TL Chineza incepatori [pt site] - eurocor.ro · alegeţi să învăţaţi chineza. Printre cele mai...

1

LECŢIE DEMONSTRATIVĂCHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

INTRODUCERE

Fără îndoială că sunt multe motive pentru care să alegeţi să învăţaţi chineza. Printre cele mai evidente se numără:China este a doua mare putere economică şi cea mai

numeroasă naţiune din lume. Veţi fi mândri că aţi reuşit să învăţaţi limba acestei ţări minunate.

Una din cinci persoane de pe planetă vorbeşte această limbă. Astfel, şansele să vorbiţi cu alţi străini limba chineză sunt destul de mari.

Scrierea și memorarea caracterelor chinezești este precum un sport al minţii, ceea ce vă va ajuta să învăţaţi mai bine și mai repede atât limba chineză, cât şi alte limbi străine. În plus, veţi vedea cât de multe elemente de cultură se ascund în scrierea caracterelor chinezeşti.

Cursul Eurocor de Chineză pentru începători vă va deschide prin cele 16 lecţii noi perspective. Veţi învăţa astfel: să comunicaţi încă din prima lecţie, în limba mandarină standard, pe teme familiare; să scrieţi corect caracterele chinezești; să pronunţaţi corect sunetele acestei limbi, ţinând cont de tonurile ei; să vă familiarizaţi cu un vocabular tematic din variate sfere ale vieţii: formule de salut, de

prezentare, familie, hobby-uri, îndeletniciri zilnice, transport, divertisment, călătorii etc.Învăţaţi comod!Primiţi acasă, la cel mai apropiat ofi ciu poștal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când și unde doriţi! Învăţaţi prin ascultare! Pe lângă caietele de curs aveţi la dispoziţie CD-uri înregistrate cu vorbitori nativi. Acestea vă vor ajuta să dobândiţi o pronunţie excelentă! Puteţi asculta vorbitorii nativi de limba chineză în timp ce desfășuraţi alte activităţi – gătiţi, faceţi sport, vă plimbaţi, în pauza de masă, când sunteţi prinși în trafi c... când vreţi!Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Benefi ciaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat online. Cu ajutorul cursului Eurocor Chineză pentru începători aveţi oportunitatea de a conversa fără griji cu partenerii nativi şi de a vă găsi cu uşurinţă un job în ţările vorbitoare de limbă chineză! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul

unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele. Lectură plăcută!

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

STRUCTURA LECŢIILOR

Studiul efi cient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 8 caiete, a câte 2 lecţii fiecare.

Toate caietele au o structură didactică specifi că, care se va păstra de-a lungul întregului curs.

Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de memorare devine simplu și rapid!

Lecţiile se parcurg ușor, într-un mod relaxat, deoarece unităţile de conţinut sunt marcate grafi c special: vocabularul, explicaţiile gramaticale, informaţiile esenţiale și numeroasele exerciţii.

Limbajul este accesibil, iar accentul este pus pe aspectele practice ale limbii.

Veţi exersa pronunţia alături de vorbitorii nativi de pe înregistrările audio și scrierea caracterelor chinezești.

Unele exerciţii solicită folosirea fi ltrului roșu pentru verifi care. Textul scris cu caractere roșii dispare odată ce este acoperit cu acest fi ltru.

PRIMIREA CURSULUI

La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dumneavoastră ce alegeţi?1. Acasă sau la serviciu, prin Curier.2. Acasă, la cutia poștală (Cutia poștală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22×30×1 cm.).3. La ofi ciul poștal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fi e cea din cartea de identitate).

CONTUL DE CURSANT

Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate și înregistrate. De asemenea, din contul de cursant se pot accesa și aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA

Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi și testul de evaluare fi nală. Califi cativele obţinute pot fi : foarte bine, bine și insufi cient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certifi catul de absolvire Eurocor.

@

@

3


Programa cursuluiChineză pentru începători

Lecţiile 1-2 Prima întâlnireVocabular: întâlnirea, formulele de salut, formulele de politeţeGramatică: propoziţii cu predicat verbal şi adjectival; numeralele de la 1 la 5

Lecţiile 3-4 Vizita într-o casă chinezească

Vocabular: formulele de politeţe (continuare), familia, vârsta, hobby-urile, descrierea locuinţeiGramatică: propoziţii cu predicat nominal; numeralele de la 5 la 100; particula modală „le” 了; clasificatori

Lecţiile 5-6 Viaţa de zi cu ziVocabular: îndeletniciri zilnice, şcoala, serviciul, programul zilnic, oreleGramatică: complementul circumstanţial de mod; gradul comparativ şi gradul superlativ

Lecţiile 9-10 CumpărăturileVocabular: schimbarea banilor, cumpărăturile la piaţă, la magazin şi la centrul comercial, negocierea, indicarea preţuluiGramatică: elementul complementar de posibilitate; clasifi catorii (continuare); aspectul perfectiv; reduplicarea clasifi catorilor

Lecţiile 7-8 OraşulVocabular: călătoria prin oraş, întrebări despre direcţie, transportul urban, monumenteleGramatică: complementul circumstanţial de loc; elementul complementar de direcţie simplu; propoziţii cu o serie de construcţii verbale

Lecţiile 11-12 LocuinţaVocabular: închirierea unui apartament, mutarea, mobilarea apartamentului, o casă chinezească tradiţională şi apartamentul în blocurile moderneGramatică: propoziţiile cu particula „ba” 把; propoziţiile cu „zhe” 着; frazele nominale cu „de” 的

Lecţiile 13-14 Timpul liberVocabular: hobby, cultură, televiziune, divertismentGramatică: complementul circumstanţial de mod (continuare); frazele legate prin coordonare; reduplicarea verbelor

Lecţiile 15-16 Excursia la PekinVocabular: călătoria cu avionul, hotelul, vizitarea monumentelor din PekinGramatică: elementul complementar de direcţie compus; aspectul durativ; propoziţia condiţională

4


(selecţie din Lecţia 2, pagina 28)

– 28 –

Cuvintele noi sunt marcate într-un chenar și pot fi ascultate pe trackul indicat de pe CD.

Pentru început, învăţaţi noile cuvinte şi expresii.

好久不见了 hăo jiŭ bù jiàn le – nu ne-am mai văzut de mult

怎么样 zĕnmeyàng – cum, ce, în ce fel

好 hăo – bun, bine

呢 ne – dar

还可以 hái kĕyĭ – cât de cât, se putea şi mai bine

家里 jiāli – acasă

都 dōu – toţi, totul

谢谢 xièxie – mulţumesc

最近 zuìjìn – în ultima vreme, zilele acestea

忙 máng – ocupat

星期六 xīngqīliù – sâmbătă

请 qĭng – a ruga

到 ... 来 dào ... lái – a veni la

作客 zuòkè – vizită

对不起 duìbuqĭ – îmi cer scuze, scuze

有事 yŏu shì – a fi ocupat, a avea treabă

星期天 xīngqītiān – duminică

行 xíng – se poate, în regulă

当然 dāngrán – bineînţeles

那么 nàme – deci, prin urmare, aşadar

下午 xiàwŭ – după-amiază

五点 wŭ diăn – ora cinci

等 dĕng – a aştepta

45

Vocabular

A3

LECŢIA 2 – Partea întâi

Bifaţi fi ecare căsuţă după ce veţi fi învăţat:

să folosiţi propoziţiile cu predicat adjectival;

să utilizaţi adverbul dou 都;

să scrieţi caractere chinezeşti, începând cu pictogramele;

să păstraţi ordinea scrierii trăsăturilor din caracterele chinezeşti.

Fiecare lecţie începe cu o prezentare a obiectivelor, astfel încât să știţi ce veţi asimila până la sfârșitul acesteia.

5


Noul vocabular este folosit în dialoguri relevante pentru tematica fi ecărei lecţii.


– 29 –

Veţi asculta dialogul dintre Ana şi Zhang Li, care s-au întâlnit întâmplător. Urmăriţi şi traducerea replicilor.

张丽：安娜，好久不见了! 怎么样?Zhāng Lì: Ānnà, hăo jiŭ bù jiàn le! Zĕnmeyàng? Ana, nu ne-am mai văzut de mult. Ce mai faci?

安娜：很好，你呢?Ānnà: Hĕn hăo, nĭ ne? Foarte bine, dar tu?

张丽：还可以。Zhāng Lì: Hái kĕyĭ. În regulă. Aşa şi aşa (textual: Poate fi ).

安娜：家里都好吗?Ānnà: Jiāli dōu hăo ma? Acasă totul e bine?

张丽：都很好，谢谢! 安娜，你最近忙吗?Zhāng Lì: Dōu hĕn hăo, xièxie! Ānnà, nĭ zuìjìn máng ma? Toate bune, mulţumesc. Ana, zilele acestea eşti ocupată?

安娜：不太忙。Ānnà: Bù tài máng. Nu prea.

张丽：星期六我想请你和马丁到我家里来作客。Zhāng Lì: Xīngqīliù wŏ xiăng qĭng nĭ hé Mădīng dào wŏ jiāli lái zuòkè. Aş vrea să vă invit pe tine şi pe Martin în vizită (la mine acasă) sâmbătă.

安娜：对不起，星期六我们有事，星期天行吗?Ānnà: Duìbuqĭ, xīngqīliù wŏmen yŏu shì, xīngqītiān xíng ma? Îmi cer scuze, sâmbătă suntem ocupaţi, se poate duminică?

张丽：当然行。那么我们星期天下午五点在家里等你们。Zhāng Lì: Dāngrán xíng. Nàme wŏmen xīngqītiān xiàwŭ wŭ diăn zaì jiāli dĕng nĭmen.

Bineînţeles că se poate. Aşadar, vă aşteptăm acasă, duminică la ora cinci după-amiază.

Reţineţi formulele de politeţe uzuale:

Hăo jiŭ bù jiàn le. 好久不见了。 – Nu ne-am mai văzut de mult.

Jiāli dōu hăo ma? 家里都好吗？ – Acasă totul este în ordine?

Xièxie. 谢谢 – Mulţumesc.

Duìbuqĭ. 对不起 – Îmi cer scuze.

În dialog aţi întâlnit de asemenea o invitaţie în vizită. A fost precedată de întrebarea:

Nĭ zuìjìn máng ma? 你最近忙吗? – Zilele acestea eşti ocupată?47

46

Exerciţiu

?

6



– 4 –

Este duminică după-amiază. Ana şi Martin merg la Zhang Li în vizită. Tocmai au ajuns la apartamentul ei şi au bătut la uşă. Le-a deschis un bărbat necunoscut. Ascultaţi dialogul şi urmăriţi şi traducerea lui.

安娜：这儿是张老师家吧？Ānnà: Zhèr shi Zhāng lăoshī jiā ba? – Aici locuieşte profesoara Zhang? (textual: Aici este casa profesoarei Zhang?)

李永华：对，请进! 张丽，来客人了。Lĭ Yŏnghuá: Duì, qĭng jìn. Zhāng Lì, lái kèrén le. – Da, intraţi, vă rog. Zhang Li, au sosit musafi rii.

张丽：安娜，马丁，你们好! 你们来了，我很高兴。Zhāng Lì: Ānnà, Mădīng, nĭmen hăo! Nĭmen lái le, wŏ hĕn gāoxìng. – Ana, Martin, bună ziua! Mă bucur foarte mult că aţi venit.

我来介绍一下：这是波兰学生安娜和她的美国朋友马丁。Wŏ lái jièshào yīxià: zhè shi Bōlán xuésheng Ānnà hé tā de Mĕ iguó péngyou Mădīng.Aş vrea să vă fac cunoştinţă: aceasta este studenta poloneză Ana şi prietenul ei american, Martin.

这是我丈夫李永华。 Zhè shi wŏ zhàngfu Lĭ Yŏnghuá. Acesta este soţul meu, Li Yonghua.

马丁：李先生，你好。Mădīng: Lĭ xiānsheng, nĭ hăo. – Bună ziua, domnule Li.

安娜：认识你，我很高兴。Ānnà: Rènshi nĭ, wŏ hĕn gāoxìng. – Mă bucur foarte mult să

te cunosc (încântată de cunoştinţă).

李永华：你们好！我也很高兴认识你们。

Lĭ Yŏnghuá: Nĭmen hăo! Wŏ yĕ hĕn gāoxìng rènshi nĭmen.

– Bună! Și eu mă bucur să vă cunosc.

张丽：安娜，马丁，请坐。Zhāng Lì: Ānnà, Mădīng, qĭng zuò. – Ana, Martin, luaţi loc, vă

rog. 你们先聊天，我去沏茶。 Nĭmen xiān liáotiān, wŏ qù

qī chá. Mai întâi discutaţi puţin, iar

eu mă duc să pun de ceai.

2

7



– 12 –

马丁：我是美国人。Mădīng: Wŏ shi Mĕiguórén. Sunt american.

张丽：安娜，你也是美国人吗?Zhāng Lì: Ānnà, nĭ yĕ shi Mĕiguórén ma? Ana, şi tu eşti americancă?

安娜：不，我不是美国人。我是波兰人。Ānnà: Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén. Wŏ shi Bōlánrén. Nu, nu sunt americancă. Sunt poloneză.

Discuţia dintre Zhang Li, Ana şi Martin începe cu propoziţia:

Wŏ lái jièshào yīxià: ... – Vreau să-ţi prezint pe:...(cu sensul: Să vă fac cunoştinţă. / Să vă fac puţin prezentările.)

Este o formulă folosită de regulă în prezentări. După această introducere puteţi indica numele şi prenumele persoanelor:

Zhè shi wŏ de péngyou, Mădīng. – Acesta este prietenul meu, Martin.

Zhè shi Zhāng Lì. – Aceasta este Zhang Li.

Şi acum este rândul dumneavoastră să prezentaţi un prieten. Folosiţi fi ltrul roşu.

Vreau să-ţi prezint: > Wŏ lái jièshào yīxià:

acesta este ............. zhè shi ...........

Zhang Li l-a întrebat pe Martin: Nĭ shi nă guó rén?, dorind în felul acesta să afl e ce naţionalitate are. Martin a răspuns:

Wŏ shi Mĕiguórén. 我是美国人。 Sunt american.

În limba chineză, numele naţionalităţilor se formează prin adăugarea cuvântului 人 rén (om) la numele ţării, de exemplu:

Mĕiguó – America Mĕiguórén – american

Spuneţi cum vă numiţi (prenumele) şi din ce ţară sunteţi. Apoi prezentaţi o altă persoană.

Mă numesc ___________ > Wŏ jiào ___________

Sunt ___________ > Wŏ shi ___________.

Prietenul meu se numeşte ___________ > Wŏ de péngyou jiào ___________

Prietenul meu este ___________ > Wŏ de péngyou shi ___________

Exerciţiu

Exerciţiu

Cursul pune accent pe comunicarea în limba chineză.

8



– 20 –

安娜，马丁：再见！Ānnà, Mădīng: Zàijiàn! – La revedere!

李永华：再见！Lĭ Yŏnghuá: Zàijiàn! – La revedere!

张丽：下次再来。Zhāng Lì: Xià cì zài lái. – Mai veniţi şi altă dată.

李永华：慢走啊。Lĭ Yŏnghuá: Màn zŏu a. – Mergeţi încet. (cu sensul de: „aveţi grijă!”).

Dialogul conţine expresii şi construcţii foarte des folosite atunci când musafi rii se despart de gazde. Încercaţi să le reţineţi în contextul în care au fost folosite.

Când musafi rii vor sau trebuie să îşi încheie vizita, de cele mai multe ori dau de ştire făcând un comentariu în legătură cu cât de târziu s-a făcut sau despre cât timp le-au răpit gazdelor. În asemenea situaţii puteţi folosi următoarele construcţii:

Yō, kuài ... diăn le. 哟，快..点了。– Oh, în curând este (şi aici indicaţi ora)... .

Shíjiān bù zăo le, wŏmen gāi zŏu le. 时间不早了，我们该走了。 – S-a făcut târziu, ar trebui deja să plecăm.

Iar gazdele ar trebui să îi asigure pe musafi ri că nu este deloc târziu şi să-i invite să mai rămână sau, depinzând de situaţie, să le mai propună ceva de băut sau de mâncat. În dialogul nostru, Li Yonghua i-a rugat pe Ana şi Martin să mai rămână, folosind următoarele cuvinte:

Máng shénme? 忙什么？ – Unde vă grăbiţi aşa?

Zài zuò yīhuìr ba. 再坐一会儿吧。 – Mai staţi o clipă.

Dacă musafi rii chiar trebuie să plece, oferă alte motive care le susţin hotărârea. În dialogul nostru, Ana a indicat faptul că a doua zi Martin începe serviciul devreme:

Mădīng míngtiān qī diăn shàngbān. 马丁明天七点上班。 – Martin începe mâine serviciul la ora şapte.

Ana a remarcat de asemenea că şi pentru gazde ar fi bine ca vizita lor să se încheie atunci, pentru că le va permite să se retragă mai devreme la odihnă:

Nĭmen yĕ zăo diănr xiūxi. 你们也早点儿休息。– Şi voi puteţi să vă odihniţi puţin mai devreme.

La un moment dat, gazdele nu mai insistă şi le mulţumesc musafi rilor pentru vizită. În dialogul nostru, Zhang Li le-a mulţumit astfel:

Nà jiù bù liú nĭmen le. 那就不留你们了。 – Atunci nu vă mai reţin.

Xièxie nĭmen lái kàn wŏmen. 谢谢你们来看我们。– Mulţumesc că aţi venit să ne vizitaţi.

32

9



– 13 –

În limba chineză cuvintele nu îşi schimbă forma în funcţie de caz, persoană, gen etc. Raporturile gramaticale dintre cuvinte se exprimă altfel. Una din modalităţi este ordinea cuvintelor în propoziţie. Semnifi caţia unui enunţ depinde de topica propoziţiei. De aceea, este foarte important să reţineţi ordinea fi ecărei părţi de vorbire în propoziţie.

Modelul de bază al unei propoziţii în limba chineză este următorul:

subiect + predicat + obiect

Iată un exemplu care respectă acest model:

Wŏ jiào Ānnà. 我叫安娜。 (Pre)Numele meu este Ana.

În întrebările detaliate, adică în întrebările care necesită răspunsuri amănunţite, pronumele interogativ sau sintagma care conţine un pronume interogativ ocupă locul acelei părţi de propoziţie despre care întrebăm. De exemplu:

Nĭ jiào shénme míngzi? – Cum te numeşti? (literal: Te numeşti ce prenume?)

Wŏ jiào Ānnà. – (Pre)Numele meu este Ana. (literal: Mă numesc Ana.)

Nĭ shi nă guó rén? – Din ce ţară eşti? (literal: Eşti din ce ţară om?)

Wŏ shi Bōlánrén. – Sunt poloneză. (literal: Eu sunt om din Polonia.)

În întrebările generale, adică în întrebările la care aşteptăm un răspuns de genul „da” sau „nu”, topica propoziţiei rămâne neschimbată. Numai la sfârşit se adaugă particula ma, pe care o traducem în limba română prin „oare”/ „chiar”. Particula ma marchează o întrebare, de exemplu:

Nĭ jiào Ānnà ma? – (Pre)Numele tău este Ana?

Nĭ shi Bōlánrén ma? – Tu eşti polonez / poloneză?

Folosiţi fi ltrul roşu. Traduceţi următoarele întrebări şi verifi caţi-vă cu înregistrarea.

Din ce ţară este Martin? (întrebare detaliată)

> Mădīng shi nă guó rén?

Cum se numeşte (ce prenume are) prietena ta?(întrebare detaliată)

> Nĭ de péngyou jiào shénme míngzi?

Prenumele tău este Martin? (întrebare generală)

> Nĭ jiào Mădīng ma?

11

e e n .

e

12

Exerciţiu

Noţiunile de gramatică sunt explicate simplu și sunt ilustrate prin exemple.

10



– 14 –

Să mai analizăm o propoziţie din dialog:

Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén. 不，我不是美国人。– Nu, eu nu sunt americancă / american.

Aceasta este o propoziţie negativă. În limba chineză, negaţia se formează de cele mai multe ori cu ajutorul particulei bù 不 (nu), care stă în faţa predicatului sau a grupului predicativ, de exemplu:

Wŏ bù jiào Ānnà. 我不叫安娜。 – (Pre)numele meu nu este Ana.

Wŏ bù shi Mĕiguórén. 我不是美国人。 – Eu nu sunt americancă / american.

Exersaţi-vă cunoştinţele, traducând următoarele propoziţii negative. Folosiţi fi ltrul roşu.

Martin nu este român. > Mădīng bù shi Luómǎníyǎ rén.

Prietena mea nu se numeşte Ana. > Wŏ de péngyou bù jiào Ānnà.

În dialog aţi întâlnit şi propoziţia:

Nĭ yĕ shi Mĕiguórén ma? 你也是美国人吗？ – Şi tu eşti americancă?

În ea apare adverbul yĕ 也 (şi, de asemenea), care în propoziţie îndeplineşte funcţia de complement circumstanţial.

În chineză, adverbele cu funcţie de complement circumstanţial stau întotdeauna înaintea predicatului, de exemplu:Wŏ yĕ jiào Ānnà. – Şi (Pre)numele meu este Ana.Wŏ de péngyou yĕ shi Bōlánrén. – Şi prietenul meu este polonez.

Completaţi traducerile şi verifi caţi-vă cu înregistrarea şi fi ltrul roşu.

Şi Zhang Li este prietena mea. – Zhāng Lì > yĕ shi wŏ de péngyou.

Şi prietena mea se numeşte Ana. – Wŏ de péngyou > yĕ jiào Ānnà.

Vă amintiţi de la secţiunea anterioară că o silabă pronunţată iniţial cu tonul al treilea, dacă precedă o silabă pronunţată cu tonul al patrulea, îşi schimbă tonul şi se pronunţă cu tonul semitrei. La fel se pronunţă şi o silabă de ton trei care precedă silabe pronunţate cu tonul întâi şi doi, de exemplu:

tonul trei + primul ton = tonul semitrei + primul tonDe exemplu: Mădīng.

tonul trei + ton doi = tonul semitrei + ton doiDe exemplu: Mĕiguó.

Iată exemple de cuvinte şi expresii cu silabe pronunţate cu tonul trei:

Mădīng Mĕiguó wŏ shì nĭ shì wŏ jiào nĭ jiào

13

14

15

Exerciţiu

Exerciţiu

11



– 10 –

Încercaţi să traduceţi următoarele propoziţii şi răspunsurile la acestea (în paranteză am indicat vârsta persoanelor despre care este vorba). Folosiţi fi ltrul roşu.

Câţi ani are sora ta mai mare? (17) > Nĭ jiĕjie duō dà le?

Ea are şaptesprezece ani. > Tā shí qī suì le.

Câţi ani are fi ica lui? (5) > Tā de nǚ’ér jĭ suì le?

Fiica lui are cinci ani. > Tā de nǚ’ér wŭ suì le.

1. Cu siguranţă aţi observat că propoziţiile în limba chineză de mai sus nu au predicat. Aceste enunţuri se numesc propoziţii cu predicat nominal – funcţia predicativă este exprimată de un substantiv, numeral sau de o construcţie nominală (atenţie, nu este echivalentul predicatului nominal din română!). Predicatul nominal reprezintă un tip rar de predicat şi se foloseşte mai ales în aspectul oral al limbii.

Modelul fundamental al unei propoziţii cu predicat nominal:

subiect + predicat (substantiv, numeral, construcţie nominală)Iată câteva exemple de propoziţii de acest tip (predicatul nominal este reliefat prin caractere îngroşate):

Wŏ mèimei qī suì le. 我妹妹七岁了。 – Sora mea are şapte ani. (textual Sora mea şapte ani.)

Xiànzài wŭ diăn. 现在五点。

– Acum este ora cinci. (textual Acum ora cinci.)

2. Să observăm acum în ce fel putem forma sintagme cu numerale, precum „o soră, doi fraţi” etc. În dialog aţi întâlnit următoarele propoziţii:

Wŏ yŏu yī ge dìdi hé yī ge mèimei. 我有一个弟弟和一个妹妹。

– Am un frate mai mic şi o soră mai mică.

Wŏ yŏu liăng ge jiĕjie hé yī ge gēge. 我有两个姐姐和一个哥哥。

– Am două surori mai mari şi un frate mai mare.

În aceste expresii, între numeral şi substantiv se afl ă cuvântul ge 个, care este intraductibil în limba română. Acest clasifi cator este cunoscut şi ca o unitate de măsură şi constituie o clasă de cuvinte specifi că limbii chineze. Clasifi că obiecte şi fenomene pe baza unor trăsături concrete. Cu substantive diferite folosim clasifi catori diferiţi.

Clasifi catorul ge 个 se foloseşte cu substantive care desemnează oameni şi obiecte, pentru care nu există un alt clasifi cator.

Putem spune, aşadar, că modelul construcţiei numeral – substantiv este următorul:

numeral + clasifi cator + substantiv

12

11 Î

Exerciţiu

–

ea şapte ani.)

cinci.)

a sintagme cu În dialog aţi

ă.

ai mare.

tiv se afl ă ba română. de măsură

bii chineze. or trăsături clasifi catori

stantive care u există un alt

ei numeral –

ntiv

Aceste cunoștinţe sunt întotdeauna fi xate prin exerciţii, la care primiţi imediat răspuns cu ajutorul fi ltrului roșu.

12



– 11 –

Încercaţi să traduceţi următoarele construcţii. Folosiţi fi ltrul roşu.un student > yī ge xuéshengcinci profesori > wŭ ge lăoshīpatru surori mai mari > sì ge jiĕjietrei fraţi mai mici > sān ge dìdi

Întrebarea despre numărul obiectelor o formăm cu ajutorul pronumelui interogativ jĭ 几 (cât, câtă, câţi, câte?), dar numai atunci când presupunem că este vorba despre un număr mai mic de 10. Conform regulii pe care deja o ştiţi, pronumelui interogativ îi revine în propoziţia interogativă locul ocupat în propoziţia enunţiativă de numeral. Între pronume şi substantiv stă clasifi catorul.

Nĭ yŏu jĭ ge péngyou? 你有几个朋友？ – Câţi prieteni ai?

Wŏ yŏu sān ge péngyou. 我有三个朋友。 – Am trei prieteni.

Traduceţi acum următoarele întrebări şi răspunsuri, folosindu-vă de indicii. Verifi caţi-vă cu fi ltrul roşu şi înregistrarea.

Câţi prieteni are sora ta mai mică? (4) > Nĭ mèimei yŏu jĭ ge péngyou?Ea are patru prieteni. > Tā yŏu sì ge péngyou.

Câţi fraţi mai mari are Martin? (1) > Mădīng yŏu jĭ ge gēge?Martin are un frate mai mare. > Mădīng yŏu yī ge gēge.

1. Numeralul 2 are două forme: èr 二 şi liăng 两. Forma liăng 两 stă întotdeauna înaintea clasifi catorului. În alte situaţii, folosim „èr” 二, de exemplu:

două surori mai mici 两个妹妹– liăng ge mèimei

str. Shanghai nr. 2 上海路二号– Shànghăi lù èr hào

Numărul meu de telefon este: 324126. 三儿四一二六。– Wŏ de diànhuà hàomă shi: sān-èr-sì-yāo-èr-liù.

Am doi profesori chinezi. 我有两个中国老师。– Wŏ yŏu liăng ge Zhōngguó lăoshī.

2. Cuvântul zài 在 (în, a fi în) poate fi : • prepoziţie:

Wŏ zài Shànghăi xuéxí. 我在上海学习。 – Eu studiez în Shanghai.sau

• verb: Tā xiànzài zài tā năinai jiā. 她现在在她奶奶家。 – Ea este acum la bunica ei. Wŏ xiànzài zài Shànghăi. 我现在在上海。 – Acum sunt în Shanghai.

13

14

Exerciţiu

Exerciţiu

13



– 16 –

Exerciţiile recapitulative din fi ecare lecţie au rolul de a vă consolida cunoștinţele dobândite.

În această secţiune vă propunem să recapitulaţi cuvintele şi gramatica de până acum, pentru a le asimila cât mai bine. Efectuaţi fi ecare exerciţiu, apoi verifi caţi corectitudinea răspunsurilor oferite, consultând cheia exerciţiilor şi înregistrarea.

Cum reacţionaţi la propoziţiile pe care le auziţi pe înregistrare? Răspundeţi mai întâi oral, apoi notaţi-le.

Audio: ............................................. Dumneavoastră: .............................................



Rescrieţi propoziţiile de mai jos la forma negativă şi verifi caţi-vă cu înregistrarea.

1. Zhè shi wŏ de péngyou. ….....................................................................

2. Wŏ de péngyou jiào Mădīng. ….....................................................................

3. Mădīng shi Bōlánrén. ….....................................................................

4. Zhāng Lì yĕ shi Bōlánrén. ….....................................................................

Formulaţi întrebări pentru răspunsurile de mai jos. Verifi caţi-vă cu înregistrarea.

1. Ānnà shi Bōlánrén. ….....................................................................

2. Bù, wŏ bù shi Bōlánrén. ….....................................................................

3. Bù, wŏ bù jiào Mădīng. ….....................................................................

4. Wŏ jiào Zhāng Lì. ….....................................................................

Completaţi propoziţiile următoare cu sintagma „yĕ” (de exemplu: Ānnà shi Luómǎníyǎ rén, wŏ yĕ shi Luómǎníyǎ rén). Verifi caţi-vă cu înregistrarea.

1. Wŏ shi Mĕiguórén, Mădīng ................................................................................................ .

2. Wŏ de péngyou jiào Ānnà, wŏ ........................................................................................... .

3. Ānnà shi wŏ de péngyou, Mădīng ..................................................................................... .

Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor indicate. Verifi caţi-vă cu înregistrarea.

1. ma, Bōlánrén, Zhāng Lì, yĕ, shi? ….....................................................................

2. péngyou, Ānnà, bù, wŏ de, jiào. ….....................................................................

Exerciţiul 1

Exerciţiul 2

Exerciţiul 3

19

21

C1

Exerciţiul 4

22

Exerciţiul 5

23

14


(selecţie din Lecţiile 1-2, pagina 43)

– 43 –

Exerciţiul 1Audio: Nĭ hăo! Dvs.: Nĭ hăo!Audio: Nĭ jiào shénme míngzi? Dvs.: Wŏ jiào ........................Audio: Nĭ shi Mĕiguórén ma? Dvs.: Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén, wŏ shi ....................

Exerciţiul 21. Zhè bù shi wŏ de péngyou. 3. Mădīng bù shi Bōlánrén.2. Wŏ de péngyou bù jiào Mădīng. 4. Zhāng Lì yĕ bù shi Bōlánrén.

Exerciţiul 31. Ānnà shi nă guó rén? 3. Nĭ jiào Mădīng ma?2. Nĭ shi Bōlánrén ma? 4. Nĭ jiào shénme míngzi?

Exerciţiul 41. Wŏ shi Mĕiguórén, Mădīng yĕ shi Mĕiguórén.2. Wŏ de péngyou jiào Ānnà, wŏ yĕ jiào Ānnà.3. Ānnà shi wŏ de péngyou, Mădīng yĕ shi wŏ de péngyou.

Exerciţiul 51. Zhāng Lì yĕ shi Bōlánrén ma? 2. Wŏ de péngyou bù jiào Ānnà.

Exerciţiul 1Zhāng Lì: Wŏ de péngyou zài Fùdàn Dàxué jiāo Zhōngguó lìshĭ. Zhāng Lì de péngyou zuò shénme gōngzuò?Răspunsul dumneavoastră: Zhāng Lì de péngyou shi lìshĭ lăoshī.

Mădīng: Wŏ de péngyou shi Shanghăi dàxué de xuésheng. Mădīng de péngyou zài năr xuéxí?Răspunsul dumneavoastră: Mădīng de péngyou zài Shànghăi Dàxué xuéxí.

Exerciţiul 21. Wŏ xĭhuan Ānnà, tā yĕ xĭhuan Ānnà.2. Tā bù shi Shànghăi Jiànzhù Gōngsī de jīnglĭ.3. Wŏ xiăng gĕi nĭ jièshào yīxià wŏ de lăoshī.4. Mădīng dāng gōngchéngshī, tā zài Mĕiguó gōngzuò.5. Tā xiăng zài Mĕiguó xuéxí.

Exerciţiul 31. Ānnà de péngyou zài Shànghăi Dàxué jiāo Zhōngguó lìshĭ.2. Wŏ xiăng gĕi nĭmen jièshào yīxià wŏ de lăoshī.3. Zhāng Lì de xuésheng cóng Mĕiguó lái.

Exerciţiul 41. Nĭ xĭhuan xuéxí háishi xĭhuan gōngzuò? 4. Nĭ shi lăoshī ma?2. Nĭ zuò shénme gōngzuò? 5. Tā de péngyou xuéxí shénme?3. Nĭ zài năr gōngzuò?

Cheia exerciţiilor 1–2

C1

C2

Vă puteţi verifi ca răspunsurile cu suportul audio și Cheia exerciţiilor.

15



– 40 –

Veţi exersa scrierea caracterelor chinezești.

Pentru a scrie corect un semn chinezesc, trebuie să ştiţi nu numai cum, ci şi ordinea în care sunt trasate liniuţele. Reţineţi regulile următoare.

1. Mai întâi trasăm liniuţa orizontală (1), apoi pe cea verticală (2).

2. Mai întâi trasăm liniuţa oblică spre stânga (3), apoi liniuţa oblică spre dreapta (5).

3. Începem de sus şi terminăm jos.

4. Începem din partea stângă şi terminăm în dreapta.

5. Linia orizontală care închide semnul de jos o trasăm la sfârşit.

Încercaţi acum să trasaţi cele mai simple semne întâlnite în această secţiune. Urmăriţi îndeaproape instrucţiunile noastre. Respectaţi direcţia şi ordinea de trasare a liniuţelor. Respectaţi de asemenea proporţia fi ecărui element în parte. Fiecare semn ar trebui să se încadreze într-o singură căsuţă.

Semnul nr. 1: 一 yī – unu

Ideogramă simplă.

一

Semnul nr. 2: 二 èr – doi

Ideogramă simplă. Mai întâi trasăm linia de sus, apoi pe cea de jos (regula 3).

二

Semnul nr. 3: 三 sān – trei

Ideogramă simplă. Mai întâi trasăm linia de sus, apoi pe cea din mijloc, iar la sfârşit, linia de jos (regula 3).

三

Semnul nr. 4: 上 shàng – pe, deasupra

Ideogramă simplă. Linia scurtă „dian” deasupra liniei orizontale lungi „heng” înseamnă: „pe, deasupra”.

Trasăm mai întâi linia orizontală, apoi linia scurtă „dian”, iar la sfârşit, linia orizontală (regulile 3, 5).

上

Semnul nr. 5: 下 xià – după, sub

Ideogramă simplă. Linia scurtă „dian” sub linia orizontală lungă „heng” înseamnă: „sub, după”.

Mai întâi trasăm linia orizontală, apoi linia verticală, iar la sfârşit, liniuţa scurtă „dian” (regula 3).

下

Semnul nr. 6: 人 rén – om

E o pictogramă, reprezintă silueta simplifi cată a unui om.

Mai întâi trasăm o linie oblică spre stânga, apoi una oblică spre dreapta (regula 2).

人

16



– 39 –

În lecţiile anterioare aţi învăţat semnul 人 (rén – om). În această lecţie veţi învăţa alte câteva semne, care conţin semnul „om”. Exersaţi scrierea lor, respectând indicaţiile de mai jos.

Semnul nr. 7: 大 dà – mare

Este o pictogramă care reprezintă o siluetă umană cu mâinile desfăcute lateral, de parcă ar dori să arate că este: „atâââât de mare”.

Mai întâi trasăm liniuţa transversală „heng”, apoi celelalte două liniuţe în aceeaşi ordine ca în cazul semnului „rén”.

大

Semnul nr. 8: 天 tiān – cer, zi

Ideogramă reprezentând un om şi cerul (liniuţa orizontală) deasupra capului. Mai întâi trasăm cele două liniuţe „heng”, apoi celelalte două liniuţe oblice în ordinea deja ştiută.

天

Semnul nr. 9: 夫 fū – soţ

Ideogramă foarte asemănătoare cu cea de dinainte. Diferenţa constă în faptul că în acest semn liniuţa „pie” taie liniuţa de sus „heng”, iar în semnul „tiān” nu o taie.

Ordinea de trasare a liniuţelor este aceeaşi ca în cazul semnului de mai sus.

夫

Semnul nr. 10: 个 gè – clasifi cator folosit, printre altele, pentru oameni

Ideograma aceasta este compusă din două elemente: om şi semnul unităţii. Mai întâi trasăm cele două liniuţe oblice, apoi liniuţa verticală „shu”.

个

Semnul nr. 11: 从 cóng – cu, a merge după cineva

Ideogramă compusă din două elemente identice – două siluete omeneşti care merg una după cealaltă. Mai întâi desenăm elementul din stânga, apoi pe cel din dreapta.

从

Semnul nr. 12: 众 zhòng – mulţime, aglomeraţie, masă de oameni

Ideogramă compusă din trei elemente – simboluri ale omului. Mai întâi desenăm elementul de sus, apoi pe cele două de jos.

众

B4

17



– 15 –

În limba chineză există de asemenea câteva cuvinte care îşi pot schimba tonul în funcţie de tonul înainte de care se afl ă. Aţi întâlnit în lecţie două asemenea cuvinte: bù şi yī.Cuvântul yī, pronunţat de obicei pe primul ton, înaintea unei silabe cu tonul patru se transformă într-o silabă pronunţată cu tonul doi:

yī + tonul patru = yí + tonul patrude exemplu: yīxià – în realitate pronunţăm: yíxiàCuvântul bù, pronunţat de regulă cu tonul patru, înaintea unei alte silabe cu tonul patru îşi schimbă tonul în doi:

bù + tonul patru = bú + tonul patrude exemplu: bù shì – în realitate pronunţăm: bú shì

Ascultaţi expresiile care conţin cuvintele „yī” şi „bù”. Reţineţi cum se schimbă tonurile.

yīxià bù shì bù jiào Wŏ bù shi Mădīng. Wŏ bù jiào Ānnà.

Şi acum câteva observaţii despre pronunţarea altor sunete din limba chineză:

d se pronunţă la fel ca litera „t” din limba română, de exemplu, Mădīng;

g se pronunţă la fel ca litera „c” din limba română, de exemplu, Mĕiguó, nă guó rén;

b se pronunţă la fel ca litera „p” din limba română, de exemplu, bù;

p se pronunţă ca „p” aspirat – „ph”, de exemplu, péngyou;

x se pronunţă la fel ca „ş” din limba română, de exemplu, yīxià;

y se pronunţă ca „i”, de exemplu, yĕ;

r se pronunţă ca „jh”, dar mai sonor, seamănă cu sunetul „j” din limba română, de exemplu, rén.

Ascultaţi şi repetaţi pronunţia exemplelor oferite anterior:

Mădīng Mĕiguó nă guó rén bù péngyou yīxià yĕ rén

În limba chineză este foarte important să faceţi diferenţa dintre sunetele aspirate şi neaspirate. În sistemul pinyin, sunetele neaspirate sunt notate cu literele cu care de regulă se notează sunetele sonore, iar sunetele aspirate – cu literele folosite pentru redarea sunetelor surde: b – p, d – t, g – k.

Comparaţi sunetul „b” din cuvântul „bù” şi sunetul „p” din cuvântul „péngyou”.

Exersaţi acum pronunţia acestor două sunete, repetând după înregistrare.

bā – pā bàng – pàng béng – péng

bù – pù bēn – pēn bīng – pīng

17

Exerciţiu

18

Exerciţiu

16

Pronunţia o puteţi dobândi ușor cu ajutorul explicaţiilor și al înregistrărilor cu vorbitori nativi.

18



– 27 –

Pronumele personalewŏ 我 – eu wŏmen 我们 – noinĭ 你 – tu nĭmen 你们 – voitā 他 – el tāmen 他们 – eitā 她 – ea tāmen 她们 – ele

Pronumele posesivewŏ de 我的 – al meu wŏmen de 我们的 – al nostrunĭ de 你的 – al tău nĭmen de 你们的 – al vostrutā de 他的 – al lui tāmen de 他们的 – al lortā de 她的 – al ei tāmen de 她们的 – al lor

Topica propoziţiei din limba chineză – modelul de bază subiect + predicat + obiectDeterminantul stă întotdeauna înaintea cuvântului determinat:

(atribut) + subiect + (complement circumstanţial) + predicat + (atribut) + complement

Particula structurală „de” 的 poate fi posesivăParticula de stă între atribut şi substantivul determinat: atribut + particula de + substantivul determinatExemple:wŏmen de lăoshī 我们的老师 – profesorul nostruAnnà de péngyou 安娜的朋友 – prietenul Anei

Complementele circumstanţialeDe regulă, complementele circumstanţiale stau înaintea predicatului. În materialul de până acum funcţia de complement circumstanţial a fost realizată cu ajutorul prepoziţiilor:Wŏmen zài Zhōngguó xuéxí. – Studiem în China.Tā cóng Luómǎníyǎ lái. – El este (de loc) din România.

Întrebări generaleFormăm întrebările generale adăugând particula interogativă ma (oare) la sfârşitul propoziţiei afi rmative, de exemplu:Tā shi xuésheng ma? – Oare el este student?Nĭ zài Zhōngguó gōngzuò ma? – Oare lucrezi în China?

Întrebări detaliateFormăm întrebările detaliate punând cuvântul interogativ sau sintagma cu interogaţia în locul acelei părţi de propoziţie despre care întrebăm, de exemplu:Tā jiào shénme míngzi? – Cum se numeşte el? (textual: El se numeşte ce prenume?)Tā jiào Mădīng. – Prenumele lui este Martin. (textual: El se numeşte Martin.)Tā xuéxí shénme? – Ce studiază el? (textual: El studiază ce?)Tā xuéxí lìshĭ. – El studiază istoria.

NegaţiaÎn limba chineză formăm de regulă negaţia inserând înaintea predicatului cuvântul bù (nu), de exemplu:Wŏ bù shi wàiguórén. – Nu sunt străin.Tā bù xĭhuan wŏ de lăoshī. – Lui nu-i place de profesorul meu.

Recapitularea lecţiei 1

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

1.6

1.7

1.8

Recapitularea sintetizează cele mai importante noţiuni prezentate pe parcursul unei lecţii.

19



– 46 –

啊 a – particulă

爱好 àihào – hobby, pasiune, a avea o pasiune pentru ceva

八 bā – opt

把 bă – clasifi cator pentru obiecte cu mâner / care pot fi apucate

爸爸 bàba – tata

吧 ba – particulă

搬家 bānjiā – a se muta cu casa, a-şi muta domiciliul

茶 chá – ceai

床 chuáng – pat

大 dà – mare

当代 dāngdài – contemporan

弟弟 dìdi – frate mai mic

地图 dìtú – hartă

点儿 diănr – puţin

电脑 diànnăo – calculator

电视机 diànshìjī – televizor

对 duì – da, corect

对 ... 感兴趣 duì ... găn xìngqù – a fi interesat de...

多大 duō dà – câţi ani, ce vârstă

房间 fángjiān – cameră

放着 fàng zhe – a fi , a se afl a, a fi aşezat pe

该 gāi – ar trebui

钢琴 gāngqín – pianină

高兴 gāoxìng – bucuros, fericit

哥哥 gēge – frate mai mare

个 gè – clasifi cator general folosit pentru oameni şi obiectele care nu au un alt clasifi cator

跟 ... 一起 gēn ... yīqĭ – împreună cu...

公园 gōngyuán – parc

挂着 guà zhe – a fi agăţat, a atârna

柜子 guìzi – dulăpior

还 hái – încă, mai

孩子 háizi – copil

喝 hē – a bea

画 huà – a picta

会 huì – a se putea, a şti, a se pricepe la

几 jĭ – cât, câtă, câţi, câte

Dicţionarul lecţiilor 3–4

Dicţionarul de la sfârșitul fi ecărui caiet cuprinde toate cuvintele și expresiile pe care le întâlniţi pe parcursul lecţiilor, alături de traducerea lor.

74

20


37 Astrologie

Tel. 021 33 225 33 www.eurocor.ro

Cursul Eurocor de Chineză pentru începători poate fi începutul unei cariere de succes pentru dumneavoastră! Veţi şti să scrieţi corect şi cu măiestrie caracterele, veţi şti să comunicaţi despre teme uzuale şi veţi putea obţine o pronunţie de invidiat. Şi vă veţi convinge că nu este o limbă difi cilă, cursul nostru punându-vă la dispoziţie toate resursele necesare pentru a face învăţarea uşoară, plăcută, dar şi efi cientă. Vă aşteptăm cu drag să deveniţi cursantul nostru înscriindu-vă

la cursul Chineză pentru începători!

Tema pentru acasă, prin care puteţi să vă verifi caţi însuşirea cunoştinţelor, poate fi trimisă spre corectare online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro.Profesorul personal vă va oferi îndrumare pe toată perioada studiului.

Tema pentru acasă 3–4

Exerciţiul 1

Ascultaţi înregistrarea şi răspundeţi la întrebările următoare.

1. Ānnà de péngyou jiào shénme míngzi?

............................................................................................................

2. Tā shi nă guó rén?

............................................................................................................

3. Tā xuéxí shénme?

............................................................................................................

4. Tā jiānglái xiăng zuò shénme gōngzuò?

............................................................................................................

5. Tā xĭhuan shénme?

............................................................................................................

6. Mălì yŏu jĭ ge xiōngdì jiĕmèi?

............................................................................................................

7. Tāmen zuò shénme gōngzuò?

............................................................................................................

8. Tāmen zài năr gōngzuò?

............................................................................................................

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	73 times
Download:	9 times

TL Chineza incepatori [pt site] - eurocor.ro · alegeţi să învăţaţi chineza. Printre cele mai...

Documents