TECHNICAL HANDBOOK // 1

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE //

2 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

Cunoştinţele digitale şi accesul la conţinuturile web nu mai sunt un lux rezervat câtorva persoane, ci reprezintă o necesitate pentru toată lumea. Evoluţia societăţii ne-a condus spre o nouă paradigmă de socializare, educaţie şi muncă, centrată acum pe reţeaua globală a Internetului.

Cei care nu au cunoştinţele necesare, cei care nu navighează, cei care nu comunică via Internet riscă să fie excluşi la nivel social, educaţional şi de pe piaţa muncii.

Tot ce trebuie să ştim este cum să „vorbim”, să învăţăm şi să muncim într-o societate globală. Şi persoanele cu nevoi speciale trebuie să ştie aceste lucruri, mai ales datorită faptului că limitărilor lor funcţionale, nevoile lor de învăţare şi de muncă pot fi depăşite prin utilizarea unui dispozitiv conectat la Internet.

Manualul însoţeşte alte două (Pedagogic şi Tehnic), disponibile şi ele pe pagina web a proiectului. Scopul acestui manual este acela de a oferi sprijin şi resurse tuturor celor care lucrează cu conţinuturi web, indiferent de motiv.

El atrage atenţia asupra importanţei cunoştinţelor digitale pentru toţi şi prezintă o serie de factori care trebuie luaţi în considerare în proiectarea universală. Toată lumea beneficiază de proiectarea care are drept public ţintă persoanele cu dificultăţi (şi care implică o viziune globală, un mod de gândire universal). Acest tip de proiectare presupune eliminarea barierelor, având în vedere diversitatea potenţialilor utilizatori, astfel încât să se faciliteze accesul tuturor la diferitele contexte sociale, educaţionale şi la piaţa muncii.

El se axează în principal pe platformele virtuale de învăţare – ce trebuie să conţină, cum trebuie să arate – pentru ca toată lumea să le poată folosi în procesul (auto)instructiv-educativ, mai ales persoanele cu nevoi speciale. Diversitatea trebuie respectată şi apreciată. Cel mai inspirat mod de a proiecta este în parteneriat cu utilizatorii finali, a căror participare ca studenţi, evaluatori şi consilieri garantează satisfacerea propriilor nevoi de învăţare.

Echipele de specialişti şi cadre didactice universitare implicate în proiectul En-Abilities: Enabling inclusive education through technology [En-Abilities: Facilitarea accesului la educaţia inclusivă prin intermediul tehnologiei], co-finanţat de Programul Erasmus + al Uniunii Europene, sunt cele care au creat manualul. Acest demers nu s-ar fi realizat fără sprijinul instituţiilor partenere (Universitatea din Burgos, Sociedad Española de Asistencia Sociosanitaria, Prometeo Innovations din Spania; FASPER, Universitatea din Belgrad, Serbia; Universitatea din Aveiro, Portugalia; Dublin City University, Irlanda şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România). Mai importantă însă a fost contribuţia specialiştilor în pedagogie şi a studenţilor cu CES care au participat la testarea şi implementarea acestui curs. Fără ajutorul instituţiilor, organizaţiilor, experţilor în educaţie şi ICT, dar mai ales a participanţilor care ne-au ajutat să dezvoltăm proiectul, ar fi fost imposibil să redactăm acest manual şi să finalizăm proiectul. Le mulţumim tuturor pentru efort şi sprijin!

Introducere

Ph

oto

by

tyle

r-fr

anta

-iu

s o

n U

nsp

lash

2 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţiereflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 3

1. Tehnologia şi educaţia în secolul XXI• Tehnologia nu numai că ne permite

să facem lucruri vechi în moduri noi, dar introduce practici noi, care nu au existat până acum.

• Noile practici digitale nu implică doar noi abilităţi şi aptitudini, cum ar fi posibilitatea de a înregistra şi a edita filmări şi fotografii digitale, posibilitatea de a crea documente multimodale, ci ne obligă la noi moduri de a gândi, noi feluri de a interacţiona unul cu celălalt.

• Aceste dezvoltări rapide din mediul comunicării au schimbat radical modul în care este percepută învăţarea. Practicile de educaţie digitală cum ar fi reţelele de socializare, trimiterea mesajelor, jocurile online şi blogurile sunt aspecte importante ale comunicării în secolul XXI şi reprezintă modalitatea principală în care studenţii comunică între ei în afara clasei.

• Studenţii şi profesorii au nevoie urgentă de oportunităţi în şcoli şi în pregătirea programelor de predare şi a cursurilor de dezvoltare profesională pentru a obţine strategii de învăţare multimodale şi cunoştinţe digitale necesare perioadei moderne şi interacţiunii sociale.

• Datorită faptului că şcolile se adaptează cu dificultate la condiţiile în perpetuă schimbare din ziua de astăzi şi nu recunosc / nu exploatează disponibilitatea mediilor digitale, studenţii devin mai puţin implicaţi în vechiul tip de predare, care le este prea puţin util în relaţie cu cerinţele secolului XXI.

• Utilizarea tehnologiei este predominant însoţită de o filosofie tradiţională care vede tehnologia ca fiind un instrument pentru a îmbunătăţi aptitudinile

lingvistice în loc să implice studenţii în noile tehnologii digitale care pot susţine vorbitorii în folosirea corectă a tehnologiilor în limbile ţintă, în special în contextul predării limbilor străine.

• Educaţia în general, şi educaţia lingvistică în special, trebuie să reconsidere maniera tradiţională, concentrată aproape exclusiv pe texte scrise, şi să integreze extinderea dramatică a conceptului de predare-învăţare care include aspecte multimodale.

• Este esenţial să reconceptualizăm formarea profesorilor pentru a permite apariţia activităţilor care îi implică pe aceştia în descoperirea propriei relaţii cu tehnologiile digitale şi învăţarea via multimodalitate.

4 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE4 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 5

2. Adaptarea şi proiectarea universală• În ceea ce priveşte adaptarea Tehnologiei

Comunicării şi a Informaţiilor (Information and Communication Technology – ICT) şi a interacţiunilor de învăţare la studenţii cu dizabilităţi sau cu Cerinţe/Nevoi Educaţionale Speciale (CES), pentru a permite o mai bună incluziune socială, utilizatorii finali ar trebui să fie implicaţi în toate etapele proiectului sau programului: proiectare, dezvoltare şi evaluare.

• Cunoașterea potenţialilor utilizatori, a cadrelor şi ghidurilor, ne poate ajuta să dezvoltăm şi să exploatăm întregul potenţial al tehnologiei în procesul de predare şi învăţare.

• Co-proiectarea implică planificarea, dezvoltarea, testarea şi implementarea soluţiilor tehnologice bazate pe principiile de bază ale abordării centrate pe utilizatori, pe implicare activă şi învăţare reciprocă.

• Utilizarea instrumentelor ICT implică o serie de impacturi şi riscuri la nivel etic şi social, în special legate de izolare, dependenţă de stimuli care pot da dependenţă, date personale şi securitate, utilizarea abordărilor

„de la mare la mic” (top down).

• Paşii care trebuie urmaţi în folosirea ICT în domeniul educaţiei sunt: obiectivele platformei, piedicile pe care grupul ţintă le poate întâmpina, testarea şi evaluarea rezultatelor obţinute.

• Pentru a depăşi aceste piedici în interacţiunea cu platformele ICT, a avut loc o multiplicare a aşa-numitelor metode de evaluare euristice, incluse în principiile de Proiectare Universală (Universal Design), în care metodele de reducere sunt folosite pentru a identifica strategiile (euristice) de utilizare adoptate pentru a rezolva aceste probleme.

• Proiectarea universală (Universal Design) este un termen relativ nou care contribuie la proiectarea instrumentelor ICT – dar care nu este limitat la acest domeniu, ci include de asemenea mobilier, cămine sau mobilităţi, printre altele – accesibile tuturor.

• Deşi proiectarea univesrsală (Universal Design) nu face referire la persoanele cu nevoi speciale, o pagină web, un proiect sau o platformă de învăţare construite urmând aceste principii ar trebui să ia în considerare instrucţiunile importante pentru a permite un acces mai bun potenţialilor utilizatori.

• Există o gamă largă de instrumente pentru a verifica accesibilitatea unei pagini web şi se recomandă folosirea mai multor intrumente, cel puţin două sau trei, pentru a seta cu precizie o platformă online sau un mediu de învăţare. În acest scop, sunt disponibile ghiduri într-o varietate mare de formate.

• Programele de navigare pe internet (Chrome, Mozilla, Firefox) permit de asemenea verificarea accesibilităţii prin funcţiile instrumentelor dezvoltatorului.

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 5

6 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE6 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 7

3. Sisteme de Management al Învăţării, accesibilitate şi Nevoi Educaţionale Speciale• Sistemele de Management ale

Învăţării (Learning Management Systems – LMS) sunt aplicaţii pentru crearea mediilor de învăţare, fără a fi nevoie să fie creată o întreagă platformă de la zero şi, de obicei, sunt susţinute de comunitatea dezvoltatorilor IT.

• Majoritatea LMS nu au doar opţiuni de accesibilitate, ci şi module specifice, add-ons / widgets sau caracteristici care să facă platforma uşor de utilizat.

• Câteva avantaje de utilizare a unor LMS existente sunt: marea varietate de conţinut susţinut, indiferent de format; disponibilitatea online; faptul că sunt prietenoase cu utilizatorul final; existenţa conectorilor şi documentaţiei.

• Câteva dezavantaje în utilizarea unor LSM existente sunt: cerinţa unei baze de date bine construite şi a unei infrastructuri de găzduire; complexitatea formatului şi personalizarea în ceea ce priveşte timpul şi resursele umane.

• Există o mare varietate de instrumente comparative pentru a alege cele mai potrivite LSM pentru un program anume. Utilizatorii ţintă, caracteristicile care sunt cu adevărat necesare şi materialele care trebuie incluse în mod obligatoriu ar trebui să fie primele luate în considerare pentru a selecta cele mai bune LSM pentru proiectul vostru.

• În momentul de faţă, cele mai utilizate LSM sunt Moodle (http://moodle.org/?lang=en), open EdX (http://open.edx.org/), Canvas (http://www.instructure.com/canvas/) şi TaletLMS (care oferă o versiune gratuită, cu caracteristici simple în stocarea pe cloud, http://www.talentlms.com).

• Ca instrument pedagogic, ICT permite strategii de predare şi învăţare diversificate şi diferenţiate, şi folosirea sa ca tehnologie ajutătoare (Assistive Technology – AT) le permite utilizatorilor cu dizabilităţi motorii, cognitive, sezoriale / de percepţie să acceseze şi să interacţioneze cu informaţiile disponibile de la un calculator sau de pe dispozitive mobile, individual sau în grup.

• Resursele oferite de tehnologiile digitale fac posibilă crearea şi utilizarea materialelor educaţionale care stimulează utilizatorul, având potenţialul de a-l face complice la procesul de învăţare şi implicându-l activ pe parcursul dezvoltării lor.

• Utilizabilitatea indică uşurinţa de utilizare a acestui produs, chiar şi la prima încercare. Aceasta este definită prin eficienţă, eficacitate şi grad de satisfacţie a utilizatorului unui produs în atingerea obiectivelor în medii specifice.

• În cazul special al persoanelor cu CES, slaba utilizabilitate poate exacerba obtacolele care este posibil să apară pentru aceşti utilizatori, cu eventuale piedici în participarea senzorială, cognitivă şi motorie.

• Luarea în considerare a utilizabilităţii unui produs înseamnă punerea în balanţă a potenţialilor săi utilizatori şi particularităţile interacţiunii lor cu un produs anume. Cele mai frecvente limitări şi cele mai comune strategii sunt prezentate în Tabelul 1.

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 7

8 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

Ph

oto

by

Mim

i Th

ian

on

Un

spla

sh

Tabelul 1 – Cele mai frecvente / comune strategii de utilizare (Adaptat după Ribeiro, Almeida &

Moreira, 2011 şi Mariger, 2006)

Dizabilităţi fizice

Problemele motorii au implicaţii în acurateţea şi viteza de deplasare, afectând folosirea calculatoarelor obişnuite. Este necesar să se utilizeze metode alternative de interacţiune, cum ar fi activarea opţiunilor de utilizare a Sistemului de Operare (Operating System – OS), navigarea pe tastatură şi combinarea cu AT. Paginile web trebuie să aibă spaţii mai mari şi itemi interactivi.

Dizabilităţi auditive

Acestea împiedică importul de stimuli auditivi, care ar trebui, atunci când este posibil, să fie compensaţi prin informaţie vizuală (ex: prin subtitrarea conţinutului audio sau prin disponibilitatea textului alternativ). Feedback-ul auditiv trebuie să aibă şi răspuns vizual, cum ar fi imaginea intermitentă (page blinking). Cei cu deficienţe de auz nu folosesc AT specific, dar pot folosi opţiunile de accesibilitate ale OS.

Dizabilităţi vizuale

Persoanele cu dizabilităţi vizuale folosesc adesea programe de transpunere a scrisului în sunet şi/sau ecrane Braille sau calculatoare Braille. Cu toate acestea, acest soft necesită ca informaţia non-text să fie complementată de descrieri textuale. Funcţiile de mărire şi de contrast puternic ale OS / unei pagini web sunt frecvent folosite de personele cu dizabilităţi vizuale. Navigarea secvenţială de la un rând la altul şi saltul de la un conţinut la altul (cu ajutorul tastelor pentru scurtături) trebuie să fie activate.

Dizabilităţi intelectuale / Dizabilităţi cognitive

În cazul dizabilităţilor intelectuale, principala problemă rezultă din incapacitatea de înţelegere şi de adaptare la instrucţiuni şi procese. Înţelegerea, planificarea, motivarea şi învăţarea pot fi afectate.

În cazul dizabilităţilor cognitive, problemele sunt diferite, în funcţie de caracteristicile dizabilităţii. Acestea pot fi asociate percepţiei, recunoaşterii, memoriei, selecţiei, înţelegerii sau concentrării pe o perioadă mai lungă de timp asupra informaţiilor prezentate.

Dezorientarea poate apărea atunci când se navighează pe o pagină web. Persoanele afectate nu pot ţine minte sau identifica următorii paşi. Pot apărea dificultăţi în selectarea lucrurilor importante de pe pagină, ca şi confuzie legată de anumite elemente de pe pagină (ce tebuie să ţii minte de pe pagină), toate acestea fiind probleme frecvent întâlnite.

Structura / organizarea paginii, claritatea, ajutoarele de navigare, comenzile explicite, diferitele formate pentru aceeaşi informaţie, fişierele audio / nararea trebuie să fie disponibile pentru persoanele cu dificultăţi de învăţare sau de procesare a informaţiilor.

Este nevoie de instrucţiuni concise, clare şi succinte. Informaţiile şi ajutorul trebuie repetate. Controalele, caracteristicile şi navigarea pe pagina web trebuie să fie standardizate.

Navigarea trebuie să fie simplificată şi asistată: navigaţie pas cu pas înainte; meniuri scurte şi inteligibile; modalităţi de reîncepere a navigării; hărţi ale paginii web; atenţionări şi răspunsuri pentru a identifica alegerile corecte şi erorile; zone augmentate interactive; număr limitat de opţiuni – mai puţine decizii de luat.

8 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 9

4. Includerea Proiectării Universale pentru Învăţare (Universal Design for Learning) în produsele educaţionale care folosesc noua tehnologie• Proiectarea Universală pentru Învăţare

(Universal Design for Learning – UDL) se bazează pe posibilităţile pe care tehnologia digitală le oferă proiectării mediilor de învăţare, cu diverse optiuni pentru utilizatorii cu nevoi speciale de învăţare.

• UDL promovează diferite stiluri şi ritmuri de învăţare, cu o varietate de modalităţi posibile de prezentare a conţinutului şi de interacţionare cu studenţii.

• Utilizarea ICT permite o gamă largă de răspunsuri, deoarece oferă diferite moduri de prezentare a informaţiei, diverse feluri de exprimare şi învăţare, şi diferite căi de adaptare la complexitatea învăţării şi predării.

• Rețeaua UDL pleacă de la o gamă largă de cercetare referitoare la cum asimilează creierul și de la o cercetare educațională comprehensivă a componentelor de bază ale predării eficiente.

• În cadrul proiectului EN-Abilities, UDL este o bază a dezvoltării conceptului și materialelor educaționale, după cum este descris în Tabelul 2.

• Tehnic vorbind, există multe aspecte și caracteristici importante care trebuie luate în considerare în cadrul programării, şi totuşi profesorii joacă un rol fundamental în producerea unui conținut accesibil și folositor.

Tabelul 2 – Strategii UDL corelate cu rețele de învățare. Adaptat după strategiile originalele UDL corelate cu rețele de învățare (Rose and Meyer, 2002)

Rețele de recunoaștere:

„Ce” să înveți: Strategii care susțin recunoașterea informațiilor care trebuie învățate.

Dați mai multe exemple

Evidențiați caracteristicile importante

Utilizați media și alte formate care oferă informații de bază

Rețele strategice:

„Cum” să înveți: Strategii pentru procesarea informațiilor care trebuie învățate

Oferă modele flexibile pentru demonstrarea performanțelor competente

Asigură practica necesară

Oferă continuu răspunsuri relevante

Pune la dispoziție oportunități flexibile pentru a demonstra aptitudinile.

Rețele afective:

„De ce” să înveți: Strategii pentru promovarea implicării studenților

Oferă opțiuni de conținut și instrumentele necesare

Pune la dispoziție provocări pe diferite niveluri

Oferă oportunitatea de a interacționa în diferite contexte de învățare

Oferă opțiuni de ajutor și recompense pentru învățare

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 9

10 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

Ph

oto

by

bru

ce m

ars

on

Un

spla

sh

10 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 11

SPAIN - University of BurgosJosé Luis González CastroLeticia Blázquez ArribasJosé Luis Cuesta GómezMartha Lucia Orozco GómezMaría Amor Barros del RíoConcetta Maria Sigona

University Autónoma MadridSergio Sánchez Fuentes

Universidad de SalamancaEmiliano Díez Villoria

Consejería de educación de CyLRosario Ángela Martín Almaraz

University Alcalá de HenaresElena Alcalde Peñalver

SEASBeatriz Vallina AchaArantzazu Blanco Bernardeau

PORTUGAL - University of AveiroJaime RibeiroMargarida LucasAntónio Moreira

IRELAND - Dublin City University Alina Horlescu Tomas O Loinsigh Geraldine ScanlonJohn Lalor

SERBIA - University of Belgrade (Faculty of Special Education and Rehabilitation)Nenad GlumbićBranislav BrojčinMaja Ivančević OtanjacMirjana Đorđević

ROMANIA - Dunarea de jos University of GalatiCarmen AlexandracheMichaela PraislerGina Aurora NeculaIoana Mohor-Ivan

Design by: Fábio Freitas

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE //

TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE // 11

12 // TIC ŞI PROIECTAREA DIDACTICĂ PENTRU MEDII UNIVERSALE DE ÎNVĂŢARE. ASPECTE PRINCIPALE

www.en-abilities.eu