UNIVERSITATEA DIN PETROANI D.P.P.D.

LUCRARE DE ABSOLVIRE A PROGRAMULUI DE STUDII PSIHOPEDAGOGICE NIVELUL I

COORDONATOR: Sef luc. dr. ing. EMILIA DUNCA

STUDENT: STANCI R.L. ANDREEA CRISTINA

PETROANI 2011

Cuprins

1. Rolul profesorului n coal i n societate............................................................................................................4 1.1 Calitile profesorului......................................................................................................................................6 1.2 Rolul sociocultural al profesorului..................................................................................................................7 2. Competenele profesorului....................................................................................................................................9 3. Necesitatea organizrii i desfurrii procesului instructiv-educativ................................................................13 4. Conceptul de proiectare didactic. Coinutul proiectrii didactice.....................................................................14 5. Elaborarea instrumentelor de proiectare.............................................................................................................18 6. elaborarea testelor de evaluare............................................................................................................................34 7. Cunoaterea clasei de elevi ca i grup social.......................................................................................................45 8. Rolul dirigintelui n clasa de elevi.......................................................................................................................47 9. Planificarea activizii de dirigenie....................................................................................................................49 Anexe......................................................................................................................................................................56

INTRODUCERE

Procesul de nvmnt cuprinde un ansamblu de aciuni, dintre care eseniale sunt: - proiectarea, n care, pornind de la o analiz diagnostic, se prefigureaz modalitile de desfurare i de evaluare a activitilor instructiv-educative i, n final, se elaboreaz proiecte pedagogice; - realizare efectiv, n care se transpune n practic proiectul pedagogic considerat cel mai eficient; - evaluarea performanelor elevilor i a activitii instructiv-educative n ansamblu; informaiile astfel obinute servesc drept punct de plecare pentru activitile ulterioare. n acest context, proiectarea didactic poate fi definit drept un demers de anticipare a modului n care se va desfura activitatea instructiv-educativ ntr-o anumit perioad de timp.1

1

1. Rolul profesorului n coal i n societate

Primele informaii despre profesor i rolul su corespund epocii de organizare i instituionalizare a activitii de educare a tinerelor generaii ce are loc n ornduirea sclavagist. Sub forma de consideraii i reflecii asupra necesitii i importanei educaiei, o parte din ele se refer i la pregtirea intelectual, la inuta moral i la priceperea educatorului de a-i desfura activitatea pe baza cunoaterii copiilor. Reluate de pedagogia Renaterii i, mai apoi, de cea a epocii moderne , aceste preocupri, vor cunoate o dezvoltare ampl n secolul al XIX-lea, cnd numeroi pedagogi progresiti ca J. H. Pestalozzi, F.A. Diesterweg, K.D. Usinski s.a.,au elaborat materiale valoroase cu privire la personalitatea educatorului insistnd, mai cu seam , asupra calitilor necesare acestuia, att n efectuarea activitilor din coal, ct i a celor desfurate n vederea ridicrii culturale a comunitii. n zilele noastre, problema profesorului cunoate dou orientri principale, una tradiionalist, iar alta angajat. Privit de pe poziiile orientrii tradiionaliste, rolul profesorului este de a pstra cunotinele i a le transmite generaiilor tinere. Cu alte cuvinte, profesorul apare ca un mijlocitor menit a strbate spaiul spiritual dintre generaii pe acelai drum bttorit, condamnat a rmne, n acest fel, mpreun cu cei pe care ii educa,intr-o stare continua de pre caritate culturala si de cunoatere. n opoziie cu aceasta, orientarea angajat vede n profesor un agent social dinamic, participant activ si responsabil nu numai la viaa scolii, ci si la cea a comunitatii sociale din care face parte, contribuind prin munca sa la toate prefacerile ce au loc in ea. Din datele existente rezulta ca aceasta orientare se impune azi, tot mai insistent, pentru toate popoarele atente la viitorul lor. Definit ca instituie destinat a realiza instruirea i educarea tinerelor generaii 2, coala, presupune conlucrarea a numeroi factori, printre care, in prim plan,se situeaz cuplul profesor elev, ce reprezint, la drept vorbind, nsi schema simplificata a ceea ce, in esena, constituie caracteristica fundamentala a procesului instructiv-educativ. Aceasta indica direct att poziia pe care o ocupa profesorul in nvmnt ct i perspectiva rolului si a sarcinilor2

ce-i revin, relevnd, totodat, nsemntatea funciei sale sociale. Tocmai datorita acestei situaii, problemei personalitii profesorului,statutului sau social, ii sunt consacrate numeroase studii si lucrri att in tara cat si peste hotare. De remarcat ca,intr-un fel sau altul,fiecare din ele se refera la cerinele si calitile pe care le solicita profesiunea de profesor,unele din ele indicnd si o seama de cai si mijloace prin care se propune sa se acioneze in vederea modelarii educatorilor, chiar si a celor ce se afla deja in funciune. Factor hotrtor prin poziia pe care o ocupa in sistemul muncii educative, profesorul se dovedete tot astfel si in ce privete activitatea pe care o desfoar, dat fiind ca el ndeplinete dublu rol : - de conductor al procesului instructiv-educativ, la obiectul ce preda, si de executor al lui. Din aceasta situaie rezulta ca, att nivelul in care satisface sau nu satisface cerinele profesiunii, cat si calitative si defectele profesorului, nu pot fi altfel apreciate dect numai in raport de rezultatele pe care le obine in mod concret in activitatea sa cu ele vii la clasa, precum si in afara clasei si a scolii. Dar, ntruct profesorul este situat intr-un sistem de relaii ce depesc incinta scolii incluznd prinii elevilor, si, in general, membrii grupului social in mijlocul cruia triete i muncete, el este obligat sa rspund si solicitrilor acestora, adesea, trebuind sa vina chiar in ntmpinarea lor. Acest fapt sporind complexitatea activitii lui va duce la accentuarea ponderii rolului sau,in general,ca urmare a creterii gradului responsabilitii sale sociale. Profesiunea de educator,exercitarea ei,solicita din partea celor care o practica sa rspund la cerine de baza, printre care menionam: pregtire temeinica de specialitate, pregtirea psihopedagogic corespunztoare, precum si priceperi si deprinderi de munca pedagogic, tact pedagogic i miestrie pedagogica,bogat orizont cultural. Cunoaterea precis a scopului, claritatea i puterea lui mobilizatoare, stimulativ i selectiva, in acelai timp, trebuie sa-l conduc pe profesor, in mod neabtut, la eforturi susinute si continue de perfecionare, i autoperfecionare a ntregii sale activiti n vederea realizrii scopului educativ. Pregtirea temeinic de specialitate,3 constituie o cerin a crei satisfacere asigura afirmarea pozitiva a personalitii profesorului in realizarea sarcinii de a narma pe elevi cu un sistem de cunotine trainice din domeniul specialitii lui, si de a le forma priceperi si deprinderi de munca si de a folosi inteligent coninutul leciilor n scopul modelrii personalitii elevilor nu numai pe latura intelectuala ci si morala, estetica, fizica, si tehnicopedagogic, conform cu situaia data. Aceasta activitate, desfurat zi cu zi in mod sistematic, perseverent si pasionant de ctre profesor, determina att dezvoltarea capacitailor psihice ale copiilor : inteligenta, memoria, imaginaia etc. cat si formarea a o seama de trsturi morale, si chiar fizice, precum si apariia si consolidarea unui stil propriu de munca, favoriznd astfel dezvoltarea personalitii celor ce lucreaz. Pregtirea temeinic de specialitate a profesorului contribuie cel mai mult la instituirea prestigiului su real n faa clasei, la consolidarea poziiei lui de lider ,situaie ce sporete uimitor posibilitatea sa de influenare cu urmri pozitive in realizarea sarcinilor de instruire si educare, de afirmare a potenialului colectivitii de elevi. Pregtirea psihopedagogic, formarea unor priceperi, deprinderi si obinuine de munca pedagogica, tactul i miestria pedagogica, constituie un ansamblu de cerine fr de care nu se poate concepe nici un fel de munca educativa de calitate.Dar nu-i mai puin3

adevrat, ca, in lipsa pregtirii de specialitate,prezenta acestui ansamblu de cerine devine practic inutil. n esen, aceste preferine obliga profesorul, indiferent de specialitate, sa studieze si sa se familiarizeze cu problemele generale ale pedagogiei, cu cele ale didacticii si teoriei educaiei, cu metodica de specialitate, cu psihologia copilului, psihopedagogia, igiena colar si alte obiecte nrudite cu pedagogia, urmnd ca apoi utiliznd cunotinele dobndite sa desfoare o activitate practica complexa ce prin eforturi continui l conduce spre ceea ce se cheam miestrie pedagogic, expresie concreta a armonizrii la nivel optim a teoriei educaiei cu tactul pedagogic, cu priceperile si deprinderile pedagogice de a organiza i desfura n aa fel activitatea instructiv-educativ nct s se asigure obinerea celor mai bune rezultate. Prezena unui orizont cultural bogat in pregtirea profesorului, constituie, cerina a crei mplinire ii asigura deschidere spre afirmare ce, fie ca vine in ntmpinarea unor cerine sau a unor nebnuite ntrebri,fie ca reprezint rspunsuri la probleme diverse pe care le ncearc curiozitatea sau necesitatea unei rezolvri competente si imediate, da atmosferei clasei o deosebita vivacitate care se instituie dup legile osmozei spirituale dincolo de fata obligaiei rigide.

1.1 Calitile profesoruluiAparintoare structurii psihice a personalitii,sub forma dispoziiilor care se dezvolta in condiii adecvate de educaie si mediu, calitile necesare exercitrii, in bune condiii,a profesiunii de educator,se exprim sub forma unor atribute proprii intelectului, afectivitii si voinei. a) Caliti intelectuale - inteligena, care sa-l tina pe profesor intr-o comuniune continua cu clasa; - gndire vioaie, inventiv, i, n acelai timp ordonat i ptrunztoare, analitic i sintetic,clara si sistematica,care sa permit o anumita facilitare in ordonarea logica a ideilor si sa serveasc,in toate ocaziile claritatea formulrilor; - memorie mobila avnd serioase posibiliti de corelare intre datele obiectului de specialitate si cele oferite de alte discipline; - spirit de observaie si atenie distributiva care asigura educatorului posibilitatea de a supraveghea clasa, de a o ndruma si conduce,si,in acelai timp,de a se autocontrola in toate etapele desfurrii activitii indiferent de mprejurrile sau locul unde se petrece-imaginaie bogata capabila sa antreneze eficient potenialul spiritual al elevilor; si un limbaj bogat,format printr-o lectura susinuta a unui material variat si reprezentativ din diverse domenii.

b) Caliti moral afective Lucrrile ce abordeaz problema personalitii profesorului, n general, sunt unanime n a recunoate ca practica nvmntului solicit educatorului ca in relaiile lui cu elevii, a cror psihologie ii este cunoscuta sa instituie, pstrnd distanta cuvenita, un climat de munca dominat de calm si voioie. Cald si binevoitor, profesorul trebuie s lucreze de aa maniera

nct s asigure in relaiile sale cu elevii o atmosfera sincera si deschisa, generatoare de ncredere reciproca, adevrata sursa de optimism si generozitate. Un astfel de mod de a fi si a proceda al profesorului se nscrie in coninutul a ceea ce se cheam vocaia pedagogului , vocaie care decurge,cum arata pedagogul francez R. Hubert, din dragostea pentru copii neleasa ca o nevoie de a te drui fiinei lor slabe deschisa tuturor influentelor,ajutndu-le sa se realizeze att pentru ei cat si pentru societate. Reflectare a dragostei pentru profesiunea de educator pe care si-a ales-o, apropierea de elevi da posibilitatea profesorului sa ptrund lumea lor luntrica si sa descifreze simptomele strilor sufleteti ale acestora, pe de o parte, iar pe de alta, sa organizeze astfel activitatea pentru ei nct s poat sa-si afirme ntreg potenialul de care dispun dnd la iveala inclinaii, aptitudini si talente, servind, prin aceasta, optimizarea ntregului curs al procesului instructiv-educativ din scoal in care lucreaz. c) Calitile moral volitive - fermitatea si energia cu care acioneaz, pe multiple planuri,pentru realizarea sarcinilor utiliznd ntreaga sa capacitate de munca si toate mijloacele pe care le are la indemna; - rbdarea, perseverenta, drzenia si intransigenta in ndeplinirea sarcinilor si in toate relaiile ce decurg din poziia pe care o ocupa in procesul instructiv -; educativ, din rolul sau; - tactul si stpnirea de sine, care ajuta profesorului sa treac cu succes examenul strilor tensionale care ar putea sa duca la situaii conflictuale insolite de explozii verbale de tipul apostrofrilor, ameninrilor si chiar a proliferrii unor expresii jignitoare ce nu numai ca nu-i aduc nici un ascendent asupra clasei, ci, dimpotriv, o diminuare a prestigiului, dar, in mod obinuit se soldeaz si cu grave repercusiuni asupra nvturii i a disciplinei; - curajul unor ntreprinderi ndrznee pe planul introducerii noului in activitatea sa, fie in domeniul metodologiei, fie chiar si in cel al coninutului daca este posibil; - voina nsoit de consecven i de simul msurii exprimat printr-o conduita echilibrata etc. Se nelege ca toate aceste caliti de voin si trsturi pozitive morale de caracter, se dezvolta, ca si in celelalte atribute ale personalitii profesorului, in activitatea de fiecare zi si in lupta cu ineria si cu alte obstacole ce survin, fie de natura subiectiva, fie obiectiva. A organiza si a conduce ntreaga activitate pe care o desfoar profesorul cu elevii de la nivelul cerinelor si a calitilor menionate,si a cultiva la ei sentimentele si virtuile cele mai alese nseamn a deschide cale libera potenialului creator al elevilor, sporind ncrederea in forele lor, modelndu-i in disciplina severa, eficienta a muncii,adevrat scoal a formarii la elevi a trasatorilor de voina si de caracter4.

1.2 Rolul sociocultural al profesoruluiProfesorul desfaurdu-i activitatea ntr-o anumit realitate social dobndete statut de cetean al comunitii respective, relaie din care decurg drepturi si datorii. In aceasta situaie de integrare organica in comunitate, profesorul nu mai poate sa-si limiteze activitatea doar la munca instructiv -; educativa pe care o desfoar la clas i n scoal, ci are obligaia morala sa participe cu pricepere si entuziasm la toate aciunile menite sa asigure naintarea societii din care face parte pe calea progresului material si cultural. Prin aceasta profe sorul continua o veche si valoroasa tradiie a slujitorilor scolii romneti, iar pe de alta parte4

rspunde rolului sau de agent transformator contient si dinamic aducndu-si contribuia la ridicarea continua a condiiei umane a membrilor societii creia ii aparine5. Toate cerinele i calitile care se mbin in personalitatea profesorului pot fi privite numai ca un tot unitar ale crui componente stau intr-un raport de intercondiionare, reprezentnd clar dominantele de personalitate, care variaz de la caz la caz, in funcie de diferenierile determinate de potenialul ereditar, de mediu si de educaie. Toate cerinele i calitile la care ne-am referit trebuie examinate in dinamica lor, dar nu trebuie rupte din situaia profesorului de membru al unei anumite comuniti sociale,care i are particularitile sale deosebite de cele ale altora. Modul particular de manifestare al personalitii fiecruia dintre profesori, ca expresie a gradului de satisfacere a cerinelor si de afirmare a calitilor, constituie variabila dependenta ce introduce in viaa scolii variaia, plcutul si interesantul. Privit prin optica prin care profesorul a reuit sa-i transforme pe elevi in purttori ai unui sistem de cunotine despre lume,ai unui cod de norme morale,priceperi si deprinderi de munca fizica si intelectual la,cu gustul pentru comorile culturii,gata sa contribuie la emanciparea reala a societarii, personalitatea lui dobndete valoare deosebita, nu att prin ceea ce reprezint el ca individ, ci prin ceea ce a realizat si realizeaz pentru alii.

5

2. Competenele profesorului

Modelul de proiectare curriculara centrat pe competente simplifica structura curriculum-ului si asigura o mai mare eficienta a proceselor de predare / nvare i evaluare. Aceasta permite operarea la toate nivelurile cu aceasta unitate: competenta, n msura sa orienteze demersurile tuturor agenilor implicai in procesul de educaie (conceptorii de curriculum, specialitii in evaluare, profesorii, inspectorii, elevii, prinii). Din perspectiva psihologiei se integreaz ultimele progrese nregistrate de tiinele cognitive, potrivit crora manifestarea competentei nseamn mobilizarea cunotinelor corespunztoare si a unor scheme de aciune exersate si validate anterior. Aciunea competenta a individului intr-o situaie data nseamn capacitatea de a mobiliza resurse mentale adecvate (cunotine, deprinderi, scheme de aciune), de a face transferuri de la alte situaii similare sau relevante si de a pune in act toate aceste resurse selectate la locul si la timpul potrivit, in cadrul unui exerciiu permanent de adaptare. Raiunea de a fi a scolii este copilul, formarea sa pentru viaa, profesorul acionnd in coala nu pentru el nsui, ci pentru elev. Pentru ca actul educativ sa fie eficient si in acelai timp plcut, inegalitatea dintre profesor si elev trebuie depita. Elevul vrea sa gseasc in profesorul sau un sprijin intr-o situaie oficiala si nu in primul rnd un specialist cu competenta specifica intr-un domeniu tiinific sau altul. El are nevoie de cooperarea profesorului, dei relaia profesor-elev rmne de esen conflictuala deoarece poarta in sine nainte de toate conflictul promotor al oamenilor in nfruntrile dintre generaii. Cerina unei relaii pedagogice de parteneriat se poate construi numai pe baza respectrii unei condiii fundamentale-si anume cunoaterea personalitii elevului. Raportarea profesorului la elev presupune din partea celui dinti nelegerea unui ansamblu de idei. in primul rnd, unicitatea sufletului copilului si tnrului din care decurge concluzia c in materie de educaie fiecare tnr constituie un caz particular. De asemenea trebuie respectata inductibilitatea copilului la adult, ca si faptul ca adolescenta si copilria sunt momente ale vieii. Manifestarea concomitenta a colaritii si a creterii copilului presupune ca profesorul trebuie sa cunoasc legile dezvoltrii fizice a copilului, legile creterii caci numai astfel va putea sa lucreze la stabilirea unei armonii intre restriciile vieii colare si dezvoltarea normala a copilului. Necesitatea de a cunoate sistematic, continuu si cu instrumente si metode tiinifice reprezint un alt aspect in cunoaterea personalitii celui educat. Sistemele de educaie, organizrile colare, reformele nvmntului trebuie sa aib ca baza, nainte de orice intenii bune, sau de orice concepie publica, sociala, economica ori morala, cunoaterea copilului. Cunoscndu-si elevul, profesorul va ti cum sa procedeze pentru a scoate la lumina din individualitatea celui educat ceea ce el are mai bun. Cunoaterea elevului reprezint un demers extrem de complex care presupune a te apropia cu cldura de

el, nseamn a-l nelege, a identifica motivaiile intime ale aciunii sale, a stabili legturi intre formele concrete ale conduitei si trsturile sale generale de personalitate (L. Stan, A.Andrei, Ghidul tnrului profesor). in concepia psihologului A. Adler se impune sa fie explorata in profunzime viaa psihica a copilului si numai dup nelegerea coordonatelor acestuia se va stabili ca de la sine forma de educaie adecvata. Crezul aciunii educative pentru toi formatorii trebuie sa devina strdania de a nelege copilul. O profunda cunoatere a celui educat reprezint premisa unei evaluri corecte pe care adultul o exercita asupra activitii desfurate si asupra rezultatelor obinute de elev in mediul colar. Aciunea educativa a presupus mereu opoziie de dependenta. Dialogul profesor-educat trebuie sa aib un rol fundamental in procesul de predare-nvare. Dialogul este rareori practicat, elevul fiind ntrebat, ascultat, verificat, evaluat. Astfel, educatorul devine un fel de creuzet in care se cldete tot ce-i este necesar elevului. Educatul devine astfel o proiecie a contiinei educatorului. Funcia de supraveghere a devenit funcia principala a educatorului, ascultarea este semnul puterii sale. Profesorul trebuie sa-si cunoasc elevul, subiectul pe care-l ndruma pentru a mpiedica nereuita colarului. Sunt doua cai de cunoatere a elevului, cunoaterea empirica, prin observaie curenta si participare si utilizarea unei metodologii tiinifice (teste, chestionare). Diagnosticul psiho-pedagogic trebuie sa cuprind deci, o evaluare pertinenta pe baza unei metodologii adecvate si un prognostic bazat pe evoluia subiectului. in diagnosticul pedagogic, arata I. Holban, educatorul trebuie sa porneasc de la ideea unitii, cunoaterea personalitii colarului in unitatea sa structurala, surprinderea copilului in mediul sau. In concluzie, rolul profesorului este acela de a-l ajuta pe elev sa dobndeasc in coala un sistem de valori. Procesul de structurare si cristalizare a sistemului de valori, specific copilului, se afla in legtura cu relaia dintre acesta si printe. Statutul social al profesorului, in societatea contemporana pare sa fie statutul clasei mijlocii. Exercitarea profesiunii de profesor presupune nsuirea a trei competente specifice. O prima categorie o reprezint competenta profesionala, ce consta dintr-o cultura tehnica specifica si o competenta interumana care sa-i permit sa lucreze totdeauna cu un public (clasa de elevi) si sa coopereze cu ceilali profesori. Capacitatea de a ntreine raporturi satisfctoare cu ealoanele ierarhiei superioare: directori, inspectori, este o alta competenta profesionala. Profesorii suporta cu regularitate presiunea controlului, ei sunt evaluai periodic de superiori, avansarea nu este posibila fora o proba practica in fata unor comisii. Profesorul ndeplinete, in coal, funcii cum ar fi organizator al procesului de invmnt, educatori, partener al educaiei sau membru al corpului profesoral. Ca organizator al nvrii, profesorul mbin aspectele obiectiv-logice ale transmiterii cunotinelor cu aspectele psihologice. Este, deci preocupat att de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii in transmiterea coninutului nvmntului, cat si de implicaiile psihologice ale actului transmiterii: psihologia evoluiei copilului, psihologia nvrii, strategiile comunicrii .Profesorul nu este doar un transmutator de informaii care se rezuma la a da indicaii elevilor in privina modului de nvare si a materialelor pe care trebuie sa le nvee ,ci i un antrenor care prin ntrebri analitice stimulnd gndirea elevilor, creeaz premise pentru ca acetia ,prin aflarea independenta a rspunsurilor, sa ajung la o mai buna

nelegere a problemelor. Trezirea interesului elevilor, stimularea motivaiei acestora este, in buna msura, un rezultat al conducerii procesului instructiv. Exercitarea funciei de educator este dependenta de concepia care sta la baza semnificaiei care se acorda scolii si organizrii ei, de felul in care profesorul i nelege misiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse in funcia de profesor si nu in ultimul rnd, de atitudinile prinilor. Funcia didactica a profesorului se exprima prin ndeplinirea statutului de model, partener, sftuitor. Ea se ndeplinete prin crearea unei atmosfere generale de securitate si ncredere in clasa, prin ncurajarea succeselor fiecrui elev, prin crearea unui flux de simpatie intre profesor si elevi. A educa nseamn a-ti desfura activitatea sub semnul unor categorii morale, determinndu-i pe elevi sa ia distanta critica fata de atitudinile si performantele proprii, dezvoltndu-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive ;i de a analiza critic propriile prejudecai. Conceptul de partener al educaiei se refera la raporturile profesorului cu ali factori educativi, ndeosebi cu prinii si la concepia conform creia profesorii si elevii formeaz mpreuna o comunitate colara. coala este a doua instana de socializare, dup familie, iar profesorul trebuie sa colaboreze cu toi factorii educativi, s armonizeze educaia formala cu cea nonformal i informal. El poate juca rolul de consultant al prinilor, mparte rspunderea formarii copiilor cu familia in ceea ce privete rolurile profesorului, acesta reprezint autoritatea publica, ca reprezentant al statului, transmitor de cunotine si educator, evaluator al elevilor, partenerul prinilor in sarcina educativa, membru in colectivul scolii. Pentru a putea rspunde attor cerine si a articula oferta sa comportamentala unor solicitri diverse, el trebuie sa aib contiina misiunii sale, are obligaia de a observa si evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire. Adesea profesorul se gsete in situaii conflictuale. O prima situaie conflictuala rezulta din raporturile sale cu prinii si cu instituia scolii. Prinii solicit adesea o atenie special copiilor lor, profesorul e obligat sa-si distribuie imparial atenia asupra tuturor elevilor. Profesorii sunt pui adesea in dificultate de doua sarcini aparent diferite, pe de alta parte, ei sunt responsabili de transmiterea corecta a unui volum de informaii si verificarea asimilrii acestor cunotine. Pe de alta parte, el are datoria sa dezvolte elevilor aptitudini critice, strategia fiind punerea sub semnul ndoielii a unor adevruri, prezentarea materialului ca pe o confruntare intre teze diferite. Cel mai important conflict de rol este acela dintre transmiterea cunotinelor de specialitate si calitatea de educator a profesorului. La unii profesori predomina preocuparea pentru transmiterea de cunotine, alii sunt cu precdere preocupai de formarea elevilor. Tudor Vianu a afirmat ca nu exista nici o diferena intre statutul de profesor si cel de cercettor. Pentru a fi stimat de colegi si preuit de elevi profesorul trebuie sa aib o buna pregtire de specialitate si psiho-pedagogic. Profesorul trebuie sa cunoasc volumul de informaii recomandat de programa si manuale, apoi prin ce metode si procedee vor fi nsuite cunotinele. Profesorul trebuie sa tie stadiul de dezvoltare a gndirii, memoriei, imaginaiei elevului. Calitile necesare profesorului de limba i literatura romn, spre exemplu sunt urmtoarele: o pregtire temeinica de specialitate, vocaia pedagogica(nsuiri morale si de caracter, dragostea pentru elevi),sa manifeste buna dispoziie si umor, sa aib nsuiri intelectuale, capacitatea de asimilare si sinteza, memorie buna, ordine si claritate in gndire, spirit de observaie. Profesorul de limba i literatura romn trebuie s posede anumite

calitatea didactice: capacitatea de a expune clar ideile, concizie i precizie n expunere, plasticitate a vocabularului, dicie corecta, sa aib tact pedagogic. unele din aceste caliti pot fi native, dup cum cele mai multe pot fi cptate prin munca, mult studiu, perseverenta, la care se aduga mereu anii de experien. Rolul profesorului n conducerea pedagogic a activitii elevilor se manifest astfel pe toate planurile implicate de aciunea educativ. observ aciunile i conduita elevilor din clas n timpul leciilor i n activitile extracolare deoarece adecvarea comportamentului pedagogic la specificul vieii clasei nu e posibil fr observarea atent a colectivului i a fiecrui elev. organizeaz activitatea clasei fixnd programul activitii ei intelectuale, iar n clas structurile organizaionale i funciile ndeplinite de aceste structuri. comunic clasei informaii tiinifice, valori morale estetice, culturale i recepioneaz mesajul elevului. mediaz n constituirea relaiei elev-tiin chiar dac achiziionarea cunotinelor tiinifice presupune efortul individual al elevului i activitatea sa individual de cutare, de documentare, de rezolvare a problemelor. conduce, ndrum, controleaz i evalueaz activitatea clasei dialogheaz cu clasa. Activitatea sa educativ implic un dialog continuu i variat cu elevii perspectivele ei de dezvoltare. coopereaz cu elevii din clas n realizarea sarcinilor ce revin grupului, n realizarea scopurilor propuse, n desfurarea leciilor i a activitilor extradidactice, n fixarea unor reguli de conduit, n elaborarea deciziilor. stimuleaz activitatea elevilor prin aprecieri, ndemnuri, prin ncurajarea eforturilor pe care ei le fac. ajut pe elevi n activitatea lor, dndu-le sfaturi, artndu-le cum trebuie s procedeze n rezolvarea unei probleme sau n pregtirea leciilor. coordoneaz relaiile interumane din clas i activitatea grupurilor de munc existente n cadrul ei, urmrind ntrirea solidaritii grupului. orienteaz aciunile organizate de clas, urmrind formarea idealului de via al elevilor, deschizndu-le liniile de perspectiv. caracterizeaz clasa ca grup educativ, conturnd trsturile ei specifice, factorii de coeziune care acioneaz n cadrul ei.

3. Necesitatea organizrii i desfurrii procesului instructiv-educativ

Din secolul XVII pn n zilele noastre, evoluia sistemului de nvmnt pe clase i lecii, din punctul de vedere al grupului/clasei de elevi i al mediului ambiental n care s-a realizat instrucia, a fost permanent. El a fost dezvoltat i amendat prin organizarea de numeroase investigaii experimentale n cadrul unor paradigme de cercetare specifice pedagogiei tradiionale i moderne. Modul de lucru continu s fie dominant i n prezent, cu toate c s-au nregistrat modificri n msur s asigure concordana necesar cu coninutul ideatic stocat n manualele colare i n celelalte surse pentru elevi. i n prezent, eforturile de modernizare i mbogire a sistemului formelor de organizare a activitii educaionale constituie obiectul multor cercetri din domeniul didacticii generale i al celor speciale. Amintim aici cteva din temele de cercetare practicaplicativ i teoretic, ce stau n atenia didacticienilor: predarea pe echipe de profesori (team-teaching); instruirea pe grupe/clase de nivel; metoda sistemic; organizarea tripartit a orarului (tiers-temp) etc. Cercetrile practice i teoretice efectuate au demonstrat c educaia integral, complet, poate fi realizat numai cu concursul tuturor componentelor sistemului complex al formelor de organizare a activitii educaionale. De asemenea, n ceea ce privete formele de organizare a activitii elevilor - frontal, pe grape, individual sau combinat, cercetrile teoretice i experimentale au demonstrat faptul c n practica instruirii este nevoie de o mbinare a lor n diferitele secvene didactice, funcie de anumite criterii.

4. Conceptul de proiectare didactic. Coinutul proiectrii didactice

n mod tradiional, prin proiectare pedagogic se nelege programarea materiei de studiu pe uniti de timp i de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lecii, elaborarea planului de lecii etc. Astzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat i caracterizat de alte concepte corelate, ca de pild: design instrucional ( R. Gagne,1976) sau taxonomia cunotinelor (Romiszowski,1981). n efortul actual de modernizare i optimizare a colii romneti, menit s asigure creterea calitativ a activitii didactice, proiectarea, organizarea, pregtirea i desfurarea leciei, ca microsistem ce produce la scar redus sistemul instrucional, ocup un loc central. Proiectarea este aciunea de anticipare i pregtire a activitilor didactice i educative pe baza unui sistem de operaii, concretizat n programe de instruire difereniate prin creterea performanelor. Proiectarea pedagogic a procesului de nvmnt reprezint ansamblul aciunilor i operaiilor angajate n cadrul activitilor de educaie/instrucie conform finalitilor asumate la nivel de sistem i de proces n vederea asigurrii funcionalitii sociale a acestuia n sens managerial/global, optim, strategic. Activitatea de proiectare pedagogic valorific aciunile i operaiile de definire anticipativ a obiectivelor, coninuturilor, strategiilor nvrii, probelor de evaluare i mai ales ale relaiilor dintre acestea n condiiile unui mod de organizare al procesului de nvmnt. Specificul activitii de proiectare pedagogic evideniaz importana aciunilor de planificare programare - concretizare a instruirii/educaiei care vizeaz valorificarea optim a unei resurse materiale eseniale: timpul real destinat nvrii, n mediul colar i extracolar. Din aceast perspectiv proiectarea pedagogic intervine n calitate de : proiectare global, care acoper perioada unui nivel, treapt, ciclu de nvmnt, urmrind, n mod special, elaborarea planului de nvmnt i a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire; proiectare ealonat, care acoper perioada unui an de nvmnt, semestru sau a unei activiti didactice/educative concrete, urmrind, n mod special, elaborarea programelor de instruire/educaie i a criteriilor de operaionalizare a obiectivelor generale i specifice ale programelor de instruire/educaie. Eficiena leciei trebuie orientat nu numai de modul de interaciune complex a componentelor ei, ci i de felul cum ea este integrat n procesul de nvmnt, ca sistem i funcionalitate , pentru c n lecie se obiectiveaz elementele acestuia (obiective, resurse, coninut, strategii i evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogic implic dou operaii care intervin n mod global i n mod ealonat: A. Operaia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educaie, realizat: a) n termeni absolui prin raportare la standardele de competen i de performan instituionalizate ca obiective informativ formative, de nivel maxim, mediu, minim; b) n termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul colii li al clasei de elevi, n diferite momente ale evoluiei acestora . B. Operaia de analiz a componentelor planului sau a programelor de instruire/educaie, realizabil prin stabilirea unor corespondene ntre: a) obiectivele pedagogice asumate; b) coninuturile pedagogice adecvate la nivel de plan programe activitate didactic; strategiile de predare nvare evaluare, adaptabile la diferite condiii de nvare interne i externe. Un cadru didactic bine intenionat trebuie s-i pun urmtoarea ntrebare: cum a putea face astfel nct ntotdeauna activitile didactice pe care le desfor s fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metod raional de pregtire a activitilor didactice care s prentmpine sau s anuleze alunecarea pe panta hazardului total i a improvizaiei. Dac harul didactic nu este suficient (i nu este! ), atunci apelul la o cale raional, premeditat este justificat. A devenit o judecat de bun sim aseriunea dup care un lucru bine fcut este rezultatul unui proiect bine gndit. Unii autori (Jinga,Negre,1994) avanseaz un algoritm procedural ce coreleaz patru ntrebri eseniale, n urmtoarea ordine: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi ti dac ceea ce trebuia fcut a fost fcut? Rspunsurile la cele patru ntrebri vor contura etapele proiectrii didactice. Prima ntrebare vizeaz obiectivele educaionale, care trebuie fixate i realizate. A doua ntrebare trimite ctre resursele educaionale de care dispune sau trebuie s dispun educatorul. A treia ntrebare cere un rspuns concret privind stabilirea unei strategii educaionale, coerente i pertinente, pentru atingerea scopurilor. Rspunsul la a patra ntrebare pune problema conturrii unei metodologii de evaluare a eficienei activitii desfurate. Elementul central n realizarea proiectrii didactice este programa colar. Ea reprezint un document normativ n sensul c stabilete obiective, adic intele ce urmeaz a fi atinse prin intermediul actului didactic. Chiar dac n proiectare sunt obligatorii obiectivele, remarcm faptul c, adesea, acelai obiectiv se realizeaz prin mai multe coninuturi i resurse, dup cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelai coninut i aceleai resurse, dup cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelai coninut i cu aceleai resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea nvtorului. Proiectarea activitii didactice presupune: lectura programei planificarea calendaristic proiectarea secvenial ( a unitilor de nvare)

I. Fiecrui obiectiv cadru i sunt asociate dou sau mai multe obiective de referin. Pentru realizarea obiectivelor de referin, nvtorul poate organiza diferite tipuri de activiti de nvare. Unele activiti posibile sunt recomandate prin program. nvtorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activiti sau poate construi activiti proprii. Atingerea obiectivelor de referin se realizeaz cu ajutorul unitilor de coninut. nvtorul va selecta din lista cu coninuturile nvrii acele uniti de coninut care mijlocesc atingerea obiectivelor. II. n contextul noului curriculum, planificarea calendaristic se transform ntr-un document administrativ formal care repet modul de gestionare a timpului propus de programa analitic, ntr-un document de interpretare personal a programei, care asigur un demers didactic concordant cu situaia concret din clas. Planificarea activitii didactice presupune o lectur atent i permanent a programei colare n scopul de a analiza obiectivele i a inventaria tipurile de activiti i resursele necesare. n elaborarea planificrii procedm astfel: 1. Citim atent programa 2. Stabilim succesiunea de parcurgere a coninuturilor 3. Corelm fiecare coninut n parte cu obiectivele de referin vizate 4. Verificm concordana dintre traseul educaional propus i oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete) 5. Alocm timpul necesar pentru fiecare coninut, n concordan cu obiectivele de referin vizate III. O unitate de nvare poate s acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului afectat unei uniti de nvare se face prin planificare anual. O unitate de nvare este: coerent din punct de vedere al obiectivelor vizate; unitar din punct de vedere tematic (adic al coninutului); desfurat n mod continuu pe o perioad de timp; finalizat prin evaluare Realizarea unei uniti de nvare presupune un demers didactic proiectat de fiecare nvtor n parte. Metodologia de proiectare a unei uniti de nvare const ntr-o succesiune de etape, nlnuite logic, ce contribuie la detalierea coninuturilor, n vederea atingerii obiectivelor de referin. Etapele proiectrii sunt aceleai, oricare ar fi unitate de proiectare vizat. Proiectarea unei uniti de nvare se recomand a fi fcut innd seama de urmtoarele: centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe coninuturi), implicarea n proiectare a urmtorilor factori: obiective de referin activiti de nvare resurse evaluare

5. Elaborarea instrumentelor de proiectare

Proiectarea priveste ntregul sistem al activitatii de educatie, referindu-se att la ansamblul activitatii didactice, ct si la fiecare componenta a activitatii instructiv-educative. Ea trebuie sa fie o actiune continua, premergatoare demersului instructiv-educativ, ce se realizeaza prin decizii anticipate cu privire la diversele componente ale procesului didactic. Proiectarea se raporteaza la trei momente. Primul vizeaza activitatea anterioara momentului n care este anticipata o actiune ce este supusa evaluarii diagnostice. Al doilea moment presupune luarea n considerare a situatiei existente n momentul anticiparii demersurilor instructiv-educative, analiza resurselor si a mijloacelor disponibile sau care pot fi asigurate, cunoasterea potentialului de nvatare al subiectilor. n al treilea rnd proiectarea trebuie sa aiba drept cadru de referinta cerintele pe temeiul carora se contureaza obiectivele, continuturile, performantele urmarite, formulate n programele scolare ori n alte documente oficiale ale activitatii de nvatamnt. Proiectarea demersului didactic este activitatea desfasurata de profesor/ nvatator care consta n anticiparea etapelor si a actiunilor concrete de realizare a predarii. Ea presupune: lectura personalizata a programelor scolare, planificarea calendaristica, proiectarea unitatilor de nvatare sau a lectiilor. Planificarea calendaristica este un document administrativ care asociaza ntr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre profesor/ nvatator pe parcursul unui an scolar. Ea presupune: asocierea obiectivelor de referinta la continuturile specifice, mpartirea n unitati de nvatare, stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare, alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de nvatamnt n concordanta cu obiectivele de referinta si continuturile vizate.

Planificarile pot fi ntocmite pornind de la urmatoarea rubricatie: scoala................... Disciplina............ Planificarea calendaristica Unitatea de Competene nvatator/ profesor................ Clasa/ Nr. Ore pe sapt./ Tip de curriculum/ Anul Continuturi Numar de Saptamna Observatii

nvatare

de referinta

ore alocate

n acest tabel unitatile de nvatare se indica prin titluri (teme) stabilite de catre profesor, competena de referinta se trec cu numerele lor din programa scolara, continuturile selectate sunt cele extrase din lista de continuturi a programei; numarul de ore alocate se stabileste de catre profesor/nvatator n functie de experienta acestuia si de nivelul de achizitii ale elevilor clasei. Planificarea are o valoare orientativa, modificarile urmnd a fi stipulate n rubrica observatii. Atentie! Planificarea anuala trebuie sa acopere integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si de continuturi.

LICEUL TEORETIC LUPENI Student: Stanci Andreea Cristina Anul colar 2010-2011 Educaie tehnologic - Programa aprobat cu OM nr. 5097 din 09.09. 2009

Aviz director,

Clasa a V a ,Semestrul 1, o ora saptamanal MODULUL:ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT

Nr. Crt

Unitatea de nvare Competene specifice Prezentarea disciplinei

Coninuturi Prezentarea disciplinei Evaluare iniial

Nr.de ore

Spt.

Observaii

1

2.2 Realizarea de produse simple cu respectarea Norme de sntate i securitate n 2 normelor de calitate, securitate i sntate n munc la orele de ET, prevenirea i munc i protecie a mediului stingerea incendiilor.

S1S2

2

Localitatea

1.1 descrierea elementelor mediului construit i Organizarea localitii funcionalitatea acestora Cldiri:destinaie, alctuire constructiv 1.2 identificarea surselor de poluare i implicarea

8

S3S10

n prevenirea i combaterea acestora

Reguli de urbanism: amplasarea cldirilor, amenajare spaii ( de 2.2 realizarea de produse simple cu respectarea agrement, industriale, piee etc); normelor de calitate, securitate i sntate n munc i protecie a mediului Elemente de limbaj grafic pentru reprezentarea elementelor componente 2.3 aplicarea unor soluii pentru nlturarea ale unei localiti disfuncionalitilor din medeiul apropiat Reele de utiliti (r. de transporturi, r. 3.1 valorificarea informaiilor culese din surse energetic, r. de comunicaii, r. de ap, diferite r. de canalizare) 4.1. analizarea legturilor ntre elementele Activiti specifice localitii de referin mediului construit, tipurile de activiti i meseriile (profesiile) specifice acestora Recapitulare/evaluare 3 Locuina 2.1 identificarea materialelor necesare pentru Tipuri de locuine, planuri, scheme 3 execuia unei cldiri i a obiectelor din locuin, funcionale coal Funciile locuinei, amenajare, confort 2.2 realizarea de produse simple cu respectarea ambiental normelor de calitate, securitate i sntate n munc i protecie a mediului 2.3 aplicarea unor soluii pentru nlturarea disfuncionalitilor din medeiul apropiat 3.1 valorificarea informaiilor culese din surse diferite 4.1 analizarea legturilor ntre elementele

S11S13

mediului construit, tipurile de activiti i meseriile (profesiile) specifice acestora 2.1 identificarea materialelor necesare pentru Amplasarea colii, alctuirea execuia unei cldiri i a obiectelor din locuin, constructiv coal Planul colii, planul clasei, planul 2.2 realizarea de produse simple cu respectarea laboratoarelor normelor de calitate, securitate i sntate n Scheme funcionale munc i protecie a mediului 4 coala 2.3 aplicarea unor soluii pentru nlturarea Funciile colii, amenajare disfuncionalitilor din medeiul apropiat 3.1 valorificarea informaiilor culese din surse diferite 4.1 analizarea legturilor ntre elementele mediului construit, tipurile de activiti i meseriile (profesiile) specifice acestora 5 Conservarea mediului combaterea polurii 1.2 identificarea surselor de poluare i implicarea i n prevenirea i combaterea acestora 1 mediului: combaterea S17 3 S14S16

Conservarea 2.2 realizarea de produse simple cu respectarea polurii normelor de calitate, securitate i sntate n munc i protecie a mediului 2.3 aplicarea unor soluii pentru nlturarea disfuncionalitilor din medeiul apropiat 3.1 valorificarea informaiilor culese din surse

diferite 4.1 analizarea legturilor ntre elementele mediului construit, tipurile de activiti i meseriile (profesiile) specifice acestora Recapitulare final i evaluare sumativ Localitatea mea.. 1 S18 Evaluare/ pag 61 cu referire la localitatea de domiciliu

6

Proiectul unitatii de nvatare Unitatea de nvatare.......... Nr. De ore alocate............. Continuturi Obiecte de (detalieri) referinta Activitati de nvatare Resurse Evaluare

Rubrica: 1. Continuturi cuprinde detalieri necesare pentru explicitarea anumitor parcursuri. 2. Obiective de referinta cuprinde numerele obiectivelor de referinta din programa scolara. 3. Activitati de nvatare cuprinde acele activitati selectate din programa scolara sau construite de nvatator pentru atingerea obiectivelor propuse. 4. Evaluare mentioneaza instrumentele sau modalitatile de evaluare aplicate n clasa. Atentie! Fiecare unitate de nvatare se ncheie cu o evaluare sumativa. Este recomandabil ca proiectele unitatilor de nvatare sa se completeze ritmic pe parcursul unui an scolar. Conceptul de unitate de nvatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibiliznd proiectarea didactica si definind pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punctul de vedere pedagogic. Proiectarea unitatii de nvatare, ca si a lectiei, ncepe prin parcurgerea de catre profesor/nvatator a unor pasi succesivi, care precizeaza elementele procesului de proiectare ntr-o succesiune logica. Elementele procesului sunt aceleasi, oricare ar fi unitatea de nvatare care trebuie proiectata. Lectia este un act de creatiei didactica a profesorului, expresie a harului, experientei si cunostintelor sale pedagogice ce depasesc adesea cadrul normativ al unei proiectari anticipative. Cu toate acestea dascalul are obligatia sa si proiecteze riguros, continuu si personal activitatea n clasa ntocmindu-si planificarile mijloacele (materialele didactice) utilizate, tehnici si instrumente de evaluare. n didactica moderna accentul se pune pe prezentarea activitatilor si operatiilor prin care elevii achizitioneaza continuturile propuse.

Clasa a V a Student: Stanci Andreea Cristina Proiectul unitatii de invatare

Disciplina:Ed.tehnologica

Unitatea de invatare -SCOALA Nr.ore alocate:4 ore Detalieri coninut de Obiective vizate de referin Activiti de nvare Resurse de timp Resurse materiale manualul, imagini din albume, reviste de 1 ora specialitate *Observarea sistematica a elevilor; *Intrebari orale: -Ce este o scoala? -Care sunt institutiile de invatamant preuniversal?Enumera-le pe cele din localitatea sau cartierul unde locuiesti; -Care sunt factorii care asigura confortul ambiental din clsa? -Cum sunt amplasate bancile fata de ferestre? -Ce culoare au finisajele din salile de Evaluare

Amplasare si 1.3 Sa respecte prevederi - exercitii de aplicare a unor alcatuire ale legislatiei referitoare constructiva. la normele de circulatie prevederi legale privind si la calitatea mediului; normele de circulatie, amplasarea 2.1 Sa identifice cladirilor; materialele necesare pentru executia unei -exercitii de comparare a cladiri si a obiectelor din diferitelor tipuri de materiale locuinta, scoala, localitate; utilizate in construirea si dotarea scolii; 2.4Sa aplice solutii pentru inlaturarea -exercitii de verificare a bancilor disfunctionalitatilor din din clasa, a sistemului de

mediul apropiat;

inchidere

clasa? -Care sunt factorii de carte se tine seama la alegerea mobilierului clasei?

4.1 Sa propuna noi a usilor si ferestrelor, cu posibilitati de amenajare remedierea a mediului si de crestere a calitatii serviciilor din unor defecte, efectuarea unor localitate; mici reparatii, respectand normele de protectie a muncii; 1.1 Sa descrie elementele -Investigarea directa a spatiilor mediului construit si din scoala; Functii si functionalitatea acestore scheme -Exercitii de comparare a functionale. 2.1 Sa identifice diferitelor tipuri de materiale materialele necesare utilizate in dotarea scolii; pentru executia unei de cladiri si a obiectelor din -Exercitii si locinta, scoala, identificare,selectare,citire interpretare a simbolurilor si localitate; termenilor specifici 3.1 Sa utilizeze domeniului,din diferite informatii culese din planuri,imagini; surse diferite; -Descrierea spatiilor si utilitatilor din scoala; 1 ora Planul scolii. Monografii.

* Observarea sistematica a elevilor; *Intrebari orale: intra in

Fotografii ale -Enumera spatiile care altor scoli. alcatuirea unei scoli;

-Ce scheme functionale cunosti pentru scoli?Reprezint-o pe cea a scolii tale; *Teme de lucru in clasa: -Identificarea obietelor dintr-un cabinet(istorie,geografie,educatie tehnologica)sau laborator(chimie,fizica)din scoala. Intocmiti o fisa cu descrierea cabinetului si un colaj cu imagini care reprezinta obiectele aferentelui.

Alcatuiti un tema:Cabinetele scolii noastre

portofoliu cu si laboratoarele

* Observarea sistematica a elevilor; 2.2 Sa realizeze produse simple cu respectarea normelor de calitate, protectie a muncii si a -Exercitii de planificare a mediului; activitatii cu sugerarea Planul clasei 1 ora 2.3 Sa coopereze si sa-si succesiunii operatiilor si a si a scolii. assume responsabilitati posibilelor alternative de lucru; in activitatile de grup; -Efectuarea de masuratori si 3.1 Sa utilizeze intocmirea planului salii de informatii culese din clasa,laboratorului,scolii; surse diferite; -Intocmirea unor miniproiecte de reamenajari interioare in functie de destinatii(ex.scoala noaastra); -Organizarea de concursuri la nivelul scolii; -Stimulari pe calculator utilizand *Intrebari orale: -Ce etape importante se parcurg la reprezentarea planului clasei? Care sunt elementele constructive si de mobilier care se gasesc pe planurile tuturor claselor?Dar al scolilor? *Tema de lucru in clasa: Intocmiti planul clasei.

Planul scolii. Planul clasei. Softuri educationale.

softuri educationale specifice(realizarea planului unei Sali de clasa,a unei scoli); -Utilizarea termenilor de specialitate,a limbajului grafic,a simbolurilor si a culorilor in vederea realizarii planului unei Sali de clasa,a unei scoli;

Proiect de lecie

DISCIPLINA DE NVMNT ............................................................................................. CLASA.......................................................................................................................................... SPECIALITATEA........................................................................................................................ DATA .......................................... ORA ..................................... DURATA LECIEI .............. UNITATEA DE NVARE ..................................................................................................... TEMA LECIEI .......................................................................................................................... OBIECTIVE OPERAIONALE : O1 ................................................................................................................................................. O2 ................................................................................................................................................. STRATEGII DIDACTICE: etode de nvmnt M ....................................................................................................................................................... Mijloace de nvmnt ...................................................................................................................................................... Modul de organizare ....................................................................................................................................................... TIPUL LECIEI .......................................................................................................................... SCENARIUL DIDACTIC 6. Moment organizatoric 7. Verificarea cunotinelor / reactualizarea cunotinelor 8. Comunicarea cunotinelor noi 9. Fixarea cunotinelor 10. Tema pentru acas

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de nvmnt : liceul Teoretic Lupeni Studentr: STANCI ANDREEA CRISTINA Clasa : a V-a B Disciplina : Educaie tehnologic Modulul : Organizarea mediului construit Subiectul leciei : coala. Funcii i scheme funcionale; Tipul leciei : Lecie mixt MOTIVAIA: este o lecie orientat spre formarea abilitilor elevilor de a proiecta i realiza un studiu asupra colii folosind proiectul, ca modalitate practic i concret de nvare. COMPETENE OPERAIONALE : C1- s defineasc coala; C2- s cunoasc principala funcie a colii; C3- s cunoasc i s indice spaiile dintr-o coal; C4-s utilizeze calculatorul ca mijloc modern de comunicare n realizarea sarcinilor de lucru; CONINUTURI UTILIZATE : coala.Funcii i scheme funcionale; CONDIII PREALABILE: -elevii posed cunotine i deprinderi de operare pe calculator; -elevii posed cunotine din leciile anterioare ; TEHNICI UTILIZATE : de comunicare oral: expozitive: explicaia conversative: conversaia, problematizarea, descoperirea dirijat bazate pe aciune direct: lucrul pe calculator. Materiale i mijloace didactice : manual, calculator, caiete; Moduri de organizare a nvrii : pe grupe, individual; RESURSELE I MANAGEMENTUL TIMPULUI: resurse materiale: manual, calculatoare, suport virtual al leciei (prezentare n Power Point) resurse de timp: -timpul de desfurare: 50 de minute; 1.MOMENT ORGANIZATORIC: -organizarea clasei i asigurarea climatului necesar bunei desfurri a leciei;

2.CAPTAREA ATENIEI: anunarea subiectului leciei i a obiectivelor; 3. DEMERSUL DIDACTIC Activitatea se desfoar n laboratorul de informatic, pe parcursul a 50 min. Pentru abordarea coninuturilor se alege ca strategie descoperirea dirijat. Se pornete de la cunotinele suport i se realizeaz o actualizare a cunotinelor dobndite pn n acel moment. Profesorul face trecerea la lecia nou spunnd o ghicitoare: "Cand culesul e in toi i la . mergem noi?" Se pun ntrebrile: Ce este coala? Ce funcie are coala? Elevii acceseaz adresa de wiki: http://coposutehnologie.wik.is n folderul COALA-FUNCII SI SCHEME FUNCIONALE i salveaz fiierele Sisteme, Spaii-coal n folderul clasei. Spaiile care intr n alctuirea colii au diferite funcii. n funcie de modul de dispunere a spaiilor exist urmtoarele sisteme (elevii deschid fiierul Sisteme i observ n care din aceste categorii se ncadreaz coala noastr, notnd pe caiete ) PAVILION 2. TENTACULAR

3.MONOBLOC

Elevii deschid apoi fiierul Spaii-coal i urmresc pe propriile calculatoare, notnd n caiete. Spaiile care intr n componena unei coli sunt: 1.Spaii pentru nvmnt: -sli de clas

-laboratoare -cabinete specializate 2.Spaii pentru educaie fizic i sport:- sala de sport -vestiare 3.Spaii pentru deservire general: -bibliotec -grup sanitar 4. Spaii pentru profesori i administraie:- sala profesoral - director - secretariat 5.Spaii pentru recreaie 6.Spaii pentru acces i circulaie interioar: -holuri - coridoare 7.Spaii exterioare: -teren de sport - spaii plantate n timp ce se prezint aceste spaii, profesorul cere elevilor s indice locul unde se afl acestea n coala noastr. Elevii vor accesa apoi fiierul cu proiectul pe care l-au nceput ntr-o lecie anterioar, completat cu cunotinele dobndite pn n acel moment. Proiectul se desfoar pe parcursul a 4 ore, pe grupe. Elevii vor completa n aceast lecie spaiile indicate cu imagini. Documentarea se face folosind resursele de pe internet i cele puse la dispoziie de ctre profesor. Profesorul monitorizeaz permanent activitatea grupelor dar i individual a elevilor. Proiectul se finalizeaz ntr-o lecie viitoare. 4. EVALUARE: formativ, prin chestionare oral i aplicaii practice Tema de cas: Cutarea de noi informaii legate de proiect

FI DE ASISTEN

COALA ..... Liceul Teoretic Structura coala General Nr. 1 Lupeni.................................... Disciplina de nvmnt sau activitatea didactic la care asist: . ...... Educaie tehnologic..... Mentorul sau studentul care a inut lecia sau a condus activitatea .....KASZA MARIA............. Titlul leciei / activitii ............... coala. Funcii i scheme funcionale............................. Tipul leciei / activitii ............................................ Mixt......................................................... Clasa ................V................. Specialitatea / meseria .................................................................. Numr elevi ..............29............. Data ..................................... Ora ........................................... nsemnrile studentului : Proiectul leciei prezint toate etapele unei lecii de predare. Ea concord cu planificarea anual i cu planificarea unitii de nvare. Competenele i obiectivele stabilite la nceputul leciei sunt atinse pn la finalul sesiunii. Resursele utilizate au rolul de a dezvolta cunoatera i nelegerea la elev. Se lucreaz pe grupe (frontal, dirijat de profesor sau prin intermediul materialelor prime i individual prin lucru pe calculator i creerea de colaje), clasa este special amenajat pentru a se desfura lucrul pe echipe. Se combin metodele moderne de predare cu cele clasice. Se utilizeaz metoda Sinelg, Turul Galeriei, Conversaia dirijat, observarea dirijat i independent, activitate individual, problematiyarea, studiu de caz. Ele sunt alese n concordan cu coninutul i cu resursele disponibile ntrebrile puse de ctre doamna profesoar sunt clare, iar explicaiile date de ctre elev sunt corectate cu tact. Timpul este folosit cu eficien, elevii sunt grupai n funcie de capacitiile lor, atmosfera din clas este degajat fiind o atmosfer de lucru. Elevii manifest interes fa de studiu individual i fa de studiul pe grupe. Se obine feet-bekul leciei i se verific cunotiinele cu care au rmas elevii n urma noiunilor predate. Elevii sunt stimulai a fi creativi n special la jocul de rol i la gndirea critic. Doamna profesoar cunoate metodele moderne de predare i tie s activeze elevii. Ca metod de evaluare folosete evaluarea formativ, prin chestionare oral i aplicaii practice, stimuleaz elevii felicitnduipentru fiecare activitate i rspuns corect, oferindu-le anse egale ct si evaluarea scris. Are o tanalitate calm, comunicarea verbal i nonverbal denot capacitatea stpnirii de sine i prezena de spitit.

6. elaborarea testelor de evaluare

Verificarea scris apeleaz la anumite suporturi scrise, concretizate n lucrri de control sau teze. Elevii au ansa s-i prezinte achiziiile educaiei fr intervenia profesorului, n absena unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrrii, uor de realizat, ngduie o diminuare a subiectvitii profesorului. Avantajul const i n posibilitatea verificrii unui numr relativ mare de elevi ntr-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare, constituit din coninutul lucrrii scrise, avantajarea unor elevi timizi sau care se exprim defectuos pe cale oral etc. Verificarea scris implic un feed-back mai slab, n sensul c unele erori sau neimplicri nu pot fi eliminate operativ prin intervenia profesorului. Testele pedagogice sunt utilizate n procesul de instruire pentru a msura progresele sau dificultile din activitatea de nvare. Obiectivele testelor pedagogice vizeaz msurarea cunotinelor i a capacitilor fundamentale proiectate n cadrul programelor colare. Aceast aciune presupune implicit aprecierea gradului de nelegere, aplicare, analiz i sintez a informaiei dobndite ntr-o anumit perioad de timp, de obicei, determinat, ntr-un domeniu al cunoaterii generale, de profil, de specialitate. Interpretarea testelor pedagogice ca teste de cunotine angajeaz o anumit concepie de elaborare a probelor pentru a elucida n mod expres fie un pronostic al reuitei, fie un inventar al situaiei sau al achiziiei, fie un diagnostic, localiznd o dificultate i, eventual, indicnd sursa. n aceast accepie testele pedagogice pot fi definite ca teste de prognoz, teste de achiziii, teste de diagnoz, aplicabile n calitate de teste de cunotine instrumentale sau de teste de cunotine profesionale. Clasificarea testelor pedagogice, angajate n cunoaterea fondului informativ-formativ dobndit de elev n cadrul activitii didactice/educative, presupune deosebirea acestora de testele docimologice, folosite doar la concursuri, examene, aciuni de promovare. n aceast accepie testele pedagogice pot fi clasificate n funcie de obiectivitate, utilitate, specificitate, aplicabilitate.

S remarcm totui faptul c tipurile de teste prezentate mai sus nu sunt total disjuncte. Ele prezint elemente contrare, dar au i elemente comune. Tipuri de teste de cunotine de capaciti msoar un anumit coninut deja parcurs, au n vedere aptitudinile generale i viznd cunotinele, priceperile, deprinderile i specifice ale elevului, indiferent dac abilitile referitoare la acel coninut. anumite coninuturi au fost sau nu parcurse. criteriale normative presupun aprecierea rezultatelor elevului n rezultatele elevului sunt evaluate n raport raport cu criteriile de performan stabilite cu cele ale unui grup de referin. anterior. formative sumative urmresc periodic progresul colar i ofer sunt administrate la sfritul unei perioade feed-back-ul necesar profesorului. lungi de instruire: trimestru, an colar, ciclu de nvmnt. punctuale integrative conin itemi care se refer la un aspect izolat al formate dintr-un numr mai mic de itemi, coninutului destinat cunoaterii. dar care fiecare n parte estimeaz mai multe cunotine, priceperi i capaciti. obiective presupun o notare obiectiv a elevilor . subiective au un grad inferior de fidelitate a notrii. la ncheierea

iniiale finale nivelul performanelor este evaluat naintea nivelul este msurat unui program de instruire. programului de instruire.

standardizate nestandardizate itemii testelor au caliti tehnice superioare; proiectate de profesor. indicaiile privind administrarea i corectarea testelor sunt att de precise, nct procedeele sunt aceleai (sandard) pentru diferii utilizatori; normele prevd criterii pe vrste, la nivel naional sau regional; sunt oferite forme echivalente i compatibile de teste; un ghid al testului este elaborat pentru administrarea, corectarea, evaluarea calitilor lui i pentru interpretarea i utilizarea rezultatelor.

Caracteristicile testului. Funcionalitatea pedagogic a unui test de cunotine depinde de capacitatea acestuia de a fi simultan: valid, fidel, obiectiv i aplicabil. I. Validitatea

de coninut: de construct: arat msura n exprim acurateea cu care testul care testul estimeaz acoper uniform un anumit construct elementele de coninut majore pe care le testeaz.

concurent: se refer la concordana dintre rezultatele obinute de elev la un test i unele criterii de comportament similare

de faad: un test, care evalueaz coninuturi de dimensiuni diferite, trebuie s exprime acest fapt prin numrul inegal de itemi ce testeaz coninuturile respective

Printre factorii care influeneaz validitatea unui test vom remarca: indicaiile neclare; nivelul de dificultate necorespunztor al itemilor; itemii de calitate proast; testul prea scurt; administrarea i corectarea necorespunztoare a testului. II. Fidelitatea reprezint calitatea unui test de a produce rezultate constante n cursul aplicrii sale repetate. Factorii care influeneaz fidelitatea: lungimea testului - cu ct testul este mai lung, cu att nivelul su de fidelitate sporete; dispersia scorurilor - cu ct dispersarea scorurilor este mai mare, cu att testul este mai fidel; obiectivitatea testului cel format din itemi obiectivi are o fidelitate mare; schema de notare - cea ambigu reduce ansele de fidelitate a testului. Relaia validitate fidelitate Un test poate fi fidel fr a fi valid, deoarece testul poate msura altceva dect a fost destinat s msoare. Dac un test nu este fidel, atunci el nu este nici valid. Fidelitatea este o condiie necesar, dar nu i suficient pentru validitate. Validitatea are o importan mai mare dect fidelitatea. III. Obiectivitatea reprezint gradul de concordan ntre aprecierile evaluatorilor independeni n ceea ce privete un rspuns bun pentru fiecare din itemii testului. Testele standardizate ofer o obiectivitate foarte bun.

IV. Aplicabilitatea reprezint calitatea testului de a fi administrat i interpretat cu uurin Criteriile de selectare a unui test cu o bun aplicabilitate snt: importana coninutului pe care testul l msoar; concordana dintre forma i coninutul testului i vrsta elevului; costul i timpul necesare pentru administrarea testului; obiectivitatea n notarea i interpretarea rezultatelor. Etapele elaborrii unui test Determinarea tipului de test. Asigurarea calitilor/caracteristicilor tehnice ale testului. Proiectarea matricei de specificri. Definirea obiectivelor de evaluare. Construirea itemilor. Elaborarea schemei de notare. Etapele de mai sus reprezint tot attea rspunsuri la ntrebrile: Pentru cine proiectez testul i n ce scop? Ce obiective i coninuturi va acoperi testul? Ce fel de itemi trebuie s elaborez n aa fel, nct testul s msoare n mod valid cunotinele, priceperile i capacitile elevilor? Ci itemi din fiecare tip trebuie s proiectez? Ct de lung va fi testul (ca timp i numr de itemi)? Ct de dificil va fi testul? n ce mod vor fi notai itemii testului?

Nume elev.. Clasa a V-a

Test iniial , de selecie a elevilor capabili de performan

Subiectul I. 10 puncte A. Citii cu atenie ntrebrile de mai jos.Scriei pe foaia de test cifra i litera corespunztoare fiecrui rspuns corect: 1. Prin mediu construit nelegei: a. formele de relief; b. mijloacele de transport, c. localitile; d. terenurile agricole 2. Sunt cele mai mari uniti administrativ- teritoriale ale Romniei: a. metropolele;.. b. judeele;.. c. Municipiile,.. d. comunele. 3. Sunt materiale de constructie moderne: a. lemnul, stuful, piatra;.. b. fierul, paiele, lutul;.. c. aluminiul, betonul, sticla;.. d. fierul forjat, ceramica, marmura. 4. Sunt cldiri destinate nvmntului: a. cminele, cantinele, muzeele ; b. grdiniele, policlinicile, primriile ; c. liceele, cminele culturale, bisericile ; d. creele, universitile, colile. 5. La amplasarea cldirilor trebuie s se in seama de: a. accesul la drumurile publice, stilul arhitectural al zonei, orientarea fa de punctele cardinale; b. dorinele proprietarului, utilizarea ntregului spaiu pn la drumul de acces ; c. numrul membrilor familiei, mrirea spaiului construibil prin tierea tuturor copacilor din zon; d. acccesul la canalizare, realizarea amenajrilor dup necesitile de confort ale proprietarului. B. Scriei pe foaia de test , n dreptul cifrelor, litera A dac afirmaia este adevrat i litera F dac afirmaia este fals : 1. Camera colarului este destinat studiului, odihnei, destinderii i distraciei. 2. Deversarea apelor menajere n ruri nu duneaz mediului nconjurtor. 3. Atunci cnd cumprm un produs alimentar ambalat e bine s citim informaiile de pe etichet.

4. Micul dejun nu este obligatoriu pentru colari. 5. Margarina este un produs alimentar vegetal.

Subiectul II. 45 puncte Vrei s-i construieti o caban. Terenul se afl n pdure, lng un izvor. Nu ai drum de acces, nu a canalizare, nu ai energie electric. Totui vrei s ai tot confortul.F-i un plan de aciune i rspunde la urmtoarele ntrebri: a. Ce ar trebui s construieti prima dat i de ce? b. Ce materiale de construcii ai folosi i de ce? c. Cum ai rezolva problema utilitilor: ap potabil, canalizare, energie electric, energie pentru gtit i nclzire, telecomunicaii.

Subiectul III. 35 puncte Transmitei un mesaj de tip SOS- Salvati Pmntul! printr-un desen ct mai sugestiv , care s conin i 3 animale domestice i 3 plante alimentare. Not Se acord 10 puncte din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.

Numele i prenumele: Clasa a V - a.........

Data:

Se acord 1 pct. din oficiu

TEST DE EVALUARE SUMATIV DISCIPLINA: EDUCAIE TEHNOLOGIC

1. Completai spaiile libere:

(3 pct.)

a. n primul stadiu al dezvoltrii umane sistemul de locuine se baza pe adposturile oferite de natur . .. b. Primele forme de organizare a oamenilor au fost .. c. Locuinele construite deasupra apelor se numesc locuine ..

2. Enumerai factorii care determin activitatea economic ntr-o regiune: (4 pct.)

3. Caracterizai ctunele.

(2 pct.)

TESTE DE EVALUARE SUMATIV CLASA a V- a

DISCIPLINA: EDUCAIE TEHNOLOGIC BAREM DE CORECTARE

Se acord 1 pct. din oficiu.

1. (3 pct./ 1 pct. raspuns) a. peteri, scorburi, grote. b. ceata, ginta, tribul c. locuine lacuste.

2. (4 pct./ 1 pct. raspuns) - relieful; - resursele existente: crbuni, petrol, minereuri, lemn; - clima; - flora i fauna.

3. (2 pct.) Cea mai mic aezare uman alctuit din 4- 5 locuine.

Total 10 puncte

Lucrare scris semestriala Clasa a V a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. SUBIECTUL I (30 de puncte) A. Incercuii litera din faa variantei de rspuns considerate corecte 1. Partea de cldire executat sub nivelul terenului natural i care face parte din structura de rezisten a acesteia este: a. fundaia b. elevaia c. acoperiul 2. Acoperiurile tip teras sunt ntlnite n zonele cu clim: a. secetoas b. temperat c. umed 3. Asigur transportul la suprafa pe ine de cale ferat: a. troleibuzul b. tramvaiul c. autoturismul 4. Centralele eoliene utilizeaz energia: a. apei b. combustibililor nucleari c. vntului 5. Sanatoriile sunt cldiri destinate: a. administraiei publice b. activitilor sportive c. ngrijirii sntii 6. Elementul de compartimentare a unei cldiri este: a. fereastra b. tencuiala c. planeul 7. Spaiile destinate activitilor de servire sunt: a. slile de spectacole b. atelierele pentru producie c. unitile comerciale 8.Schimbtoarele de cldur, din punctele de termoficare, prepar apa cald la temperatura: a. 60-70 C b. 70-80 C c. 75-95 C 9. Aparatul care transmite informaii sonore i sub form de imagini utiliznd teeaua telefonic este a. televizorul b. telefaxul c. telexul 10.Distrugerea unei pri dintr-o cldire nvechit i construirea ei ntr-o form nou se numete: a. restaurare b. conservare c. reamenajare B. Citii cu atenie enunurile de mai jos. Transcriei pe foaia de concurs cifra corespunztoare fiecrui enun i scriei n dreptul ei litera A, dac apreciai c enunul este adevrat, sau litera F, dac apreciai c enunul este fals. A F 1. Agentul termic este apa cald. A F 2. Producerea energiei electrice are loc n centrale electrice. A F 3. Limbajul grafic nu uureaz comunicarea ntre oameni. A F 4. O cldire, indiferent de tipul ei, este alctuit din trei pri de baz. A F 5. Pentru apele uzate menajere recipientele sunt sifoanele. SUBIECTUL II (60puncte) A. completai spaiile libere, astfel nct enunurile s devin corecte din punct de vedere tiinific. (20 puncte) a. Centralele ........(1)......folosesc substane nucleare radioactive, n cantiti mici i pot s produc o cantitate imens de...........(2.)..........

b. Materialul folosit pentru confecionarea ramelor ferestrelor sunt: lemnul, .........(3.) ...........i .........(4).............. c. Interiorul unei ncperi dintr-o locuin este delimitat de podea, plafon, ...........(.5),............ (6).............i.................(7)............. d. Iluminarea spaiilor interioare se poate face ............(8)............sau..................(9)............ e. Hotelurile, motelurile, cabanele sunt cldiri de servicii ...........(10).............. B. Asociai cifrele din coloana A, cu literele din coloana B, astfel nct s fie respectate adevrurile logice i tiinifice A B 1. galben a. creeaz senzaia de curat 2. rou b. reeaua de ap potabil 3. albastru c. exprim plcerea de a tri 4.verde d. reeaua de gaze 5.portocaliu e. reeaua de termoficare C. Rspundei la urmtoarele cerine. (20 puncte) 1. Enumerai cte dou elemente ale reelelor de utiliti care deservesc aezrile urbane. 2. Dai cte 2 exemple de abateri de la normele de calitate la : ap, gaze naturale,energie electric i colectarea deeurilor menajere.

Barem de corectare i notare Clasa a V a

Nu se acord punctaje intermediare, altele dect cele precizate explicit prin barem. Se vor puncta orice alte formulri i modaliti de rezolvare corect a cerinelor, n acord cu ideile precizate n barem . SUBIECTUL I (30 de puncte) (10 p) 1a;2a;3b;4c;5c;6c;7c;8c;9b;10c (10 p) 1A;2A;3F;4A;5F SUBIECTUL II (60 PUNCTE) A. (10p) 1-nucleare; 2-energie electric; 3-PVC; 4-aluminiul; 5,6,7-perei, ui, ferestre; 8-natural, 9-artificial, 10 turistice. B. (10p) 1d; 2e; 3b; 4a; 5c. C. (10p) 1. Elementele reelelor de utiliti (5p) De ap: conducte, pompe, staie de tratare, chiuvet, etc. De canalizare: conducte, rigole, cad, staie de epurare, etc. Energetic (electric, termic, gaze naturale): cabluri electrice, centrale electrice,conducte. Telecomunicaii: cabluri, telefon, fax, radio, etc. Transport: ci de transport (rutiere, feroviare, aeriene), staii, porturi, aeroporturi, etc. apa: culoare, gust, miros, microorganisme,presiune gaze naturale:lipsa mirosului, presiunea, instalaiile de furnizare, conducte ruginite sau sparte. en. electric: ntreruperi, tensiune si intensitate fluctuante, insalatii neizolate, prize fr pamntare. deeuri: necolectarea la timp, depozitarea n locuri neamenajate, nerespectarea sortrii lor n recipiente special amenajate.

7. Cunoaterea clasei de elevi ca i grup social

n fixarea scopurilor i desfurarea efectiv a procesului instructiv-educativ nu pot fi ignorate influenele de natur social care, n cele din urma, se dovedesc a fi determinante. Elevul i desfoar activitatea i se manifest ntr-un grup stabil -clasa- aadar ntr-un context social, unde i nsuete valori, cliee comportamentale, i formeaz convingeri prin imitaie sau preluare constient. El se identific cu grupul n care se integreaz, prelund normele, valorile i scopurile acestuia, care i mijlocesc relaiile cu ceilali n cadrul activitatii comune. Prestatiile fiecaruia se desfasoara n fata grupului, trezind reactii de aprobare sau critice, pretuirea sau sanctiunea din partea colegilor, ceea ce joaca un rol deosebit de important n selectarea propriilor tipare de comportament si n formarea imaginii de sine. Grupul asigura sistemul de referinta pentru membrii sai (Ion Radu. 1994). Tocmai de aceea, cunoasterea constructiei sociale a claselor de elevi, a interactiunilor ce se stabilesc ntre membrii unor astfel de grupuri sociale este esentiala n asigurarea reusitei activitatii didactice. Nu de putine ori profesorul se preocupa cu precadere de individ si acorda putina atentie grupului din care acesta face parte, influentei pe care o exercita asupra fiecaruia din membrii sai. Studiile ntreprinse de cercetatori din domeniul sociologiei, sociometriei, psihologiei sociale atrag atentia nsa asupra importantei aspectelor si caracteristicilor activitatii de grup, relevnd impactul pe care l au asupra formarii personalitatii membrilor constituenti. n absenta cunoasterii comportamentului de grup al clasei, privita ca un tot unitar, cu problematica si personalitatea sa proprie, nu se poate realiza o eficienta crescuta n activitatea scolara. n mod tradiional punctele de vedere sunt oarecum asemntoare n ceea ce privete tematica fundamental a clasei de elevi ca i grup social: structura, sintalitatea i problematica leaderilor sunt doar cteva dintre ariile de preocupare ale investiga_iilor de tip sociologic n clasa de elevi.

Clasa ca i grup social

Definite: Clasa ca i grup social reprezint "Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, ntre care exist diverse tipuri de interac_iuni i rela_ii comune determinate" (Mielu Zlate). Caracteristicile clasei de elevi ca i grup social sunt: ntinderea clasei (mrimea) are n vedere numrul de elevi care compun grupul (de obicei 25-30 elevi) i pune n discuie extensia numeric optim a acesteia; interaciunea membrilor clasei, vizate fiind interaciunile directe, nemijlocite; scopurile, att cele pe termen scurt ct i cele pe termen lung, sunt comune grupului clasei i, prin intermediul contientizrii acestora de ctre elevi, pot deveni motorul dezvoltrii grupului pe perioada colaritii; arta cadrului didactic, ca manager n clas, const n fixarea, pe lng obiectivele colare formale, i a unei serii de obiective social-afective pentru grupul de elevi, care vor determina consolidarea coeziunii acestuia; structura grupului poate fi analizat dual n ceea ce privete grupurile mici i implicit clasa de elevi, att ca modalitate de legtur a membrilor grupului n plan interpersonal, ct i ca ierarhie intern a grupului; compoziia i organizarea sunt rezultatul interaciunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei. sintalitatea, neleas ca personalitate a grupului respectiv (unitatea grupului).

8. Rolul dirigintelui n clasa de elevi

Practica educativ ndelungat a demonstrat necesitatea de a ncredina unui diriginte o ntreag activitate de coordonare a tuturor influenelor educative ce se exercit asupra unei clase. Dirigintele este un membru al colectivului pedagogic, desemnat n aceasta funcie dup anumite criterii : o vasta experien educativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este numit de ctre director i rspunde n faa conducerii de ntreaga activitate educativ a clasei ce i s-a ncredinat. Funcia de diriginte a devenit necesar, ncepnd cu clasa a v -; a, datorit faptului c: de la aceast clas nceteaz activitatea nvtorului, ca singurul conductor al vieii clasei,iar munca educativa este luata de profesori. planul de nvmnt nu conine activiti sau obiecte de nvmnt care s permit elevilor s pun i s-i rezolve i anumite probleme educative (sau de alt gen) personale. varietatea influenelor i complexitatea problemelor educative pretind un coordonator i ndrumtor, un specialist care s mbrieze i s conduc ntreaga oper de formare a personalitii elevilor. se impune realizarea unor cerine i aciuni unitare care s duc, n decursul colaritii la atingerea obiectivelor urmrite. Dirigintele reprezint un model de conduit pentru elevi, demn de a fi urmat n activitatea i viaa lor ulterioar. Fr a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlali profesori, dirigintele are totui funcii specifice i complementare fa de toi ceilali. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru coal : organizatorul, ndrumtorul i coordonatorul ntregii activiti instructiv -educative i a vieii colectivului de care rspunde. Rspunderile sale fiind att de mari el trebuie s aib un profil moral deosebit i s dispun de alese caliti psihice i pedagogice. Ca principal educator al clasei el orienteaz ntreaga activitate a acesteia n aa fel, nct sarcinile colii s fie realizate cu succes. n calitatea pe care o are el trebuie s fie permanent preocupat de sistematizarea adncirea i sporirea eficienei influenelor exercitate de toi factorii educativi (profesori, familie, mass media) asupra elevilor.

Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitii instructiv educative utilizabile la clasa respectiv. El face parte din sistemul aciunilor educative ntreprinse n coala in vederea pregtirii tinerei generaii pentru munca si o viaa activa, adaptnd si concretiznd obiectivele generale la nivelul si particularitile fiecrei clase de care rspunde dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a ti sa organizeze activitatea tuturor factorilor intr-o aciune convergenta si sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot ceea ce si-a propus. Dnd un sens creator activitii sale dirigintele se va folosi de orice prilej aprut in viaa scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasc valoarea formativa a aciunilor ntreprinse: discuii,dezbateri, chestionare, compuneri etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i uureze si sistematizeze munca: caietul dirigintelui, fise psiho - pedagogice de cunoatere si caracterizare a elevilor, planificri ale aciunilor educative etc. Fr a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concretizeze rezultatele aciunilor si sa poat oferi colegilor, si in special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfeciona rea muncii educative cu elevii. Rezulta aadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmrit si realizat metodic dirigintele va putea deveni principalul educator si modelator al personalitii elevilor ce i-au fost ncredinai.

9. Planificarea activizii de dirigenieConsiliere i orientare Activitatea n anul colar 2010-2011 Clasa a V-a o or/ sptmn Semntur aviz..........................

Nr. ore Module Autocunoatere i dezvoltare personal Comunicare i sociale Managementul informaiilor i nvrii Planificarea carierei Calitatea stilului de via Total 18 semestrul I 2 3 6 1 6

Nr. ore semestrul II

Total nr. ore

2 2 4 1 8

4 5 10 2 14

17

35

Consiliere i orientare

Planificare anual- Consiliere i orientare Clasa a V-a 2010-2011 o or/ sptmn

Nr. crt. 1.

Unitatea de nvare

Obiective referin

de Coninuturi de nvare Nr. ore Data alocate Sptmna Obs.

Autocunoatere dezvoltare

i

Autocunoatere Imagine de sine, ncredere n sine. Cunoaterea de sine-cheia succesului n via. 1.1 Pledoarie pentru o conduit civilizat. 1 1 S2 S20

Diversitatea cultural, etnic i individual. Educaia pentru o societate democratic. 1 Democraia-valoare peren a umanitii. Romnia-ar european. 2. Comunicare abiliti sociale i Abiliti sociale Exersarea abilitilor recunoatem un lider? ,,Vreau sau ,,trebuie? Viaa clesei ntre armonie i conflicte. 2.1. Managementul emoiilor Relaia dintre evenimente, gnduri i emoii generate. Cum facem emoional fa situaiilor dificile. 2.2. Un alt tip de familie-familia migrant. Dezavantajele sale. 1 1 S22 S5 1 1 S19 S4 de conducere. Cum 1 S1 1 S3

1.2.

S21

3.

Managementul informaiilor nvrii

Managementul informaiilor i Modaliti de identificare a informaiilor. Rolul informaiilor n procesul de cunoatere, nvare, acomodare. 3.1. Muzeul-pstrtor al imaginaiei i al puterii creatoare umane. Invitaie n lumea crilor Televizorul-prieten sau duman? Internetul ,,un mod de a-mi rezolva temele! nvarea eficient. Cum valorific judicios timpul i energia mea? 1 S23

1 1 1 1 1

S6 S24 S7 S8 S9

3.2.

Eu i pasiunile mele. nvarea eficient A nva nseamn a gndi! Oameni celebri-modele de urmat. Sensibilitatea uman i frumosul.

1

S25

1 1 1

S15 S29 S16

4.

Planificarea carierei 4.1. 4.2.

Exploatarea carierei Caracteristicile unei activiti Munca-izvorul tuturor bucuriilor. Evoluia ocupaiilor Ocupaiile omului de la tradiional la modernism 1 S17 1 S30

5.

Calitatea stilului de 5.1. via 5.2.

Calitatea relaiilor sociale i a mediului de munc Apartenena la grup. Rolul grupului formularea i realizarea opiunilor personale Calitatea vieii personale Alegerea alternativei optime HIV, TBC .a. boli cu un risc vital. Educaie sexual pe nelesul tuturor. Sigurana alimentar n viaa noastr cotidian n

1

S31

1

S18

1 1

S32 S33

Vreau s m simt n siguran! Acordarea primului ajutor Pmntenii-dumani ai Terrei!

1 1 1

S10 S35 S34

Cunoatem i respectm regulile de circulaie! Dezastrele nu aleg i nu ateapt! Focul-binefacere i blestem. Darul lui Prometeu Minorii n deriv Cnd oamenii produc arme care ucid oameni ... Nimeni nu e mai presus de lege!

1 1 1 1 1 1 1

S13 S14 S11 S26 S12 S28 S27

Semestrul I S1 S18 Anul colar 2010-2011 are 35 de sptmni de cursuri.

Semestrul II S1 9 S35

Disciplina : CONSILIERE SI ORIENTARE SCOLARA Tema : ,, ROLUL DIRIGINTELUI ! ; Componenta : Comunicare si abilitati personale Competente ,valori si atitudini : Sa dezvolte abilitati de comunicare Sa dezvolte o atitudine pozitiva fata de diriginte. Sa dezvolte o atitudine pozitiva fata de scoala si familie Sa argumenteze importanta dirigintelui . Materiale didactice : Fisa de lucru ; Test de opinie ; Referate; Prezentare power point Sugestii metodologice : Moment organizatoric :- Consiliul elevilor ( sefii de clasa )va fi invitat in sala de festivitati a liceului ; vor primi cate o fisa Test de opinie si dupa vizionarea referatului ,,Intrebari si raspunsuri vor completa testul in care se subliniaza importanta increderii elevului in dirigintele lui. Plecand de la testul de opinie vor avea loc discutii intre elevi si profesorul indrumator. Procedura de lucru : Profesorii diriginti prezenti la ora , vor viziona si asculta referatul propus de d-na prof. Constantinescu Nicoleta Suport metodic pentru ora de dirigentie :intrebari si raspunsuri ! Se distribue elevilor testul de opinie si se completeaza de acestia , bifand varianta care ii reprezinta cel mai bine. Vor fi prelucrate raspunsurile elevilor; date exemple. Discutii. Concluzii .

Anexe

FI DE ASISTENCOALA ..... Liceul Teoretic Structura coala General Nr. 1 Lupeni.... Disciplina de nvmnt sau activitatea didactic la care asist: . ........... Educaie tehnologic................................................................................... Mentorul sau studentul care a inut lecia sau a condus activitatea ........... .........................................KASZA MARIA................................................... Titlul leciei / activitii ................Proiectarea bugetului familiei.................. Tipul leciei / activitii ................................... Mixt.................................... Clasa .........VI................. Specialitatea / meseria ...................................... Numr elevi .......29............. Data ....................... Ora ............................... nsemnrile studentului : Proiectul leciei prezint toate etapele unei lecii de predare. Ea concord cu planificarea anual i cu planificarea unitii de nvare. Competenele i obiectivele stabilite la nceputul leciei sunt atinse pn la finalul sesiunii. Resursele utilizate au rolul de a dezvolta cunoatera i nelegerea la elev. Se combin metodele moderne de predare cu cele clasice. Se utilizeaz metoda diagrama arbore orizontal. Ele sunt alese n concordan cu coninutul i cu resursele disponibile ntrebrile puse de ctre doamna profesoar sunt clare, iar explicaiile date de ctre elev sunt corectate cu tact. Timpul este folosit cu eficien, elevii sunt grupai n funcie de capacitiile lor, atmosfera din clas este degajat fiind o atmosfer de lucru. Elevii manifest interes fa de studiu individual i fa de studiul pe grupe. Se obine feet-bekul leciei i se verific cunotiinele cu care au rmas elevii n urma noiunilor predate. Elevii sunt stimulai a fi creativi n special la jocul de rol i la gndirea critic. Doamna profesoar cunoate metodele moderne de predare i tie s activeze elevii. Ca metod de evaluare folosete evaluarea oral, stimuleaz elevii felicitnduipentru fiecare activitate i rspuns corect, oferindu-le anse egale. Are o tanalitate calm, comunicarea verbal i nonverbal denot capacitatea stpnirii de sine i prezena de spitit.

FI DE ASISTENCOALA ..... Liceul Teoretic Structura coala General Nr. 1 Lupeni.... Disciplina de nvmnt sau activitatea didactic la care asist: . ........... Educaie tehnologic................................................................................... Mentorul sau studentul care a inut lecia sau a condus activitatea ........... .........................................KASZA MARIA................................................... Titlul leciei / activitii .........Mijloace de transport terestre -Bicicleta......... Tipul leciei / activitii ................................... Mixt.................................... Clasa .........VII................ Specialitatea / meseria ...................................... Numr elevi .......29............. Data ....................... Ora ............................... nsemnrile studentului : Proiectul leciei prezint toate etapele unei lecii de predare. Ea concord cu planificarea anual i cu planificarea unitii de nvare. Competenele i obiectivele stabilite la nceputul leciei sunt atinse pn la finalul sesiunii. Resursele utilizate au rolul de a dezvolta cunoatera i nelegerea la elev. Se lucreaz pe grupe (frontal, dirijat de profesor sau prin intermediul materialelor prime i individual prin lucru pe calculator i creerea de colaje), clasa este special amenajat pentru a se desfura lucrul pe echipe. Se combin metodele moderne de predare cu cele clasice. Se utilizeaz metoda Sinelg, Turul Galeriei, Conversaia dirijat, observarea dirijat i independent, activitate individual, problematiyarea, studiu de caz. Ele sunt alese n concorda