6 iunie 2011, nR. 18 (27)

Culinar.md

Salată asiatică

Pagina 8

Argument

Între balsamul - şi blestemul - eternelor iubiri

Ieri, în Moldova ia-răşi au fost alegeri. Aş vrea să strig: „Ce bine că am scăpat şi acum!”, dar, la ora şi ziua în care scriu aceste rânduri, n-am cum să ştiu dacă nu ne paşte turul doi. Precum n-am cum să ştiu câte din cele 17,7% de femei la nivel naţional şi 23,1% în municipiul Chişinău - acesta e raportul gender aproximativ pe listele electorale pentru funcţia de primar în Moldova - au reuşit să-i devanseze pe ei. De aceea, rămân la „ieri au fost alegeri”…

Apropo, aţi auzit cumva de vreun sat, oraş sau ţară în care, în lupta pentru acelaşi fotoliu, să se fi avântat două femei? Eu una, nu, şi nici chiar la case mai mari nu-mi amintesc să se fi întâmplat. Dacă ştiţi, spuneţi-mi şi ajutaţi-mă, astfel, să-mi spulber iluzia despre solidaritatea feminină. Ştiu ce-mi veţi spune: că nu există ură mai mare decât cea dintre femei. Sunt de acord, dar fiţi de acord şi cu mine: nici prietenie mai mare decât cea feminină nu prea se întâlneşte. La femei ori e alb, ori e negru… Dar dacă dă Dumnezeu să fie alb, atunci o simţim cu toţii din plin. Căci femeile au nevoie să-i spună lumii întregi la ce visează, apoi se apucă să-şi trans-forme visele în iniţiative şi acţiuni frumoase, precum o Agenţie de împlinit dorinţe pentru copii bolnavi.

Am făcut aceste divagaţii pentru că mai cred în prietenia feminină. Şi pentru că-mi pare rău că mâine voi lipsi de la întâlnirea, în cadrul unui nou club de discuţii, cu două mari prietene-jur-naliste, Alice Năstase-Buciuţa şi Simona Catri-na de la revista „Tango” din Bucureşti. Ele ştiu ce visează femeile şi ce gândesc bărbaţi şi vin să ne vorbească despre „balsamul eternelor iubiri”. Eu plec spre „blestemul eternelor iubiri”... Ne întâlnim undeva la mijloc?

Marina Sturdza:

„Nu am fost o prinţesă răsfăţată”

E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi!

Pagina 7

Sorina Ştefârţă

O piele sănătoasă, îngrijită corespunzător este punctul de pornire al frumuseţii şi al confortului tău.

Avon lansează noua gamă Solutions! Nu rata Gelul de curăţare revigo-rant şi Crema de zi revitalizată SPF15.

Gama Beautiful Hydration stimulează reînnoirea celulară pentru ca tenul tău să capete un aspect frumos şi sănătos. Secretul? Grăunţele Para-disului, plantă recunoscută pentru proprietăţile sale de energizare, claritate, frumuseţe şi un aspect uniform.

Cum sună paradisul pentru tine?

Descoperă puterea revigorării

TALON DE PARTICIPARE

NUME________________________________________________

PRENUME____________________________________________

ADRESA______________________________________________

TELEFON

În această perioadă vă oferim servicii calitative la preţ estival cu 40% reducere:

Servicii cosmetologice (între 100 - 130 lei)Alungirea unghiilor / artdesign (100 lei)Epilare (între 30 - 100 lei)

Salonul de frumuseţe “Valentin & Valentina”

Vă aşteptăm la sediul nostru de pe Bd. Mircea cel Bătrân nr. 13/1 of. 1 f

Ne puteţi găsi şi la numerele de telefon: 078105117 sau 022604104

Câştigătoarea ediţiei precedente este Larisa Crudu din Chişinău.

LUNI, 6 IUNIE 20116 FEMEIAwww.timpul.md

Aprecierea la moldoveni

Într-un top al „de câte ori îţi lauzi copilul?”, pă-rinţii moldoveni la sigur ar fi printre ultimii. „Tu nu înveţi”, „Eşti obraznic”, „De ce ai luat 9, şi nu 10?” - sunt doar câteva dintre

reproşurile zilnice care se aud în dialogurile părinte-copil. Unele naţiuni îşi cresc copii după principiul „al meu e cel mai bun şi ni-meni nu mai este ca el”. De ce părinţii noştri nu pot face asta şi-şi ascund sentimentele? De ce uită să-şi încurajeze copiii înainte de un test la matematică, olimpiadă sau chiar un interviu pentru un job?

O bună prietenă îmi spunea că în relaţia cu părinţii îi lipsesc „lauda” şi „încuraja-rea” din partea acestora. Amica mea este o persoană cu multă putere de muncă, un om care reuşeşte tot ce-şi propune, însă atunci când sărbătoreşte o reuşită tot ce-i lipseşte este acel „Sunt mândră de tine!” din partea părinţilor... În aceste zile, prietena mea îşi pregăteşte lucrarea de master şi ştiu că, pen-tru a o duce la bun sfârşit, are mare nevoie de un „Tu poţi” şi „Eşti bravo”. Cuvintele de mai sus sunt încurajarea mea pentru ea.

Adevăr şi oroare

Cheia casei

Petru Stratulatpetru@umbluliber.comwww.umbluliber.com

Există un blestem care mă urmăreşte: cheia apar-tamentului. După ce mi s-a întâmplat pentru prima dată prin toamna lui 2010, a revenit acum sub un alt chip - de această dată, angelic de periculos, cu ochi albaştri şi forme generoase.

O femeie pe care am văzut-o pentru a doua oară în viaţă a păşit în lăcaşul meu sfânt şi a rămas peste noap-te, cu invitaţia de a-şi prelungi şederea şi în noaptea următoare… Pentru că a doua zi a trebuit să plec de dimineaţă, am invitat-o să mă însoţească, nedorind să las o străină în controlul grotei mele. În mod ciudat, a refuzat constant să mă urmeze, iar eu mi-am simţit refugiul ameninţat. Am încercat să o conving aluziv, să-i sugerez că nu e oportună situaţia şi că e mai indicat să mă urmeze, dar tot nu a înţeles, până în momentul în care am fost nevoit să pun cărţile pe masă. S-a simţit prost, rănită, dar ce era să fac?

Tu ai fi în stare să laşi un străin în casa ta, un om pe care l-ai văzut de doar două ori? A fost nesimţit bărbatul din mine sau deplasată femeia din ea? Cheia casei reprezintă obiectul cel mai de preţ din arsenalul meu, iar oferirea lui celei de lângă mine arată încrederea pe care i-o acord. Încrederea se câştigă în timp…

DOSARELE MINTIILiber prin mintea femeilor

Fata vs. Femeia

Stresul - duşman sau prieten (II)

Fiecare om are calităţile sale şi, rezonând cu ele, reu-şim să ne ataşăm. Mai târziu putem vorbi de o relaţie cu o viaţă limitată la câteva luni de zile sau „până la adânci bătrâneţi”. Calităţile nu sunt general valabile, în ochii pretendenţilor, şi tocmai asta face ca două suflete-pereche să aibă şansa reală de a se întâlni.

Am o listă de calităţi pe care le caut la o femeie, iar cea mai importantă este atitudi-nea, pe care până acum n-am găsit-o decât la una singură… Am observat că femeile, în general, sunt lipsite de atitu-dine. Se predau în faţa bărba-ţilor şi spun ca ei. Rareori am fost contrat cu succes, nu mi s-a plătit cu aceeaşi monedă sau nu mi-a fost aruncată o ironie din aceeaşi clasă cu cea pe care am emis-o eu.

În luna mai am fost însă impresionat. Într-o perioadă în care eu am căutat mai departe, fără să ştiu ce aveam să aflu chiar alături… Într-o

seară, ea a sosit la mine. Am luat cina, am râs, discutat, băut nişte vin. Am văzut chiar şi un film prost împre-ună. După care m-a lovit atât de tare, încât am avut primul moment de „minte goală” din viaţă, din care mi-a trebuit ceva timp să ies. „Hai să-ţi arăt că şi eu ştiu să mă joc”, mi-a spus ea cu un zâmbet perfid pe buze. „Nu înţeleg”, i-am răspuns intrigat. „Vezi că am pus pe masă în bucătă-rie o bucată dintr-un ambalaj de prezervativ, pe care am găsit-o imediat ce am intrat în casa ta, după ce am lipsit de aici o vreme”, a încheiat ea zâmbind şi aşteptându-mi reacţiile.

Mi-a trântit-o cu o eleganţă maximă, după aproape patru ore, în care am râs, cinat, vă-zut un film prost şi nu numai. Patru ore a ţinut în ea ceva ce a rănit-o şi a jucat rolul până la capăt, pentru ca la final să mă atingă direct în suflet cu lovitura decisivă. Preţ de o oră nu am fost capabil să scot un

cuvânt. Am avut nevoie de o oră să pot articula ceva. Nu am putut decât să recunosc şi să regret.

Diferenţa dintre o fată şi o femeie este atitudinea. O fată ar fi făcut o scenă, izbit vreo farfurie de perete, ar fi plâns şi ar fi dat o palmă. O femeie ştie să rănească

subtil, aşteptând şi plănuind momentul. Un sistem întreg de detalii puse într-o ordine impecabilă şi care să creeze condiţiile prielnice loviturii decisive. Scopul este de a-l lăsa fără cuvinte, gol puşcă în faţa propriei greşeli.

Petru Stratulat

Spuneam în ediţia trecută a „Dosarelor minţii” că primul pas care ne ajută să facem faţă stresului este conştientiza-rea. „În momentul în care înţelegem că viaţa are şi momente neplăcute, putem începe să căutăm sursele necesare pentru a face faţă stresului”, susţine psihologul Angelina Tănase. Trebuie să fim conştienţi de felul în care reac-ţionăm în anumite situaţii, să ne dăm seama de propriile emoţii şi limite pe care le avem şi să înţelegem ce vrem să schimbăm în viaţa noastră...”.

Pe oameni îi stresează atât nesiguranţa, cât şi un program de muncă încărcat, cu sarcini multiple. Deseori însă stresul este cauzat de relaţiile interumane - în mod special, când orice persoană în calitate de angajat se simte neapreciată, iar munca şi realizările sale sunt ignorate. „La noi, din păcate, există cultura motivării negative, spune Angelina Tănase, deseori sunt scoase în evidenţă doar greşelile, iar angajaţii sunt penalizaţi”. Prin această atitudine, şefii le deschid subalternilor uşa pentru a intra într-un ciclu negativ: „Pri-mim ceea ce oferim. Dacă recompensăm pe cineva cu o laudă sau o vorbă frumoasă, atunci vom primi aceleaşi feedback-uri bune pe viitor. Dacă orice greşeală se finalizează cu o penalizare, răspunsul angajatului va fi pe măsură”. Dacă nu vă apreciaţi şi lăudaţi angajaţii, crezând că ei îşi vor lua nasul la purtare sau vor cere o mărire de salariu, să ştiţi că nu este aşa, oamenii au nevoie şi de cuvinte încurajatoare, cum ar fi un simplu Bravo, Mulţumesc, Salut sau Ce mai faci? „Aceste cuvinte chiar nu costă nimic, dar valorează enorm”, adaugă psihologul.

Stresul se găseşte la tot pasul. Partea bună

e că nu este ceva ce ne dirijează. Noi putem să-l controlăm. „Unii ies la o plimbare în parc, alţii discută cu un prieten situaţia care le provoacă stres sau recurg la activităţi precum sportul, muzica sau pictura”, spune psihologul. Totuşi, pentru a face faţă stresului mai uşor, psihologul recomandă să facem mici pauze pe parcursul unei zile de muncă: „Ideal ar fi ca la fiecare 90 de minute să luăm 15 minute de pauză, când putem gândi totul într-o lumină pozitivă, o ancorare la un moment fericit din viaţa voastră vă poate ajuta de fiecare dată. Dacă nu-i vom oferi organismului această pau-ză, el singur se va deconecta la un moment dat şi vom deveni incapabili să ne ducem sarcinile zilnice la bun sfârşit devenind neproductivi. Această pauză echilibrează relaţia dintre conştient şi subconştient. Putem să admirăm o floare, să ne gândim la cei dragi sau pur şi simplu să ascultăm o muzică relaxantă. Este benefic orice lucru care ne face să ne simţim fericiţi, emoţiile pozitive de cele mai multe ori ne vor ajuta să ne deconectăm.

Dacă percepem nivelul stresului ca fiind unul înalt, putem utiliza tehnica respiraţiei: „Când suntem calmi, noi respirăm adânc şi rar. Când suntem stresaţi, însă, respirăm superficial şi mai accelerat. Când eşti stresat şi simţi că s-a schimbat ritmul respiraţiei, încearcă să-o controlezi şi s-o conştientizezi. Corpul tău va primi acces la resursele lui şi atunci vor apărea noi soluţii pentru situaţia creată”. Dacă, totuşi, aceste trucuri nu vă mai ajută să faceţi faţă stresului, cel mai recomandat ar fi să apelaţi la un specialist. „Psihologul o să vă ajute să vă cunoaşteţi mai bine, să priviţi lucrurile mai larg, să nu vă axaţi doar pe momentele neplăcute şi să priviţi totul dintr-o singură perspectivă. Stresul pare că îi taie omului legăturile cu resursele sale din interior. Dar, chiar şi în cele mai dramatice situaţii din viaţă, resursele există, doar că tre-buie scoase la suprafaţă. Acesta este şi scopul psihologului - să ajute omul să-şi reînnoiască legătura cu propriile resurse”, concluzionează psihologul Angelina Tănase.

(S. U.)

Silvia Ursupsihologie@timpul.md

În oglindă

LUNI, 6 IUNIE 2011 7FEMEIA www.timpul.md

femeia

Sorina Ştefârţă

- Doamnă Marina Sturdza, spuneaţi odată, vorbind despre viaţa dvs., că aţi avut „un parcurs cam neortodox”. Ce ar însemna aceasta?

- Cred că m-am referit la faptul că am schimbat relativ des şi ţara, şi meseria, şi acti-vitatea. Nu am făcut-o întot-deauna voit, recunosc, dar această „nevoie” s-a trans-format deseori în şansă, căci mi-a dat posibilitatea să văd lucruri noi, să cunosc oameni şi să învăţ de la ei, acumulând experienţe şi mergând din meseria anterioară către una nouă. Mie acest lucru mi-a făcut bine, dar ştiu că nu e o formulă foarte simetrică. Mulţi ar spune că n-am fost consecventă.

- Este jurnalismul de lifes-tyle, pe care l-aţi practicat, o meserie?

- Eu cred că am făcut din el o meserie. Per total, am scris pentru vreo 35 de pu-blicaţii. M-a interesat moda ca fenomen social. Hainele au un limbaj, comunică şi transmit ceva, de aceea, a scrie despre haine nu e frivol. Este însă un domeniu care, după o anumită perioadă de timp, începe să devină repe-titiv. Când am simţit acest lucru, mi-am lărgit cadrul, astfel încât, într-o bună zi, am ajuns la business şi po-litică. Din fericire, în afară de reportajele şi interviurile propriu-zise, am avut întot-

deauna rubrici personale, în care am putut să-mi dau cu părerea aproape pe orice su-biect. Libertatea de expresie a fost crucială pentru mine. Nu am aparţinut de nicio publicaţie sau grup de presă. Atunci când făceam un in-terviu, nu veneam în numele ziarului, ci al meu personal. Intrarea era a mea, dacă vreţi. Am insistat să fie aşa pentru că, de-a lungul anilor, am văzut foarte multă lume care era vedetă, muncind la o publicaţie, apoi, pierzând postul, dispărea din peisaj. Am preferat să fiu cunoscută pentru calitatea muncii pre-state, şi nu pentru ziarul la care scriam.

- Este jurnalismul o me-serie care îţi asigură un trai decent?

- Eu am trăit din munca mea. Jurnalismul e o pro-fesie excepţională, demnă de respect. Din păcate, aici societatea încă nu o percepe ca atare şi cauza stă în faptul că oamenii nu au cunoscut - deci, nici nu a avut nevoie, timp de decenii, de liberta-te. Dar sper că lucrurile se schimbă, iar jurnaliştii vor lua drept carte de căpătâi standardele profesionale. E nevoie de un autocontrol al meseriei, căci atunci când scrii despre cineva, oarecum îi iei viaţa în mâini…

- Mărturiseaţi la un mo-ment dat că în viaţa dvs. aproape nimeni nu a ştiut că sunteţi prinţesă. De ce aţi

M-am întâlni cu ea într-o sâmbătă de mai. O seară mai devreme, strălucise în calitate de amfitrioa-

nă a celui de-al doilea Bal de caritate, organizat la Chişinău de Fundaţia „Angelus Moldova”, a cărei preşedintă onorifică este. Această titulatură reflectă însă doar o parte din zecile de preocupări şi implicări ale Marinei Sturdza - prinţesă prin naştere şi prin vocaţie, pe care presa a botezat-o „prinţesa îngeri-lor” pentru multiplele acţiuni de caritate pe care le desfăşoară în ultimii ani. Toate acestea, într-o viaţă de roman… S-a născut în România, fiind descendentă a unei vechi viţe domneşti. Când avea trei ani, a fost scoasă în se-cret din ţară, familia ei fugind de comunism. A crescut în Canada, iar acum îşi împarte viaţa între Londra, New York şi Bucureşti. A vrut să facă diplomaţie, dar a devenit jurnalistă, afirmându-se în design, modă, arhitectură. I-a cunoscut pe cei mai mari creatori de modă ai secolului 20, iar când a simţit că lumea asta nu o mai fascinează, a plecat la Geneva, pe un post global la UNICEF. Acolo şi-a descoperit vocaţia de a-i ajuta pe cei ajunşi în impas. A continuat s-o facă şi în România, unde s-a întors după 1990, şi atunci când a trecut Prutul, contribuind de o manieră decisivă la deschiderea, în R. Moldova, a primului centru de îngrijire paliativă pentru pacienţi cu boli în stadii terminale - Hospice „Angelus”.

ales tăcerea - din teamă sau din modestie?

- Am crescut într-un loc unde asemenea titulaturi nu aveau nicio relevanţă, dar nici nu mi-a plăcut să-mi afişez provenienţa. În Canada, în anii ’50, am dus viaţa obişnuită a unui străin aciuat acolo. Dar am avut în mine, mereu, sentimentul că reprezint o mare familie, am fost crescută corespunzător, şi atunci când am revenit în Europa - unde oamenii ştiu istoria - mi-a părut natural să fiu recunoscută ca atare. Mai curând au fost şocaţi cei care mă ştiu de-o viaţă, dar au aflat despre „prinţesa Marina Sturdza” din presă.

- Vă ajută titlul să con-vingeţi lumea să vă susţină în activităţile dvs.?

- Nu într-un mod de-finitoriu, dar unele uşi se deschid mai uşor totuşi. Sigur că este un lucru valabil preponderent în Europa - la englezi, bunăoară…

- Apropo de englezi, ce a însemnat „nebunia” nunţii regale de la Londra? E un semn că lumea începe să revină la lucruri calde, fru-moase, bune?

- Lumea întotdeauna are nevoie de vis şi de oameni care să-l întruchipeze, oricât de dure ar fi timpurile. Eram la New York în acea zi şi mi-am amintit că, 30 de ani mai devreme, mama mea se afla la nunta lui Charles şi a Dianei, iar eu comentam la televiziunea canadiană evenimentul. Am urmărit şi acum nunta şi nu mi-a fost jenă de această „exaltare glo-bală nemotivată”, precum au calificat-o unii. În lumea asta foarte fragmentată, marcată de războaie militare şi eco-nomice, a fost un moment de linişte şi armonie necesar tuturor.

- Sunteţi un om globali-zat? Şi este globalizarea un avantaj sau o corvoadă?

- Sigur sunt globalizată şi poate că asta ţine de sta-tutul meu de fost emigrant. Eşti acasă peste tot 95%, dar 100% - nicăieri. Stau la Londra, la New York, la Bu-cureşti, dar cel mai mult sunt pe drumuri. E o dilemă care nu ştiu dacă se va rezolva - cred că sunt produsul hibrid al unei vieţi care a început pe drumuri şi se va termina la fel. Iubesc diverse locuri pentru diverse lucruri. Nu caut la Paris ceea ce am la New York sau la Londra ceea ce am la Paris. Peste tot ştiu

unde să mănânc ori să-mi cumpăr haine, dar mai ales am mulţi prieteni. Niciodată nu mă simt izolată şi singură în camera unui hotel.

- Cum s-a întâmplat Mol-dova? Când aţi aflat de existenţa noastră?

- Pe lângă faptul că am „antecedente” aici, legate de familia mea, am păstrat mereu un dor pentru acest loc. Pentru prima dată am venit la Chişinău în 2004. Am venit cu proiecte de susţinere a copiilor, am creat „Angelus”. Este foarte uşor să te îndrăgosteşti de Mol-dova, căci este o ţară încă nestricată. Ai sentimentul de prospeţime aici, cu oameni deschişi şi talentaţi. Balul din 6 mai al Fundaţiei „Angelus” a fost o dovadă de implicare. Artiştii şi-au jertfit din timp, toate prăjiturile şi tot ce s-a licitat a fost un cadou. Sunt optimistă!

Şi chiar dacă Hospice „Angelus” nu poate să facă faţă tuturor necesităţilor, să nu uităm că însuşi conceptul de îngrijire paliativă e nou pentru Moldova.

- În ce măsură vă impli-caţi în activitatea echipei? Sunteţi şefă? Colegă?

- Suntem o echipă! Dar fiecare are sarcina lui. Doc-torul Valeriu Isac este cu deciziile de îngrijire şi medi-

caţie, John McKellar are grijă de administrare. Avem 17 oameni care lucrează pentru hospice, plus 10-12 voluntari. Eu sunt cel mai mult implica-tă în strângerea de fonduri şi promovarea imaginii. După primul bal, din 2010, am avut multiple şi diverse oferte de suport. E un lucru mare pentru o societate care a fost sfărâmată o perioadă destul de lungă.

- Poeta rusă Marina Ţve-taeva spune, într-un vers: „Doamne, nu judeca prea sever, căci nu ai fost femeie pe pământ…”. Cum e să fii femeie astăzi?

- Foarte solicitant. Nu mai suntem protejate aşa cum erau bunicile noastre. Dar nu sunt de acord cu relaţia deseori tensionată între bărbaţi şi femei, când fiecare încearcă să-şi impu-nă supremaţia. Viaţa este o căutare a echilibrului, iar între bărbaţi şi femei trebuie să existe armonie. Acum peste tot se dă prioritate la femei, minorităţi etc. Dar nu poţi forţa lucrurile - orice societate are o limită la câtă schimbare poate să absoarbă. Sunt o persoană de echipă şi cred că facem lucrurile mult mai bine în echipă, inclusiv în echipă femei-bărbaţi. Nu vreau o cotă în procente ca să ajung la echilibru. Nu am

niciun dubiu vizavi de capa-citatea de reuşită a femeilor, eu însămi am reuşit graţie propriilor competenţe - nu am fost o prinţesă răsfăţată. Dar mi-ar fi fost mult mai greu dacă n-aş fi avut susţi-nerea prietenilor, deopotrivă bărbaţi şi femei.

- Aţi fost căsătorită 19 ani. E mult? E puţin?

- Depinde de vârstă. M-am măritat la 22 de ani - deci, am fost căsătorită o treime din viaţa mea. Nu am încercat să mă căsătoresc, pentru că sunt veşnic pe drumuri şi bărbaţi-lor le e mai greu să accepte o fire atât de zbuciumată…

- Ar trebui să fie un prinţ?- În comportament şi

educaţie, da!- Aţi fost vreodată tentată

de politică?- Am fost mai curând

tentată de diplomaţie. Dar nu mi se întâmplă la nivel „oficial” - probabil, pentru că oficial ar trebui să aleg între o ţară anume. Sunt cetăţean român şi canadian, am reşe-dinţă în Marea Britanie, de suflet sunt moldoveană. Şi-mi iubesc toate patriile. Dar nu cred că e totul pierdut. Şi dacă Moldova mi-ar cere să o reprezint undeva, aş face-o cu mare plăcere!

- Vă mulţumim şi să ştiţi că, prin tot ce faceţi, sunteţi deja ambasadoare!

Marina Sturdza:„Nu am fost o prinţesă răsfăţată”

LUNI, 6 IUNIE 20118 FEMEIAwww.timpul.md

Piaţă sau supermarket?Culinar.md

Mira Tănasemirabela.tanase@timpul.md

Din lipsă de timp, dar şi din comoditate, atunci când dorim să cumpărăm de mânca-re, de cele mai multe ori ne îndreptăm rapid spre primul supermarket din vecinătate. De ce oare acum, că a venit sezonul în care găseşti în piaţă legume proaspete, crescute în grădină, la ţară, fără să fie „umflate” artificial, nu ne îndreptăm totuşi spre piaţă?

Cetăţenii europeni au început să profite de fiecare bucăţică de pământ pe care o au în preajmă şi să-şi cultive singuri (chiar pe propriul balcon), cel puţin, condimentele pe care să le aibă proaspete la îndemână. În Moldova, cine nu are o palmă de pământ pe care să poată semăna ceva?!. Ideea este că trebuie doar să îţi doreşti să mănânci produse „bio” - mult mai sănătoase decât cele pe care le găseşti în magazin şi care, deşi au un aspect impecabil, şi-au pierdut

pe undeva gustul... Când puneţi mâna pe o roşie la supermarket ar trebui să vă gândiţi la pesticidele şi îngrăşămintele chimice fo-losite în agricultura convenţională, care se infiltrează direct în plante, spre deosebire de îngrăşămintele organice, care trebuie transformate iniţial în compuşi asimilabili de către plantele cultivate în grădină. Într-adevăr, practicarea agriculturii „bio” necesită o anumită perioadă de conversie, dar cred că merităm şi noi o viaţă sănătoasă, nu?

Soluţii eco-friendly

Consumă mâncare organică!Aditivii din alimente şi pesticidele din sol sunt nu-

mai câteva din cauzele unor boli grave ale acestui mileniu. Dacă vei încerca să consumi cât mai multe produse organice, vei ajuta şi tu la reducerea nivelului de poluare din ambient. Ia atitudine şi adoptă o serie de soluţii eco-friendly! Schimbă-ţi modul de alimenta-ţie chiar de azi!

De ce mâncare organică?Mâncarea organică îţi va detoxifica organismul, aducându-ţi

beneficii ţie, dar şi mediului. Iată de ce merită să consumi o serie de alimente organice atât de sănătoase:

- Mâncarea organică este bună pentru corpul tău, deoarece are o bogată valoare nutriţională. Dacă o vei include în planul alimentar zilnic, corpul tău va câştiga un aport mai mare de vitamina C, calciu, magneziu şi fier - respectiv, sistemul tău imunitar va fi mai puternic şi astfel va reuşi să se apere de o serie de afecţiuni cronice.

- Nutriţioniştii americani de la Universitatea din California au afirmat că antioxidanţii conţinuţi de mâncarea organică (legume şi fructe crescute în medii nepoluate şi prin metode cât mai naturale) reduc semnificant riscul de cancer. Ce veste mai bună decât aceasta? Cancerul este o boală ce poate fi transmisă pe cale genetică. De ce să nu oferim generaţiilor viitoare o şansă de viaţă mai bună şi mai ferită de obstacole?

Crezi că nu meriţi să fii mai sănătos şi să ai o viaţă mai frumoasă şi mai liniştită?Pentru început pare banal, dar a mânca alimente organice

chiar înseamnă să reduci cu mult riscurile grave de îmbolnă-vire. Aşadar, tu eşti cel care poate face o schimbare.

Fertilizatorii naturali sunt cheia unor vegetale sănătoase şi cu adevărat organice. Consumând produse de acest tip, vei încuraja comercializarea şi răspândirea lor în toate mediile sociale şi în toate marketurile. Dacă nu cunoşti niciunul, fă o cercetare pe internet şi caută locurile unde se comercializează astfel de alimente. Şi magazinele „naturiste” aprovizionează rafturile cu mâncare de acest tip. În plus, mergi la piaţă şi vei putea să faci singură diferenţa. Vei fi uimită să observi că multe dintre produse sunt foarte accesibile ca preţ şi cantitate. Încearcă şi tu! Frumuseţea vine din interior.

(M. T.)

Salată asiatică

Irish Coffe

Ingrediente- 3/10 irish whiskey- 2/10 frişcă- 5/10 cafea neagră fierbinte- o lingură de zahăr brun

Mod de preparareSe încălzeşte paharul. Între timp se ames-

tecă în shaker cafeaua, whiskey-ul şi zahărul. Se toarnă cocktail-ul în pahar. Paharul se ornează cu frişcă şi se pudrează cu puţină cafea solubilă.

Ingrediente- 200 g porumb boabe- un ardei gras mare, galben- un ardei gras mare, roşu- o salată chinezească mică- o ceapă roşie medie- două linguri măsline tăiate- trei linguri oţet de mere- o lingură ulei de măsline- o legătură pătrunjel- puţin coriandru măcinat- sare şi piper după gust

Mod de prepararePorumbul din conservă se

va scurge bine şi se va clăti cu apă rece. Ardeii se spală bine, se curăţă de seminţe şi de cotor şi se taie cubuleţe. Se spală fie-care frunză de salată separat şi se taie fâşii. Ceapa se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Se amestecă toate legumele într-un castron de salată. Se combină oţetul de mere cu uleiul de măsline, coriandrul,

pătrunjelul tocat, sarea şi piperul şi se obţine un sos, care se toarnă peste salată amestecându-se uşor. Când este gata, acoperiţi-o şi lăsaţi-o la rece aproximativ 20 de minute. Gata, poftă bună!

NotăDupă cum arată şi numele, este o băutură de origine irlandeză. Creată ca o băutură tonifiantă care să încălzească organismul, chiar şi atunci când este cald afară. O idee foarte bună este prezenţa alături de pahar a câtorva bucăţele de ciocolată.

NotăSalata asiatică este o salată delicioasă şi sănătoasă, care se bazează pe prezenţa în compoziţia sa a salatei chinezeşti. Din această cauză salata asiatică este răcoroasă şi consistentă… Plus că nu îngraşă.

LUNI, 6 IUNIE 2011 9FEMEIA www.timpul.md

Culinar.mdPentru bunăstarea fizică şi mentală

Importanţa micului dejun

Nu încerca să te amăgeşti, diminea-ţa, cu o ceaşcă de cafea şi ceva dulce - e doar ceva de moment. Până la masa de prânz îţi va fi foame, ceea ce te va face să alegi mâncare nesănătoasă şi în cantitate mare. Sunt mulţi cei care cred că, dacă sar peste micul dejun, o să slăbească. Ei bine, nu este aşa. Dacă nu mănânci, nu vei slăbi. Organismul aşteaptă să primească mâncare, la

anumite intervale, începând chiar cu micul dejun. Mai mult - pentru cei care ţin o dietă sau doresc să aibă o viaţă sănătoasă, micul dejun reprezin-tă cea mai importantă masă. În plus, un mic dejun sănătos are un rol pe termen lung şi protejează organismul de diferite boli: obezitate, hipertensi-une, diabet.

Ce poţi mânca la micul dejun? Un

mic dejun sănătos trebuie să con-ţină proteine şi fibre. Proteinele se regăsesc în carne slabă, lactate, ouă, iar fibrele - în legume, fructe şi cereale in-tegrale. Un exemplu de mic dejun este un ou fiert, o portocală şi o porţie de cereale cu lapte slab. Evită să mănânci cereale dulci, siropuri, produse de pa-tiserie şi pâine albă. Chiar dacă îţi vor da o senzaţie de „plin”, îţi va fi foame în câteva ore şi te vei simţi obosit. Dacă nu îţi place să iei micul dejun, încearcă să împarţi masa în două gustări: mănâncă acasă un ou fiert şi apoi, la serviciu, un măr şi un bol de alune sau nuci. Este recomandat să consumi un fruct, la alegere - un măr, o banană, un mango, mandarine, portocale, grepfruit, prune sau o porţie mică de struguri.

Ce lichide trebuie să consumi? Se recomandă sucurile naturale 100%, fresh-urile sau apa plată. Evita să con-sumi sucuri, deoarece ele conţin mult zahăr. Trebuie să bem pe zi cam doi litri de apă - deci, ar fi bine să începi să le bei de dimineaţă.

Micul dejun… în lume. Engle-zii au, probabil, cel mai complex break-fast. El conţine omletă, cârnăciori, şuncă, ciuperci, fasole boabe, o roşie şi budincă. Şi, bineînţeles, paharul de lapte sau sucul natural. Pentru fran-cezi, „le petit dejeuner” este alcătuit dintr-o ceaşcă de cafea cu lapte, brioşe, croissante cu ciocolată sau stafide. În Japonia, se consumă orez fiert, fructe de mare şi legume murate. În Brazilia, există noţiunea de cafeaua de diminea-ţă. Alături de ea, brazilienii servesc lapte de vacă, iaurt, brânză şi sucuri de fructe, mai ales, portocale, guava, mango şi fructul pasiunii. În America şi Canada, breakfast-ul include terci din faină şi fulgi de ovăz cald, ouă, bacon, şuncă, biscuiţi, pâine prăjită, produse de patiserie, fructe proaspete sau din compot.

Nu uita: cel mai bun mod de a-ţi începe bine ziua este să ai un mic de-jun sănătos. Aşa că fii bun cu tine însuţi şi nu sări peste micul dejun. Tu ce mănânci la micul dejun?

(M. T.)

Aliaţii sănătăţiiAstăzi vom vorbi despre cele trei legume care nu lipsesc nici-

odată din grădină şi beneficiul pe care acestea îl au asupra organismului nostru.

Morcovul

Morcovul conţine cantităţi impresionante de vitamina A. Iar cine consumă vitamina A, are grijă de ochii săi! În afara calităţii pro-tectoare asupra vederii, vitamina A acţionează şi ca antioxidant, fă-cându-le bine oaselor, dinţilor şi pielii.

La capitolul minerale, morcovul se laudă cu conţinutul său în fosfor (asigură sănătatea oaselor, creşterea şi regenerarea ţesuturilor, menţinerea pH-ului sangvin) şi potasiu (echilibrează pH-ul sângelui, favorizează digestia şi facilitează contracţia musculară).

Morcovul conţine chiar şi mai multe nutrimente, în compoziţia sa aflându-se un adevărat cocktail de vitamine: de la familia B-urilor (1, 2, 3 şi 6) la vitamina K, trecând prin C şi E. Aşadar, nu trebuie să subestimezi puterea acestui aliat al sănătăţii!

Castravetele

Castravetele este pepenele verde al le-gumelor, fiind compus în proporţie de 95% din apă. Este, deci, o legumă hidratantă şi cu conţinut caloric slab, pretându-se de minune în dietele hipocalorice.

Castravetele crud şi cel murat sunt surse de cupru. Acest mi-croelement îi furnizează organismului o proteină esenţială pentru menţinerea ţesuturilor: colagenul. Dacă alegi să consumi castravetele cu coajă, câştigi şi o doză bună de vitamina K, ce favorizează coagu-larea sângelui.

Roşia

Din punct de vede-re botanic, roşia intră în categoria fructelor. Totuşi, datorită fap-tului că este adesea degustată asemenea unei legume, am tre-cut-o şi pe ea în lista noastră principală. Roşiile conţin cantităţi mari de vitamina C - în special, în coaja lor. Deci, posedă proprietăţi antioxidante, contribuind la sănătatea oaselor, cartilagiilor, dinţilor şi gingiilor. Dar asta nu este tot: roşiile ne protejează contra infecţiilor, favorizează absorbţia fierului provenit din vegetale şi accelerează procesul de cicatrizare.

Roşia este şi o sursă bună de potasiu şi de mangan, facilitând funcţionarea anumitor mecanisme ale metabolismului şi prevenind dezastrele provocate de radicalii liberi, dăunători celulelor. Vă mai reţine ceva să aşteptaţi cu nerăbdare prima recoltă?

(M. T.)

Ştiaţi că salata verde pro-vine din Egipt, unde a fost cultivată pentru prima oară acum mai bine de 3000 de ani, pentru ca apoi să fie pre-luată de greci şi de romani, şi să se răspândească în toată Europa? În momentul de faţă există nenumărate varietăţi de salată verde - de la cea europeană „banală”, pe care o găsim în toate pieţele, la cea cu frunze încreţite, venită de la poalele Caucazului sau la salata chinezească, cu frunzele moi şi ceva mai groase. În ţara noastră salata verde se cultivă de foarte mulţi ani, fiind printre puţi-nele alimente cu gust amărui din bucătăria tradiţională românească.

Dacă în tradiţiile culinare occidentale sau extrem-orientale întâlnim şi alte verdeţuri care au acest gust - cum ar fi andivele sau anghinarea -, la noi, salata este singurul „elixir” amar cu efecte detoxifiante, consumat pe scară largă. Substanţele cu gust uşor amărui din

frunzele salatei au pro-prietăţi cu adevărat mi-raculoase, mai ales atunci când sunt consumate în cantităţi mari. Ele stimu-lează digestia şi metabo-lismul, drenează şi tonifică ficatul, intensifică tranzitul intestinal, înlătură atonia organelor interne, curăţă vasele de sânge şi reglează activitatea anumitor glan-de endocrine.

În străvechea medicină monahală, alături de semin-ţele de dovleac, salata verde era un remediu purificator şi tămăduitor extraordinar, fiind folosită pentru tra-tarea unei vaste game de boli, de la simplele colite la temutul sifilis sau cancer.

Eu una gătesc multe gustări reci în care adaug sa-lată verde… În mod special, în salate, în loc de clasica varză tocată prefer să pun chiar salată verde. Gustos şi sănătos!

(M. T.)

Salată verde curativă

Mereu auzim că micul dejun reprezintă masa cea mai importan-tă a zilei. Dar de ce? Studiile au arătat că tinerii care mănân-

că micul dejun sunt mai creativi şi mai activi fizic, şi se concen-trează mai bine. Iar adulţii îşi procură astfel porţia de vitamine şi minerale ce ajută la scăderea colesterolului, la menţinerea greutăţii şi la o mai bună concentrare şi performanţă de-a lungul zilei. Aşadar, dacă ai dimineaţa un mic dejun consistent, el va da tonul zilei tale şi te vei simţi bine atât fizic, cât şi mental.

LUNI, 6 IUNIE 201110 FEMEIAwww.timpul.md

O lady la masă

Oaspeteleneinvitat

Dacă o doamnă a fost adusă de cineva la o petrecere la care nu a fost propriu-zis invitată şi dacă descoperă că la masă nu este loc şi pentru ea, nu se aşteaptă ca gazda să-i aducă un scaun. În schimb, se retrage imediat, dându-şi seama că poate nu este suficientă mâncare sau tacâmuri. Nu e nepotrivit să-l roage pe prietenul care a adus-o să o conducă acasă cu maşina, dar poate să ia şi un taxi. Face tot posibilul să nu producă inconveniente şi să nu stânjeneas-că gazdele. Se retrage cât de repede şi de discret posibil, spunând: „Îmi pare foarte rău pentru neînţelegere. Sper să ne revedem curând”. În aceste situaţii nu e de datoria doamnei în cauză să scrie un bilet de scuze, ci a persoanei care a adus-o la masă fără să anunţe.

Masa la restaurant

Deşi multe dintre regulile care se aplică atunci când ia masa aca-să la cineva sunt valabile pretutindeni, când cinează la restaurant o lady riscă să se confrunte cu anumite

situaţii ce pot apărea numai în societate. Ea nu se află doar în compania comesenilor săi, ci e înconjurată de multe alte persoane care mănâncă, sperând să se bucure de o masă plăcută. O lady nu trebuie să se lase intimidată în astfel de momente, oricât de elegant ar fi decorul sau de simandicoasă clientela. De la alegerea vinului până la pronunţarea unui termen nefamiliar din meniu, o doamnă poate învăţa cum să se descurce la restaurant, astfel ca să înceapă seara în avantaj.

Dacă gazda nu îşi aprinde prima ţigara sau dacă nu se află în intimitatea propriei case ori în spaţiul pentru fumători al unui restaurant, o lady nu fumează niciodată la masă. Dacă o lady simte nevoia să-şi aprindă o ţigară la restaurant şi masa ei este în secţiunea de nefumători, se duce la bar.

Atunci când o lady iese seara în oraş, fie ca gazdă, fie ca oaspete al unei petreceri, îşi ia în poşetă bancnote mici, pentru a fi gata să lase bacşiş ori de câte ori e nevoie.

Într-un restaurant, dacă o lady doreşte cuţit de friptură, cere unul, spunând „Vă mulţumesc mult” atunci când i se aduce.

O lady presupune că mâncarea i se va servi prin partea stângă şi că farfuriile folosite vor fi luate prin dreapta.

Dacă unei lady i se cere să ţină un toast - sau dacă decide ea să rostească unul -, acesta va fi scurt, plin de substanţă şi la obiect.

O lady spune „Mulţumesc” şi „Vă rog”, mai cu seamă chelnerilor, atât acasă, cât şi la restaurant.

Când este de aşteptat să-şi achite consumaţia la re-staurant, unei doamne nu trebuie să îi fie ruşine să întrebe care este preţul oricărui preparat oferit de chelner.

Dacă un comesean cere să guste mâncarea doamnei, iar aceasta este de acord, poate răspunde, solicitându-i acestuia să-i dea furculiţa şi farfuria de pâine, ca să-i ofere puţin din felul de mâncare respectiv. Dacă unei doamne i se pare neplăcut şi stânjenitor să împartă mâncarea cu alţii, refuză simplu, spunând: „Mâncarea tuturor arată delicios. Haideţi să ne limităm la farfuriile proprii, dacă nu vă deranjează”. Cât despre ea însăşi, o lady nu va cere niciodată să guste din mâncarea altcuiva.

Când ia masa la un restaurant, o lady poate cere să i se pună resturile la pachet.

Dacă se întâmplă ca persoanele de la masa de alături să devină atât de gălăgioase, încât să pună în pericol buna dispoziţie a doamnei şi a comesenilor săi, aceasta nu va încerca să-i mustre. În schimb, se va ridica de la masă pentru a cere ajutorul şefului de sală sau al gazdei.

Dacă o lady ştie prenumele unui chelner din resta-urant, i se poate adresa folosindu-l.

(Din cartea „O lady la masă. Mic tratat de elegan-ţă” de Sheryl Shade, John Bridges şi Brian Curtis)

timpul practic

De câte ori v-aţi ciocnit cu pro-blema că nu puteţi să adormiţi,

iar dimineaţă vă treziţi cu cearcă-ne sub ochi şi foarte obosiţi? Desigur că aţi putea să daţi vina pe ţânţari, pe Luna plină sau pe furtunile magnetice, dar nu este exclus că întreaga vină o poartă patul pe care dormiţi. Căci patul poate să ofere atât relaxare, cât şi chin pe timp de noapte. V-aţi întrebat vreodată cât de calitativ e patul în care vă petreceţi, în medie, opt ore pe noapte? Adică, 1/3 din cele 24 de ore ale zilei?..

Durata de viaţă a unui pat e de aproximativ zece ani. Însă această cifră se modifică în funcţie de preferinţele, tendinţele şi posibilităţile financiare ale fiecăruia. Totuşi, dacă v-aţi decis să achiziţionaţi un pat nou, noi vă venim în ajutor cu câteva sfaturi.

Înainte să mergeţi la magazin, decideţi după ce criteriu veţi alege piesa de mobilier - preţ, dimensiune ori sănătatea dumneavoastră? Nu vă fie jenă să încercaţi patul în magazin. Culcaţi-vă pe el ca să simţiţi dacă nu e prea solicitată coloana vertebrală. Confortul şi suportul. Salteaua trebuie să fie fermă ca o scândură. Dar un pat prea dur poate condiţiona probleme de spate. Ascultaţi-vă corpul, el vă va spune ceea ce e cel mai bine pentru dumneavoastră. Culcaţi-vă pe spate. Dacă vă puteţi strecura mâna pe sub spate, însă întâmpinând limite în miş-care, înseamnă că salteaua este potrivită ca elasticitate. O saltea bună ar trebui să ofere corpului sprijin, astfel încât coloana să fie într-o poziţie dreaptă în momentul în care staţi întorşi pe o parte.

Lăţimea. Alegeţi un pat care să vă ofere libertate în mişcare, inclusiv în somn. Dacă luaţi un pat pentru cu-plu, amintiţi-vă că, într-un pat dublu standard, fiecare adult în parte nu se

va bucura de mai mult spaţiu decât un micuţ în pătucul său.

Problemele de sănătate. Dacă sunteţi alergici la praf sau la materiale natu-rale, cu care sunt umplute majoritatea saltelelor (de ex., alge), atunci cel mai probabil că pentru dumneavoastră vor fi mai potrivite saltelele din fibre sinteti-ce sau din spumă vâscoelastică. Trebuie de remarcat că substanţele alergice nu se găsesc în saltele cu apă. De asemenea, acestea permit distribuirea uniformă a greutăţii corpului, fapt care protejează anumite părţi ale acestuia în contactul cu patul.

Înălţimea. Persoanele mai în vârstă trebuie să fie atente la înălţimea patului. Picioarele trebuie să atingă podeaua în timp ce staţi pe marginea patului. În plus, vă va fi mult mai uşor să vă ridicaţi

şi să vă culcaţi dacă margi-nea patului e tare.

Calitate. Adesea, ex-presia „zgâr-citul plăteş-te de două ori” se adeve-reşte. Astfel, vă recoman-dăm ca, ţ i-nând cont de posibilităţile financiare, să cumpăraţi pa-tul de cea mai înaltă calitate. Vă mai sfătu-im să cumpă-raţi salteaua şi patul în ace-laşi timp. În cazul în care partea de jos a patului este î n v e c h i t ă , salteaua nouă se poate de-teriora foarte

repede, influenţând asupra termene-lor de garanţie ale producătorului.

Dimensiuni. Dacă în locuinţă aveţi spaţiu limitat, optaţi pentru un pat ce se ridică pe perete sau unul care se poate deschide ca un dulap. O soluţie poate fi şi salteaua din spumă vâscoe-lastică - ea poate juca rolul de pat, fiind amplasată chiar pe podea.

Patul dumneavoastră reprezintă mai mult decât o investiţie financiară. Aceasta este o investiţie în o treime din viaţă, care poate influenţa considerabil şi celelalte două treimi. Şi, ca orice in-vestiţie, dacă veţi alege corect patul şi îl veţi îngriji corespunzător, acesta vă va fi de folos pe o perioadă îndelungată de timp.

Elena Sărăteanu

Somnul nostru cel de toate nopţile…

Cum alegem un pat?

Atenţie la cafea, dacă vă doriţi copii

STUDII şI CONCLUzII

Femeile care beau multă cafea prezintă un risc crescut de a nu rămâne însărcinate, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Reno din Nevada, SUA. Potrivit stu-diului, cafeaua are capacitatea de a

inhiba contracţiile trompei uterine, a cărei funcţie e de a asigura circulaţia ovulului matur către uter. Potri-vit specialiştilor, în trompa uterină se desfăşoară pro-cesul de fertilizare a ovulului de că-tre spermatozoizi. Deşi se cunoştea despre cafea că reduce fertilitatea femeilor, cercetă-

torii nu au putut explica mecanis-mul prin care cofeina acţionează asupra fertilităţii. Studiile anterioare au demonstrat că femeile care beau mai mult de patru ceşti de cafea pe zi prezintă un risc de 75% să nu rămână însărcinate.

Risc de obezitate pentru micuţii care nu se odihnesc

Copiii care nu se odihnesc corespunzător vârstei lor prezintă un risc crescut de a deve-ni obezi, au conchis savanţii de la Universita-tea din Otago, Noua Zeelandă. Cercetătorii au monitorizat un grup de cca 250 de copii, cu vârsta între trei-şapte ani, măsurându-le greutatea, stratul adipos şi înălţimea la un interval de şase luni. Obiceiurile de somn ale copiilor şi nivelul de activitate fizică au fost înregistrate la vârstele de trei, patru şi cinci ani. Acei copii care au dormit mai puţin prezentau un risc mai mare de a avea un indice al masei corporale crescut la vârsta de şapte ani. În acelaşi timp, somnul mai lung are legătură cu o greutate mai mică. Potrivit specialiştilor, copiii sub cinci ani trebuie să doarmă noaptea 11 ore şi să aibă reprize de somn şi în timpul zilei.

Rubrică de Andreea Ştefan

LUNI, 6 IUNIE 2011 11FEMEIA www.timpul.md

frumusetePerfecţiunea feminină

Trucuri de sezon pentru siluetă

Orice femeie vrea ca, vara, să arate cât mai bine. Cum

costumul de baie nu ne ajută să mascăm pernuţele din jurul taliei sau a coapselor, FEMEIA vine cu o listă de trucuri ce te vor ajuta să-ţi facă vara puţin mai uşoară. Nutriţionistii susţin că e mult mai uşor să slăbim în timpul verii decât în orice alt anotimp. Dar pentru aceasta trebuie să profiţi din plin de tot ceea ce oferă vara.

1. Foloseşte grătarulRenunţă la sosuri şi mâncăruri pline de grăsimi. Alege

grătarul ca principală metodă pentru a-ţi prăji alimentele, fie ele legume, fie carne. Cu cât este mai bine preparată, cu atât carnea va avea mai puţine calorii, iar tu vei reuşi să îţi menţii greutatea.

2. Nu uita de peşteÎnlocuieşte carnea de pui sau de vită ce cea de peşte.

Vei face o schimbare în dietă, dar şi un pas înainte în lupta cu kilogramele.

3. Mic dejun copios şi consistentNu trebuie să uiţi de micul dejun - el rămâne la fel

de important ca în orice altă perioadă a anului. Dacă nu mănânci bine dimineaţă, rişti să pici în capcana junk-fo-od-ului. Un dejun consistent îţi va da energie şi te va ajuta să treci mult mai uşor peste zilele caniculare.

4. Sportivă dis-de-dimineaţăProfită de răcoarea dimineţilor de vară şi începe ziua

cu o mică repriză de jogging. Vei observa că beneficiile mişcării de dimineaţă nu vor întârzia să apară.

5. Completează cu fructeProfită la maximum de fructele de sezon. Mănâncă

multe fructe şi încearcă să dedici o zi a săptămânii acestor bunătăţi pline cu vitamine.

6. Renunţă la mâncarea caloricăNu mai trebuie să vezi în supermarket chips-uri, pop-

corn sau alte „delicatese” calorice. Renunţă la ele, măcar pe timpul verii, şi ai să vezi că te vei simţi mult mai bine şi vei fi mai slabă.

7. Profită de timpul liberÎncearcă să îţi umpli timpul liber cu activităţi din cele

mai variate. Mergi în parc cu cei mici, cu o prietenă, fă plimbări cu rolele sau cu bicicleta, joacă badminton sau tenis.

8. Fără vacanţe leneşeRenunţă la şezlongul comod de la marginea piscinei

pentru o drumeţie pe deal. Încearcă alpinism, heicking, ciclism sau rafting... Rezultatele se vor vedea.

9. Nu uita de hidratareÎn timpul verii, organismul tău are nevoie de hidratare

suplimentară, aşa că nu uita de cei doi-trei litri de apă pe zi.

10. Fără zahărBăuturile răcoritoare carbogazoase trebuie înlocuite

cu sucuri naturale sau banala limonadă. Un ceai verde este de asemenea indicat pentru o zi caldă, dar şi pentru o detoxifiere eficientă.

Oana Carasâzoana.carasaz.timpul@gmail.com

Rochiţele decolta-te, maieurile sau

tricourile cu mânecu-ţe minuscule ne vor descoperi braţele şi le vor lăsa la vedere. Cum acestea trebuie să arate cât mai bine - să fie ferme, iar pielea să nu atârne -, nu avem voie să neglijăm exerciţiile destinate întăririi muscula-turii. Nu-ţi vor lua foarte mult timp şi le poţi realiza acasă, în fiecare zi, după orele de program. Fiecare dintre aceste exerci-ţii te va ajuta să îţi întăreşti tricepşii şi muşchii din jurul lor. Încearcă să faci câte 15 o dată din fiecare şi să ajungi la trei seturi de câte 15.

FLOTĂRI LA PERETE. Stai cu faţa la perete şi pu-ne-ţi palmele pe el, astfel încât să stai cu braţele în-tinse. Palmele trebuie să se afle la înălţimea umerilor şi degetele mari să se poată atinge între ele. Inspiră şi, ţinând corpul perfect drept, fără să mişti picioarele, îndoaie braţele şi lasă-ţi greutatea spre perete. Coa-tele trebuie să fie apropiate de corp. Expiră şi împin-ge-te în braţe ca să revii la poziţia iniţială. Mişcarea

va fi şi mai eficientă dacă vei sta puţin oblic faţă de perete. Tălpile trebuie să fie lipite.

EXERCIŢII LA SCA-UN. Te aşezi pe margi-nea unui scaun bine fixat (eventual, sprijinit de pe-rete) sau chiar a canape-lei, cu genunchii şi tălpile lipite şi palmele puse pe lângă şolduri, pe marginea scaunului, cu degetele în faţă. Ţine umerii drepţi, abdomenul încordat şi în-depărtează-ţi trunchiul de scaun, ţinându-te în braţe. Inspiră şi lasă-te uşor în jos în faţa scaunului, atât cât poţi fără să mişti picioa-rele. Stai un pic în poziţia respectivă, apoi ridică-te şi expiră. Încearcă să ţii coatele cât mai apropiate unul de altul.

EXERCIŢIU COMBI-NAT PENTRU BICEPŞI ŞI TRICEPŞI. Ia în fiecare mână o ganteră de două kilograme şi ţine braţele pe lângă corp. Ridică gantere-le încet spre umeri, ţinând degetele spre tine. Când ganterele sunt la umeri, încordează tricepşii, ro-teşte pumnii cu ganterele astfel încât degetele să fie spre înafară şi lasă braţele încet în jos pe lângă corp. Continuă mişcarea, du-când braţele spre spate şi încheie exerciţiul cu încă o încordare a tricepşilor.

Cum să devenim frumoase acasă (XIV)

Braţe sexy, în 3x15 exerciţiiE timpul rochiţelor decoltate şi a maieurilor cu mânecuţe minuscule…

Ca şi pielea, părul are nevoie de o îngrijire specială pe timpul verii. Razele UVA şi UVB nu ne afectează

numai pielea, dar şi podoaba noastră capilară, la care orice femeie ţine foarte mult. Pentru a avea un păr ferm şi sănătos, pe timpul verii este indicat să-l protejăm cât mai bine şi mai corect.

Din cauza razelor solare ce afectează celulele protectoare aflate pe suprafaţa firului de păr, vara părul nostru poate dobândi un aspect fragil, pierzându-şi strălucirea. Razele UVA şi UVB pot fi anihilate cu ajutorul protecţiei solare special concepute pentru păr, dar şi al uleiurilor naturale ce îţi acoperă părul cu o peliculă foarte fină. Deşi dermatologii recomandă să folosim uleiuri de protecţie speciale, părul poate fi protejat şi cu ulei de măsline sau de susan.

Dacă părul tău e destul de lung, poate fi foarte uşor protejat prin coafură. Un coc cochet îţi va schimba lookul şi, totodată, îţi va proteja părul de razele solare. Dacă eşti o fire uşor romantică, o pălărie de soare e perfectă şi pentru protecţie, şi pentru un aer stilat în zilele călduroase. În acest fel, îţi protejezi şi pielea capului de razele nocive UVA şi UVB, dar şi tenul. Şi pentru că părul tău oricum e expus zilnic la căldură, evită foenul, placa şi ondulatorul. După spălare, tamponează-l cu un prosop şi lasă-l să se usuce liber.

Pe lângă soarele puternic, părul tău mai este „torturat” şi de apa de mare sau de piscină. Atât apa sărată, cât şi clorul decolorează părul. Chimicalele din apa de piscină rămân pe firele de păr şi le modifică uşor culoarea, astfel încât par să fie uşor gri sau chiar verzui. Iar depozitele minerale din

apa sărată, în combinaţie cu lumina puternică a soarelui, deshidratează puternic părul.

ProtecţieDupă fiecare intrare în apă trebuie să faci tot posibilul să

clăteşti părul cu apă proaspătă. Pentru ca părul să nu absoarbă clorul din apa piscinei, este recomandat să încerci să umezeşti părul cu apă proaspătă - părul deja ud va absorbi mai puţin clor. O soluţie de urgenţă pentru îndepărtarea clorului este sifonul sau apa minerală carbogazoază.

HidratareCând faci bagajul pentru

a pleca la mare, nu uita de balsamul de păr, foarte im-portant pentru a împiedica o degradare rapidă a părului pe timpul verii. Foloseşte-l după fiecare spălare. Când mergi la plajă, alege un balsam leave in, care acoperă firele de păr cu un

film protector destul de rezistent la apă.

Îngrijire specială pentru părul vopsitPărul vopsit este afectat de acţiunea substanţelor chimice

din vopsele, iar expunerea la soare accentuează procesul de deteriorare. Din acest motiv, este necesar să îi acorzi o atenţie deosebită părului tău vopsit şi să îl tratezi cu pro-duse special concepute. Substanţele active benefice pentru părul vopsit sunt uleiul de jojoba, keratina şi extractul din germeni de grâu.

(O.C.)

Întreţinerea părului vara

1

2

2

3

LUNI, 6 IUNIE 201112 FEMEIAwww.timpul.md

cmyk

TENDINTE

Vă spun ceva numele Bernard Arnault şi Amancio Ortega? Sunt cei care con-

trolează unele dintre cele mai cunoscu-te branduri ale planetei, fiind cei mai bogaţi oameni din industria modei. În timp ce Arnauld conduce LVMH, mar-ca ce reuneşte 50 dintre cele mai luxoa-se branduri ale lumii - între care Louis Vuitton sau Marc Jacobs -, Ortega se găseşte la polul opus. Compania sa, In-ditex, care deţine brandul Zara, vinde produse pe care şi le pot permite şi cei care nu pot da un salariu întreg pe o pereche de pantofi. Iată mai jos topul Forbes al celor mai bogaţi oameni de afaceri din industria modei.

Bernard ArnaultAvere: 41 miliarde de dolariCompanie: LVMH

Lordul l u x u l u i , după cum este denu-mit Arna-ult, este cel mai bogat european. Averea lui a p r o a p e că s-a du-blat anul trecut, da-torită ce-rerii mari, în special pe piaţa

asiatică, pentru produsele de lux, precum şampania Dom Perignon, coniacul Hennessy, ceasurile Tag Heuer sau accesoriile Louis Vuitton. Recent, grupul LVMH l-a concediat pe John Galliano, designerul Casei Christian Dior.

Amancio OrtegaAvere: 31 miliarde de dolariCompanie: Inditex (Zara, Bershka, Stradivarius)

Aman-cio Orte-ga s-a re-tras, în ia-nuarie, de la condu-cerea In-ditex, dar a păstrat 87% din a c ţ i u n i . C o m p a -nia, care deţine câ-teva dintre cele mai cunoscute branduri

din lume, precum Zara, Massimo Dutti sau Stradiva-rius, are 5000 de magazine în 77 de ţări.

Stefan PerssonAvere: 24,5 miliarde de dolariCompanie: Hennes&Mauritz (H&M)

Preş edinte le H&M e cunoscut pentru faptul că a convins designeri de renume, cum sunt Karl Lager-feld sau Stella Mc-Carthy, să creeze colecţii cu haine ieftine pentru cele 2200 de magazine pe care le deţine.

H&M a fost fondată de tatăl lui Stefan, în 1947.

Francois PinaultAvere:11,5 miliarde de dolariCompanie: PPR (Gucci, Yves Saint La-

uren, Puma)

Titanul francez al luxului deţine majorita-tea acţiunilor PPR (fostul Pinault-Printemps-Redoute), companie care include branduri ca Gucci, Yves Saint Laurent şi Puma. Fiul lui, Francois-Henri, s-a căsătorit cu actriţa Salma Hayek, în 2009. Iubitor de artă, deţine şi Casa de licitaţii Christie’s. El însuşi are o colecţie de 2000 de piese - inclusiv lucrările a peste 80 de artişti, printre care Picasso - estimată la 1,7 miliarde de dolari.

Leonardo Del VecchioAvere: 11 miliarde de dolariCompanie: LuxotticaRege-

le oche-l a r i l o r de soare a cres-c u t î n orfelinat şi a fost u c e n i c la o fa-brică de rame de ochelari. A înfiinţat Luxottica în 1961 şi a început să pro-ducă propriii ochelari de vedere şi de soare. Încă mai conduce compania, care este cel mai mare producător de ochelari din lume. Deţine branduri ca Ray-Ban şi Oakley.

(S. U.)

Miliardarii luxuluiAflă cine sunt cei mai bogaţi oameni de afaceri din lumea modei

Rochia de mireasă perfectă

Prinţesă în ziua nunţii

Cu siguranţă, ziua nunţii e una dintre cele mai importante din viaţa oricărei femei. Zi în care fiecare dintre noi îşi doreşte să arate ca o prinţesă... Şi pentru că sezonul nunţilor este în toi, vă prezentăm tendinţele 2011 în materie de rochii de mireasă.

Rochiile de mireasă colorate sunt în vogă în acest sezon. Designeri precum Carolina Hererra, Oscar de la Renta, Vera Wang au prezentat rochii în diverse culori, de la roz- pal până la verde sau gri prăfuit, nuanţe luminoase de piersică şi chiar negru. Alege o rochie colorată doar dacă se înscrie în tot scenariul nunţii.

Un trend prezent deseori pe podium e rochia de mireasă scurtă. Se poartă rochia mini sau după modelul „două în una” - în faţă să fie scurtă, iar în spate trena lungă.

În 2011, rochiile de mireasă cu aplicaţii florale sunt un adevărat hit. Poţi alege un look întreg, cu flori delicate aplicate pe toată rochia, poţi opta pentru detalii florale utili-zate doar la accesorii sau pentru o singură floare mare, aplicată pe talie.

Rochia fără bretele rămâne o alegere clasică şi e printre favoritele mireselor. Ca opţiuni, designerii au prezentat şi rochii asi-metrice, cu doar un umăr. Poţi opta şi pentru rochii cu un cordon în talie, de preferat într-o altă culoare decât rochia.

Silvia Ursu