+ All Categories
Home > Documents > Toxicologie Industriala 2015

Toxicologie Industriala 2015

Date post: 30-Jan-2017
Category:
Upload: doliem
View: 244 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
41
TERMENI ȘI NOTIUNI DE TOXICOLOGIE INDUȘTRIALA ȘI PȘIHOLOGIA MUNCII 2016
Transcript
Page 1: Toxicologie Industriala 2015

TERMENI Ș I NOT IUNI DE TOXICOLOGIE INDUȘTRIALA Ș I PȘIHOLOGIA MUNCII

2016

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

TERMENI ȘI NOȚIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI PSIHOLOGIA MUNCII

Autori

Dr Corneliu Neagu

Drchim Mihaela Negru

Psihsp Maria Voicu

Chimpr Liliana Sicircrb

Colaboratori

Chimpr Mihaela Pribu Dr chim Simona Dragoiu Chimpr Mihaela Tacu

Redactare computerizată

Voinoiu Angelica Marilena

Botin Georgeta

Staicu Cătălin Alexandru

Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Material elaborat in cadrul Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor

Determinanţi din Mediul de Viaţa şi Muncă

2016

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

2

CUPRINS

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

I 3 Prelevarea probelor de aer

I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

I 5 Validarea metodelor analitice

I 6 Buletin de analiză

I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

II 2 Toxicocinetică

II 3 Toxicodinamie

II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

II 5 Aspecte etice

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională

III 2 De ce examinare psihologică

III 3 Acte normative din domeniul psihologiei

III 4 Tipuri de evaluări psihologice

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

III 6 Notiuni de psihologia muncii

BIBLIOGRAFIE

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

3

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre

organismul uman şi muncă

Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza

stării de sănătate a lucrătorilor

Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea

efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel

spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu

doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca

rezultat icircn unele situaţii chiar decesul

Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor

substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe

efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri

medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd

vin icircn contact cu chimicale

Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial

stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale

Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor

cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă

riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru

Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane

Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea

otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură

Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și

produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales

asupra populațiilor

Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la

intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă

icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces

Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra

organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională

Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se

intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul

comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici

Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat

utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este

sau nu plasat pe piaţă

Agent chimic periculos

a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de

pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de

modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului

(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a

fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă

agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv

b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor

fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să

prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori

limita de expunere profesională

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

4

Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi

endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii

Agent cancerigen

a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi

1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a

Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de

amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008

b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este

degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă

Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra

celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008

I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă

şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică

fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată

digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi

Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt

- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe

- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)

- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)

- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie

automatizarea unor procese tehnologice etc)

In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină

seama de existenţa mai multor condiţii

- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic

- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul

chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer

poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul

de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)

- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de

risc

- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)

In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează

alte acţiuni vizănd

- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi

- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea

riscului profesional şi eventual să-l elimine

- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care

pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil

De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a

starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii

personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice

tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt

transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-

mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat

Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii

şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul

desfaşurarii activitaţii

Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de

muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 2: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

TERMENI ȘI NOȚIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI PSIHOLOGIA MUNCII

Autori

Dr Corneliu Neagu

Drchim Mihaela Negru

Psihsp Maria Voicu

Chimpr Liliana Sicircrb

Colaboratori

Chimpr Mihaela Pribu Dr chim Simona Dragoiu Chimpr Mihaela Tacu

Redactare computerizată

Voinoiu Angelica Marilena

Botin Georgeta

Staicu Cătălin Alexandru

Sub coordonarea Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Material elaborat in cadrul Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor

Determinanţi din Mediul de Viaţa şi Muncă

2016

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

2

CUPRINS

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

I 3 Prelevarea probelor de aer

I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

I 5 Validarea metodelor analitice

I 6 Buletin de analiză

I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

II 2 Toxicocinetică

II 3 Toxicodinamie

II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

II 5 Aspecte etice

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională

III 2 De ce examinare psihologică

III 3 Acte normative din domeniul psihologiei

III 4 Tipuri de evaluări psihologice

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

III 6 Notiuni de psihologia muncii

BIBLIOGRAFIE

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

3

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre

organismul uman şi muncă

Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza

stării de sănătate a lucrătorilor

Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea

efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel

spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu

doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca

rezultat icircn unele situaţii chiar decesul

Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor

substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe

efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri

medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd

vin icircn contact cu chimicale

Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial

stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale

Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor

cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă

riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru

Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane

Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea

otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură

Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și

produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales

asupra populațiilor

Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la

intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă

icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces

Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra

organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională

Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se

intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul

comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici

Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat

utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este

sau nu plasat pe piaţă

Agent chimic periculos

a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de

pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de

modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului

(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a

fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă

agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv

b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor

fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să

prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori

limita de expunere profesională

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

4

Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi

endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii

Agent cancerigen

a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi

1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a

Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de

amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008

b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este

degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă

Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra

celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008

I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă

şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică

fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată

digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi

Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt

- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe

- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)

- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)

- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie

automatizarea unor procese tehnologice etc)

In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină

seama de existenţa mai multor condiţii

- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic

- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul

chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer

poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul

de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)

- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de

risc

- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)

In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează

alte acţiuni vizănd

- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi

- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea

riscului profesional şi eventual să-l elimine

- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care

pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil

De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a

starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii

personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice

tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt

transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-

mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat

Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii

şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul

desfaşurarii activitaţii

Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de

muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 3: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

2

CUPRINS

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I 1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

I 2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

I 3 Prelevarea probelor de aer

I 4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

I 5 Validarea metodelor analitice

I 6 Buletin de analiză

I 7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II 1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

II 2 Toxicocinetică

II 3 Toxicodinamie

II 4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

II 5 Aspecte etice

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III 1 Noţiuni generale de psihologia muncii si organizatională

III 2 De ce examinare psihologică

III 3 Acte normative din domeniul psihologiei

III 4 Tipuri de evaluări psihologice

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

III 6 Notiuni de psihologia muncii

BIBLIOGRAFIE

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

3

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre

organismul uman şi muncă

Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza

stării de sănătate a lucrătorilor

Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea

efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel

spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu

doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca

rezultat icircn unele situaţii chiar decesul

Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor

substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe

efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri

medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd

vin icircn contact cu chimicale

Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial

stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale

Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor

cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă

riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru

Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane

Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea

otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură

Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și

produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales

asupra populațiilor

Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la

intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă

icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces

Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra

organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională

Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se

intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul

comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici

Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat

utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este

sau nu plasat pe piaţă

Agent chimic periculos

a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de

pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de

modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului

(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a

fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă

agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv

b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor

fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să

prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori

limita de expunere profesională

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

4

Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi

endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii

Agent cancerigen

a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi

1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a

Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de

amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008

b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este

degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă

Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra

celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008

I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă

şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică

fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată

digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi

Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt

- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe

- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)

- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)

- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie

automatizarea unor procese tehnologice etc)

In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină

seama de existenţa mai multor condiţii

- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic

- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul

chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer

poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul

de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)

- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de

risc

- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)

In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează

alte acţiuni vizănd

- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi

- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea

riscului profesional şi eventual să-l elimine

- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care

pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil

De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a

starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii

personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice

tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt

transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-

mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat

Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii

şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul

desfaşurarii activitaţii

Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de

muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 4: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

3

I INVESTIGAREA MEDIULUI DE MUNCĂ

I1 Noţiuni generale de toxicologie industrială

Medicina muncii ndash specialitatea medicală care studiază relatia fiziologică şi patologică dintre

organismul uman şi muncă

Conceptul preventiv al medicinii muncii consideră ca bdquo terapia mediului ambiantrdquo trebuie să stea la baza

stării de sănătate a lucrătorilor

Toxicologia este o ramură interdisciplinară ( biologie chimie medicină) ce se ocupă cu studierea

efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici asupra organismelor vii sau altfel

spus știința otrăvurilor și a toxinelor Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului de exemplu

doar un organ sau doar un țesut pot fi afectate dar pot avea loc şi la nivelul intregului organism avacircnd ca

rezultat icircn unele situaţii chiar decesul

Toxicologia diferă de farmacologie deși ambele discipline urmaresc icircnţelegerea proprietaţilor

substanţelor chimice şi acţiunea acestora asupra organismelor vii Farmacologia se concentrează icircn principal pe

efectele terapeutice ale substanţelor farmaceutice şi cum pot fi ele utilizate cacirct mai eficient pentru scopuri

medicale Pe de alta parte toxicologia este legată de efectele adverse ce se produc icircn organismele vii atunci cacircnd

vin icircn contact cu chimicale

Toxicologia industrială (ocupaţională) ndash studiază efectul nociv al toxicilor din mediul industrial

stabileşte concentratiile maxime admise şi masurile de profilaxie a intoxicaţiilor profesionale

Igiena industrială (ocupatională) utilizează ştiinţa şi ingineria icircn scopul prevenirii icircmbolnavirilor

cauzate de mediul icircn care muncitorii işi desfasoară activitatea Aceasta ajută angajatorii şi angajaţii să icircnţeleagă

riscurile de la locul de muncă icircn vederea imbunataţirii condiţiilor şi practicilor de lucru

Toxicologia medicală (clinică) ndash studiază diagnosticarea și tratamentul otrăvirilor umane

Toxicologia criminalistică (legală) ndash se ocupă de aspectele medico-legale inclusiv detectarea

otrăvurilor icircn probe clinice sau de altă natură

Toxicologia mediului (ecotoxicologia) ndash se ocupă de prezenţa compușilor toxici metaboliților și

produșilor lor de degradare icircn mediu și icircn lanțul trofic precum și cu efectele asupra indivizilor şi mai ales

asupra populațiilor

Toxic - este substanţa care dupa patrunderea icircn organism icircn doză relativ ridicată (unică sau repetată la

intervale scurte) sau icircn doze mici (repetate timp icircndelungat) determină imediat sau dupa o perioada de latenţă

icircn mod trecător sau persistent alterarea uneia sau mai multor funcţii ale organismului putacircnd duce la deces

Noxa profesională ndash agent fizic chimic sau biologic cu acţiune icircn mediul de muncă asupra

organismului uman daunator sănătăţii factor de risc de icircmbolnavire profesională

Activitate care implică agenţi chimici ndash orice proces de muncă icircn care sunt utilizaţi sau se

intenţionează utilizarea agenţilor chimici inclusiv producerea manipularea depozitarea transportul

comercializarea şi tratarea lor sau din care rezultă agenţi chimici

Agent chimic ndash orice element sau compus chimic singur sau icircn amestec icircn stare naturală sau fabricat

utilizat sau eliberat inclusiv ca deşeu din orice activitate indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este

sau nu plasat pe piaţă

Agent chimic periculos

a orice agent chimic care icircndeplineste criteriile pentru clasificarea ca periculos icircn oricare dintre clasele de

pericol fizic şisau pentru sănătate prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 16122008 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de

modificare şi abrogare a Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului

(CE) nr 19072006 publicat icircn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a

fost modificat de amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008 indiferent dacă

agentul chimic icircn cauză este clasificat sau nu icircn conformitate cu regulamentul respectiv

b orice agent chimic care chiar dacă nu icircndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos datorită proprietaţilor

fizico-chimice chimice sau toxicologice şi a modului icircn care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să

prezinte risc pentru securitatea şi sanatatea angajaţilor incluzacircnd aici orice agent chimic care prezintă valori

limita de expunere profesională

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

4

Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi

endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii

Agent cancerigen

a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi

1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a

Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de

amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008

b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este

degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă

Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra

celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008

I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă

şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică

fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată

digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi

Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt

- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe

- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)

- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)

- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie

automatizarea unor procese tehnologice etc)

In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină

seama de existenţa mai multor condiţii

- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic

- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul

chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer

poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul

de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)

- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de

risc

- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)

In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează

alte acţiuni vizănd

- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi

- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea

riscului profesional şi eventual să-l elimine

- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care

pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil

De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a

starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii

personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice

tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt

transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-

mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat

Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii

şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul

desfaşurarii activitaţii

Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de

muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 5: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

4

Agent biologic ndash microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic culturile celulare şi

endoparaziţii umani care sunt susceptibile să provoace infecţii alergii sau intoxicaţii

Agent cancerigen

a o substanţa sau un amestec care indeplineşte criteriile de clasificare ca agent cancerigen din categoriile 1A şi

1B prevazute icircn Regulamentul (CE) nr12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16122008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi abrogare a

Directivelor 67548 CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr 19072006 publicat

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr 353 din 31122008 aşa cum a fost modificat de

amendamentele sale denumit icircn continuare Regulamentul nr 12722008

b o substanţa un amestec sau un proces mentionat la anexa 1 precum şi o substanţă sau un amestec care este

degajat printr-un proces menţionat icircn anexa respectivă

Agent mutagen- o substanţă sau un amestec care icircndeplineşte criteriile de clasificare ca agent mutagen asupra

celulelor germinale categoriile 1A sau 1B prevazute icircn anexa 1 la Regulamentul nr 12722008

I2 Procesul tehnologic şi locul de muncă

Investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial presupune atacirct cunoaşterea condiţiilor de muncă

şi stabilirea icircn dinamică a nivelului noxelor profesionale icircn atmosfera de lucru cacirct şi evaluarea biotoxicologică

fiind o reprezentare sintetica a agresivitaţii noxelor patrunse icircn organism pe diferite căi (respiratorie cutanată

digestivă etc) cu raportare icircn acelaşi timp la capacitatea de adaptare a angajaţilor respectivi

Scopurile investigaţiilor toxicologice sunt

- evaluarea generală a riscului de afectare a starii de sănătate a personalului expus la noxe

- confirmarea unei situaţii deosebite (depistarea unei boli profesionale o necesitate tehnologică etc)

- controlul de rutină localizat (determinari de noxe icircntr-un atelier sau secţie etc)

- verificarea eficacitaţii unor masuri luate la recomandarea specialiştilor ( sisteme noi de ventilaţie

automatizarea unor procese tehnologice etc)

In investigarea toxicologică a unui obiectiv industrial studiul proceselor tehnologice trebuie să ţină

seama de existenţa mai multor condiţii

- varietatea proceselor tehnologice icircn care apar factori de risc chimic

- expunerea combinată la compuşi chimici precum şi factori de alta natura care pot agrava riscul

chimic (microclimatul cald duce la creşterea volatilitatii unor substanţe chimice iar existenţa unor curenti de aer

poate contribui la difuzia mai uşoara a unor substanţe) fie au acţiune comună asupra organismului ( monoxidul

de carbon şi zgomotul au acţiune comună asupra funcţiei analizorului auditiv)

- modificarile tehnologice icircn funcţie de interesul producţiei cu schimbarea concomitentă a factorilor de

risc

- participarea personalului muncitor icircn procesul tehnologic (efort fizic importanţa activitaţii desfaşurate)

In concluzie investigarea toxicologică reprezintă o etapa icircn activitatea de medicina muncii care declanşează

alte acţiuni vizănd

- evaluarea impactului noxelor asupra starii de sanatate a angajaţilor expuşi

- elaborarea şi aplicarea de catre agentul economic a unui program care să conducă la reducerea

riscului profesional şi eventual să-l elimine

- iniţierea unui proces educativ la adresa grupurilor de lucratori din mediul respectiv căt şi a celor care

pot contribui la menţinerea unui nivel a factorilor de risc acceptabil

De asemenea evaluarea investigării toxicologice are rol icircn urmarirea evoluţiei condiţiilor de muncă şi a

starii de sănătate a angajaţilor icircn timp eventualele modificari tehnologice cu posibil impact asupra sănătăţii

personalului precum şi dacă apar noi condiţii care impun completarea investigaţiilor toxicologice anterioare

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice

tratamente termice impregnări montaje etc și prin care materiile prime sau semifabricatele etc sunt

transformate icircn produse finite Procesele tehnologice pot modifica forma structura proprietățile fizico-

mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime materialelor sau semifabricatelor de prelucrat

Locul de munca reprezinta locul destinat să cuprindă posturi de lucru situate icircn cladirile intreprinderii

şisau unitaţii inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şisau unitaţii la care lucrătorul are acces in cadrul

desfaşurarii activitaţii

Cerinţele de securitate şi sănătate icircn muncă reprezintă condiţii impuse elementelor sistemului de

muncă( executant ndash sarcina de muncă ndash mijloc de producţie ndash mediu de muncă) stabilite prin legi norme

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 6: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

5

normative standarde documentaţii tehnice şi instrucţiuni icircn vederea prevenirii accidentelor de munca şi bolilor

profesionale

Condiţiile de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor icircn care se desfaşoara procesul de muncă tehnice

(procedeele tehnologice folosite icircn cadrul procesului precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de

productie) organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a productiei) şi de mediu(

totalitatea caracteristicelor mediului fizic şi social icircn care se desfăşoară producţia) Expunere profesională la noxe - expunerea la agenţi chimici (substanţe chimice sau amestecuri

prezente icircn procesele tehnologice) fizici (microclimat zgomot vibraţii radiaţii ionizante si neionizante) fizico-

chimici (pulberi anorganice naturale sau artificiale precum şi cele organice de natură animală sau vegetală) sau

biologici potenţial periculoşi pentru sănătatea lucratorilor care se pot produce ca rezultat al unei activitaţi

profesionale

Cronograma profesională reprezintă consemnarea cronologică a operatiilor tehnologice necesare pe

care le efectuează muncitorul la un anumit loc de muncă durata lor precum şi repausul dintre operaţii

Cronograma profesionala relevă urmatoarele

- timpul real de expunere a muncitorului la noxe icircn diferite faze ale procesului tehnologic

- caracterul procesului tehnologic (continuu sau discontinuu)

- momentele importante din timpul procesului tehnologic ( deschiderea unor instalaţii pentru control sau

luare de probe icircncarcari sau descarcari de substanţe volatile sau pulverulente etc)

Prin completarea cronogramei profesionale cu observaţii privind aspectele fiziologice ale efectuarii activitaţii

(poziţia de muncă intensitatea solicitarilor fizice neuropsihice şi senzoriale) privind aspectele mediului de

muncă (temperatură umiditate curenti de aer substanţe toxice pulberi zgomot iluminat etc) şi amenajarea

postului de muncă (dimensiunea postului mijloace de muncă panouri de comandă şi control etc) se obţine

profesiograma

Masurarea noxelor profesionale la locul de muncă ndash acţiunea de determinare a nivelului sau

concentraţiei noxelor la locul de muncă

Mediul de muncă ndash componentă a sistemului de munca formată din totalitatea condiiţilor fizice

chimice biologice şi psihosociale icircn care executantul işi desfaşoară activitatea

I3 Prelevarea probelor de aer

Monitorizarea mediului de muncă este evaluarea printr-o supraveghere permanentă a noxelor din

mediul de muncă Monitorizarea se realizează printr-o măsurarare calitativă şi cantitativă a factorilor nocivi

chimici biologici fiziologici psiho-sociali si care are drept scop precizarea gradului de risc Legat de acesta se

definesc două noţiuni şi anumea cea de hazard şi cea de risc

Hazardul reprezintă capacitatea inerentă a unui agent (noxă) sau proces chimic fizic (fizico-chimic)

sau biologic de a produce efecte nocive in conditiile poluării mediului

Riscul reprezintă probabilitatea ca acel agent sau proces (chimic fizic biologic) să cauzeze efecte

nocive

Prelevarea este un procedeu de colectare a probelor de aer cu ajutorul unor dispozitive in vederea

stabilirii nivelului de expunere şi pentru analiza calităţii aerului

In funcţie de locul unde se prelevează probele există metode de prelevare personală şi metode de prelevare la

punct fix

Prelevare personală se realizează din zona de aspiraţie (la inălţimea căilor respiratorii ale muncitorilor expuşi

şi in imediata lor apropiere adică la aproximativ 30cm de nas Se utilizează dispozitive individuale ataşate de

corpul muncitorului prevazute cu o pompa alimentata cu baterii pentru aspirarea aerului

Prelevarea la punct fix se mai numeste prelevare de zonă (area sampling) si implică prelevarea

probelor icircntr-o locatie dată pe icircntreaga durată de observatie Se utilizează pentru evaluarea calităţii aerului

In funcţie de durata prelevării metodele se pot impărţi in metode de prelevare care acoperă

intreaga perioada a schimbului de lucru sau metode de prelevare pe durate scurte

Duratatilde icircntreagatilde prelevare continuatilde se referă la recoltarea unei singure probe pe icircntreaga durată

necesară pentru verificare (de exemplu durata unei zile de muncă) Aceasta este metoda preferată pentru

recoltarea de aerosoli

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 7: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

6

Duratatilde icircntreagă prelevare consecutivă se referă la recoltarea succesivă a mai multor probe şi care

adunate acoperă icircntreaga durată necesară pentru verificare Aceasta este metoda utilizată atunci cacircnd atmosfera

are o prăfuire mare si o probă continuă conduce la supraicircncărcarea filtrului

Durată scurtă prelevare momentană- se referatilde la prelevarea de probe pe durate scurte (cel mult 15

minute) şi a căror sumă oferatilde o estimare valabilă pentru icircntreaga durată necesară pentru verificare Recoltarea

momentană se aplicatilde pentru determinarea concentratiilor mari ce apar icircn cursul unor operatii tehnologice cu

duratatilde micatilde

In cazurile in care durata de prelevare a probelor este mai scurtă decacirct durata schimbului de lucru

numărul minim de prelevări variază in funcţie de durata unei prelevări este stabilit prin analiza statistică şi

este prevăzut in standardul 6892003

Numarul minim de probeschimb de lucru in funcţie de durata prelevarii

Durata prelevarii Nr minim de probeschimb de lucru

10 s 30

1 min 20

5 min 12

15 min 4

30 min 3

1 ora 2

ge 2 ore 1

Numărul minim de prelevări inseamnă un număr suficient de probe recoltate la un loc de muncă

pentru a se putea determina nivelul de expunere

Pulberile reprezintă sisteme disperse cu fază de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos Acest tip

de sisteme disperse se impart la racircndul lor in aerosoli şi aeroemulsii funcţie de dimensiunile fazei de dispersie

Termenul de aerosol se referă la dispersia unor particule solide sau lichide icircntr-un mediu gazos si care

au o vitezatilde de sedimentare neglijabilărdquo

Pulberile din aerul locurilor de muncă fac parte in general din categoria aerosolilor ai căror particule au

diametre care variază icircntre 0001-100microm şi o contribuţie de masă variind intre 10-9 şi 10gm3 de gaz

Trebuie făcută o distinctie clară intre pulberi fumuri şi ceţuri

Fumurile sunt de două tipuri

- aerodispersii alcătuite din particule rezultate icircn urma condensării substanţelor volatile generate prin topirea

unor materiale solide (fumes) De multe ori generarea fumurilor implică şi una sau mai multe reacţii chimice

Un exemplu clasic al acestei categorii icircl constituie fumurile de suduratilde

- aerodispersii generate de combustia incompletatilde a materialelor organice (smokes)

Ceata (mist) este un termen generic ce defineste un aerosol de particule lichide suficient de mari pentru

a putea fi observate cu ochiul liber (de exemplu ceaţă de acid sulfuric) Tot prin ceaţă se icircnţelege aerodispersia

de provenientatilde naturalatilde (fog) si care implicatilde condensare

Smog este aerodispersia alcatildetuitatilde dintr-un amestec dintre ceaţa naturalatilde şi cea generată de activităti

umane

Bioaerosolii sunt particule de origine biologică (bacterii fungi granule de polen viruşi etc) precum şi

fragmente sau produse ale acestora (endotoxine sau micotoxine) Necesitatea identificării si cuantificării apare

icircn foarte multe ramuri de activitate controlul infectiilor intraspitaliceşti şi icircn clinicile veterinare cuantificarea

microorganismelor icircn pulberile de origine agricolă cercetarea militară investigarea calităţii aerului icircn clădiri

publice expunerea ocupatională icircn industria alimentară sau icircn industrii ce procesează diferite produse naturale

(fabricarea hacircrtiei industria bumbacului si a fibrelor naturale staţii de tratare a apelor uzateetc)

Particule sedimentabile sunt particule icircn suspensie care au dimensiuni suficient de mari pentru a

sedimenta relativ repede Termenul implicatilde de obicei particule cu dimensiuni mai mari de 30 microni dar icircn

atmosfera lipsită de curenti pot sedimenta si particule de 10 microni sau mai mici Icircn unele cazuri particulele

sedimentate sunt colectate pentru determinarea compozitiei chimice şi constituie proba vrac utilizată pentru

compararea cu proba recoltată din aer

Particule icircn suspensie se referă la aerosoli alcătuiti din particule care au tendinta de a rămacircne icircn suspensie

durate mari de timp De obicei sunt vizate particule egale sau mai mici de 10 microni

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 8: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

7

Diametrul aerodinamic al particulelor este definit ca diametrul unei sfere cu densitate egală cu unitatea

avand aceeaşi viteză de cadere liberă in cacircmp gravitational ca şi particula studiată

Fracţiunea inhalabilă - se referatilde la acele particule care odatatilde inhalate se pot depune oriunde icircn

interiorul aparatului respirator pana la nivel alveolar Fracţiunea inhalabila cuprinde particule cu diametrul

aerodinamic intre 1 şi 100microm

Fracţiunea toracică - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn zona

traheobronsica a aparatului respirator Fracţiunea toracică cuprinde particule intre 01-30 microm

Fracţiunea respirabilă - se referă la acele particule care odată inhalate se depun predominant icircn regiunea

pulmonaratilde alveolaratilde Fracţiunea respirabilă cuprinde particule intre 01 si 10 microm

PM 10 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 10 microm

PM 25 -se referă la particule cu dimensiunea egalatilde sau mai micatilde de 25 microm

Particule ultrafine-se referatilde de obicei la particule cu diametrul mai mic de 01 microni

Aglomerările (aglomerate conglomerate) se referă la aerosoli alcatildetuiti din particule mici atasate unei

particule mari sau una de cealaltă şi care se comportă icircn atmosferă ca un singur corpuscul

Pentru evaluarea expunerii profesionale la gaze si vapori există două tehnici de bază

Prelevarea integrată constă icircn trecerea unui volum de aer cunoscut pe o durată de timp predefinită

printr-un mediu de absorbţie sau adsorbţie ce reţine contaminantul de interes

Icircn funcţie de modul de vehiculare al aerului metodele de prelevare integrată se icircmpart icircn

- prelevare activă

- prelevare pasivă

Prelevarea activă constă in vehicularea forţată (de obicei prin intermediul unei pompe aspiratoare) a unui

volum de aer printr-un dispozitiv de reţinere (recoltor) ce contine mediul de reţinere

Tipurile de recoltoare uzuale sunt impingerele şi tuburile de recoltare

Impingerele (absorbitoare) sunt barbotoare din sticlă concepute pentru colectarea toxicelor din aer

utilizacircnd un mediu lichid Utilizate inţial pentru colectarea tuturor categoriilor de noxe (gaze vapori si aerosoli)

icircn prezent sunt folosite cu precădere pentru prelevarea de gaze si vapori

Tuburile de recoltare sunt dispozitivele pentru prelevarea probelor de gaze si vapori şi sunt cele mai

utilizate icircn igiena industrialatilde

Prelevarea pasivă care constă in difuzia contaminanţilor gazosi din aer printr-o membrană de separaţie către

un adsorbant Procesul nu are loc cu vehicularea unui volum de aer prin recoltor ci se bazează pe o rată de

difuzie determinată experimental pentru fiecare tip de recoltor şi noxă

Prelevare momentană (grab sampling) constă icircn colectarea de gaze si vapori icircntr-un recipient

Prelevarea momentană se utilizează pentru screening pentru evaluarea surselor de contaminare şi la măsurarea

nivelurilor de noxe icircn procesele intermitente

Screening- icircn igiena ocupaţionalatilde prin screening se icircnţelege identificarea preliminaratilde a micropoluanţilor

din aer Recoltarea pentru screening urmăreste punerea icircn evidenţă a tuturor contaminanţilor potenţiali şi

constituie prima etapă icircn investigarea expunerii Screeningul este absolut necesar pentru identificarea surselor de

micropoluanţi a locurilor de recoltare precum şi pentru optimizarea parametrilor de prelevare icircn funcţie de

condiţiile din teren Screeningul este mai mult o analizatilde calitativă dar icircn funcţie de sensibilitatea metodei de

analiză permite si cuantificare preliminară

Evaluarea expunerii Este punctul final al investigaţiei de teren si reprezintă colectarea probelor care

vor fi analizate in vederea evaluarii expunerii la toxice

Sistemul de prelevare probe este au ansamblu constituit dintr-un debitmetru un dispozitiv de

prelevare şi o pompa aspiratoare (fig 1)

AER

Shema bloc a unui ansamblu simplu de prelevare aer

Debitmetru Dispozitiv de

prelevare

Pompa

aspiratoare

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 9: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

8

Pompatilde de prelevare este de fapt un montaj integrat ce include o pompatilde cu piston un regulator de

debit si un alimentator (baterie sau redresor)

Dozimetria personală - urmăreste satilde determine concentraţiile de contaminanţi cacirct mai aproape de

intrarea aerului icircn aparatul respirator Prelevatorul este ataşat de gulerul subiectului investigat si aerul este

aspirat cu o pompă alimentată cu baterii

Prin prelevator (recoltor) se defineşte dispozitivul icircn care se fixează mediul de reţinere pe timpul

prelevării probelor Eficienţa de prelevare a unui dispozitiv filtrant a fost definită ca fiind fracţiunea de particule reţinute

pe filtru indiferent de orientarea filtrului faţă de direcţia curenţilor de aer

Transportul şi depozitarea unei probe trebuie să se efectueaze astfel incacirct să nu fie modificată

integritatea fizică şi chimică intre momentul prelevării şi cel al analizei

I4 Metode analitice de determinare a noxelor profesionale

Metodele analitice sunt un ansamblu de principii si procedee care pot permite identificarea (

determinare calitativa) şi eventual dozarea ( determinarea cantitativa) a unei probe de analizat

Metodele de analiză calitativă preced pe cele de analiză cantitativă deoarece alegerea metodelor de

determinare cantitativă depinde de natura substanţelor identificate calitativ şi de cantitatea de probă

Metodele de analiză cantitativă cuprind

- gravimetrie - analiza chimică se bazează pe cacircntărirea exactă a unei substanţe solide

pure provenite din analit

- volumetrie ( analiză volumetrică sau titrimetrie icircn care concentraţia analitului

din probă se determină măsuracircnd precis volumul de reactiv consumat - reactiv aflat sub formă

de soluţie Operaţia de măsurare a volumului se numeşte titrare)

- metode fizico- chimice

optice (spectrometrie moleculară UV VIZ IR spectrometrie de absorbţie atomică

turbidimetrie nefelometrie spectrometrie de raze X spectrometrie de fluorescenta etc)

cromatrografice ( gazcromatografice lichidcromatografice)

electrochimice (polarografie conductometrie potentiometrie etc)

radiochimice

Spectrometria UVVIZ

Unele substanţe (nemetale metale compuşi ai acestora substanţe organice) au proprietatea de a forma

cu reactivi specifici icircn anumite conditii compuşi solubili coloraţi Intensitatea de culoare a compusului format

numit compus colorimetrabil este direct proporţională cu concentratia sa icircn anumite limite ale acesteia

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazeaza pe determinarea (masurarea citirea) absorbanţei sau

transmisiei unei soluţii colorate de o concentratie anume la o lungime de unda specifică icircn domeniul vizibil

sau a unei solutii incolore care absoarbe in ultraviolet

In spectrul radiaţiilor electromagnetice domeniul UVViz se situeaza intre regiunea de raze X si

regiunea de infrarosu (10 nm ndash 800 nm)

In toxicologia industrială se utilizeaza domeniul 200 ndash 350 nm pentru UV si 350- 800nm pentru vizibil

Spectrometria in infraroşu - metoda se bazeaza pe interpretarea spectrului in IR a diferitelor tipuri de

legaturi chimice specifice anumitor materiale icircn scopul identificarii calitative sisau cantitative a unor compuşi

chimici

Radiaţia infraroşie (IR) reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic cuprinsă icircntre regiunea

vizibilă şi cea de microunde care este caracterizată prin lungimi de undă de ordinul a 10-5 m Pentru

inregistrarea spectrelor IR utilizate icircn determinarea structurii compuşilor organici şi anorganici se foloseste doar

domeniul IR de mijloc ce conţine lungimi de unda situate in regiunea 25-25 μm (cel mai adesea caracterizarea

se face utilizand numere de undă cuprinse in domeniul 400-4000 cm-1)

Un spectrometru de infraroşu convenţional este alcatuit dintr-o sursa care emite radiaţii icircn domeniul IR

ce sunt trecute prin proba de analizat Fasciculul de radiaţii transmis de probă este trecut printr-un

monocromator pentru a fi descompuse radiaţiile monocromatice Energia radiantă este transformată icircn

impulsuri electrice utilizacircnd un detector si care sunt amplificate si inregistrate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 10: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

9

Spectrometrul IR cu transformata Fourier are drept componenta principala interferometrul tip

Michelson Fasciculul emis de sursa este trecut printr-un colimator şi apoi la un divizor de fascicule Divizorul

este constituit dintr-un material special astfel icircncacirct jumatate de fascicul este trimis pe o oglindă mobilă care se

deplasează Oglinda mobilă reflectă fasciculul icircnapoi la divizor acesta reflectă apoi fasciculul prin probă la

detector Cealaltă jumatate a fasciculului este reflectată de divizor la o oglindă fixă Aceasta reflectă icircnapoi

fasculul la divizor care ajunge prin probă la detector Cele doua fascicule reflectate de cele doua oglinzi la

divizor se recombină formacircnd o figură de interferentă Această figură este apoi transformată icircn spectru

Interferenţele care apar in spectroscopia IR se datoreaza faptului că icircn cazul unei matrici complexe

este posibil ca unul dintre componentii matricei să absoarbă la lungimea de undă a compusului de analizat

Acest tip de interferenţe pot fi eliminate printr-o alegere convenabilă a lungimii de undă pentru compusul de

analizat

Spectrometria de absorbtie atomică poate fi definita ca o metodă pentru determinarea concentraţiei

unui element dintr-o probă prin masurarea absorbţiei radiaţiei in vapori atomici produşi de probă la o lungime de

undă specifică si caracteristică elementului de studiat Obţinerea unei populaţii de atomi liberi este una din

principalele funcţii ale aparatelor de absorbţie atomică Realizarea ei se poate face prin analiza probei de studiat

in flacară electrotermic in cuptorul de grafit sau cu ajutorul generatorului de hidruri

Flacara apare ca urmare a unui proces de ardere ce implica un combustibil (acetilena) si un oxidant

(aer sau protoxid de azot in cazul elementelor refractare) Flacara constituie o sursa de atomi liberi şi icircn acelasi

timp un spatiu icircn care aceştia sunt conţinuţi Desi modul de analiza in flacară are avantaje notabile extinderea

utilizarii metodei de analiza prin spectrometria de absorbţie atomica pentru diferite materiale a surprins si unele

din dezavantajele acesteia cum ar fi

eficienţa scazuta a operatiei de atomizare pentru unele din elementele sistemului periodic ce se pot

determina prin această tehnică

utilizarea unui volum de proba minim de 4-5 ml ce nu poate fi scăzut decacirct in condiţii speciale

existenţa unei concentraţii mari de radicali liberi ce se pot forma in flacară şi care apoi cu atomii liberi

dau compuşi stabili

timpul scurt de menţinere a atomilor icircn drumul optic

Pentru icircnlaturarea acestor deficienţe şi mai ales atunci cand este necesară analiza elementelor la nivel

de urme se utilizeaza cuptorul de grafit Acest sistem presupune introducerea probei direct icircn interiorul unui tub

de grafit cu ajutorul unei micro-seringi Volatilizarea probei este asigurata prin icircncalzirea tubului la o

temperatură ridicată (cca 2500 0C) Tubul este protejat prin circulaţia unui debit de argon Un circuit de apa

asigură racirea rapidă la temperatura camerei dupa ce s-au efectuat masuratorile In cazul acestei metode durata

unei masuratori este mai lungă decat icircn sistemul de analiza pe flacară datorită timpului alocat fiecarei etape de

incalzire a cuptorului de grafit

Generatorul de hidruri se utilizeaza pentru determinarea elementelor care pot forma hidruri (arsen

seleniu stibiu bismuth telur staniu germaniu mercur) prin metoda de vapori reci

Cromatografia ndash metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice dintr-un amestec care se

bazeaza pe interacţiunea diferenţiata a doi sau mai mulţi compusi de separare (solute) cu două faze

cromatografice faza mobilă si faza stationară

Gaz cromatografia (GC) - analizează compuşi organici volatili Faza mobilă este un gaz iar faza

stationară este de obicei un lichid pe un suport solid sau un solid absorbant

Lichid cromatografia (LC) - se foloseşte pentru separarea analiţilor icircn soluţie Faza mobilă este un

solvent iar faza stationară este un lichid pe un suport solid (ex răşina ldquoion-exchangerdquo)

High-performance liquid chromatography (HPLC)- o varianta a cromatografiei de lichide care

utilizeaza presiune inalta pentru a creste eficienţa separarii

Principalele avantaje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt

permite separarea identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec

se poate aplica unui numar foarte mare de produse practic orice compus organic putacircnd fi separat

printr-o metodă cromatografică

sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată ceea ce icircnseamna că necesită doar

cantitate foarte mică de probă Icircn acelaşi timp icircnsă se pot aplica şi la scară preparativă

durata analizei este redusă comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe

Diagrama care reprezintă rezultatul analizei cromatografice se numeste cromatogramă Ea este

icircnregistrată icircn general ca o functie a intensitatii semnalului detectorului icircn raport cu timpul Semnalul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 11: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

10

corespunzator fiecarei componente care apare icircn cromatogramă se numeste pic cromatografic iar aria picului

este proportională cu concentratia componentei respective

Difractometrie de raze X ndash razele X ( raze Roentgen) descoperite in anul 1895 de fizicianul german

Roentgen sunt unde electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse intre 10-5 Kx si 102 Kx (1 Kx = 100202 A

1A = 10-10 m)

Difracţia razelor X de catre cristale stă la baza utilizarii acestora in studierea structurii cristaline a

materialelor Deoarece razele X au lungimi de unda de ordinul distantelor dintre atomi la trecerea acestora prin

cristal are loc un fenomen de difractie icircn locul unui singur fascicul icircn direcţia celui incident obtinandu-se mai

multe fascicule ale caror unghiuri de difracţie depind de structura cristalină si de lungimea de undă a radiaţiei

Pentru icircnregistrarea şi masurarea intensitaţii fasciculelor de radiaţii difractate metoda foloseste efectul de

ionizare produs de aceste radiaţii icircnregistrate de un instrument numit difractometru In toxicologie se utilizeaza

pentru determinarea dioxidului de siliciu liber cristalin

Metode orientative utilizate in toxicologia industrială ndash tubuşoare colorimetrice indicatoare utilizate

icircn general pentru detectarea prezenţei unor gaze sau vapori in aerul zonelor de muncă Principiul acestor

tubuşoare constă icircn trecerea unui volum de aer (cu ajutorul unei pompe) prin tubul prevăzut cu un strat de

reactiv Acest reactiv la trecerea gazului reactionează cu acesta schimbandu-şi culoarea

Metode rapide automate ndash in acest scop se utilizeaza analizoarele de gaze şi sau compuşi organici

volatili care folosesc pentru detecţie fie senzori electrochimici ndash analizoarele de gaze fie proprietatile de

fotoionizare a substantelor ndash analizoare de compusi organici volatili

I5 Validarea metodelor analitice

Validarea metodei analitice ndash procesul prin care laboratorul işi stabileşte caracteristicile de

performanţa şi limitele metodei şi prin care se identifică factorii care influenţeaza aceste caracteristici precum si

gradul de influenţa a acestora

Unii dintre parametrii incluşi icircn metodologia de validare sunt

- selectivitatea ( specificitate)

- precizie

- liniaritate

- domeniul concentraţiilor de lucru

- exactitate sau acurateţe

- limita de detecţie si de cuantificare

Selectivitatea (specificitatea) ndash reprezintă măsura icircn care rezultatul unei analize este influenţat de

prezenţa altor componenţi

Precizia ndash potrivirea icircntr-o serie de măsurari obţinute de la mai multe probe ce provin din aceeaşi probă

mamă Precizia are mai multe nivele

- repetabilitatea ndash măsura gradului de icircmprastiere icircntr-un interval de icircncredere a rezultatelor obţinute in

urma măsurarii executate

- precizia intermediară ndash probe identice lucrate prin aceeaşi metodă icircn acelaşi laborator cu doua sau mai

multe instrumente de operare diferite

Liniaritatea reprezintă abilitatea unei metode analitice de a obţine rezultate proporţionale cu valorile

concentraţiei analitului din probă

Functia liniară de etalonare este data de ecuaţia

Y = a + bx

unde

a - intersecţia cu ordonata in origine

b - panta dreptei de etalonare

Domeniul concentraţiilor de lucru ndash intervalul cuprins icircntre concentraţia inferioară şi cea superioară a

analitului din proba de analizat pentru care s-a demonstrat că procedura are un nivel potrivit de precizie

exactitate si liniaritate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 12: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

11

Exactitatea sau acurateţea ndash apropierea dintre valoarea reală şi valoarea gasită icircn proba de analizat

Se determina prin metoda icircmbogaţirii

Cf - Ci

R = ------------

Ca

unde

R - procentul de recuperare a analitului

Cf ndash cantitatea analitului măsurat icircn proba icircmbogăţită

Ci - cantitatea analitului măsurat icircn proba neicircmbogăţită

Ca ndash cantitatea analitului adăugat

Recuperarea trebuie să aibă valori intre 85 si 105

Limita de detectie ndash cea mai mică concentraţie ce poate fi detectată faţă de blanc diferită de zero

Limita de cuantificare ndash cea mai mica concentraţie ce poate fi determinată cu un nivel acceptabil al

repetabilitaţii şi exactitaţii Limita de cuantificare trebuie să aibă valoare mai mică decacirct cea mai mica valoare

din domeniul concentraţiilor de lucru

I6 Buletin de analiză

Buletinul de analiză a mediului de muncă reprezintă un raport care conţine informaţii referitoare la

beneficiarul determinarilor specialiştii care au facut prelevarile şi determinarile de noxe metodele folosite

caracteristicile locurilor de muncă şi a activitaţilor personalului muncitor tabelele cu rezultatele determinarilor

concluzii şi recomandari

La prelevarea probelor de aer se poate face un proces verbal de prelevare

Modele de astfel de inscrisuri sunt prezentate mai jos

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 13: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

12

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 14: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

13

I7 Interpretarea rezultatelor determinarilor de mediu de muncă

Concentraţiile de substanţe toxice gasite in aerul locului de muncă se exprimă icircn mgm3 sau icircn ppm

(părţi per milion)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 15: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

14

De obicei exprimarea pentru gaze si vapori se face icircn ppm (părţi per milion)

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se bazeaza pe condiţii standard şi anume

- presiunea atmosferică 760 torri

- temperature 250C (770F)

- volum molar 2445 l

Conversia de la ppm la mgm3 şi de la mgm3 la ppm se face conform formulelor

ppm x masa moleculară a substantei

mgm3 = --------------------------------------------------

2445

mgm3 x 2445

ppm = --------------------------------------

masa moleculară a substantei

Rezultatele obţinute exprimate icircn mgm3sau ppm se compara cu valorile limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici (HG 3592015) Dacă nu se specifică altfel valoarea limită de expunere

profesională pentru agenţii chimici reprezintă valoarea limita a mediei ponderate cu timpul pe o perioada

specificata (8 ore) sau termen scurt (15 minute) Parametrul de incarcare externa reprezinta cantitatea

de agent nociv la care este expus organismul pe unitatea de timp ( numar de ore lucrate săptămacircnal)

Concentratia medie ponderata cu timpul pe durata unui schimb de lucru rezultă dintr-un număr

reprezentativ de determinari la locul de munca respectiv icircn diferite faze ale procesului tehnologic cărora li se

cunoaşte durata

Formula utilizata este

(C1 xT1) + (C2 x T2) +helliphelliphelliphelliphellip+ (Cn x Tn )

CMPT = ----------------------------------------------------------

Ttotal

C1C2C3hellipCn = concentraţiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate icircn mgm3

T1T2T3hellipTn = durata icircn minute a diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic la care s-au facut

determinarile

Ttotal = timpul total de lucru al schimbului de lucru 480 minute (8 ore pe zi)

Valoare limita de expunere profesională - concentratia in aer a unei substanţe din mediul de muncă

despre care se estimează după cunoştintele ştiinţifice actuale că nu are efecte nocive efecte pe termen lung şi

efecte asupra generaţiilor ulterioare pentru o expunere de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptamacircnă O asemenea

expunere este considerată ca aceptabilă pentru autoritatea competentă care fixează limitele dar ea nu poate

garanta prevenirea afectarii sanataţii tuturor muncitorilor Limita de expunere nu constituie deci o linie de

demarcare absolută icircntre concentraţiile nonnocive si concentraţiile nocive ea trebuie să servească doar ca ghid

icircn scopurile prevenirii

Limita de vacircrf (limita care nu trebuie depaşită)- concentraţia icircn aerul inhalat care nu trebuie icircn nici un

moment depaşită

Valoare limită de expunere pentru expuneri de scurtă durată- concentraţia cea mai ridicată la care

lucrătorul poate fi expus pana la 15 minute fără a suferi o afectare deosebită leziuni tisulare cronice sau

ireversibile sau de necroză de un grad suficient pentru a antrena riscuri de accident a diminua capacitatea lor de

a se salva icircn caz de necesitate sau reduce capacitatea lor de muncă Muncitorii nu trebuie expuşi la o asemenea

concentraţie mai mult de un anumit număr determinat de ore icircn cursul unui schimb nici fără un interval de timp

minimal determinat icircntre doua expuneri succesive şi icircn plus expunerea zilnică nu trebuie să depăşească limita

medie ponderată cu timpul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 16: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

15

Limita poderata cu timpul - media concentraţiilor ponderate cu timpul poate fi adoptată ca limită de

expunere pentru substanţele care au un efect cumulativ sau pentru care exista o margine de securitate destul de

mare icircntre concentraţiile care sunt nocive si cele care nu sunt pentru ca limita admisă pentru fluctuaţii să nu fie

depăşită

Limita admisă pentru fluctuaţii - amplitudinea depaşirii limitei ponderate care este acceptabila

pentru autoritatea competenta sau pentru organismul icircnsărcinat cu fixarea limitelor de expunere

Numărul CAS ( CAS Registry Number CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard

internațional de icircnregistrare și identificare pentru substanțele chimice descrise icircn literatura de specialitate

printre altele număracircndu-se elemente chimice biosecvențe aliaje și polimeri Numărul CAS permite

identificarea izomerilor diferiți ai unei molecule fiecare izomer primind un număr diferit

Numar EC (European Community Number) este un număr unic de icircnregistrare format din 7 cifre care

a fost atribuit substanţelor chimice de catre Comisia Europeană icircn scopuri de reglementare icircn interiorul Uniunii

Europene

Numar EINECS ( European Inventory of Existing Chemical Substances) ndash numărul de icircnregistrare din

Inventarul european al substanţelor chimice existente introduse pe piata Catalogul european al substanţelor

comercializate

Menţiunea bdquoPrdquo ( HG 3592015ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash indică posibilitatea unei penetrari cutanate importante datorată expunerii la o substanţa chimică

Menţiunile C1A C1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia cancerului

Menţiunea C2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia cancerului

Menţiunile M1A M1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu aceste indicative pot provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunea M2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a provoca apariţia unor anomalii genetice

Menţiunile R1A R1B ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale

agentilor chimici) ndash substanţele cu acest indicativ pot dăuna fătului sau fertilitaţii

Menţiunea R2 ( HG 3592015 ndash Valori limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor

chimici) ndash substanţele cu acest indicativ sunt susceptibile de a dăuna fătului sau fertilitaţii

II INVESTIGAȚII BIOTOXICOLOGICE

II1 Noţiuni generale de monitorizare biologică

Monitorizarea biologică a fost definite la icircntrunirea organizată de Comisia Economică Europeană

National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) si Occupational Safety and Health Association

(OSHA) de la Luxembourg din 1980 ca fiind ldquo măsurarea şi evaluarea agenţilor chimici sau a metaboliţilor lor

(produşi de degradare) icircn ţesuturi produşi de secreţie de excreţie aer expirat sau icircn orice combinaţie a

acestora pentru evaluarea expunerii şi a riscului pentru sănătate şi compararea cu valorile de referinţă

adecvate ldquo

Monitorizarea biologică are drept scop protejarea sănătăţii aprecierea expunerii şi a riscului

Monitorizarea biologică este unul dintre cele trei mijloace importante icircn prevenirea icircmbolnavirilor

datorate agenţilor toxici icircn general sau a mediului occupaţional icircn special celelalte doua fiind monitorizarea

mediului şi supravegherea sănătătii

Prin monitorizare biologică pot fi obţinute informaţii care nu sunt disponibile prin alte mecanisme ca

de exemplu

- icircn evaluarea absorbţiei sau expunerii icircntr-o perioadă icircndelungată de timp (nu numai a cantităţii de

substanţă prezente la locul de muncă icircntr-un timp dat)

- icircn evaluarea cantităţii de substanţă absorbită ca rezultat al mişcării icircn interiorul ambianţei de lucru sau

accidental

- icircn determinarea cantităţii de substanţă absorbită de organism pe diferite căi (nu numai pe cale

respiratorie)

- icircn evaluarea expunerii totale ca o sumă a diferitelor surse de contaminare inclusiv a celor exterioare

locului de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 17: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

16

- icircn evaluarea cantităţii totale absorbite de subiect luat ca individ icircn relaţie nu doar cu locul său de muncă

ci şi cu factorii climatici cu efortul fizic vacircrsta sexul caracteristicile genetice individuale condiţiile

funcţionale ale organelor responsabile cu procesele de biotransformarea şi eliminare etc

Scopul monitorizarii biologice a expunerii este de a aprecia riscul pentru sănătate prin evaluarea dozei

interne realizarea unei estimari a icircncarcarii biologice active a organismului cu substanta chimica icircn discuţie

Justificarea acestei monitorizări este de a garanta că expunerea muncitorilor nu ajunge la nivele capabile de

efecte adverse

Cel mai mare avantaj al monitorizării biologice comparativ cu monitorizarea mediului este faptul că

parametrul biologic al expunerii este mai direct raportat la efectele adverse asupra sănătăţii decacirct orice

masuratoare a aerului zonelor de munca De asemenea poate oferi o estimare mai buna a riscului decat

monitorizarea mediului

Compararea monitorizării biologice cu cea a aerului zonelor de munca (după Manno si colab) este

prezentată icircn tabelul următor

Monitorizarea

biologica Monitorizarea mediului de munca

Cuantificare Doza internă Doza externă

Absorbtie Toate caile Doar calea inhalatorie

Interferenţe Fenotipul metabolic Echipamentul de protecţie personală substanţe cu structură sau

proprietaţi chimice similare

Standardizare Dificilă Usoară

Interpretare Dificilă Moderat dificilă

Masurare Indirect (biomarkeri) De obicei indirect (substanţa periculoasă)

Aspecte etice Importante Nu

Variabilitate Mare De obicei mica

Supravegherea sănătătii a fost definită la aceeaşi icircntrunire ca fiind ldquo examinarea medico- psihologică

periodică a muncitorilor expusi avacircnd drept obiectiv protecţia sănătăţii şi prevenirea icircmbolnavirilor

profesionalerdquo

Examenul medical la angajare icircn muncă şi controlul medical periodic reprezintă supravegherea

activă a sănătăţii angajaţilor icircn relaţie cu cerinţele locului de muncă şi icircn mod particular cu factorii nocivi

profesionali

Pentru fiecare agent nociv perioada dintre expunere şi dezvoltarea unei agresiuni asupra sănătăţii (perioada de

latenţă) este un factor major icircn determinarea frecvenţei examinărilor icircn cadrul controlului medical periodic

Indicatorii biologici (biomarkeri) reprezintă primele semnale (reversibile) ale expunerii efectului sau

susceptibilitaţii cu un posibil rezultat negativ asupra sănătăţii In practica de medicină ocupatională indicatorii

biologici pot fi utilizaţi pentru diverse scopuri

- controlul periodic al muncitorilor (individual)

- analize ale expunerii unui grup de muncitori

- evaluari epidemiologice

Compuşii exogeni sunt acei compuşi care odată patrunşi icircn organism nu sunt utilizaţi pentru producerea

de energie sau pentru elaborarea componenţilor tisulari in general ei sunt străini de căile metabolice normale

ale organismului

Valoare limită biologică - limita concentraţiei icircn mediul său biologic de referintă a unui agent chimic

relevant a metabolitului sau a unui indicator al efectului

Valorile de referinţă sunt valorile concentraţiilor biomarkerilor la populatia generală (neexpusă

profesional) utile icircn evaluarea pragurilor referitoare la expunerea profesională Cu toate că distincţia icircntre

expunerea profesională şi cea ambientală este dificilă valorile de referinţă pot ajuta la identificarea subiecţilor

cu expunere crescuta IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) consideră ca limită de

referinţă concentraţia cea mai mare a biomarkerului icircn populaţia neexpusă Valorile de referinţă sunt influenţate

de mai mulţi factori

- nivelele de expunere ambientală locale

- polimorfismele genetice

- condiţiile biologice (sex vacircrstă stare de sănătate)

- interferenţele metabolice datorate stilului de viaţă (fumat consum de alcool dietă medicamentaţie)

De aceea se recomandă ca valorile de referinţă să fie definite la nivel local (ţară regiune etc)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 18: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

17

Toxicitatea este capacitatea unei substanţe de a cauza efecte daunatoare sănătătii Aceste efecte pot

afecta o singură celulă un grup de celule un organ sau icircntreg corpul Toxicitatea unei substanţe depinde de trei

factori

- structura chimică a substanţei

- măsura icircn care substanţa este absorbită icircn organism

- capacitatea organismului de a detoxifia substanţa (transformarea icircntr-un compus mai puţin toxic) şi

eliminarea din organism

Toxicitatea acută se referă la acele efecte nedorite care pot apărea icircn urma unei singuri expuneri sau a

unor expuneri multiple la o anumită substanţă icircntr-un interval de 24 de ore pe cale orala sau cutanata sau in urma

unei expuneri inhalatorii de 4 ore Evaluarea potenţialului toxic acut al unei substanţe chimice este necesară pentru

determinarea efectelor negative asupra sănătăţii care pot apărea ca urmare a unei expuneri accidentale sau

deliberate pe termen scurt tipurile efectelor toxice momentul apariţiei durata şi gravitatea relaţiile dintre doză

şi răspuns precum şi diferenţele dintre reacţii icircn funcţie de sex Problemele investigate pot fi semne clinice ale

toxicitaţii modificări anormale ale greutaţii corporale şi chiar icircn unele situaţii patologice ale organelor şi ţesuturilor cu final

letal

Estimarea toxicitaţii acute ndash ATE ( acute toxicity estimate) icircn cazul testarii experimentale

Calea de expunere Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4

Orală(mgkg greutate corporală)

ATE lt 5 5 lt ATE lt 50 50 lt ATE lt 300 300 lt ATE lt 2 000

Dermală (mgkg greutate

corporală) ATE lt 50 50 lt ATE lt 200 200 lt ATE lt 1 000 1 000 lt ATE lt 2 000

Gaze [ppmV (1)] ATE lt100 100 lt ATE lt 500 500 lt ATE lt 2 500 2 500 lt ATE lt 20 000

Vapori (mgl) ATE lt 05 05 lt ATE lt 20 20 lt ATE lt 100 100 lt ATE lt 200

Pulberi si particule lichide pulve-

rizate (mgl)

ATE lt 005

005 lt ATE lt 05

05 lt ATE lt 10

10 lt ATE lt 50

Testarea experimentală a toxicitatea icircn condiţii de doze repetate cuprinde efectele toxice generale

care apar ca urmare a unei expuneri zilnice repetate a unor animale de laborator la o anumită substanţă pe

parcursul unei perioade din durata estimată de viaţă (expunere subacută sau subcronică) sau pe parcursul celei

mai mari părţi a duratei de viaţă

(expunere cronică)

Aceste efecte toxice generale includ efectele asupra greutăţii corporale şisau luării icircn greutate greutăţile

absolute şisau relative ale organelor şi ţesuturilor modificările survenite icircn chimia clinică analiza urinei şisau

parametrii hematologici tulburările funcţionale ale sistemului nervos şi ale organelor şi ţesuturilor icircn general şi

modificările patologice ale organelor şi ţesuturilor la examenul macroscopic şi microscopic Pe lacircngă aceste

informaţii referitoare la posibilele efecte toxice generale negative studiul toxicităţii icircn condiţiii de doze repetate

poate oferi şi alte date despre toxicitatea reproductivă sau carcinogeneză ori poate identifica manifestări

specifice ale toxicităţii cum ar fi neurotoxicitatea imunotoxicitatea

efectele indirecte endocrine

Obiectivele stabilirii toxicităţii icircn condiţii de doze repetate sunt să evalueze

- dacă expunerea repetată a oamenilor la o substanţă poate fi asociată cu efecte toxice negative

aceste studii pot identifica eventual şi populaţiile cu risc sporit

- dacă administrarea repetată a unei substanţe animalelor de laborator produce efecte toxice negative

efecte care pot sugera posibile efecte negative asupra sănătăţii umane

- organele vizate eventualele efecte cumulate şi reversibilitatea efectelor toxice negative

- relaţia doză-reacţie şi pragul critic pentru oricare din efectele toxice negative observate icircn cadrul

studiilor privind toxicitatea la doze repetate

Doza- cantitatea de substanţă care introdusă icircn organism produce un efect determinat

Doza toxica- cantitatea de substanţă capabilă să determine efecte toxice

(1) Concentraţiile gazelor sunt exprimate ca părţi pe milion din volum (ppmV)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 19: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

18

Depinzacircnd de substanţa chimică şi parametrul biologic analizat termenul de doza internă are diferite

icircnţelesuri

- pentru substanţele cu acţiune rapidă reprezintă cantitatea de substanţă absorbită recent (in timpul unui

schimb de lucru) şi pentru care probele de sange sau aer alveolar pot fi recoltate pacircnă la 16 ore dupa

terminarea expunerii

- pentru substanţele cu timp biologic de icircnjumataţire lung doza internă poate reflecta cantitatea

absorbită pentru o perioada mai mare de cateva luni

- termenul se poate referi şi la cantitatea de substanţă stocată In acest caz reprezintă un indicator al

acumularii care poate furniza doar o estimare a concentraţiei de substanţă din organe sisau ţesuturi din

care odata depozitat se elimina lent

- poate indica cantitatea de substanţă la locul icircn care işi exercită efectele furnizacircnd informaţii despre

doza biologică efectivă Una dintre cele mai promiţatoare şi importante utilizari ale acestei capacitati

este determinarea aducţilor formaţi de substanţa toxică cu proteinele din hemoglobina sau cu ADN-ul

Monitorizarea biologică a expunerii se bazeaza pe determinarea unor indicatori ai dozei interne

masuraţi prin

- concentraţia de substanţă chimică la care muncitorul a fost expus determinata icircn sacircnge sau urină ( mai

rar icircn lapte salivă păr fanere)

- concentraţia unuia sau mai multor metaboliţi ai substanţei icircn fluidele corpului

- doza efectivă biologică a compusului care poate forma aduct cu ADN -ul sau cu alte molecule mari şi

care poate indica un efect potenţial genotoxic Utilizarea aducţilor cu ADN ndashul sau cu hemoglobina icircn

monitorizarea expunerilor umane la substanţe cu potenţial cancerigen este o tehnică promiţatoare

pentru masurarea nivelelor mici de expunere

Doza letală (DL) - exprimă toxicitatea acută a substanţelor care pătrund oral sau parenteral Doza

letală se stabileşte experimental pe loturi de animale şi se noteaza DL urmat de un indice de la 1 la 100 care

reprezintă procentul de letalitate intr-un timp dat In mod curent pentru exprimarea toxicitaţii acute a unei

substanţe se utilizeaza DL50- doza medie letala(mgkg corp) deoarece la această doză diferenţele de reactivitate

individuala sunt mai reduse

Doza letala pentru substanţe cu volatilitate mare se exprimă sub forma de concentratie letală (LC50) icircn

ppm sau mgm3 pe o perioadă de timp specificată( exemplu 10ppm 4 ore)

Valorile mici ale DL50 şi LC50 indică toxicitaţi ridicate ale substanţelor testate Totuşi dozele letale

variază icircntre speciile de animale testate şi icircntre animale şi om toxicitatea relativă a substanţelor fiind de obicei

constantă

NOAEL (no observed adverse effect level) ndashcea mai mică doză care nu produce un efect toxic La

stabilirea NOAEL sunt necesare doze multiple un număr mare de persoane precum şi alte informaţii care să

indice că absenţa unui răspuns nu este pur şi simplu un fenomen statistic

LOAEL (lowest observed adverse effect level) ndash cea mai mică doză efectivă observată pe o curbă

doză- răspuns sau doza cea mai mică care cauzează un efect

Relaţia doză ndash efect este relaţia dintre doză şi efectul la nivel individual O creştere a dozei poate avea

ca rezultat creşterea intensitaţii efectului sau chiar un efect mai sever Curba doză-efect poate fi obţinută la

nivelul icircntregului organism al unor celule sau molecula tintă

Relaţia doză ndash raspuns este relaţia dintre doză şi procentul de indivizi ce prezintă un efect specific Cu

creşterea dozei un numar mai mare de indivizi din populaţia expusă pot fi afectaţi

Riscul este probabilitatea să se producă un efect advers specific El este exprimat adeseori ca procent

de cazuri icircntr-o anumită populaţie şi pe o anumită perioadă de timp Estimarea riscului poate să se bazeze pe

cazurile actuale sau pe o proiecţie a cazurilor viitoare bazată pe extrapolare

Factorii care influenţeaza toxicitatea unei substanţe - toxicitatea unei substanţe poate fi influenţată

de diferiţi factori

- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare

- patrunderea prin piele via contactul dermal

- patrunderea prin tractul digestiv via ingestie

- injectabil

- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată )

- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai icircndelungat)

- forma fizică a toxicului ( solid lichid sau gaz )

- caracteristicile genetice ale fiecarui individ

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 20: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

19

Factorii care modifica metabolismul şi efectele biochimice ale compuşilor exogeni sunt

a) factori dependenţi de organism (specia rasa vacircrsta sexul boala mediul ambiant alimentaţia şi

administrarea icircnsăşi de compuşi chimici)

b) factori dependenţi de substanţă (doza structura chimică proprietăţi fizico-chimici puritate

concentraţia din produs calea şi viteza de administrare interacţiuni condiţii de recoltare şi condiţionare)

II2 Toxicocinetica

Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor icircn organism cuprinde absorbţia distribuţia şi

depozitarea (eventual acumularea) biotransformarea eliminarea ndash studiate icircn functie de timp

Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice icircn organism sunt

- calea respiratorie

- alte căi transmucoase

- calea cutanată

- calea digestive

- calea placentară

- calea mamară

In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice icircn organism este calea

respiratorie (80ndash90 din intoxicaţiile profesionale se produc pe această cale) apoi transcutanat si

gastrointestinal

Patrunderea substanţelor din mediul exterior icircn interiorul organismului presupune traversarea uneia sau

mai multor membrane biologice icircnainte de a ajunge la centrii activi

Traversarea membranelor este condiţionată de mai multi factori

- natura chimică şi organizarea moleculelor din compoziţia membranei

- proprietaţile fizico-chimice ale substanţei toxice

- structura fizico-chimică a moleculelor mediului de o parte şi de cealaltă a membranei

Pe cale respiratorie pătrund icircn organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze

vapori aerosoli cu faza dispersă solidă ceţuri pulberi

Patrunderea prin aparatul respirator se face icircn alveole datorită suprafeţei foarte mari de contact cu mediul

exterior precum şi barierei extrem de slabe pe care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in

sangele din capilarele pulmonare

Transcutanat se absorb icircn special solvenţii organici şi pesticidele

Cacircnd o substanţă chimică ajunge icircn contact cu pielea pot exista patru acţiuni posibile

- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă se pot comporta ca o barieră efectivă prin care

substanţa nu poate pătrunde

- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocacircnd iritaţii (acizi baze solvenţi organici)

- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică nichelul anhidrida

ftalică)

- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecacircnd icircn sacircnge işi exercită acţiunea toxică asupra

organismului

Doar un număr mic de substanţe sunt absorbite prin piele icircn cantitaţi de risc Absorbţia este mai rapidă

prin pielea zgacircriată sau inflamată de aceea substanţele chimice care icircn mod normal nu au risc de patrundere

prin piele pot fi periculoase pentru indivizii care prezintă afecţiuni dermale

Calea gastrointestinală este mai puţin importantă icircn condiţiile expunerii profesionale deoarece

cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este icircn general mică şi de asemenea legatura cu circulaţia sanguină

se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al organismului Prin tubul digestiv

toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la

locul de munca nespălarea măinilor etc) sau icircn mod accidental

Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice icircn organismul fătului prin traversarea

placentei Prin difuziune pasivă şi activă trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul etilic eterul etilic unele

substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb mercur arsen şi fosfor precum şi unele substanţe liposolubile ca

benzenul benzina

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 21: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

20

Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul mercurul sau arsenul

ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor solvenţilor organici şi metaboliţii acestora Atacirct fătul cacirct

şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel icircncacirct sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe

chimice din mediul de munca

Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice icircn organism sunt conjunctiva mucoasa bucală

şi mucoasa rinofaringiană Aceste căi sunt mai rar icircntalnite icircn expunerile profesionale

Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei icircn ţesut

printr-un mijloc mecanic

- calea intravenoasă

- calea subcutanată

- calea intramusculară

- calea intradermică

Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi componente toxice

Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul extern icircn mediul intern ( sacircnge

sau icircn limfa circulantă) Pentru a trece icircn mediul intern substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe

membrane mucoasele tractului gastrointestinal mucoasele căilor respiratorii stratele superficiale ale

tegumentelor

Fixarea se realizează prin diferite tipuri de forţe intermoleculare icircn funcţie de distanţă caracteristicile

situsurilor de fixare de pe macromolecula proteică

Capacitatea de fixare pe proteinele sanguine variaza cu natura substanţei şi cu specia animală Spre deosebire de

receptori care fixeaza numai substanţa cu o anumită structură proteinele plasmatice sunt capabile să fixeze

molecule mici cu structuri foarte variate deci fenomenul nu este specific

Distribuţia reprezintă transportul sau transferul substanţei din sacircnge icircn ţesuturi şi organe sau icircn alte

lichide de distribuţie

Unele substanţe difuzează uniform icircn toate ţesuturile Majoritatea se distribuie icircnsă efectiv icircn anumite ţesuturi

datorită faptului că permeabilitatea membranei celulare din diferitele ţesuturi nu este aceeaşi pentru toate

substanţele De aici decurge o repartiţie neuniformă a aceleiaşi substanţe icircn ţesuturi diferite

Depozitarea poate avea loc icircn

- ţesutul adipos

- ţesutul osos

- celulele sistemului reticulo-endotelial joaca rol icircn fagocitoză şi pinocitoză icircnglobacircnd particule mari

- proteinele tisulare ndash se formează complecsi cu constituienţii diferitelor parenchime apoi aceştia se

disociaza lent ca urmare a metabolismului proteic

- fanere

- piele

- lichidele necirculante normale ( lichid cefalorahidian) şi patologice (lichid pleural sau ascetic) pot

depozita unele substanţe exogene

Biotransformarea(metabolizarea) - conversia enzimatică a toxicelor icircn metaboliţi mai polari mai

uşor excretabili ( pentru că străbătacircnd mai greu barierele lipoidice reabsobţia tubulară este mai redusă) şi de

obicei mai puţin toxici

Reacţiile din faza I de metabolizare sunt reacţii de oxidare reducere sau hidroliză prin care se

introduc icircn moleculă grupari reactive cu polaritate crescută -OH -COOH-SH -NH2 Cea mai des icircntalnită

reacţie din faza I de metabolizare este cea de oxidare Totuşi pot fi icircntalnite şi celelalte tipuri de reacţii deoarece

substanţele exogene suferă biotransformari multiple dintre care una este calea principală iar celelalte sunt căi

secundare

Efectele metabolizarii din faza I sunt importante din punct de vedere toxicologic deoarece

o metabolitii sunt mai polari dar nu icircn mod obligatoriu şi mai puţin toxici de aceea termenul de

ldquobiotransformarerdquo nu este sinonim cu ldquodetoxifiererdquo

o apariţia unor metaboliţi mai toxici explică faptul că unele substante exogene sunt inactive ldquoin vitrordquo

dar active ldquoin vivordquo

o apariţtia metaboliţilor cu activitate diferita de a compusului iniţial

o activarea sau inhibarea enzimelor microsomale sub acţiunea xenobioticelor administrate concomitent

sau anterior dacircnd naştere la fenomenul de ldquoinducţierdquo respectiv ldquoinhibiţierdquo enzimatica

In faza a II-a de metabolizare gruparile reactive preexistente sau formate icircn faza I-a se combină cu

un compus endogen realizacircndu-se o conjugare sau sinteză Cele mai importante reacţii de conjugare sunt

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 22: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

21

o glucuronoconjugarea probabil cea mai des icircntacirclnită datorită faptului că agentul de conjugare

nucleotidul şi enzimele implicate sunt prezente icircn majoritatea ţesuturilor şi de asemenea din cauza

varietaţii grupelor pe care acidul glucuronic le poate transfera

o sulfoconjugarea are loc de obicei icircn paralel cu glucuronoconjugarea Gruparea sulfat provine din

tioaminoacizi (metionina cisteina) şi numai icircn mică măsură din sulfat mineral

o acetilarea este conjugarea specifică compuşilor cu grupări aminice Radicalul acetil poate proveni din

oxidarea fiziologică a alcoolilor sau acizilor alifatici şi este activată de coenzima A şi de tiamină

inainte de conjugare

o glicocoloconjugarea are rol de a bloca gruparile ndashCOOH legate la un nucleu aromatic fie direct fie

prin intermediul unei catene laterale

Eliminarea toxicelor reprezintă icircndepărtarea din sacircnge limfă lichid interstiţial celule ţesuturi a

substanţelor toxice şisau a metaboliţilor polari şi ionizaţi Căile de eliminare sunt renală digestivă

pulmonară transcutanată fanere glande sudoripare glanda mamară etc

Indicatorul biologic de expunere (biomarker de expunere) este o substanţă sau metabolitul

acesteia sau produsul unei interacţiuni şi care este măsurat icircntr-un compartiment sau un fluid din organism

II3 Toxicodinamie

Toxicodinamia este ansamblul fenonomenelor biochimice chimice şi fizice care au loc icircn urma

interacţiunii toxic-organism Efectele nocive ale toxicilor se resimt la nivel de ţesut organ aparat sistem Cu

excepţia unor toxici care acţionează prin distrugerea tuturor ţesuturilor efectul majoritaţii toxicilor predomină

asupra unui anumit ţesut (organ)ţintardquo pentru care are afinitate crescuta

Indicator biologic de răspuns al organismului orice modificare reversibilă sau ireversibilă a

structurii ori funcţiei unui organ aparat sau a organismului icircn ansamblu lui obiectivizată prin simptom

sindrom entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea

la un agent din mediul de muncă

Indicator biologic de răspuns specific al organismului complexul de modificări clinice şi

paraclinice care icircn condiţii de expunere la factori de risc din mediul de muncă caracterizează ldquoboala

profesionalărdquo şisau ldquosuprasolicitareardquo

Indicatorul biologic de efect (biomarkerul de efect) este o modificare masurabilă (biochimică

structurală functională comportamentală etc) care poate fi asociată cu o afectare potenţială sau dovedită a

sănătăţii sau chiar cu boala

Indicatorul biologic de susceptibilitate ( biomarkerul de susceptibilitate) este indicatorul abilitaţii

de a raspunde negativ la provocarea expunerii la chimicale Genele pot face anumiţi indivizi mai vulnerabili la

unele substanţe chimice Un exemplu de biomarker de susceptibilitate este tipul de cod genetic pentru dehidraza

acidului 6-amino levulinic o enzimă implicată in toxicitatea plumbului Biomarkeri de susceptibilitate nu sunt

utilizaţi icircn biomonitorizarea de rutină

Efectul toxic este fie o afectare vizibilă fie o scadere a performanţelor sau a unei funcţii datorate

expunerii la chimicale Toate substanţele chimice pot dauna la un anumit nivel Cacircnd o cantitate mica poate fi

daunatoare substanţa este considerată toxică Cacircnd doar cantitaţi mari de substanţă sunt daunatoare acea

substanţă este considerată relativ netoxică

Efectul toxic local (topic) este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice la

locul sau icircn zona contactului organismului cu acestea Acest loc poate fi pielea membranele mucoase tractul

respirator sistemul gastrointestinal ochii etc Exemple de substanţe cu acţiune toxică locală sunt acizii tari şi

hidroxizii alcalini

Efectul toxic sistemic este efectul toxic apărut icircn urma expunerii la unele substanţe chimice icircn ţesuturi

la distanţă de caleapoarta de absorbţie

Efectul toxic acut este efectul toxic produs de substanţe chimice ca rezultat al unei singure expuneri

sau a mai multor expuneri icircntr-o perioadă scurtă de timp ( de obicei mai putin de 24 de ore)

Efectul toxic cronic este efectul toxic produs de substanţe chimice ca urmare a expunerii repetate

adeseori la nivele scazute pe o perioada lunga de timp ( luni ani) Potenţialul unei substanţe de a cauza efecte

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 23: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

22

cronice asupra sănătăţii ( cum ar fi un organ ţintă cancer sau efecte asupra funcţiei de reproducere etc) poate fi

studiat icircn populaţie (studiile epidemiologice) pe animale de laborator sau icircn unele cazuri pe linii celulare

specifice

Efectele toxice combinate ale două sau mai multor substanţe date simultan pot produce un răspuns

care poate fi icircnsumarea efectelor individuale (efect aditiv) sau efecte mai mari sau mai mici decacirct suma

efectelor individuale

Efectul aditiv apare cacircnd efectul combinat a doua substanţe chimice este egal cu suma efectelor

fiecarei substanţe chimice

Efectul sinergic apare cacircnd efectele combinate a doua substanţe sunt mai mari decacirct suma efectelor

celor doua substanţe individuale De exemplu atacirct tetraclorura de carbon cacirct şi etanolul sunt compuşi

hepatotoxici icircnsa combinaţia lor produce afectari hepatice mai mari decat suma matematica a efectelor fiecarei

substanţe icircn parte

Potenţarea apare atunci cacircnd o substanţă care nu are un efect toxic asupra unui anumit organ sau

sistem dar prin combinaţie cu altă substanţă cu efect toxic asupra unui anumit organ sau sistem produce un efect

mult mai toxic De exemplu izopropanolul nu este un compus hepatotoxic dar cacircnd este administrat icircmpreuna

cu tetraclorura de carbon aduce un plus la hepatotoxicitatea tetraclorurii de carbon

Antagonismul apare cacircnd doua substanţe administrate icircmpreuna interferă unul icircn efectul celuilalt sau

cacircnd o substanţă inhibă acţiunea altora

Clasificarea fiziologica a raspunsurilor toxice Substanţele toxice pot fi clasificate icircn funcţie de efectele

fiziologice asupra organismului uman icircn urmatoarele categorii

iritanţi ndash cauzează inflamaţii ale pielii şi membranelor mucoase (piele ochi nas sau sistem respirator

corozivi ndash substanţe care distrug ţesutul uman

asfixianţi ndash substanţe care privează tesutul de oxigen si cauzeaza sufocare

a - inlocuitorii oxigenului din atmosferă

b - substanţe ce interferă chimic icircn absorbţia transportul sau utilizarea oxigenului

anestezici ndash depresanţi ai sistemului nervos central

chimicale care acţioneaza asupra unui organ ţintă specific

a ndash hepatotoxici ndash cauzează afectari hepatice

b ndash nefrotoxici ndash cauzează afectari renale

c ndash neurotoxici - afectează sistemul nervos

d ndash toxici hematopoietici ndash afectează componentele celulare ale sacircngelui sau

capacitatea lui de funcţionare

e ndash toxici pulmonari - iritanţi sau daunatori pentru plamacircni

f ndash toxici pentru reproducere ndash cauzează impotenţă sau sterilitate la barbaţi si femei

chimicale periculoase pentru piele ndash afectează stratul dermal al pielii ( erupţii cutanate iritaţii

degresare)

chimicale periculoase pentru ochi ndash afectează ochi sau vazul (conjunctivite afectiuni corneene)

carcinogen ndash poate provoca cancer

mutagen ndash substanţele care cauzează o modificare icircn materialul genetic al celulelor vii

teratogen ndash o substanţa care interferă cu dezvoltarea embrionară cacircnd o femeie gravidă este expusă la

aceasta

II4 Interpretarea rezultatelor determinarilor biotoxicologice

Monitorizarea biologică este disponibilă icircn mai multe tipuri de medii biologice (matrici) urină

sacircnge aer expirat salivă transpiraţie material seminal laptele matern fecale păr unghi si unele ţesuturi

Alegerea matricei depinde de

- tipul de biomarker urmărit ( de expunere de efect de susceptibilitate)

- de tipul de compus chimic ( compusul iniţial sau metabolit volatil sau nevolatil hidrofil sau hidrofob

persistent sau instabil)

In practica curentă cele mai utilizate medii biologice sunt urina sacircngele şi ocazional aerul expirat

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 24: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

23

Sacircngele poate fi utilizat pentru masurarea majoritatii substanţelor anorganice precum şi pentru

substanţele organice care sunt metabolizate puţin şi au timp de icircnjumătăţire destul de mare In plus

determinarea substanţei nemodificate icircn sacircnge poate avea o specificitate mai mare decacirct determinarea

metaboliţilor ei icircn urină Analizele se pot efectua pe sacircnge total plasmă ser sau eritrocite

Urina se utilizează pentru monitorizarea metaboliţilor solubili icircn apă ai compuşilor organici şi pentru

unele substanţe anorganice (metale) Urina este uşor de colectat procedura este neinvazivă şi se poate colecta

un volum mare In cazul expunerii la substanţe cu timp biologic de icircnjumătăţire scurt sau cacircnd sunt fluctuaţii icircn

concentraţiile din aer nivelul metaboliţilor icircn urina recoltată la sfacircrşitul schimbului de lucru este de obicei un

indicator mai bun al expunerii din timpul schimbului decacirct concentraţia substanţei nemodificate icircn aerul expirat

sau icircn probele de sacircnge

Determinarea creatininei urinare şisau a densitatii sunt oportune pentru a exclude probele foarte diluate sau

foarte concentrate In biomonitorizare se pot folosi probe de urină care au concentraţia creatininei gt 03 gl şi lt

30 gl sau au greutatea specifică gt 1010 şi lt 1030

Analiza aerului expirat este limitată la expunerea la compuşi organici volatili (solvenţi) Metoda este

neinvazivă dar prezintă un risc de contaminare externă icircn timpul prelevarii probei

Laptele matern şi tesutul gras sunt uneori analizate pentru evaluarea icircncărcării organismului cu

substanţe lipofilice sau a transferului de substanţe toxice la nou născut

Excreţia de chimicale prin fecale reflectă nivelul consumului oral şi prezintă un interes redus pentru

monitorizarea ocupaţională

Parul şi unghile sunt uneori utilizate pentru evaluarea expunerii la unele metale ( plumb mercur

metalic şi arsen ) dar contaminarea externă poate denatura rezultatele

Tot datorită contaminarii externe sunt puţin utilizate ca medii biologice pentru monitorizarea biologică a

expusilor profesional transpiraţia sputa sau saliva

Determinarea icircn organe sau ţesuturi (de exemplu concentraţia plumbului icircn oase sau a cadmiului icircn

ficat şi rinichi) se utilizează mai ales icircn studii de cercetare

Momentul prelevarii probelor de sacircnge şisau urină depinde de relaţia dintre timpul de icircnjumătăţire

a unei substanţe icircn sacircnge sau urină şi strategia de prelevare Această relaţie este prezentata in tabelul urmator

Timpul de icircnjumătăţire Perioada optima de prelevare

lt 2 ore Timp de icircnjumătăţire prea scurt pentru o monitorizare potrivită

2 ndash 10 ore Sfacircrşitul schimbului de lucru sau icircnceputul urmatorului

10 ndash 100 ore Sfacircrşitul schimbului sfacircrşitul săptămănii de lucru

gt 100 ore Timpul de prelevare nu este critic

Testele selective includ majoritatea testelor utilizate icircn mod curent icircn medicina ocupaţională ( fie

determinarea substanţei nemodificate fie determinarea metaboliţilor ) Substanţa nemodificată este masurată

icircn mediul biologic icircn urmatoarele situaţii

- cacircnd substanţa nu suferă procesul de biotransformare (cazul majoritaţii substanţelor anorganice)

- cacircnd substanţa este puţin metabolizată

- cacircnd expunerea este prea mică pentru ca o cantitate semnificativă de metabolit sa fie produsă

- cacircnd se cere un grad mai mare de specificitate Determinarea substanţelor chimice nemodificate poate

avea o mai mare specificitate decacirct aceea a unui metabolit care poate fi comun mai multor substanţe

Majoritatea substanţelor chimice organice sunt metabolizate rapid la compuşi mai solubili şi care sunt

uşor extractibili prin bilă sau urină

Testele neselective sunt utilizate ca indicatori specifici de expunere la un grup de substanţeAstfel de

teste neselective sunt prezentate icircn continuare

- determinarea metaboliţilor diazopozitivi icircn urină ndash test propus pentru monitorizarea expunerii la amine

aromatice

- determinarea tioeterilor urinari ndash excreţia urinară de tioeteri este crescută icircn urma expunerii la

substanţe electrofile şi de aceea a fost propusă pentru monitorizarea expunerii profesionale la unele

substanţe cancerigene sau mutagene Determinarea tioeterilor poate fi aplicată cu succes icircn industria

cauciucului şi a anvelopelor radiale la obţinerea asfaltului la emisiile de gaze de eşapament de la

motoare Diesel icircn expunerea la compuşi alchilcloruraţi etc

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 25: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

24

- determinarea activitaţii mutagene a urinii - o activitate mutagenă ridicată a fost observată icircn urina

muncitorilor din industria caucicucului cocserii muncitorilor expuşi la epiclorhidrină anestezice şi

medicamente citostatice Ca şi icircn cazul tioterilor urinari şi icircn cazul activitaţii mutagene a urinii fumatul

este un factor important icircn creşterea acestei activitaţi

Din cauza lipsei de specificitate şi existenţa unei variabilitaţi individuale largi testele

neselective nu sunt deosebit de relevante pentru expunerea individuală totuşi cacircnd se foloseste un grup de

control adecvat ele pot fi utile pentru identificarea grupelor de risc

Exprimarea concentraţiilor icircn material biologic se face icircn mgl microgl mgg creatinină microgg

creatinină microg100 ml gl din hemoglobină microg100 ml eritrocite mmoll nmoll micromolmol creatinină

Tabelul de conversie icircntre diferite unitaţi de măsură este urmatorul

de la la Factor de conversie

mgl mmoll se imparte la masa moleculară

mmoll mgl se inmulţeste cu masa moleculară

microgl nmoll se inmulţeste cu 1000 şi se imparte la masa

moleculară

nmoll microgl se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 1000

micromoll microg100ml se inmulţeste cu masa moleculară şi se imparte

la 10

microgg creatinina micromolmol creatinina se imparte la masa moleculară şi se inmulţeste

cu 113

113 este masa moleculară a creatininei

Rezultatele testelor de monitorizare biologica pot fi interpretate icircn mai multe moduri

- interpretarea pe bază individuală acest mod de interpretare este posibil numai dacă variabilitatea inter

individuală a parametrilor este mică şi specificitatea lor este mare

- interpretarea pe bază de grup - icircn situaţia icircn care toate valorile observate sunt sub valoarea limitei

biologice tolerabile se poate considera că există condiţii de munca satisfacătoare la locul de muncă

investigat Daca toate sau majoritatea rezultatelor sunt peste valoarea limitei condiţiile de expunere

generală trebuie sa fie corectate

- cea de-a treia situaţie este atunci cacircnd majoritatea personalului expus poate să aibă valori sub nivelul de

limită biologică dar cacircţiva pot avea valori anormal de mari In această situaţie pot fi doua interpretări

a fie subiecţii cu valori mari desfaşoară activităţi care-i expun la nivele superioare de noxă icircn

care caz se pot identifica categoriile de meserii pentru care condiţiile de muncă trebuie

icircmbunătăţite

b fie muncitorii desfaşoară acelaşi tip de activitaţi cu cei care au valori mai mici şi icircn acest caz

doza lor internă superioară poate rezulta din deprinderi igienice diferite

La interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont că metabolismul xenobioticelor poate fi influenţat de

factori endogeni şi exogeni Factorii endogeni pot fi genetici sau fiziologici cum ar fi vacircrsta sexul şi starea de

sanatate (de exemplu insuficienţa hepatică poate fi asociată cu o biotransformare scazută a xenobioticelor icircn

timp ce afecţiunile renale pot tulbura eliminarea acestor substanţe icircn urină)

Dintre factorii exogeni un rol important icircn biotransformarea substanţelor chimice o au alcoolul şi

fumatul

Buletin de analize biotoxicologice - Un model de buletin individual poate fi urmatorul

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 26: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

25

Unitatea

Laborator Data

BULETIN DE ANALIZE BIOTOXICOLOGICE

nrhelliphelliphellip

Nume si prenume Varsta Sex

Analiza Valoare Valoare limita biologica Observatii

Sef laborator Intocmit

II5 Aspecte etice

In monitorizarea biologică oamenii sunt folosiţi ca un integrator de expunere Aspectele etice trebuie

să primească o mare atenţie In particular procedeul de investigare trebuie să fie fără riscuri pentru sanatate O

informare corectă trebuie făcută subiecţilor icircnainte şi după monitorizare Rezultatele biomonitorizarii

individuale sunt date medicale şi trebuie manipulate icircn consecinţă

International Commission of Occupational Health a emis in 1992 International Code of Ethics for

Occupational Health Professionals icircn care se precizeaza urmatoarelerdquo testele biologice şi alte investigaţii

trebuie să fie alese din punct de vedere al validitaţii lor pentru protecţia sănătăţii muncitorului afectat cu

respectarea atentă a sensibilitaţii specificitaţii şi valorii lor predictive Nu trebuie utilizate teste care nu sunt

demne de icircncredere sau care nu au o valoare predictivă suficientă icircn relaţie cu necesitaţile investigaţieirdquo

Principiile generale ale acestui document sunt

- biomonitorizarea nu trebuie să fie folosită pentru scopuri de asigurare

- datele actuale referitoare la biomarkeri de susceptibilitate nu justifică discriminarea la angajare a

persoanelor afectate

- icircn biomonitorizare prioritate trebuie să o aibă testele neinvazive (urina) şi uşor de colectat (spot) In

aceste cazuri de obicei consimţămacircntul informat nu este necesar pentru procedurile de rutină cacircnd se

utilizează biomarkeri validaţi

- testele invazive sau testele care prezintă un risc pentru sanatate necesită o analiză risc ndash

beneficiu şi consimţămacircntul informat al muncitorului

III PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

III1 Noţiuni generale de psihologia muncii şi organizaţională

Psihologia Muncii se referă la activitatea de muncă a oamenilor adică la modul icircn care oamenii fac

faţă sarcinilor care le revin icircn contexte ocupaţionale Oamenii sunt văzuţi ca lucrători care (icircn mod individual

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 27: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

26

sau icircmpreună cu alţii) icircndeplinesc sarcini ce sunt componente ale proceselor de muncă din organizaţie Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum sarcini mediu de muncă performanţă

eroare efort solicitare oboseală stres ocupaţional proiectarea sarcinilor şi a posturilor proiectarea

instrumentelor tehnologie ergonomie etc

De asemenea psihologia muncii se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie icircn special la acele

aspecte pe care le numim de obicei bdquomecanică de resurse umanerdquo adică la acele aspecte care trebuie să

funcţioneze necontenit ca servicii de resurse umane pentru ca organizaţia să poată funcţiona Subiecte

importante din acest punct de vedere sunt legate de concepte precum cunoştinţe aptitudini deprinderi şi

competenţe analiza muncii analiza posturilor recrutare şi selecţie de personal evaluarea performanţelor

profesionale managementul performanţei formarea profesională şi trainingul dezvoltarea competenţelor etc

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sisteme

socio-tehnice pe care le numim organizaţii Psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi

organizaţie adică icircntre membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două entităţi

Subiecte importante pentru această abordare sunt procese de alegere făcute de indivizi şi de

organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de

bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare luarea deciziilor putere conducere participare

conflict structură organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi

interorganizaţionale etc

III2 De ce examinare psihologica

Icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare (Legea nr 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii icircn

muncă HG 3552007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011) icircn vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate icircn muncă şi pentru prevenirea accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale ldquoangajatorii au obligaţia să angajeze numai persoane care icircn urma

examenului medical şi după caz a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care

urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi după caz controlul psihologic periodic

ulterior angajăriirdquo (Legea 3192006 art13 lit j)

Obligativitatea angajatului de a lua parte la examinare este stabilită explicit prin legislaţia din Romacircnia

care prevede (HG 3552007 art 39) faptul că ldquolucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de muncă conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii

cu acordul angajatoruluirdquo

Testarea psihologică a aptitudinilor icircn muncă se face potrivit prevederilor anexei nr 1

Examinarea se realizează icircn multe ţări din lume icircn multe nefiind obligatorie iar icircn altele precum Romacircnia fiind

stabilită ca obligatorie icircn anumite cazuri conform fişelor din lege

Cercetările demonstrează că accidentele de muncă şi aptitudinea de a realiza o activitate fără riscuri

inacceptabile sunt mai degrabă prezise de condiţiile de securitate de la locul de muncă decacirct de caracteristici ale

persoanelor evaluate Cu alte cuvinte pentru a proteja angajaţii şi alte persoane este mai important să existe

condiţii şi proceduri de siguranţă implementate la locul de muncă decacirct să realizăm EPCM pe considerente

psihologice

III3 Acte normative din domeniul psihologiei

Legea 532003 ldquoCodul munciirdquo este legea care vizează totalitatea profesiilor din Romania

Legea nr 213 din 27 mai 2004 este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberă practică precum şi infiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor

din Romania Ea a fost publicată in Monitorul Oficial nr 492 din data 06012004

Hotarărea nr 7882005 pentru aprobarea Normelelor metodologice de aplicare a Legii nr 2132004

Legea nr 3192007 securităţii şi sănătăţii icircn muncă

Hotăracircrea nr 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

modificată şi completată prin HG 11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii

lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli

profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă

precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 28: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

27

Serviciile de psihologia muncii fac parte din serviciile medicale profilactice conform art8 lit4 şi se

efectuează potrivit prevederilor anexei nr1 din HG 3552007

Testarea psihologică completează investigaţiile medicale solicitate de medicul de medicina muncii pentru

intocmirea fişei de aptitudini pentru fiecare dintre angajaţii companiei

Competenţele profesionale ale psihologilor icircn specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt

in functie de treapta de specializare conform art25 din normele privind competenţele profesionale in profesia

de psiholog

III4 Tipuri de evaluări psihologice

Există mai multe tipuri de evaluări psihologice situaţii icircn care evaluarea psihologică este recomandată

prin legeInainte de a se efectua evaluarea psihologică se realizează un interviu de anamneză a persoanei

Persoana evaluată are dreptul de a fi informată despre scopul evaluării şi de a fi informată icircn

detaliu despre rezultatele evaluării Persoana evaluată are dreptul la confidenţialitate

Confidenţialitatea se referă la istoricul medical al persoanei evaluate şi la toate detaliile evaluării

acest lucru spune că angajatorului nu icirci este permis accesul decacirct la rezultatul evaluării psihologice exprimate

printr-un aviz psihologic şi că el are acces la un raport de evaluare psihologică numai dacă persoana evaluată şi-

a exprimat icircn scris acordul icircn acest sens

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului Pentru parcurgerea ei nu trebuie

să existe o reglementare legală expresă deoarece orice angajator icircşi doreşte angajaţi capabili să aducă

plusvaloare companiei sale

Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii acest tip de evaluare este

obligatoriu doar pentru anumite categorii socioprofesionale (cele descrise in Anexa 1 din HG

3552007)Rămane la latitudinea medicului de medicina muncii să decidă dacă persoana care doreşte să ocupe

un anumit post o anumită funcţie va efectua şi un examen psihologic chiar dacă legislaţia nu o impune (HG

355 2007)

Evaluările psiho-aptitudinale periodice (obligatorie pentru categoriile profesionale definite in Anexa

1 din HG 355 2007 ca parte a examenului medical la angajare) se pot realiza la diferite intervale de timp

bianual anual la interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului

de recomandarea medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru

meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei (la latitudinea medicului specialist de medicina muncii

şi icircn acord cu HG 355 2007) este o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de

recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională (la latitudinea medicului specialist de

medicina muncii şi in acord cu HG 355 2007) este o etapă importantă icircn procesul de creştere icircn carieră a unui

angajat

Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta la racircndul său trebuie să

fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn urma unei asemeni

evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-şi supune subalternul

la un salt profesional sau nu Să nu uităm că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit şi la

timpul potrivit

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Examenul evaluarea psihologică ca partea a demersului coordonat de medicul specialist de

medicina muncii (in acord cu HG 3552007) se finalizează cu acordarea avizului psihologic

Avizul psihologic eliberat icircn urma evaluării icircn cadrul procesului de recrutare şi selecţie de personal ca

şi cel eliberat cu prilejul examenului anual de medicina muncii trebuie să aibă formatul impus prin Hotărarea

Comitetului Director al CPR Nr 1 din 10 martie 2006 publicată icircn Monitorului Oficial al Romacircniei Partea I

Nr 112 14II2007 Anexa 2 pg 15

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 29: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

28

Conform structurii impuse avizul cuprinde

- datele persoanei examinate

- data evaluării

- temeiul juridic in baza căruia se realizează serviciul de evaluare psihologică (contract prestări servicii

contract individual de muncă)

- motivul examinării (angajare ex periodic etc)

- concluziile examinării (apt psihologic pentru inapt psihologic pentru alte concluzii)

- observaţii

- recomandări

Un model de aviz psihologic este prezentat mai jos

Conform art3 alin1 din Dispozitia nr12012 a Colegiului Psihologilor din Romacircnia publicată icircn

MOfnr94 din 6022012 ldquodocumentele şi actele profesionale (hellip) se securizează prin aplicarea icircn mod

obligatoriu a timbrelor profesionalerdquo potrivit anexei nr 4 care face parte integrantă din prezenta dispoziţie

Prin act profesional conform art3 alin 2 ldquo se intelege toate actele emise de catre psiholog ca rezultat

al activitaţii sale profesionale icircn urmatoarele forme aviz psihologic raport de evaluare psihologică raport de

expertiză psihologică proces-verbal privind finalizarea activitaţii psihologice precum şi orice altă formă prin

care se atestă concluziile unei intervenţii psihologicerdquo

Raportul psihologic include următoarele informaţii

- date pentru identificarea persoanei evaluate (numele data naşterii data stabilirii psihodiagnosticului)

- numele psihologului care a icircntocmit raportul psihologic

- informaţii despre mediul icircn care persoana evaluată trăieşte şi icircşi desfăşoară activitatea (familie loc de

muncă)

- observaţii efectuate de psiholog asupra comportamentului persoanei evaluate

- informaţii culese de psiholog despre persoana evaluată prin interviuri (cu persoana evaluată cu

membrii familiei acesteia sau cu alte persoane)

- rezultatele obţinute de persoana evaluată la diverse teste

- interpretarea rezultatelor evaluărilor

- recomandări

Raportul prezintă rezultatele persoanei la teste icircmpreună cu scurte explicaţii privind semnificaţia

acestora

Pentru a fi util raportul psihologic trebuie să fie redactat pe icircnţelesul celui căruia i se adresează

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 30: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

29

Termenii psihologici folosiţi trebuie să fie explicaţi iar rezultatele observaţiilor şi scorurile obţinute de

persoana evaluată la diverse probe trebuie să fie interpretare nu doar comunicate sub formă brută

III 5 Instrumente de evaluare utilizate in psihologie

Scalele de evaluare sunt instrumente pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment) de către un evaluator

O scală de evaluare conţine trei tipuri de informaţii

- indicaţii pentru evaluator cu privire la modul icircn care trebuie să utilizeze scala

- denumirea caracteristicii evaluate uneori icircnsoţită de o definiţie şisau de o descriere a ei

- un standard prin care se evaluează caracteristica vizată

Chestionarul este un ansamblu de icircntrebări scrise sauşi imagini (desene fotografii) alese şi aranjate

astfel icircncacirct să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată care au rolul de a determina din partea celui

care răspunde un comportament verbal sau non-verbal ce se icircnregistrează icircn scris

Testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice Testul constă din una sau mai multe

probe Fiecare probă solicită icircndeplinirea unei sarcini aceeaşi pentru toţi subiecţii

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive (teste de aptitudini teste de cunostinţe)

B Teste non-cognitive (chestionare de personalitate teste proiective teste obiective de personalitate)

Pe baza acestor teste se realizează intervenţii specifice icircn selecţia consilierea şi orientarea ocupaţională şi

profesională

A Teste de evaluare a aptitudinilor cognitive

Raţionament analitic

Transfer analogic

Inhibiţie cognitive si memorie de scurtă durată

Memoria de lucru

Comurarea atenţiei

Testul de vocabular

Testul de intelegere a textelor

Rationament matematic

Calcul matematic

Constanţa formei

Perceperea detaliilor

Analiza perceptuală complexă

Orientare spaţială

Imagini mintale ndash transformări

Generare de imagini

Abilităţi funcţionăreşti

Timp de reacţie simplu

Timp de reacţie icircn alegeri

Timp de reacţie icircn accesarea memoriei

Capacitate decizională

Capacitate organizatorică

B Teste de personalitate si interese

Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite

caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ

Conform opiniei lui G W Allport o trăsătură de personalitate apare prin repetarea anumitor

comportamente icircn acord cu o motivaţie internă comportamente care sunt valorizate prin ele icircnsele (motivaţie

intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc subiectului (motivaţie extrinsecă)

Identificarea trăsăturilor de personalitate se poate realiza cu ajutorul inventarelortestelor de

personalitate instrumente realizate prin compararea datelor obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi

izolarea prin mijloace statistice a caracteristicilor comune a modurilor tipice de a reacţiona

Un chestionar de personalitate este compus din una sau mai multe scale Exemple de scale

- Extroversiune

- Amabilitate

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 31: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

30

- Conştiinciozitate

- Stabilitate emotională

- Autonomie

In demersul de evaluare psihologică nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile pe care le pun icircn

evidenţă instrumentele psihologice (trăsături de personalitate) sunt nişte ldquoconstructerdquo ldquoeticheterdquo lingvistice

prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor individuale ale atitudinilor generale sau ale

expresiilor comportamentale

Aceasta ne obligă la multe prudenţă icircn interpretarea rezultatelor şi la coroborarea datelor obţinute prin

mai multe instrumente sau cu ajutorul altor metode (observaţie interviu proba situaţionale etc)

In evaluarea psihologică a realităţii unei firmeinstituţii trebuie să ţinem cont de natura dimensiunilor ce

urmează a fi evaluate Aceasta pentru că icircn construirea designului de investigaţie psihologică icircn funcţie de

scopul analizei dimensiunile vizate şi metodologia de investigaţie pot fi diferite Dacă scopul este selectarea

unor persoane pe baza potenţialului lor aptitudinal sau investigarea trăsăturilor de personalitate icircn relaţie directă

cu performanţa ponderea cea mai mare poate fi acordată instrumentelor standardizate de tipul testelor

inventarelor de personalitate

Situaţia se va schimba dacă demersul investigativ vizează mai degrabă o analiză a climatului

socioprofesional situaţie icircn care o pondere mai mare vor avea instrumentele vizand aspectele atitudinale

(bdquoatitudinea faţă de muncărdquo bdquodominante motivaţionalerdquo bdquosatisfacţie profesionalărdquo etc)

Orice test psihologic trebuie să fie icircnsoţit de reguli de utilizare adică să fie standardizat Aceste reguli

care asigură similaritatea condiţiilor de testare pentru toţi subiecţii se referă la

conţinutul testului comportamentele măsurate de test să fie aceleaşi pentru toţi subiecţii sau icircn cazul

cacircnd itemii sunt generaţi aleator de calculator cacirct mai asemănătoare icircntre ele

condiţiile de administrare instrucţiunile date icircn legătură cu sarcinile pe care le au de icircndeplinit să fie

aceleaşi pentru toţi subiecţii

modul de evaluare a răspunsurilor procedurile aplicate pentru calculul scorurilor să nu permită decacirct

o intervenţie redusă a subiectivităţii examinatorului astfel icircncacirct dacă aceleaşi răspunsuri sunt evaluate

de mai mulţi examinatori scorurile rezultate să fie egale sau foarte apropiate icircntre ele

modul de interpretare a rezultatelor obţinute de subiecţi pentru doi subiecţi care fac parte din aceeaşi

populaţie şi au scoruri egale la test interpretarea rezultatelor să fie aceeaşi

Recrutarea si selectia de personal

Componenta de evaluare şi selecţie de personal cuprinde

Instrumente de descriere şi modificare ale cerinţelor psihologice ale postului de muncă

Profile ocupaţionale

Teste de evaluare a abilităţilor cognitive

Chestionare de evaluare a intereselor profesionale

Instrumente de potrivire post-persoană

Instrumente de ierarhizare persoană-persoană pentru un numit post

Inventare de personlitate

Organizatiile au nevoie de oameni oamenii au nevoie de un loc de muncă Icircn felul acesta a aparut

necesitatea elaborarii unei proceduri cacirct mai standardizate care să facă potrivirea dintre necesarul de personal al

organizaţiilor şi orientarea oamenilor către organizaţii

Icircn acest context se urmareşte realizarea unei compatibilitaţi icircntre caracteristicile persoanei (profilul

psihologic) şi cerinţele profesiei (cerintele postului) pe care şi-a ales-o

Această compatibilitate asigură eficienţa persoanei icircn realizarea activităţilor sale de muncă

Icircntr-o viziune modernă a managementului centrat icircn jurul noţiunii de capital uman selecţia de personal este

vazută ca o piatra de temelie a politicii legată de achiziţionarea şi acumularea capitalului uman

Selecţia de personal poate fi definită ca o activitate organizaţională orientată pe alegerea omenilor

pentru icircndeplinirea unor activităţi cerute de posturile de muncă

Metodele selecţiei pe bază de competenţe sunt construite icircn funcţie de următoarele ipoteze cu cacirct potrivirea este

mai mare icircntre cerinţele locului de muncă şi competenţele celui care deţine postul cu atacirct performanţa şi

satisfacţia icircn muncă vor fi mai mari

O corespondenţă de succes persoană - loc de muncă depinde de

1 evaluarea profesională a competenţelor individuale (profilul persoanei)

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 32: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

31

2 stabilirea corectă a competenţei cerute (cerintele postului profilul postului)

3 stabilirea metodei de potrivire (matching) icircntre persoană şi post

Ideea selecţiei profesionale este una bazată pe considerente economice dacă un candidat care este

angajat pe un anumit post de muncă se dovedeste nepotrivit pe termen lung duce la pierderi substanţiale

exprimabile inclusiv icircn bani Selecţia de azi are consecinţe pe termen lung icircnseamnă o investiţie icircn calitatea

resurselor umane

Icircntrucacirct obiectivul selecţiei de personal este să asigure un nivel ridicat de performanţă al angajaţilor

predicţia este o funcţie crucială pe care trebuie să o realizeze orice procedură de selecţie

Recrutarea şi selecţia profesională au la bază predicţia succesului profesional predictie care poate fi

realizată cu ajutorul a diferite tehnici ştiintific fundamentate Prezicerea eficienţei icircnsă nu are metode absolut

perfecte O serie de statistici relevă care sunt metodele cele mai des folosite icircn domeniul psihologiei muncii şi

care este puterea predictivă a fiecareia icircn prezicerea unor performanţe ulterioare

Procesul de selecţie cuprinde icircn mod obişnuit următorii paşi

- recrutarea constă icircn atragerea unui numar mare de posibili candidaţi printr-o varietate de surse

anunţuri icircn ziare agenţii de recrutare şcoli facultăti etc

- preselecţia reprezintă compararea informaţiilor despre candidaţi cu cerinţele critice ale postului In

această fază se utilizează CV-urile scrisorile de intenţie testele psihologice (aptitudinale de personalitate de

interese profesionale) Se dau informaţii despre organizaţie şi postul de muncă

- interviul de selecţie determină icircn ce masură candidaţii care au trecut de etapa preselecţiei icircndeplinesc

cerinţele extinse ale organizaţiei (aprofundarea evaluarii) Se investighează amanunţit trecutul fiecarei persoane

icircn ceea ce priveste experienţa cunostinţele şi interesele pentru a cunoaşte capacitatea persoanei de a icircndeplini

munca specifică postului

Rezultatul este recomandarea sau refuzarea angajarii

- compararea şi ierarhizarea oferă posibilitatea mai multor intervievatori de a verifica şi compara

recomandările de angajare date şi motivele pe care s-au bazat cacircnd au facut aceste recomandări icircn etapa

anterioara Rezultatul este ierarhizarea candidaţilor

- oferta de muncă este facută celui mai potrivit candidat

- verificarea referinţelor ajută la stabilirea veridicităţii informaţiilor oferite de candidaţi

Dacă referinţele sunt nesatisfăcătoare atunci oferta de muncă poate fi retrasă

- examinarea fizică reprezintă verificarea capacităţii de a depune efort fizic necesar icircn unele posturi

- angajarea este finalitatea procesului de selecţie şi este urmată de demararea procedurilor formale de

angajare

Pentru a face selecţie icircn primul racircnd avem nevoie de o populaţie de potenţiali candidaţi Icircn acest

context selecţia propriu zisă este precedată de etapa recrutării Icircn locurile unde piaţa forţei de muncă abundă

de oameni calificaţi şi competenţi accentul cade mai mult pe selecţie dar unde condiţiile pieţei sunt

nefavorabile (diversitatea este prea mică sau dimpotriva foarte mare) precum şi icircn cazul ocuparii unor posturi

ldquopericuloaserdquo este necesara căutarea depistarea candidatului ldquoperfectrdquo

Recrutarea personalului este demersul prin care se asigură ldquomateria primardquo pentru selecţia propriu zisă

Metoda cea mai folosită icircn recrutarea personalului este anunţul de angajare un canal de comunicare

icircntre organizaţii care au locuri de muncă vacante şi posibilii candidaţi de pe piaţa muncii Referinţele CV-ul

profesional şi scrisoarea de intenţie formularul de angajare (aplicaţie) sunt alte elemente specifice recrutării de

personal prin care se urmareşte culegerea unor informaţii primare relevante despre candidat

III6 Notiuni de psihologia muncii

Accidentul de muncă reprezintă un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii

şi avacircnd drept consecinţe pagube materiale şi victime umane

Activitatea profesională este un comportament acional desfasurat intr-unul din sectoarele existenţei

sociale (industrie agricultură transporturi comerţ) care reprezintă principalul venit al individului care nu

presupune icircn mod obligatoriu o calificare profesională poate să nu fie organizată şi poate să se desfăşoare fără

caracter permanent

Ambianţa psihosocială a muncii reprezintă totalitatea fenomenelor psihosociale determinate de

munca icircn comun a unui număr de persoane icircn care se desfăşoară activităţi de producţie

Anamneza (metoda biografică) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalităţii

subiectului dar şi la explicarea comportamentului actual al acestuia vizează stracircngerea informaţiilor despre

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 33: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

32

principalele evenimente trăite de individ icircn existena sa despre relaţiile şi semnificaţia lor icircn vederea cunoaşterii

bdquoistoriei personaleldquo a subiectului

Apt pentru muncă desemnează o stare a individului (fizică mentală motivaţională emoţională

comportamentală) icircn care acesta este capabil de a desfăsura sarcinile de muncă atribuite icircntr-o manieră care nu

compromite sau pune icircn pericol sănătatea și siguranţa sa sau a altor persoane

Aptitudinile sunt icircnsusiri fizice şipsihice cu un anumit grad de dezvoltare bazate pe predispoziţii

ereditare care se formează şi se dezvoltă icircn cursul unei activităţi şi care condiţionează performanţa şi succesul

icircn muncă

Atitudinile sunt stări de pregătire mentală şi morală facilitate prin experienţă şi care dinamizează şi

direcţionează comportamentul persoanei icircn diferite situaţii prin componentele cognitive si afective

Burnout-ul reprezintă sindromul de epuizare emoţională depersonalizare şi scadere a satisfacţiei

profesionale constituie faza finală a dezadaptării datorată unui dezechilibru indelungat icircntre cerinţe şi resurse

Capacitatea de muncă reprezintă capacitatea lucrătorului icircn prezent si icircn viitorul apropiat de a

executa sarcinile de muncă icircn raport cu exigenţele activităţii și icircn funcţie de resursele sale mentale și de starea de

sănătate

Caracterul este o formaţiune superioară la structurarea căreia contribuie trebuinţele umane motivele

sentimentele superioare convingerile morale aspiraţiile şi idealul icircn ultimă instanţă concepţia despre lume şi

viaţă

Cariera este o succesiune de posturi activităţi planificate sau nu implicacircnd elemente de avansare

angajare şi dezvoltare personală de-a lungul unei perioade definite de timp care se dezvoltă prin interacţiunea

dintre aptitudinile existente dorinţa de realizare profesională şi experienţa icircn muncă pe care o furnizează

instituţia

Chech-list-ul (lista de control) conţine seturi de icircntrebări cu ajutorul cărora se evaluează gradul de

adecvare a sistemului sistem-om-maşină-mediu la anumite criterii Se utilizează pentru proiectarea

echipamentelor sau a activităţii pe post Cuprinde informaţii despre mediul fizic de muncă (temperatură

iluminat zgomot vibraţii) echipamentul tehnic (denumire amplasare număr) fazele şi operaţiile de muncă

solicitările fizice icircn timpul muncii solicitările psihice icircn timpul muncii riscul de apariţie a bolilor profesionale

riscul accidentelor de muncă regimul de lucru (program ore de lucru muncă icircn schimburi pauzele relaţiile

ierarhice şi de colaborare)

Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de icircntrebări scrise sau imagini grafice cu

funcţie de stimuli icircn raport cu ipotezele cercetării care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin

autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmează a fi

icircnregistrat icircn scris chestionarul necesită o deosebită atenţie atacirct faţă de conţinutul icircntrebărilor cacirct şi faţă de

tipul forma şi ordinea lor

Coachingul este o metodă de icircmbunătăţire a performanţelor pe post prin icircncurajarea angajatului să-şi

asume responsabilitatea pentru propriile decizii şi performanţe şi icircn timpul cărora angajatul este tratat de către

şeful ierarhic ca un partener icircn atingerea obiectivelor

Colectivul de muncă reprezintă grupul constituit icircn vederea desfăşurării unei activităţi de muncă ce

presupune informarea coordonarea eforturilor membrilor cooperare icircntre aceştia

Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj icircntr-un anumit context situaţional (spatio-temporal

socio-cultural psihologic) de la un emiţător către un receptor prin intermediul unui canal de comunicare

mesajul fiind transmis sub forma unui cod care face descifrabil mesajul

Conatie este un termen utilizat cu sensul de bdquoefort de voinţă Aspectele conative (sau voliţionale) ale

unei persoane legate de motivaţii şi de pulsiuni constituie fundamentele afectivităţii le putem aprecia calitativ

datorită tehnicilor proiective

Coping-ul mai mult decat o simpla reacţie la stres reprezinta o strategie multidimensională de control

a cărei finalitate este schimbarea fie a situaţiei fie a aprecierii subiective

Creativitatea este potenţialul individual sau colectiv de a crea şi inventa care reflectă unitatea dintre

factorii interni şi externi ce au ca efect realizarea unui produs original şi cu utilitate socială

Delegarea sarcinilor este o metodă de pregătire profesională prin care un angajat icircşi poate icircnsusi noi

deprinderi şi cunoştinţe profesionale primind de la şeful ierarhic unele responsabilităţi

Denumirea postului de munca este luată din nomenclatorul naţional al profesiilor poziţia icircn COR

apare sub forma unui număr de identificare fiind utilă icircn adoptarea unor strategii unitare privind ocupaţiile

existente

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 34: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

33

Descrierea postului (Job description) se concentrează asupra postului icircn sine şi oferă informaţii

privind denumirea postului localizarea postului icircn structura instituţiei obiectivele postului nivelul ierarhic

superiorul direct relaţii organizatorice sarcinile cheie autoritatea acordată marja de autonomie limitele de

competenţă icircndatoririle şi responsabilităţile aferente postului condiţiile generale de muncă

Distres-ul reprezintă reacţia negativă a organismului la factori perturbatori Este o stare de stres

validată printr-o reacţie cortizolică

Ergonomia cognitivă studiază procesele mentale precum percepţia memoria raţionamentul şi

răspunsurile motorii de modul cum afectează acestea interacţiunile dintre oameni şi elemente ale sistemului

suprasolicitarea mintalăintelectuală luarea deciziilor performanţe excepţionale legate de talent interacţiunea

calculator-om icircncrederea icircn angajat stresul ca urmare a muncii şi pregătirii după cum acestea se raportează la

legătura dintre angajat şi structura sistemului

Ergonomia este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem dar şi

riscurile presupuse de practicarea profesiei aplică teorii principii informaţii sau cunoştinţe şi metode de design

pentru a optimiza starea de bine a oamenilor icircn timpul muncii precum şi a asigura performanţa icircn ansamblu a

sistemului angajat-loc de muncă

Ergonomia organizaţională se ocupă cu optimizarea sistemelor sociotehnologice incluzacircnd

structurile lor organizatorice reguli şi procese comunicarea administrarea resurselor icircn echipă design-ul sau

structura slujbei structura orelor de muncă munca icircn echipă schema de participare ergonomia comunităţii

munca icircn cooperare programe noi de muncă organizarea virtuală telework şi calitatea managementului

Eroarea de norme reprezintă diferenţa icircntre acţiune şi rezultatele efective icircn raport cu un criteriu clar

şi operaţional de referintă

Eustres sau stres pozitiv are semnificaţie benefica dar poate avea efecte adverse Este o stare de stres

validata printr-o reacţie catecholaminică si mai rar cortizolică insoţitoare

Evaluarea capacitătii de muncă (ECM) sau evaluarea privind calitatea de a fi rdquoapt pentru muncărdquo

(EAM) este un proces de evaluare obiectivă a stării fizice si psihologice a unei persoane icircn relaţie cu cerinţele și

condiţiile de muncă ale unui post specific (Cowell 1986) prin care se stabilește capacitatea persoanei de a

realiza sarcinile de muncă fără un risc inacceptabil pentru propria sănătate și siguranţă sau pentru sănătatea și

siguranţa altor persoane (Floyd amp Espir 1986)

Evaluarea performanţei profesionale este o procedură formalizată prin care se determină nivelul de

icircndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi a nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare de către

angajat pe durata unei anumite perioade de timp icircn vederea aprecierii rezultatelor obinuţe şi identificării

necesităţilor de dezvoltare profesională

Evaluarea psihologică la angajare face parte din procesul de selecţie desfăşurat după recrutare şi are

rolul de a evidenţia dacă un candidat are icircntr-adevăr abilităţile aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel icircncacirct să

poată icircndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate icircn fişa postului

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii se realizează după un concediu medical prelungit sau

după unul de maternitatepaternitate

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale

ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane a unei companii

Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra icircntr-un alt departament trebuie dublată de verificarea

posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională este o etapă importantă icircn procesul de

creştere icircn carieră a unui angajat Compania icirci oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional iar acesta

la racircndul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescacircnde de performanţă din partea sa Icircn

urma unei asemenea evaluări managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare icircn luarea hotăracircrii de a-

şi supune subalternul la un salt profesional sau nu

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele

sale să fie continuu optimizate Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că

reprezintă o parte importantă din ea că participă activ la viaţa şi la creşterea ei Un angajator nu trebuie să

piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua interesele aspiraţiile se schimbă şi drept

urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite Pentru a avea informaţii

despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare oferindu-ne suportul

decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă de

nivelul de adaptare la cerinţele crescacircnde a postului sau a funcţiei pe care o ocupă

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 35: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

34

Evaluările psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp bianual anual la

interval de doi sau trei ani icircn funcţie de cerinţele locului de muncă de opţiunea angajatorului de recomandarea

medicului de medicina muncii icircnsă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile

enunţate la evaluările pentru angajare

Experimentul este metoda de cercetare psihologică şi reprezintă observarea şi măsurarea efectelor

manipulării unei variabile independente (stimul) asupra variabilei dependente (raspuns) icircntr-o situaţie icircn care

acţiunea altor factori (prezeni efectiv dar străini studiului) este redusă la minimum

Fiabilitatea umană reprezintă capacitatea unui individ a unei echipe sau a unei organizaţii umane de

a realiza o activitate de muncă icircn cadrul limitelor acceptabile ale condiţiilor date pe o anumită perioadă de timp

Fisa postului este un document elaborat icircn urma unui amplu proces de analiză ce cuprinde activităţile

cheie ale practicantului responsabilităţile acestuia contextul muncii rolul icircndeplinit de persoana icircn exercitarea

muncii Fişa postului trebuie să conţină informaţii referitoare la denumirea postului activităţi şi procedee de

muncă condiţiile mediului fizicnatural icircn care se desfăşoara munca condiţiile sociale ale muncii condiţiile de

angajare In funcţie de natura şi complexitatea postului de nivelul ierarhic la care este el amplasat fişa postului

poate fi mai amplă mai detaliată sau dimpotrivă mai condensată

Formarea profesională icircncepe la nivelul instituţiei ori de cacircte ori o persoană ocupă prin angajare

transfer promovare un nou loc de muncă şi este procesul care conduce la dezvoltarea unor capacităti noi

Incidentul de munca este un eveniment neprevăzut care icircntrerupe buna desfăşurare a activităţii de

muncă

Instrument de evaluare - cel mai frecvent folosite sunt testul psihologic chestionarul interviul

scalele de evaluare şi aparatele de măsură pentru diverse variabile fiziologice

Integrarea profesională reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale

activităţii instituţiei ale departamentului şi locului de muncă

Interviul este metoda de cercetare psihologică care permite sondarea vieţii interioare a intenţiilor

opiniilor atitudinilor intereselor convingerilor aspiraţiilor conflictelor prejudecăţilor mentalităţilor

sentimentelor valorilor statutului profesional dorinţelor aşteptărilor idealurilor etc

Job specification se referă la cerinţele umane ale postului sau calităţile care trebuie icircndeplinite de o

persoană care deţine sau urmează să ocupe un anumit post Cuprinde informaţii referitoare la calităti fizice

aptitudini şi abilităti intelectuale cerute de munca icircn postul respectiv trăsăturile sau tipul de personalitate

pregătirea necesară ocupării postului experienţă profesională (natura durata) exprimată prin vechimea icircn muncă

şi icircn specialitatea postului competenţele şi responsabilităţile cerute de post stagii de perfecţionare icircn domeniul

respective

Leadership-ul reprezintă activitatea prin care se influentează comportamentul credinţele şi

sentimentele membrilor grupului icircntr-o direcţie intentionată Un leader are abilitatea de a face oamenii să fie

multumiţi cu ceea ce fac şi ajută oamenii să simtă că munca lor ajută la atingerea scopului pe termen lung pe

care icircl are organizaţia

Măsurarea icircn psihologie - se măsoară de obicei caracteristici psihice (de exemplu atenţia fluiditatea

verbală anxietatea) şi performanţe ale persoanelor icircn diverse activităţi (de exemplu performanţa şcolară sau cea

profesională) Adesea măsurarea se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsură (chestionare teste etc)

fiecărei persoane fiindu-i atribuită ca măsură valoarea indicată de instrument (de exemplu scorul obţinut la un

test) Spre deosebire de caracteristicile fizice (lungime masă durată etc) care pot fi măsurate obiectiv şi destul

de precis cu ajutorul unor instrumente caracteristicile psihice se măsoară fie prin atribuire de valori numerice de

către diverse persoane (de exemplu prin acordarea de note şcolare de către profesori) fie prin administrarea

unor instrumente la care răspund chiar persoanele la care se face măsurarea (de pildă prin administrarea unui

test de atenţie) icircn ambele situaţii măsurile fiind afectate de subiectivitate şi destul de imprecise

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesită icircn mod obligatoriu calificare

superioară

Mobbing-ul este teroarea psihologică la locul de muncă presupune o comunicare ostilă şi lipsita de

etică iniţiata de unulmai mulţi indivizi şi direcţionată icircntr-o manieră sistematică către un individ care se află

icircntr-o situaţie de neajutorare

Monografiile profesionale sunt lucrări care trec icircn revistă condiţiile generale de desfăşurare a unei

activităţi de muncă (operaţiile de muncă echipamentul tehnic orarul de muncă condiţiile de microclimat

ritmul muncii bolile profesionale gradul de periculozitate gradul de responsabilitate etc) precum şi

recomandările şi restricţiile de natură psihologică impuse de specificul muncii persoanelor care intenţionează să

o icircnveţe şi să o practice

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 36: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

35

Motivaţia muncii este o stare internǎ dinamizatoare energizatoare şi direcţionatǎ icircn acelaşi timp care icircl

icircmpinge pe individ să-si atingă anumite scopuri Icircn procesul muncii acţionează o serie de factori motivaţionali

care influenţează comportamentul individului cum ar fi salariul trebuinţele individului nevoia de echitate icircntre

eforturi şi recompense relaţiile la locul de muncă etc

Munca reprezintă totalitatea manifestărilor umane conştiente mentale şioperaţionale prin care omul

acţionează asupra mediului asupra lui icircnsuşi şi a celorlalţi oameni icircn vederea satisfacerii trebuinţelor

intereselor aspiraţiilor realizării unor scopuri

Oboseala icircn muncă este un fenomen psihofiziologic normal care apare la oricare om sănătos icircn

principal ca efect al efortului prelungit icircn muncă se manifestă printr-un ansamblu de simptome obiective şi

subiective şi se poate remite prin odihnă obişnuită (repausul din timpul a 24 de ore sub forma somnului şi a

odihnei active realizate prin activităţi recreative) Oboseala apare atunci cacircnd capacitatea de muncă funcţională

şi capacitatea de muncă de rezervă depăşesc capacitatea de muncă potenţială

Observaţia este metodă de cercetare psihologică constă icircn urmărirea atentă intenţionată şi

icircnregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale comportamentului individului ca şi a contextului

situaţional unde acesta se produce icircn scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice

Ocupaţia este o activitate profesională sau extraprofesională caracterizată prin modalităţi acţionale bine

definite Poate avea carcter tranzitoriu sau permanent nu presupune calificare profesională putand fi insuşită

prin experienţă nu constituie o sursă permanentă de venit

Optimul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii (care rezultă din ansamblul de motivaţii ale

individului fată de muncă) care sǎ permitǎ obţinerea unor performanţe icircnalte

Organigrama este reprezentarea schematică (grafică) a structurii organizatorice a unei intreprinderi a

unei institutii a subordonării compartimentelor acestora a tipurilor de legături icircntre aceste compartimente

Orientarea profesională este procesul de transmitere de cunoştinţe despre conţinutul profesiunilor

despre exigenţele fizice senzoriale morale specifice exercitării unei profesii despre condiţiile economice

locale generale despre dinamica şi perspectivele profesiunilor

Perfecţionarea profesională se referă la icircmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale abilităţilor şi

deprinderilor existente acumularea de noi tehnici de lucru specializări pe anumite domenii de activitate

transferul icircn profesie a elementelor de noutate determinate de progresul ştiinţific şi tehnic

Pregătirea profesională este un proces de icircnvăţare instruire prin care persoanele dobacircndesc noi

cunoştinţe teoretice şi practice precum şi abilităţi şi tehnici care să le facă munca mai eficientă

Profesiunea este o activitate profesională permanentă care presupune pregatire profesională adecvată

constituie principala sursă de venit şi oferă posibilitatea realizării persoanei pe plan profesional şi social

Profilul psihologic se referă la capacităţile strict psihologice pe care trebuie să le deţină candidatul ce

aspiră la un post dintr-o organizaţie Cuprinde informaţii cu privire la cunoştinţele aptitudinile şi icircnsuşirile

personale (atributele personalităţii) necesare candidatului icircn vederea icircndeplinirii la un standard acceptabil de

performanţă a sarcinilor şi atribuţiilor specifice unui post de muncă

Profilul psihosocial al grupului de muncă este reprezentarea specifică a rezultatelor unor măsurători

făcute prin utilizarea diverselor probe pe un subiect sau pe un eşantion de subiecţi cu ajutorul cărora au fost

investigate diferite funcţiuni şi procese psihice manifestate icircn activitatea de grup

Psihograma reprezintă ansamblul icircnsuşirilor şi caracteristicilor psihice ale unui individ precum şi

gradul lor de dezvoltare la un moment dat Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste

Psihologia muncii studiază fenomenele şi particularităţile psihice implicate icircn activitatea de muncă a

omului precum şi comportamentul acestuia la locul de muncă

Psihologia organizaţională se referă la comportamentul (colectiv) al oamenilor icircn relaţie cu sistemele

socio-tehnice pe care le numim rdquoorganizaţiirdquo Oamenii sunt implicaţi icircn aceste sisteme ca rdquomembrirdquo De

asemenea psihologia organizatională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie adică icircntre membri şi

sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi Subiecte importante pentru această

abordare sunt procesele de alegere făcute de indivizi şi de organizaţii contractul psihologic nevoi şi icircmplinirea

lor implicare şi angajament satisfacţia muncii stare de bine (well-being) valori la locul de muncă comunicare

luarea deciziilor putere conducere participare cooperare conflict cultură organizaională structură

organizaţională tehnologie schimbare şi dezvoltare organizaţională relaţii intra- şi interorganizaţionale etc

Psihologul de psihologia muncii si organizaţională contributia majora a PMO este concretizată icircn

urmatoarele activităţi training motivarea angajatilor satisfactia profesională selecţia personalului

productivitatea muncii personalului aprecierea performanţelor profesionale proiectarea testelor şi

chestionarelor psihologice proiectarea condiţiilor de muncă proiectarea structurii organizaţionale

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 37: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

36

managementul stresului occupaţional proiectarea carierei profesionale studiul şi expertiza incidentelor şi

accidentelor de muncă studiul fluctuaţiei personalului elaborarea fişelor de post diagnoza organizaţională

implementarea programelor de schimbare organizatională

Psihoprofesiograma reprezintă ansamblul trăsăturilor de personalitate şi comportament ale unui

subiect necesare pentru a obţine eficientă şi randament pe un anumit post

Recrutarea de personal este ansamblul acţiunilor icircntreprinse de organizaţie care are rolul de a cǎuta şi

de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale

instituţiei şi de atragere a acestora icircn cadrul instituţiei

Recrutarea externa de personal presupune căutarea şi identificarea candidaţilor icircn afara organizaţiei

pe piaţa externa a muncii Se apelează atunci cȃnd organizaţiile sunt icircn expansiune cand se diversifică şi se

extind cȃnd se creează noi posturi sau se vacantează unele dintre cele existente pentru care icircnsă organizaţia nu

dispune de personal specializat şi competitiv

Recrutarea internă de personal presupune ocuparea posturilor vacante cu personalul existent icircn

organizaţie Recrutarea ia mai degrabă forma avansării promovării a rotării sau a transferului de la un post la

altul Se recurge mai frecvent la aceasta strategie cand organizaţiile doresc să-şi valorifice la maximum

personalul şi potenţialul de care dispun

Recrutarea ocazională de personal se organizează ori de cate ori este nevoie este preocupată de

necesităţile imediate ale organizaţiei este fluctuantă asigură necesarul de candidaţi pentru selecţie dar pierde

contactul cu piaţa muncii

Recrutarea permanentă de personal este cea care preocupă organizaţia tot timpul chiar şi atunci

cand nu există necesităţi curente de personal este preocupată de viitorul organizaţiei şi al forţei de muncă Este

icircn măsura să dispună oricand de candidaţi deoarece icircşi păstrează continuu contactul cu sursa de recrutare

menţinandu-şi o retea de solicitanţi competenţi şi calificaţi sau de candidaţi potenţiali

Reorientarea si recalificarea profesională reprezintă icircndrumarea spre noi locuri de muncă sau spre

alte profesiuni fie din cadrul aceleiaşi instituţii dacă acest lucru este posibil fie din cadrul altor instituţii icircn

scopul restabilirii echilibrului dintre om şi activitatea sa profesională implicacircnd ideea schimbării profesiunii

acestuia

Rotaţia pe posturi presupune trecerea cursantului prin mai multe posturi ale aceluiaşi departament icircn

scopul cunoaşterii icircn profunzime a activităţii respective

Satisfactia muncii este o emoţie plăcută care apare icircn urma evaluării rezultatelor obţinute la locul de

muncă

Scală de evaluare este un instrument pentru aprecierea unei caracteristici a unui obiect (persoană

lucru eveniment etc) de către un evaluator

Selecţia profesională este alegerea potrivit anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru

ocuparea unui post icircn cadrul unei instituţii organizaţii Selecţia presupune o analiză obiectivă a concordanţei

dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi posibilităţile fizice psihice şi informaţionale pe care le

prezintă solicitanţii postului

Sindromul Karoshi sau sindromul morţii din cauza muncii excesive a fost definit de japonezi

icircntrucat sunt primii care l-au experimentat Avand o cultura a muncii intens educată şi o disciplină excesivă care

a facut victime la propriu japonezii s-au trezit la cȃteva decenii după cel de-al doilea Razboi Mondial cu

numeroase cazuri de angajaţi care mor pur si simplu Elementul constant moartea survenea după perioade lungi

de lucru neintrerupt

Specialitatea reprezintă o parte a cunostinţelor aptitudinilor şi atitudinilor care dau conţinut unei

profesiuni Ea este generată de diviziunea icircn detaliu a muncii şi defineşte activitatea desfăşurată de forţa de

muncă icircn condiţiile concrete ale locurilor de muncă

Specializarea se face icircn interiorul profesiunii Uneori specializarea presupune o calificare de lungă

durată şi implică o formaţie aparte icircntrucacirct trecerea de la o specialitate la alta este aproape imposibilă

Stresul in muncă reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv icircntre cerinţele organismului şi

capacitatea sa de răspuns apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face faţa solicitărilor şi

exigenţelor profesionale Stresul nu este o boală icircn sine dar dacă este intens şi de durată poate să conducă la

aparitia unor probleme de sănătate mentală şi fizică Starea de presiune poate să icircmbunătăţească performanţele

şi să aducă o anumită satisfacţie icircn muncă prin atingerea obiectivelor urmărite Atunci cacircnd solicitările şi

presiunile depăşesc anumite limite ele conduc la stres iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi

nici pentru intreprindere

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 38: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

37

Surmenajul reprezintă faza avansată de oboseală din cauza unor eforturi prelungite icircn muncă care nu

a putut fi remisă prin odihnă obişnuită Icircnlăturarea acestei consecinţe a oboselii necesită măsuri energice ca

icircntreruperea temporară a activităţii prin concediu de odihnă sau medical schimbarea temporară sau definitivă a

locului de muncă sau chiar a profesiunii tratament medical pensionare de boală

Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalitătii cu bază fiziologică

Testele cognitive sunt probe psihometrice care măsoară procesele şi produsele activităţii mentale Ele

permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect cum sunt testele de nivel scolar sau acelea de cunostinţe tehnice

utilizate icircn vederea selecţiei profesionale măsoară performanţa maximă a individului arată ce poate să facă

persoana Din acest motiv ele sunt denumite şi teste de eficienţă

Testele de aptitudini servesc la predicţia nivelului de performanţă aşteptat pentru o persoană care va

urma un program de instruire icircntr-un anumit domeniu sau va ocupa un anumit post Ele măsoară potenţialul

persoanei şi prezic succesul pe care icircl va avea icircntr-o situaţie viitoare

Testele non-cognitive evaluează interesele atitudinile valorile motivele trăsăturile de temperament şi

alte caracteristici non-cognitive ale personalităţii sunt cunoscute şi sub numele de teste de personalitate

Testele psihologice sunt probe standardizate menite sa aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai

multor abilităţi ori trasături psihice beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile Se realizeaza

diferenţiat in funcţie de nivelul cercetat Indiferent de tipul probei validitatea fidelitatea şi sensibilitatea

acesteia răman principalii indicatori de apreciere a calitaţii unui test psihologic Cele mai folosite sunt testele de

inteligenţa chestionarele de personalitate testele de aptitudini generale şi specifice testele sociometrice testele

de interese profesionale testele de opinii şi atitudini

Violarea de norme este o deviere deliberată (intentionată) de la norme sau practici stabilite necesare

pentru a asigura funcţionarea normală protejată a unui sistem potential periculos şi a unei activităţi sigure

Workaholism-ul reprezintă dependenţa de muncă este recunoscută drept nevoia obsesiva de a munci

sau obsesia asupra serviciului cu tendinţa de tulburare obsesiv-compulsivă un tip de obsesie mai amplu legat

de ordine perfecţiune şi control icircn detrimentul flexibilităţii deschiderii şi eficienţei

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 39: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

38

BIBLIOGRAFIE

1 Antero A- Biological monitoring today and tomorrow Scand J Work Environ Health 201994

2 Aylward LL Hayes SM et al ndash Sources of variability in biomarker concentrations J Toxicol Environ

Health Part B 2014 httpdxdoiorg101080109374042013864250

3 Bernard A Lauwerys R General principles for biological monitoring of exposure to chemicals In

Biological Monitoring of Exposure to Chemicals Organic Compounds edited by MH Ho and KH Dillon

New York Wiley 1987

4 Bogathy Z - Introducere icircn psihologia muncii Timisoara Tipografia Universităţii de Vest 2002

5 Bogaacutethy Z (coord) Manual de psihologia muncii şi organizaţională Editura Polirom2004

6 Bolt H M Thier R - Biological monitoring and Biological Limit Values (BLV) The strategy of the

European Union Toxicology Letters 162 pag 119-1242006

httpwwwsciencedirectcomsciencejournal03784274162

7 Botez C Manoli M amp Pufan P (1971) ndash Selecţia şi orientarea profesională CDPT Ministrul Muncii

Bucureşti 1971

8 Branişteanu R- Recoltarea contaminanţilor chimici din aer Iasi 2003

9 Chelcea S- Experimentul icircn psihologie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982

10 Cillian de Roiste Ellen Schmitz-Felten Frans Jongeneelen Klaus Kuhl Ferenc Kudasz Dr Naacuteray Mikloacutes -

Biological monitoring (biomonitoring) - From OSHwiki 2016 - Retrieved

fromhttposhwikieuindexphptitle=Biological_monitoring_(biomonitoring)ampoldid=245822

11 Cocker JJones K Bos PMJndashBiological monitoring guidance values for chemical incidents Toxicology

Letters 231 (3) 324-327 2014 httpdxdoi101016jtoxlet201406026

12 Constantin T ndash Evaluare Psihologică a personalului Editura Polirom Iaşi 2004

13 Cotrău M şi colab ndash Toxicologie Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991

14 Dănet A F - Analiza instrumentală Ed Universitatii Bucuresti 2010

15 David J Andrew BSc PhD DABT ERT - Acute Toxicity Basic Science Published Online 15 DEC

2009 DOI 1010029780470744307gat002 Copyright copy 2009 John Wiley amp Sons Ltd All rights

reserved

16 Drexler H Goumlen T amp Schaller K H - Biological tolerance values change in a paradigm concept from

assessment of a single value to use of an average International Archives of Occupational and

Environmental Health 82 pag 139-142 2008 httpdxdoi101007s00420-008-0331-3

17 Fiserova-Bergerova V amp Vlach J - Timing of sample collection for biological monitoring of

occupational exposure The Annals of Occupational Hygiene Vol 41 pag 345-353 1997

httpdoi101093annhyg413345

18 Foa V Alessio L - Encyclopaedia of Occupational Health and Safety Cap 27 Biological Monitoring

2011 wwwilocisorgdocumentschapt27ehtm

19 Franko A - Biological monitoring of chemical exposure in the workplace First BampH Congress of

Occupational Medicine 2002 wwwzdravstvacommedradaradovifrankohtm

20 HESIS ndash Understanding Toxic Substances ndash An Introduction to Chemical Hazards in the Workplace 2008

httpswwwcdphcagovprogramshesis

21 HG 3592015 ndash Hotăracircre pentru modificarea unor acte normative din domeniul securitaţii si sănătăţii icircn

muncă Monitorul Oficial nr 3742015

22 HG 1218 2006 ndash Hotăracircre privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate icircn muncă pentru

asigurarea protecţiei lucratorilor icircmpotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici Monitorul Oficial

nr 8452006

23 HG 355 2007 ndash Hotăracircre privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată şi completată prin HG

11692011 stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru

securitate şi sănătate pentru prevenirea imbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi

nocivi chimici fizici fizico-chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi a

suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului icircn procesul de muncă

24 International Labour Office ndashEncyclopaedia of Occupational Health and Safety Geneva 1983

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 40: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

39

25 Iosif Gh Moldovan-Scholz M - Psihologia muncii Bucuresti EDP 1996

26 IUPAC- International Union of Pure and Applied Chemistry from httpwwwiupacorghomeabouthtml

27 Jakubowski M Trzcinka-Ochocka M - Biological monitoring of exposure trends and key development J

Occup Health 47 22-482005 httpwwwchecpittedu5CdocumentsExposAss

28 Jantschi LNascu HI - Chimie analitică şi instrumentală Ed AcademicPres amp AcademicDirect 2009

httploriacademicdirectorgworksf=205

29 Legea 3192006- Lege privind protecţia şi securitatea muncii ndash Monitorul Oficial nr 6462006

30 Lauwerys R Hoet P- Industrial Chemical Exposure Guidelines for Biological Monitoring Boca Raton

Lewis 2001 httpsbooksgooglerobooksisbn1566705452

31 Manini P De Palma G amp Mutti A - Exposure assessment at the workplace Implications of biological

variability Toxicology Letters pag 210-218 2007 httpdxdoi101016jtoxlet200609014

32 Manno M Viau C in collaboration with Cocker J Colosio C Lowry L Mutti A Nordberg M amp

Wang S - Biomonitoring for occupational health risk assessment (BOHRA) Toxicology Letters pag 3-

162010 httpwwwpubfactscomdetail19446015

33 Maslow A H - Motivation and Personality (editia a-II-A) New York Harper and Brothers 1970

34 Matei I ndash Biochimie Ed Matei Company 1998

35 Ministerul Sănătăţii Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Bucureşti - Caiet metodologic nr2 1987

36 Mogos G Sitcai N - Toxicologie clinică vol I Ed Medicală Bucureşti 1988

37 Moraru IIosif GH 1976 - Psihologia muncii industriale Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976

38 Neagu C Negru Msi colab ndash Aspecte generale de toxicologie industriala Metode de analiză utilizate icircn

toxicologia industrială ndash ghid ndash Ed Universitară ldquo Carol Davilardquo Bucureşti 2013

39 Neniţescu CD ndash Chimia organică Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980

40 Niculescu T - Manual de Patologie Profesională vol 1 si 2 Ed Medicală Bucureşti 1985

41 Pauncu EA - Medicina Muncii Ed Orizonturi UniversitareTimişoara 2004

42 Peteanu M - Monografii profesionale Bucuresti EDP 1971

43 Pitariu H - Psihologia selecţiei si formării profesionale Cluj Editura Dacia 1983

44 Popa I- Toxicologie Editura medicală 1987

45 Popa MD (coordonare generala) ndash Dicţionar enciclopedic vol V Ed Enciclopedică Bucureşti 2004

46 Regulamentul (CE) nr 19072006 privind icircnregistrarea evaluarea autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH) de icircnfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice de modificare a Directivei

199945CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr79393 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)

nr148894 al Comisiei precum şi a Directivei 76769CEE a Consiliului si a Directivelor 91155CEE

9367CEE 93105CE si 200021CE ale Comisiei

47 Regulamentul (CE) NR 12722008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008

privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor de modificare şi de abrogare

a Directivelor 67548CEE şi 199945CE precum şi de modificare a Regulamentuluirsquo (CE) nr 19072006

48 Roşca M - Metode de psihodignostic Editura Didactică şi Pedgogică Bucureşti 1972

49 Schiopu U (coord) - Dictionar de psihologie Bucuresti Editura Babel 1997

50 SR EN 6892003-Atmosfera locului de muncă Ghid pentru evaluarea expunerii la agenţi chimici pentru

compararea cu valori limită şi stategia de prelevare

51 SR ISO 5725 ndash 11997 ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 1 Principii generale şi definitii

52 SR ISO 5725 ndash 62002ndash Exactitatea (justetea şi fidelitatea ) metodelor de masurare şi a rezultatelor

masuratorilor Partea 6 Utilizarea icircn practica a valorilor exactitaţii

53 Stănescu Dumitru R Artenie RC Tat M ndash Evaluarea expunerii profesionale la pulberi - ghid practic Ed

Viata Medicală Romanească Bucureşti 2002

54 Stănescu Dumitru R ndash Agenţi nocivi icircn mediul profesional Ed Viata Medicală Romanească Bucureşti

2008

55 Surcel D- Priorităţi si tendinţe in Medicina Muncii Editura Alma Mater 2000

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)

Page 41: Toxicologie Industriala 2015

Ghid ndash Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială și Psihologia Muncii Institutul Național de Sănătate Publică ndash 2016

40

56 Tat M şi colab ndash Medicina Muncii ndash orientare patologie şi practică Ed Viata Medicală

RomaneascăBucureşti1999

57 Teass A W Biagini RE DeBord DG DeLon Hull R - Aplication biological monitoring methods

NIOSH Manual of analytic methods 1998 httpswwwcdcgovnioshchapter-fpdf

58 Toacse Ghe Toacse M - Incertitudinea şi validarea Ed Medicală Bucureşti 2008

59 Turcanu P - Medicina muncii icircn mediul cu solvenţi Ed Facla Timişoara 1981

60 Walum E - Acute Oral Toxicity Environmental Health Perspectives Vol 106 Supplement 2 (Apr 1998)

pp 497-503 Published by The National Institute of Environmental Health Sciences DOI 102307343380

Stable URL httpwwwjstororgstable3433801

61 WHO ndash Biological monitoring of chemical exposure in the workplace vol12 Geneva 1996

62 Wright PLTaylor DS - Improving Leadership Performance Great Britain Prentice-Hall International Ltd 1984

63 Basic Toxicology Reference ndash

httpwwwehsyaleedusitesdefaultfilestraining2141BasicToxicologyReference

64 Competentele psihologilor specializati icircn Psihologia Muncii si Orgnizationala (wwwcopsiro)


Recommended