Wendy Lower

TORTIONARELEtI.]I HITLER

Femei gerrnanepe cAmpurile naziste ale mortii

Traducere din limba englezflde Eugen Damian

IIEIEOR EFIPUBTISHIilGUI

Cuprins

Personaj ele principale

Martore, complice, uciga$e

INGELENE MENS, lnvl$toare din Kiel, trimis[ la Poznarl, Polonia.

ERIKA OHR, infirmiertr din satul Stachenhausen, Suabia, fiica unuic'ioban, trimis[ Ia qpitalul din ]itomir, Ucraina.

ANNETTE SCHUCKING, snrdenti la drept din Miinster, strlnepoataapreciatului scriitor Leon Schticking, fiica unui politician gijurnalist social-democrat, trimisl ca infirmier[ la un azil miliardin Novgorod Vollnsk, Ucraina, gi din Iftasnodar, Rusia.

PA{.JLINE KNEISSLER, infirmierd din Duisburg, Rheinland, nlscutlla Odessa, Ucraina, emigratl in Germania la sfrrgitul PrimuluiR[zboi Mondid, trimis[ in Polonia 9i Belarus.

ILSE STRIIWE, secretar[ ln zuburbiile Berlinului, a plecat cu Fo4eleArmate Germane in Franga, Serbia gi Ucraina.

LISETOTTE MEIER, secretarl din oragul Reichenbach, Saxonia, inapropiere de granila gennano-ceh[, trimisi la Minsk 9i Lida,Belarus.

JOHANNA AITVATER, secretartr din Minden, Westfalia, fiica unuimaistru metalurg, a plecat tn Volodimir-Volinski, Ucraina.

SABINE HERBST DICK, secretarl la sediul Gestapoului din Berlin,absolvent[ de Gymnasium, a plecat tn Letonia gi Belarus.

GERTRUDE SEGEL LANDAU, fiicl de comandant SS, secretar5 lasediul Gestapoului din Viena, a plecat voluntar la Radom, Polonia,gi Drohobici, Ucraina, so$a liderului Einsaakommando-ului,totodatl gi gef al Gestapoului, Felix Iandau.

TORTIONARETE tUI HITLER

JOSEFINE KREPP BLOCK, dactilografr la sediul Gestapoului dinViena, care gi-a vizitat des sogrl, maiorul SS Hans Block, qeful

secEiei Gestapo din Drohobici, Ucraina.

VERA STAHLI WOHLAUF, figur5 influent[ din Hamburg, soliac[pitanutui ]ulius Wohlat{ comandant de companie SS, batalionul101, s-a aldturat soqului ei in Polonia

LIESEL RIEDEL WILLHAUS, dactilografr, fiica unui maistm metalurgdin regiunea industriall Saar, educat[ in spirit catolic, solia luiGustav Willhaus, comandant SS aI lag[rului de concentrare

fanowska, s-a al5turat sotului ei ln Ucraina.

ERNA KURBS PETRI, fiicd 9i sogie de fermier, absolventtr de liceu, aadministrat o proprietate agricol[ in Ucraina irnpreuni cu sogul ei,

zublocotenentul SS Horst Petri.

1

gennane

B,l,*nf[ $I FEMEILE care au creatlT 9i administrat sis-temele.fundamentate pe teroare de celui de-al Treilea Reich aufost uimitor de tineri. Atunci cAnd, ln ianuarie 1933, la vflrsta de43 de ani, Hitler a fost numit cancelar al Germaniei, peste doultreimi dintre adegii sli aveau sub 4O de ani. Viitorul gef al BirouluiPrincipal de Securitate al Reichului, Reinhard Heydrich, avea37 de ani ctnd a prezidat Conferinla de la Wannsee gi a dezviluitplanurile de asasinare in mas[ a eweilor din Europa. Legiunile de

secretare care au menqinut tn stare de funqionare magin[ria de

ucidere ln mas[ aveau tntre 18 gi 25 de ani. Infirmierele care aulucrat ln zonele de rlzboi, care au asistat la experimentelemedicale gi au administrat injecgii letde erau 9i ele nigte tinereprofesioniste. Iubitele gi so$ile elitei SS-ului, a ciror sarcintr constaln asigurarea viitoarei puritlgi a rasei ariene prin intermediul

t7 Yezi Ernest M. Doblin 9i Claire Pohly, ,,The Social Compositiondthe Nazi Leadership", Aneican Jownal of Sociology5l, nr. 1 (1945):p9.42-49;Michael Mann, ,,W'ere the Perpetrators of Genocide rOrdinaryMm, or *Real Nazis,r? Results from Fifteen Hundred Biographies",Iblxaust and Genocide Sruilies 14 (iarna 2000): pag. 331-366; 9i Danielhurrn, The Camp Women: The Female Auxiliaies Who Assisted the SS

ia Runnrng the Nazi Concentration Camp System (Schiffer, 2002), in?ecial cuvtntullnainte al lui |ohn Roth, pag.6'7.

28 TORTIONARETE LUI HITLER

copiilor sinitogi, se aflau - aga cum se impunea - la o vArsti fertill,potrivit[ aducerii pe lume a urmagilor. VArsta medie a unei femeigardian din lagfuele de concentrare era de 26 de ani; cea mai ttniride-abia avea 15 ani atunci cAnd a fost trimisl la post in lagdruIGross-Rosen din Polonia anexatl Qe nazigti.

Regimurile fundamentate pe teroare se hrdnesc cu idea-lismul gi cu energia tinerilor, modelindu-i sub formi de cadreale migc[rilor de masi, ale fo4elor paramilitare gi chiar incalitate de ftptuitori ai genocidului. B[rbaqii germani care auavut ghinionul sH se maturizeze in timpul Primului RizboiMondial au devenit un }ot distinct, deformat in moduri pe careinc[ mai incerc[m sI Ie identificlm. Un istoricls consider[ ciaceasti generatie de tineri a fost formati din ideologi inrligi gi

,,intransigenqi" qi din profesionigti siguri pe ei care gi-au concre-tizat ambiqiile in cadrul elitei SS-ului ca promotori ai magin[rieiHolocaustului din Ber1in. O generagie de tinere gi-a jucat qi earolul in cadrul genocidului, dar nu Ia cArma acestuia, ci ca agentoperativ aI magin[riei. Ceea ce a eviden;iat activista desprinsidin rAndul tinerelor profesioniste gi al sogiilor care au fXcutposibil Holocaustul - femei care au plecat spre est ln timpul celuide-al Doilea R[zboi Mondial gi au devenit martore directe,complice gi fdptuitoare de crime - a fost faptut cd era o babybioomer a Primului R[zboi Mondialle, conceputl la finalul uneiere gi la inceputul alteia noi.

La sfArgitul anului 1918, imperiul german s-a prlbugit caunnare a infrAngerii militare, soldaqii s-au rlzvritit, iar kaiserul,

18 Michael Wildt, An [Jncompromising Generation: The NaziLeadership of the Reich Security Main OffcelUniversity of WisconsinPress,2009).

, 1e intre 1914 gi 1964, cel mai mare numdr de nagteri s-a inregistrat inanii 1920-1922. Natalitatea a scizut brusc in timpul Primului RdzboiMondial, ajungAnd Ia 14,3Ia i.000 de locuitori in 1918, apoi a sirit in 1920Ia 25,8, pentru a sctrdea din nou odatl cu criza din 1930 la 17,5. AceastX

I . Generaqia pierdut[ a femeilor germane

dcclarat criminal de rizboi, a fugit in Olanda. Lumea patriarhallr vechiului regim s-a prlbugit, iar pe ruinele sale totul a p5rutpoeibil din punct de vedere politic.

Pentru femei, noua orAnduire - primul experiment demo-cratic al Germaniei, dupi modelele american gi britanic - a adusdup[ sine gansa unei libert[gi gi a unei puteri mai individuale lnOccidentul modernizat. Femeile gennane au votat pentru primadrtl in ianuarie 1919 gi au dobAndit o egalitate formal[ cu birbalii,cel pufln pe hArtie, prin Constituqia de la Weimar. A fost o schim-bgre extraordinar[, avAnd in vedere faptul ci, pinl in 1908,femeilor germane le-a fost interzis accesul la activit[qile politice gi,

ca persoane de sex,,inferior" in cadrul societ[gii, au ocupat pozigiirubordonate, considerate de ele firegti. Deoarece femeile au fostfo4ate de Primul Rizboi Mondial si p[trundI in sfera publici a

activitdgilor legate de rizboi - in fabrici, tramvaie qi birouriEuvernamentale -, ele au avut o experiengi politic[ redusl, iar celemai multe s-au mulqumit si se considere apolitice. Odati cuimplozia monarhiei, arena politici, pAnI atunci inchisi, s-a deschisbrusc in faqa femeilor.

Republica de la Weimar a fost martora unei e;plozii20 a migcX-rilor la care a participat pleava societiqii, a grupurilor paramilitare

tcndingl demografic[, degi obiqnuitl in Europa, in Germania a atins odimensiune extreml gi a fost una dintre principalele cauze ale reacgieirntifeministe care a incercat sX aduc[ femeile inapoi in c[mine, la nivelulcontracepqiei gi avorturilor controlate, promovAnd statutul social almamelor. Vezi Michelle Mouton, From Nurturing the Nation toPurifying the Volk: Weimar and Nazi Family Policy, 1918-1945(Cambridge University Press, 2007), pag. 108, 272-282. Cel mai marenumlr de cXsltorii din Germania perioadei 1908-1964 s-a inregistrat incnii 1919-1920. Vezi Elizabeth D. Heineman, What Difference Does a

llusband Make? Women and Marital Status in Nazi and Postwar(iermany (University of California Press, 1999)., Anexa A.

20 De exemplu, Partidul Popular Na;ional German, Partidul Popular(lregtin-Socialist, Partidul Popular German, Partidul Nafonal JirinescCregtin gi Partidul Popular Bavarez. Vezi Larry Eugene |ones gi |amesRetallack, ed.., Elections, Mass Politics and Social Change in Modern

29

TORTIONARETE tUI HITLER

gi a partidelor politice de toate culorile. Numai la Mtinchen,Partidul Nazist aflat ln formare s-a numlrat printre alte 40 de

astfel de migcEri de la inceputul anilor 1920. Majoritatea se

autointitulau cu mAndrie viilkisch, adic[,,populare", dar,ln acest

caz, ,,populagia" la care se fEcea referire era exclusiv cea germanl.Aceste migclri populare au fost arogant nationaliste, xenofobe gi

antisemite. Ele urm[reau ob$nerea unit[1ii prin intermediulrasismului gi respingeau liberalismul gi democragia parlamentar[,considerflndu-le atacuri strline la adresa unui mod de vial[german imaginar, in care domneau pacea gi ordinea. Inspi-rflndu-se dintr-o viziune romantic[ asupra trecutului, cei care

preamlreau Volk-ulpreguiau uniunea dintre slngele gi p[mAntulgerman gi t[ria de caracter a rlzboinicului. Avflnd in vedere

umilirea postbelic[ suferitfl de o Germanie infrAnt[, mitulrenagterii nationale gi cel al clutlrii unui salvator care s[-i redea

$rii onoarea pierdut[ erau extrem de atr[g[toare pentru tineri gi

pentru slracii din zonele rurale, care s-au adunat in numeroasepartide populare.

Implicarea femeilor germane in formarea migc[rilor aripiidrepte a fost probabil minim[. B[rbafi nu doreau s[ abdice de la

tradifonala lor dominalie asupra politicii, iar problemele femeilorerau considerate priorit[$ secundare, fIr[ caracter nafional.Partidele vdlkisch din perioada Republicii de la Weimar gi-au

extras fo4a din lumea c6mpurilor de lupt{, cea a b[rbalilor, nu dinlumea frontului intern, cea a femeilor. Femeile erau mai binereprezentate in partidele lnfiinpte tnainte de rflzboi, de pildiPartidul de Centru Catolic ai Partidul Social-Democrat. Numai ominoritate radical[, ln majoritate urbani, a sustinut migcarea

comunistfl (la conducerea c[reia s-a aflat gi Rosa Luxemburg, ucis[cu brutalitate dup[ eguarea r{zmerilei de la Berlin).

Gerntany (Cambridge University Press, 1992); George L. Mosse, TleCrisis of German ldeology: Intellectual Origins of the Third Reich(Grosset & Dunlap, 1964); qi Mosse, Toward the Final Solution: A Historyof European Racism (Howard Fertig, 1997).

I , Ctnerada pierdutl a femeilor gennane

Feminismului i-a lipsit o migcare a femeilor angajat[, de felulOtlol ap[rute in anii 1960 gi 7970.2r in politica, cu]tura gi societatea

kpublicii de la Weimar, ,,chestiunea femeilor" a apirut in schimbilb fiorme mai difuze gi mai contradictorii - de exemplu, campaniiorgrnizate privitoare la prostituqie, contracepqie, pl[cere sexual[,ftforme ale asistenlei sociale, condiqii de munc[ gi asistenqd

lcordatl refugiagilor germani din teritoriile pierdute in urmaTrrtrtului de la Versailles. Migcarea care se bucurase de unitate infUrul luptei pentru obqinerea dreptului de a vota a erupt acumlntr-o multitudine de campanii. Unele, cum ar fi cele care au avutdo=r face cu libertatea gi experimentarea sexual[, au fost explozivdc inovatoare; fiind adesea o surs[ de controverse, aceste campaniitu inflamat dreapta in aceeaqi m[sur[ in care au incurajat stAnga.

Organizaliile de femei au pretins de multe ori cd sunt apoli-tlce, dar, ln realitate, afirmarea valorilor feminine sau a celor legatedc familie erau mult mai mult decit nigte simple formul[ripropagandistice rostite in noul parlament. Aceste valori defineautntr-o manier[ extrem de insistent[ 9i dezbinatoare ce anumetnremna s[ fii german. Secliunea feminin[ a Ligii ColonialeGermane lupta de mult[ vreme impotriva amestecului rasial algcrmanilor din strlinfltate, iar Asocialia Casnicelor Germanepreg[tea tinerele s[ conducl o gospodfirie german{ corespun-rltoare, una care exploata servitorii, era aprovizionatl cu mlrfirriIcnnane gi era administratl gtiinqific de o casnicl patriot{ gi ferm[,purtltoare de go4 imaculat.z Au existat gi tendinqe opuse, de pildlrctivitatea Asocialiei pentru Protejarea Mamelor gi pentruReform[ Sexuall, care consilia mamele nec[sitorite gi administra

2r Ute Frevert, Women in German History: From BourgeoisEmencipation to Sextal Liberarion (Berg, 1989).

DYezi Nancy R. Reagin, Sweeping the German Nation: Domesticitynd National ldentity in Germaay, 1870-1945 (Cambridge UniversityPrees, 2006), pag. 61-69, 97-l0l; gi Renate Bridenthal, Atina Grossmann

;i Marion Kaplan, ed.-, When Biology Became Destiny: Women inWeimar and Nazi Germany (Monthly Review Press, 1984), pag. xiii.

31

5

Ucigagele

P*r*o uctcegA NezlsrA in mas[ nu a fost gardianuldin lag[ru] de concentrare, ci infirmiera. Dintre toate profesiileabordate de femei, aceasta a fost cea mai criminalX. Operaliunilede ucidere in masi planificate centralizat nu au inceput nici incamerele de gazare de la Auschwitz-Birkenau, nici odat[ cu exe-

cugiile prin impugcare din Ucraina; au inceput in schimb inspitalele Reichului. Primele metode au fost somniferul, acul hi-podermic gi infometarea. Primele victime au fost copiii. in timpulr[zboiului, infirmierele le-au administrat miilor de bebelugi

diformi gi de adolescenqi handicapati supradoze de barbiturice,injeclii letale cu morfini gi i-au privat de hran[ gi apd.

Toate acestea au fost flcute226 in numele progresului gi

al sdnit[qii nagiunii. in ultima parte a secolului aI XIX-lea,

226 Henry Friedlander, The Origins of Nazi Genocide: FromEuthanasia to the Final Solution (University of North Carolina Press,

1997), pag. 4, 54, 231 -232; 9i Michael Burleigh, Death and Deliverance :

,,Euthanasia" in Germany, 1900-1945 (Cambridge University Press,

1994). Vezi 9i expozigia online USHMM Deadly Medicine:http://www.ushmm.orglwlc/article "euthanasia" Program.

174 TORTIONARELE LUI HITTER

moderna gtiinll a geneticii a nlscocit domeniul internalionalal eugeniei, un termen definit ln subtitlul unei c[rqi publicatetn 1910 de un lider american tn domeniu, educat la Harvard,Charles Davenpoft - Eugenics: The Science of Human Impro-vement by Better Breeding. in cercurile germane, eugenia maiera cunoscutl gi sub numele de igieni rasiall qi avea ca fint[specifictr politica de cregtere a populaqiei ariene. Deficienlele gi

tr[s6turile mogtenite ,genetic" erau lngelese ca manifestdrirasiale sau de grup care definesc diferitele civilizalii umane,unele considerate mai avansate decAt altele, toate concurAndpentru supraviequire. Rasismul, la fel ca nafionalismul, era vlzutintr-o lumin[ pozitiv[. Progresul, imaginat prin ideilurilegermane de frumuseqe gi comportament, putea fireaLizat numaiprin eliminarea paraziEilor umanit5lii. Aflat{ in mAinile fana-ticilor revoluqionari, blrbaji gi femei naziste de acqiune, aceastl

$tiint[ a inegalitiqii umane trebuia dusl cAt mai departe posibil.Manipuldrile biologice gi sterilizlrile nu erau suficiente pentrua atinge gelul perfecfiunii ariene prin inginerie sociall, gi nicisegregarea nu dddea rezultatele scontate. Singura solulie total[,,,final[", a problemei degenerlrii rasiale era distrugerea facto-ruIui contaminant, incepAnd cu germanii ,,defecgi". Amlgitordenumit ,,eutana$ie" sau ,,ucidere din mil[", programul strictsecret era autorizat de Adolf Hitler personal gi dus la indepliniresub acoperirea oferitl de rlzboi.

inci de la inceputurile sale, inainte de invadarea Poloniei,programul de ,,eutanasiere" a implicat recrutarea moagelor gi apersonalului medical feminin, atAt medici, cAt 9i infirmiere.Aceste profesioniste vor asasina pAn6la urmi peste 200.000 deoameni in Germania, Austria gi in teritoriile de granigd anexatein Polonia 9i Cehia. Aproape 400 de institugii medicale vordeveni operafiuni fixe de examinare gi selecqie rasialH, de expe-rimente crude, de sterilizare in mas[, de lnfometare gi deotr[vire. in s[ptlmflnile care au precedat invadarea Poloniei,Ministerul de Interne a cerut rapoafte de la medici gi

5'Uciga$ele

moage227, care identificau nou-nlsculii gi copiii sub trei ani cuprobleme fizice grave gi handicapuri mintale. Mamele eraupresate s[*gi lase copiii,,bolntrviciogi" ln seama aga-ziselor clinicide pediatrie, care vor deveni centre de tratare gi de ucidere. Optmii de copii au fost omorAli in Germania 9i Austria lnainte ca

programul s[ fie extins gi la nivelul adul$lor. Categoriile bolilorgi dizabilit[lilor,,incurabile" - inclusiv,,debilitatea mintal[",,,nebunia criminal[" gi,,demen1a" - au devenit gi mai neclare.

Executarea prin lmpugcare a bolnavilor psihici22s polonezi a

inceput la Kocborowo (in german[, Conradstein) ln septembrie1939. ln octombrie 1939 a urrnat gazarea in masl a pacienlilorazilului din Owirtska (Treskau), care au fost adugi la Fortul VIIdin Poznari, unde o lnclpere rudimentar[ a fost lnchis[ etang culut - un experiment pe care Himmler lnsugi il va supravegheain decembrie 1939. Unit[1ile criminale SS gi ale poliliei mobileau m[turat Polonia, apoi flrile Baltice, Ucraina gi Belarus,impugctnd mii de pacienli din aziluri gi spitale gi gazAndu-ipe al1ii in camioanele mobile. In azilurile din Grafeneck gi

Hadamar22e, personalul administrativ a dactilografiat ingtiinqilri

27 Despre moage, vezi Wiebke Lisner, ,(Mutter der Mtitter - Mtitterdes Volkesr? Hebammen im Nationalsozialismus", in Marita Krauss, ed.,Sie waren dabei: Mitliiuferinnen, Nutzniessertnnen, Tiiterinnen imNationakozialismus (Wallstein Verlag, 2008).

228 Richard Evans, The Third Reich at War (Penguin, 2010),pag.75-76.

22e Rezumatul interogXrii infirmierelor 9i personalului din Hadamar(kmgard Huber, Margarete Borkowski, Lydia Thomas, Agnes Schrankel,Isabella Weimer, fudith Thomas, Paula Siegert, Johanna Schrettinger,Hildegard Ruetzel, Elfriede Haefner, Elisabeth Utry, Ingeborg Seidel,Margot Schmidt, Christel Zielke, Lina Gerst), ln procesele impotriva luiWahlmann, Gorgass et al., CLG Frankfurt am Main, SS 10.48, 188/48.B162/28348 fol. l, Urteil, 68-98. Maria Appinger, infirmierl cuexperieng[ ln eutanasiere 9i membrl timpurie a Partidului Nazist, a fostgi ea trimisX Ia Minsk cinci luni de zile ln prima parte a anului 1942;veziFriedlander, The Origins of Nazi Genocide, pag. 235.

t75

t76 TORTTONARETE rur HrTIER

de deces gi, aga cum am v5.zut, le-a trimis farrriliilor victimelorurne cu cenuga amestecat[ a acestora. Cu sprijinul lui Hitler,profesionigtii din domeniul asistenlei medicale gi expertii lortehnici au creat o noud competenle in domeniul genocidului, pe

care au aplicat-o gi in cazul opera[iunilor tot mai ample de

ucidere in masi din teritoriile estice lndep[rtate. La sfirgitulanului 1941 gi la inceputulhi1942, oamenii de gtiinfl, inginerii,,,fochigtii crematoriilor", goferii gi personalul medical au fosttransferagi in Belarus gi Polonia pentru a implementa metodelede gazare testate inai intAi asupra prizonierilor de r[zboi sovieticigi utilizate mai tArziu impotriva evreilor la Belzec, Sobibor gi

Treblinka, centrele de ucidere ale Operagiunii Reinhard. Fiingeleumane au devenit inclrc[turfl, cobai gi cenugi.

Acordarea dreptului la moafte,,din'compasiune" soldagilorgermani de pe Frontul de Est a fdcut probabil parte din aceste

operafluni de ucidere in masi. Potrivit depoziliilor postbelice ale

unui membru al misiunii strict secrete, au fost mobilizali agenfselectagi din programul de ,,eutanasiere", care juraser[ s[ plstrezesecretul, gi adugi in spitalele de campanie de lAngi Minsk, unde

,,au u$urat suferinga" soldalilor germani23o. in decembrie 1941 gi

ianuarie 1942, Viktor Brack, un ofiler SS care s-a impus insistemul nazist ca expert in gazare gi sterilizare, a condus incadrul acestei misiuni din Est o echip[ de medici; infirmiere gi

tehnicieni. La vremea aceea, anumigi germani inf,ormali aub5nuit, iar mai tArziu istoricii au sugerat acelagi lucru, c[ echipelemedicale au ucis soldalii germani rlnigi grav, ori handicapafi fizic9i mintal, care reprezentau pierderile suferite in urma eguatei

2m Burleigh, Death and Deliverance. Episcopul von Galen blnuise c[se va lntAmpla aga; pe 3 august 1941, in faimosul stru discurs din Miinsterin care denunla eutanasia, el a avertizat c[ ,,nu va fi nevoie dectt de unordin secret pentru ca procedura lncercatX gi testatl pe bolnavii mintalisd fie extinsd gi la alte persoane (neproductiveu, flind aplicatd asuprabolnavilor incurabili de tuberculoz[, asupra b[trAnilor 9i infirmilor, a

celor cu leziuni cauzatoare de handicapuri!"

5'Ucigagele t77

ofensive impotriva Moscovei. Una dintre primele care a men-

lionat aceast[ desfdgurare a evenimentelor a fost infirmiera qi

asasina de carierl Pauline Kneissler, pe care am intAlnit-o inCapitolul2.

in fap unui tribunal postbelic, Kneissler a mirturisit cd

fusese trimis[ la Minsk pentru a ingriji r[ni1ii, degi in aceeagi

depozi;ie deplAnsese faptul cd nu i se permisese s5-gi fac[ datoriade infirmier[ ,,obignuitd" a Crucii Rogii dintr-un spital de cam*panie. Aceasttr contradiclie conferl credibilitate unei afirmagiiftcute, se pare, in fala unei prietene, nu la tribunal. in tirnp ce se

afla in Est, a administrat injecgii letale solda;ilor cu leziunicerebrale, orbi gi mutilati. Cei ucigi erau,,de-ai nogtri"23l, i-a spus

231. Declaralia publicl a Paulinei Kneissler despre dislocareatrupelor spre Minsk, retipdrit[ in Ulrike Gaida, Zwischen Pflegen undTiiten : Kranke nschwestern im N ationalsozialismus (Mabuse Verlag,2006), pag. 176. Kneissler fusese transferatX in mai multe amplasamentepentru a implementa procedurile letale gi pentru a extinde crimele.

, Promovatl infirmier[-9efd, Kneissler le putea ordona altora sI ucidl gi

I sI administreze doze moftale de sedative; de pildil Vernal gi Luminal.i Potrivit lui Kneissler, in fiecare zi in pavilionul ei mureau aproximativ

I ZS de paciengi. CAnd geful ei a intrebat-o dac[ era pregdtitl sI ucidlI fIr[ indrumarea gi supravegherea lui, ea a rlspuns afirmativ, precizAnd

I cX o ftcuse deja. Vezi Burleigh, Death and Deliverance, pag.254.

I Cercetarea lui Georg Lilienthal asupra biografiilor ucigagilor de la

I Hadamar se axeazi in parte pe o asistent[, Lydia Thomas, a cdrei

I po't "r,"

urmeazd acelagi tipar ca al Paulinei Kneissler, fiind detagatl inI Est la inceputul anului 1942, gi confirmd gazarea civililor germani

I afectagi de bombardamente 9i a soldalilor din Wehrmacht gi SS. Vezi

I Georg Lilienthal, ,,Personal einer Totungsanstalt Acht. Biographische

I Skizzen", in Uta George et al., Hadamar: Heilstiitte, Totungsanstah,

I Therapienzenrrum (fonas Verlag, 2006), pag.286. Vezi gi Ernst KIee,

I Euthanasie (NS-Staat): Die ,,Vernichtung lebensunwerten Lebens"

I (Fischer Taschenbuch, 1983), pag. 372-373; Burleigh, Death and

f l)eliverance, pag. 231-232: 9i Friedlander, The Origins of Nazi

I Genocide,pag. 153, 160,296-297.II7