutelor amplasate în exteriorºi altele. S-au lansat multe proiecte (librãrii înstrãinãtate, fundaþie culturalã, platforma on-lineglobalã, reviste de recenzii pentru exterior etc.)care vor da roade. Nu s-au tãiat programe dindomeniul muzical, cum se pretinde, ci,dimpotrivã, s-au adãugat domenii care nu aucontat mult în practica anterioarã a institutului(precum arhitectura, ºtiinþele sociale etc.).

N.L.: Legea prin care este organizat ºifuncþioneazã ICR-ul nu vã obligã sãorganizaþi concursuri pentru ocupareaunor posturi la ICR-urile din strãinãtate ºidin þarã. Care au fost motivele care au statla baza acestei decizii?A.M: Au fost mai multe raþiuni. Prima a fost

sã renunþãm la desemnãrile discreþionare pe carelegea le permite ºi s-au practicat, în favoareadesemnãrilor prin concurs, care sunt obiective. Adoua a fost sã primenim personalul, permiþândunor cetãþeni care se credeau a priori excluºi de laºansa de a lucra în diplomaþia culturalã sã-ºi poatãîncerca forþele. A treia a fost sã recrutãm personalvaloros dintre mulþii tineri din România care cautãun job. Acestea au fost raþiunile organizãriiconcursurilor pentru ocuparea de posturi în ICR-urile din strãinãtate. Se înþelege cã cei care nu aucâºtigat au rãmas supãraþi. Dacã adaug precizareacã am renunþat la prelungirea mandatelor înexterior, ne putem da seama cã supãrarea a fostmai largã. În fapt, au fost concursuri corecte, înrespectarea deplinã a legii, care s-au soldat cuangajãri fãcute de cele trei instituþii implicate -Ministerul de Externe, Ministerul Culturii ºiInstitutul Cultural Român.

N.L: Curtea de Conturi a finalizat raportulprivind activitatea ICR sub mandatulpredecesorului dumneavoastrã. Aº dori sãvã întreb, în mãsura în care aceste datesunt publice, care sunt concluziile acestuiraport?A.M: Mã limitez sã citez o seamã de evaluãri

din rapoartele Curþii de Conturi: a) “nu a fostclarificatã natura sumelor acordateparticipanþilor/invitaþilor la acþiunile culturaleorganizate de ICR, nefiind stabilitã exact categoriade cheltuieli acceptatã la decontare (…)”; b) “aufost încãlcate prevederi [legale] privind uneledrepturi ºi obligaþii ale personalului român trimisîn strãinãtate pentru îndeplinirea unor misiuni cucaracter temporar”; c) numai în anul 2010 aurãmas în stoc cãrþi ºi reviste de peste 2,3 miloaneRON, care nu au fost valorificate, deºi s-a plãtitpentru ele; d) “unele cheltuieli nu pot fi înscrise înbugetul unei instituþii publice ºi nici nu pot fiefectuate cheltuieli pentru care nu existã bazãlegalã” etc. Bãnuiesc cã acele concluzii nu suntsecrete.

N.L Ce s-a schimbat odatã cu trecerea ICRde sub controlul Preºedinþiei sub controlulParlamentului?A.M: S-a permis reorganizarea,

defeudalizarea ºi sincronizarea InstitutuluiCultural Român, cu toate implicaþiile acestora. S-a instalat o conducere executivã pluricolorã ºi unconsiliu de conducere ales de Senat. S-a petrecut odepolitizare ce se poate sesiza în numeroºiindicatori.

N.L: Personalul care lucreazã la ICR-uriledin strãinãtate trebuie sã fie agreat deMinisterul de Externe Român, dat fiindstatutul diplomatic de care se bucurã acestpersonal. Puteþi sã îmi spuneþi care estedurata unei misiuni ºi ce personal faceparte din organigrama ICR?A.M: Mandatul fiecãruia este de patru ani, cu

posibilitatea prelungirii. Legea nu interziceprelungirea ºi nu obligã la prelungire. Spre a daºanse cât mai multor oameni sã exercite funcþii îninstitutele culturale româneºti din strãinãtate, amrenunþat la prelungiri. O primenire a personaluluise impunea de mult, având în vedere rezultatele defapt nesatisfãcãtoare, în multe cazuri. În plus, aºa-ziºii “manageri culturali” nu au dat rezultate, încâtsoluþia desemnãrii ca directori a unor personalitãþicultural profilate s-a dovedit salutarã. Directoriinumiþi recent la New York (Doina Uricariu),Lisabona (Daniel Nicolescu), Chiºinãu (ValeriuMatei), Paris (Alexandru Dobrescu), Budapesta(Ioana Matei) sunt astfel de exemple.

N.L: Personalul care se afla la post înstrãinãtate presupun cã ºtia acest lucru.

Cum se explicã, dupã opinia domnieivoastre, protestele vehemente ale unor foºtiangajaþi ai ICR?A. M: Practic s-a aplicat legislaþia existentã,

fãrã excepþie. Protestele au confirmat încã o datãfaptul cã cei înlocuiþi au fost înlocuiþi pe drept.Reacþia lor vehementã se explicã prin voinþa de arãmâne cu orice preþ în posturi importante ºiprintr-o mobilizare politicã.

N.L: Sã trecem la Salonul de Carte de laParis. Care au fost costurile participãrii laacest Salon ºi care a fost, sã zicem,feedback-ul participãrii României?A.M: În mod natural, oamenii vãd diferit

evenimentele. Dincoace de toate diferenþele,despre participarea româneascã la Salon du Livrede la Paris, din martie 2013, se pot spune, pe bazãde probe sigure, câteva lucruri certe. ParticipareaRomâniei a fost o sãrbãtoare a culturii române ºiun succes enorm. Participanþii români au subliniatpublic acest fapt. A fost, sub orice aspect, cea maiamplã participare româneascã la un târg de cartede pânã acum(cu un cost de peste 700 mii Euro).Cunoaºterea autorilor ºi a culturii române a sporit.Aceastã participare a permis þãrii noastre câtevaperformanþe culturale majore: sporirea notorietãþiiºi a prestigiului, lãrgirea contactelor autorilor cualte edituri ºi publicaþii, etalarea valorii multorautori, mãrirea interesului european pentru culturaromânã. Semnalãm faptul cã jurnale de prestigiuau consemnat pozitiv evenimentul: Le Monde (5pagini), Magazine Litteraire (3 pagini), Lire (3pagini) etc. Cooperarea româno-francezã acâºtigat în lãrgime ºi adâncime. ICR Bucureºti ºi-a fãcut pe deplin datoria. Faptul cã o mânã deautori au declinat participarea (dupã ce înfebruarie 2013 au anunþat partea francezã cã nuparticipã, dar au fãcut, ulterior, în preajmadeschiderii târgului, explozivã decizia lor, subpretexte variate) nu a afectat nivelul participãriiromânesti. ICR a precizat tot timpul cã decizia departicipare este personalã ºi cã nu este demn caeventuala neparticipare sã fie pusã pe seamaaltcuiva. În cadrul inaugurãrii Salon du Livre,printre cei peste o mie de vizitatori ai pavilionuluiromânesc la deschidere, câteva persoane auîncercat sã monteze o diversiune. Aceasta a fostîndreptatã împotriva guvernãrii actuale dinRomania, pentru a se mulþumi, în final, cureproºuri la adresa ICR Bucureºti, care nu le-ar fidat bani ºi alte avantaje pentru a sta în capitalaFranþei. Aflaþi la faþa locului, Nicolae Manolescu,Sergiu Celibidache Jr., Eugen Simion ºi altii,precum ºi comunicatul AGERPRES ºi al altoragenþii, au aratat cine erau aceste persoane.Reprezentanþi francezi au fost de asemeneaindignaþi. Fiind ocupatã cu primirea PreºedinteluiFranþei, François Hollande, la PavilionulRomâniei, conducerea ICR Bucureºti nu le-a pututacorda atenþie. În mod evident, s-a încercat

umbrirea evenimentului major printr-o diversiuneieftinã a câtorva persoane manevrate din altelocuri, care au refuzat sã se identifice.Ambasadorul Franþei în Romania a spus totul, înmod elocvent, într-un interviu preluat de ziarulCotidianul din 24 martie 2013. Cine verificãdocumentele publice îºi poate da seama cã nimenidin ICR Bucureºti, deci nici eu, nu a atacat pecineva. Am fost supuºi însã la un tir susþinut dinpartea câtorva persoane, mereu aceleaºi, la care atrebuit sã reactionãm în apararea instituþiei. În faþaacestor iesiri, drapate sub pretenþii culturale, atrebuit sã atragem atenþia cã a vorbi fãrã sã teinformezi în prealabil, a caracteriza persoanaaltuia, dupã ce i-ai desfigurat opiniile sau nu lecunoºti, ºi a nu avea proprietatea termenilor ºicuvintelor sunt indicii ale lipsei de culturã ºi alerelei intenþii.

N.L: Cultura românã este din ce în ce maicunoscutã în Germania ºi apreciatã. Dar,de cele mai multe ori, marile manifestãriculturale româneºti au loc la Berlin. ªtiu cãexistã susþinerea guvernului landuluiBayern, a oficialitãþilor ºi oamenilor politicidin partide politice diferite din Nürnbergpentru deschiderea unui Institut CulturalRomân la Nürnberg, cu o filialã laMünchen. Când se va materializa aceastãdorinþã a dumneavoastrã, onorate dom-nule Preºedinte Andrei Marga, þinând contde faptul cã în numai în zona Nürnbergexistã un numãr mare de cunoscãtori ºivorbitori de limbã românã (peste 50.000,români, saºi, ºvabi ºi din familii mixte),dornici de a pãstra contactul cu þara prinintermediul culturii, dar ºi un publicgerman care doreºte sã aibã un acces maifacil la valorile culturale româneºti?A.M: Deschiderea Institutului Cultural

Român la Nürnberg - München se justificã înmulte privinþe. Ea este în interesul culturii române.Graþie unei conlucrãri eficace dintre grupul deiniþiativã pe care ºi Dvs., domnule Nick Langa, îlreprezentaþi, Institutul Cultural Român dinBucureºti ºi autoritãþile germane, s-au încheiattoate pregãtirile. Suntem gata sã faceminaugurarea. Rãmâne ca Ministerul AfacerilorExterne sã-ºi dea acordul. Sã sperãm cã eficienþaministerului german de externe, care a dat întermen foarte scurt aprobarea de deschidere, va fiinspiratoare pentru toþi.

N.L: Vã mulþumesc domnule PreºedinteAndrei Marga pentru amabilitateaacordãrii acestui interviu ºi v-aº ruga sãadresaþi câteva cuvinte cititorilor Agenþieide Presã “Aºii Români”.A.M: Le doresc din toatã inima celor de la

“Aºii Români” sã vedem încheiat cât mai curândproiectul “ICR Nürnberg-München ” ºi sã negândim la noi proiecte, împreunã.

ICR: Retrospectivã. ProiecteZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Pagina 4 mai - iunie 2013

C M Y K

Cultura de tip folcloric poate oferiun rãspuns anxietãþilor timpului

modern

- Doamnã academician Sabina Ispas, anulacesta se împlinesc 120 de ani de la naºtereacompozitorului ºi criticului muzicalConstantin Brãiloiu, etnomuzicologul alcãrui nume îl poartã institutul pe care îlcoordonaþi. Pentru multã lume, folclorulînseamnã muzicã popularã. Ce reprezintãfolclorul, ce reprezintã etnografia, dinpunct de vedere ºtiinþific?- Pentru specialiºti, termenul folclor este un

„termen tehnic” pe care l-a propus lumii savanteeuropene, prin 1846, arheologul englez WilliamThoms pentru a înlocui unele sintagme cu gradmare de ambiguitate cum ar fi: „antichitãþipopulare” sau „literaturã popularã”; cea dintâiprivea fenomenul desemnat ca pe o supravieþuire,cea de a doua, îi limita aria de cuprindere. „Culturãtradiþionalã”, „culturã profundã”, „culturã oralã”sunt alte câteva expresii cu largã circulaþie înlumea specialiºtilor, fiecare în parte cu limite ºiorientãri preferenþiale. Eu sunt adepta alegerii uneiterminologii cât mai neutre, cel puþin în cercetare,statornic folositã în lucãrile savante, aºa încâtconfuziile ºi posibilitãþile de interpretare subiectivãsã fie cât mai limitate. Conceptul însuºi a fostamendat în timpul ultimului secol ºi jumãtate,îmbogãþit, redefinit º.a.m.d. În România, termenula fost folosit, la început, atât pentru denumireafenomenului, cât ºi pentru identificarea disciplineiîn cadrul cãreia acesta era studiat. În sec. al XIX-lea s-a folosit ºi termenul etnografie cu sens extins.Folclorul este, mai ales, depozitarul „patrimoniuluiimaterial” al omenirii care încorporeazã creaþiilegrupurilor sau ale indivizilor , dezvoltate pe bazatradiþiei, orientate în confromitate cu acelecaractersitici prin care sunt reflectate „idealurile”comunitãþilor ca expresie a identitãþii lor culturaleºi sociale. De fapt, avem a face cu un segmentsemnificativ din cultura umanitãþii, care seexprimã concret ºi divers la nivel planetar, încã dela „apariþia” omului ca individualitate ºipersonalitate ºi care va dispãrea odatã cu speciaumanã. El este „culturã vie”, care se îmbogãþeºte,evolueazã, se perfecþioneazã sau... intrã în „fondulpasiv” dupã cum cer nevoile grupului care îlproduce ºi îl consumã, determinate de condiþiilesociale, politice, culturale generale. Este parteintrinsecã a valorilor sociale, economice ºi politiceale unei societãþi, are rol important în istoria unuipopor ºi loc bine precizat în istoria contemporanã.Este unul dintre reperele fundamentale pentrudefinirea identitãþilor de orice fel. Folclorulexprimã identitatea culturalã a grupului familial,ocupaþional, naþional, religios, etnic, zonal, de gen,vârstã etc. Cultura de tip folcloric poate oferi unrãspuns anxietãþilor timpului modern . Pentrusocietatea contemporanã folclorul include atâttradiþia, moºtenirea culturalã, cât ºi inovaþia, cerutãde nevoile actuale. Societatea supertehnologizatãde astãzi, cu mijloacele tehnice audiovizuale decomunicare ºi de transmitere a informaþiilor este o

societate foarte apropiatã de socitãþile dominantorale, «folclorice», în care comunicarea seîmplinea prin mijloace audiovizuale. Folclorul esteun sistem tradiþional interpersonal de cunoaºtere ,creaþie culturalã bazatã pe norme, carefuncþioneazã în cadrul unor sisteme ºi care include,între altele : limba, literatura, muzica, dansul,mitologia, ritualurile, obiceiurile, credinþele,meºteºugurile - cu toate subdiviziunile specifice,arhitectura, medicina popularã, normele juridice,cu un cuvânt « ºtiinþa » popularã. Disciplinelereprezentative prin care sunt studiate toate acesteforme de expresie a culturii acesteia populare sunt: folcloristica, etnomuzicologie, etnocoreologie,etnografie. Nu este locul sã discutãm relaþiile cuetnologia ºi antropologia culturalã, câmpurile deintersectare ºi spaþiile de autoritate ale fiecãreidiscipline, dar, contrar unor opinii mai noi, acesteaexistã. Se cuvine sã menþionãm cã rezultatelestudierii folclorului, mai ales din sec. al XIX-lea ºiprima jumãtate a sec. al XX-lea, au avut rolimportant în definirea identitãþii statelor naþionale.

- Mai este satul românesc o zonã exclusivãde pãstrare a tradiþiilor ºi a artei populare?- Specialiºtii nu au considerat, niciodatã, cã

tradiþiile, arta popularã sunt exprimate, preferenþialºi superior ca valoare, în spaþiul rural. Folclorul s-a manifestat, totdeauna, în rural ºi urban în egalãmãsurã, în societãþile “primitive” ºi în cele“civilizate”, în grupuri dominante sau subordonate.Anton Pann ºi G. Dem Teodorescu au cules ºipublicat, în sec. Al XIX-lea, folclor bucureºtean ºitot din Bucureºti a notat ºi publicat Petre Ispirescucunoscutele sale basme fantastice. Sigur, ruraluleste mai bun pãstrãtor al tradiþiei, chiar alsistemului cultural tradiþional. Aºa afost totdeauna, în primul rând pentrucã pânã nu demult numãrul delocuitori din zona ruralã era mult maimare faþã de cel din urban. Acologrupurile erau mult mai coerente,comunicarea se realiza direct întreoameni, normele de trãire eraucunoscute, asimilate, acceptate ºiaplicate de majoritate. Cei care nu seintegrau comunitãþii ºi nu-i respectaulegile erau marginalizaþi, stigmatizaþisau chiar excluºi. Faþã de agresiunilela care este supusã astãzi cultura popularã este greude spus cât se pãstreazã din tradiþie, ºi cum serealizeazã aceasta, în orice domeniu. Este unamplu proces de festivalizare a tradiþiei – ca dealtfel a întregii vieþi a individului, în lumeamodernã – care nu ocoleºte ruralul, mult folosit ºipentru turism, acesta nefiind totdeauna favorabilpãstrãrii tradiþiei, altfel decât pentru spectacolimediat ºi câºtig. Nu pledez pentru pãstrareaforþatã a culturii tradiþionale ºi nici nu cred cã potfi evitate sau eliminate agresiunile lumii moderne.Dar sunt convinsã cã s-ar fi putut face ceva pentruconservarea ºi protejarea “componenteloremblematice” ale acesteia ºi s-ar fi putut proiectaacele “rezervaþii ale culturii tradiþionale” desprecare am scris ºi am vorbit cu mai multe prilejuri.Un neam, un popor, un grup etic nu poate exista

fãrã repere clare ºi de înaltã valoare extrase dincultura popularã.

- Sãrbãtorile creºtine ale NaºteriiDomnului, Anului Nou ºi Bobotezei, deexemplu, aveau, chiar ºi în timpulregimului totalitar, o semnificaþie aparte înviaþa românilor. Acum, aceste sãrbãtori s-au transformat într-un spectacol publicgrotesc. Mai are tradiþia popularã forþanecesarã sã se împotriveascã influenþelornocive aduse de societatea de consum?- Nu tradiþia trebuie sã aibã aceastã forþã, ci

purtãtorii ºi pãstrãtorii ei. Festivalizarea lumii ºi avieþii, indusã artificial ºi acceptatã cu destulã co-moditate cam de noi toþi, nu cred cã sunt favo-rabile, în acest sens. Am spus ºi cu alte prilejuri cãne aflãm în faþa unor profunde procese de schim-bare de model cultural ºi cred cã asta este irever-sibil. Vom vedea, - cei care ne urmeazã vor vedea- care vor fi formele prin care se va exprima “ºtiinþapopularã” devenitã, prin sintezã, tradiþie. Existãmoda care vine ºi trece: brazi de Crãciun albaºtri,roºii, aurii, “Crãciuniþe”!!!, reni în þara cerbilor ºi alupilor, pinguini în locul lebedelor, pelicanilor,egretelor sau vrãbiilor, uliilor sau corbilor etc etc ;în locul cetelor de colindãtori liberi, al purtãtorilorVicleimului, al interpreþilor Irozilor, al stelarilor,sorcovitorilor ºi plugarilor, spectacole în aer liber

prezentate de trupe de cântãreþi la modã, cu alteritmuri ºi alte decoruri!!; Anul Nou petrecut subcerul liber, în ger sau pe ninsoare, cioburi în parcuriºi pe stradã “pentru cã aduc noroc”!?, excursii înlocurie exotice, în locul cinei în familie din zileleCrãciunului ºi Paºtelui; ouã roºii ºi cozonaccumpãrate din supermarket în locul strãdaniei de apregãti mâncare pentru cei apropiaþi º.a.m.d. Estesensul firesc al vieþii în momentul globalizãrii ºi alunei dezvoltãri tehnice explozive care, ca ºi moda,dacã va rezista planeta, va trece lãsând în urmãceva de demn de pãstrat. Important este sã putemproteja, conserva “emblemele culturale” pentru anu pierde repere esenþiale de identitate. Pentru astaeste nevoie nu numai de voinþã colectivã, ci ºi decunoaºtere – nu negare complexatã -, implicare,afecþiune – nu indiferenþã – ºi, mai presus de toate,

un program naþional bine gândit, bine articulat, cuþeluri clare ºi cu o lucidã distribuþie în timp ºispaþiu. ªi, neîndoielnic, banii necesari. Existã ºiresponsabilitãþi pe care eu le-aº numi sociale, darasta este o problemã nu prea uºor de abordat. Poateexistã ºi niºte resurse “de adâncime” înspiritualitatea româneascã care sã se manifeste înmomente critice, dificile, “de trecere”, cum spunetnologii, care sã acþioneze protector. Esteinteresant de urmãrit traiectoria culturii româneºtiîn istorie. Totdeauna m-am întrebat de ce nusuntem mai atenþi la mesajul pe care ni l-autransmis, în timp, unii dintre intelectuali prinscrierile lor pentru cã, dupã opinia mea, am puteauºor desprinde nu numai ciclicitatea situaþiilor ºiconjuncturilor politice ºi culturale, ci ºi o anumetipologie a modului de a rãspunde provocãriloristoriei specificã românilor. Nu cred în eficacitatea“restituirilor” ºi “revitalizãrilor” în domeniulfolclorului. Sunt forme goale, false, care dau delucru unor activiºti culturali. Odatã intrat în fondpasiv, un fenomen nu poate fi readus la viaþã decâtcu schimbãri esenþiale de funcþie ºi mesaj; funcþiapentru care a fost creat, a dispãrut. Aºa este firescsã se întâmple, pentru cã folclorul este un proces înistorie, determinat de istorie.

- Credeþi în potenþialul educativ alfolclorului?

- Da, fãrã îndoialã. Poate nuîntâmplãtor cultura aceasta popularã,folclorul, despre care vorbim, oferãpurtãtorilor lui, celor care îl cunosc ºi îirespectã normativele, un cadru echilibrat,armonios, chiar tandru, uneori, devieþuire. Din pricina intervenþiilor brutale,tendenþioase ºi manipulatoare – de-alungul timpului – cei mai mulþi nu potavea acces la întregul complex decunoºtinþe tradiþionale, la întregul “sistemde siteme” despre care am amintit. În el seaflã ascuns întregul potenþial educativ al

spiritualitãþii româneºti.

- Cine ar trebui sã aibã responsabilitateapentru perpetuarea culturii populare:familia, ºcoala, biserica...?- Toþi ºi ceva pe deasupra. Dar, în primul rând,

fiecare persoanã, tânãrã sau bãtrânã, mai mult saumai puþin ºcolitã sau avutã, trebuie sã doreascã sãºtie ºi sã înþeleagã. Nimic nu poate fi impus cuiva;fiecare trebuie sã vrea ºi sã se strãduiascã pentruaceasta. Sigur, din nefericire, acesta este un câmpal discuþiei unde se înâlnesc voci de toate tipurile ºisunt puþine alte domenii în afara acestuia în careamatorismul ºi diletantismul sã fi avut mai mareautoritate. Dacã ar fi un program coerent ºiresponsabil, poate cã s-ar putea face ceva.

Elena ChiriþãMembru UZPR

Festivalizarea vieþii ºi a lumii. Tradiþiile româneºti în contextul globalizãrii

- Interviu cu acad. Sabina Ispas, directoarea Institutului de Etnografie ºi Folclor “Constantin Brãiloiu” - Academia Românã -

Sabina Ispas, folclorist român, membru titular al Academiei Române. Autoaresau coautoare a mai mult cãrþi de specialitate, între care: Lirica de dragoste.

Index motivic ºii tipologic, vol. I-V, 1985 - 1989 (Colecþia Naþionalã deFolclor“) Lirica popularã de dragoste, 1985 Flori dalbe de mãr. Din poezia

obiceiurilor de iarnã, 1987; Cântecul epic-eroic românesc în context sud-esteuropean. Cântecele peþirii, 1995; Sub aripa cerului, 1998; Omul românesc,

2000; Povestea cântatã, 2001; Culturã oralã ºi informaþie transculturalã, 2003;Siminoc ºi Busuioc. Basme româneºti, 2005. Deþine Premiul special al juriului

pentru studii etnoantropologice „Pitre Salmone Marino“.


"Nu pledez pentru pãstrarea forþatã a culturii tradiþionale ºi

nici nu cred cã pot fi evitate sau eliminate agresiunile lumii

moderne. Dar sunt convinsã cã s-ar fi putut face ceva pentru

conservarea ºi protejarea "componentelor emblematice" ale

acesteia ºi s-ar fi putut proiecta acele "rezervaþii ale culturii

tradiþionale" despre care am scris ºi am vorbit cu mai multe prilejuri. Un

neam, un popor, un grup etic nu poate exista fãrã repere

clare ºi de înaltã valoare extrase din cultura popularã."

Acad. SABINA ISPAS

Dragi prieteni ai literaturii si culturii,Vã anunþ o veste tristã pentru cei

care l-au cunoscut pe editorul, scriitorulºi omul de culturã Radu Barbulescu:astãzi am aflat cã s-a sãvârºit dintre noila doar 61 de ani. Fiind internat în spital,la München, pentru un control de rutinã,a fãcut o embolie ºi a murit acolo vineri,19.04.13, seara. În mod normal nu epermis aºa ceva într-un centru medical,dar acum nu se mai poate face nimic.

A fost un om inimos, deschis, gatasã ajute pe oricine cu o editare de carte,cu un articol în revistele conduse de el, afãcut imens pentru cultura ºi literaturaromânã. A fost redactor la renumitulpost de radio EUROPA LIBERÃ ºi alucrat mult timp în editura domnului IonDumitru, pe care a preluat-o de laacesata, conducând-o cu mult altruismºi bani din buzunarul propriu, ca

predecesorul sãu, spre a sprijini ºipromova cultura românã. Nu îl vomuita niciodatã ºi suntem alãturi defamilia sa. Radule dragã, vei continua sãtrãieºti frumos în amintirile noastre!

Eugen Cojocaru Vice-Preºedinte al Asociaþiei

Scriitorilor Români din Germania

Pagina 5mai - iunie 2013 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

C M Y K

Vineri, 24 mai, 19:30Loc: ICR Berlin, Koenigsallee 20 A,

14193, BerlinPianistul român Cãtãlin ªerban s-a

nãscut la Bucuresti, unde a absolvit liceulde muzicã „George Enescu“ ºi trãieºte din1997 la Berlin, unde a studiat pianul, laUniversitatea de Arte. Este câºtigãtorul anumeroase premii la concursuri naþionaledin România, Italia. A luat premiul al III-lea la concursul de pian din Bremen ºipremiul de interpretare al unei operemoderne Villa-Lobos´„Rudepoema“. LaBerlin a studiat cu profesorii MartinHughes und László Simon si a fost bursier

al Universitatii de Arte si al societatii PaulHindemith. A studiat si cu Claude Frank,Georgy Sebok, Pascal Devoyon, TheodorParaschivesco, Elena Lapitskaja.

Din anul 2007 predã la Facultatea deMuzicã a Universitãþii Lübeck.

Program:Mozart: 10 variaþiuni pe tema fericirii:

„Unser dummer Pöbel meint“ KV455Schubert: Impromptus op.90 Nr.1 Debussy: L´isle joyeuseChopin: 4 balade op.23, , op.38, op.47,

op.52Intrarea este liberã

Sursa: icr.ro

CONCERT DE PIANCU CÃTÃLIN ªERBAN

Miercuri, 15 mai 2013 - Joi, 16 mai 2013Locaþii: 15. Mai 2013: Kino Schaubühne,

Karl-Heine-Str.50, 04229 Leipzig, ora 19.0016. Mai 2013: RKI Berlin, Koenigsallee 20

A, 14193, Berlin, la ora 19.30ICR Berlin iniþiazã seria de 10 proiecþii de

film la sediu, program permanent care prezintãcele mai importante creaþii româneºti de gen dintoate timpurile. Acest programul de filmromânesc are ca scop prezentarea unor creaþiicinematografice de ficþiune de dinainte derevoluþie ale unor mari regizori precum Tatos,Pintilie, Sãucan, Gulea, Danieliuc, Caranfil sauPiþa, dar ºi al unor documentare, care prezintãpersonalitãþi ale vieþii culturale din România.

Pe data de 15 mai (Leipzig) ºi de 16. Mai(ICR Berlin) are loc prezentarea filmului„Filantropica“, de Nae Caranfil. Filmul esteprezentat în original, cu subtitrare în englezã.

Filantropica:în Bucureºtiul secolului XXI: aieºi în oraº sâmbãtã seara la braþul unei femeifrumoase e o investiþie financiarã riscantã.OVIDIU (Mircea Diaconu), modest profesor deliceu, nu ºi-ar putea-o permite. În cãutarea uneisurse de venit ceva mai consistente decat o biatãleafã de profesor, Ovidiu plonjeazã într-o lumefabuloasã - mafia cer?etorilor.

Nae Caranfil (nãscut în 1960 la Bucureºti)este regizor, scenarist ºi actor. Considerat a fiunul dintre cei mai buni regizori români ai anilor90, a avut numeroase scurtmetraje premiate lafestivaluri internaþionale de film. Între 1989 ºi1991 a scris mai multe scenarii de film pentrucompania francezã de film Compagnie des Ima-ges , dar ºi pentru filmele regizate de el însuþi.

Filmografie:6,9 pe scara Richter (2014)Closer to the Moon / Alice în þara tovarãºilor

(2013)Restul e tãcere (2008)Filantropica (2002)Dolce far niente (1998)Asfalt Tango (1995)E pericoloso sporgersi (1993)Frumos e in septembrie la Venetia (1983)Duratã: 110 min.Cu: Marius Florea Vizante, Mircea Diaconu,

Gheorghe Dinica, Mara Nicolescu, VioricaVoda, Florin Zamfirescu, Cristian Gheorghe

Intrarea este liberãSursa: icr.ro

CINEMATECA ICR BERLIN:FILANTROPICA DE NAE CARANFIL

O veste tristã: editorul ºiscriitorul Radu Bãrbulescu

a plecat dintre noi...

Radu-Florian Bãrbulescu (pseudonim R.-F. Barth) (n. 27 ianuarie 1952, înBucureºti – d. 19.04.13, München) a fost un jurnalist, prozator, poet, traducãtorºi editor român care a trãit în München, Germania începând din 1981, când aemigrat din motive politice. A studiat la liceul la Bucureºti ºi politologie la Înaltaªcoalã de Studii Politice, München (1986-1990).

Fost colaborator extern la Radio Europa Liberã (1983-1997). Din 1981 ºipânã în prezent i-au apãrut, în Germania ºi România, 18 de volume de prozã,politologie, publicisticã, istorie, istorie a exilului literar românesc din Germania,traduceri din englezã (Ion Raþiu, David B. Funderburk) ºi 12 volume personalede poezie, plus volume ºi antologii de traduceri în germanã din autorii GeorgeAstaloº, Gheorghe Istrate, Constanþa Buzea, Amelia Stãnescu, BiancaMarcovici, Luiza Carol, Ion Stiubea, Rhea Cristina, Clara Rotescu, Titu Popescuetc. ºi din germanã în românã, poezie de Robert Stauffer, Ursula Haas, UrsulaHeinze de Lorenzo, Carla Kraus, Oliver Friggieri, Giulio Bailetti etc.

Autor a peste 800 de articole ºi contribuþii pe teme politice, culturale, literareîn reviste ºi cotidiane din România, Germania, Statele Unite, India.

A editat revistele Observator (în limba românã, din 1988) ºi Archenoah (înlimba germanã, din 1994). În Editura Radu Bãrbulescu au apãrut pânã în prezent92 de titluri, scrise sau ilustrate de autori sau fotografi români, germani, arabi,evrei, italieni, maltezi, maghiari ºi ruºi.

A fost membru al asociaþiilor germane de scriitori VS ºi FDA, membru alUniunii Scriitorilor din România (din 1995) ºi a societãþii germane „Oskar-Maria-Graf“-Gesellschaft. Din 1998 a fost Preºedinte al Asociaþiei ScriitorilorRomâni ºi Germani e.V. cu sediul la München.

Vicepreºedintele Consiliului JudeþeanPrahova, Laurenþiu Rebega a participat, înperioada 22 - 24 aprilie 2013, la reuniunea delucru a comisiei de turism viticol ce s-adesfãºurat la Stuttgart, Germania. Aceastãreuniune a fost urmatã de Sesiunea Plenarã ºiConsiliul Internaþional al Asociaþiei Europenea Regiunilor Viticole, precum ºi de Colocviulasupra reformei Politicii Agricole Comune.

În cadrul întâlnirii au fost abordateaspecte legate de turismul viticol ºiimportanþa pe care acesta o are, fiind o formã

de turism alternativ. Reprezentantul Prahoveia subliniat potenþialul deosebit pe care judeþulPrahova îl are în domeniul viticol, atât înproducþia de vin, cât ºi în oferta turisticã,având deja proiecte lansate, cum ar fi,,Drumul Vinului”. Totodatã, domnia sa aarãtat sprijinul ºi deschiderea ConsiliuluiJudeþean Prahova în atragerea investitorilorpentru dezvoltarea zonei viticole ºidefinitivarea unor colaborãri cu diverseregiuni viticole europene.

Ioan POPESCU

Vinul de Prahova, prezentat la Stuttgart

Înainte de a intra în cinematografelegermane, filmul câºtigãtor al Berlinaleidin acest an, „Poziþia Copilului”, a fostprezentat, în avanpremierã, în prezenþaregizorului Cãlin Peter Netzer, la sediulInstitutul Cultural Român din Berlin, îndata de 7 mai 2013. Filmul va fidistribuit în cinematografele germaneîncepând cu data de 23 mai.

Filmul câºtigãtor al celei de-a 63-aediþie a Festivalului de Film de la Berlineste ºi primul film românesc care a luatUrsul de Aur al acestui mare festival.România a mai primit Ursul de Argint, înanul 2010 pentru filmul „Eu când vreausã fluier, fluier” de Florin ªerban ºi Ursulde Aur pentru scurtmetrajele „Un cartuºde Kent ºi un pachet de cafea” (2004,regie Cristi Puiu) ºi „O zi bunã de plajã”(2008, regie Bogdan Mustaþã).

Filmul regizorului Cãlin Peter

Netzer descrie într-o dramã intimã ºitragicomicã relaþia inegalã dintre mamãºi fiu, dar ºi imaginea unei societãþiextrem de scindate din România de azi.Aceastã profundã analizã psihologicã afost consideratã de criticii de film ºi dejuriul festivalului (condus de renumitulregizor chinez Wong Kar-Wai) unadevãrat moment de glorie pentrucinematograful est-european.

Regizorul Cãlin Peter Netzer s-anãscut în anul 1975 la Petroºani ºi aemigrat în Germania cu pãrinþii, iar dupãdecembrie 1989 s-a întors în România ºia studiat regia de film la Facultatea deTeatru ºi Cinematografie din Bucureºti(1994-1999). Lungmetrajele Maria(2003) ºi Medalia de onoare (2010) auprimit numeroase premii la festivaluriinternaþionale, precum Torino, Miami,Locarno, Cottbus. Protagonista Luminiþa

Gheorghiu este ºi imaginea celei de-a12-a ediþii a Festivalului Internaþional deFilm Transilvania TIFF. LuminiþaGheorghiu avut roluri memorabile înMoromeþii (1988), de Stere Gulea, ºiCode Inconnu (2000), în regia luiMichael Haneke. De-a lungul timpului, acolaborat cu Lucian Pintilie, AlexandruTatos, Radu Mihãileanu, lucrând înparalel pe scena Teatrului Bulandra dinBucureºti. A jucat ºi în A fost sau n-afost?, de Corneliu Porumboiu, 4 luni, 3sãptãmâni ºi 2 zile, de Cristian Mungiu.Scenariul filmului „Poziþia copilului” afost scris de Cãlin Peter Netzer ºi RãzvanRãdulescu. Evenimentul a fost deschisde E.S., Lazãr Comãnescu, ambasador alRomâniei la Berlin ºi a fost urmat de orecepþie, se aratã în comunicatul remisHotnews.ro.

D.S.Sursa: hotnews.ro


De curând, sub îngrijirea scriitoarei Ursula K. LeGuin, a apãrut ediþia americanã a volumului de prozãfantasticã “Cuadratura cercului” de Gheorghe Sãsãrman.Ursula K. Le Guin este traducãtoarea acestei ediþii,semnând ºi prefaþa. Ediþia americanã reprezintã omeritorie confirmare internaþionalã, dupã ediþia francezã(1994) ºi cea spaniolã (2010). Vestea a ajuns ºi înRomânia: drept urmare, Editura Nemira scoate acum onoua ediþie româneascã, cu o amplã prefaþã semnatã deistoricul literar dr. Mariano Martín Rodríguez,traducãtorul ºi semnatarul prefaþei versiunii spaniole.

Felicitãri domnului Sãsãrman ºi aºteptãm cât maimulte veºti ca aceasta!

Redacþia “Vocea Ta”

A aparut ediþiaamericanã a volumului

de prozã fantasticã“Cuadratura cercului”

Filmul „Poziþia copilului“prezentat la ICR Berlin


În perioada 16 – 21 septembrie 2013, producãtoriiinternaþionali de tehnologii de fabricaþie vor expune la târgulinternaþional EMO Hanovra - Germania, cele mai noi soluþiila provocãrile industriei internaþionale ale secolului 21, submotto-ul ”Inteligenþa în Producþie”.

EMO Hanovra 2013 este organizatã de VDW(Asociaþia Germanã a Constructorilor de Maºini-Unelte),din Frankfurt/Main, prin dispoziþia Asociaþiei Europene aConstructorilor de Maºini-Unelte (CECIMO), cu sediul laBruxelles, în cooperare cu Deutsche Messe AG, Hanovra.Manifestarea expoziþionalã respectivã se constituie ca ounitate de referinþã în domeniul prelucrãrii metalelor ºi eaprezintã întreaga gamã de tehnologii de prelucrare, cele mainoi maºini-unelte ºi soluþii tehnice eficiente, servicii ceînsoþesc produsele, proceduri ce asigurã durabilitatea încadrul producþiei ºi multe altele. Centrul de greutate al EMOconstã în maºini-unelte de prelucrare prin aºchiere ºi demodificare, sisteme de producþie, unelte de precizie, fluxautomatizat al materialelor, tehnologii computerizate,electronicã industrialã ºi accesorii.

Vizitatorii de specialitate ai EMO provin din toatebranºele industriale importante, cum ar fi: construcþiile demaºini ºi de instalaþii, industria automobilelor ºi furnizoriisãi, tehnologiile aeronautice ºi aerospaþiale, mecanica finã ºioptica, construcþia de nave, tehnica medicalã, constructia deunelte ºi de forme industriale, construcþiile din oþel ºiconstrucþiile uºoare. La ediþia precedentã, din 2011, auexpus la EMO peste 2.000 de firme, 60% dintre acestea fiinddin afara Germaniei, din alte 40 de þãri. 68 de expozanþi auprovenit din þãrile Europei de Est. Târgul a atras circa140.000 de vizitatori de specialitate, din peste 100 þãri,participarea din afara Germaniei fiind de circa 36%. Pentruediþia din 2013, organizatorii au pus la dispoziþie circa173.000 mp., pentru care s-au înscris deja peste 1.900 defirme, previziunile organizatorilor fiind cã numãrul total departicipanþi va depãºi cu 5% pe cel din 2011.

Considerat ca cel mai important forum de inovaþii ºiinvestiþii, EMO este vizitat într-un procent din ce în ce maimare de persoane cu putere de decizie, care vin la acest târgcu intenþii concrete de investiþii.

Pe perioada târgului, vizitatorii vor avea ocazia de aparticipa, de asemenea, la o serie de evenimente economice,precum: congresul EMO – ”Sã producem mai inteligent”,conferinþa EMO – ”Noi tehnologii de producþie în aero- ºiastronauticã”, prezentãri speciale – ”Inovaþiile ieri-azi-mâine.Soluþii procesuale economice pentru elemente deconstrucþie de înaltã calitate”, ”India in focus”, una dinpieþele în expansiune în ceea ce priveºte industria de maºini-unelte; întâlniri între companii organizate de EnterpriseEurope Network, ”Job mit Power” – atragerea tinerilorspecialiºti în domeniul construcþiei de maºini.

Firmele româneºti interesate pot obþine mai multe detaliiprivind EMO Hanovra 2013 prin accesarea site-urilor:www.emo-hannover.de, https://twitter.com/EMO_HANNOVER, http://www.facebook.com/EMOHannover,http://www.linkedin.com – Gruppe EMO Hannover, saucontactând reprezentanþa de la Bucureºti a Camerei deComerþ ºi Industrie Româno-Germane, telefon: +40 21 2079164, e-mail: [email protected], persoana de contact:d-na Luminiþa Constantin.

http://www.portaldecomert.ro

EMO Hanovra 2013 - cel maimare târg de maºini ºi utilajepentru prelucrarea metalelor

Cancelarul german Angela Merkela declarat marþi, 23 aprilie,într-oconferinþã de presã comunã cupremierul italian Enrico Letta, cãEuropa trebuie sã gãseascã modalitãþide a crea locuri de muncã ºi de astimula investiþiile, transmite Reuters.

„Politica fiscalã nu este totul,

desigur. Noi facem politicã pentruoameni iar oamenii doresc locuri demuncã, motiv pentru care Europatrebuie sã reuºeascã sã creeze locuride muncã ºi sã încurajeze investiþiile;avem mult de lucru în acestdomeniu“, a declarat Angela Merkel.

„Consolidarea ºi creºterea

bugetarã nu trebuie sã fiecontradictorii“, a afirmat de maimulte ori cancelarul german,adãugând cã „scopul nu este deficitulsau creºterea, ci crearea de locuri demuncã“.

I.RSursa: hotnews.ro

Angela Merkel: Europa trebuie sã creezelocuri de muncã ºi sã stimuleze investiþiile


Potrivit unui comunicat alMAE, transmis de Mediafax, Brân-duºa Predescu, fost consul generalla München ºi coordonator naþionalprivind Strategia UE a RegiuniiDunãrii, a fost numitã în funcþia depurtãtor de cuvânt al MinisteruluiAfacerilor Externe, în locul secre-tarului de stat pentru afaceri glo-bale, Ovidiu Dranga. BrânduºaPredescu este diplomat de carierã,lucrând din 1993 în cadrul MAE,

unde a deþinut mai multe funcþii înserviciul extern, dar ºi în Centralã.De remarcat faptul cã vorbeºtefluent limbile englezã, germanã,francezã ºi olandezã. Între 1997 ºi1999 a fost prim colaborator alAmbasadei României la Viena, adeþinut din 2000 funcþia de directoral departamentului din MAEpentru Consiliul Europei ºiDrepturile Omului, în 2001-2002 acondus Direcþia SUA ºi Canada,

între 2002 ºi 2006 a fost prim cola-borator al Ambasadei României laBerlin, iar între 2006 ºi 2008 arevenit în Centralã, unde a fostdirector pentru OSCE, ConsiliulEuropei ºi Drepturile Omului. Înperioada 2008-2012 a deþinutfuncþia de consul general alRomâniei la München, dupã care afost coordonator naþional alStrategiei pentru Regiunea Dunãrii.

Ioan POPESCU

FFoossttuull CCoonnssuull ddee llaa MMüünncchheenn- BBrrâânndduuººaa PPrreeddeessccuueessttee nnoouull ppuurrttããttoorr ddee ccuuvvâânntt aall MMAAEE


Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale,asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea

obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþicomerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vedereacãsãtoriei

- orice alte probleme juridice care cointereseazã opersoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul

Germaniei sau României.Telefon: 01603373128

E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social,

dreptul de asigurãri, dreptul decirculaþie, dreptul comercial etc

Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] [email protected]

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã)pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc

Constructorul german Daimlera anunþat miercuri, 24 aprilie, cãva investi 300 de milioane de euroîntr-o uzinã din România, unde vaproduce cutii de vitezã pentruautoturismele de lux Mercedes-Benz, scrie Reuters.

Grupul din Stuttgart va investipeste 300 de milioane de euro înfiliala sa din România StarTransmission pentru a servi„segmentul de vârf al cererii“ încutii de viteze ºi componente alesistemelor de transmisie aleMercedes, a precizat Andreas

Renschler, membru în consiliul deconducere al societãþii.

Þinând cont de faptul cãproducþia este supraîncãrcatã ºilipseºte spaþiului necesardezvoltãrii producþiei de cutii deviteze în Stuttgart, vor ficonstruite locaþii suplimentare,precizeazã compania, într-uncomunicat, adãugând.

„De peste 10 ani, StarTransmission continuã sã fie unpartener de încredere al locaþiilornoastre producãtoare de sistemede transmisie, din Germania.

Având în vedere situaþia actualã ºiîn baza experienþei ºi colaborãriiexcelente cu Star Transmission,opþiunea pentru asigurareacapacitãþilor necesare deasamblare suplimentarã, într-omanierã flexibilã, este de aextinde activitãþile din România“,explicã Peter Schabert, Directorulde Producþie pentru Sisteme deTransmisie a Mercedes-Benz ºi alFabricii Mercedes-Benz dinUnterturkheim, citat în acestcomunicat.

„Fabrica de cutii de viteze dinStuttgart va rãmâne în continuarecentrul producþiei de cutii deviteze pentru Mercedes-BenzCars ºi va acþiona în calitate decentru de competenþã în aceastãreþea de producþie“, precizeazãacesta.

Wolfgang Nieke, PreºedinteleSindicatului Fabricii Mercedes-Benz din Unterturkheim ºi alDezvoltãrii de AutoturismeMercedes-Benz: „Conducereafabricii ºi cea a Sindicatului auconvenit, în urmã cu doi ani, sãproducã noua cutie de vitezeautomatã ºi un modul deasamblare la locaþia din Stuttgart-Hedelfingen. Consiliul deadministraþie ºi-a reafirmat astfelangajamentul pentru producþiainternã a cutiilor de viteze. Cel de-al doilea modul de asamblare din

Sebeº va fi aprovizionat de lalocaþia noastrã de producþie.Cererea crescutã pentru cutii deviteze asigurã utilizarea pe termenlung a capacitãþii de producþie decutii de viteze în cadrul locaþieidin Stuttgart-Hedelfingen“.

Pentru a „transfera experienþade la Stuttgart în modcorespunzãtor, angajaþii românivor urma un program special decalificare“ ºi „vor participa timpde mai multe luni la fabrica dinUnterturkheim, în echipe deasigurare a calitãþii, de întreþinereºi de logisticã, pe lângã cele deproducþie“.

În prezent, la uzinele dinCugir ºi Sebeº se produccomponente pentru motoarele ºicutiile de viteze ale autoturismeloractuale Mercedes-Benz, precum ºicutii de viteze pentru modelelemai vechi, pentru asigurareapieselor de schimb, dupã cumprecizeazã compania. „A fost dejaluatã decizia pentru a începeproducþia unei cutii de vitezeautomate cu 5 trepte, la mijloculacestui an, în noua locaþie dinSebeº, pânã la ieºirea dinfabricaþie. Începând din 2014,generaþia actualã de cutii de vitezecu dublu ambreiaj va fi, deasemenea, asamblatã acolo. (...)Cu sprijinul guvernului român învederea extinderii capacitãþilor de

producþie, se preconizeazã cã onouã generaþie de cutii de vitezeautomate va fi, de asemenea,fabricatã în noua reþea deproducþie care implicã locaþiile dinStuttgart (producþie completã,inclusiv asamblare) ºi Sebeº (doarasamblare) începând cu anul2016“, se aratã în acest comunicat.

Povestea dintre Daimler ºiUzina Mecanicã din Cugir aînceput în toamna anului 1995, lao expoziþie naþionalã în Bucureºticând aceasta a fost selectatã sãparticipe la un concurs de probãcu alte firme din Ungaria,Slovacia ºi Polonia, potrivit 0-100.ro.

În 1996, în urma concursuluide probã la care este selectatã ºiUMC, Daimler AG acordã firmeiun contract de livrare (roþi dinþateFAG)

În 2000 se extind contractelede livrare, astfel cã se ia hotãrâreapentru înfiinþarea unei firme mixtepe amplasamentul Cugir subconducerea Daimler AG.

Ca întreprindere mixtã întreDaimler AG, Fabricaþia de cutii deviteze din Hedelfingen / Stuttgartºi SC Uzina Mecanicã Cugir SA /Ministerul Industriilor dinRomânia, în 2001 ia fiinþã StarTransmission Cugir.

R.MSursa: manager.ro

Daimler anunþã oficial o investiþie de peste 300 milioane euro în România


C M Y K

Scriitoarea Daniela Scholz Crãciun vãinvitã în data de 25 mai 2013, ora 17:00, laun recital de poezie organizat de NouaSocietate de Literaturã NGL Erlangen, careva avea loc la biserica evanghelicãEgidienkirche din Eltersdorf (EGi-Gemeindehaus), Eltersdorferstr. 19a,91058 Erlangen.Alãturi de d-na CrãciunScholz vor recita poezie ºi prozã încã cinci

autori membri ai Noii Societãþi deLiteraturã (NGL) din Erlangen. Textelecare vor fi recitate fac parte din antologialiterarã cu titlul „Windschatten derStimmen“ realizatã de NGL ºi apãrutã lasfârºitul anului trecut la editura editionHübscher ºi care va fi prezentatã ºi cuaceastã ocazie in Eltersdorf. De asemeneasunteþi invitaþi ºi pe data de 30 mai 2013,

ora 20:30, la un recital de poezie alDanielei Scholz Crãciun în cadrulevenimentului literal aus.lese, care va avealoc la Weinerei (Gesellschaft zur Förderungvon Kunst und Kultur in Europa e.V.),Prinzregentenufer 5, 90489 Nürnberg.

Intrarea este liberã.Cu respect,

Daniela Scholz Crãciun

Nürnberg- Invitaþie la douãrecitaluri de poezie –

DANIELA SCHOLZ CRÃCIUN


Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

27

Numai pânã la sfârºitul lunii IUNIE plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

La 18 aprilie a.c., la AmbasadaRomâniei a avut loc o searã de lecturã cuscriitorii român ºi german Filip Florian ºiJan Koneffke. Evenimentul a fostorganizat în colaborare cu ForumulCultural German pentru Europa de Est(Das Deutsche Kulturforum östlichesEuropa).

Manifestarea a stat sub motto-ul „Cuorigini germane, în Balcani“, care este ºitema romanelor din care au citit cei doiautori: „Zilele Regelui“ al lui Filip Florianºi „Cele ºapte vieþi ale lui FelixKannmacher“ al lui Jan Koneffke.Moderatorul evenimentului a fosttraducãtorul ºi publicistul Georg Aescht.

Filip Florian (n. 1968; Bucureºti): Astudiat geologia ºi geofizica, a lucrat cajurnalist pentru ziarul „Cuvântul“, EuropaLiberã ºi Deutsche Welle. Romanul sãu„Degete mici” a luat numeroase premii, celmai important fiind Premiul Uniunii

Scriitorilor pentru debut în anul 2006.„Degete mici“ a apãrut în limba germanãîn 2008 la editura Suhrkamp, în traducerealui Georg Aescht. Romanul „Zileleregelui“ publicat în 2008 a fost desemnat„cartea anului“ de Colocviul romanuluiromânesc contemporan.

Jan Koneffke, prozator, poet ºi jurnalist(n. 1960, Darmstadt): A studiat filozofia ºigermanistica la Freie Universität Berlin.Din 2003 locuieºte la Viena, Bucureºti ºiMãneciu, împãrþindu-ºi timpul întreAustria ºi România. Este autorul a 15 cãrþi,printre care romane, prozã scurtã, liricã. Întoamna lui 2011 i-a apãrut romanul despreRomânia interbelicã „Cele ºapte vieþi alelui Felix Kannmacher“ („Die sieben Lebendes Felix Kannmacher“) care va fi publicatîn primãvara 2013 de editura Humanitas,în traducerea Anei Popa.

AMBASADA ROMÂNIEI înRepublica Federalã Germania

Searã delecturãcu Filip

Florian ºiJan

Koneffke

C M Y K Pagina 9

Ansamblul artistic profesionist„Mureºul” – sub conducerea DirectoruluiBARABÁSI Attila-Csaba ºi a doamneiConsilier artistic INCZE Tünde, – a efectuatun turneu de o sãptãmânã în Austria ºiUngaria prezentând cu succes – în localitãþileCelldömölk, Budapesta, Viena ºiSzázhalombatta – 4 spectacole cu dansuritradiþionale din judeþul Mureº ºi din celelaltezone folclorice ale României.

Talentaþii artiºti maghiari din România auevoluat remarcabil pe scena Teatrului„Studio Molière”, din centrul Vienei, fiindprimiþi cu deosebitã cãldurã, ºi aplaudaþi lascenã deschisã, de cãtre spectatorii unguri ºiromâni din diaspora, precum ºi de spectatoriiaustrieci care, sâmbãtã, 27 aprilie 2013, auumplut, pânã la refuz, Sala de spectacole aTeatrului vienez.

Evoluþiile unor dansatori precum FarkasSándor Csaba, Dósa Attila, Nagy LeventeLehel, Szász Péter ºi ale solistei KáslerMagda au umplut de bucurie inimilespectatorilor care i-au ovaþionat îndelung peminunaþii artiºti maghiari, membrii aiAnsamblul artistic profesionist „Mureºul”din România.

Oaspeþii din Tg. Mureº au fost gãzduiþi laViena, pentru douã nopþi, de familii deunguri sau români stabilite în Austria –dovadã grãitoare cã prietenia ºi înfrãþirea desecole dintre români ºi unguri nu poate fidistrusã de dorinþa unor politicieni avizi deputere de a dezbina aceste naþiuni care autrãit de veacuri, trãiesc frãþeºte ºi vor rãmânepeste veacuri pe legendarele meleaguripanonico-carpato-dunãrene, indiferent dacã,din punct de vedere istorico-geografic, suntnumite Ungaria, Austro-Ungaria sauRomânia.

Felicitãri artiºtilor din Târgu Mureº!

Ágnes Mária ORBÁN

Atunci m-am gândit sã iau atitudine.Aºa nu se mai poate! Alãturi de câþivacolegi ºi prieteni care ne întâlneam lacercurile literare patronate de bibliotecã saucase de culturã, am hotãrât sã înfiinþãmAsociaþia literarã „Creneluri sighiºorene”.

Activitatea asociaþiei cuprinde ºiparteneriate cu ºcoli sau alte instituþii deculturã, iar un prim pas a fost parteneriatulîncheiat cu Gimnaziul de Stat “NicolaeIorga” structurã a Gimnaziului “MironNeagu” din Sighiºoara.

Ne-am alãturat apoi proiectului„Creºtem împreunã”, implementat deOrganizaþia Salvaþi Copiii România laªcoala Gimnazialã „Zaharia Boiu” dinSighiºoara. Proiect realizat de dir. prof.Tãmaº Mariana ºi prof. psiholog ÉvaBálint, coordonator al acestui proiect, ne-adeterminat sã susþinem ºi sã continuãmalãturi de cadrele didactice ºi elevi, acestimpresionant proiect de importanþã ºivaloare majorã pentru elevi.

Pe lângã aceste douã doamne demne depoveste, mai colaboreazã un întreg corp devoluntari (cadre didactice din ºcoalã ºi dinafara ei, pensionari, studenþi) care au reuºitimplicarea copiilor într-un program deconsiliere ºi de socializare în vedereaameliorãrii problemelor de dezvoltare cucare se confruntã, precum ºi a integrãriisociale optime, prevenindu-se astfelsituaþiile de eºec ºcolar, abandon ºcolar, etc.

Existã 60 elevi din clasele I - VIII aicãror pãrinþi lucreazã de câþiva ani înstrãinãtate. Modalitãþile de evaluare suntconcentrate pe condiþiile de trai ale copiilordin aceste familii, pe care cu abnegaþie leîmbunãtãþesc. Copiii însã, se confruntã custãri emoþionale dificile – singurãtate,neîncredere, fricã, dor de pãrinþi, suferinþã,de aceea consilierul ºcolar profesorpsiholog Eva Bálint are rolul de a realiza, un

plan de intervenþie pentru elevi. Motivaþiapentru a învãþa, pregãtirea temelor pentruacasã în mod asistat, concursuri cu premii,sau excursii tematice, necesitã intervenþiecoerentã, unitarã ºi comprehensivã asupratuturor factorilor implicaþi, ce poate aveaºanse de succes.

Nu a fost destul sã fac parteneriate înRomânia, am ieºit în Austria.

Am încheiat un parteneriat cu CentrulCultural Româno – Austriac condus de IoanGodja, sub îndrumarea cãruia fac douãemisiuni de radio la Radio Tv Unirea. Acestpost de radio îmi dã prilejul sã promoveztalente din România ºi din Diaspora, radiope undele cãruia transmit afecþiuneaculturalã românilor plecaþi departe.

Am prilejul sã vorbesc despre lansãri decarte, reviste, muzicã folk, pop, popularã,emit pe undele acestui radio un SUFLETDE ARDEAL pe care românii îl primesc cubucurie. Ascultãtorii pot adresa întrebãri,pot face dedicaþii, pot auzi tot ce þine despiritualitate, istorie ºi legendã, pot ascultapoezie. În acest fel am realizat emisiuniînregistrate la “Sãrbãtoarea mãrþiºorului”din 2 martie 2013 din Austria, voi puteavorbi despre “Ziua Europei” ºi toatecelelalte evenimente pe care CerculCultural Româno- Austriac le organizeazãalãturi de Ambasada Românã la Viena.

Asociaþia literarã “Crenelurisighiºorene” îºi propune sã încheieparteneriate cu alte asociaþii culturale,primim în rândurile noastre orice prietentalentat care aici are ocazia sã demonstrezecã nu a pierit cultura românilor.

Colegii mei Ana Munteanu Drãghici,Piroska Hanea, Raul Gogoaºã, NicolaeCodrea, Traian Comºa, ªtefania Pârlea,Anda Voican, Anca Micu, Erica Purcariu,Floare Balint, Anca Moldovan, sunt iubitoriai culturii, tradiþiei ºi datinii strãbune.

Alãturãm la întâlnirile noastre alþi prietenicare iubesc arta ºi cultura.

Primeazã poezia ºi fotografia veche,colecþia de numismaticã ºi cântecul popular,participãm la evenimentele culturale aleburgului Sighiºoara, iar pe undele Radio TvUnirea ne facem vocea auzitã.

Hai sã fim români oriunde am fii înlume, sã nu uitãm vatra ce ne-a fãcutoameni, sã fim cei care ducem mai departeºi pãstrãm românitatea.

GABRIELLA COSTESCU -Sighiºoara

R.Tv. Unirea

Arena istorieiPe culmea ocolitãDe ape în vâltori,Stau piepþi de ziduriCuibul vindereilor.Cândva, menestrei,Cântau în coarda lireiO þesãturã mãiastrãDe legendã.Urcau poteca ºerpuitã,Pânã în inima muntelui.Se bucurau de pacea seninãDin ceasul fierbinte al amiezii.Acum, din umbra cãrãriiPe sub bolþi de fag,Printre luminiºuri,Mai gãseºti stânci,Cãþâni,ªi vechi spãrturiPe umeri de ziduri.În dumbrãvile presãrateCu vetrele cetãþilorMai cântã durereaÎn viforniþa vremiiªi visul legendelor.

Gabriella Costescu

Turneuartistic al

Ansambluluiartistic

„Mureºul”PÃSTRÃM STINDARDUL CULTURII SUB TRICOLOR

În România tinerii au luatcalea strãinãtãþii. Din varii

motive au plecat la ºcoli, lamuncã, ori sau alãturatfamiliei deja stabilitã în

strãinãtate. Parcã din acestmotiv ºi cultura a început sã

subrejeascã. Teatre preapuþine, spectacole de

asemenea, mai mult pecalculator decât cu o carte

în mânã.

aprilie - mai 2013Pagina 10

La 16 aprilie 2013, AmbasadaRomâniei la Viena a organizat,împreunã cu St. UrbanusWeinritterschaft Ordenskollegium odegustare de vinuri. În prezenþa unuipublic deosebit de numeros –diplomaþi, oficiali austrieci,

reprezentanþi ai comunitãþiiromâneºti, specialiºti în domeniu, aufost degustate peste 15 vinuridiferite. Cei doi somelieri prezenþi,un recunoscut somelier austriac ºipreºedintele Asociaþiei Somelierilordin România, au prezentat vinuri

austriece ºi româneºti. Dintreproducãtorii care au pus la dispoziþievinuri pentru degustare menþionãm:Rainer Christ, Josef Bauer, podgoriaNetzl, Lacerta, Liliac, CasaBasilescu, Jidvei, Murfatlar, Davino.

Sursa: mae.ro

Degustare de vinuri

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA ºi BELGIANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

27

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 10 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 20 EURO/APARIÞIE

Soþiei mele Agnes

Nãscutã din iubire ºi candoare,Din nepãsarea unui simplu joc, Ai rãtãcit prin lume, ca o boareDe suferinþã ºi de nenoroc;

Ai încercat sã-þi biruieºti Destinul,Destinul, însã, te-a lovit brutal:Þi-a luat iubirea ºi þi-a dat suspinulªi-ai nimerit pe patul de spital.

Când nici nu mai sperai sã-þi vezi odorul,Sau parte sã mai ai de bucurii,Îndurãtor, din Cer, MântuitorulTe-a rechemat în lumea celor vii.

Transplantul de plãmâni þi-a redat viaþa,Te-a modelat sã fii mai iubitoare,Sã-þi reîntorci spre suferinþã faþaªi sã devii tot mai ocrotitoare

Ai renãscut ca primãvara-n floare,Te-ai transformat în Înger liniºtit;Sublimã, credincioasã, visãtoare,De tine, Agnes, m-am îndrãgostit!

ªi-n nopþi târzii, stând în singurãtate,Apari în visul meu tulburãtor,ªi, inspirat de-a ta divinitate,Îþi scriu, ferice, versuri de amor!

Iar dorul meu spre tine se îndreaptã,Nerãbdãtor, Crãiasã din poveºti.Sunt cântecul din nai ce te aºteaptãDulceaþa buzelor sã-i dãruieºti.

Mihai ANTHONY

Din ciclul „Declaraþie de dragoste”


Organizarea la Viena aCampionatului European

de gimnasticã ritmicãViena 2013

În perioada 31 mai – 2 iunie 2013 va fi organizat laWiener Stadthalle cel de-al 29-lea Campionat Europeande gimnasticã ritmicã. Campionatul este primuleveniment de profil dupã Olimpiada desfãºuratã laLondra în 2012 ºi este organizat sub coordonareaUniunii Europene a Gimnaºtilor. Vor concura delegaþiidin 34 de state, România fiind reprezentatã de cãtre ungrup de 16 gimnaºti ºi gimnaste.

În zilele de 31 mai ºi 1 iunie, între orele 10.00 ºi22.00, va avea loc competiþia pe echipe, competiþiilepentru juniori ºi calificãrile individuale.

Duminicã 2 iunie 2013, între orele 11 ºi 13.30. vaavea loc finala Campionatului, urmatã de Gala finalãoficialã, începând cu ora 17.00.

Informaþii suplimentare pot fi obþinute de pewww.rg-em2013.com

Sursa: mae.ro

PPoovveess ttee ddee PPaaºº ttee

Remember:O splendidã poartã din lemn sculptatã

mãiestru „Poarta Maramureºanã” aminteºte deziua în care Maramureºul ºi Viena s-au unit însuflet. Ea strãjuieºte acum aleile parculuiBöhmischer Prater din Viena, simbol alsufletului vienez, unde pe alei plutesc ºi astãziacordurile neuitatelor valsuri, compuse deJohann Strauss. La a 6-a ediþie a festivalului„Ziua Europei” la Viena, au participat ºi în acestan artiºti de valoare din Þara Bucovinei, dinMaramureº ºi din Viena.

Acest festival, excelent organizat, acontribuit cu mult succes la pãstrarea legãturiicu rãdãcinile culturale ºi spirituale naþionaleromâneºti, la proiectarea culturii ºi spirituluiromânesc în spaþiul multicultural universal, sau

cu alte cuvinte, la promovarea valorilorromâneºti autentice în lume.

În acest an Asociaþia „Cercul CulturalRomâno-Austriac UNIREA” ºi RadioTvUNIREA organizeazã, împreuna cu AmbasadaRomâniei la Viena ºi Primãria sectorului X dinViena, a VII-a ediþie a festivalului “ZiuaEUROPEI“. Cu aceastã ocazie, sunt invitaþireprezentanþii Ambasadelor din Europa laViena, Asociaþiile românesti din Europa ºi nunumai, jurnaliºti de limbã românã din diasporã,precum ºi publicul larg din Austria ºi depretutindeni, care doreºte sã-ºi umple sufletul cuun strop de „ambrã galbenã” din þarastrãbunilor. La evenimente va lua parte ºiUniunea Internaþionalã a Femeilor Române“UNIFERO“.

Vineri în 10 mai manifestãrile din Viena vordebuta cu o conferinþã de presã, care va începela ora 16:00, iar între orele 17:00 si 23:00, se vordesfãºura lucrãrile mesei rotunde cu titlulgeneric „Viena, poarta României spre Europavesticã“ o dezbatere pe tema integrãrii cu succesa românilor în Europa. Aceastã întrunire cureprezentanþii Organizaþiilor, Asociaþiilor ºiMass Media din România ºi din Diasporã va daprilejul creeri de noi legãturi socio-culturale,între cei care gândesc ºi simt româneºte,indiferent pe care paralelã a globului i-a împinsdestinul.

În data de 11 mai, la Poarta Maramureºanã,într-o frumoasã poeniþã din Böhmischer Prater,vã aºteaptã un bogat program cultural artistic,susþinut de stele ale cântului ºi jocului

românesc, precum ºi de artiºti de la Viena.Se vor organiza expoziþii de artã în aer liber,

cenacluri literare, precum ºi expoziþii culinareromânesti.

Un alt eveniment marcant va fi lansareavolumelor:

Antologia bilingvã Românã-Germanã -STARPRESS 2013

ºiROMÂNII SUNT DESTEPÞI, ELEVAÞI

SI TALENTAÞI.Vã invitãm la acestã manifestare de

excepþie, la care corespondenþii noºtrii vor fi deprezenþi pentru a vã informa ºi a vã þine la curentcu defãºurarea evenimentelor.

La bunã vedere! Viorel Baetu

A VII-a ediþie a festivalului „Ziua Europei” la Poarta Maramureºanã din Viena


Printre laureaþi s-au numãratdoamnele Doina Melinte, Elena

Meriºoreanu, Delia Matache,Daniela Istrate, Cristina Þo-

pescu, Christel Ungar, dar ºidomnii Cristian Þopescu ºiGheorghe Turda, Julia ºi RomeoSaleno.

Un moment deosebit a fostcel al decernãrii Premiului deFemeia Anului la categoria“Jurnalism”colegei noastre,doamna Ionela van Rees Zota. Afost o deosebitã onoare ºi bucuriesã primesc acest premiu înnumele colegei noastre, înmânatde gazdele minunate Mihaelaªerban ºi Daniel Ganea, douãnume binecunoscute în lumeateleviziunii ºi a cinematografiei.

Acest premiu reprezintã

încununarea eforturilor doamneiIonela van Rees Zota ºi aAgenþiei de Presã “Aºii Români”de a fi aproape de România ºiromâni, prin difuzarea ºtirilorpositive ºi promovarea valorilorromâneºti adevãrate. Nu potdecât sã adresez felicitãri colegeinoastre, pentru o activitatejurnalisticã de peste 18 ani ºi suntsigur cã Agenþia de Presã “AºiiRomâni” ºi ziarul “Vocea Ta”vorcontinua sã fie, în continuare,apreciate pentru profesiona-lismul colectivului redacþional ºicalitatea ºtirilor difuzate.

Nick Langa

Miercuri, 24 aprilie a.c., a avut loc la Clubul“Ambasad’Or” a avut loc Gala Femei de

Succes. Ediþia din acest a fost una specialã,acest eveniment marcând 10 ani de existenþã.Cu aceastã ocazie, s-au desemnat premii celor

mai importante personalitãþi feminine aleanului, dar ºi unor personalitãþi masculine,

pentru întreaga activitate desfãºuratã îndiverse domenii ale vieþii cultural ºi nu numai.

Un nou premiu acordat Agenþieide Presã “Aºii Români”

Talon pentru abonament valabil pentru AUSTRIA ºi BELGIA

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(25 euro, transport inclus) (40 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

BIC GENODEF1N02IBAN: DE5676060618 0000 366781

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

27Deutschland geht der Nachwuchs aus.

Gleichzeitig bringen viele junge Asylbewerbergenau die Fähigkeiten und Talente mit, die unsereWirtschaft braucht. Martin Neumeyer, MdL,Integrationsbeauftragter der BayerischenStaatsregierung fordert dringend, diese Ressourcenim Interesse der Zukunftsfähigkeit Bayerns zunutzen, und jungen Asylbewerbern den Zugang zuAusbildungsplätzen zu ermöglichen.

München. Schon in naher Zukunft drohtBayern ein Fachkräftemangel, der weite Teile desWirtschaftslebens erfassen wird. Bereits heutegelingt es Arbeitgebern in vielen Branchen nichtmehr, genügend Jugendliche für eine Ausbildungzu gewinnen. „Dieser Trend bedroht auf Dauer dieLeistungsfähigkeit des Standorts Bayern“, so derIntegrationsbeauftragte.

Gleichzeitig gibt es in Bayern viele jungeAsylbewerber, die häufig mit ihren Eltern, aberauch als unbegleitete minderjährige Flüchtlingehierhergekommen sind. Viele von ihnen lernenschnell die deutsche Sprache, da sie hoch engagiertsind, sich ein neues Leben aufzubauen. Hier bestehtein großes Reservoir potentieller Auszubildendergerade für jene Berufe, die heute über einen Mangelan Bewerbern klagen. Das gelte es zu nutzen, soNeumeyer: „Schließlich haben diese jungenMenschen den festen Willen, zu arbeiten undunabhängig zu werden, um bei uns – oder in ihrerHeimat – eine Zukunft zu haben. Diese Motivationsollten wir fördern, umso mehr als wir so einenBeitrag zur Überwindung drohendenNachwuchsmangels leisten können“.

Mit dieser Einschätzung greift Neumeyer auchauf Erfahrungen zurück, die er in den letzten Jahren

im Rahmen von „sprungbrett Bayern“, derPraktikumsbörse für Schüler, und der gemeinsammit der Bundesagentur für Arbeit organisierten„Last-minute-Börse für Ausbildungsplätze“gemacht hat. Mit Hilfe der Last-minute-Börsekonnten vielen jungen Leuten eine Berufspers-pektive eröffnet werden, die sie sonst nicht gehabthätten. „Und dabei habe ich festgestellt“, soNeumeyer, „dass gerade junge Asylbewerber ofthoch talentiert und hervorragend qualifiziert sind.Manche haben sogar ein Abitur in der Tasche.Diese Leute dürfen wir nicht enttäuschen“.

Deshalb sei es notwendig, unter 25-jährigenAsylbewerbern, unabhängig vom jeweiligenAufenthaltsstatus, die Aufnahme eines Beschäf-tigungsverhältnisses in Ausbildungsberufen zuerleichtern. Davon profitierten, so der KelheimerLandtagsabgeordnete, aber nicht nur die bayerischeWirtschaft und die Betroffenen, sondern auch dieHaushalte der öffentlichen Hand, die ansonstenfällige Leistungen aus dem Asylbewerberleistun-gsgesetz einsparen könnten. „Eine klassische Win-Win-Situation für alle Beteiligten“, so Neumeyer.


Win-Win-Situation für Bayern

Numai pânã la sfârºitul lunii IUNIE, plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumatate.

Prin intermediul Premiuluigerman media pentru politicã dedezvoltare sunt omagiaþi ziariºti,în premierã mondialã, pentruactivitatea lor remarcabilã îndomeniul drepturilor omului ºidezvoltãrii. Premiul este acordat

de Ministerul Federal pentruCooperare Economicã ºi Dezvol-tare, în colaborare cu DeutscheWelle. Scopul premiului este de aaduce un omagiu jurnaliºtilor careîºi pãstreazã independenþa,abordeazã teme privind politica

drepturilor omului ºi caredescoperã întâmplãri despre carese relateazã prea puþin sau chiardeloc. Premiul este destinatziariºtilor din Germania, Europade Est/Asia Centralã, Asia,Africa, America Latinã, OrientulApropiat ºi Mijlociu/Africa deNord. Decisivã pentru onominalizare este preocupareapentru temele privind drepturileomului ºi dezvoltarea. Pentrufiecare regiune se acordã unpremiu în valoare de 2000 deeuro. Câºtigãtorii beneficiazã,suplimentar, de o invitaþie laceremonia de decernare apremiilor, care va avea loc laBerlin în data de 14 august 2013.

Înscrierile se pot face pe paginade internat, la www.GermanMediaAwards.org Data limitã

pentru înscriere este 31 mai 2013.Ambasada

Germaniei Bucureºti


C M Y K

Social-democratul german MartinSchulz, preºedintele ParlamentuluiEuropean, a declarat luni, 29 aprilie, seara,la Paris, cã Angela Merkel nu trebuiefãcutã responsabilã de toate problemele cucare se confruntã Europa, dupã criticilelansate de socialiºtii francezi la adresacancelarului, scrie AFP. „În opinia mea,nu existã o confruntare franco-germanã“,a declarat Schulz, dupã o lungã discuþie cupreºedintele Francois Hollande. Relaþiiledintre Franþa ºi Germania ºi dintreHollande ºi Merkel sunt „destul destabile“, a adãugat acesta.

„Gãsesc nedrept sã o facem vinovatãpe Angela Merkel de toateinconvenientele din Europa. În jurul

mesei, la Bruxelles, nu este doar AngelaMerkel, sunt alþi 26 de ºefi de guvern“, aspus social-democratul.

Întrebat despre proiectul de text alPartidului Socialist care o calificã peAngela Merkel drept „cancelarulausteritãþii“, de o „intransigenþã egoistã“,Schulz a rãspuns: „Nu eu trebuie sãcomentez proiectele militanþilor PartiduluiSocialist aici, în Franþa“.

„Se ºtie cã sunt social-democrat, decinu sunt un militant al Angelei Merkel, darnu o putem face responsabilã de toateinconvenientele“ din Europa, a insistatacesta.

R.M Sursa: manager.ro

Martin Schulz: Se ºtie cãsunt social-democrat, dar nu

o putem face pe AngelaMerkel responsabilã de toateinconvenientele din Europa


Premiul german media pentru politicã de dezvoltare

C M Y K Pagina 13

La 29 aprilie 2013 a avut loc, laAmbasada României în Regatul Belgiei,lansarea oficialã a celei de a doua ediþii aGhidului românului în Belgia, evenimentorganizat în parteneriat cu echipawww.rombel.com, coordonatoarea platfor-mei virtuale special dedicate comunitãþiiromâneºti din Belgia ºi românilor interesaþide acest spaþiu.

Ambasadorul României a apreciat ideeainiþialã a acestui ghid, precum ºi entuziasmulºi eforturile volutare depuse de coordonatoriiROMBEL ºi colaboratorii lor pentru aconstrui o platformã virtualã a comunitãþiiromâneºti din Belgia. A lansat un apel cãtretoate celelalte forme asociative ale românilordin Belgia la solidaritate ºi implicare îngãsirea celor mai actuale forme de arãspunde, prin proiecte concrete, nevoilor ºiprioritãþilor comunitãþii românilor dinBelgia, în toatã diversitatea lor.

La eveniment au participat reprezentanþiai asociaþiilor românilor din Belgia,personalitãþi ale comunitãþii româneºti dinsfera politicã, academicã, de culturã,reprezentanþi români ai profesiilor liberale,oameni de afaceri români care deruleazã

activitãþi în Belgia, coordonatoarealectoratului român din cadrul UniversitéLibre de Bruxelles, alãturi de studenþiromâni aflaþi în Belgia, ziariºti româniacreditaþi la Bruxelles. A fost prezent, deasemenea, consulul onorific al României laAnvers, domnul Jean Marie Denis.

Prima ediþie a Ghidului a fost publicatã în2009, prin contribuþiile voluntare ale echipeiROMBEL ºi colaboratorilor ei, pe diferitesubiecte practice de interes imediat pentruadaptarea ºi integrarea românilor în spaþiulbelgian. Noua ediþie reia, actualizeazã ºidiversificã informaþiile puse la dispoziþiapublicului. Volumul va fi comercializat învarianta publicatã în toate centrele accesibilecomunitãþii româneºti (asociaþii, parohii,librãria Europa Nova º.a.). Varianta sa online va fi disponibilã în mod gratuit pepagina www.rombel.com.

Sursa: mae.ro

La 15 aprilie 2013,Institutul Egmont a organizat,în parteneriat cu AmbasadaRomâniei, o masã-rotundã petema Organizaþiei de CooperareEconomicã la Marea Neagrã(Black Sea Economic Coope-ration Organisation: 20 yearsafter). În prezentarea de des-chidere, ambasadorul Româ-niei în Belgia a evidenþiat

schimbãrile strategice, geopo-litice, economice ºi instituþio-nale care au avut loc în regiune,în cei peste 20 de ani deexistenþã a organizaþiei ºiimpactul acestora asupraevoluþiei OCEMN. A punctatprincipalele proiecte ºi obiec-tive care ar putea contribui laconsolidarea eficienþei ºirelevanþei profilului OCEMN

în regiune ºi a propus câtevaelemente de evaluare strategicãa rolului ºi perspectivelorOCEMN ºi ale cooperãrii laMarea Neagrã, în general. Aumai susþinut intervenþii, încalitate de invitaþi speciali ladezbatere, ambasadorul TraianChebeleu, Secretar Generaladjunct în cadrul BSEC ºi NinaBachkatov, profesor la Uni-versitatea din Liege ºi editor alrevistei Inside Russia andEurasia. Dezbaterea a fostmoderatã de ambasadorul MarcTrenteseau, directorul Institu-tului Egmont.

La dezbatere, desfãºuratã

conform regulilor ChathamHouse, au participat reprezen-tanþi ai MAE belgian ºi aicorpului diplomatic acreditat înBelgia ºi pe lângã UE, funcþio-nari europeni ºi internaþionali,reprezentanþi ai unor thinktank-uri ºi ai mediuluiacademic.

Sursa: mae.ro

Lansareacelei de adoua ediþiia Ghiduluiromânuluiîn BelgiaVizita Ambasadorului

României la LiegeLa 23 aprilie 2013, Ambasadorul

României în Belgia a întreprins o vizitãoficialã la Liège. În cadrul vizitei,ambasadorul Tinca a avut o întâlnirecu Guvernatorul Provinciei Liège, MichelForet, prilej pentru un schimb de vederi înlegãturã cu prioritãþile Provinciei Liège þicele ale autoritãþilor locale din România.Guvernatorul a confirmat interesulprovinciei pentru realizarea de proiecte decooperare descentralizatã cu România îndomenii precum agricultura ºi industriaagro-alimentarã, energiile regenerabile,transportul intermodal. A fost evocatsuccesul cooperãrii din trecut cu judeþulPrahova. Vizita la Liège a inclus oîntâlnire a ambasadorului cu vice-rectorulUniversitãþii din Liège, Jean Marchal, þicu o parte din decanii universitãþii. Lareuniune au participat ºi câþiva studenþiromâni aflaþi într-un schimb de experienþãla aceastã prestigioasã instituþie. Dialogula reliefat calitatea schimbului academicdintre România þi provincia Liège þiimportanþa consolidãrii dinamicii decooperare în domeniul cercetãriiacademice.

Ambasadorul României a vizitat, deasemenea, Clubul sportiv Standard Liège,echipa antrenatã de Mircea Rednic, lacare evolueazã fotbaliºtii români AdrianCristea ºi George Þucudean.

La finalul vizitei, ambasadorul Tinca

s-a întâlnit cu o parte a românilor caretrãiesc în Liege ºi în împrejurimi, pentru adialoga asupra prioritãþilor ºi problemelorcomunitãþii româneºti din zonã.

Vizita a fost organizatã cu sprijinulconsulului onorific al României la Liège,domnul Isy-Noel Lesman.

Sursa: mae.ro

Masa-rotundã BSEC: 20 years after organizatã de InstitutulEgmont ºi Ambasada României în Regatul Belgiei


Comisia Europeanã propune reducereabirocraþiei pentru cetãþeni ºi întreprinderi prineliminarea ºtampilei apostilã ºi a unei serii decerinþe administrative obscure pentrulegalizarea documentelor oficiale alepersoanelor care locuiesc ºi lucreazã în altestate membre. Douãsprezece categorii dedocumente oficiale ar fi exceptate automat dela formalitãþi precum „apostilare“ ºi„legalizare“.

Potrivit Comisiei Europene,simplificarea se va aplica în cazuldocumentelor oficiale privind numele,cãsãtoria ºi parteneriatul înregistrat, naºterea,filiaþia, adopþia, decesul, reºedinþa, cetãþeniaºi naþionalitatea, bunurile imobiliare, statutuljuridic ºi reprezentarea unei societãþi sauîntreprinderi, drepturile de proprietateintelectualã sau documentele care atestã lipsacazierului judiciar.

„Comisia Europeanã propune reducereabirocraþiei pentru cetãþeni ºi întreprinderi,eliminând rutina birocraticã de aprobarenecesarã în prezent pentru recunoaºtereaautenticitãþii în alt stat membru al UE adocumentelor oficiale precum certificatul denaºtere“, se aratã în comunicatul Comisiei.

„De fiecare datã când treceþi frontiera, nutrebuie ca Ministerul de Externe sã confirmecã paºaportul dumneavoastrã este într-adevãrun paºaport - de ce ar trebui sã se procedezeaºa pentru un certificat de naºtere?“, adeclarat vicepreºedintele Viviane Reding,comisarul UE pentru justiþie, citat decomunicatul de presã.

„Atunci când vã mutaþi în strãinãtate,îndeplinirea acestor formalitãþi costisitoare

pentru a stabili cã certificatul dumneavoastrãde naºtere este într-adevãr un certificat denaºtere sau doar pentru a putea utilizacertificatul unei întreprinderi creeazãinconveniente de ordin birocratic. Am auzitnenumãrate relatãri despre dificultãþileîntâmpinate în îndeplinirea acestor cerinþegreu de înþeles. Astãzi, Comisia acþioneazãpentru a simplifica vieþile oamenilor ºi aleîntreprinderilor atunci când îºi exercitãdreptul la libera circulaþie în UE“, a maideclarat comisarul european.

În acest context, CE propune „eliminareaºtampilei apostilã ºi a unei serii de cerinþeadministrative obscure pentru legalizareadocumentelor oficiale ale persoanelor carelocuiesc ºi lucreazã în alte state membre“.

Conform propunerilor Comisiei,cetãþenii ºi întreprinderile nu vor mai trebui sãprezinte versiuni „legalizate“ costisitoare sautraduceri „autentificate“ ale documenteloroficiale atunci când, de exemplu, înregistrea-zã o casã sau o societate, când se cãsãtorescsau când solicitã o carte de rezidenþã.

În cazul adoptãrii propunerii, celedouãsprezece categorii de documente oficialear fi exceptate automat de la formalitãþiprecum „apostilare“ ºi „legalizare“ impuse, înprezent, pentru aproximativ 1,4 milioane dedocumente în cadrul UE pe an.

CE aratã cã eliminarea acestor cerinþe vaînsemna economii de pânã la 330 de milioanede euro pentru cetãþeni ºi întreprinderi, fãrã apune la socotealã timpul economisit ºiinconvenientele evitate.

Noile norme nu vor avea niciun impactasupra recunoaºterii conþinutului sau a

efectelor documentelor în cauzã ci vorcontribui doar la dovedirea autenticitãþiidocumentului oficial, de exemplu dovedireaautenticitãþii unei semnãturi, ºi a calitãþiititularului funcþiei publice care semneazãdocumentul. Acest demers va trebui acceptatreciproc de cãtre statele membre, fãrã altecerinþe de certificare suplimentare, aratã CE.

Potrivit comunicatului de presã, Comisiapropune, de asemenea, un instrument desimplificare suplimentarã: formularestandardizate multilingve facultative în toatelimbile oficiale ale UE pe care cetãþenii ºiîntreprinderile le-ar putea solicita în locul ºi înaceleaºi condiþii aplicabile documenteloroficiale naþionale cu privire la naºtere, deces,cãsãtorie, parteneriat înregistrat, precum ºistatutul juridic ºi reprezentarea unei societãþisau a unei alte întreprinderi.

Noile formulare ar contribui, în special,la economisirea costurilor cu traducerea, datfiind cã atractivitatea unei astfel de opþiuniderivã din faptul cã cetãþenii ºi întreprinderilenu mai trebuie sã se preocupe de traduceri.Formatul acestor formulare are la bazãconvenþii internaþionale specifice.

Propunerea mai prevede ºi garanþiiîmpotriva fraudei. În cazul în care o autoritatenaþionalã are motive întemeiate sã punã laîndoialã un anumit document, statele membrevor putea verifica autenticitatea documentuluicu autoritãþile emitente, prin intermediulSistemului de informare al pieþei interne(IMI) existent.

Mai multe informaþii: http://ec.europa.eu/romania/news/24042013_documente_oficiale_ro.htm

Sursa: rombel.com

Comisia Europeanã propune eliminarea ºtampilei apostilãºi a formalitãþilor de legalizare pentru 12 categorii de

documente oficiale

Documentarul Ion al regizorului belgianOlivier Magis pune în scenã destinulneobiºnuit al lui Ion Beleaua, românnevãzãtor emigrat cu întreaga familie înBelgia, la Liège, la începutul anilor 90.Românul este una dintre cele ºase persoanecu deficienþe de vedere angajate acum cinciani de poliþia belgianã pentru transcriereainterceptãrilor telefonice. Regizorul belgiana declarat pentru ICR Bruxelles imediatdupã avanpremiera filmului: “Am dorit sãtransmit o viziune optimistã despre o familiede emigranþi care în ciuda handicapului fizica reuºit în viaþã”. El a detaliat de asemeneapentru situl www.cinergie.be : „Am învãþatmulte prin contactul cu Ion ºi soþia lui,Maria, de asemenea nevãzãtoare. Nu numaidespre România, ci ºi despre lumeahandicapaþilor vizual din Belgia, despreexcluziunea socialã cãreia îi cad victime.Deºi Ion a reuºit sã se integreze pe piaþamuncii ºi a devenit un geek adevãrat, careutilizeazã toate resursele tehnologice pentru

a compensa handicapul”.Ion este un mare pasionat de literaturã ºi

teatru, care îºi percepe chiar ºi neobiºnuitaactivitate profesionalã în aceastã cheie:„Persoanele pe care le ascult în cadrulinterceptãrilor sunt ca niºte personaje deroman. ªi nu ºtiu cã sunt citite!” Filmul va fiproiectat în perioada urmãtoare încinematografele din Liege, Mons ºi lateleviziunea publicã belgianã.

Sursa: rombel.com

Ion, eroul din umbrã:documentar belgian despre

un nevãzãtor român


Luni 29 aprilie 2013, înprezenþa ambasadoruluiRomâniei la Bruxelles, E.S.dl. ªtefan Tincã ºi a maimultor invitaþi, echipaRombel a lansat „GhidulRomânului în Belgia -2013“, ediþia tipãritã. De lalansarea primei ediþii în anul2009, Ghidul Românului înBelgia s-a bucurat de un realsuccess, fiind distribuitepeste 2500 de exemplaretipãrite ºi descãrcat de pesite-ul Rombel de peste35.000 de ori. Ediþia dinacest an, se remarcã prin conþinut ºistructurã, un plus de 80 pagini faþã deediþia precedentã, ºi nu în ultimul rând,prin prezentarea graficã deosebitã.

Structurat în 17 capitole ºi 200 depagini, ghidul pune la dispoziþia românilorrezidenþi sau aflaþi temporar în Belgia,informaþii utile ºi sfaturi practice desprestabilirea în Belgia, legislaþie (dreptul demuncã, de rezidenþã, cetãþenie, sistemulsocial, medical, etc.), posibilitãþi de afaceriºi de muncã în Belgia, alãturi de noi capitole

legate de instituþiileeuropene, drepturile ºiîndatoririle rezidenþilorromâni sau cum sepoate trãi ieftin înBelgia. Un capitol estededicat prezenþelorromâneºti în Belgia,completat cu o listã cuadrese, link-uri ºitelefoane utile. GhidulRomânului în Belgiaeste un proiect iniþiatde echipa Rombel,fiind rezultatul celorpeste 100,000 de

mesaje strânse în cei 10 ani pe forumulRomBel. Versiunea on-line este disponibilãgratuit în format electronic pe site-ulRombel (www.rombel.com) iar versiuneatipãritã va fi comercializatã în puncteleromâneºti de interes de pe teritoriul Belgiei(bisericile româneºti, librãria Europa Nova,asociaþii româneºti, restaurante). Pentrudistribuþie în alte locaþii sau în þarã, vãrugãm sã ne contactaþi .

Vã mulþumim, Echipa Rombel

Rombel lanseazã Ghidul Românuluiîn Belgia 2013, ediþia tipãritã

„UN SECOL PENTRU ROMÂNIA“ -FILM DOCUMENTAR ªI DEZBATERE

CU ADRIAN CIOROIANU Loc: ICR Berlin,

Koenigsallee 20a,14193, Berlin

ICR Berlin aorganizat vineri, 19aprilie 2013, ora 19.00,proiecþia documen-tarului „Un secolpentru România“, deAdrian Cioroianu,istoric ºi fost ministrude externe.

Filmul documentar prezentat de istoricul Adrian Cioroianu parcurge100 de ani de istorie a României, drum marcat prin 10 prioritãþinaþionale ale secolului. Dintre acestea amintim: succesiunea deevenimente premergãtoare formãrii României Mari, tensiunile politicede la mijlocul secolului XX, desfãºurarea celui de-al doilea RãzboiMondial, consolidarea comunismului, precum ºi contextul internaþionalcare a influenþat situaþia României.

Filmul este o producþie a Televiziunii Române. Cuvânt de deschidere: E.S. Dr. Lazãr Comãnescu, Ambasador al

României la BerlinInstitutul Cultural Român

În data de 26 aprilie,Christiane Heinze, repreze-ntanta serviciului cultural alAmbasadei Germaniei, adeschis expoziþia itinerantã„Germana – limba marilor idei”la Baia Mare. În anul 2011, încooperare cu Centrul de infor-maþii al Serviciului German deSchimburi Academice (DAAD)ºi cu Institutul Goethe dinBucureºti, Ambasada a datstartul campaniei în vedereapromovãrii limbii germane.Expoziþia de fotografie, parte aacestei campanii, a putut fi dejavizionatã în peste 10 oraºe dinîntreaga þarã ºi sunt prevãzute ºialte oraºe în care aceasta va fiprezentatã. În 20 de panourifotografice pot fi vãzute portreteale unor români, mai mult saumai puþin cunoscuþi, vorbitori ailimbii germane, care relateazãîn interviuri despre experienþele

lor în învãþarea ºi folosirealimbii germane. Expoziþia seadreseazã celor interesaþi delimba germanã ºi promoveazãînvãþarea ei. Expoziþia poate aputut fi vizitatã pânã în data de

12 mai 2013 în turnul restauratal oraºului Baia Mare. Adresa:Bastionul Macelarilor, PiaþaIzvoarelor 1.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Deschiderea expoziþiei „Germana –limba marilor idei” la Baia-Mare

În zilele de 24 ºi 25 aprilie,consilierul cultural al Ambasa-dei, Josef Karl, adjunctul amba-sadorului Austriei, JürgenHeisselºi reprezentantul AmbasadeiElveþiei, Ian Schoch, au efectuat

o vizitã la Braºov.Cu acest prilej, s-au întâlnit

cu reprezentanþi ai administraþieijudeþului ºi oraºului Braºov, cuconsilierii Forumului German,Cristian Macedonschi ºi Werner

Braun, cu directorul LiceuluiHonterus, Helmuth Wagner, ºi cureprezentanþi ai ºcolii profe-sionale germane Braºov.

Punctul central al discuþiilorl-a reprezentat rolul limbiigermane în sistemul de educaþiedin România ºi în viaþaeconomicã din Braºov. Deasemenea, a fost continuatã oserie de prelegeri în ºcoli la carese predã germana ca limbãmaternã sau limbã strãinã. Cuacest prilej, elevilor le-au fostoferite prezentãri ale celor treiþãri de limbã germanã,Germania, Austria ºi Elveþia.

AmbasadaGermaniei Bucureºti


Cu prilejul SãrbãtoriiRusaliilor (17 – 20 mai 2013),saºii transilvãneni stabiliþi înGermania vor organiza tradi-þionalele turnee sportive.

Astfel, în la data de 18 mai,

vor avea loc turneul de fotbalpe “TSV – Sportplatz” / AltePromenade, organizatori fiindKurt Bening si Hans – ChristianGuist, - turneul de volei – la“Dreifachturnhalle” din Ulmer

Weg, organizatori fiind Haraldsi Mathias Krauss ºi turneul detenis – la “TSV – Tennis-plätze”/ Alte Promenade -organizator fiind iarási, Leonte– Ionel Pop.

ÎÎnnttââllnniirreeaa ssaaººiilloorrttrraannssiillvvããnneennii ddee RRuussaalliiii,,

pprriilleejj ddee oorrggaanniizzaarree aa uunnoorr ttuurrnneeee ssppoorrttiivvee


TALON DE ADERARE ÎNASOCIAÞIA DACIA e.V.

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

E-mail __________________________________;

Telefon __________________________________;

Doresc sã aderez ( intru) în Asociaþia DACIA e.V. ca membru:

ACTIV PASIV

Dupã completarea talonului, vã vom contacta, vã vom trimiteStatutul Asociaþiei DACIA e.V. ºi informaþiile necesare.

* Completarea acestui talon nu vã obligã la niciun fel de platã.

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Adresa: DACIA e.V.,

Petersauracher Straße 39, 90449 NürnbergInformaþii la telefon: 0160 33 73 128

Convorbiri la Braºov despre limba germanã însistemul de educaþie românesc ºi în viaþa economicã


C M Y K

Belgia se numãrã printre þãrile careînregistreazã cel mai ridicat cost dinEuropa pentru educaþia elevilor din ciclulsecundar, informeazã publicaþia LaCapitale din Bruxelles. În comunitateafrancofonã, costul anual cu educaþia unuielev din ciclul primar este de 2.451 deeuro, în timp ce în Flandra acesta se ridicãla 2.525 de euro. ªi aici costul anual cu unelev din ciclul primar este mult mai mareîn Luxemburg, unde ajunge la 6.000 deeuro. Costul respectiv este calculat doar înfuncþie de salariile personalului ºcolar,provenind dintr-un studiu al Organizaþieipentru Cooperare ºi DezvoltareEconomicã (OCDE) realizat în 30 de stateindustrializate. Cifrele dateazã din 2010,deci costurile cu ºcolarizarea au crescutîntre timp, estimeazã cotidianul dinBruxelles.

În ciclul secundar, cifrele sunt ºi mai

ridicate. Un elev flamand costã în fiecarean peste 3.800 de euro, în timp ce unulfrancofon necesitã alocarea a 3.750 deeuro. ªi din acest punct de vedere costuleste mai mare în Luxemburg, unde acestaeste estimat la 8.000 de euro. Încomparaþie, un elev american din ciclulsecundar costã mai puþin de 2.300 de euro,iar unul francez sub 1.700 de euro.Expertul fiscal Michel Maus a declaratpentru ziar cã o explicaþie ar fi costulridicat al mâinii de lucru în Belgia, careeste al doilea din UE dupã Suedia, precumºi numãrul mare de zile de vacanþã. ÎnBelgia, învãþãmântul primar dureazã de la6 la 12 ani, în timp ce ciclul secundarangreneazã adolescenþii de 12-18 ani.Ambele cicluri sunt obligatorii în aceststat. sursa http://observatoreuropean.radioromania.ro

Sursa: rombel.com

Belgia - þara care înregistreazã cel mai ridicat cost dinEuropa pentru educaþia elevilor din ciclul secundar


Legislaþia flamandã prevede cã oricecomunicare destinatã publicului trebuie fãcutãîn olandezã, “ceea ce se aplicã inclusiv la ceease difuzeazã pe Twitter, Facebook sau altereþele sociale”, a declarat în Dertien, o revistãdestinatã funcþionarilor flamanzi, un respon-sabil al administraþiei regionale, ThomasLeys. Funcþionarii guvernului regional dinFlandra, în nordul Belgiei, se pot exprima, încadrul funcþiei lor, doar în olandezã pe reþelelesociale precum Twitter, în caz contrar riscândsancþiuni sau chiar concedierea, a anunþat joiadministraþia flamandã. Legislaþia flamandãprevede cã orice comunicare destinatãpublicului trebuie fãcutã în olandezã, “ceea cese aplicã inclusiv la ceea se difuzeazã peTwitter, Facebook sau alte reþele sociale”, adeclarat în Dertien, o revistã destinatãfuncþionarilor flamanzi, un responsabil aladministraþiei regionale, Thomas Leys.

“Altfel spus, cine posteazã pe Twitter încalitate de funcþionar flamand sau în numeleunei entitãþi care depinde de autoritãþile

flamande, trebuie sã o facã în olandezã”,adaugã Leys, care precizeazã cã aceastãobligaþie se referã ºi la redifuzarea mesajelorscrise de altcineva. Revista publicatã deadministraþia flamandã subliniazã cãfuncþionarii care nu respectã aceastã regulã seexpun sancþiunilor disciplinare, care merg dela “o simplã sancþiune la concediere, pentrucazurile cele mai grave”.

Sunt totuºi acceptate unele excepþii, atuncicând comunicarea vizeazã un public care nuvorbeºte neapãrat olandeza, de exemplu încazul unei catastrofe, potrivit responsabilului,care insistã totuºi ca o versiune în olandezã sãfie postatã “în toate cazurile”. Atunci cândfuncþionarii posteazã pe Twitter în privat sunt“liberi sã facã ce vor”, mai explicã Leys.Flandra, unde locuiesc 60% din cei 11milioane de belgieni, apãrã de mai mulþi zecide ani utilizarea olandezei, singura limbãoficialã a regiunii, concuratã de englezã ºifrancezã, în special în suburbia flamandã aBruxellesului. Unele din aceste mãsuri,precum obligaþia de a învãþa olandeza pentru aobþine o locuinþã socialã, sunt contestate înmod regulat de francofoni, care le considerãdiscriminatorii. La 16 aprilie, CurteaEuropeanã de Justiþie a hotãrât cã un decretflamand care impunea utilizarea exclusivã aolandezei în toate contractele de muncãinternaþionale este contrar libertãþii decirculaþie a lucrãtorilor, aminteºte AFP.

Sursa: realitatea.net

2013 Avem deosebita onoare de a vãinvita la conferinta-dezbatere “Romaniaºi viitorul instituþiilor europene”, care vaavea loc luni, 27 mai 2013, ora 18:30, laBruxelles, în incinta ParlamentuluiEuropean. Au confirmat prezenþa ladezbateri: Titus CORLÃÞEAN -Ministrul Afacerilor Externe, NicolaePÃUN - Decan la Facultatea de StudiiEuropene Cluj-Napoca, AlinaBÃRGÃOANU - Rector la SNSPABucureºti, Ciprian TÃNÃSESCU -Eurodeputat. Unde se plaseazã Româniaîn dezbaterea despre viitorul instituþiiloreuropene ºi al Uniunii Europene îngeneral? Ce va însemna pentru România,ca ºi stat membru, un nou Tratat al UE?Încercãm sã gãsim rãspuns la acesteîntrebãri formând un consorþiu pe axulBruxelles - Bucureºti - Cluj, implicândatât societatea civilã organizatã, cât ºilumea academicã interesatã de acestsubiect. Partenerii acestui proiect atipic,care încearcã sã þinã ancoratã România ladezbaterea contemporanã sunt: Facultateade Studii Europene Cluj, SNSPABucureºti, Institutul de CercetãriEuropene Cluj, GrupRomania Bruxelles,Clubul “Romania-UE” Bruxelles ºi “CasaEuropei” Cluj. Partenerul media esteEurActiv România.

„Acest tip de exerciþiu public dereflecþie poate reprezenta o sursãvaloroasã de idei în contextul dialoguluiinstituþional de la nivelul Uniunii“ (TitusCORLÃÞEAN)

Prima dezbatere publicã a avut loc pe15 februarie 2013, la Cluj, în incintaFacultãþii de Studii Europene. Studiul de24 de pagini, provenit din dezbaterea dela Cluj, se poate acum accesa online.

Cei care doresc sã participe ladezbaterea de la Bruxelles sunt rugaþi sãtrimitã un mesaj (nume, data naºterii) laadresa [email protected] pânã celtârziu 13 mai 2013.

Cu mulþumiri, Dan LUCACoordonator „Consorþiu pentru o

dezbatere româneascã despre viitorulinstituþiilor europene“

Moderator al dezbaterii de laBruxelles

Sursa: rombel.com

INVITAÞIE la Dezbaterea“România ºi

viitorul instituþiiloreuropene”, 27 mai

Funcþionarii flamanzi trebuie sãposteze pe Twitter doar în olandezã

Proiectul de Lege pentrumodificarea ºi completareaLegii nr.299 din 13 noiembrie2007 privind sprijinul acordatromânilor de pretutindeni(PL-x 117/2012) a fost adop-tat de Plenul Camerei Depu-taþilor cu 293 de voturi pentru.

Prin aceastã iniþiativã, per-soanele de origine românã ºicele aparþinând filonului ling-vistic ºi cultural românesc,care locuiesc în afara grani-þelor, indiferent de modul încare sunt apelaþi, sunt denu-miþi români de pretutindeni.

E Lege: Românii din afara graniþelor suntdenumiþi ROMÂNI DE PRETUTINDENI!

Pagina 17mai - iunie 2013

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce eveniment are loc la Viena în luna mai?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

27

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul din numãrultrecut este MARIA

WALTER, BOCHUM

Salatã cu sfeclã roºie

Ingrediente400 g sfeclã roºie300 g morcovi400 g cartofi200 g varzã muratã200 g piclate sau castraveþi sãraþi/marinaþi150 g ceapãSare, uleiMod de preparareSe fierbe sfecla într-un vas, cartofii ºi morcovii în

altul. Se toacã ceapã, castraveþii, cartofii, sfecla,morcovii ºi varza muratã. Se adaugã ulei ºi se amestecã.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Spre deosebire de cele mai multe dintreridichi, ridichea neagrã (Raphanussativus) este cultivatã mai degrabã înscopuri medicale decât pentru mâncare.Aceastã plantã este iute, albã în interiorcu un înveliº negru subþire ºi are unconþinut ridicat de sulf, potasiu, fier ºimagneziu.

Reþineþi cã este extrem de important sã aveþiun diagnostic clar înainte de a aplicã o curã cuaceastã plantã. Multe boli au aceleaºi simptome: dacã vã trataþi de o boalã pe care nu o aveþi sautrataþi doar un anumit simptom al unui boli maicomplexe este posibil sã întârziaþi în acest feltratamentul unei probleme foarte serioase. Cualte cuvinte, cel mai mare pericol dacã vã trataþisinguri este sã vã puneþi singuri un diagnostic.Dacã nu ºtiþi exact ce boalã aveþi nu puteþi sã otrataþi! Ridichea neagrã are un conþinut nutritivridicat, prin care este beneficã pentru ficat,vezica urinarã ºi sistemul digestiv, în timp ceajutã ºi la remedierea deficienþelor de vitamineºi de asemenea ajutã glanda tiroidã ºi sistemulrespirator. Mai mult decât atât, ridichea neagrãeste un antioxidant eficient care combateîmbãtrânirea, rãceala ºi gripã.

Partea pe care o consumã cei mai mulþioameni este cea care creºte în pãmânt, dar ºifrunzele sunt comestibile, deºi se utilizeazã maimult în medicina bazatã pe plante pentru a trataindigestia ºi constipaþia având ºi un efect foartemare asupra ficatului. În China se utilizeazãpentru a trata distensia abdominalã. Iatã catevedintre elementele constitutive ale ridichii negre:vitaminele A, B C ºi E, proteinele, fibrele,calciul, fierul, magneziul, fosforul, potasiul,zincul, cuprul, manganul, seleniul, acizii graºi,acidul linolic, acidul alfalinolic ºi sulful.

Avantaje:Se spune cã ridichea neagrã are un efect

mare asupra ficatului, activând ºi regenerând

celulele acestuia. Aceasta acþioneazã ca osubstanþã care stimuleazã producþia fieriidinspre ficat spre intestine, reconfortând ficatulºi ajutând la detoxifierea ºi purificarea acestuia.În acest fel curãþã, purificã sângele ºi nisipul dinvezica urinarã.

Ca diuretic pe bazã de plante, ridichea neagrãsporeºte producþia de urinã, lucru care are un rolimportant în procesul digestiv ºi faciliteazãeliminerea mâncãrii care stagneazã ºi arãmãºiþelor toxice. Se spune de asemenea cã areºi efect antibacterian care ajutã la eliminareapatogenilor prin tractul digestiv ºi s-a utilizatpentru a reduce indigestia, balonarea abdominalã

ºi regurgitarea acidului (refluxul acidului). Ridichea neagrã conþine foarte multe

vitamine ºi minerale fiind utilã în cazuldeficienþelor de vitamine ºi este bogatã în modspecial în vitamina C, care este eficientã în luptãîmpotriva scorbutului. Ridichea neagrã este înspecial utilã în lunile de iarnã, luptând împotrivainfecþiilor ºi a radicalilor liberi. Este o sursã dede fibre care are uºor efect laxativ ºi tonicasupra intestinelor ºi este foarte util în cazulconstipãrilor. De asemenea a fost utilizatãpentru a menþine sãnãtatea aparatului respiratorºi se crede cã vindecã bronºitã, rãceala, gripa,durerile de gât ºi tusea.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Ridichea neagrãZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

La începutul luniiar trebui sã tesimþi în formã,

chiar dacã stãrile de spiritvor fluctua destul de mult.Recomandabil este sã îþi þiifirea ºi sã încerci sã fii maiobiectiv.

Dorinþa deretragere dinforfota vieþii va fi

foarte pregnantã în primelezile ale lunii. Sufletul tãu arenevoie de liniºte, momentede singurãtate ºi planuri noide dezvoltare.

Prietenii ºiprotectorii îþisunt alãturi în

primele zile ale lunii. Bineeste sã fii prudent, întrucâtdiscordia îºi face de cap laacest capitol ºi poþi aveaneplãceri greu de estimat ºicontrolat.

Astrele îþi reco-mandã ca în pri-mele zile ale lunii

sã te ocupi de domeniul pro-fesional, în speþã de relaþiilecu ºefii. Sunt posibilediscuþii aprinse, reproºuri.

Relaþiile cu strã-inãtatea îþi des-chid aceastã lunã.

S-ar putea sã iei legãtura cucineva aflat departe degraniþele þãrii sau sã te ocupide aspectele legate de ocãlãtorie îndepãrtatã.

Tu vei devenimotorul zodia-cului începând cu

aceastã lunã, datoritã intrãriiplanetei Marte în semnultãu.

În prima parte alunii, astrele îþirecomandã sã fii

atent la relaþiile partenerialeºi la colaborãrile în care eºtiimplicat sau vrei sã teimplici.

Luna îþi aduceschimbãri parte-neriale, finalizãri

de proiecte ºi loc în viaþa tapentru colaborãri noi. Suntposibile discuþii contradic-torii cu partenerul de viaþãsau de afaceri.

Preocupãrile le-gate de înfrumu-seþarea trupului ºi

sufletului tãu continuã, spremarea admiraþie a celor dinjur. Ai idei bune, vorbeºtifrumos, însã bine ar fi sã nu

îþi divulgi chiartoate planurile.

Primele zile alelunii sunt favorabileactivitãþilor gospodãreºti.Vei putea face mai uºorcurãþenii generale, reparaþiicurente sau o aprovizionare.

Personalitatea tacapãtã conotaþiiarmonioase, gus-

tul pentru artãºi lux va fi lacote înalte. Bine ar fi sã îþi o-rientezi eforturile cãtre obi-ective ºi þeluri bine definite.

În prima parte alunii se întrezã-resc chestiuni

financiare legate de baniicâºtigaþi din muncã proprie.Existã multe nemulþumiri înacest segment de viaþã.


SUDOKU

INTEGRAMÃ

Aeronava ZR1001, sunt Turnul decontrol! V-am pierdut de pe radar, cumstaþi cu combustibilul ºi cu înãlþimea?Dacã mã auziþi, înclinaþi avionul cu 15grade.

- Aeronava ZR1001, vã aud foartebine. Combustibilul e la zero, la fel ºiînãlþimea. Deja de o orã sunt în hangarulnumãrul ºapte. Dacã mã auziþi, înclinaþicu 15 grade Turnul.

De când ºeful m-a ameninþat cã mãdã afarã dacã mai vin târziu la serviciu,dimineaþa când sunã deºteptãtorul,somnoros, întind mâna pentru a apãsabutonul de oprire, iar el, pe un glas ºi maineplãcut îmi spune: ”Pentru confirmare,introduceþi codul din 30 de cifre, indicatpe ecran.”

- Banca dumneavoastrã, dã creditedoar în baza ”cuvântului de cinste”.

- Da, desigur.- Dar dacã eu nu am sã întorc banii?- O sã vã fie ruºine în faþa Domnului,

atunci când vã veþi întâlni cu El.- Ha, ha, ha pãi când va fi asta!…

- De obicei la trei patru zile dupã datascadenþei.

În urma unei descinderi înapartamentele din cartierele de la periferiaoraºului, un pãrinte a fost surprinsterorizându-ºi bãiatul în vârstã de numaiºapte ani. Tatãl îºi supunea propriul copilla chinurile învãþãrii alfabetului.

Dacã un bãrbat gol întâmplãtornimereºte în baia femeilor – toate femeilede acolo, vor începe sã strige, sã seîntoarcã cu spatele sau chiar sã arunce cuapã fierbinte spre el. Însã dacã o femeiegoalã, nimereºte în baia bãrbaþilor, dincontra, toþi vor fi bucuroºi, amabili,mâinile le vor da în pãrþi, în semn de salut.Asta încã o datã demonstreazã bunãvoinþasufletului bãrbãtesc.

Vorbesc douã babe, în faþa blocului:- Ai auzit, ieri un copil din blocul

vecin a gãsit o grenadã pe drum.- Daaa… S-a auzit bine!

Soþia cãtre soþ (cu jumãtate degurã):

- Probabil nu eºti interesat, dar mã

gândeam sã facem un bebe. Ne poateîntãri relaþia, toata lumea va vedea cât neiubim ºi ce pãrinþi minunaþi suntem.

- Ai dreptate iubito, zice soþul, nu suntinteresat!

- Existã o legendã care spune cãsecera ºi ciocanul reprezintã semnulsecret al circumciziei.

- Hai cã secera pot sã mai cred, darciocanul ce legãturã are?

- Pentru anestezie.Tatãl îi zice fiului:

- Mai bine ai trece examenul azi, dacãnu, sã uiþi cã sunt tatãl tãu!

- Sigur, tatã…Dupã examen:- Deci, cum a fost examenul?- Cine eºti?

Un om mergea cu trenul prinMoldova. Cu el în compartiment, un

moldovean. Se apropie de gara Oituzºi omul nostru deschide fereastra, sãpriveascã gara.

MOLDOVEANUL: Mãrãºeºti…OMUL: Oituz!

MOLDOVEANUL: Mãrãºeºti!OMUL (convins): Ba-i Oituz!MOLDOVEANUL (înfuriat): Închidi

bre jiamu, cã mã rãºeºti!

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

CONCEPTUL INFORMATIC “BUCLÃ”Pentru cei care nu cunosc conceptul de „buclã”, din

informaticã, oferim aici explicaþiile clarificatoare pentru a înþelegece se întâmplã atunci când se spune despre un program decalculator cã „intrã în buclã” (looping).

Directorul unei firme îi spune secretarei:- Vom pleca pentru o sãptãmânã în strãinãtate la un congres ºi

sper sã ne simþim bine împreunã. Fã toate pregãtirile necesarepentru cãlãtorie... Secretara îºi sunã soþul:

- Voi pleca cu ºeful la un congres, în strãinãtate, pentru osãptãmânã. Te rog, dragul meu, ai grijã de tine în acest timp.

Soþul îºi sunã amanta:- Nevastã-mea pleacã în strãinãtate pentru o sãptãmânã. Hai sã

ne petrecem sãptãmâna asta împreunã, prinþesa mea...Amanta, care este învãþãtoare la o ºcoalã particularã, îºi anunþã

copiii:- Pentru cã sãptãmâna viitoare am de rezolvat o problemã, voi

lipsi de la ºcoalã. Deci sãptãmâna viitoare nu veniþi la ºcoalã.Unul dintre copii, pentru cã îºi iubeºte foarte mult bunicul, fuge

la el ºi îi spune:- Bunicule, sãptãmâna viitoare nu trebuie sã merg la ºcoalã.

Mi-ai promis cã dacã vom avea timp liber vom merge la munteîmpreunã.

Bunicul, (care este directorul din aceastã istorioarã) îºi iubeºtefoarte mult nepotul. Ca urmare, o sunã pe secretarã ºi îi spune:

- Nepotul meu m-a rugat sã-mi petrec sãptãmâna viitoare cu el,aºa încât nu vom mai merge la congresul din strãinãtate. Te rog fãdemersurile de anulare a cãlãtoriei.

Secretara îºi sunã soþul:- Directorul ºi-a anulat cãlãtoria aºa încât vom rãmâne

împreunã, dragul meu...Soþul îºi sunã amanta:- Nu ne mai putem petrece sãptãmâna viitoare împreunã pentru

cã soþia mea nu mai pleacã în cãlãtorie.Amanta îi anunþã pe copiii de la ºcoalã :- Problema pe care o aveam s-a rezolvat aºa încât sãptãmâna

viitoare toatã lumea vine la ºcoalã.Copilul îi spune bunicului:- Bunicule, sãptãmâna viitoare mergem la ºcoalã aºa cã, îmi

pare rãu dar nu mai pot sã-þi þin companie.Bunicul director îºi sunã secretara :- Nepotul meu tocmai m-a sunat sã-mi spunã cã nu mai poate

petrece sãptãmâna viitoare cu mine. Ca urmare, continuãpregãtirile pentru plecarea la congres...

Acum aþi înþeles ce înseamnã “buclã”?

FOLCLOR INTERNET-ISTROMÂNESC


mai - iunie 2013 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Vând apartament 3 camere, parchet, 2 bucãtãrii,geamuri termopan, o baie, hol, coridor lung, 2 boxe, garajîn curte, încãlzire proprie pe gaz. Informaþii la telefon:0257 281 996

Vând apartament 70 m.p. în centrul istoric Braºov(str. Castelului) Preþ negociabil. Informaþii la: 01731028167 sau 0764 6113293.

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4 camere,complet mobilatã ºi utilatã. Construcþie 2007, terenaferent 800 m.p., gard solid. Preþ: 65.000 Euro.Informaþii la telefon: 0049 160 33 73 128.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus dinSchweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuride croitorie. Aici va învãþãm cum sã faceþi din haineleVECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞI între orele17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sã aipe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier în vederea integrãriiîn sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putemajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de a vã integramai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu, iar astaîntr-un timp scurt? Ai nimerit unde trebuie! Telefon:0160 3373128. Preþuri pentru toate buzunarele!

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte munci dure,la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºi cudorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizica bunã, cunosclimba germana la nivel de conversaþie. De preferabil prinzona regiunii Hessen sau în apropiere. Telefon:015213547564.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii. Momentanlucrez într-un restaurant la Stuttgart. telefon:015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncã îndomeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Înformaþii la telefon: 0163 4638763.

Cuplu de români, 25 de ani, serioºi, harnici,organizaþi, cãutãm locuri de muncã (inclusiv îngrijitcopii, persoane în vârstã, locuinþe). Tel de contact:0040747678236 sau email: [email protected] foarte bine engleza ºi prietena mea vorbeºtegermana destul de bine.

Mã numesc Silaghi Jean Mihai. Caut loc demuncã. Sunt de profesie masseur. Pun coloanavertebralã la loc, dacã nu a fost fãcutã operaþie,recuperare a muºchilor. Am 41 de ani ºi experienþã dinRomânia. Telefon: 015145410712, Heidelberg 69126,Gorresstr. 2

Tânãrã drãguþã, serioasã, de 23 ani, vorbitoare delimba Germanã/Englezã la nivel de conversaþie, Spaniolala perfecþie, din zona Frankfurt Am Main, caut urgent locde muncã în zona Frankfurt sau la maxim 30 de km deoraº, într-un restaurant la bucãtãrie sau de a avea grijãde copii cu vârsta cuprinsã între 0-6 ani sau de a oferiunele servicii persoanelor în vârstã (plimbare, gãtit,cumpãrãturi) etc. Disponibilitate 8-10 ore pe zi. ROGSERIOZITATE. Tel: 015213547565-rãspund ºi la sms.Doar persoanele serioase ºi decente pot apela la acestnumãr. Vã mulþumesc!

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum :curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã, începãtor.Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621- 7895893.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vase saufemeie de serviciu în zona Frankfurt am Main sau lângã.Mã puteþi contacta la numãrul de telefon: 015213547564

Suntem douã fete serioase în vârstã de 23 respectiv24 de ani, vorbitoare de limba germanã la nivel deconversaþie (am facut un curs de limba germanã 3 luni)Cãutãm un loc de muncã zona Frankfurt am Main.Pentru început e bine venit orice (ajutor în bucãtãriefemeie de serviciu) sau orice altceva decent! Ne puteþicontacta la numãrul de telefon: 015213547564

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºitermic, spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu esteClaudiu, telefon de contact 0034622830039 sau0034942134088.Vorbesc limba româna, spaniolã,italianã ºi puþin englezã. Vã mulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã lanivel de conversaþie (am fãcut un curs de limbagermanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venit orice(ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu) sau oricealtceva decent! Ne puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte mult locde muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã. Telefon:015779590541.

Dacã cunoºti bine limba germanã, echipaziarului VOCEA TA are trei posturi libere ca AGENTPUBLICITAR. Indiferent de zona în care locuieºti înGermania, Austria, Belgia sau România, poþi aveavenituri frumoase dacã vei da dovadã de seriozitate.Eºti o persoanã comunicativã? Sunã-ne! 0049 160 3373 128.

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoane cuexperienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 de ani.Informaþii la tel : 0157 84663115

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã ( cu diplomã în domeniu ), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

Doamnã 45 de ani, din Bucureºti, dorescangajare ca îngrijitor persoane în vârstã sau curãþenie,volzeit sau teilzeit, cu contract de muncã german saugewerbe... vorbesc limba germanã mediu, experienþã caîngrijitor supraveghetor bãtrâni, cca 3 ani de zile...doresc sã lucrez începând de anul viitor luna martie...aºtept rãspuns ºi oferte pe adresa de [email protected]. Mulþumesc.

Sunt român, cucetaþenie austriacã, dorescsã cunosc o partenerã cusimþul seriozitaþii, care sãdea un sens frumos vieþiimele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatullocomotor, ma deplasez cucârje Telefon: 0043767/5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13 anilocuiesc în Germania. Dupa o cãsãtorie eºuatã de 9 ani cuun bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa de la început.Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sã vrea sã îºischimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac. [email protected]

Doamnã vãduvã, 46 ani, atractivã, 1,63, doresccunoºtinþã cu un bãrbat pentru o relaþie serioasã.Telefon: 0151 21574937

Doamnã atractivã 54 ani, divorþatã, doresc sãcunosc un domn din Germania pentru o relaþie bazatã peprietenie ºi respect reciproc. Telefon: 0175 1131964.

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru o relaþiebazatã pe respect reciproc ºi prietenie, eventual cãsãtorie.Preferabil sã fie între 36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 015145230 790- (Mihail)-München.

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38 ani,1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã, serios, bundansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºi excursiile.Doresc pentru cãsãtorie o fatã ( femeie) serioasã ºihotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii: slabã, pânã în35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã, 58 ani, vãduvã fãrã obligaþii,1.70/60, doresc sã cunosc un domn din Germania,cunoscãtor de limba italianã sau românã, pentru o relaþiebazatã pe prietenie ºi respect reciproc. Tel:0040720179908.

DOMN de naþionalitate românã stabilit înGermania, caut doamnã interesatã de o relaþie bazatã peprietenie ºi respect reciproc. Tel : 015145503498

Se oferã cazare, salariu. Se cere: preluareafuncþiilor gospodãriei, companie pentru o persoanã uºorhandicapatã. Salariu negociabil. Telefon: 069818739(Offenbach)-dupã ora 18.00.

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte din echipanoastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã (iniþiere,programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

MATRIMONIALE

Salon de masaj din Frankfurt am Main,cautã tinere draguþe ºi serioase, cu saufãrã experienþã în domeniu. Tel.06983835844; Mobil 01788635130.

LOCURI DE MUNCÃ

SERVICII

IMOBILIARE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Nicky LangaAdriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Clement LupuGeorge StancaIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja (Tel.: 0043

664 3419664)Oana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:REGNI VERLAG

Ionela van Rees- ZotaPetersauracher Straße 39,

90449 NürnbergMobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei ºi

Belgiei. Pentru publicitateºi abonamente vã rugam sãne contactaþi la numerele

de telefon din cãsuþaredacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte dinmembrii Asociaþiei DACIA e.V.din Nürnberg? Eºti o persoanã

cu ambiþii ºi doreºti sã faciceva pentru comunitatearomânã? Atunci sunã la

numãrul de telefon: 0049 16033 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: [email protected]. Vom gãsi împreunã

o metodã de a colabora!

27

C M Y K Pagina 20

Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Tradiþiile româneºti în Institutului Cultural...

Documents