DIA]\ACABALDC}\

TOBELETOAMI\EI

VOLI

Traducere din limba englezd.

GasRlEr SronN

, NEMIRA

Cuprins

MulSumiri..... 7

Pro1og............ t1

PARTEA INTAT. O, MANDRA TUUN NOUA

1. O splnzurare in Eden. t5

2.incareintAlnim o fantomr.... 44

PARTEA A DOUA. TRECUTUL IMPERFECT

3. Motanul pastorului... 81

4. O aparilie din trecut 96

5 . La doul sute de ani depirtare de ieri....... 111

PARTEA A TREIA. PIRATI

6. MI lupt cu o hernie.. l2l7. Perspective mari, pline de pericole... 135

8. Un barbat devazd........ 158

9. DouI treimi de fantomI.. 184

PARTEA A PATRA. RIVER RUN

10. Jocasta.... 209

lL. Legea vlrslrii de sAnge...... 245

12. tntoarcerea lui John Quincy Myers.......... 260

13. O cercetare a congtiin1ei................. 277

PARTEA A CINCEA. ETERNELE CAMPURI DE CAP$UNI

14. Fuga de mAnia ce va sI fie................ .. 327

15. Selbaticii nobi1i........... 343

15. Prima lege a termodinamicii.... 362

PARTEA A $ASEA./E TAIME

17. Acasdde sirbitori. 381

18. O dorinli necuviincioasI............... 400

PARTEA A $APTEA. PE MUNTE

19. BinecuvAntareavetrei.......... ...'.....'..... 415

20. Corbul alb............... 433

21. O noapte pe un munte inzdpezit 442

22. Avechii patimi urmi........... 479

Z3.leastade sub pie1e............ 486

24. Scrisori: marea artd a iubirii 530

25. Apare un qarpe...... 534

26.Boalt qi iar boale 559

27.La pescuit de plstrlvi in America.. 574

28. O disculie aprinsl 592

29. Osuarele 623

PARTEA iNTaI

O, MANDRA LUME NOUA1

T Shakespeare , Furtuna, Act V, trad. de Leon Levilchi (n. tr.).

.1

o SPANZURARE iN EDEN

Cbarleston, iunic 1767

Am auzit tobele cu mult inainte de a le vedea. Bltnile tmi rlsunaua ecou in stomac, de parcdgi eu ag fi fost golita pe dinduntru. Sunetulrrlbdtea prin mullime, un ritm aspru gi militlresc, menit sI fie auzit,iciuda discuqiilor sau a focurilor de armd. Am vdztt oamenii intor-j-.1capetele gi amulind, ridicAnd privirile pe po4iunea din East Bay*rGet care trecea prin dreptul scheletului pe jumitate construit al

rf&ii noii Vimi, cltre Gridinile'White Point.Ere o zi toride, chiar pentru Charleston in luna iunie. Locurile

t Bei bune se aflau pe digul de apdrare, unde aerul circula; aici,

i te simleai ars de viu. Clmaga tmi era imbibati de sudoare, iartrsul din bumbac irni atArna intre sAni. Miam gters faga pentru a

rer @r{ tn tot atitea minute gi mi-am ridicat pirul greu, impletit,rfod in van si simt o adiere ricoroasl pe gAt. ,

L rcb momente devenisem irrgrozitoi de congtientd de propriulHrl sa ma observe nimeni, mi-am dus o mAni labazalui, lasAnd

sr iI cuprindi. Am simlit pulsul betind in arterele carotide,i & duruitul tobelor, iar cAnd am respirat, aerul infierbAntathchegat tn gltlej parci sufocAndu-mi.

E€m coborAt imediat mAna qi am inspirat cAt de puternic am

Asta s-a dovedit a fi o mare greqeale. Berbatul drnf.alamea nubse de mai bine de o luni; marginea jaboului din jurul gfuului

16 DIANA GABALDON

sdu gros era negru de mizerie, iar straiele lui miroseau acru gi a mu-

cegai, ceva inqepltor chiar gi in mijlocul mullimii care duhnea a su-

doare. Mirosul de pAine fierbinte 9i slanina de porc friptl care venea

dinspre tarabele vdnzdtorilor de mXncare plutea apisitor peste cel

de mosc emanatde algele in putrefaqie din mlaqtini, indulcite pugin de

adierea sdratl care venea dinspre port.Aveam in falI cAgiva copii, care igi lungeau gAturile gi se holbau

tAmp, iegind in goani de sub stejari 9i palmieri pentru a privi tn lun-gul strizii, fiind chemaqi sI se tntoarci de plrinlii neliniqtigi. Fata dinapropierea mea avea gitul ca partea albicioasr a unui fir de iarba,

subtire 9i fraged.

Prin mulqime s-a propagat apoi un val de agitajie; procesiunea spre

spinzurdtoare se vedea la capltul celalalt al strdzri. Rapditul tobelorse auzea mai tare.

- Unde e? a mormiit Fergus, aflat aleturi de mine, intinzAndu-gi

gAtul pentru a vedea. $tiam eu ci trebuia sI merg cu el!

- O s[ ajungl el aici.

Am dat si md ridic pe vArfurile picioarelor, dar n-am fecut-o, so-

cotind cd aga ceva ar fi fost lipsit de demnitate. in schimb, am anrncat

o privire in jur, clutAndu-l din ochi. t.rtotdea.rrra reugeam sIJ vId pe

Jamie intr-o mulqime; avea umerii gi capul deasupra mai tuturor bir-baqilor, iar pIrul lui reflecta lumina intr-o nuantl de aur rogiatic. Niciurmi de aga ceva, ci doar o mare agitatd de bonete gi tricornuri, fe-

rindu-i de argill pe cetelenii care veniserd prea tirziu pentru a glsi

un loc la umbr[.in frunte se aflau flamurile, fiuturAnd deasupra capetelor oameni-

lor agitali, drapele ale Marii Britanii qi ale Coloniei Regale dinCarolina de Sud. $i incd unul, purtAnd insemnele de familie ale lor-dului guvernator al coloniei.

ir, .rr*, lor veneau tobogarii, pfuind cAte doi in marg, iar beqele

lor blteau intr-o migcare ame[itoare. Mdrqlluiau incet, intr-un ritminexorabil ;i sumbru. IJn marg al mo4ii, cred ci aga numeau acea

cadengi aparte, foarte potrivitl, avAnd tn vedere circumstanlele.Celelalte zgomote erau inibuqite de duruitul tobelor.

trr rrr*, tobo;arilor pigea plutonul soldalilor cu tunici rogii, iar inmijlocul lor se aflau condamnalii.

- J:LE TOAMNEI 17

Erau trei la numir, cu mAinile legate in fa15, pringi laolaltl cu unl:nt care trecea prin inelele din fier ce le incercuiau gAturile. Primulbarbat era scund gi vArstnic, cu haine zdrenluite si mizere, o epavinenorociti, care se balebanea gi se impleticea mereu, astfel incAt preo-

nrl in sutanl neagrd,, care pdgea aldturi de condamnali, se vedea obligatri il prindl de un brag pentru a-l tmpiedica si se prlbugeascl la pdmAnt.

- Acela e Gavin Hayes? Mi se pare cI ii este riu, am murmurateu citre Fergus.

- E beat.

Cuvintele rostite incet au venit din spatele meu gi, rdsucindu-ma,

}-am vizut pe Jamie stAnd aproape de umlrul meu, cu ochii aqintiqi

asupra jalnicei procesiuni.Dezechilibr ar ea bdrb atului scund impiedica inaintarea coloanei,

ieoarece impleticelile lui ii sileau pe cei doi barbagi inlenquigi de el sImeargi brusc in irgzagpentru a rdmAne in picioare. Impresia generah

era aceea datd, de trei begivi care se intorc acasi de la taverna dinapropierea casei, ceea ce contrazicea cumplit solemnitatea ocaziei.

-\m auzit pufnete de rAs acoperind duruitul tobelor, dar gi striglte gi

"orbe de batjocurl din partea oamenilor afla1i pe balcoanele din fieriorjat ale caselor de pe strada East Bay.

- Tu ai reuqit asta?

Am intrebat discret, ca sI nu atrag atentia nimlnui, dar puteam

-e fel de bine si rlcnesc gi sd-mi flutur bragele; nimeni nu avea ochi;i urechi decAt pentru scena din fala noastre.

Mai curAnd l-am simlit decAt l-am vdzut ridicind din umeri cAnd

; ficut un pas in faln pentru a sta ahturi de mine.

- Asta m-a rugat el, a spus Jamie. $i i-am oferit tot ce era mai bun.

- Brandy sau whisky? a intrebat Fergus, cAntlrind infxligarea luiHaves cu un ochi de expert.

- Micuqule Fergus, omul e scolian. Glasul lui Jamie a rimas la felie calm ca gi chipul lui, dar eu am perceput ugoara incordare pe care

: triia. Vhisky a cerut, whisky i-am dat.

- Inqeleapti alegere. Cu pugin noroc, nici mdcar nu va baga de

sr;ma cind il vor splnzura, a mormdit Fergus.

Barbatul scund scipase din strAnsoarea preotului gi crzuse lat pe

::-.rmul preslrat cu nisip, trngAnduJ pe unul dintre tovardgii lui ini=runchi; ultimul condamnat, un tAnir inalt, a rlmas tn picioare, dar

18 DIANA GABALDON

s-a legenat nebune$te in incercarea de a-gi plstra echilibrul. Mullimeaera pe punctul de a mugi de veselie.

tmbujorat atAt de furie, cAt qi de argi1i, crpitanul gdrzli radia o

lumini stacojie intre albul perucii qi metalul pieptarului. A ricnit unordin, in timp ce tobele gi-au continuat duruitul sumbru, iar un sol-

dat s-a repezit si tndepirtezelanqttlcare ii lega pe condamnaii. Hayes

a fost ridicat tn picioare ferd menajamente de doi soldali, care l-au

prins fiecare de cAte un bra1, iar procesiunea qi-a continuat drumuloarecum mai ordonat.

ir, *omerrtrl in care au ajuns la locul spAnzuritorilor * unde, sub

crengile unui stejar uria; gi inverzit, se afla o cIruqI trasi de un catar -,nimeni nu a mai rAs. Am perceput in talpi vibraqia tobelor. M-am sim-

qit pugin sl5bitddtnctuzasoarelui Ei a mirosurilor respingitoare. Tobele

au amulit brusc, iar in ticereeaceeaurechile au inceput si-mi giuie.

- Englezoaico, nu e nevoie si te uiqi, mi-a goptitJamie. Intoarce-te

la ciruga noastrl.El a rlmas cu ochii aqintiqi, fdrisdclipeasci, asupra lui Hayes care,

linut strAns de cei doi soldaqi, se chtina gi bolborosea ceya, privindamelit in jur.

IJrmirirea acelei scene era ultimul lucru pe care mi-l doream. Dar

nici nu-l puteam hsa pe Jamie si trliascl singur acea experiente. El

venise pentru a-l vedea pe Gavin Hayes, iar eu venisem ca sI fiu cu

Jamie.I-am atins o mXnI.

- Voi rimAne.tncordAndu-s,i umerii, Jamie gi-a indreptat spatele. A'ficut un pas

infagd,, ca sI se asigure cd,eravizlbil tn acea mulgime. DacI Hayes mai

era lndeajun s de treaz ca sd vadd ceva, atunci ultimul lucru pe care ilva vedea pe acest pImAnt va fi chipul unui prieten.

$i il vedea. Hayes s-a holbat incoace gi incolo cAnd l-au urcat lncdrugd, gi-a risucit gAtul privind disperat in jur.

- Gabhainn! A charaidl a strigat Jamie pe neatteptate.

Hayes l-a descoperit imediat gi a incetat sd se zbatd. A ri"mas in po-

ziqie de drepqi, leginAndu+e usor in timp ce i s-a citit sentinqa: funulsumei de gase lire gi zece gilingi. Era acoperit cu praf roqiatic, iar

1 ,Gavin! Prietene!' Gabbainn este o formi scoliani pentru numele Gavin (n. tr.).

T:l:lr roAMNEr 19

broboane de sudoare atArnau tremurdtor de mirigtea clruntl de pe

btrbie. Preotul s-a apropiat mai mult de el gi i-a spus gribit citevacurir:te la ureche.

Apoi tobele au retnceput sd batd, de astd datl intr-un duruit con-

s:nt. Cdliul a trecut gtreangul peste capul aproape chel gi l-a fixatsrins, agezAnd nodul cu precizie, exact sub ureche. Comandantulg/ni a stat incordat, cu sabia ridicatd.

Brusc, condamnatul s-a tndreptat de spate. Privind spre Jamie, adeschis gura, ca qi cum ar fi vrut sI spuni ceva.

Sabia a sclipit in soarele diminegii, iar tobele au amurit, cu unhrfnet final.

M-am uitat la Jamie; se holba la spinzurdtoare, alb la f.a15,. Cucorda ochiului am vdzutfringhia leglnAndu-se gi treslrirea slabI, dinreflex, a acelui sac de haine. Prin aer a rdzbdtrt o duhoare inlepitoare& urini gi de fecale.

Aflat de cealaltd. parte a mea, Fergus a urmirit totul fIrI niciotresirire.

- Cred cI pAnI la urml a bdgat de seamI, a murmurat el cu

regret in glas.

Cadavrul se legdna slab, o greutate moarte oscilAnd ca o bucatl de

plumb la capitul frAnghiei. Din mullime s-a auzit un oftat, trddAnddeopotrivl spaimi qi uEurare. RAndunelele-de-mare ciripeau pe cerultrzdtor, iar sunetele din port abia ajungeau pAnI la noi prin aerulapisltor, totul era inviluit in ticere. Din locul in care mI aflam am

putut auzi vagcdderea citorva picituri de lichid de pe virful unuipantof al cadavrului care se balansa.

Nu-l cunoscusem pe Gavin Hayes gi nu sufeream personal pentrumoartea lui, dar mI bucuram ci ea survenise imediat; Trdind o sen-

zatie ciudatl de intruziune, am aruncat pe furig o privire spre el. Erao modalitate publicd de a indeplini un act foarte intim 9i m-am simlitienatl cI priveam aga ceva.

Celeul tgi cunogtea bine meseria; nici vorbe de zbateri nedemne,

ochi ie9i1i din orbite sau limbe atArnAnd din guri; capul mic gi rotundal lui Gavin era inclinat foarte mult intr-o parte, iar gAtul, tntins inmod grotesc, era rupt perfect.

20 DIANA GABALDON

Era o execuqie perfectl din mai multe Puncte de vedere. Convins

cI Hayes murise, comandantul gdrzria ficut semn cu sabia pentru ca

urmitorul condamnat sI fie adus la spAnzuritoare. I-am vlzut ochii

urmirind girul de uniforme rogii, apoi dilatAndu-se de revolte.

tn acelagi moment, din mulfme s-au auzit striglte 9i curind s-a

iscar un val de emotie. Oamenii au tntors capetele qi s-au tmpins unii

pe al1ii, tncercind sI vadl ceva ce nu mai putea fi vdzut.

- A displrut!

- UiteJ colo!

- Prindeli-l!Era vorba despre cel de-al treilea condamnat, tAnirul inalt, care

profitase de clipa mo4ii lui Gavin pentnr a evada, strecurAndu-se pe

lAngn soldalii care ar fi trebuit sI il suprave gheze, dar care nu reu9iserl

si reziste fascinaliei irezistibile pe care o exercitase spinzurltoarea.

Am vizut o migcare ugoar[ inapoia tarabei unui vAnzitor de mAn-

care, apoi sclipirea unor quvile de pIr blond-inchis. $i cAliva dintre

soldaqi auvdztttacelagi lucru gi s-au nipustit intr-acolo, dar ceva mai

mul1i s-au repezitin alte direclii, asdel cI, in acea stare de deruti, s-au

ciocnit intre ei gi nu au reugit nimic.

Cu chipul tmpurpurat qi abia flcAndu-se auzit in acel vacarm,

comandantul gdrzii rdcnea ordine. Condamnatul rimas, cate pdtea

stupefiat, a fost luat pe sus gi dus inapoi in direclia TribunaluluiGdrzii,in timp ce tunicile rogii au inceput si se aqeze in ordine, parcd

biciuili de vocea comandantului lor.

Jamie mi-a cuprins talia cu bralul gi m-a tras din calea valului de

oameni. Muilimea se retregea dinfalasoldalilor, care se aqezaserl din

nou in formalii gi mirs,Iluiau spre cazarma 1or, sub ordinele furioase

qi sumbre ale sergentului care ii comanda.

- Am face bine s6-1 glsim pe Ian, a spus Jamie, ferindu-se de un

grup de calf.e agitate. I-a aruncat o privire lui Fergus 9i a aritat cu

capul spre splnzurltoare gi povara tristi a acesteia. Si revendici ca-

davrul, ai tnleles? Ne intAlnim mairirzirs la'Willow Tree.

- Crezici-l vor prinde? am intrebat in timp ce ne croiam loc pnnmulqimea ca o vlltoare, tndreptlndu-ne spre o stridull pietruita care

ducea cltre cheiurile negustorilor.

- Cred ci da. Unde se poate duce?

21::LL TOANl\FI

A vorbit cu un aer absent, iar tntre sprAncene i-a aplrut o dungl-4l-gustd. Imi era limpede cI tncl se gAndea la blrbatul mort gi nu:utea sd-qi indrepte aten1';ia spre cei vii.

- Hayes avea familie? l-am descusut eu.

Jamie a cldtinar din cap.

- L-am intrebat gi eu asta cAnd i-am dus biutura. Credea cd ar

3utea avea un frate in via1i, dar nu qtia unde se afle. Fratele lui a fost

=imis la nnuncl la scurti vreme dupl Revoltd, tn Virginia, dupd pi-

=rea lui, dar n-aprimit nicio veste de la el.

Nici nu era de mirare; un muncitor sub contract nu avea la dispo-

zilie niciun mijloc de comunicare cu neamurile rimase in Scogia decAt

lacd, angajatorul lui era indeajuns de bun ca si trimiti o scrisoare in:umele lui. $i, bun sau nu, era pulin probabil ca vreo scrisoare sd-i firarvenit lui Gavin Hayes, care i;i petrecuse zece aniin inchisoarea de

-a Ardsmuir, dupl care fusese gi el trimis la munci in America.

- Duncan! a strigat Jamie, iar un barbat inalt Ei slab s-a intors ;i a

:idicat o mAnd in semn de recunoa;tere.

$ia flcut loc prin mullime rodndu-se, iar singurul lui braq a de-

'cris un arclargpentru a-i indepnrta pe trecltori.- Mac Dubh, a spus el, dAnd din cap cltre Jamie in semn de salut.

Doamni Claire!Pe faga lui prelungi qi ingustd se citea tristelea. $i el fusese cAndva

Jeflnut la Ardsmuir, laolalti cu Hayes gi cuJamie. Doar pierdereabra-nrlui din catzaweiinfeqii tl salvase de la a fi trimis la munci impreund,-u ceilalji. Cum nu eraaptpentru munci grele, fusese graliatgi eliberat,

p€ntru a muri de foame - asta pine cAnd l-a descoperit Jamie.

- Domnul sil odihneascl pe sirmanul Gavin! a spus Duncan,clatinlnd indurerat din cap.

Drept rdspuns, Jamie a mormdit ceva tn gaelici qi qi-a facut cnrce.

Apoi s-a indreptat de spate, alungAnd apdsarea acelei zile cu unefon vizibil.

- Mda, asta e. Trebuie sI merg la docuri ca sd aranjez plecarea luiIan, apoi vom vedea unde o siJ ingroplm pe Gavin. Dar mai tntAitrebuie si rezolv problema beiatului.

Ne-am croit drum cu greu prin muljime pind in docuri, strecu-

:indu-ne printre grupuri de oameni care comentau cele intAmplate,

22 DIANA GABALDON

ferindu-ne de cdrule Ei de roabe care treceau cu indiferenla celor care

au cu adeverat o treabd de fecut.

Un gir de soldali cu tunici rogii a aplrut in marq fo4at de Ia cela-

lalt capinal cheiului, despicand mullimea ca oletul turnat Peste ma-

ion ri. Soarele sclipea fierbinte in vArfurile baionetelor, iar ritmul

paEilor lor se auzeaprin vuietul mullimii cabdtaiainlbuqitn a unei

iobe. PAne;i oamenii careffdgeattirgi sau cirucioare s-au oprit brusc

pentm a le lesa cale liberl.

- Atenlie la buzuna r, englezoaico, mi-a spus Jamie la ureche, im-

pingAndu-md prin spaliul ingust dintre un sclav cu turban, catelinea

de mAne doi copilagi, gi un predicator ambulant, care se cocolase Pe

o lada. Omul striga ceva despre prcat gi ciinqtr, dar, din cauzazgomo-

tului din jur, am inqeles doar cAte un cuvAnt din trei'

- E cusut bine, l-am asigurat, dar am dus totugi mina spre el ca sI

ating mica greutate care se legina lAngd coapsa mea' Dar al tIu?

El a zambit, apoi gi-a impins tricornul in fala qi a miiit ochii de un

albastru intens ca sI gi-i fereascl de soare.

- E acolo unde ar trebui sl-mi fie taqcal, dacd aq Purta a$a ceva'

CAII vreme nu dau Peste vreo femeiugci iute de mAnd, n-o sI am

probleme.Am arurLcat o privire spre gliqul u$or proeminent al pantalonilor

lui, apoi am ridicat ochii spre fata lui. inalt gi cu umeri la1i, cu trlslturiclar conrurate gi indrizneqe gi cu linuta mlndrl a unui scolian, atrdgea

privirea oriclrei femei ce ar fi trecut pe lAngi el, chiar daci avea capul

acoperit cu un tricorn sobru de culoare albastrd. Pantalonii, imprumu-

ta1i, erau mult prea strAmgi gi nu reugeau nicidecum sI strice efectul

general - efect intarit de faptul ci el nu tgi dadea deloc seama de asta.

- Egti o ispita umblitoare pentru femeiugti, am sPus eu. Stai lAngi

mine; te aplr eu.

El a rAs gi m-a prins de bral cAnd am iegit intr-un loc ceva mai

puqin aglomerat.

- Ian! a strigat el cAnd si-azdritnepotul, cu un cap mai inalt decAt

oamenii din mul1ime. Dupd o clipi, beiatul degirat gi agos s-a desprins

' in original, s?orrd.n,un strculel care suplinegte lipsa buzunarelor kiltului (n. tr.).

I:stLe roAMNEr 23

rlintre oameni, gi-a ridicat smocul de ptrr clzut peste ochi gi azimbitcu gura pinalaurechi.

- Unchiule, credeam cd n-o sI te mai revid! a exclamat el. Iisuse,

:ici sunt mai mulli oameni decAt in Lawnmarket din Edinburgh!

$i-a trecut o mAneci peste fala lungI, nu tocmai atrdgdtoare,lxAndo dArd de murderie pe un obraz.

Jamie s-a uitat chiorAg la nepot.

- Ian, dupi ce ai vizut un om murind, pari indecent de vesel.

i, irr."rcr.e a de a cdpdtaun aer solemn gi decent, tAnIrul s-a grlbitsi igi schimbe expresia fegei.

- A, nu, unchiule Jamie, a spus el. N-am asistat la spinzrrare.Duncan aridicat ochii spre el, gi Ian a rogit ugor. Nu, nu m-am temutsa vdd a;a ceva; doar cd am avut... am vrut si fac altceva.

Jamie a surAs discret gi l-a batut u$or pe spate.

- Ir{u te necdji, Ian. Nici eu n-a$ fi vrut sI vId aga ceva, numai cd

Gavin mi-a fost orieten.la

- gtiu, unchiule. imi pare reu. in ochii mari qi cIprui ai baiatului,singura trdsiture care tl {dcea atrdgator, a apirut o expresie de com-pitimire. Mi-a aruncat o privire. A fost groaznic, mltugico, adevdrat?

- Da, am spus eu. Dar s-a terminat.Am scos batista weirtd din corsaj gi m-am ridicat pe vArfuri ca

;i-i gterg pata de murdrrie de pe obraz.Duncan Innes a cletinat din cap cu un aer trist.

- Da, srrmanul Gavin. in fine, a avut parte de o moarte rapide inIoc si moarl de foame gi nu avea alta iegire decAt s1...

- Si mergem, l-a intrerupt Jamie, pentnr ci nu dorea sd piarddvremea cu lamentlri inutile. Bonnie Mary ar trebui si fie aproape de

capitul celnlalt al cheiului.L-amvdzutpe Ian aruncAndu-gi ochii spreJamie gi sume{ndu-se,

ca qi cum ar fi vrut sI spuni ceva, darJamie se intorsese deja spre portsi iqi croia drum cu coatele prin mullime. Ian s-a uitat la mine, a ri-dicat din umeri gi mi-a oferit bralul.

L-am urmat pe Jamie in spatele depozitelor inqirate de-a lungulcheiului, ocolind marinari, hamali, sclavi, pasageri, clienli gi negustori

de tot soiul. Charleston era un port important gi afacerile prosperau,

deoarece in fiecare luni a sezonului prielnic soseau qi plecau spre

Europa peste o sute de corlbii.

24 DIANA GABALDON

Nava Bonnie MarT ii apa4ineaunui prieten de-al vIrului lui Jamie,

Jared Fraser, care plecase in Franga sd facl avere din come4ul cu vinuri

9i reuqise in mod strllucit. Cu pulin noroc 9i de dragul lui Jared, cI-

pitanul lui Bonnie Man) prteafi convins sI il ducd pe Ian la Edinburgh,

permiqAndu-i sl lucreze in timpul traversirii ca asistent camerist.

Perspectiva nu il entuziasma Pe Ian, dar Jamie era hotdrAt si pro-

fite de prima ocaziepentru a-l expedia pe nepotul rdtdcitor inapoi tn

Scoqia. tntre altele, gtirea cI Bonnie Maryt va ajunge la Charleston ne

fecuse sI venim aici din Georgia, unde, in urmi cu doul luni - din

intAmplare - puseserlm piciorul in America.

CAnd treceam prin dreptul unei taverne, o ospltdrild gleampdtl a

iegit cu un vas cu lituri. L-a zdrrt pe Jamie qi a rlmas nemiqcatd, cu

vasul lipit de o coapsl,t-aar;Ulttcat o privire qi i-a zAmbit cu buzele

pguiate. Paqind hotlrAt spre port, el a trecut pe llngd ea fire sI se

sinchiseasci. Femeia a cletinat din cap, a aruncat laturile spre porcul

care dormea lAngi trepte gi a intrat furtunos in taverni.

Jamie s-a oprit gi a dus o mAnI streagini la ochi pentru a se uita

spre qirul de catargeinalte, iar eu am ajuns lAng5 el. A tras ferl se vrea

de gnurul din partea din fali a pantalonilor, ca si gi-i aqeze mai bine,

iar eu l-am prins de bra1.

- Giuvaierele familiei sunt la locul lor, da? am murmurat eu.

- Cam chinuite, dar intregi, m-a asigurat el. A tras de cusltura

qlilului gi a flcut o grimas5.

- Mai bine le ascundeam in fund, aqa cred.

- Mai bine tu, amice, decAt eu, am replicat zAmbind. Eu, una, a5

pref.erasl fiu jefuita.

Astea erau giuvaierele familiei. Fuseserlm tmpinqi sPre coasta

Georgiei de un uragan, ajunseserim acolo uzi, zdtenidrogi 9i slraci -cu excepria cAtorva pietre Pretioase mari qi scumPe.

Speram ci, in inlelepciunea lui, c5pitanul lui Bonnie Mary ilaprecia indeajuns pe Jared Fraser Pentru a-l primi pe Ian ca asistent

camerist, pentru cd,ln caz contrar, ne a$tePtau dificultaii mari inleglturi cu traversarea.

Teoretic, in punga luiJamie gi in buzunarul meu erao avere consi-

derabila. Practic, in mdsura tn care ele ne erau de folos, pietrele acelea

prelioase puteau fi la fel de bine nigte pietricele oarecare culese de pe

TOAMNEI

phii Degi nestematele reprezentato modalitate uqoari gi simple de

boglqia, problema era transformarealor in bani.\[ai tot come4ul din coloniile sudice se flcea prin rroc - in rest,

desf4ura prin schimbul de bancnote provizorii sau note de mAnd

numele unui negustor sau al unui bancher bogat. $i bancheriii erau pugini in Georgia, iar cei dispugi s5-;i tezaurizeze capita-

in pietre prelioase, gi mai putini. Prosperul fermier care produceaJuz,la care stdtuserim in Savannah, ne asigurase ci el abia dacd re-:sea si strAngd doui lire sterline tn numerar - probabil ci tn tntreaga

olonie nu existau nici micar zecelire in aur sau in argint.Nu aveam nicio gansi de a vinde vreo piatri prelioase in zonele ne-

Grsite de mlagtini slrlturoase gi plduri de pini pe care le strlbtuuserem

h caletoria noastrl spre Nord. Charleston fusese primul ora; destul de

aare in care ajunseserlm gi care sd aibe negustori gi bancheri capabili si

- ajute sa lichidam micar o parte din valorile noastre inghelate.

Cu toate astea, nimic nu avea sI rlmind inghegat in Charlestonh cursul verii, am gAndit eu. Firicele de sudoare mi se scurgeau pe

git, iar pinza clmigulei de sub corset era udI qi mototoliti pe piele.

Chiar gi aproape de port, laacea ori din zi, nu se simjea nicio adiere,ier mirosurile de smoale incinsl, pe$ti mo4i gi hamali asudapi eraurproape coplegitoare.

tn ciuda protestelor formulate de soqii Olivier, oameni amabilicare ne gdzduiserl cAnd naufragiaserdm practic la uga lor, Jamie in-sistase si le daruim una dintre pietrele prefioase ln semn de mul1u-

mire pentru ospitalitatea 1or. in schimb, ei ne deduseri o ciru1tr cu

coviltir, doi cai, haine de drum, hrani pentnr cildtoria spre Nord qi

o micl sumi de bani.Aqa cd in buzunarul meu se aflau gase gilingi gi o monedi de argint

de trei penny, ceea ce constituia intreaga noastrl avere pe care oputeam cheltui.

- Pe aici, unchiule Jamie, a spus Ian, intorcAndu-se gi fecAndu-i

semne insistente lui Jamie. Vreau si-qi arlt ceva.

- Despre ce e vorba? a intrebat Jamie, strecurAndu-se printr-un

Trup de sclavi transpirayi, care lnc5.rcau calupuri prifuite de indigouscat intr-o navl de mirfuri ancorate la chei. $i cum de-ai cipitatceva? N-ai niciun ban, adevlrat?