+ All Categories
Home > Documents > TIMPUL - FEMEIA

TIMPUL - FEMEIA

Date post: 26-Mar-2016
Category:
Upload: silviu-tanase
View: 222 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
Timpul, Suplimentul Femeia Nr. 77
8
9 IULIE 2012, NR. 24 (77) Dosarele minții Culinar.md Cum să faci o alegere pe care să n-o regreţi Conopidă pane cu piept de pui şi sos de smântână PAGINA 6 PAGINA 8 Femeia TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi! TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________________________________________ PRENUME_________________________________________________________________ ADRESĂ___________________________________________________________________ TELEFON Apă de parfum Today Tomorrow Forever Aroma este dedicată femeilor romantice, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste. Încearcă aroma nouă de la AVON, creată ex- clusiv pentru tine! Câştigătoarea premiului AVON este Svetlana Damaschin din Chişinău. Argument De ce spun eu că viaţa e frumoasă Când spun că e frumoasă viaţa, nu mă gândesc la toţi acei oameni care cal- că în picioare alţi oameni, alte inimi şi alte suflete. Nu mă gândesc nici măcar la cei care sunt stăpâni pe situaţie, profită de-o clipă de slăbiciune şi trans- formă totul în avantajul personal şi dezavantajul celor din jur. Încerc să uit de toţi acei prieteni care au transformat prietenia noastră în câmpul de bătălie şi de gunoi al rebuturilor. Aştern uitarea peste toţi acei oameni care m-au rănit în mod voluntar, conside- rând că în acest mod ei vor deveni mai puternici, mai valoroşi. Când iubeşti, nu ar trebui să existe frică. Încerc să uit de toţi acei demoni care au luat formă de oameni şi răscolesc case, distrug cămine şi beau pahar după pahar până se îneacă. Trec cu vederea peste toate min- ciunile care mi s-au spus de-a lungul timpului, peste toate gesturile care mi s-au făcut sau nu mi s-au făcut şi peste toate greşelile mele sau ale celorlalţi. Când spun că viaţa e frumoasă, mă gândesc la acei oameni care îşi trăiesc viaţa pentru o cauză nobilă. La acele mâini care ridică, mângâie şi bandajează. Mă gândesc la ochii blânzi care mai varsă câte o lacrimă din când în când, nu pentru ei, ci pentru semenii lor. Îmi amintesc de fiecare moment în care cineva ar fi putut să fie rău, să profite, dar nu a făcut-o. Îmi aduc aminte de fiecare prieten sau persoană pe care am avut-o în viaţa mea, de clipele în care râdeam până când ne curgeau lacrimile şi plângeam până când, istoviţi fiind, adormeam cu dâre uscate pe obrajii martori durerilor sau fericirilor noastre. Nu am să uit niciodată acei oameni care, deşi au ridicat îm- potriva lor şi a societăţii un zid înalt, greu de doborât, au început să-l escaladeze chiar dacă uneori alunecau înapoi în locul din care au pornit sau poate că mâinile le sângerau. Totuşi, aceştia nu s-au dat bătuţi. Când iubeşti, nu există condiţii. Da, zâmbesc pen- tru că ştiu că şi îngerii iau formă de oameni, nu doar demonii, iar pe unii din ei chiar i-am întâlnit. I-am întâlnit în părinţi, în unii prieteni sau chiar întâmplă- tor în oameni de pe stradă. Da, eu spun că viaţa e frumoasă pentru că, anali- zând aceste momente, aleg să mă gândesc la cele bune. Aleg să cred în iubire şi în bunătate şi să sper că într-o zi, cândva… cu toţii ne vom dori o lume şi o viaţă mai frumoasă. Mira Tănase Larisa Arseni: „Îmi place să cânt despre lucruri eterne” P.7
Transcript
Page 1: TIMPUL - FEMEIA

9 IULIE 2012, NR. 24 (77)

Dosarele minții

Culinar.md

Cum să faci o alegere pe care să n-o regreţi

Conopidă pane cu piept de pui şi sos de smântână

Pagina 6

Pagina 8

E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi!

TALON DE PARTICIPARENUME_____________________________________________________________________

PRENUME_________________________________________________________________

ADRESĂ___________________________________________________________________

TELEFON

Apă de parfum Today Tomorrow Forever

Aroma este dedicată femei lor romant ice , visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste.

Încearcă aroma nouă de la AVON, creată ex-clusiv pentru tine!

Câştigătoarea premiului AVON este Svetlana Damaschin din Chişinău.

Argument

De ce spun eu că viaţa e frumoasă

Când spun că e frumoasă viaţa, nu mă gândesc la toţi acei oameni care cal-că în picioare alţi oameni, alte inimi şi alte suflete. Nu mă gândesc nici măcar la cei care sunt stăpâni pe situaţie, profită de-o clipă de slăbiciune şi trans-formă totul în avantajul personal şi dezavantajul celor din jur. Încerc să uit de toţi acei prieteni care au transformat prietenia noastră în câmpul de bătălie şi de gunoi al rebuturilor. Aştern uitarea peste toţi acei oameni care m-au rănit în mod voluntar, conside-rând că în acest mod ei vor deveni mai puternici, mai valoroşi.

Când iubeşti, nu ar trebui să existe frică. Încerc să uit de toţi acei demoni care au luat formă de oameni şi răscolesc case, distrug cămine şi beau pahar după pahar până se îneacă. Trec cu vederea peste toate min-ciunile care mi s-au spus de-a lungul timpului, peste toate gesturile care mi s-au făcut sau nu mi s-au făcut şi peste toate greşelile mele sau ale celorlalţi.

Când spun că viaţa e frumoasă, mă gândesc la acei oameni care îşi trăiesc viaţa pentru o cauză nobilă. La acele mâini care ridică, mângâie şi bandajează. Mă gândesc la ochii blânzi care mai varsă câte o lacrimă din când în când, nu pentru ei, ci pentru semenii lor. Îmi amintesc de fiecare moment în care cineva ar fi putut să fie rău, să profite, dar nu a făcut-o.

Îmi aduc aminte de fiecare prieten sau persoană pe care am avut-o în viaţa mea, de clipele în care râdeam până când ne curgeau lacrimile şi plângeam până când, istoviţi fiind, adormeam cu dâre uscate pe obrajii martori durerilor sau fericirilor noastre. Nu am să uit niciodată acei oameni care, deşi au ridicat îm-potriva lor şi a societăţii un zid înalt, greu de doborât, au început să-l escaladeze chiar dacă uneori alunecau înapoi în locul din care au pornit sau poate că mâinile le sângerau. Totuşi, aceştia nu s-au dat bătuţi.

Când iubeşti, nu există condiţii. Da, zâmbesc pen-tru că ştiu că şi îngerii iau formă de oameni, nu doar demonii, iar pe unii din ei chiar i-am întâlnit. I-am întâlnit în părinţi, în unii prieteni sau chiar întâmplă-tor în oameni de pe stradă.

Da, eu spun că viaţa e frumoasă pentru că, anali-zând aceste momente, aleg să mă gândesc la cele bune. Aleg să cred în iubire şi în bunătate şi să sper că într-o zi, cândva… cu toţii ne vom dori o lume şi o viaţă mai frumoasă.

Mira Tănase

Larisa Arseni:„Îmi place să cânt despre lucruri eterne”

P.7

Page 2: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 20126 FEMEIAwww.timpul.md

Limitele iertării

De mici suntem învăţaţi să întoarcem şi celălalt obraz după ce am fost loviţi la unul. În acelaşi timp, societatea ne învaţă că răz-bunarea e mai bună. „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, spune o veche învăţătură. Mă întreb, unde e locul iertării între cele două limite? Ce poate fi iertat şi ce nu?

Statistica internaţională spune că una din patru femei „experi-

mentează” o formă de violenţă domestică. Şi, de cele mai multe ori, femeia agresată continuă relaţia cu „atacato-rul”, în ciuda abuzului. O palmă dată este considerată un instrument de „educare”. Dar este OK să ierţi în momentul când partenerul tău „te educă” în acest fel? Cât de mare poate fi dragostea necondiţionată? Poate merge destul de departe, ne arată reportajele din presă, când femeile ajung să înţeleagă pericolul din viaţa lor abia după ce sunt internate la terapie intensivă.

Citisem recent în studiul „Statutul socio-economic al persoanelor cu HIV” o confesiune a unui bărbat infectat: „Ca să nu afle că am avut pe alta, i-am zis soţiei că mi-am injectat droguri. De fapt, nu a fost aşa. M-am infectat prin sex”. Acelaşi studiu arată că majoritatea femeilor se infectează cu HIV în urma relaţiilor sexuale cu iubitul sau soţul. Până unde merge încrederea în celălalt?

Lumea e plină de persoane poligame şi nu e cazul să facem aici o pledoarie pentru fidelitatea în cuplu. Fiecare dintre noi e responsabil de propriile sentimente şi decizii. Totuşi, când le luăm, trebuie să ştim că în joc este şi viaţa partenerului permanent.

Infidelitatea poate fi iertată. Sunt cupluri care reuşesc să treacă peste ea şi-şi văd în continuare de viaţa lor. Dar în momentul când infidelitatea îţi afectează sănătatea în mod direct, alegi răzbunarea sau ierţi şi mergi mai departe?

Adevăr şi oroare

Femeia ca variabilă

Petru [email protected]

Există un mit, cum că femeia ştie tot, vede tot şi aude tot. Ți se dilată pupilele la vederea vreunei alteia pe stradă, fără să întorci capul, ea va şti că acolo te uiți în acea clipă, chiar dacă mai sunt alte zece femei la fel de frumoase. Spui o tâmpenie, după paisprezece ani îți va putea repro-duce cuvânt cu cuvânt ceea ce ai debitat şi cu siguranță nu va uita cât trăieşte. Ştie tot pentru că te întreabă în permanență ce faci şi pe unde umbli. Poți alege să o minți, de dragul intimității, fără să ascunzi nimic, dar ai curajul ăsta? Dacă simte că îi ascunzi ceva, eşti mâncat.

Da, femeia e un stăpân, uneori. Supără-l şi îți vei dori să nu te fi născut, căci viața ți se va transforma în Iad. E important şi cum o „creşti”, pentru că aşa o vei avea. Dacă vine cu pretenții ciudate, din fostele ei relații, în care poate şi-a dominat partenerii, eventual ținuţi sub papuc, ai o misiune grea de a-i arăta calea cea dreaptă, cea a masculului alfa, care uneori se impune fără să-i fie teamă că femeia de lângă el va scoate vreun sunet.

Femeia este variabila cu valoare necunoscută pe care Dumnezeu a adăugat-o în Creație doar pentru a nu fi totul perfect. O mică imperfecțiune prin impredictibilitatea ei, care să dea totul peste cap.

DOSARELE MINTIILiber prin mintea femeilor

Surprize

Cum să faci o alegere pe care să n-o regreţi

O f e m e i e va reacționa întotde auna frumos în fața unui cadou, oricât de rece ar vrea să fie. Că este vorba despre o floare banală sau ceva făcut de mână, ori un obiect aparent lipsit de importanță, reacția va fi, de f iecare dată, una de încân-tare. Şi este perfect normal să fie aşa.

Iubita mea este plecată din țară de aproape o săptămână şi mi-a venit ideea să o aştept cu o surpriză şi, sincer vorbind, este cadoul la care am lucrat/muncit cel mai mult până acum. Patru oameni au pus umărul la treabă preț de mai bine de patru ore şi am cheltuit în jur de treisute cincizeci de euro. Este adevărat că darul îmi va folosi şi mie, dar am grăbit şi programat totul pentru a o surprinde plăcut pe ea.

Maşini de găurit, unsoa-re, transpirație, praf, scule, cabluri, toate aceste obiecte mi-au transformat casa şi sufletul într-un şantier în ultimele două zile şi, dacă e să detest ceva mai mult pe lumea aceasta, e coşmarul de a-mi vedea „cuibul” de-ranjat. O fi o nebunie sau nu, mă apasă psihic atunci când e dezordine în lumea mea. Acum, privind cadoul meu pentru ea, realizez că am fă-

cut o alegere bună şi că vineri (n.r. - 6 iulie) va fi ziua în care voi stârni un zâmbet luminos, dacă nu o sfeclesc într-un fel până atunci. Am învățat, experimentând, că femeia, aşa cum am mai scris, este o bombă cu ceas şi schimbă-toare precum vremea, aşa că socoteala de acasă, de acum, e posibil să nu se potrivească vineri cu cea din târg.

Tocmai mi-a venit ideea să pregătesc şi un desert,

dacă tot sunt pus pe surpri-ze… Hmmm, o baie relaxan-tă asezonată, printre spume, de un pahar de vin, arome şi ritmuri lente (am muzică în baie) şi o de-licioasă cremă de zahăr ars, prima pe care aş pregăti-o. În fața uşii de la intrare o va aştepta o floa-rea-soarelui , preferata ei.

O supăr ade-seori, pentru că suntem firi foar-

te diferite. Ceea ce văd eu ca fiind important este catalogat de ea ca fiind neimportant şi invers. Lumile noastre se ciocnesc de foarte multe ori şi, chiar dacă ne împăcăm după câteva minute, supă-rarea există. Aşa, într-un fel, mă voi revanşa pentru clipele în care nu am fost bărbatul pe care şi l-ar fi dorit lângă ea. Este modul meu de a-i mulțumi că mă suportă.

Uită de globul fermecat sau sfaturile astrale. Trucurile raţionale de mai jos te vor ajuta să iei cea mai bună decizie.

Ascultă-ţi instinctul câteodată. Un studiu a arătat că atunci când facem alegeri de rutină, care nu implică riscuri majore, este OK să fii cât se poate de raţional. Dar atunci când vine vorba de unele mai importante (ce job să alegi), e mai bine să-ţi asculţi instinctele. Asta nu înseamnă că ar trebui să-ţi cumperi o maşină la prima „sclipire”, dar dacă ai cântărit îndelung argumentele pro şi contra şi încă nu te-ai decis, lasă-ţi simţurile să-ţi arate calea cea bună.

Gândeşte-te o noapte, dar nu mai mult. Cercetătorii spun că deliberarea

inconştientă (cu ochii închişi) te poate ajuta să analizezi opţiunile pe care le ai şi să ajungi la o concluzie. Aşadar, aplică proverbul „Noaptea e un sfetnic bun” cu încredere.

În primul rând, relaxează-te. Potri-vit studiilor, anxietatea îţi face deciziile mai dificil de luat sau te poate împinge către concluzii greşite. Dacă relaţia ta trece printr-o perioadă mai grea şi chiar atunci eşti în căutarea unui apartament de cumpărat, rezolvă rapid conflictul ca să poţi gândi limpede. Şi pentru că stresul are un efect rezidual, aşteaptă câteva zile după ce te-ai împăcat cu el, ca să-ţi recapeţi siguranţa de sine.

Vorbeşte cu anumite persoane. E

foarte bine să discuţi pe îndelete cu câteva persoane foarte apropiate despre decizia pe care vrei să o iei, fie că sunt prieteni, mama ta sau oricine îţi inspiră încredere de obicei. Discutând despre opţiunile tale, îţi „procesezi” mai bine deciziile, iar ceilalţi te vor ajuta să vezi lucrurile din altă perspectivă. Totuşi, ţineţi dilemele departe de colegii de serviciu, barman sau manichiuristă. Dacă soliciţi păreri de la oameni care nu te cunosc prea bine, te vei trezi cu şi mai multă confuzie, dar şi sfaturi proaste.

Cântăreşte consecinţele pe termen lung. Unele hotărâri sunt bune pe ter-men scurt, dar în timp se pot dovedi a fi dezastruoase. Pe scurt: desfăşoară şi cântăreşte fiecare scenariu în minte şi vezi care ar fi consecinţele (asupra ta, mamei tale, prietenului, contului din bancă etc.) înainte de a face un pas strâmb.

Elimină orice presiune. Când eşti nevoită să iei o hotărâre, este foarte uşor să te laşi influenţată de părerea cuiva care are interese ascunse - o vân-zătoare care vrea să te facă să cumperi nişte pantofi pe care nu ţi-i permiţi sau părinţii care vor să te convingă să mergi la o anumită facultate. Îndepărtează-te de toţi cei care pun presiune asupra ta şi gândeşte-te bine ce vrei tu pentru tine.

(S. U.)

În oglindă

Silvia [email protected]

Page 3: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 2012 7FEMEIA www.timpul.md

femeia

Nadia Tătaru

- Doamnă Arseni, haideţi să pornim dialogul nostru cu o evaluare. Care este starea cântecului nostru popular? A reuşit el să-şi păstreze intactă autenticitatea mesajului şi muzicalităţii?

- Astăzi este tot mai compli-cat să găseşti un cântec autentic. Dar s-au schimbat şi timpurile. De exemplu, multe cântece au fost concepute în perioada războiului din Transnistria, sunt un ecou al lacrimilor şi suferinţelor celor care şi-au pierdut apropiaţii. Ele au apărut pe fundalul durerii, suferinţei şi despărţirii de cei din dreapta Nistrului. Cântecul este un organism viu. El este în per-petuă formare şi evoluare. Nu ştiu dacă tinerilor astăzi le mai trebuie cântecul popular. Ei aleg un produs mai uşor ingerabil şi digerabil, care să nu le işte multe întrebări şi să nu le indu-că dileme. La ora de literatură populară, vorbind despre doină, baladă, cântec propriu-zis, bi-neînţeles, eu le cânt pentru a-i ajuta să deosebească şi să însu-şească aceste specii. Cu regret, nu toţi copiii sunt interesaţi de acest gen de muzică. Altele sunt preferinţele lor.

- Este condamnabil acest lucru?

- Eu nu aş condamna pe nimeni, fiindcă toate acestea sunt rezultatul propriilor noastre acţiuni şi inacţiuni. Este în firea moldoveanului să caute vinovaţi, chiar dacă eşecul l-am provo-cat tot noi. Un proverb spune: „Când şi-o face omul cu mâna lui, nu i-o face nimeni, nici mai bine, nici mai rău”. Dar în acelaşi timp, multitudinea de colective etnofolclorice care există în republică sunt adevărate labo-ratoare de creaţie care culeg, păstrează şi transmit folclorul autentic. Cred că aceasta este

menirea şi a instituţiilor abilitate în pregătirea cântăreţilor de

muzică populară profesionişti (mă refer, în special, la catedrele de canto popular). Fiindcă unii absolvenţi, de multe ori, chiar în cadrul unor concursuri nu aduc în scenă nici cântecul autentic popular, dar nici portul. Cu părere de rău, astăzi se fac mai mult lucrări comerciale, care vor cu orice preţ să ajungă la urechea ascultătorului...

- Cum se întâmplă că, deşi am trăit vremuri mai vitregi, am reuşit să ne păstrăm spe-ranţa şi verticalitatea? De unde se iau ignoranţa şi răutatea în noi?

- Eu cred că s-a produs o ruptură între generaţii. Îmi aduc aminte cu plăcere de bunica, pe care o citez adesea la orele mele. A fost un rapsod, o enciclopedie populară, o întruchipare a în-ţelepciunii. Şi în orice discuţie, oricât de neînsemnată era, ea găsea întotdeauna un proverb sau o vorbă cu tâlc care avea atâtea sensuri... Ei, astăzi sunt

Ne-am întâlnit pe holul Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga”, era însorită ca o zi de vară. De sub borurile

mari ale pălăriei i se vedeau ochii limpezi şi expre-sivi, care parcă nu aveau loc pentru resentimente, în pofida vremurilor vitregi ce i-au purtat familia în siberii de gheaţă. După ce străbăturăm coridoarele întunecate ale instituţiei, ne-am pomenit într-o încă-pere plină cu flori şi extrem de primitoare, ca şi gazda mea, de altfel. Era clasa unde interpreta de muzică populară Larisa Arseni îşi ţine lecţiile de limba şi literatura română. Acolo îmi oferi cu gratitudine şi gratuit (fără să ştie) un curs de „cum e să vorbeşti despre toate cu dragoste”. M-a ajutat să găsesc multe răspunsuri, mai cu seamă cum să faci ca să rămâi frumoasă...

mai puţini oameni de aceştia. Bătrânii au plecat, iar generaţia care ar fi trebuit să-şi educe co-piii în acelaşi suflu moral nu a făcut-o... Şi deja ruptura aceasta se face simţită şi va mai trece un timp în care această prăpastie va deveni una abisală. Tot mai des întâlnesc copii care privesc în jurul lor fără vreun interes - cu ochi de sticlă, lipsiţi de orice speranţă...

- De ce cântecul dvs. este numai de dragoste?

- Da, este de dragoste şi de viaţă, fiindcă îmi place să cânt despre lucruri eterne. Îmi amintesc, cu ceva vreme în urmă un fost ministru al Cul-turii mă întreba de ce nu cânt

şi din cele patriotice. La care eu i-am răspuns printr-un refren. „Primăvara ară plugu-n coastă cu doi boi./ Şi ce frumos cântă cucul pe o creangă în zăvoi”. Păi nu e patriotic? Nu este meleagul ăsta al nostru frumos? El, de fapt, nu înţelegea acest lucru crezând că trebuie neapărat să fie şi ceva despre partid... Re-pertoriul meu este în totalitate liric, foarte aşezat. Nu mă reped nici la pahar. Deşi nu putem să nu interpretăm şi cântece de pahar, de petrecere, acestea fă-când parte din tradiţia noastră. Este un gest de ospitalitate, şi nu unul care îndeamnă la beţie şi dezmăţ. Noi am fost un popor petrecăreţ, dar nu beţiv.

- În calitate de interpretă, dar şi de profesoară de limba şi literatura română, spuneţi-mi în ce măsură gramatica îşi mai găseşte astăzi locul pe portativ.

- De fapt, cântecul popular autentic trebuie cântat în limbaj

popular, iar diferenţele vor varia în funcţie de zonă. De exemplu, cele de la sud sunt mult mai dinamice şi dansante decât cele din nordul ţării, iar textele se deosebesc prin regionalisme fonetice şi anumite palatalizări ale cuvintelor. Când am debutat ca interpretă în 1968 şi am făcut primele imprimări, eu nu ştiam nici care este costumul autentic al zonei pe care o reprezint. Costumele pe care le purtam erau ornate cu un amalgam de elemente din culturile mai mul-tor popoare. Însă întotdeauna m-a preocupat problema cos-tumului autentic, caracteristic acestui meleag şi acestui neam. Mi-am ales cu grijă costumul şi, între timp, mi-am format individualitatea ca interpretă prin repertoriu şi prin portul naţional. Costumul popular este parte a cântecului popular şi el trebuie să armonizeze cu ceea ce cânţi.

- Pornind de la aspectul biografic al dvs., unde se sub-scrie faptul că familia v-a fost deportată, a constituit aceasta un impediment în cariera muzicală?

- Da, biografia mea (născută din părinţi deportaţi) într-o mare măsură mi-a influenţat cariera de interpretă. Foarte mulţi ani nu am avut dreptul să ies în afara ţării, adică în străinătate. Mai mult decât atât, niciodată nu mi se explica

motivul direct. Nici în familie, mama (tatăl a decedat când aveam şapte ani) nu ne povestea nimic. Acest subiect era interzis în casa noastră, mama doar o singură dată s-a rezumat să-mi spună că ar fi bine să nu pun întrebări inutile. Sărmana, nu a mai avut glas după dispariţia tatei, în 1956. Fraza „Pentru feciorii de culaci nu avem locuri de muncă” l-a omorât. Mama a rămas singură cu patru copii. Aşa am fost „primiţi” acasă. Ulterior am avut şi surpriza să constat că actele tatei au ars şi am fost nevoită să-i restabilesc identitatea în instanţa de jude-cată. Am îndrăznit chiar să-l întreb pe judecător dacă e nor-mal să existe copiii, iar părinţii care i-au născut, nu. Este tocmai ceea ce vorbeam mai devreme despre continuitate, care s-a „rupt” aici...

- Vorbiţi-mi despre debutul dvs. muzical şi cântecul care v-a consacrat.

- Primele lucrări pe care le-am imprimat mi le-a dat Dumitru Blajinu, pe atunci di-rijor al Orchestrei „Folclor” şi cel care mi-a descoperit vocea. I-am cântat mai multe doine, şi el, impresionat fiind, m-a invitat să cânt în Ansamblul „Veselia” al cărui conducător era. După ce a fondat Orches-tra „Folclor”, Dumitru Blajinu m-a chemat să evoluez cu această orchestră. Pe atunci eram studentă la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere. Primele imprimări le-am făcut în 1968 - „La fântâniţa din poartă”, „Ţi-o părea, puiule, bine”, lucrări preluate din repertoriul Elenei Sărăroiu. CD-ul „La poarta inimii mele” nouăzeci la sută este imprimat cu Orchestra „Folclor”, dirijată (mai târziu) de artistul poporului Petre Neamţu. După „Folclor” am fost invitată în prima formaţie a Orchestrei „Lăutarii”, fondată de către Mircea Oţel şi Nicolae Sulac. Fiind concepută după altă formulă decât cea a lui Ni-colae Botgros, se cânta muzică populară şi uşoară. Din motive familiale, aflarea mea în cadrul formaţiei a fost de scurtă dura-tă. Mai mulţi ani am lucrat în orchestra Ansamblului Acade-mic de Stat „Joc”. Având deja două fiice, Brânduşa şi Doiniţa, a trebuit să mă ocup de creşte-rea şi educaţia lor, dar cântecul a rămas o mare pasiune a mea. Am mai colaborat cu „Ciocâr-lia”, „Căruţa”. Îmi amintesc cu drag de frumoasa colaborare cu Orchestra „Mărţişor”, con-dusă de Serghei Ciuhrii, care a durat vreo cincisprezece ani. Aşa s-a întâmplat ca să cânt simultan în „Folclor”, „Mugu-rel” şi ulterior în „Lăutarii” lui Nicolae Botgros.

- Până la urmă, care a fost meseria de bază - literatura sau cântecul, spre care aţi avut o mai mare predilecţie?

- Cântecul a fost o mare pasiune a mea, l-am tratat ca pe o meserie de bază. Paralel cu evoluările în scenă, cu partici-pările la multiplele concursuri, mi-am desfăşurat şi activitatea pedagogică, uneori doar şase ore erau suficiente ca să fiu alături de şcoală şi copii. A fost şi este o necesitate sufle-

Larisa Arseni:

„Îmi place să cânt despre lucruri eterne”

tească. Sunt o fire precaută, nu trăiesc cu clipa, am nevoie de o siguranţă în această viaţă, iar pedagogia a fost cea care mi-a asigurat acel minimum de existenţă. Nu sunt materi-alistă, însă uneori mă străbate gândul că am să mă scol într-o dimineaţa şi nu voi avea ce pune pe masă...

- Aveţi o dragoste aparte pentru doină, vă este ea mai aproape de suflet decât ro-manţa sau muzica uşoară, de exemplu?

- Este genul de cântec care mi-a fost cel mai aproape şi care am simţit că-mi întregeşte sufletul. În ea m-am regăsit şi tot ea cred că mă reprezintă cel mai bine. Dumnezeu m-a făcut fericită dându-mi posibilitatea să iubesc cu adevărat şi să fiu iubită, dar uite că eu am ales oa-recum să cânt durerea. Probabil vine de acolo de unde părinţii mei au purtat tristeţea în suflet, fiind rupţi de la baştină şi duşi departe de casă. Cred că, până la urmă, eu am încercat să răscumpăr suferinţa lor, lucru pe care l-am făcut prin cântec. Asemenea versurilor din doina „Bate vântul vârfurile şi pe mine gândurile s-apuc toate drumurile”.

- Cât trăieşte dragostea şi dacă este adevărat că femeia este cea care menţine armo-nia în familie, aşa cum scria Kant?

- Dragostea trebuie menţi-nută asemeni focului din vatră, deşi uneori ea pâlpâie mai tare, alteori mai încet. Vorba proverbului „Jupâneasa ţine casa, iar jupânul ţine drumul”. Nimeni nu m-a învăţat cum să fiu femeie, mamă, iubită şi soţie, pentru că noi altădată nu ştiam atâtea lucruri. Pe viitorul soţ l-am văzut prima dată în vis. În viziunea mea el era ca un frate, un bărbat şi mai puţin m-am gândit la el ca la un iubit, asta era o necunoscută pentru mine. Cert e că l-am iubit şi îl iubesc în continuare. Dragostea pe care i-o port astăzi în suflet este sedimentată pe încrederea şi prietenia dobândite în ani. Uneori mă întreb dacă dragos-tea nu este o autosugestie, deşi ar fi imposibil să-ţi sugerezi să trăieşti alături de un om 43 de ani, cum s-a întâmplat la noi...

Page 4: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 20128 FEMEIAwww.timpul.md

Tăceri stânjenitoare Culinar.md

Mira Tă[email protected]

Sunt momente în viaţă când tuturor ni se întâmplă să fim prinşi în mijlocul unei situaţii încărcate de o tăcere stânjenitoare, când niciun cuvânt nu se doreşte a fi rostit, iar privirea, fără să vrem asta în mod special, nu se ridică din farfurie.

Se spune că „adevărata prietenie este aceea în care tăcerea nu stânjeneşte”, aşa

că încercaţi să vă înconjuraţi de oameni în preajma cărora nu este nevoie de cuvinte, când poate fi suficientă o simplă privire sau atingere şi astfel sunt evitate tăcerile stânjenitoare.

Cu siguranţă, fiecăruia dintre noi i s-a întâmplat să fie nevoit să participe la un moment dat la o cină unde nu dorea, de fapt, să fie, în preajma unor oameni pe care nu voia în mod special să-i revadă. Dacă tot sunteţi nevoiţi să treceţi prin aşa momente,

încercaţi să priviţi de fiecare dată lucrurile dintr-o altă perspectivă, una mai simplă în care să luaţi lucrurile ca atare şi să vedeţi partea frumoasă care există totuşi aproape de fiecare dată.

Pentru aceste momente au fost inventate discuţiile lejere, când nu trebuie decât să pui întrebări uşoare la care răspunsul va veni neîntârziat la fel de uşor, iar până la urmă, s-ar putea să şi zâmbeşti în timp ce îţi savurezi desertul.

Conopidă pane cu piept de pui şi sos de smântână

Ingrediente

- o conopidă- patru ouă- o ceaşcă de făină- un piept de pui- o legătură de ceapă verde- 300 g smântână- trei căţei de usturoi (op-

ţional)- sare, piper, mărar- o lingură cu vârf de unt

Mod de preparare

Se taie conopida în buche-ţele şi se pune într-un vas cu apă pe aragaz, ca să se opă-rească. Într-un alt vas ameste-că cele patru ouă cu făina până când amestecul e omogen şi adaugă sare şi piper. Pieptul de pui se va tăia în cubuleţe şi se va freca cu puţină sare şi, eventual, un condiment pen-tru carne de pui. Ceapa verde şi usturoiul se taie mărunt. Pune untul într-o tigaie, iar

tigaia la foc mic. Adaugă în tigaie ceapa şi usturoiul. Când se călesc şi devin aurii, adaugă carnea de pui şi lasă totul la foc mic şi acoperit cu un ca-pac. Între timp, conopida s-a fiert şi poate fi strecurată de apă. Bucheţelele de conopidă vor fi trecute prin vasul cu amestecul de ouă şi făină, iar mai apoi introduse într-o altă tigaie cu ulei încins. Ai grijă să întorci bucheţelele pe mai multe părţi, ca să se prăjeas-că uniform. Când sunt gata, pune-le într-un castron pe fundul căruia ai pus în prea-labil şerveţele. Ele vor absorbi grăsimea din conopida pane. Când puiul este şi el rumenit, adaugă smântâna şi mărarul tăiat mărunt şi lasă la foc mic timp de două minute. Aşază pe o farfurie sosul de pui cu smântână ca mai apoi peste să pui câteva bucheţele de cono-pidă. Rezultatul arată delicios, la fel cum îi va fi şi gustul!

Suc de portocale cu mentă

Ingrediente (patru porţii) - sucul a opt portocale- câteva frunze de mentă- cuburi de gheaţă

Mod de preparareStoarce portocalele. Toacă men-

ta, pune-o într-un vas şi toarnă sucul de portocale peste ea. Pune şi gheaţa în vas şi aşteaptă să se răcească. Decorează fiecare pahar cu o frunză întreagă de mentă şi cu

o felie de portocală. Are numai 60 de calorii pentru o sută de grame şi este plin de vitamina C!

Notă: Nu trebuie neapărat să te arunci în mare sau în piscină pentru a te răcori. Îţi poţi pregăti acasă băuturi delicioase şi sănătoase care să îţi aducă răcoarea şi prospeţimea la care visezi în zilele toride de vară, iar sucul de portocale cu mentă se poate număra printre preferinţele tale în această vară.

Notă: Conopida şi valorile ei nutriţionale: 100 g conopidă conţine: calorii - 24; proteine - 2,4 g; glucide - 3,5 g; fibre - 2,5g; potasiu - 320 mg; magneziu - 15 mg; calciu – 20 mg; vitamina C - 60 mg; vitamina B1 - 0,1 mg; vitamina B2 - 0,1 mg; vitamina B6 - 1,1 mg; vitamina E - 0,1 mg.

Page 5: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 2012 9FEMEIA www.timpul.md

Culinar.mdDetalii convingătoare

Seminţele de in scad colesterolul şi te scapă de kilogramele în plus

Cura cu seminţe de in, cerută de numeroşi cititori, îţi este oferită acum alături de o reţetă de salată ce te va ajuta să îţi păstrezi energia, vitalitatea şi silueta.

Seminţele de in sunt cea mai bogată sursă vegetală de omega-3, un antioxidant cunoscut pentru efectele benefice asupra inimii, sis-temului osos şi tensiunii arteriale.

Datorită acestor beneficii, se-minţele de in constituie o alterna-tivă excelentă la uleiul de peşte şi carnea de somon. În plus, seminţele de in mai au şi avantajul că asigură un aport important de fibre, vitami-ne (în special, cele din complexul B) şi de minerale. Efectele unei di-ete pe bază de seminţe de in sunt extrem de variate şi se manifestă la scurt timp după începerea tra-tamentului

Efectele seminţelor de in Stimulează digestia Combat constipaţia Scad colesterolul Protejează sistemul cardio-

vascular Combat oboseala şi stresul Alungă insomniile

Scad colesterolul şi... kilogramele

Pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus acumulate în vacanţa de iarnă, o alimentaţie cu un aport important cu seminţe de in ajută în curele de slăbire.

Află cum se consumă seminţele de in

Introdu seminţele de in în ali-mentaţia ta, de cel puţin patru ori pe săptămână.

Consumă-le întregi sau măci-nate.

Presară-le peste salate: 2-4 lin-guriţe pe zi ar trebui să îţi asigure un consum echilibrat de acizi graşi esenţiali „pentru slăbire“. Seminţele de in pot fi procurate din magazine naturiste sau în unele supermar-keturi.

Trezirea cu seminţe de in- o lingură de seminţe de in- o cană de apă caldă

Amestecă-le şi lasă-le aşa peste noapte. Vor deveni o pastă moale şi gelatinoasă.

Dimineaţa bea doar lichidul. Inul va avea un efect calmant asu-pra stomacului şi intestinelor.

Salată de crudităţi pentru vitalitate

- o cantitate mai mare de salată de rucola

- o andivă - opt roşii cherry- doi morcovi daţi pe răzătoare- o ridiche albă- un dovlecel- o tulpină de ţelină- o lingură de seminţe de in (pot

fi măcinate)- două linguri de seminţe crude

de floarea-soarelui sau germeni de floarea-soarelui, seminţe de susan sau de dovleac

- un plic cu seminţe de mărar- suc de lămâie

Clăteşte bine frunzele şi legu-mele crude, rupe în bucăţi salata

de rucola şi andiva. Curăţă şi taie felii ridichea şi dovlecelul. Taie ţe-lina în bucăţi mici. Pune frunzele de rucola şi andiva într-un bol mare şi amestecă-le cu celelalte ingrediente. Presară seminţele de in peste salată şi stropeşte-le cu suc de lămâie.

Notă: Alimentele crude sunt bogate în enzime vii, care ajută digestia, asimilarea şi absorbţia vi-taminelor, mineralelor, proteinelor şi a altor substanţe nutritive. Aceste enzime descompun grăsimile ne-dorite, celuloza şi amidonul.

Rucola ajută la producerea energiei.

Roşiile ajută digestia şi scad presiunea sângelui.

Ţelina este bogată în vitamina B - niacinamidă, benefică pentru relaxare, calmare şi un somn mai liniştit.

Dovlecelul ajută la curăţarea organelor-cheie ale corpului.

Ridichea elimină congestia: eliberează vasele, favorizând un flux liber.

Seminţele de in ajută la pro-ducerea de hormoni şi la sănătatea glandelor reproducătoare.

Important!Pe parcursul tratamentului tre-

buie menţinut un aport adecvat de lichide. În caz contrar, pot apărea obstrucţii intestinale.

(M.T.)

Pericole ascunse în… coajă

Cum să eviţi pesticidele?Pentru a evita cât mai

mult posibil pesticidele, curăţă coaja fructelor şi a legumelor şi îndepăr-tează frunzele din exte-rior. După cum se ştie, vitaminele şi mineralele se află în mare parte în coajă, însă tot în coajă sunt stocate şi substan-ţele chimice care îţi vor afecta sănătatea.

Spală bine legumele şi fructele înainte de a le folosi. Spală-le, însă, şi înainte de a le curăţa de coajă. Foloseşte soluţii speciale de spălat legumele şi fructele. Cu ajutorul acestora vei îndepărta pesticidele, bacteriile. Pulverizează peste aliment, lasă câteva secunde, apoi clăteşte. Pentru roşii poţi folosi puţin bicarbonat de sodiu. Lasă-le câteva minute în apa în care ai pus bicarbonat de sodiu, apoi clăteşte-le.

Cumpără fructe şi legume de sezon. Pentru creşterea acestora s-au folosit mai puţine substanţe chimice. Căp-

şunile - fructele care se pare că ar conţine cele mai multe pesticide - prezintă şi dezavantajul de a fi greu de curăţat, din cauza seminţelor. Tocmai de aceea, ţi-ne-le câteva minute în apă înainte de a le clăti. La fel şi piersicile - au foarte multe pesticide şi o coajă pe care o vei curăţa mai greu.

Când mergi la cum-părături, nu alege fruc-

tele şi legumele cele mai frumoase. Un fruct frumos nu este neapărat şi sănătos, ci mai degrabă tratat chimic.

Alege alimente bio. Mai scumpe, însă mai sănătoase, acestea sunt obţinute fără a se folosi pesticide. Este foar-te important ca viitoarele mămici şi cele care alăptează să se hrănească cât mai sănătos şi, la rândul lor, să îşi hrănească picii cu fructe şi legume care să nu le pună în pericol sănătatea.

(M. T.)

EDITURA „LITERA” ŞI SUPLIMENTUL „FEMEIA” VĂ PROPUN CONCURSUL

„Identificaţi persoana după ochii din imagine”

Se spune că ochii sunt oglinda sufletului, mai ales în cazul feme-ilor.

Pe parcursul ultimelor trei luni v-am provocat, dragi cititoare, să identificaţi femeia care se ascunde după ochii din imaginea propusă de noi. Răspunsurile corecte au participat într-o tragere la sorţi bilunară.

Câştigătoarea romanului „O nouă viaţă” de Mary Jo Putney este cititoarea Victoria Procopii. Vă felicităm şi vă aşteptăm la re-dacţie ca să vă ridicaţi premiul.

Urmăriţi în fiecare luni TIMPUL şi Suplimentul FEMEIA pentru a fi mereu informate şi pentru a nu pierde nicio surpriză plăcută!

Page 6: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 201210 FEMEIAwww.timpul.md

PRACTIC

Pe timpuri, săpunurile nici nu existau. Pentru

spălat, oamenii foloseau doar apa, iar mai târziu au început să adauge în apă şi cenuşă. Iar în momentul în care au combinat cenuşa cu uleiu-rile naturale, au inventat săpunul.

Acum, pe poliţele magazi-nelor, puteţi găsi o diversitate enormă de săpunuri, care se deosebesc prin diferite forme, culori, ambalaje etc. Şi dacă pre-ţul e influenţat de aceste detalii estetice, atunci proprietăţile să-punului depind doar de materia primă din care e produs.

În componenţa săpunului intră grăsimi, uleiuri, coloranţi, parfumuri şi alţi aditivi. Săpunul e cu atât mai folositor, cu cât mai mulţi compuşi naturali are.

Aşadar, cele mai bune să-punuri (din categoria „extra”), sunt cele produse din grăsimi naturale, cu adaos generos de suplimente pe bază de plante. Dacă în compoziţia săpunului sunt prezenţi aditivi sintetici, atunci el face parte din I şi a II-a categorie.

Chiar dacă săpunul curăţă bine pielea, acesta are şi minu-suri - nu face spumă suficientă în apa dură, usucă pielea, de aceea nu fiecare are privilegiul să se spele zilnic cu acest pro-dus. Pentru pielea uscată se recomandă totuşi folosirea apei fierte cu adaos de lapte (o lin-gură de lapte la un litru de apă fiartă), a unor loţiuni tonice,

lăptişor demachiant ş.a.Atenţie! Mai bine procuraţi

săpunuri transparente, deoare-ce coloranţii folosiţi în procesul de producere pot fi de calitate inferioară şi pot provoca aler-gii. Oamenii cu pielea sensibilă trebuie să opteze pentru săpun pentru copii, deoarece procesul de fabricare al produselor cos-metice pentru copii este destul de supravegheat de autorităţi.

Tipurile de săpunExistă câteva tipuri de să-

pun, care se deosebesc prin compoziţie, efectul pe care îl au asupra pielii şi prin desti-naţia lor.

Săpunul pentru copii este produs din componente natu-rale cu un uşor efect antiseptic: extract de muşeţel, gălbenele, salvie, coajă de stejar, cim-brişor. Un astfel de săpun e potrivit pentru pielea sensibilă atât a unui copil, cât şi a unui adult.

Săpunul antibacterian e destinat curăţării în profunzi-me a pielii, distrugând bacteri-ile de pe suprafaţa ei. Însă acest avantaj ne joacă festa, deoarece, împreună cu bacteriile nocive, mor şi microorganismele be-nefice corpului uman. Aşadar, folosiţi săpunul antibacterian cu precauţie. Nu îl utilizaţi zilnic. Optaţi pentru el doar dacă munciţi în grădină sau faceţi o altă muncă „murda-ră”, după care pielea necesită o curăţare mai aprofundată. Deci, ţineţi minte că săpunul antibacterian usucă pielea, ca urmare, accelerând procesul ei de îmbătrânire.

Săpunul exfoliant - pe lân-gă componentele tradiţionale conţine şi particule mici de scrab. De aceea, săpunul exfo-liant poate fi cu succes înlocuit cu un scrab natural preparat în condiţii de casă.

Săpunul cu parfum nu se poate lăuda cu proprietăţi deosebite, însă bucură de fi-ecare dacă sistemul olfactiv.

Păcat că mireasma nu are un efect de durată, păstrându-se pe piele doar jumătate de oră după duş.

Săpunul cosmetologic con-ţine componente care protejea-ză pielea de uscare. În calitate de aditivi pot servi diferite cre-me sau glicerină. Cu astfel de săpun se pot folosi persoanele cu piele uscată sau normală.

Cel mai igienic tip de săpun e considerat cel lichid - anume datorită dozatorului. Săpunul lichid are şi un efect cosme-tologic, deoarece de multe ori conţine uleiuri eterice, extracte din plante ş.a.

Cum acţionează diverşi aditivi din săpun?

Glicerina înmoaie şi hidra-tează pielea. E potrivită pentru pielea sensibilă.

Vaselina protejează pielea împotriva uscării excesive, de aceea săpunul cu un astfel de compus e indicat celor care au pielea uscată.

Mierea tonifică şi hrăneş-te pielea, făcând-o moale şi gingaşă.

Extractul de pin ajută la vin-decarea unor răni mici de pe suprafaţa pielii, previne iritarea pielii şi apariţia acneei.

Extractul de muşeţel îmbu-nătăţeşte funcţia pielii de auto-protecţie, previne uscarea ei.

Extractul de sunătoare, ca şi cel de eucalipt, are efect an-tiinflamator.

Elena Sărăteanu

E bine de ştiut că răbdarea este valoroasă pentru cei care se află pe o cale spirituală, deoarece ea ne permite să ne continuăm eforturile spirituale chiar şi atunci când progresele noastre se lasă aşteptate sau sunt foarte mici. Fără răbdare am putea renunţa la practica noastră spirituală înainte de apariţia rezultatelor dorite. Lipsa re-zultatele atunci când le aşteptăm ne poate duce la pierderea entuziasmului în practica spirituală sau ne poate face să ne îndoim de eficienţa ei în a ne garanta obţinerea rezultatelor dorite. Astfel, răbdarea ne dă puterea de a ne continua eforturile spirituale şi oferă timpul necesar rezultatelor să apară în fiinţa noastră.

Răbdarea este acea calitate care ne permite să depăşim obstacolele cu care

ne confruntăm pe calea spirituală. În acest aspect al ei, răbdarea este strâns legată de speranţă, de credinţa că vom fi capabili să trecem peste piedicile din prezent şi că viitorul ne va aduce succe-sul. A avea răbdare are foarte mult de-a face cu a trăi momentul prezent. Noi suntem în general nerăbdători, întru-cât ne gândim la viitor, aşteptând ceva sau dorim ca ceva să se petreacă exact aşa cum am vrea noi. A fi răbdător în-seamnă, de fapt, a fi prezent la ceea ce se petrece ACUM, în momentul de faţă, trăindu-l plenar şi văzând semnele pe care ni le trimite viaţa şi care se pot afla chiar alături de noi.

De multe ori putem vedea răbdarea ca fiind ceva pasiv şi plictisitor. O cauză probabilă a acestei atitudini este impor-tanţa care se acordă ambiţiei, realizărilor şi productivităţii. Atunci când lucrurile

stau în calea acestora, avem tendinţa de a deveni nerăbdători. Totuşi, răbdarea nu este plictisitoare şi cu siguranţă ea nu este pasivă; este o calitate activă care denotă pu-tere interioară şi o înţelegere mai profundă a realităţii.

Ca orice virtute, răbdarea trebuie să fie practicată pentru a fi îmbunătăţită. De fiecare dată când suntem capabili să rămâ-nem calmi şi să nu ne supărăm atunci când suntem forţaţi să aşteptăm sau să tolerăm ceva ce nu ne place, noi întărim şi ampli-ficăm această calitate a răbdării în fiinţa noastră. Păstrând în minte acest lucru, noi putem practica răbdarea în multe situaţii de viaţă, de la circumstanţe triviale, cum ar fi aşteptarea autobuzului atunci când acesta întârzie sau aşteptarea la rând la casieria unui supermarket, până la situaţii mai pro-funde, precum e să fim răbdători cu cei pe care îi iubim şi pe care suntem capabili să-i

aşteptăm o viaţă întreagă sau să aşteptăm luni sau chiar ani de zile rezultatele practicii noastre spirituale.

O bună modalitate de a ne creşte răbda-rea este aceea de a ne gândi cu atenţie la ce anume am putea obţine dacă am fi nerăbdă-tori. Vom descoperi faptul că a fi nerăbdător rareori sau aproape niciodată nu aduce ni-mic bun şi că duce de obicei doar la agitaţie, frustrare şi, eventual, la furie, care este una dintre cele mai distrugătoare energii căreia îi putem permite să se manifeste prin fiinţa noastră. Dacă putem cu adevărat renunţa la aceasta, vom vedea că a fi nerăbdător este de fapt un lucru prostesc, distructiv, care denotă slăbiciune.

Dacă privim din această perspectivă, vom vedea că răbdarea este un semn al înţelegerii, al înţelepciunii şi al puterii noastre interioare.

Mira Tănase

Spiritualitate

O virtute spirituală - răbdarea

Alegem un săpun calitativ în funcţie de componentele sale Avantajele

produselor cosmetice 2 în 1

Produsele 2 în 1 ne fac viaţa mai simplă prin faptul că economisesc timpul. În vacanţă ele sunt cu atât mai preţioase fiind mult mai uşor să luaţi în călătorie o sticluţă de şampon, de exemplu, în loc de două, care ar rezolva deodată câteva probleme.

Companiile mondiale de produse cosmetice prelungesc permanent plăcerea de a folosi un produs sau altul prin schimbarea etichetelor, prin crearea miniambalajelor, pentru ca produ-sul să încapă chiar şi în cea mai mică poşetă.

Realizările din industria chimică, de care au profitat firmele producătoare de cosmetică, au permis crearea unor produse destinate rezolvă-rii câtorva probleme simultan: creme potrivite atât pentru păr, cât şi pentru corp, rimel pentru gene şi gel pentru zona ochilor într-un singur ambalaj, produse care pot fi folosite în calitate de blush şi de umbre pentru ochi, în acelaşi timp, şamponul 2 în 1 etc.

Cel mai evident plus al produselor respecti-ve este faptul că sunt compacte şi permit eco-nomisirea spaţiului atât pe măsuţa de toaletă, cât şi în poşetă.

Un alt avantaj al produselor 2 în 1 este rapi-ditatea cu care acţionează asupra corpului. De exemplu, un şampon+balsam rezolvă spălatul părului mult mai rapid, protejându-l şi lăsând acelaşi efect ca după folosirea balsamului separat.

De asemenea, de regulă, în cosmetica 2 în 1 se conţin cu 15-20% mai mulţi nutrienţi, care permit acesteia să acţioneze mai rapid, să fie mai benefice pentru corp şi să aibă un efect de durată.

Optând pentru astfel de produse, urmăriţi cum reacţionează corpul dvs. la ele. Dacă efec-tele sunt pe măsura aşteptărilor, atunci de ce să pierdeţi mai mult timp şi bani pentru câteva produse, care pot fi înlocuite cu unul singur?

(E.S.)

Page 7: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 2012 11FEMEIA www.timpul.md

SĂNĂTATE

Alimentele care te feresc de răcealăSezonul răcelilor, viroze-

lor şi al gripelor este doar la început. Pentru a nu ne răpune o gripă sau a ne prost-dispune o răceală severă, este bine să fim precaute. Putem face un vaccin antigripal, putem să evităm să intrăm în contact cu persoane care deja au probleme de sănătate, putem să ne îmbrăcăm mai bine dacă suntem sensibile, sau putem avea grijă de alimentaţia noastră. Con-cret, în funcţie de ceea ce mâncăm, imunitatea poate fi mai mare sau mai scăzută. Dacă vrei să pre-vii o răceală, nu trebuie decât să consumi:

UsturoiAtunci când simţi că răceala

îţi dă târcoale, usturoiul poate face minuni, deoarece conţine mai mult de 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene. Este cel mai puternic aliment

care luptă eficient cu răceala. Poţi să îl consumi crud, dar dacă nu îţi este recomandat sau te împiedică mirosul, nu-l lăsa deoparte, ci adaugă-l în mâncare. Mic truc: curăţă-l, mărunţeşte-l şi lasă-l să stea 15-20 de minute înainte de a-l folosi la gătit, deoarece se ac-tivează enzimele care întăresc sistemul imunitar.

EchinaceeaStudiile efectuate până în

prezent au dovedit că echina-

ceea întăreşte sistemul imuni-tar, luptând împotriva simp-tomelor de răceală, gripă şi alte infecţii. Echinaceea poate fi administrată sub formă de tinctură, capsule sau ceai.

VarzăAceasta este o sursă exce-

lentă de vitamina C, dar con-ţine şi cantităţi importante de fibre, mangan, acid folic, vita-mina B şi acizi graşi omega-3. O poţi găsi cu uşurinţă şi în sezonul rece. Nu te limita doar

la varză, poţi să alegi orice le-gumă din familia cruciferelor: varză roşie, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă.

MigdaleDatorită conţinutului bogat

în vitamina E şi complexului vitaminic B, migdalele întă-resc organismul şi-l apără de efectele nocive ale stresului. Aşadar, dacă ai poftă de o gustare, nu ezita să consumi un pumn de migdale crude şi nesărate.

GrepfruitEste bogat în minerale,

mai ales în fosfor, potasiu şi magneziu, dar şi în vitaminele C, B1, B2, PP şi ne fereşte cu succes de viroze şi răceli. Dacă urmezi un tratament, consultă medicul înainte de a consuma grepfruit, deoarece poate să interacţioneze cu anumite medicamente (cum ar fi cele pentru colesterol).

(O. B.)

frumusete

Oana Buzilă[email protected]

Perfecţiunea feminină

Nu te vopsi la întâmplare

Orice femeie îşi doreşte să arate cât mai bine, în primul rând, pen-tru buna sa dispoziţie, pentru a-i surprinde mereu pe cei din jur, dar şi pentru a fi mereu admirată. Una dintre schimbările pe care orice fe-meie vrea să o facă, sau schimbarea de primă intenţie la care se apelează, este modificarea culorii părului sau a frizurii. În cazul în care nu eşti mulţumită de felul în care arăţi, sau chiar dacă eşti mulţumită simţi

totuşi nevoia de a te transforma într-o divă, îţi propu-nem să fii extrem de atentă atunci când alegi să schimbi culoarea părului. Cu siguranţă ţi s-a întâmplat să vrei o anumită nuanţă pentru părul tău, dar rezultatul pe care l-ai obţinut a fost complet diferit. Există câteva reguli foarte importante de care trebuie să ţii cont întotdeauna când te vopseşti acasă. Iată care sunt acestea:

Culoarea nu iese din prima încercareAcest lucru se întâmplă dacă părul tău este foarte închis.

În acest caz, este aproape imposibil să obţii un blond platinat imediat, asta fără să-ţi distrugi iremediabil părul. Părul tău va trebui decolorat de mai multe ori, iar asta cu siguranţă îl va distruge. Poate ar fi bine să te răzgândeşti şi să alegi o culoare mai puţin deschisă pentru părul tău.

Ai grijă la nuanţePărul foarte închis la culoare devine uşor roşcat pe măsu-

ră ce se decolorează. Dacă speri ca părul tău să se decoloreze natural, în timp şi să capete câteva tonuri mai deschise, vei descoperi că de fapt va avea nuanţe roşcate.

Atenţie dacă ai avut permanent!Dacă părul tău a fost tratat cu o soluţie permanent, hen-

na sau alte tipuri de substanţe, acestea vor interacţiona cu vopseaua aplicată, iar culoarea rezultată va fi diferită faţă de ceea ce ai sperat să obţii. Şi clorul poate rămâne pe păr, de aceea este indicat să aştepţi cel puţin o săptămână înainte de a te vopsi, dacă ai mers de curând la piscină.

Vopseşte părul când e sănătosStarea de sănătate a părului tău influenţează, la rândul ei,

rezultatul pe care îl obţii după vopsire. De exemplu, un păr decolorat este mai poros şi mai degradat şi nu va absorbi la fel de mult pigment ca un păr sănătos.

Culoarea părului nu trebuie neglijatăEste foarte puţin probabil să obţii culoarea pe care o vezi

pe cutia unei vopsele, dacă alegi să-ţi colorezi părul acasă. Nuanţa părului tău afectează extrem de mult rezultatul, astfel încât poţi descoperi la final că nici măcar nu seamănă cu ceea ce ai vrut.

Schimbă frizuraDacă ai părul tern, lipsit de vitalitate, investeşte într-un

tratament care să-i redea strălucirea şi alege o culoare care să te definească. Nu uita că este important să-l îngrijeşti tot timpul, iar dacă acum nu este într-o formă tocmai bună poţi să-l tunzi.

Atât de delicioasă în lapte sau în cremele pentru torturi, cacao are un conţinut bogat în antioxidanţi care apără pielea de acţiunea radicalilor liberi, împiedicând astfel procesul de îmbătrânire. Pentru a ajuta frumuse-ţea trebuie să foloseşti varianta crudă a pudrei de cacao pe care o găseşti fie în magazinele naturiste, fie în shopu-rile online. Această pudră este cea mai bună sursă de antioxidanţi, dar are şi un conţinut bogat în magneziu, crom, fier, mangan, cupru, zinc şi vitaminele C, A, E şi complexul B.

Mască pentru faţăAmestecă o lingură de pudră de cacao

crudă cu o linguriţă de miere de albine naturală, o lingură fulgi de ovăz măcinaţi şi două linguri de iaurt gras. Masează cu acest amestec faţa, lasă masca să acţioneze 10-15 minute, după care îndepărtează cu apă călduţă. Aplică masca o dată pe săptămână.

Cacao şi jojoba pentru faţăAmestecă o linguriţă de pudră de cacao

crudă cu o linguriţă-două de ulei de jojoba presat la rece. Masează faţa cu acest ames-tec (poate fi aplicat şi pe corp înlocuind uleiul de jojoba cu cel de măsline presat la rece) şi lasă să acţioneze 15 minute, după care îndepărtează cu o dischetă demachi-antă îmbibată cu apă călduţă.

Cacao pentru piele netedă, fără vergeturi

Untul de cacao pe care îl găseşti în magazinele online se poate combina cu pudra de cacao şi se aplică pe zonele cu vergeturi. Se lasă să acţioneze 15 minute (de preferat se înfăşoară folie ali-mentară peste aceste zone după ce au fost masate), după care se îndepărtează la duş.

Cacao pentru hidratare

Poate să ţi se pară puţin ciudat, dar, în loc de spumantul de baie, adaugă o lingură de pudră de cacao şi 1/3 cană de lapte praf în apa din cadă pentru a hidrata eficient pielea. Nu vei mai avea probleme cu pielea uscată!

(O. B.)

Frumuseţe

Cacao şi frumuseţea

Page 8: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 9 IULIE 201212 FEMEIAwww.timpul.md

Cum să (NU) te îmbraci la serviciu în zilele caniculare?

Când ştii că o să te cam topeşti de căldu-ră până ţi se termină programul de lucru, eşti tentată să arunci pe tine ceea ce porţi, în mod normal, în weekend. Asta nu e bine... Micile scăpări vestimentare, chiar dacă se întâmplă la 40°C, îţi pot afecta imaginea pe care o ai la serviciu.

Flip-flopii (acei papuci sumari, cu două barete) au tot trecut prin diverse transformări - sunt din piele, cu lanţuri, pietre semipreţioase, broderii, cu toc - şi au devenit foarte comuni, dar, crede-mă, pentru serviciu tot nepotriviţi sunt. Să mai amintesc şi de lipăitul „elegant” care-ţi marchează sonor fiecare pas? E cam la fel de sofisticat ca plescăitul gumei de mestecat.

Când jobul tău presu-pune multă creativitate, nu se va mira nimeni dacă alegi să porţi san-dale cu toc interminabil

sau platforme futuriste. Ţine cont totuşi că nu te îmbraci pentru club, ci pentru serviciu. Dacă lucrezi într-un mediu scorţos, tot ce poţi îndrăzni în materie de încălţăminte de vară sunt pantofii peep-toe (cu un uşor „decolteu” în vârf).

Denimul te va scoate din încurcătură când chiar n-ai idee ce să mai pui pe tine (dar numai în mediile mai creative), cu condiţia să nu aibă zeci de capse, strasuri, brode-rii sau tăieturi strategice în cele mai îndrăzneţe locuri. Şi nu uita să-i asortezi cu o bluză sau jachetă drăguţă.

Regula de aur pentru rochii: ia vezi, ar merge aruncată la re-pezeală peste costumul de baie? Atunci, clar, nu e o alegere bună pentru serviciu. A purta la locul de muncă o rochie baby-doll foarte scurtă, una cu bretele foarte subţiri sau inexistente este la fel de profesionist

ca un memo semnat cu „Pupici”.

Pantalonii scurţi? Da, dacă sunt până la genunchi. Dacă au o cro-ială şi o culoare decentă, sunt purtaţi cu tocuri sau balerini şi cu o jachetă elegantă, merg într-un mediu mai conservator.

Nu uita nici vara că la serviciu au prioritate re-gulile, nu tendinţele. Prin urmare, tivul fustei tale ar trebui să se apropie măcar de genunchi în mediile mai lejere. Cu cât e mai strict domeniul în care lucrezi, cu atât trebuie să fie mai decentă lungimea fustei.

Bustiere cu abdome-nul la vedere, maiouri cu spatele gol, dantelă - poartă-le şi şeful tău îşi va da seama că doar la muncă nu-ţi stă mintea! Cele de mai sus pot fi „duse la lucru” numai pe sub jachete sau bolero-uri. Aşa le dispare aerul de indecenţă dat de prea multă piele la vedere.

Silvia Ursu

Biroul de acasăLocul de muncă trebuie să te inspire!

Unii oameni î ş i c o nt i nu ă munca şi aca-să, alţii aleg să lucreze la do-m i c i l iu . D i n acest motiv, în multe locuinţe sunt amenajate birouri. Modul în care este or-ganizat acest sp aţ iu p o ate determina în mod hotărâtor eficienţa mun-cii. Iată câteva sfaturi pe care ar trebui să le iei în considerare atunci când vrei să îţi organizezi locul de muncă de acasă.

Este im-portant să ana-lizezi cum se derulează o zi de muncă. Cât de des lucrezi acasă? Care este activitatea pe care o derulezi? În ce perioadă a zilei vei lucra? Ai destul spaţiu?

Ia în calcul factorii exteriori - zgomotul, lumina, temperatura, ambianţa… Sunt toate OK?

Analizează ergonomia! Verifică dacă stai la o distanţă corectă faţă de computer, dacă ai o poziţie corectă! Ar fi util să îţi cumperi un scaun ergonomic special.

Aminteşte-ţi să creezi o barieră între locul de muncă şi familia ta. Unul dintre dezavantajele pe care trebuie să le înfrunte cei care lucrează acasă se referă la faptul că e dificil să separi munca de odihnă. Uneori, tentaţia de a lua pauze poate fi foarte mare sau, din contră, poţi să devii dependent de muncă şi să lucrezi mai multe ore decât ar trebui. Ai grijă să păstrezi un echilibru!

(S. U.)

TENDINTE

cmyk


Recommended