19 DECEMBRIE 2011, NR. 45 (54)

Argument

Darul de a dărui

Zi de zi, întreaga planetă se întrece în a realiza cele mai diverse topuri şi clasificări - totul pentru a crea un tablou cât mai amplu şi... halucinant al lumii în care tră-im. Sfârşitul de an nu face excepţie, dimpotrivă, e chiar un prilej pentru a vedea cine a spart limitele şi a depăşit recordurile. Bunăoară, recordul de a cumpăra cadouri de Crăciun pe timp de criză economică...

Potrivit unui sondaj efectuat de câteva cele mai importante servicii de profil din Europa, în acest decembrie cei mai dispuşi să cheltuiască pentru cadouri sunt luxemburghezii, locuitorii acestei minuscule ţări fiind dispuşi să scoată din buzunare până la 800 USD pentru a le aduce bucurii celor dragi. Ei sunt urmaţi de americani, a căror generozitate se estimează la 700 USD, apoi de irlandezi, elveţieni şi britanici, cu 600-700 USD scoşi la mezat. Pe ultimul loc se clasează olandezii, cu ceva mai puţin de 200 USD, care astfel sunt mai economi chiar decât ucraine-nii şi grecii, care depăşesc aceiaşi 200 de dolari.

Moldova, din păcate, nu apare în această schemă, chiar dacă la noi există oameni dispuşi să cheltuiască de sărbători mai mult decât toţi europenii din topul respectiv… Dar nu despre ei este vorba - la o adică, mai au timp să citească „Povestea de Crăciun” a lui Charles Dickens -, ci despre faptul că nu grosimea buzunarului ne mar-chează atitudinea faţă de minunata perioadă în care intrăm. „A dărui” este un dar pe care îl poţi avea doar dacă oferi cu căldură şi cu sufletul curat. Iar oameni cărora să le aducem această căldură sunt cu duiumul în această ţară - e suficient să ne uităm puţin în jur.

Valentina Vidraşcu:

„Din start am ales să fac modă,

nu bani”

E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi!

Pagina 7

Sorina Ştefârţă

TALON DE PARTICIPARE

NUME_____________________________________

PRENUME_________________________________

ADRESĂ___________________________________

TELEFON

Strălucirea care transmite eleganţăSet Diamondesque: Colier şi Cercei – cel mai frumos cadou de Crăciun

Câştigătoarea concursului AVON din ediţia precedentă este Veronica Foiu din Chişinău.

Bijuterii elegante create în exclusivitate pentru Avon. Bijuterii cu pietre de culoare albă, plasate pe scala celor patru criterii de clasificare a pietrelor preţioase pe aceeaşi poziţie ca şi diamantele (carate, claritate, culoare, tăietură). Identice cu diamantele în ceea ce priveste dimensiunea şi masa.

Fiecare bijuterie din această colecţie este ambalată într-o cutie elegantă.

Lungime colier: 45 cm Lungime pandantiv: aprox. 2 cmPietre similare diamantelorEchivalent în carate: 3,6 carate

Lungime cercei: aprox. 1,6 cmPietre similare diamantelorEchivalent în carate: 4,1 carate

FII ALĂTURI DE NOI ŞI ÎN 2012!

ABONEAZĂ-TE LA „FEMEIA”!

„Poşta Moldovei”Preţuri de abonare

12 luniPM21753 Timpul luni 130.80 leiPM21751 Timpul luni, marţi, miercuri, joi

364.20 lei

PM21752 Timpul complet 584.16 lei

CITIŢI „FEMEIA”, CA S-O ÎNŢELEGEŢI MAI BINE!

LUNI, 19 DECEMBRIE 20116 FEMEIAwww.timpul.md

Anul 2012 - anul femeilor

Astrologii spun că anul viitor intrăm într-o nouă eră de 2000 de ani, perioadă în care femeile vor conduce. Ele vor fi cele responsa-bile cu aducerea păcii în lume şi cu punerea familiei în prim-plan, lu-cruri pierdute cât timp bărbaţii au fost cei de la putere… O statistică a laureaţilor Premiului Nobel arată că, în primii 11 ani ai acestui secol,

patru femei au câştigat premiul în medicină comparativ cu şase femei în cei peste 100 de ani de când acest pre-miu a fost lansat. Începând cu anul 2000, trei femei au câştigat premiul în literatură, din cele 12 în total. Iar cinci femei, dintre care trei în acest an, au obţinut în secolul 21 Premiul Nobel pentru Pace.

În situaţia când bărbaţii analizează strategii şi orga-nizează mese rotunde pentru a lua o decizie bazată „pe valori şi principii”, femeile sunt cele care oferă soluţii eficiente care pot fi atinse parcurgând paşi concreţi. Dar să nu credeţi că în 2012 nu va începe o nouă eră a feminismului - va fi perioada când femeile în sfârşit vor spune clar şi răspicat ce-şi doresc, ce aşteptări au de la guverne, de la familiile lor.

În acest an, am fost martora unor dovezi clare a influenţei pe care femeile o pot avea în societate. Cu multă voinţă şi curaj, femei care nu au agendele pline de împachetări cu alge şi sesiuni de cumpărături au reuşit să îmbunătăţească situaţia din localităţile lor. Astfel, unii elevi au văzut pentru prima dată un spectacol de teatru adevărat, nişte oameni de la sudul Moldovei se mândresc azi cu o staţie de autobuz recent renovată, iar într-o altă localitate femeile au colectat fonduri pentru procurarea aparatelor de diagnosticare primară pentru punctul medical sătesc. Anul 2012 sună bine pentru femei, iniţiativele frumoase şi schimbările abia încep!

Adevăr şi oroare

Copacul sau femeia?

Petru Stratulatpetru@umbluliber.comwww.umbluliber.com

Rareori am fost pus în situaţia în care să fiu nevoit să refuz o femeie în repetate rânduri, chiar dacă toate instinctele mele primare urlă afirmativ la adresa ei. De fapt, am păţit-o cu una singură. Aflată într-un alt oraş, ne-am întâlnit la un moment dat şi, de atunci, vrea mai mult de la mine. Desigur, am refuzat, dar continuă să preseze, vorbind aparent în dodii. Îmi adresează vorbe pe care nu le înţeleg, deşi se exprimă corect din punct de vedere gramatical, dar ideile pe care le construieşte sunt de neînţeles. Că aş asculta-o pe ea sau un copac, ar fi acelaşi lucru…

Mă simt bine în poziţia bărbatului care a renunţat la femei. Profund dezamăgit de ceea ce am găsit, trist pentru momentele în care am fost neatent, merg mai departe fără a mă întreba unde să o mai caut pentru a o găsi. Se anunţă încă un Crăciun petrecut cu mine şi motanul de şase kilograme, dar fără cicăleli, nemulţumiri, strategii de comunicare şi vorbe fără sens.

Linişte.

DOSARELE MINTIILiber prin mintea femeilor

Sacoşa cu regrete

Împotriva curentului…

Ce să nu faci de sărbători?

Nu i-am crezut niciodată pe cei care mi-au jurat că nu vor înşela niciodată. Bărbaţi şi femei deopotrivă. Ispita nu ţine cont de statut social, religie, simpatie politică, sex sau preferinţă sexuală. Fiind fiinţe duale, tânjim după afecţiunea altora, după recunoaşterea lor, orgoliul nostru caută la un moment dat acea atenţie pe care nu o mai primeşte, de cele mai multe ori, de la partenerul de viaţă. Şi aşa înşelăm. Cu toţii. Unii poate doar cu gândul, cei mai mulţi măcar o dată în viaţă…

Am făcut şi eu asta, chiar dacă îmi iubeam jumătatea. Într-o perioadă tulbure şi plină de presi-uni, am cedat unei ispite venite din partea unei ad-miratoare cu doi ani mai tânără. O făptură incredibil de frumoasă, cu ochi căprui, par lung şi drept, de o matu-ritate zguduitoare. Nu a vrut decât o fărâmă din mine, la început, ca apoi să ceară mai mult decât i-am putut oferi în acel moment. A trebuit să aleg. A fost uşor, având în vedere că nu mă implicasem emoţional. Inima mea apar-

ţinea unei alte femei.Îmi aduc aminte cum,

într-o dimineaţă de iulie, am părăsit clădirea interbelică ce o găzduia la unicul etaj. Soarele strălucea pe cer, iar ea la balcon, îmbrăcată într-un halat ele-gant, sor-bind

d i n c a f e a , rezemată de perete şi privin-du-mă cum mă îndepărtam pe străzile răcorite de aerul dimineţii.

Privind acum înapoi, nu pot decât să regret alegerea

făcută. Timpul ne-a purtat pe drumuri diferite şi ne-a adus, oarecum, iarăşi îm-preună, dar nu din punct de vedere sentimental. O pri-

vesc aproa-pe săptămânal cum

înfloreşte şi se dezvoltă, cum inspiră adânc viaţă, care pe atunci o dărâma încet-încet, dar care acum o împlineşte. Este o femeie în toată firea, integră, elegantă şi sigură pe ea.

Sacoşa mea cu regrete nu este una plină. Chiar deloc. Sunt mândru de aproape toate alegerile mele. Totuşi, am un singur regret: acela că, în acel moment de cumpănă,

am ales cum nu se pu-tea mai prost şi că

timpul ar pu-tea fi pier-dut, deşi, o r i c â n d , g ă s i m speranţa, undeva în-tr-un colţ, s i n g u r ă , temătoare, dar o gă-sim.

E x i s t ă oameni care înşală şi oa-meni care nu recunosc

asta. De obicei sun-tem împinşi de frustrări pe

plan sentimental ori sexual, alteori de simpla curiozitate, dar întotdeauna avem po-sibilitatea de a alege, odată ce a revenit raţiunea. Ar fi o imprudenţă să-i mărturi-seşti „păcatul”. Mai bine-l ţii pentru tine, căci ceea ce nu ştie, nu-l poate răni.

Petru Stratulat

În preajma sfârşitului de an, găsim tot mai multe arti-cole despre cum să te bucuri de sărbătorile de iarnă, cum să-ţi surprinzi prietenii, cum să te distrezi, ce să faci pen-tru a trăi mo-mente de ne-uitat. Dar noi îţi vom spune ce să nu faci în aceste zile.

D a c ă n u ţi-ai găsit ju-mătatea, nu te mai plânge pe singurătate. Mai bine fo-loseşte acest timp pentru a planifica o sărbătoare într-un grup unde sunt oameni noi. Cel puţin ştii că îţi vei da şansa de a cunoaşte pe cineva. Dacă stai în casă şi te plângi că eşti singură, poţi să stai mult şi bine, că lucrurile nu se vor schimba prea mult.

Ai grijă să nu cazi în depresia de sezon! Multă lume în această perioadă îşi „contabilizează” realizările de peste an şi rămâne uneori deprimată şi deza-măgită. Chiar dacă nu ai obţinut slujba dorită, maşina, casa, chiar dacă nu ai slăbit zece kilograme, asta nu înseamnă

că ţi-ai pierdut un an din viaţă. Sfârşitul anului nu este sfârşitul vieţii tale, este doar o perioadă de sărbători cum vor urma multe altele…

Dacă ai pierdut de curând pe cineva drag, foloseşte sărbătorile pentru a-i cinsti amintirea şi pentru a face lucruri care îi făceau plăcere. Nu distruge săr-bătorile doar pentru că cel drag ţie nu mai este, deoarece îi distrugi într-un fel şi amintirea, în clipele în care eraţi îm-preună de sărbători. E un moment bun să te întâlneşti cu familia, să petreceţi în linişte, cu amintiri frumoase, gânduri bune şi multă iubire.

Nu te chi-nui să te simţi bine şi vesel d o a r p e n -tru că „aşa e normal”. Nu eşti nevoită să mergi la petre-ceri, dacă nu ai chef, nici să faci mii de v iz ite , dacă tot ce îţi do-reşti este puţin timp pentru tine. Anunţă că te simţi rău sau că eşti ple-cată la rude şi fă exact ce ai chef: stai cu fa-milia, cu par-tenerul ori… stai singură în

pat, privind un film ori citind o carte bună. Există prea multe norme şi reguli cu privire la aceste sărbători: trebuie să fii vesel, trebuie să arunci cu daruri peste tot, trebuie să mănânci cârnaţi, deşi îi urăşti, trebuie, trebuie, trebu-ie… Dar realitatea este că nu „trebuie” nimic! Gândeşte-te ce vrei să faci şi fă acel lucru, fără să îţi pese că X se va supăra, iar Y va vorbi urât despre tine. Doar aşa poţi cu adevărat să te bucuri de sărbători, iar acesta e singurul lucru care contează.

(S. U.)

În oglindă

Silvia Ursupsihologie@timpul.md

LUNI, 19 DECEMBRIE 2011 7FEMEIA www.timpul.md

femeia

Tatiana Corai

- Dragă Valentina, des-pre designerii vestimentari circulă legende că ar fi cei mai bogaţi oameni. Este adevărat?

- În modă, dacă vrei să faci lucruri frumoase, nu tre-buie niciodată să fii motivat de bani. De aceea, cu riscul de a-i dezamăgi pe mulţi, o să vă spun că în contul meu am mai multe cheltuieli de-cât venituri şi cheltuielile vor domina încă vreo câţiva ani. Nu am bani, am însă un pa-trimoniu fantastic de mostre de ii, rochii şi bundiţe. Nici nu vreau să-l evaluez, ştiu că e de mare valoare.

- Ceea ce faci tu poate fi numit o afacere?

- Lucrez în domeniu de 14 ani, dar abia dacă mă îndrept spre o afacere. Ceea ce fac eu este o mină de aur şi dacă ci-neva ar dori să investească ar avea numai de câştigat. Poate băieţii mei vor investi în asta, dar deocamdată mă descurc singură. Din start, am ales să fac modă, nu bani.

- Ce înseamnă, de fapt, o ie stilizată?

- O astfel de ie respectă motivele tradiţionale, dar ţine cont şi de tendinţele actuale ale modei. Dacă ia se cosea înainte doar din borangic, noi folosim şi alte stofe naturale - voal, mătase, catifea, lână. Aceasta presu-pune să mergi la toate târ-gurile profesioniste, să alegi dantelă, stofe, furnitură…

- Moda cere foarte multă cheltuială. Cum te-ai des-curcat?

- Aveam momente când rezultatele nu apăreau şi în-cepusem să mă întreb ce am făcut cu viaţa mea. Totuşi, continuam să bat în acelaşi loc, a fost ca picătura chi-nezească. Am investit foarte mult în reviste de modă, cărţi vechi de artizanat românesc, am studiat prin muzee, am vizitat numeroase târguri. Am mers va bank. Nu m-a putut opri nimic, deoarece moda era pasiunea vieţii mele. Aveam un apartament spaţios, în plin centrul capi-talei, dar am ales să-l dau cu chirie şi să stau în gazdă cu

copiii într-un apartament mai modest, pentru a investi în pasiunea mea. După care l-am vândut şi toţi banii i-am investit în modă. Tot ce am reuşit până acum a fost pas cu pas, cu multă răbdare şi sacrificii. Dacă aş fi vrut să fac bani, aş fi făcut nişte colecţii simple, le-aş fi pus în vânzare la Calea Basarabiei, dar am vrut să fac modă. Am realizat cred că în jur de 20 de colecţii până în prezent, iar o colecţie are vreo 20-25 de ţinute. Astăzi pot spune că am ajuns la nivelul când iile noastre sunt recunoscute pe stradă şi le cumpără femei din Europa şi America… Le plac enorm franţuzoai-celor…

- Din câte ştiu, fran-cezii ţi-au acordat şi un Grand Prix la un festival de modă…

- Da, a fost în 2009, când am participat la Festivalul de Modă Pasarela. Era un pro-iect franco-român, finanţat

de Franţa, care îşi propunea să susţină moda din Româ-nia. Intraseră în concurs vreo 25 de ateliere din Bucureşti şi atelierul meu a luat Marele Premiu, la mare distanţă de celelalte. Tocmai deschise-sem la Bucureşti un show-

Valentina Vidraşcu a reuşit să impresioneze, acum o lună, cele mai exigente persoane pe care le are

Chişinăul în materie de modă. Ne referim la ultima ei prezentare, la care publicul chişinăuian i-a admirat colecţiile de haine, a aplaudat ca la teatru şi… a plecat acasă entuziasmat. Prin ce chinuri se naşte o colecţie de modă şi ce sacrificii trebuie să facă un designer vestimentar până a ajunge sus, pe podium, aflaţi din interviul cu Valentina Vidraşcu.

room, unde expusesem mos-trele din colecţiile mele şi am fost vizitată de experţi de la Institutul de Modă din Paris. Aceştia au rămas încântaţi de ceea ce numeau ei „la blouse roumaine!”. Premiul a constat dintr-o prezentare de modă personală la Amba-sada Franţei din Bucureşti, care a avut loc pe 8 martie 2010 şi a fost organizată de Ambasada Franţei şi Insti-tutul Francez din Bucureşti. O prezentare de modă la o ambasadă înseamnă foarte mult pentru un designer, e o publicitate maximă.

- Te putem găsi mai des la Bucureşti, la Chişinău sau la Paris?

- Atelierul meu experi-mental a fost întotdeauna la Chişinău. Noi aici creăm iile. La Bucureşti am închiriat un spaţiu pentru show-room, încerc să-l menţin, pentru că vreau să expun acolo tot ce facem aici. Am fost invitaţi la Stockholm, vom merge în Suedia în curând. Dorim să facem o prezentare a ultime-lor colecţii şi la Bucureşti… Din 1997 muncesc tot în aceste ritmuri. Învăţ mereu, inclusiv din propriile greşeli şi plătesc pentru asta, mă ridic şi merg mai departe. Important e că fac ce vreau. E bine când îţi aparţii ţie însuţi şi eşti liber în ceea ce faci.

- Care „liberă”, dacă nu-mai pe parcursul acestei ore, de când discutăm, te-a căutat la telefon lume de pe lume…

- Sunt liberă în creaţia mea, dar rămân legată prin mii de fire de lumea din

afară. Abia aştept sărbăto-rile, să mă reculeg, să-mi pun în ordine gândurile, să văd cum îmi realizez mai departe ideile.

- Eu cred că eşti o femeie plină de idei…

- Am dorit să deschid şi un liceu naţional de fete în

R. Moldova, aşa cum sunt liceele de tip internat la Londra. Am găsit locul, în afara Chişinăului, păcat că ideea nu a luat foc. Adesea le spun celor doi băieţi ai mei că eu tot ce am port cu mine. Nu m-aş teme

s-o iau de la capăt în orice situaţie.

- Soţul tău a decedat în 1997. De atunci eşti sin-gură?

- Da. Am fost fericită împreună cu soţul meu şi poate din această cauză nu mi-am dorit o altă familie. Mi-am căutat de lucru şi de copiii mei. Ca femeie mă simt împlinită. Dar şi moda presupune libertate deplină. Nu cred că un bărbat ar suporta lângă el o femeie atât de împătimi-tă de munca ei… Cred că mulţi nu ar accepta stilul meu de viaţă – azi trebuie să plec la un târg, mâine la un concurs, poimâine la o prezentare… Eu am grija modei, şi atât.

- Iar feciorii, cum i-ai crescut? Nu mi se pare un lucru simplu să educi doi băieţi singură…

- Da, nu e simplu. Din fericire, cel mai mare, Ti-beriu, s-a dovedit a fi foarte puternic. Seamănă cu mama mea, care vorbea puţin, dar când spunea un lucru era spus. A terminat Business şi administrare la Erasmus University din Rotterdam, Olanda şi lucrează la o bancă din Londra. Când era student, avea două locuri de muncă, pe timp de noapte, ca să-şi poată plăti studiile. Dar pe urmă tot el mi-a spus că, dacă i le-aş fi plătit eu, nu ar fi ajuns azi să fie atât de responsabil. Celălalt fecior, Luca, este în anul doi

la o altă universitate din Rotterdam. A ajuns acolo din a treia încercare. Primul an a fost un eşec, al doilea la fel. Apoi mi-a zis că nu mai vrea să facă facultate, pentru că o să intre în afa-ceri şi o să câştige mai mult. Dar când a încercat să se angajeze la Chişinău, fără studii superioare, a găsit doar posturi libere de şofer temporar sau chelner prost plătit. Şi-a făcut bagajele şi s-a întors în Olanda, unde acum studiază marketing-ul şi economia. Sper să reuşească să se regăsească în viitoarea lui profesie. Şi aşa va fi, pentru că e o fire sensibilă.

- O întrebare de ordin mai general: ce ne încur-că nouă, moldovenilor, să ajungem în rândul popoa-relor civilizate?

- Nu trebuie să mă gân-desc mult ca să răspund: le-nea şi iresponsabilitatea. Cei mai mulţi dintre compatrio-ţii noştri nu vor să-şi asume nicio grijă în plus şi, chiar dacă încep ceva, se opresc la jumătate de cale sau nu fac lucrurile temeinic. Dar fără efort, fără perseverenţă nu ajungi nicăieri.

- Te consideri o femeie de succes?

- Da. Faptul că iile noastre au ajuns pe placul multor femei, de la noi şi din stră-inătate, care îşi doresc să le poarte, vorbeşte şi despre un succes, chiar dacă acesta nu neapărat înseamnă bani.

Valentina Vidraşcu:

„Din start am ales să fac modă, nu bani”

LUNI, 19 DECEMBRIE 20118 FEMEIAwww.timpul.md

Femeia anului 2012Culinar.md

Mira Tănasemirabela.tanase@timpul.md

Pentru că nu mai avem mult şi in-trăm într-un an nou, sper că aţi reuşit să trageţi linie la ceea ce aţi realizat în 2011 şi, totodată, v-aţi pregătit mi-nuţios strategia pentru 2012 care ne bate la uşă. Nu de alta, dar o femeie întotdeauna ar trebui să fie pregătită pentru noi începuturi şi să se gândeas-

că foarte bine la ceea ce îşi doreşte…Astăzi ne întâlnim pentru ultima

oară în acest an şi mi-ar face o deosebită plăcere să vă ştiu aproape şi în anul care vine. Urmează o perioadă frumoasă pe care ar trebui să o întâmpinăm cu sufletul deschis şi cu gânduri cât mai frumoase. Ştiţi la fel de bine că, atunci când priviţi viaţa cu optimism şi o stare de bine, nu aveţi decât de câştigat.

În viaţa unui om sănătos nu contează foarte mult banul şi poziţia pe care o

ocupă în societate, însă contează să-i ştie pe cei dragi mereu aproape şi plini de viaţă. Fiţi de acord: banii pot rezolva multe probleme pe lumea asta, dar nici-odată nu vor ţine loc de familie! Dar ce are omul mai scump pe lumea asta decât familia? NIMIC. De aceea, rugaţi-vă cât puteţi de mult să fiţi sănătoşi şi nu închideţi seara ochii înainte de a vă ex-prima recunoştinţa pentru ceea ce aveţi. Să ne reauzim cu bine şi în 2012!

Friptură de porc la tavăIngrediente- un kilogram cap de piept de porc- două linguri unt (sau untură)- patru-cinci căţei de usturoi- 200 ml vin alb- tarhon- sare şi piper după gust- pătrunjel, mărar

Mod de preparareSe curăţă carnea de pieliţe, se spală,

se împănează cu bucăţele de usturoi, se pudrează cu sare şi piper, se pune peste tarhon tocat mărunt, se acoperă şi se lasă la rece pentru aproximativ o oră să prin-dă gust, apoi se aşază într-o tava în care s-au pus două linguri de unt. Se introduce tava la cuptor, la foc potrivit. Se lasă să se rumenească pe ambele părţi. Când prinde puţină culoare, se adaugă vin (sau apă). Se introduce friptura din nou la cuptor şi se lasă să fiarbă circa 35 de minute, având grijă să fie stropită cu sosul din tavă, din când în când, spre final se presară verdeţuri tocate mărunt... Când furculiţa pătrunde uşor în carne, friptura este gata. Se scoate, se lasă puţin să se răcorească, se taie felii şi se aşază pe un platou încălzit, alături de garnitura de cartofi ţărăneşti sau orez cu ciuperci...

Notă: Pentru că este delicios, trebuie să ştiţi şi că untul este un aliment natural. El reprezintă o sursă bogată şi uşor asimilabilă de vitamina A, necesară îmbunătăţirii vederii şi sănătăţii sistemului endocrin, dar şi de vitaminele E, K şi D. De asemenea, acest aliment este bogat în minerale, în special, seleniu, care este un puternic antioxidant - armă redutabilă împotriva radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de îmbătrânire. Procentual, untul conţine mai mult seleniu decât cerealele sau usturoiul.

Mod de prepararePentru a face blatul, se bat albuşurile spumă cu

zahărul, se adaugă gălbenuşurile, făina şi cacao, apoi se pune în forma unsă şi tapetată cu făină. Se coace la foc potrivit. Între timp, se prepară siropul: 250 grame de zahar se fierb zece minute cu 1½ pahar cu apă, se ia de pe foc şi se adaugă ½ baton de vanilie (sau un pliculeţ de zahar vanilat), ½ lingură cu zeamă de lămâie şi 150 ml de rom. După ce s-a răcit blatul, se taie în două sau în trei şi se însiropează bine. Se unge fiecare foaie cu crema preparată astfel: se bat ouăle întregi cu zahărul pudră, se adaugă făina, cacao şi ciocolata, apoi laptele fierbinte, şi se fierbe până se îngroaşă. După ce s-a răcit, se amestecă cu untul frecat spumă. Blatul se îmbracă apoi cu cremă şi se ornează cu ciocolată rasă.

Tort aromat cu cremă de ciocolată

Pentru cremă- 150 ml rom- trei ouă- patru linguri cu zahar pudră- patru linguri cu făină- şase linguri cu cacao- 300 ml lapte- 50 grame unt- puţină ciocolată din comerţ

Ingrediente pentru blat- opt albuşuri- 200 g de făină- 50 g de cacao- 250 g de zahăr- un baton de vanilie- zeamă de lămâie

Notă: Dacă nu vreţi să vă bateţi capul şi să faceţi blatul, îl puteţi cumpăra de la magazin - faceţi doar crema şi îl ornaţi, va fi delicios. Un astfel de tort poate fi ornat după bunul plac şi imaginaţia fiecăreia. Va fi la fel de bun şi cu cremă fiartă de ouă pe aburi. Ce final mai delicios puteţi pregăti pentru masa de Crăciun decât aşa o minunăţie?

Lichior de ouăIngrediente- şapte gălbenuşuri- un litru lapte- nouă linguri de zahăr- două plicuri zahăr vanilat- 1,5 pahar alcool

Mod de preparareLaptele se pune la fiert împreună cu zahărul vanilat. Când

acesta a fiert se freacă gălbenuşurile spumă cu zaharul şi se toarnă puţin câte puţin lapte, amestecând mereu cu lingura în acelaşi sens. Apoi se pune pe foc mic, amestecând continuu până se îngroaşă (aveţi grijă că nu trebuie să fiarbă). După ce s-a răcit, se strecoară, se adaugă alcoolul, se amestecă bine şi se pune în sticle la rece.

Notă: Pentru un gust deosebit pe lângă alcool puteţi turna şi 50 ml de coniac, acesta dându-i o aromă deosebită. Aveţi grijă ca, atunci când preparaţi lichior de ouă, să folosiţi numai ouă foarte proaspete. Această băutură este una tradiţională de sărbători... în mod special de Crăciun şi de Anul Nou.

LUNI, 19 DECEMBRIE 2011 9FEMEIA www.timpul.md

Frenezia sărbăto-rilor de iarnă este

molipsitoare. De la decorul luminos de pe străzi şi din magazine până la isteria cumpărătu-rilor, toţi suntem prinşi în această atmosferă febrilă. Pentru cei care ră-mân acasă şi doresc să organizeze mese festive cu familia sau prietenii, am pregătit câteva sfaturi şi sugestii generale pentru meniu, dar şi modul în care puteţi întâmpina musafirii cu casa pregătită de sărbătoare.

Pentru orice lucru bine făcut, pregătirile sunt esenţiale. Înainte de a creiona meniul festiv, e bine să ştiţi numărul invitaţilor şi preferinţele lor culinare. Este uşor atunci când vorbim de mesele în familie, unde ştim deja cine vine la cină, dar este mai greu atunci când se organizează petreceri cu mai mulţi invitaţi. De regulă, pe lângă masa de sărbătoare propriu-zisă, perioada sărbătorilor de iarnă este marcată de o întreagă serie de mese, şi asta pentru că, fiecare apariţie a unui musafir este un motiv în plus de a gusta câte ceva. Din care cauză, este bine să aveţi în vedere câteva principii utile:

ordonaţi servirea în funcţie de gradul de perisabilitate a preparatelor. Serviţi, de exemplu, în primele zile, salatele

care conţin ouă fierte, maioneză etc.;

nu gătiţi niciodată mai mult decât puteţi păstra/depozita în con-diţii optime;

folosiţi cutii etanşe, borcane, folie alimenta-ră pentru a depozita şi acoperi preparatele;

nu depozitaţi ali-mente cu mirosuri pu-ternice, în special cele care conţin usturoi, lân-gă deserturi;

luaţ i în ca lcul alimentele care pot fi congelate. Chiftelele, de exemplu, se pot găti şi congela, fără să-şi piardă

din calităţi după decongelare; câştigaţi timp şi spaţiu dacă, de exemplu, carnea de

porc şi cârnaţii îi prăjiţi din timp şi îi depozitaţi în borcane cu untura în care au fost prăjiţi;

puteţi face economii substanţiale dacă achiziţionaţi ingredientele vrac, în special pe cele pe care le includeţi în mai multe reţete;

cumpăraţi cel mai târziu – dar nu chiar în ultima clipă – ingredientele pe care doriţi să le folosiţi proaspete, cum ar fi ingredientele pentru salate, fructele etc.;

nu lăsaţi toate pregătirile pentru ultima zi.În funcţie de numărul, tipul şi vârsta invitaţilor, puteţi

opta pentru o multitudine de reţete. Important e să le asociaţi inteligent între ele. Nu gătiţi deopotrivă aperitive orientale, fripturi tradiţionale şi deserturi moderniste, ci încercaţi să le articulaţi într-un concept unitar, potrivit cu

gusturile invitaţilor. De regulă, musafirii, chiar şi cei tineri, sunt tentaţi să guste produse şi preparate tradiţionale, ce rezonează cu perioada Crăciunului. Cu toate acestea şi în acelaşi timp, invitaţii sunt tentaţi să încerce ceea ce nu găsesc acasă. E un bun moment să-i surprindeţi. Nu faceţi risipă şi nu pregătiţi din start mâncare pentru o armată, încercaţi să fiţi raţionali şi să vă rezumaţi la ceea ce ştiţi să faceţi cel mai bine şi e pe gustul tuturor. Dacă după sărbători nu vă veţi alege decât cu un frigider plin cu mâncare rămasă şi veţi continua zile în şir să mâncaţi aceleaşi preparate, asta nu se mai numeşte „masă bogată”, ci „abundenţă şi risipă”.

(M. T.)

Obiceiuri şi tradiţii la români

Culinar.md

Evitaţi abundenţa şi risipa

Meniu festiv şi… raţional pentru sărbătorile de iarnă

În unele zone din România şi Moldova, în Ajunul Crăciunului, fermierii obişnuiesc să înapoieze tot ce au împrumutat în cursul anului. De asemenea, în Ajunul Crăciunului, pâinea aşezată sub masă simbolizează norocul pentru întreaga familie, iar grâul e pus sub faţa de masă pentru ca noul an să aducă recolte bune.

La noi, Crăciunul este precedat de postul specific, instituit de către Biserica Ortodoxă, care durează şase săptămâni (din 15 noiembrie până pe 24 decembrie). Postul pre-supune renunţarea la carne, ouă şi lapte, sau cum bunicii noştri ar spu-ne, renunţarea la alimente dulci.

Un post adevărat înseamnă şi renunţarea la dragoste fizică, la al-cool şi achitarea tuturor datoriilor. Oamenii de la sat nu ascultă radioul în timpul perioadei postului, nu se uită la TV şi nu se duc la nicio pe-trecere. Postul se încheie în noaptea de Crăciun.

La data de 20 decembrie, ro-mânii sărbătoresc Ziua lui Ignat. În acea zi, nu au voie să facă nicio treabă, ci trebuie să prepare carnea de porc. Conform tradiţiei, cei care sunt săraci şi nu-şi permit un porc (care de obicei e sacrificat şi pregătit la casa gospodarului) trebuie să sacrifice un alt animal. Bărbaţii şi femeile sunt însărcinaţi cu tăierea şi pregătirea slăninii, cârnaţilor şi altor specialităţi tradiţionale. Şi astfel, încep pregătirile pentru sfânta sărbătoare de Crăciun. Gos-podinele pregătesc carnea pentru sarmalele delicioase, pentru frip-turi, precum şi unsoarea pentru coacerea prăjiturilor.

În trecut, copiii primeau de Crăciun covrigi, nuci şi mere. Astăzi, acestea au fost înlocuite cu bani, bomboane şi prăjituri. Ambii părinţi şi copiii merg la colindat în Ajunul Crăciunului. Casele sunt frumos decorate, curate şi gata de a primi colindători.

Colindatul este un ritual re-prezentat de tex-te ceremoniale (colinde), dan-suri şi gesturi specifice. Colin-dele transmit mesaje şi urări de să-nătate, prosperitate, recolte bogate şi îndeplinirea tuturor dorinţelor. Colindatul este cea mai răspândită tradiţie românească. Colindatul începe ziua în zori şi se încheie la asfinţit. După ce cântă două sau trei colinde în curte, tinerii sunt invitaţi înăuntru, pentru a fi primiţi corespunzător şi serviţi cu mâncă-ruri şi băuturi tradiţionale. Ajunul Crăciunului este o mare oportuni-tate pentru români de a-şi vizita prietenii, vecinii şi rudele.

În unele zone ale României, există un obicei numit „îngrijirea icoanei”, care simbolizează naşterea lui Iisus Hristos. În partea de nord a Moldovei, Ajunul Crăciunului se săr-

bătoreşte cu mâncare de post. Şi ni-meni nu are voie să descopere masa, până când preotul intră pe uşă.

Preotul binecuvântează sărbă-toarea, el este primul care gustă buca-tele, şi numai după aceea pot începe şi ceilalţi să mănânce. Sacrificarea porcului în Ziua lui Ignat este un obi-cei pur românesc, care a fost, de fapt, „creştinat” la sfârşitul vârstei mijlocii. Ca întotdeauna, există o legendă în spatele acestui obicei. Legenda spune că un om numit Ignat, încercând să sacrifice porcul, şi-a lovit accidental tatăl în cap cu un topor.

În tradiţiile româneşti de Cră-ciun, în cadrul familiei româneşti tipice, există multă dragoste şi res-pect, se recită poezii şi se povestesc basme. Oricine vrea să cunoască

spiritul românesc trebuie să intre într-o casă de români, mai ales în timpul iernii. Se va vedea salutul românului, cum face el semnul cru-cii înainte de a mânca sau înainte de tăierea pâinii. Femeia româncă face semnul crucii de trei ori.

Există multe tradiţii frumoase şi obiceiuri specifice celor două sărbători de iarnă mari: Crăciunul, care semnifică naşterea Domnului Hristos, şi Ajunul Anului Nou. Obi-ceiurile şi tradiţiile sunt comune pentru toate locurile din lume... însă inimile oamenilor sunt cele mai importante în timpul unei sărbători. Sărbătoare sau nu... fără Iisus Hristos Însuşi, Crăciunul nu este altceva decât o altă tradiţie.

(M. T.)

022.21.18.45, 022.24.42.69

De Crăciun, în cadrul familiei româneşti tipice, există multă dragoste şi respect

LUNI, 19 DECEMBRIE 201110 FEMEIAwww.timpul.md

timpul practic

Ce secrete ascund desenele copilului tău?De obicei, întâi şi-ntâi, copiii desenează persoana la care ţin cel mai mult sau pe cea mai influentă persoană din familie…

Ca să aflaţi care este situaţia în familia

dumneavoastră, cu ce probleme vă confrun-taţi, rugaţi copilul să deseneze portretul de familie. În timp ce desenează, nu vă implicaţi în procesul de lucru, însă urmăriţi în ce ordine apar pe foaie toţi membrii familiei. Când desenul este gata, întrebaţi micuţul cum se numesc personajele sale şi continuaţi cu analiza creaţiei…

● Succesiunea apariţiei fiecărui membru al familiei indică legătura pe care o are copilul cu fiecare. De obicei, întâi şi-ntâi, copiii desenează persoana la care ţin cel mai mult sau pe cea mai influentă persoană din familie. Dacă cel mic a uitat să deseneze pe cineva, există probabilitatea că anume cu acest membru al familiei are o relaţie mai încordată. Deseori, copilul se desenează în mijloc - ceea ce demonstrează încrederea sa că este iubit de către părinţi. Dacă în desen lipseşte copi-lul, înseamnă că el se simte părăsit şi singur.● Compoziţia - în cazul în

care din compoziţie lipseşte cineva din familie, întrebaţi copilul de ce a uitat să-l de-seneze. Un portret incomplet este un motiv de nelinişte. ● Mărimea - cu cât perso-

na are o influenţă mai mare

asupra copilului, cu atât va fi reprezentată mai mare şi mai înaltă. Copiii ignoraţi de părinţi se desenează mici, iar cei alintaţi se reprezintă în dimensiuni impunătoare.● Distanţa - când în casă

domneşte liniştea şi pacea, toate personajele sunt înfă-ţişate foarte aproape unul de celălalt. Cu cât micuţul se desenează mai aproape de cineva din familie, cu atât ataşamentul dintre ei e mai puternic. Orice lucru desenat între oamenii din compoziţie simbolizează o barieră.● Culoarea - de obicei,

copilul colorează în tonuri calde tot ce iubeşte şi admiră. Astfel, o relaţie specială va fi

exteriorizată printr-o culoa-re aprinsă, foarte vie. Dacă hainele cuiva sunt vopsite în culoarea albastră, atunci să ştiţi că alături de acest om cel mic se simte confortabil. Dacă s-a optat pentru verde, înseamnă că această persoa-nă este respectată şi are un rol semnificativ în viaţa co-pilului. Galbenul denotă im-

pulsivitate şi acţiune; roşul - o doză de agresivitate; negrul indică respingere emoţională a cuiva din familie.● Părţi ale corpului - pre-

zentarea detaliată în desen a trăsăturilor feţei semnifică dragostea şi importanţa pă-rinţilor în viaţa copilului. Dacă micul artist îşi îndreap-tă atenţia asupra chipului său, acesta este un indice clar de narcisism, însă până la pa-tru ani acest detaliu poate fi considerat normal. Dacă cel mic i-a desenat unuia dintre membri o gură mare, este posibil ca această persoană să-i facă frecvent observa-ţii. Dacă gura lipseşte sau este foarte mică, personajul respectiv în viaţa reală îşi as-cunde emoţiile. Despre agre-

sivitate vorbeşte şi reprezentarea dinţilor. Perso-najele cu ochi mari sunt încer-cate de teamă, iar cele cu ochi mic i as cund ceva. Braţele lungi, precum şi absenţa lor completă indică faptul că eroul

respectiv este foarte puternic şi că exercită presiune asupra copilului. Braţele scurte tră-dează o slăbiciune interioară. Dacă micuţul s-a desenat cu mâinile ridicate în sus, înseamnă că el doreşte să se afirme în familie şi că are ne-voie de mai multă atenţie.

Elena Sărăteanu

www.trm.md

„Descoperă femeia”

Revistă radio pentru femei puternice,

moderne şi independente

Ascultaţi emisiunea în fiecare zi de marţi, la ora 20.30, exclusiv pe frecvenţele Radio Moldova.

Atenţie, vin sărbătorile!

Zece trucuri care ne fac să cumpărăm mai mult

1. Cărucioarele de cumpărături au fost inventate în anii ‘30 şi sunt luate în mod automat de către clienţi când intră în magazin. Cu cât există mai mult spaţiu de depozitare, cu atât clientul va fi tentat să cumpere mai mult.

2. Dacă, intrând în supermarket, clientul simte aroma de pâine proaspătă sau alte mirosuri plăcute, el este impulsionat să cheltuiască mai mult.

3. Unul dintre produsele cele mai căutate în super-marketuri este laptele, care de cele mai multe ori se află în spatele magazinului. Ca să ajungă până acolo, clientul trebuie să treacă pe lângă rafturi pline cu produse îm-bietoare.

4. Majoritatea supermarketurilor folosesc substanţe care fac ca fructele şi legumele să lucească pentru a le face să pară mai proaspete.

5. În majoritatea supermarketurilor nu este destul spaţiu pentru două cărucioare pe acelaşi coridor. Asta pentru ca oamenii să se mişte cât mai încet şi să poată observa pro-dusele de pe rafturi.

6. Produsele care se află la marginea rafturilor şi care sunt marcate prin inscripţia „preţ redus” au vânzări mai mari decât cele de la promoţii.

7. Psihologia preţurilor: „0,99 lei” păcăleşte subconştien-tul, care „vede” o cifră mai mică decât în realitate.

8. Unele supermarketuri pun mai puţine produse pe raft pentru ca oamenii să creadă că nu mai sunt şi să cumpere mai multe.

9. Degustarea unor produse cum ar fi brânza îl poate determina pe client să cumpere, fiindcă i s-a oferit oportu-nitatea de a gusta, iar el se simte obligat.

10. Produsele mai scumpe se află la mijlocul rafturilor, în dreptul ochilor, iar cele mai ieftine se află pe rafturile cele mai de jos sau cele mai de sus.

Ne scriu cititorii

Intrăm în 2012 cu TIMPUL şi FEMEIA

Citesc zilnic TIMPUL, care este precum cafeaua de diminea-ţă pentru mine. Îmi place mult stilul TIMPULUI. Astăzi, când presa este suprasaturată de ştiri de senzaţie - cu impact imediat, dar fără rezonanţă -, TIMPUL îşi pune întrebări existenţiale, dezvoltându-le apoi cu înţelepciunea omului care a gustat viaţa şi a cunoscut adevărul ei. După lecturare, postez articolul în format electronic pe reţeaua de socializare Facebook, punând în dezbatere subiectul cu prietenii. Uneori găsim răspunsul, alteori mai multe întrebări...

Suplimentul FEMEIA al TIMPULUI are un farmec aparte. Când îl răsfoiesc, uit că e luni dimineaţă, că urmează o nouă săptămână de muncă… atât de cap-tivante sunt articolele… Nu mă consider o persoană norocoasă, totuşi, am participat la concursul susţinut de „Avon” în FEMEIA şi iată că am câştigat! Din a treia încercare, ce-i drept, dar cu atât mai mare şi mai plăcută a fost surpriza. Fiecare poate să câştige un premiu, e nevoie doar de puţină perseverenţă! Dar nu poţi să câştigi fără a citi TIMPUL şi FEMEIA!

Carolina Casian

LUNI, 19 DECEMBRIE 2011 11FEMEIA www.timpul.md

frumusete

Oana Carasâzoana.carasaz.timpul@gmail.com

Trăiesc sănătos

Păr sănătos cu şampon natural

Perfecţiunea feminină

Micul dejun, asul dietei

Dimineţile sunt mai mult decât cumplite, iar faptul că trebuie

să luăm micul dejun - chiar dacă este cea mai importantă masă a zilei! - nu face decât să ne încur-ce. Am mai lenevi în pat sau am sta mai mult în faţa oglinzii, dar realizăm că trebuie să acordăm şi sănătăţii puţin timp. Pentru a slăbi cu cap trebuie să fim extrem de disciplinate chiar de la primele ore

ale dimineţii…

Nu evita micul dejun. Oricât de grăbită ai fi, nu uita că micul dejun e masa cea mai importantă din zi, iar dacă vrei să slăbeşti e interzis să sari peste el.

Nu consuma dulciuri la micul dejun. Consumând ali-mente procesate şi dulci, nu vei avea o senzaţie de saţietate decât pentru o perioadă foarte scurtă de timp, după care vei constata că îţi este foarte foame. Astfel vei fi tentată să mănânci orice şi să faci alegeri total nepotrivite între micul dejun şi prânz.

Nu ai voie să bei băuturi carbogazoase sau energi-zante. Evită acest tip de băuturi şi prepară-ţi mai bine un suc energizant din fructe proaspete şi legume. Merge de minune dimineaţa după ce ai băut în prealabil un pahar de apă călduţă cu zeamă de lămâie care are un puternic rol detoxifiant.

Nu înlocui micul dejun cu cafea. Renunţă să mai bei cafea şi să fumezi ţigara de dimineaţă pe stomacul gol. Sa-vurează măcar o felie de pâine prăjită cu puţin unt sau un ou fiert. Poţi apela la cereale cu lapte sau iaurt degresat.

Un ten perfect nu se poate întreţine decât

cu sacrificii, iar femeile ştiu că, fără a-i acorda o atenţie deosebită, nu se poate vorbi de fru-museţe. Pentru a arăta cât mai bine e nevoie de răbdare, îngrijire zilnică, timp şi, nu în cele din urmă, bani. În încercarea de a vă ajuta să vă protejaţi tenul, vă amintim despre câteva dintre pericolele zilnice care pândesc şi afectea-ză feminitatea.

Alimentele procesate

Alimentele procesate şi cele de tip fast-food sunt ex-trem de nocive pentru tenul tău. Pe lângă faptul că sunt complet lipsite de nutrienţi, au şi un conţinut bogat în sodiu, zaharuri şi grăsimi nesănătoase care favorizează inflamaţiile şi afectează rege-nerarea celulară şi refacerea structurii pielii.

CafeauaConsumul excesiv de cafea

şi ceaiuri care conţin cofeină este unul dintre factorii care ajută cu succes deshidratarea pielii. Nu consuma foarte multă cafea, maximum două pe zi. Încearcă să te împrie-teneşti cu apa!

FumatulEste unul dintre obice-

iurile rele care ne pune în pericol nu numai sănătatea şi buzunarul, dar şi fru-museţea. Astfel, fumatul

favorizează apariţia ridurilor, încarcă tenul, favorizează apariţia punctelor negre şi a petelor colorate.

AlcoolulNici consumul excesiv

de alcool nu ne face bine - suprasolicită ficatul, deter-minând dilatarea porilor şi excesul de sebum. Iar excesul de sebum şi transpiraţia le vei întâmpina zilnic pe faţă, în special, în zona nasului.

ZahărulUn consum exagerat de

zahăr favorizează apariţia ridurilor, deoarece distruge colagenul şi elastina din pie-le. Mai mult, specialiştii ne avertizează ca zahărul hră-neşte cele mai periculoase boli din zilele noastre: bolile cardiovasculare, cancerul şi diabetul zaharat.

(O. C.)

Pericole pentru tenPentru a arăta bine e nevoie de răbdare, îngrijire zilnică, timp şi bani

Dacă te-ai săturat să tot schimbi şampo-

nul în căutarea celui potrivit pentru tipul tău de păr, dacă te-ai plictisit să vezi că nimic nu acţionează aşa cum îţi doreşti, FEMEIA îţi propune să îţi prepari câteva şampoane natu-rale. Nu ai nevoie decât de câteva ingrediente şi de puţin timp pentru aceasta.

ŞAMPON PENTRU PĂR NORMAL. Ai nevoie de o ceaşcă de apă distilată, o ceaşcă de şampon pe bază de plante, 30 de picături de ulei esenţial de lămâie şi 30 de picături de ulei esenţial de rozmarin. Pune apa distilată într-un vas pe foc, până dă în clocot. Îndepărtează-l de pe foc, adaugă şamponul. Lasă amestecul obţinut la răcit, până ajunge la temperatura camerei. Adaugă apoi ule-iurile esenţiale şi amestecă bine. Se poate păstra într-o sticluţă sau într-un recipient de plastic. Îl poţi folosi pentru spălarea zilnică a părului.

ŞAMPON PENTRU PĂR USCAT. Ai nevoie de două ceşti cu săpun din uleiuri

vegetale, lichid, jumătate de ceaşcă de miere, o lingură de ulei de măsline şi una de vitamina B. Ingredientele se amestecă până se obţine o pastă. Foloseşte o lingură de şampon la fiecare spălare, masând bine scalpul.

ŞAMPON PENTRU PĂR GRAS. Ai nevoie de 50 ml de săpun din uleiuri vege-tale, sucul unei lămâi şi o linguriţă de miere de albine. Amestecă bine ingredientele şi foloseşte amestecul ca şi

orice alt şampon. Trebuie păstrat la rece şi - atenţie mare! - utilizat în maximum şapte zile de la preparare.

BALSAM PENTRU PĂR GRAS. Ai nevoie de o lă-mâie şi o pătrime ceaşcă oţet de mere. Decojeşte lămâia şi zdrobeşte-o într-un blender. Amestecă sucul obţinut cu oţetul. După şamponare şi clătire, şterge părul cu un prosop şi apoi masează scalpul, folosind amestecul obţinut. Lasă acest balsam să

acţioneze timp de cinci-zece minute, apoi clăteşte bine părul cu apă călduţă.

BALSAM PENTRU PĂR USCAT. Ai nevoie de patru linguri de iaurt natural, fără arome şi de un ou. Amestecă bine ingredientele. După şamponare şi clătire, şterge puţin părul, aplică amestecul pe păr, masând scalpul. Lasă să acţioneze cinci minute, apoi clăteşte bine cu apă caldă.

Oana Carasâz

Studii şi concluzii

Mirosul ar putea salva femeile de bărbaţii „periculoşi”

Femeile ar trebui să se folosească, pe lângă intuiţie, şi de miros atunci când trebuie să decidă dacă fac urmă-torul pas într-o relaţie. Vorba e că mirosul corporal şi, implicit, transpiraţia, i-ar putea „denunţa” pe bărbaţii care suferă de o boală cu transmitere sexuală. Concluzia aparţine unor cercetători ruşi care susţin că mirosul ema-nat de corpul unui bărbat poate reprezenta un indiciu clar despre sănătatea lui sexuală. Astfel, spun experţii, cei infectaţi cu gonoree miros „putred”, scrie „Daily Mail”, citată de www.gandul.info.

În cadrul cercetării, efectuate pe un eşantion de 34 de persoane, cu vârste cuprinse între 17 şi 35 de ani, au participat atât indivizi sănătoşi, cât şi bolnavi. În grup se aflau 13 tineri infectaţi cu gonoree, 16 care erau sănătoşi şi cinci care avuseră această boală. Lor li s-au recoltat mostre de sudoare axilara şi de salivă, după ce au îm-brăcat tricouri mulate care aveau bureţi de vată cusuţi la subraţ. Apoi, 18 femei cu vârste cuprinse între 17 şi 20 de ani au mirosit probele prelevate de cercetători. Când au fost rugate să descrie mirosul, participantele au fost capabile să identifice aproape jumătate dintre subiecţi infectaţi după miros, pe care l-au etichetat drept „putred”. În cazul celor sănătoşi, femeile au identificat un miros plăcut al pielii. Capacitatea femeilor de a cataloga un miros le-ar putea ajuta să se ferească de parteneri purtători ai unor boli cu transmitere sexuală, au conchis cercetătorii ruşi.

Fumatul nu ne face frumoase…

LUNI, 19 DECEMBRIE 201112 FEMEIAwww.timpul.md

cmyk

TENDINTE

.mdspaţiu dedicat evenimentelor cotidiene de cultură, artă, sport şi divertisment

Brăduleţ de munte drag…

Decorează-ţi Pomul de Crăciun cu imaginaţie

Legenda spune că, în se-colul VII, un călugăr din Devonshire s-a folosit de forma triunghiulară a bradu-lui pentru a simboliza sfânta treime. În Europa secolului XII, de Crăciun, bradul era atârnat de tavan cu vârful în jos. Pentru prima dată bradul a fost decorat, cu ocazia sărbă-toririi Crăciunului, la Riga, în 1510. În tradiţia românească se spune că este bine ca bra-dul să fie ţinut în casă până la Sfântul Ion. Sunt doar câteva date din istoria şi semnificaţia împodobirii bradului de Crăciun. Dar cum îl decorăm?

Folosindu-vă ingeniozitatea şi imaginaţia, veţi crea un brad frumos cu cele mai banale şi simple lucruri, pe care le aveţi la îndemână: inele, clopoţei, bomboane frumos ambalate, ursuleţi de pluş, felicitări sau mărgele din caseta de bijuterii.

Dacă mergeţi pe varianta unui brad modern, atunci optaţi pentru o culoare specifică, precum purpuriu, verde, metalic, alb, argintiu, auriu sau albastru. Asiguraţi-vă că ornamentul din vârful bradului se potriveşte cu restul decoraţiunilor de pe ramuri.

Pentru a-i face copilului o surpriză dulce, puteţi alege varianta unui brad împodobit cu prăjituri în forme diferite (ursuleţi, steluţe, îngeraşi), pe care le împachetaţi în mici săculeţe transparente înainte să le agăţaţi pe crenguţe. Beteala o puteţi confecţiona din felii uscate de portocală, conuri de brad, flori, popcorn, afine sau covrigei.

(S. U.)Ce să îmbrac în noaptea dintre ani?

Este, probabil, întrebarea cea mai des întâlnită în perioada în care ne aflăm. Răspunsul, vă asigur, depinde în mare parte de stilul personal şi de preferinţele fiecăreia dintre noi. Singura regulă este să alegi o croială a hainei în care să te simţi confortabil - doar nu vrei să te gândeşti toată noaptea dacă fusta ţi-e prea scurtă, pantalonii prea strâmţi sau tivul rochiei prea lung?!.

Când îţi vei alege ţinuta pentru pe-trecerea de Revelion, ţine cont de faptul că în această noapte ai tot dreptul să rişti, să exagerezi un pic, astfel încât să fii o apariţie de neuitat pentru tot restul

anului 2012. De aceea, noi îţi propunem să optezi pentru o rochie în nuanţe de roşu, verde sau auriu - perfecte pentru acest sfârşit de an.

O rochie lungă va fi perfectă pentru un eveniment sofisticat, unde eleganţa este cuvântul de ordine. Rochiile de seară lungi se asortează cu o pereche de pantofi cu toc mediu sau înalt, o po-şetă plic şi accesorii limitate - un colier impunător, o brăţară delicată sau doar o pereche de cercei fabuloşi. Ţine cont de faptul că în cazul unei rochii aurii, strălucitoare, nu este nevoie să adaugi niciun accesoriu.

Pentru petrecerea organizată de

compania unde lucrezi îţi recomand totuşi să alegi o ţinută „cuminte”. Indi-vidualitatea, în acest caz, îţi va fi pusă în valoare de accesorii sau de culoarea ţinutei pentru care vei opta. Poţi purta un deux-piece, cu o fustă creion sau pantaloni clasici, ori o rochie midi din mătase sau dantelă.

Dacă mergi la o petrecere cu multă voie bună, regulile vestimentare sunt mult mai deschise, pentru a-ţi oferi libertatea de a dansa. Nu exagera însă cu machiajul şi cu accesoriile. Fii sigu-ră - culoarea sau croiala rochiei te pot scoate din anonimat.

Silvia Ursu

Străluceşte în noaptea de Revelion

Culoarea şi croiala rochiei te pot scoate din anonimat