TEZĂ DE DOCTORAT - Valahia

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

IOSUD – ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE

ECONOMICE ŞI UMANISTE

Domeniul: MANAGEMENT

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Prof.univ.dr. Constanța POPESCU

DOCTORAND:

Radu Șerban ZAHARIA

TÂRGOVIŞTE

2020

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

IOSUD – ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE

ECONOMICE ŞI UMANISTE

Domeniul: MANAGEMENT

MANAGEMENTUL COMPETITIV ÎN

TURISM ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII REGIONALE

DURABILE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Prof.univ.dr. Constanța POPESCU

DOCTORAND:


TÂRGOVIŞTE

2020

MULȚUMIRI

În primul rând doresc să aduc mulțumiri sincere si o deosebită considerație,

doamnei Prof. Univ. Dr. Constanța POPESCU, atât pentru îndrumarea continuă și

competentă, pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea temei de cercetare, cât și pentru

atenția, răbdarea și înțelegerea acordată de-a lungul anilor de studiu, pe parcursul

întregii perioade de realizare a tezei de doctorat.

Aduc mulțumiri profesorilor membri ai Comisiei de îndrumare care, pe parcursul

desfășurării cercetărilor întreprinse, mi-au monitorizat progresele realizate și m-au

orientat spre identificarea celor mai potrivite soluții de abordare a temei de cercetare,

precum și întregului colectiv al Școlii doctorale pentru condițiile acordate pe tot

parcursul elaborării tezei de doctorat.

De asemenea aduc mulțumiri tuturor celor care m-au sprijinit în realizarea și

desfășurarea anchetei statistice vizând opiniile turiștilor în realizarea unui management

competitiv la nivel regional și local orientat spre dezvoltare durabilă.

În fine, dar nu în ultimul rând, aduc mulțumiri părinților, prietenilor, precum și

tuturor celor care au avut încredere în mine și care m-au ajutat sub o formă sau alta pe

tot parcurcursul desfășurării demersului științific și realizării tezei de doctorat.


4

CUPRINSUL REZUMATULUI TEZEI DE DOCTORAT

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT....................................................................... 5

CUVINTE CHEIE............................................................................................................ 9

IMPORTANȚA, ACTUALITATEA ȘI NOUTATEA TEMEI................................. 9

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII............................................... 11

Etapele principale ale demersului științific............................................................. 11

Obiectivele cercetării.............................................................................................. 11

Ipotezele cercetării.................................................................................................. 13

Identificarea, culegerea și prelucrarea seriilor de date......................................... 14

STRUCTURA TEZEI...................................................................................................... 16

CONCLUZII ȘI PROPUNERI........................................................................................ 19

CONTRIBUȚII PERSONALE....................................................................................... 29

LIMITE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE.............................................. 32

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ...................................................................................... 33

Cărți......................................................................................................................... 33

Articole.................................................................................................................... 35

Surse electronice..................................................................................................... 40

CURRICULUM VITAE................................................................................................... 44

LISTA LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE......................................................................... 47

DOCTORAL THESIS ABSTRACT.............................................................................. 49


5

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE.............................................................................................................. 5

CAPITOLUL 1. COORDONATE CONCEPTUALE PRIVIND TRIUNIVOCITATEA

RELAȚIEI TURISM-COMPETITIVITATE-MANAGEMENT............................... 9

1.1. Abordări teoretice ale conceptului de turism..................................................... 9

1.1.1. Turismul componentă a sectorului terțiar.............................................................. 9

1.1.2. Dezvoltarea durabilă și turismul............................................................................ 11

1.2. Conceptul de competitivitate în turism.............................................................. 16

1.2.1. Evoluții conceptuale și indicatori ai competitivității............................................. 17

1.2.2. Coordonate și direcții ale competitivității în turism............................................. 20

1.3. Managementul competitiv în turism.................................................................. 22

1.3.1. Evoluții ale conceptului de management............................................................... 22

1.3.2. Curente actuale în management............................................................................. 28

1.3.3. Sensuri și definiții ale conceptului de management............................................... 30

1.3.4. O abordare sistemică a procesului de management.............................................. 33

1.4. Concluzii................................................................................................................ 38

CAPITOLUL 2. DE LA MANAGEMENTUL ORIENTAT SPRE REZULTATE LA

MANAGEMENTUL ORIENTAT SPRE DEZVOLTARE DURABILĂ................. 40

2.1. Dezvoltarea durabilă prin inovare...................................................................... 40

2.1.1. Aspecte privind inovarea în EU28.......................................................................... 40

2.1.2. Evoluții ale indicelui sintetic al inovării la nivelul Români................................... 45

2.1.3. Inovarea în România la nivel regional - 2019 versus 2016................................... 48

2.2. Eco-Inovarea – o nouă provocare în dezvoltarea durabilă............................... 52

2.2.1. Indicele compozit al eco-inovării........................................................................... 53

2.2.2. Structurarea statelor membre ale Uniunii Europene pe domenii ale eco-inovării

la nivelul anului 2016.............................................................................................

55

2.2.3. Evoluții și mutații în perioada 2016 – 2018........................................................... 58

2.2.4. Aspecte ale eco-inovării în România în perioada 2010 – 2018............................. 60

2.3. Dezvolarea durabilă și turismul.......................................................................... 66

2.3.1. Un management al turismului orientat spre dezvoltare durabilă.......................... 67

2.3.2. Turismul în viziunea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României.... 68

2.4. Concluzii................................................................................................................ 74


6

CAPOTOLUL 3. METODE ȘI MODELE DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR ÎN

MANAGEMENTUL COMPETITIV ÎN TURISM..................................................... 77

3.1. Modele calitative de management competitiv în turism .................................. 77

3.1.1. Modelele SWOT și PESTE..................................................................................... 77

3.1.2. Modelele lui Porter................................................................................................ 80

3.1.3. Model de dezvoltare a turismului regional în condițiile globalizării..................... 82

3.2. Metode econometrice utilizate în fundamentarea deciziilor competitive în

turism.....................................................................................................................

85

3.2.1. Indicatori și metode de determinare ale caracteristicilor seriilor de date

statictice utilizate la fundamentarea deciziilor competitive în turism....................

86

3.2.2. Analiza cluster, modalitate de evidenţiere a disparităţilor şi similarităţilor în

dezvoltarea regională durabilă..........................................................................

89

3.2.3. Metode de analiză a corelațiilor bilaterale dintre variabilele implicate în

studiul fenomenului turistic....................................................................................

91

3.2.4. Modelul de regresie liniară.................................................................................... 95

3.2.5. Modelul de regresie ordinală................................................................................. 96

3.3. Concluzii................................................................................................................ 97

CAPITOLUL 4. TURISM ȘI DURABILITATE LA NIVELUL REGIONILOR DE

DEZVOLTARE DIN ROMÂNIA.................................................................................. 99

4.1. Circulația turistică factor al dezvolării regionale durabile.............................. 99

4.1.1. O imagine de ansamblu......................................................................................... 99

4.1.2. Particularități regionale......................................................................................... 104

4.2. Evoluții regionale ale indicatorilor cu impact în turism................................... 111

4.2.1. Similarități și disparități în evoluția PIB la nivelul regional................................. 111

4.2.2. Aspecte privind evoluțiile nivelului de educație, șomajului și nivelului de trai la

nivel regional în ultimele două decenii..................................................................

114

4.2.3. Disparități și similarități între regiunile de dezvoltare rezultate din analiza

integrată a nivelului de trai, educație și somaj......................................................

120

4.3. Interdependențe între activitatea turistică și dezvoltarea durabilă la nivelul

regiunilor de dezvoltare ale României................................................................

125

4.3.1. Corelații între actvitatea turistică și nivelul dezvoltării economice regionale...... 125

4.3.2. Corelații între actvitatea turistică și șomaj la nivel regional................................ 126


7

4.3.3. Corelații între actvitatea turistică și venitul mediu al gospodărilor la nivel

regional...................................................................................................................

128

4.4. Analiza comparativă a caracteristicilor fenomenului turistic la nivel

județean în perspectiva dezvoltării durabile......................................................

130

4.4.1. O imagine precriză. Anul 2008............................................................................... 131

4.4.2. Mutații ale dezvoltării durabile și ale circulației turistice la nivelul județean în

2016 față de 2008...................................................................................................

136

4.4.3. Circulația turistică și șomajul în 2018................................................................... 142

4.5. Concluzii................................................................................................................ 147

CAPITOLUL 5. SEZONALITATEA ȘI MANAGEMENTUL COMPETITIV ÎN

TURISM............................................................................................................................ 150

5.1. Sezonalitatea circulației turistice, fenomen cu impact european și național.. 150

5.1.1. Sezonalitatea, fenomen inerent în turism............................................................... 151

5.1.2. Sezonalitatea și indicii de utilizare ai capacității de cazare în funcțiune in

Uniunea Europeană, în ultimul deceniu.................................................................

154

5.1.3. Aspecte ale sezonalității indicelui de utilizare ai capacității de cazare în

funcțiune în unele state membre UE în anul 2018..................................................

158

5.2. Impactul sezonalității fenomenului turistic asupra managementului

capacităților de cazare în funcțiune la nivel regional........................................

160

5.2.1. Evoluțiile sezonalității indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune

la nivelul României.................................................................................................

161

5.2.2. Caracteristici regionale ale sezonalității indicelui de utilizare a capacității de

cazare în funcțiune..................................................................................................

163

5.3. Impactul circulației turistice asupra populației ocupate în hoteluri și

restaurante la nivel regional................................................................................

175

5.3.1. Analiza dependenței dintre populația ocupată în turism și numărul sosirilor

turiștilor în structurile de primire turistică............................................................

175

5.3.2. Aspecte privind influența înnoptărilor asupra populației ocupate în turism......... 181

5.3.3. Impactul sezonalității asupra populației ocupate în turism................................... 183

5.4. Concluzii................................................................................................................ 186


8

CAPITOLUL 6. ANALIZA PREFERINȚELOR TURIȘTILOR, MODALITATE

DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR ÎN MANAGEMENTUL COMPETITIV

ÎN TURISM ..................................................................................................................... 188

6.1. Aspecte metodologice........................................................................................... 188

6.1.1. Obiective si ipoteze................................................................................................. 188

6.1.2. Proiectarea și structura chestionarului 189

6.1.3. Culegerea și analiza datelor................................................................................... 190

6.2. Profilul socio-econimic al respondenţilor........................................................... 190

6.3. Analiza opiniilor turiștilor privind competitivitatea managementului

durabil în turism...................................................................................................

195

6.3.1. Opiniile turiștilor privind oportunitatea utilizării IT&C la îmbunătățirea

comunicării între beneficiarii și prestatorii de servicii turistice............................

195

6.3.2. Opiniile turiștilor privind protecția mediului și gestiunea ecologică a resurselor

la nivelul destinațiilor turistice...............................................................................

205

6.3.3. Opiniile turiștilor privind necesitatea aplicării unui management competitiv

orientat spre dezvoltare durabilă locală și regională............................................

217

6.3.4. Preferințelor turiștilor privind alegerea destinațiilor turistice din România în

contextul dezvoltării durabile.................................................................................

227

6.4. Concluzii................................................................................................................ 231

CONCLUZII ŞI PROPUNERI....................................................................................... 236

CONTRIBUŢII PERSONALE....................................................................................... 246

LIMITE ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE .............................................. 249

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 250

LISTA ABREVIERILOR................................................................................................ 264

LISTA TABELE LOR..................................................................................................... 265

LISTA FIGURILOR........................................................................................................ 269

ANEXE.............................................................................................................................. 275


9

CUVINTE CHEIE: competitivitate, durabilitate, turism durabil, dezvoltare

regională, sezonalitate, sistem de management, analiza econometrică, tehnologia informației

și comunicării (IT&C), analiza preferințelor și opiniilor turiștilor

IMPORTANȚA, ACTUALITATEA ȘI NOUTATEA TEMEI

Creșterea continuă a productivității muncii, reducerea duratei săptămânii de lucru, și

nu în ultimul rând creșterea nivelului de trai au condus la creșterea interesului populației

pentru petrecerea cât mai plăcută a timpului liber. Toate acestea, alături de libera circulație a

persoanelor și a forței de muncă, constituie oportunități semnificative pentru dezvoltarea

turismului regional și local cu implicații directe asupra nivelului de dezvoltare economică și

socială a comunităților locale.

Pe de altă parte, caracterul limitat al resurselor neregenerabile precum și creșterea

gradului de poluarea au ajuns încă din a doua parte a secolului trecut atât în atenția

organismelor internaționale cât și a opiniei publice.

Dezvoltarea turismului, în contextul caracterului limitat al resurselor, a condus la

fundamentarea conceptului de dezvoltare durabilă (sustainable development) și la un

management bazat pe cunoaștere în care inovarea și mai ales ecoinovarea joacă un rol

fundamental, astfel încât, potențialul natural precum și cel antropic local, regional, național și

global să rămână nealterat pentru generațiile următoare.

Managementul competitiv actual este un management bazat pe cunoaștere cu atât mai

mult cu cât complexitatea și dinamica proceselor și relațiilor economice și sociale fac

imposibilă analiza exhaustivă a variabilelor care acționează asupra unei organizații, ceea ce

conduce la un management bazat pe informații stohastice, riscul și incertitudinea devenind

atribute sine-qua-non al societății actuale.

Diminuarea riscului, deși este un deziderat de decenii al managementului, modalitățile

de punere a acestuia în practică s-au dezvoltat semnificativ abia în ultimul deceniu, odată cu

dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicării (IT&C) care prin puterea actuală de

calcul oferă posibilitatea analizei unor volume mari și foarte mari de date, astfel încât luarea

deciziilor să fie făcută în timp real, adică într-un interval de timp în care acestea mai pot

conduce la rezultatele scontate.


10

Dezvoltarea IT&C a permis crearea de medii interactive complexe de analiză și de

testare a rezultatelor obținute prin utilizarea de teste statistice care permit verificarea

semnificațiilor statistice și a relevanței acestora pentru un anumit coeficient de încredere. Se

oferă astfel factorului managerial posibilitatea de a formula scenarii și de a alege acele

variante decizionale care să conducă la rezultatele scontate în condițiile creșterii eficienței și

reducerii riscului.

Având în vedere că prin caracteristicile produsului turistic printre care imaterialitatea,

nestocabilitatea, simultaneitatea producției și consumului, inseparabilitatea beneficiarului de

prestator, precum și faptul că produsul turistic este afectat permanent de modificarea continuă

a preferințelor consumatorului, managementul în turism se desfășoară în medii cu un înalt

grad de risc și incertitudine.

În aceste condiții utilizarea metodelor și modelelor de analiză econometrică a seriilor

de date care caracterizează mediul decizional în turism, concomitent cu metodele și modelele

clasice de fundamentarea deciziei este de continuă actualitate.

Pe de altă parte, modelarea econometrică bazată pe IT&C oferă posibilitatea ca

pornind de la un set de decizii să fie prognozate implicațiile acestora nu numai într-un orizont

de timp scurt ci și pe termen mediu și lung atât asupra rezultatelor economice cât și a

impactului asupra mediului oferind imaginea gradului de durabilitate a direcțiilor de

dezvoltare care urmează a fi puse în practică.

În fine, dar nu în ultimul rând, utilizarea IT&C în analiza preferințelor și opiniilor

consumatorilor de servicii turistice privind managementul competitiv și durabil la nivel

regional și local oferă modalități fundamentate științific de identificare a tendințelor și

corelațiilor dintre indicatorii utilizați. În acest sens, un rol important în proiectarea și analiza

rezultatelor sondajelor statistice îl au aplicațiile informatice specializate, printre care SPSS

(Statistical Package for the Social Sciences), utilizat în demersul științific la analiza opiniilor

turiștilor privind competitivitatea managementului durabil în turism.

Managementul competitiv în turismului regional și local, în condițiile actuale, dar și

viitoare, nu poate fi conceput decât ca management bazat pe cunoaștere și orientat către

dezvoltarea durabilă, astfel încât să nu fie afectat nici potențialul natural și nici potențialul

antropic în destinațiile turistice, asigurându-se în același timp conservarea acestora.


11

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Demersul științific întreprins pe parcursul elaborării tezei de doctorat Managementul

competitiv în turism în contextul dezvoltării regionale durabile a vizat conturarea unei

imagini cât mai clare și fundamentate științific privind caracteristicile fenomenului turistic din

România în ultimele decenii în condițiile imperative ale orientării managementului în turism

spre dezvoltare durabilă și competitivitate.

Etapele principale ale demersului științific

Pornind de la necesitatea asigurării unui parcurs coerent și clar al cercetării privind

managementul competitiv în turism în contextul dezvoltării regionale durabile, demersul

științific a fost structurat în următoarele etape principale:

Stabilirea obiectivelor principale precum și a celor derivate;

Formularea ipotezelor cercetării;

Identificarea surselor de date statistice necesare caracterizării fenomenului

turistic românesc din ultimele decenii;

Pregătirea și desfășurarea sondajului privind opiniile actuale ale

consumatorilor de servicii turistice în România;

Analiza seriilor de date și a rezultatelor sondajului;

Elaborarea concluziilor în raport cu obiectivele și ipotezele de cercetare.

Obiectivele cercetării

Stabilirea obiectivelor cercetării a avut ca punct de plecare necesitatea implementării

viziunii și obiectivelor Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabilă, Agenda 2030 a

ONU pentru dezvoltarea durabilă precum și Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă

a României concretizate în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional în care se

formulează o serie de obiective orientate spre dezvoltarea cât mai rapidă a turismului național

concomitent cu derularea de acțiuni de conservare a patrimoniului turistic pentru generațiile

viitoare

Pornind de la acestea în elaborarea tezei de doctorat s-au avut în vedere trei obiective

principale și nouă obiective derivate.


12

Obiectiv principal A : determinarea și analiza disparităților și similarităților dintre

regiunile de dezvoltare din România prin prisma corelațiilor activităților turistice cu

indicatori care caracterizează nivelul dezvoltării economice și sociale regionale

Obiective derivate:

A1: Identificarea și analiza particularităților dezvoltării regionale a turismului în

România

A2: Determinarea disparităților și similarităților regionale prin prisma analizei

integrate a indicatorilor economico-sociali cu impact în turism

A3: Analiza interdependențelor dintre activitatea turistică, nivelul dezvoltării

economice, rata șomajului și venitul mediu al gospodăriilor la nivel regional.

A4: Analiza evoluțiilor calitative ale dezvoltării durabile și ale circulației turistice

la nivel județean în ultimul deceniu

Obiectiv principal B: determinarea și analiza impactului sezonalității asupra

managementului turismului la nivel regional.

Obiective derivate:

B1: Determinarea și analiza impactului sezonalității asupra managementului

capacităților de cazare în funcțiune la nivel regional

B2: Determinarea și analiza impactului sezonalității circulației turistice asupra

forței de muncă din turism la nivel regional

Obiectiv principal C: determinarea și analiza opiniei consumatorilor de servicii

turistice privind competitivitatea managementului în turism

Obiective derivate:

C1: identificarea și analiza opiniilor consumatorilor privind oportunitatea

utilizării IT&C la îmbunătățirea comunicării între beneficiarii și prestatorii de

servicii turistice

C2: cunoașterea opiniei consumatorilor privind protecția mediului și gestiunea

ecologică a resurselor la nivelul destinațiilor turistice în care au fost sau doresc

să meargă

C3: cunoașterea opiniilor consumatorilor de servicii turistice privind necesitatea

aplicării unui management competitiv orientat spre dezvoltare durabilă locală și

regională


13

C4: identificarea și analiza preferințelor consumatorilor privind alegerea

destinațiilor turistice din România în contextul dezvoltării durabile

Ipotezele cercetării

Pornind de la obiectivele principale precum și de la obiectivele derivate și în

concordanță cu orientarea demersului științific au fost formulate două seturi de ipoteze de

cercetare, primul vizând caracteristicile definitorii ale turismul din România din ultimele

decenii, iar al doilea vizând opiniile actuale ale consumatorilor de servicii turistice în

România privind managementul competitiv în turism și orientarea sa spre dezvoltare

regională durabilă.

Ipoteze vizând imaginea fenomenului turistic din România în ultimele decenii:

HI1: Intensitatea circulației turistice și utilizarea eficientă a capacităților de

cazare în funcțiune sunt factori importanți în dezvoltarea regională durabilă în

România.

HI2: Ritmurile de dezvoltare a infrastructurii și circulației turistice au condus la

diferențe semnificative între rezultatele înregistrate la nivel regional cu impact

asupra dezvoltării economice și sociale.

HI3: Între fluxurile de turiști, capacitatea de cazare în funcțiune și dezvoltarea

regională în România au existat și se manifestă interdependențe.

HI4: În ultimul deceniu nivelul activității turistice și al dezvoltării durabile au

indus modificări în gruparea și ierarhizarea județelor României din acest punct de

vedere.

HI5: Sezonalitatea circulației turistice la nivel regional în România are un

puternic impact negativ asupra forței de muncă și a indicilor de utilizare ai

capacității de cazare în funcțiune.

Ipoteze vizând opiniile consumatorilor de servicii turistice în România privind

managementul competitiv în turism și dezvoltarea regională durabilă:

HO1: Utilizarea IT&C pentru îmbunătățirea comunicării între beneficiarii și

prestatorii de servicii turistice este oportună și benefică.

HO2: Protecția mediului și gestiunea ecologică a resurselor la nivelul

destinațiilor turistice reprezintă acțiuni importante pentru dezvoltarea durabilă

regională.


14

HO3: Modul de aplicare a managementului competitiv orientat spre dezvoltare

durabilă locală și regională influențează alegerea prestatorului de servicii și a

destinației turistice din România.

HO4: Atitudinea consumatorilor de servicii turistice privind managementul

orientat spre durabilitate în turism este influențată de vârsta, genul, nivelul de

instruire și venitul acestora.

Identificarea, culegerea și prelucrarea seriilor de date

Pentru desfășurarea demersului științific al cercetării privind managementul

competitiv în turism în contextul dezvoltării regionale durabile au fost utilizate două surse de

date, prima provenind din bazele de date statistice ale Institutului Național de Statistică (INS)

și ale EUROSTAT, iar cea de-a doua constând în rezultatele cercetării empirice care a vizat

identificarea opiniilor turiștilor privind competitivitatea managementului durabil în turism.

Pentru îndeplinirea obiectivelor principale A și B, respectiv pentru analiza evoluțiilor

principalilor indicatori ai circulației turistice, capacității de cazare în funcțiune, precum și ai

dezvoltării economice și sociale regionale și locale în România au fost utilizate serii de date

statistice furnizate de Institutul Național de Statistică al României, bazele de date Eurostat și

documente elaborate de Comisia Europeană și Guvernul României printre care:

The Global Competitiveness Report 2010–2011. World Economic Forum, Geneva

http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf

European Innovation Scoreboard 2019,

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards_ro

Eco-Innovation Index, https://ec.europa.eu/environment/ecoap/indicators/index_en

NACE Rev. 2 Statistical classification of economic activities in the European

Community. https://ec.europa.eu/eurostat/documents

Institutul Național de Statistică al României. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-

online/

EUROSTAT. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Pentru îndeplinirea obiectivului principal C, respectiv determinarea și analiza opiniei

consumatorilor de servicii turistice privind competitivitatea managementului în turism,

culegerea datelor empirice s-a efectuat pe durata a circa cinci luni. Pentru aceasta s-au utilizat



https://ec.europa.eu/environment/ecoap/indicators/index_en

https://ec.europa.eu/eurostat/documents

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/


https://ec.europa.eu/eurostat/data/database


15

două metode. O primă metodă a constat în utilizarea unei aplicații informatice specializate

pentru sondaje (www.isondaje.ro), iar cea de a doua metodă a constat în intervievarea directă

a respondenților.

Chestionarul utilizat pentru sondaj a vizat 20 de aspecte, dintre care patru se referă la

identificarea caracteristicilor principale a celor intervievați, caracteristici utilizate la

identificarea segmentelor de populație din punct de vedere al opiniilor privind managementul

competitiv în turism la nivel regional, cinci se referă la caracteristici secundare al celor

intervievați, iar celelalte 11, majoritatea cu răspunsuri multiple, vizând opiniile respondenților

privind oportunitatea utilizării IT&C la îmbunătățirea comunicării între beneficiarii și

prestatorii de servicii turistice, protecția mediului și gestiunea ecologică a resurselor la nivelul

destinațiilor turistice, necesitatea aplicării unui management competitiv orientat spre

dezvoltare durabilă locală și regională, precum și preferințelor turiștilor privind alegerea

destinațiilor turistice din România în contextul dezvoltării durabile

Prelucrarea și analiza datelor a fost efectuată utilizând SPSS (Statistical Package for

the Social Sciences). Variabilele principale, identificatorii, tipul acestora, precum și

codificarea variabilelor, principale și secundare, utilizate în analizele efectuate cu SPSS sunt

prezentate în Anexele 1, 2 și 3 ale lucrării.

Testarea semnificațiilor statistice privind relevanța caracteristicilor intervievaților în

identificarea unor segmente cu influențe semnificative în fundamentarea deciziilor în

managementul durabil și competitiv, a fost efectuată cu ajutorul testului Chi-Square. Ipotezele

testului sunt:

H0: Nu există diferență semnificativă între răspunsurile respondenților în funcție de

structura caracteristicii respondenților în funcție de care se efectuează analiza unei

variabile;

H1: Există diferență semnificativă între răspunsurile respondenților în funcție de structura

caracteristicii acestora și în consecință segmentele respective au influențe diferite

asupra fundamentării deciziei în managementul competitiv.

Pentru validarea sau invalidarea ipotezei nule (H0) a fost utilizat un coeficient de

încredere de 95%, corespunzător pragului de semnificație α=0,05. În cazul invalidării

(respingerii) ipotezei nule a fost acceptată automat ipoteza alternativă (H1).


16

STRUCTURA TEZEI

Teza de doctorat intitulată „Managementul competitiv în turism în contextul

dezvoltării regionale durabile” reprezintă un demers ştiinţific, prezentat pe parcursul a 285

pagini, și ale cărui rezultate sunt structurate și analizate în șase capitole, precedate de o

succintă introducere, și urmate de concluzii și propuneri, contribuții personale, limite și

direcții viitoare de cercetare, care evidențiază necesitatea utilizării analizelor calitative și

cantitative, precum și a suporturilor IT&C, atât pentru prelucrarea și analiza datelor statistice,

cât și a celor empirice, în scopul fundamentării deciziilor în managementul competitiv și

durabil în turism la nivel regional și local. În cuprinsul tezei de doctorat sunt incluse de

asemenea 62 tabele, 95 figuri, 3 anexe, și 183 surse bibliografice.

În esență, cele șase capitole ale lucrării prezintă demersul științific întreprins sub trei

aspecte. Un prim aspect și, în același timp, direcție de cercetare, analizată pe parcursul primelor

două capitole, vizează coordonatele conceptuale și raportul dintre managementul orientat spre

rezultate și cel orientat spre dezvoltare durabilă.

Cel de al doilea aspect vizat de demersul științific întreprins a fost utilizarea metodelor

calitative și cantitative pentru identificarea și analiza imaginii fenomenului turistic din România

în ultimele decenii. În acest scop, pe parcursul a trei capitole sunt analizate pe de o parte,

interdependența dintre turism și dezvoltarea durabilă la nivel regional în România, iar pe de altă

parte, impactul sezonalității circulației turistice, atât asupra managementului competitiv în turism,

cât și asupra dezvoltării economico-sociale regionale.

Cel de al treilea aspect vizat, căruia i-a fost dedicat capitolul al șaselea al lucrării, a fost

analiza opiniilor actuale ale turiștilor privind aspecte ale managementului competitiv în turism la

nivelul regional precum și la nivelul destinațiilor turistice.

Primul capitol al tezei de doctorat, intitulat Coordonate conceptuale privind

triunivocitatea relației turism-competitivitate-management abordează într-o primă parte

caracteristicile turismului ca o componentă a sectorului terțiar cu tendințe de dezvoltare și în

sectorul cuaternar, în condițiile dezvoltării durabile, evidențiind faptul că, prin obiectivele și

modul de desfășurare a activităților în industria turismului interdependența acestora cu mediul

natural, social și cultural este deosebit de puternică.

În continuare este analizată evoluția și caracteristicile actuale ale conceptului de

competitivitate precum și criteriile de evaluare a acestuia incluse în determinarea Indicelui

competitivității globale (Global Competitiveness Index) elaborat de Forumul Economic

Mondial. De asemenea sunt prezentate principiile adoptate de Comisia Europeană privind un


17

turism european durabil și competitiv. În ultima parte a capitolului este aprofundată analiza

competitivității în managementul în turism ca proces dinamic și integrator de activități

orientat spre îndeplinirea obiectivelor organizației și satisfacerea nevoilor angajaților.

Capitolul al doilea, intitulat De la managementul orientat spre rezultate la

managementul orientat spre dezvoltare durabilă este consacrat analizei inovării și eco-

inovării ca direcții de acțiune în managementul competitiv bazat pe cunoaștere, precum și a

relației dintre dezvoltarea durabilă și turism în viziunea Strategiei Naționale de Dezvoltare

Durabilă a României.

Este subliniat faptul că, unele dintre cele mai eficiente modalități de asigurare a

dezvoltării economico-sociale durabile sunt inovarea și eco-inovarea. Sunt prezentate Tabloul

de bord al inovării europene (European Innovation Scoreboard) și Indicele compozit al eco-

inovării (Eco-Innovation Index). Pornind de la acestea este efectuată analiza rezultatelor

inovării și eco-inovării în România atât la nivel central cât și regional cu evidențierea locurilor

ocupate de România între statele Uniunii Europene din aceste puncte de vedere.

Este evidențiat faptul că, în condițiile în care economisirea resurselor epuizabile și

reducerea impactului asupra mediului sunt de importanță vitală, trecerea de la managementul

orientat spre rezultate la managementul orientat spre dezvoltarea durabilă impune necesitatea

dezvoltării eco-industriilor, respectiv a eco-turismului, deopotrivă concept și practică. În acest

sens sunt evidențiate obiectivele și principiile evidențiate de Strategia Națională de

Dezvoltare Durabilă a României.

Capitolul al treilea, Metode și modele de fundamentarea deciziilor în managementul

competitiv în turism, analizează atât utilitatea metodelor calitative clasice de management

aplicabile în turism cât și facilitățile și oportunitățile oferite de dezvoltarea IT&C privind

utilizarea metodelor și modelelor de analiză a datelor care caracterizează mediul decizional în

turism, respectiv a analizelor econometrice.

În cea de a doua parte a capitolului sunt prezentate modele și metode de analiză

econometrică utilizabile în fundamentarea deciziei în managementul competitiv în turism,

printre care, metode de determinare a caracteristicilor seriilor de date care descriu fenomene și

procese din turism, precum și de identificare a corelațiilor dintre acestea.

Capitolul patru al tezei de doctorat, intitulat Turism și durabilitate la nivelul regiunilor

de dezvoltare din România, analizează, într-o primă parte evoluția circulației turistice din

România în perioada 1992-2018 oferind pe lângă imaginea de ansamblu a acestui fenomen la

nivel național, o analiză a particularităților evoluției circulației turistice la nivelul regiunilor

de dezvoltare din România.


18

Pornind de la aceste aspecte, în partea a doua și a treia a capitolului sunt analizate

evoluțiile regionale ale indicatorilor cu impact în turism, cu accent pe evidențierea

disparităților dintre regiunile de dezvoltare prin prisma interdependențelor dintre nivelul de

trai, educație și șomaj, iar pe de altă parte, este analizată interdependența dintre activitatea

turistică și nivelul dezvoltării durabile la nivel regional și local.

Capitolul al cincilea, intitulat Sezonalitatea și managementul competitiv în turism,

evidențiază impactul acestui fenomen cu implicații negative atât asupra competitivității în

managementul turismului, cât și asupra nivelului dezvoltării economico-sociale la nivel local

și regional în România. Pornind de la analiza fenomenului sezonalității circulației turistice în

state din cadrul Uniunii Europene și a modului cum acest fenomen este controlat în unele

state, demersul științific se concentrează asupra implicațiilor sezonalității la nivel regional în

România. În acest sens sunt analizate implicațiile acestui fenomen asupra utilizării capacității

de cazare în funcțiune, precum și asupra populației ocupate în turism. Sunt evidențiate

implicațiile negative și sunt formulate propuneri pentru limitarea acestora printr-un

management competitiv și durabil la nivel regional.

Capitolul al șaselea al lucrării, intitulat Analiza preferințelor turiștilor, modalitate de

fundamentare a deciziilor în managementul competitiv în turism, a vizat identificarea

opiniilor, vizând opiniile respondenților privind oportunitatea utilizării IT&C la

îmbunătățirea comunicării între beneficiarii și prestatorii de servicii turistice, protecția

mediului și gestiunea ecologică a resurselor la nivelul destinațiilor turistice, necesitatea

aplicării unui management competitiv orientat spre dezvoltare durabilă locală și regională,

precum și preferințelor turiștilor privind alegerea destinațiilor turistice din România în

contextul dezvoltării durabile.

Analizele efectuate au condus, pe de o parte, la identificarea de segmente de turiști cu

opinii sau preferințe diferite privind calitatea produsului turistic sau al destinațiilor turistice,

opinii care trebuie să constituie priorități în particularizarea ofertei în managementul

competitiv în turism, iar pe de altă parte, identificarea opiniilor turiștilor privind aspecte ale

dezvoltării durabile regionale și locale, aspecte care pot constitui constrângeri pentru

furnizorul de servicii turistice, dar de care trebuie ținut seama în fundamentarea unui

management competitiv orientat spre dezvoltarea regională durabilă.


19

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În condițiile globalizării și ale creșterii competiției pe piața serviciilor turistice

managementul competitiv în turism este un proces dinamic în care, atât obiectivul social

(satisfacerea unor nevoi sociale), cât și cel economic (rentabilitatea) trebuie să țină seama pe

de o parte de modificarea continuă a preferințelor consumatorilor de servicii turistice, iar pe

de altă parte de necesitatea conservării potențialului natural și antropic al destinațiilor

turistice.

În România, unul din cele mai importante documente care oferă cadrul unui

management durabil și competitiv în turism este Strategia Naţională pentru Dezvoltarea

Durabilă a României ale cărui obiective principale sunt protecția mediului, echitatea și

coeziunea socială, prosperitatea economică și îndeplinirea responsabilităților internaționale

privind dezvoltarea democrației și a practicilor dezvoltării durabile în întreaga lume,

evidențiind, de asemenea impactul semnificativ al interrelațiilor dintre turiştii-consumatori,

industrie, mediu şi comunităţile locale la realizarea dezvoltării durabile.

Un rol important în implementarea și desfășurarea unui management competitiv în

condițiile dezvoltării durabile, îl au identificarea proceselor tehnologice și a modelelor de

afaceri, care să conducă la producția de bunuri și servicii, primordial prin utilizarea resurselor

regenerabile prin dezvoltarea proceselor de inovare și ecoinovare. Pentru măsurarea

performanțelor, precum și pentru a atrage atenția factorilor decizionali, la nivelul Uniunii

Europene au fost elaborate și implementate mai multe instrumente, printre care Tabloul de

bord al inovării (European Innovation Scoreboard) precum și Tabloul de bord al eco-inovării.

Din păcate, atât în domeniul inovării cât și al ecoinovării, România se afla în 2018 în ultima

parte a clasamentelor.

Un management competitiv în turism trebuie să îmbine strategiile de piață cu

strategiile de protecție a mediului. În acest sens, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului

Naţional formulează o serie de obiective orientate spre dezvoltarea cât mai rapidă a turismului

național concomitent cu derularea de acțiuni de conservare a patrimoniului turistic pentru

generațiile viitoare, vizând trei domenii prioritare: economic, ecologic și social, dezvoltarea

cărora trebuie făcută în perfectă armonie.

În condițiile în care România dispune de un potențial turistic de o mare diversitate,

turismul ar putea să aducă un aport mult mai mare la dezvoltarea economică și socială la nivel


20

regional printr-un management competitiv, axat deopotrivă pe competitivitate și protecția

resurselor, în direcția dezvoltării durabile regionale și locale.

În același timp însă, prin faptul că desfășurarea procesului de management în turism

depinde semnificativ pe de o parte, de preferințele turiștilor potențiali, preferințe care sunt în

continuă schimbare, iar pe de altă parte de constrângerile determinate de particularitățile sale

(nestocabilitate, imaterialitate, simultaneitatea producției și consumului, nondurabilitatea),

fundamentarea eficientă a deciziilor este determinată de calitatea cunoașterii evoluției

fenomenului turistic nu numai la nivel local sau regional, ci și la nivel european și global.

Dezvoltarea actuală și viitoare a IT&C permite utilizarea metodelor și tehnicilor

econometrice de analiză a mediului în care se desfășoară activitățile manageriale în turism,

oferind un plus de evaluare și validare a concluziilor analizelor efectuate. Prin rigoarea și

puterea de analiză oferită, acestea contribuie la implementarea unui management competitiv

bazat pe cunoaștere la toate nivelurile decizionale, permițând o întrepătrundere a strategiilor

de competitivitate aplicate la nivel microeconomic, cu cele de la nivel macroeconomic.

Aceste considerente au condus la concluzia că, în fundamentarea deciziilor în

managementul competitiv în turism este necesară, pe de o parte cunoașterea evoluției și

caracteristicilor fenomenului turistic la nivel regional și național, comparativ cu evoluțiile

acestuia în celelalte state membre UE, iar pe de altă parte cunoașterea preferințelor turiștilor

la un moment de timp cât mai apropiat de cel al luării deciziilor.

Referitor la identificarea și caracterizarea imaginii fenomenului turistic din România

în ultimele decenii au fost testate cinci ipoteze.

HI1: Intensitatea circulației turistice și utilizarea eficientă a capacităților de cazare în

funcțiune sunt factori importanți în dezvoltarea regională durabilă în România.

Concluzia generală: Ipoteză acceptată

Concluzia se bazează pe faptul că în urma analizelor efectuate în subcapitolele 4.1 și

4.2.1 a rezultat că regiunile de dezvoltare cu valorile cele mai ridicate ale circulației turistice

printre, care București-Ilfov, Centru, Nord-Vest și Vest se caracterizează prin cele mai mari

valori ale PIB/locuitor, în timp ce regiuni, precum Sud-Vest Oltenia și Nord-Est, cu valori

mici ale circulației turistice, mai ales în ceea ce privește turiștii străini, se caracterizează prin

valori mici ale PIB/locuitor și ale venitului mediu pe gospodărie, precum și prin rate mai mari

ale șomajului.

Deși concluzia generală este de acceptare a ipotezei HI1, trebuie remarcat faptul că,

din analizele efectuate, a rezultat o creștere a decalajelor dintre regiunile de dezvoltare, atât

din punct de vedere al circulației turistice cât și al dezvoltării regionale.


21

Acest aspect este evidențiat de analizele cluster efectuate la nivelul anilor 2008 și

2018, din punct de vedere al riscului de sărăcie, ratei șomajului, accesului la internet și al

nivelului de educație. Cu excepția regiunii de dezvoltare București-Ilfov, în care valorile

indicatorilor analizați o poziționează pe primul loc privind nivelul de dezvoltare durabilă, în

poziționarea celorlalte șapte regiuni s-au produs mutații semnificative. Astfel, dacă în anul

2008, în clusterul cu cele mai slabe performanțe se aflau regiunile Nord-Est și Sud-Vest

Oltenia iar în clusterul cu performanțe medii se aflau regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Est,

Sud-Muntenia și Centru, după 10 ani, în 2018, raporturile dintre acestea se schimbă, astfel

încât regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Centru și Vest se desprind formând un cluster cu

performanțe semnificativ mai bune din punct de vedere ale indicatorilor analizați, în timp ce

regiunile de dezvoltare Sud-Est și Sud-Muntenia rămân în urmă și alături de regiunile Nord-

Est și Sud-Vest Oltenia formează clusterul cu performanțe slabe și foarte slabe din punct de

vedere al dezvoltării durabile.

HI2: Ritmurile de dezvoltare a infrastructurii și circulației turistice au condus la

diferențe semnificative între rezultatele înregistrate la nivel regional cu impact

asupra dezvoltării economice și sociale.

Concluzia generală: Ipoteză acceptată

O primă particularitate în comparație cu celelalte regiuni de dezvoltare o reprezintă

regiunea de dezvoltare București-Ilfov, în ceea ce privește atât evoluția numărului sosirilor, de

4,51 ori mai mare în 2018, decât în 2001, cât și cel al numărului înnoptărilor turiștilor străini

în structurile de primire turistică cu funcții de cazare, care în 2018 era de 3,78 ori mai mare

decât în 2001. Aceste evoluții se datorează faptului că în regiunea de dezvoltare București-

Ilfov se află capitala României, municipiu în care sunt concentrate pe lângă organismele

guvernamentale centrale, centrele de afaceri și sediile centrale ale marei majorități ale

companiilor mari naționale și transnaționale din România principala formă de turism fiind

turismul de afaceri. În același timp numărul sosirilor și mai ales al înnoptărilor turiștilor

români în structurile de primire turistică cu funcții de cazare este foarte mic, plasând această

regiune pe ultimul loc. În concluzie, românii nu consideră regiunea București-Ilfov o

destinație turistică.

O altă particularitate se înregistrează în regiunea de dezvoltare Sud-Est care, din punct

de vedere al numărului înnoptărilor turiștilor români, se află pe primul loc, în timp ce în cazul

turiștilor străini se situează pe penultimul loc. Acest fapt evidențiază un management cel puțin

defectuos privind atragerea turiștilor străini pe litoralul românesc în condițiile în care pe

litoralul bulgăresc al Mării Negre numărul acestora este incomparabil mai mare.


22

O a treia particularitate se înregistrează în regiunea de dezvoltare Centru care, pe lângă

faptul că, după București, este regiunea cu cea mai mare intensitate a fluxului de turiști străini,

în ultimii 8 ani a înregistrat o creștere accentuată a capacității de cazare în funcțiune, depășind

în 2018 cu 7.011.976 locuri-zile, capacitatea de cazare a regiunii Sud-Est, regiune în care este

inclusă Dobrogea cu potențialul turistic deosebit al Deltei Dunării și litoralului Mării Negre.

O a patra particularitate este dată de intensitățile diferite ale corelațiilor dintre

capacitățile de cazare în funcțiune și numărul înnoptărilor turiștilor în structurile de primire

turistică cu funcții de cazare. Aceste corelații sunt de intensitate foarte puternică in cazul

regiunii de dezvoltare Centru, de intensitate puternică în regiunile București-Ilfov, Nord-Est și

Nord-Vest, de intensitate slabă în regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia și de intensitate foarte

slabă, practic inexistentă în cadrul regiunilor Sud-Est și Sud-Muntenia. Acest aspect

evidențiază carențe semnificative în managementul în turism din regiunile unde corelațiile

dintre dezvoltarea infrastructurii de cazare și gradul de utilizare a acesteia este slab și foarte

slab.

HI3: Între fluxurile de turiști, capacitatea de cazare în funcțiune și dezvoltarea

regională în România au existat și se manifestă interdependențe.

Concluzii

Ipoteză acceptată pentru regiunile de dezvoltare București-Ilfov, Centru,

Nord-Vest și Nord-Est, Sud-Muntenia și Vest

Ipoteză respinsă pentru regiunile de dezvoltare Sud-Est și Sud-Vest Oltenia

Aceste concluzii rezultă din analizele efectuate și prezentate în subcapitolul 4.3 al

tezei de doctorat, în care au fost determinate și testate din punct de vedere al semnificației

statistice, pentru un coeficient de încredere de 95%, corelațiile dintre indicatorii numărul

sosirilor în structurile de primire turistică, capacitatea de cazare în funcțiune și trei indicatori

ai dezvoltării regionale, respectiv PIB/locuitor, rata șomajului și venitul mediu pe gospodărie.

În cele șase regiuni de dezvoltare pentru care a fost acceptată ipoteza HI3,

interdependențele dintre fluxurile sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică și

indicatorii dezvoltării regionale sunt de intensitate medie, în cazul PIB/locuitor și rata

șomajului, și puternice în cazul venitului mediu pe gospodărie. În ceea ce privește capacitatea

de cazare în funcțiune, interdependențele dintre acestea și indicatorii dezvoltării regionale

sunt de intensitate puternică, în cazul PIB/locuitor venitul mediu pe gospodărie, și de

intensitate medie în cazul ratei șomajului.


23

De asemenea, o concluzie importantă este și faptul că, în cazul regiunilor de

dezvoltare București-Ilfov, Nord-Vest, Centru și Vest, impactul pozitiv este dat de

dezvoltarea intensă a circulației turistice, iar în cazul regiunilor Nord-Est și Sud-Muntenia,

interdependența este între un nivel relativ redus al circulației turistice și un nivel redus al

dezvoltării durabile la nivel regional și local.

HI4: În ultimul deceniu nivelul activității turistice și al dezvoltării durabile au indus

modificări în gruparea și ierarhizarea județelor României din acest punct de

vedere

Concluzie generală: Ipoteză acceptată.

Concluzia se bazează pe rezultatele obținute în urma a trei analize cluster (prezentate

în capitolul 4.4) efectuate la nivelul anilor 2008, 2016 și 2018 structurarea județelor pe

clustere fiind efectuată pe baza a șase indicatori, patru vizând numărul sosirilor și al

înnoptărilor turiștilor români și străini în structurile de primire turistică și doi indicatori ai

dezvoltării durabile la nivel județean, respectiv PIB/locuitor și rata șomajului.

Analizele efectuate, pe lângă unele caracteristici comune precum evoluția ascendentă a

circulației turistice și o serie de disparități care au accentuat diferențele dintre județele

României în perioada analizată având ca rezultat creșterea discrepanțelor dintre județele

dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate din punct de vedere al indicatorilor analizați.

Astfel, dacă în anul 2008 în cea mai defavorizată grupă din punct de vedere economic

și al nivelului șomajului și cu unul din cele mai slabe niveluri ale circulației turistice se aflau

șapte județe (Alba, Vaslui, Teleorman, Dolj, Gorj, Mehedinți, Hunedoara), în 2018 numărul

acestora a ajuns la zece, prin regresul înregistrat în județe precum Buzău, Galați sau Gorj care,

deși se bucură de potențiale turistice semnificative un reușesc să atragă decât un număr foarte

mic de turiști. Pe de altă parte sunt județe, printre care Alba, Covasna, Vrancea și Caraș-

Severin în care, în perioada analizată s-au înregistrat atât intensificări ale circulației turistice

cât și ale nivelului dezvoltării regionale ceea ce a condus la trecerea acestora în clustere cu

caracteristici superioare din punct de vedere al indicatorilor analizați.

În același timp, la polul opus se aflau județe, printre care Brașov, Cluj și Sibiu care,

prin prisma indicatorilor analizați, formează grupul leader ai întregii perioade. Consider că

rezultatele înregistrate în aceste județe se datorează unui management turistic de calitate cu

implicații pozitive în dezvoltarea durabilă regională. De asemenea, cu evaluări semnificativ

pozitive, pe primele locuri se situează Municipiul București și județul Ilfov însă acest fapt se

datorează în primul rând particularităților lor și în mai mică măsură promovării lor ca

destinații turistice.


24

HI5: Sezonalitatea circulației turistice la nivel regional în România are un puternic

impact negativ asupra forței de muncă și a indicilor de utilizare ai capacității de

cazare în funcțiune


Concluzia se bazează pe studiile și analizele prezentate în capitolul 5 al tezei de

doctorat. Însă și în cazul acestei ipoteze analizele au scos în evidență faptul că între regiunile

de dezvoltare din România există diferențe care le particularizează din punct de vedere al

impactului sezonalității circulației turistice.

Cel mai mic impact al sezonalității asupra utilizării capacității de cazare în funcțiune s-

a înregistrat în regiunea București-Ilfov, fapt datorat dominanței turismului de afaceri, cel mai

mare indice de sezonalitate înregistrând-se în luna septembrie și nu în luna august, ca în

celelalte șapte regiuni de dezvoltare.

La polul opus, cu cea mai mare amplitudine a sezonalității, se află regiunea Sud-Est,

unde impactul turismului estival este dominant. Cu excepția lunilor de vară, capacitățile de

cazare în funcțiune în această regiune sunt utilizate în proporții foarte mici cu efecte negative

atât asupra recuperării investițiilor și cheltuielilor de întreținere cât și asupra personalului

aferent acestor structuri.

O concluzie foarte importantă care se desprinde de aici este faptul că, în perioada

analizată, impactul sezonalității circulației turistice asupra populației ocupate în acest

domeniu a fost foarte puternic, afectând în medie peste 10% din populația ocupată în turism la

nivelul României.

În ceea ce privește identificarea și analiza opiniilor consumatorilor de servicii turistice

în România privind managementul competitiv în turism și orientarea spre dezvoltare

regională durabilă au fost testate patru ipoteze.

HO1: Utilizarea IT&C pentru îmbunătățirea comunicării între beneficiarii și

prestatorii de servicii turistice este oportună și benefică


Această concluzie este rezultatul opiniei respondenților, care în proporție de 88% au

considerat că rezervarea online este o modalitate foarte importantă și care influențează

semnificativ comunicarea prestator-consumator de servicii turistice.

În ceea ce privește modalitatea de comunicare, în urma analizelor opiniilor

respondenților a rezultat că pe primul loc se află rețelele de socializare (Facebook), despre

care, în medie peste 75% dintre aceștia au considerat-o importantă și foarte importantă,

urmată de site-urile de recenzii specializate (TripAdvisor), aplicațiile mobile dedicate, precum


25

și utilizarea blog-urilor și microblog-urilor (Tweeter), site-urile de partajare de conținut media

(YouTube) prezentând un interes mai mic.

HO2: Protecția mediului și gestiunea ecologică a resurselor la nivelul destinațiilor

turistice reprezintă acțiuni importante pentru dezvoltarea durabilă regională


Majoritatea covârșitoare (peste 93%) a respondenților aparținând populației cu vârste

până la 65 de ani au considerat că, la nivel local și regional, managementul competitiv și

durabil aduce beneficii protecției mediului și gestiunii ecologice a resurselor.

Analiza opiniilor respondenților privind pe de o parte modalitățile practice utilizate,

iar pe de altă parte direcțiile principale de acțiune pentru realizarea unui management

competitiv și orientat spre protecția mediului, la nivel local și regional a reliefat aspecte

pozitive cât și negative. Astfel, în timp ce opiniile acestora privind existența și întreținerea

spațiilor verzi precum și gestiunea consumului de apă și de energie au reliefat cel puțin un

nivel de bun satisfacție, în cea ce privește gestiunea deșeurilor și diminuarea poluării fonice

ponderile celor nemulțumiți sunt semnificative, fapt ce evidențiază două direcții importante de

acțiune spre creșterea competitivității managementului la nivelul destinațiilor turistice. În

acest context, pentru un management competitiv și durabil se impun restructurări ale

modurilor de gestionare și modernizări ale tehnologiilor existente în acest domeniu precum și

pentru reducerea semnificativă a poluării fonice.

HO3: Modul de aplicare a managementului competitiv orientat spre dezvoltare

durabilă locală și regională influențează alegerea prestatorului de servicii și a

destinației turistice din România

Concluzie generală: ipoteză acceptată.

Această concluzie se bazează pe analiza opiniilor respondenților privind

caracteristicile locației și direcțiile de acțiune ale prestatorilor pentru a veni în întâmpinarea

așteptărilor și preferințelor consumatorilor de servicii turistice. Analizate prin prisma

dezvoltării durabile locale și regionale conform opiniilor respondenților, de importanță

semnificativă în alegerea prestatorului de servicii turistice, pe primul loc se află design-ul

interior (84,14%), urmat de manifestarea unei atitudini responsabile față de mediu (82,65%) și

existența unor dotări tehnologice moderne (81,18%). În același timp, existența unei arhitecturi

inedite, precum și prezența unei anumite tematici a locației au prezentat mai puțin interes.

Aceste opinii vin în concordanță cu recomandările respondenților privind direcția și

amploarea investițiilor pe care ar trebui să le facă prestatorul și care vizează în principal

amenajarea spațiilor verzi, dotarea camerelor și sisteme și instalații tehnice adecvate.


26

HO4: Atitudinea consumatorilor de servicii turistice privind managementul orientat

spre durabilitate în turism este influențată de vârsta, genul, nivelul de instruire și

venitul acestora

Concluzie generală: ipoteză acceptată

Caracteristicile respondenților (vârstă, gen venit, studii) au determinat formarea de

segmente de populație cu puncte de vedere diferite în legătură cu aspectele analizate, printre

care utilizarea IT&C în comunicare, efectele managementului competitiv asupra mediului,

cele privind alegerea caracteristicile destinației.

Utilizarea IT&C în comunicarea prestator-beneficiar de servicii turistice prezintă un

interes mai mare pentru segmentele de populație tânără (în general peste 86%) și cei cu nivel

de superior de educație (93,5%) în timp ce alte segmente de populație au fost mai rezervate,

printre care segmentele de populație cu studii gimnaziale (63,3%) și cele de vârsta a treia

(71,4%).

Deși majoritatea covârșitoare a respondenților consideră în proporție de peste 93% că

un management competitiv ar avea efecte pozitive asupra mediului, în cazul segmentului de

respondenți în vârstă de peste 65 de ani acesta scade la 71,43%, iar în cazul celor cu nivel

gimnazial de educație scade la 54,55%.

În ceea ce privește așteptările privind caracteristicile locației, segmentele de

respondenți cele mai interesate de atitudinea responsabilă au fost cele ale respondenților de

gen feminin (87,44%), cei cu venituri peste 6000 lei (85,08%), precum și cei cu studii

postuniversitare (86,36%). Mai puțin interesați au fost cei cu venituri sub 3000 lei (79,3%),

cei în vârstă de peste 65 de ani (64,29%) și cei cu studii gimnaziale (54,55%).

De design au fost interesați în mod special respondenții cu venituri între 3001 și 6000

lei (91,24%), precum și cei din grupa de vârstă 41-65 de ani (89,22%). În ceea ce privește

dotările tehnice, cei mai interesați au fost respondenții cu venituri între 3001 și 6000 lei

(85,40%), cei cu studii superioare (84,55%) și cei din grupa de vârstă 26-40 ani (84,17), iar

cei mai puțin interesați au fost cei cu studii gimnaziale (63,64%), precum și cei în vârstă de

peste 65 de ani (64,29%).

Deși cele patru ipoteze privind managementul competitiv în turism și orientarea spre

dezvoltare regională durabilă au fost acceptate, acestea trebuie privite în corelație cu

caracteristicile segmentelor de turiști către care se orientează prestatorul de servicii turistice.

Pe baza studiilor și analizelor efectuate au rezultat mai mute propuneri care vizează

aspecte ale managementului competitiv și durabil la nivel regional, în mai multe domenii,

printre care, ecoinovarea în conceperea și efectuarea produselor turistice, atragerea și


27

gestiunea fluxurilor de turiști, precum și orientarea cât mai eficientă spre preferințele

turiștilor.

Din analiza performanțelor României comparativ cu celelalte state membre ale

Uniunii Europene privind inovarea și eco-inovarea au rezultat următoarele propuneri vizând

managementul în turism la nivel regional și local:

Conștientizarea membrilor comunităților locale privind conceptul de eco-turism și a

avantajelor implementării acestuia în proiectarea și realizarea produselor turistice locale și

regionale.

Valorificarea particularităților și a tradițiilor specifice fiecărei entități locale, precum și la

nivel regional. În acest sens o atenție aparte trebuie acordată Deltei Dunării precum și

comunităților situate de-a lungul malului românesc al Dunării.

Promovarea în proiectarea serviciilor turistice a modului de viață tradițional, astfel încât

pe de o parte să se mențină echilibrul secular om-natură, iar pe de altă parte educarea

turiștilor în spiritul reducerii impactului negativ asupra mediului, astfel încât, relația

turism - ecologie - dezvoltare durabilă să fie una efectivă și eficientă.

Proiectarea și realizarea de complexe turistice la nivel regional, și mai ales local, să aibă

ca obiective fundamentale încadrarea în specificul arhitectural local, utilizarea

tehnologiilor verzi, precum și dimensionarea lor, astfel încât intensitățile fluxurilor de

turiști să nu perturbe echilibrele locale.

Ținând seama de faptul că posibilitățile de implementare ale eco-inovării și eco-

turismului, în România diferă semnificativ de la o regiune la alta se impune ancorarea cu

precădere a resurselor către regiunile și comunitățile locale cu niveluri reduse de

dezvoltare economică și socială.

Pornind de la concluzia că între regiunile de dezvoltare din România există decalaje

semnificative din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale, în ceea ce privește

raportul dintre turism și dezvoltarea regională durabilă au rezultat următoarele propuneri:

Fructificarea eficientă a potențialului natural și a celui antropic regionale și locale mai ales

în regiunile de dezvoltare în care circulația turistică are valori scăzute pentru a reduce

decalajele existente între regiuni din acest punct de vedere.

Având în vedere, pe de o parte, că dezvoltarea turismului la nivel regional și local necesită

investiții relativ mici, iar pe de altă parte conduce la ocuparea semnificativă a forței de

muncă, sensibilizarea comunităților locale și regionale în acest sens poate conduce la

rezultate semnificative privind creșterea nivelului de trai și reducerea șomajului.


28

Dezvoltarea capacității de cazare în funcțiune a structurilor turistice cu funcții de cazare să

se bazeze pe studii fundamentate la nivel regional astfel încât să se asigure un echilibru

între aceasta și intensitățile fluxurilor de turiști.

Sprijinirea comunităților locale la realizarea și desfășurarea de acțiuni de promovare a

potențialelor turistice specifice în scopul atragerii atât de turiști români cât și străini.

Reducerea fenomenului de sezonalitate în turism prin promovarea la nivel local și regional

a tradițiilor specifice fiecărui anotimp astfel încât să se asigure atât o cât mai bună ocupare

a forței de muncă, cât și a capacităților de cazare pe durata unui an.

În ceea ce privește orientarea producției de servicii turistice în concordanță cu

caracteristicile segmentelor de turiști precum și a evoluției preferințelor lor, din prelucrarea

datelor sondajului au rezultat următoarele propuneri:

Dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a IT&C pentru asigurarea unei cât mai bune

comunicări prestator-beneficiar de servicii turistice.

Proiectarea și realizarea locațiilor turistice trebuie să aibă în vedere în primul rând

manifestarea unei atitudini responsabile față de mediu, design-ul interior precum și

existența unor dotări tehnologice moderne care să asigure atât satisfacerea nevoilor

turiștilor, cât și protecția și utilizarea în primul rând a resurselor regenerabile.

Acordarea unui mai mari atenții și regândirea modului de gestiune a deșeurilor și a poluării

fonice în destinațiile turistice considerate de respondenți, la momentul actual, ca fiind

necorespunzătoare.

Proiectarea serviciilor turistice în concordanță cu așteptările segmentelor de turiști cărora li se

adresează. În acest sens trebuie proiectate și realizate servicii turistice diferențiate pe grupe de

vârstă și de niveluri de venit, acestea fiind în principal caracteristice care diferențiază preferințele

turiștilor în mod semnificativ

Concluzionez că, studiile și analizele efectuate, prin rezultatele lor prezentate în teza

de doctorat, oferă o imagine fundamentată științific asupra turismului din România

comparativ cu cel din celelalte state membre ale Uniunii Europene și poate contribui

semnificativ la perfecționarea managementului competitiv în turism, în condițiile dezvoltării

regionale durabile.


29

CONTRIBUȚII PERSONALE

În studiile și analizele efectuate privind managementul competitiv în turism în

contextul dezvoltării regionale durabile, principalele contribuții personale ale autorului tezei

de doctorat, pot fi structurate astfel:

Contribuții privind analiza și evidențierea coordonatelor conceptuale ale relației

turism-competitivitate-management:

Analiza locului și rolului turismului în sectoarele terțiar și cuaternar, prin prisma

dezvoltării sale durabile.

Evidențierea evoluțiilor conceptuale privind competitivitatea în turism și a direcțiilor de

dezvoltare ale competitivității în condițiile conservării mediului natural și antropic la

nivel regional corelat cu dezvoltarea economico-socială a comunităților locale.

Analiza evoluțiilor conceptuale, precum și evidențierea sensurilor și definițiilor curente

actuale ale conceptului de management.

Definirea managementului competitiv actual ca proces cibernetic dinamic, complex și

bazat pe cunoaștere

Contribuții privind trecerea de la managementul orientat spre rezultate, la

managementul orientat spre dezvoltare durabilă:

Analiza relației dintre inovare și dezvoltarea durabilă la nivel regional în România

comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene prin prisma indicelui sintetic

al inovării.

Evidențierea rolului eco-inovării în dezvoltarea regională durabilă și a direcțiilor de

acțiune în acest sens.

Identificarea și analiza evoluțiilor și caracterizarea principalelor aspecte ale eco-inovării

în România, la nivel regional, în ultimul deceniu.

Abordarea managementului în turism ca proces orientat spre dezvoltare regională

durabilă pe termen lung în concordanță cu Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a

României și Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional.


30

Contribuții privind îmbinarea metodelor calitative și cantitative la

fundamentarea deciziilor în managementul competitiv ținând seama de caracterul

stohastic al fenomenelor și proceselor din turism:

Analiza evoluției și a caracteristicilor modelelor cantitative de dezvoltare a turismului

regional în condițiile globalizării

Definirea unui model de management competitiv bazat pe un sistem cibernetic cu două

bucle necesare controlului impactului economic și a celui ecologic asupra resurselor și a

calității mediului.

Evidențierea rolului fundamentat al utilizării metodelor cantitative și a mediilor

interactive complexe de analiză și de testare a rezultatelor obținute facilitate de

dezvoltarea IT&C la fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea infrastructurii

turistice, previziunii fluxurilor de turiști și utilizării forței de muncă în turism la nivel

regional.

Contribuții privind raportul turism–durabilitate la nivelul regiunilor de

dezvoltare din România:

Identificarea și evidențierea particularităților circulației turistice la nivelul regiunilor de

dezvoltare din România.

Evidențierea și analiza decalajelor dintre regiunile de dezvoltare din România din punct

de vedere al indicatorilor cu impact în turism.

Analiza integrată a disparităților și similarităților dintre regiunile de dezvoltare rezultate

din analiza integrată a nivelului de trai, educație și șomaj.

Determinarea și evaluarea din punct de vedere statistic a interdependențelor dintre

activitatea turistică și dezvoltarea durabilă la nivelul regiunilor de dezvoltare din

România.

Analiza comparativă a caracteristicilor fenomenului turistic la nivel județean precum și

evoluția modului de structurare a județelor în clustere, din perspectiva dezvoltării

durabile în ultimul deceniu.

Structurarea județelor României din punct de vedere al dependențelor dintre evoluțiile

numărului sosirilor și înnoptărilor turiștilor români și străini și rata șomajului.


31

Contribuții privind impactul sezonalității circulației turistice asupra

managementului în turism la nivelul regiunilor de dezvoltare din România:

Definirea și evidențierea sezonalității circulației turistice, ca fenomen cu impact

european și național

Evaluarea evoluției sezonalității și a indicilor de utilizare ai capacității de cazare în

România comparativ, atât cu state din vecinătate cât și cu celelalte statele membre ale

Uniunii Europene

Analiza impactului sezonalității fenomenului turistic asupra managementului structurilor

turistice cu funcții de cazare din România, la nivel regional.

Identificarea și evaluarea interdependențelor dintre efectivele populației ocupate în

turism și numărul sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică, la nivel regional.

Analiza impactului sezonalității circulației turistice asupra populației ocupate în turism

la nivelul României.

Contribuții privind identificarea direcțiilor de dezvoltare ale managementului

competitiv pe baza analizei opiniilor și preferințelor turiștilor:

Stabilirea obiectivelor cercetării empirice prin sondaj statistic.

Stabilirea ipotezelor cercetării

Elaborarea chestionarului.

Desfășurarea sondajului și culegerea datelor atât online, cât și prin intervievare directă.

Prelucrarea datelor utilizând SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) și

verificarea ipotezelor.

Formularea concluziilor

Contribuții privind diseminarea rezultatelor cercetării:

Un articol ISI cu factor de impact, publicat în Sustainability 2019, 11, 3775;

doi:10.3390/su11143775. https://www.mdpi.com/2071-1050/11/14/3775.

Două articole ISI, fără factor de impact, publicate în Economics of Agriculture, Belgrade:

(http://ea.bg.ac.rs):

o Year 65, No. 4, 2018, pp. 1427-1447

o Year 67, No. 2, 2020, pp. 461-482

8 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale de referinţă pentru

domeniu

4 participări la conferințe cu participare internațională organizate în România

https://www.mdpi.com/2071-1050/11/14/3775

http://ea.bg.ac.rs/


32

LIMITE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

Limitele cercetării

Studiile și cercetările efectuate pe întreg cuprinsul demersului științific s-au bazat, pe

de o parte, pe seriile de date statistice furnizate atât de Institutul Național de Statistică al

României, precum și pe cele furnizate la nivel european prin bazele de date EUROSTAT, iar

pe de altă parte, pe baza rezultatelor sondajului statistic organizat de autor cu referire la

opiniile turiștilor privind managementul competitiv în turism, limitele cercetării au fost date

de:

Perioada scurtă de timp de când sunt disponibile date privind inovarea și eco-inovarea la

nivel național și regional în statele membre ale Uniunii Europene.

Caracterul stocastic al circulației turistice și, în consecință, inducerea unui anumit nivel

de probabilitate în rezultatele obținute (în general am utilizat un coeficient de încredere

de 95%).

Discontinuități în seriile de date privind populația ocupată în turism, ca urmare a

modificărilor survenite in timp de CAEN (Clasificarea activităților din economia

națională).

Răspunsurile celor chestionați pot fi afectate de erori cauzate de neînțelegerea

întrebărilor sau de evenimente petrecute pe durata sejururilor, evenimente care au avut o

anumită amprentă asupra acestora.

Direcții viitoare de cercetare

Pe parcursul demersului științific întreprins s-au cristalizat mai multe direcții de

cercetare care să contribuie la adâncirea analizelor efectuate până în acest moment, printre

care:

Aprofundarea analizei și identificarea unor modalități concrete de includere a eco-

inovării în managementul structurilor turistice la nivel regional și local.

Identificarea cauzelor care au determinat diferențele semnificative dintre circulația

turistică și rezultatele acesteia pe litoralul bulgăresc și cele de pe litoralul românesc al

Mării Negre.

Derularea unor studii la nivel regional care să conducă la identificarea căilor de creștere

a intensității circulației turistice și reducerea impactului sezonalității acesteia asupra

forței de muncă implicată în turism.


33

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cărți

1. Allock, J.B. (1994) Seasonality. In Tourism Marketing and Management

Handbook;Witt, S.F., Moutinho, L., Eds.; Prentice Hall: New York, NY, USA,; pp.

86–92.

2. Appleby R.C. (1994). Modern Business Administration, Sixth edition, Pitman

Publishing, London.

3. Barile, S. (eds.) 2006. L’impresa come sistema. Contributi sull’Approccio Sistemico

Vitale, I ed. Torino: Giappichelli.

4. Barnard, C. (1938). The Functions of the Executive. Cambridge, Mass: Harvard

University Press, p.66.

5. Baron, Raphael Raymond V. (1975) Seasonality in Tourism: A Guide to the Analysis

of Seasonality and Trends for Policy Making; Economist Intelligence Unit: London,

UK, 1975.

6. Baron, T., Biji, E. (1991). Statistică teoretică și economică. București: Editura

Didactică și Pedagogică.

7. Brown L. (coord.). (1990) - Probleme globale ale omenirii, starea lumii, Editura

tehnică, Bucureşti, 1990

8. Cămăşoiu C. (1994). Economia şi sfidarea naturii, Bucureşti,

9. Certo, S. (1994). Modern Management, Sixth Edition, Boston, Allyn and Bacon.

10. Clark, C. The Conditions of Economic Progress. 3rd ed. London, 1957

11. Drucker P.F.- Problemele actuale ale conducerii întreprinderii, ed. Politică, Bucureşti,

1971

12. Fisher, A. G. B. Economic Progress and Social Security. Macmillan, 1945

13. Gannon M.J. (1988). Management. Managing for Results. University of Maryland,

Allyn and Bacon, Inc., Massachusetts, p. 51-52.

14. Gilman R., Gershon D. (2009). Household ecoteam workbook, Publisher Global

Action Plan for the Earth, from Cornell University.

15. Gogonea R.M., Zaharia M.(2008). Econometrie cu aplicații în comerț-turism-servicii,

Editura Universitară, București, p.230.

16. Golinelli, G.M. 2005. L’approccio sistemico al governo dell’impresa. L’impresa

sistema vitale, II ed. Padova: CEDAM.

17. Jaba E. (1998) Statistică. Editura Economică, București, p.355-357


34

18. Jaba L., Grama A. (2004) Analiză statistică cu SPSS sub Windows, Editura Polirom,

București

19. Katz, D., Kahn, R.L.( 1978). The Social Psychology of Organizations, II ed. New

York: Wiley

20. Mayo E. (1945). The social problems of an industrial civilization, Harvard University,

Boston, p. 9.

21. Mănescu M. (1984). Avuția națională, Editura Academiei, București

22. Minciu, R. (2005) - Economia turismului, ediția a III-a, revizuită și adăugată, p 23

Ed.Uranus, București

23. Mullins L.J. (1996). Management and Organisational Behaviour. Forth Edition, Pitman

Publishing, London, p.11

24. Mullins, L.J. (1996). Management and Organisational Behaviour. Forth Edition,

Pitman Publishing, London

25. Necula, D. M., Draghici, M. and Necula, R., (2015), The tourism seasonality in

Romania, MPRA Paper, University Library of Munich, Germany.

26. Nicolescu, O., Verboncu, I. (1997) - Management. Ed. Economică, Bucureşti

27. Novac, A. (1977). Metode statistice în pedagogie şi psigologie. Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

28. Oprescu G.,Spircu L., Zaharia M., Bazele ciberneticii economice, Ed. Inforec,

București, 1997

29. Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS. Ed. Polirom,

Iaşi,

30. Roobins, S.P. (1991). Management. Third Edition, Englewood Cliffs, New York,

Prentice-Hall.

31. Rotaru,T. (coord.), Bădescu, G., Culic, I., Mezei, E., Mureșan, C. (2006). Metode

statistice aplicate în științele sociale, Ed.Polirom, Iași, pp. 272-303.

32. Săvoiu, G. (2011). Statistica pentru afaceri. Editura Universitară, București.

33. Sinclair-Desgagné, Bernard, (2011), Éco-activités, création de valeur et compétitivité,

CIRANO Working Papers, CIRANO.

34. Snak, O., Baron, P., Neacșu, N. (2001) – Economia Turismului, Ed. Expert, București,

p.473.

35. Stanciu, I., Militaru, Gh. (1999). Management. Elemente fundamentale. Ed. Teora,

p.31-32.

https://econpapers.repec.org/RePEc:cir:cirwor:2011s-36


35


p.29.

37. Stănciulescu, G. (2003). Managementul operațiilor de turism (ed. a II-a, revăzută și

adăugit). Editura All Beck, București.

38. Tomescu-Dumitrescu, C., Bălăcescu, A. (2008). Statistică economică aplicată, Ed.

Universitaria, Craiova

39. Voineagu V., ȚIțan E., Șerban R., Ghiță S., Tudose D., Boboc C., Pele D. (2006) Teorie

și practică econometrică, Editura Meteor Press, București

40. Von Bertalanffy, L. (1956). General System Theory, in Emery, F.E. (eds.). General

System, Yearbook of the Society for the Advancement of General System Theory.

41. Zaharia M. (2007). Comportament și cultură organizațională. Ed. ProUniversitaria,

Bucuresti, p.78

42. Zaharia M., Palko Gh. (2000). Competiția și managementul companiei, Ed. Curtea

Veche Publishing, București

Articole

43. Aiginger, K. A (1998)- Framework for Evaluating the Dynamic Competitiveness of

Countries. Structural Change and Economic Dynamics, No 9, pp. 159–188

44. Alonso-Almeida, Maria-del-Mar, Rocafort, Alfredo and Borrajo, Fernando,

(2016), Shedding Light on Eco-Innovation in Tourism: A Critical

Analysis, Sustainability, 8, issue 12, p. 1-12.

45. Amelung, B., Nicholls, S., Viner, D. (2007) - Implications of global climate change for

tourism flows and seasonality, Journal of Travel research, 2007 -

journals.sagepub.com

46. Azevedo, Susana, Cudney, Elizabeth A., Grilo, António, Carvalho, Helena and Cruz-

Machado, V., (2012), The influence of eco-innovation supply chain practices on

business eco-efficiency, MPRA Paper, University Library of Munich, Germany.

47. Babucea, A. G., Rabontu, C. and Vasilescu,M. (2012), Evolution of the Capacity and

Accommodation Activity at the Regional Level in Romania After 1990, Annals -

Economy Series, 4I, issue , p. 59-68.

48. Balacescu, Aniela and Rabontu, Cecilia, (2010), Statistical Analysis Of The Touristic

Accommodation Capacity And Activity In Romania During 2000-2009, Annals of the

University of Petrosani, Economics, 10, issue 4, p. 19-26


36

49. Balan C. B., Gagea, M. (2008), The Analysis of the Unemployment Seasonality in

Romania, Annals of Faculty of Economics, 2, issue 1, p. 819-824.

50. Balan, Mariana and Iorgulescu, Raluca, (2014), Eco-Sustainable Development and

Romanian Tourism, Annals - Economy Series, Special, issue , p. 13-16.

51. Burghelea, C. (2012). The Sustainable Development Model. Theoretical and Applied

Economics, 2012, vol. XVIII(2012), issue 5(570), 125-136

52. Butler, R.W. (2001) Seasonality in Tourism: Issues and Implication. Seasonality in

Tourism; Baum, T., Lundtorp, S., Eds.; Elsevier Ltd.: Oxford, UK, 2001; pp. 5–21.

ISBN 0160-7383.

53. Cannas, R. (2012) An Overview of Tourism Seasonality: Key Concepts and Policies. J.

Tour. Cult. Territ. Dev. 2012, 3, 40–58.

54. Capó Parrilla, J.; Riera Font, A.; Rosselló Nadal (2007) J. Accommodation determinants

of seasonal patterns. Ann.Tour. Res. 2007, 34, 422–436.

55. Dãrãguș, Attila, Popescu, Liliana and Bibicioiu, Sorin, (2012), Management Eco-label

for Accommodation Services, Proceedings of the International Management

Conference, 6, issue 1, p. 125-131.

56. Domil, Aura Emanuela, Artene, Adela Suzana and Artene, Alin Emanuel, (2012), Eco-

Innovation and Eco-Efficiency Influence Over Management Systems, Ovidius

University Annals, Economic Sciences Series, XII, issue 1, p. 900-903.

57. Enea, C. (2016), Sustainable Tourism in Romania and the Trinomial: quality,

continuity and balance. Compatibility with Major Tourist European Countries, Annals

- Economy Series, 1Special, issue , p. 86-89.

58. Fundeanu, D., Badele, C.S. (2014) - The Cluster, Strategic Model of Competitiveness in

Tourism. Annals of University of Craiova - Economic Sciences Series, 2014, vol. 2,

issue 42, pages 165-173

59. Gheorghe, A., (2015), The Influence of the Number of Overnight Stays on the Capacity

of the Accommodation in Salaj County, Knowledge Horizons - Economics, 7, issue 3,

p. 147-150.

60. Gossling S., Hall M. (2005). An Introduction to Tourism and Global Environmental

Change, In Tourism and Global Environmental Change, London:Routledge.

61. Grădinaru I., 2000 - Protecţia mediului, Bucureşti, Editura Economică

62. Hartmann, R. (1986) Tourism, seasonality and social change. Leisure Studies, 5(1),

25–33.


37

63. Hitt, M., Ireland, D. (1987). Peters and Watermen Revisited: The Unneeded Quest for

Excellence. The Academy of Management Executive, citat de Stanciu, I., Militaru, Gh.

(1999). Management. Elemente fundamentale. Ed. Teora, p. 32.

64. Holden Andrew, 2003 - In Need of New environmental Ethics for Tourism, Annals of

Tourism Research, 30, Elsevier Ltd. Great Britain.

65. Ioncica, Diana, Ioncica, Maria and Petrescu, Eva-Cristina, (2016), The Environment,

Tourist Transport and the Sustainable Development of Tourism, The AMFITEATRU

ECONOMIC journal, 18, issue S10.

66. Ioncica, Maria and Petrescu, Eva Cristina, (2005), From the Economic Growth to the

Sustainable Development, the Role of Services in the Development Process, The

AMFITEATRU ECONOMIC journal, 7, issue 18, p. 61-68.

67. Ioncica, Maria, Petrescu, Eva-Cristina and Ioncica, Diana, (2008), Abordari macro si

microeconomice ale competitivitatii in sectorul serviciilor, Revista de Marketing

Online (Journal of Online Marketing), 2, issue 1, p. 76-82.

68. Jang, S.C. (2004) Mitigating tourism seasonality—A quantitative approach. Annals of

Touism. Research. 31(4), pp. 819–836

69. Jarkko, S. (2006). Traditions of sustainability in tourism studies, Annals of Tourism

Research, Vol.33, No.4, Elsevier Ltd. Great Britain

70. Jula D. (2015) Metode și tehnici performante de testare a ipotezelor în economie,

Workshop cercetarea – Protocoale și creativitate în cunoaștere. București, p.9

71. Kim N., Wicks B.E. Rethinking Tourism Cluster Development Models for Global

Competitiveness, International CHRIE Conference-Refereed Track. Paper 28, 2010

72. Koenig-Lewis, N.; Bischo., E.E. (2005) Seasonality research: The state of the art.

Inttenational Journal of Tourism Research 2005, 7(4-5), pp. 201–219.

73. Lee, E.S. (1996) A theory of migration. Demography 1966, 3, 47–57.

74. Maria-Roxana, Dorobantu, (2013), The Tourist Acommodation Capacity in Vâlcea

County and Tthe Main Tourist Indicators Between 2006-2010, Management Strategies

Journal, 21, issue 3, p. 79-85.

75. McGroarty, F., Platanakis, E., Sakkas, A., Urquhart, A. (2019) A Seasonality Factor in

Asset Allocation, SSRN Electronic Journal, 2019.

76. Mele, C., Pels, J., Polese, F. (2010), “A brief review of systems theories and their

managerial applications”, in Service Science, Vol.2 No.1/2, pp. 126-135.


38

77. Miron, D., Dima, M., Vasilache, S. (2010). Models Of The Intra-Regional Trade

Influence On Economic SustainableDevelopment In Romania. The Amfiteatru Economic

journal, 2010, vol. 12, issue 27, 27-35

78. Niţă, V. (2009) - Încorporarea obiectivelor de Competitivitate în cadrul Socio-

Economic Naţional, Revista de Economie Mondială, vol. 1, issue 3, 2009, pp. 27-42.

79. Oncioiu, Ionica and Pocora, Mihail-Silviu, (2011), Eco-Efficiency: A New Challenge

for Romanian SMEs, EuroEconomica, issue 30, p. 38-43.

80. Park, Mi Sun, Bleischwitz, Raimund, Han, Ki Joo, Jang, Eun Kyung and Joo, Ji Hyung,

(2017), Eco-Innovation Indices as Tools for Measuring Eco-

Innovation, Sustainability, 9, issue 12, p. 1-28.

81. Pencea, S. (2010). Bussines Clusters. Revista de Economie Mondială/The Journal of

Global Economics, 2010, vol. 2, issue 4.

82. Pizam, A., Ellis T. (1999) Customer satisfaction and its measurement in hospitality

enterprises, International Journal of Contemporary Hospitality Management, 1999,

11(7), pp. 326-339.

83. Pociovalisteanu, Diana-Mihaela and Niculescu, George, (2010), Sustainable

Development Through Eco-Cultural Tourism, European Research Studies Journal, XIII,

issue 2, p. 149-160.

84. Popescu, C., Jaradat, M., Şerb, D., Cicioc, N. (2015). Quantitative methods applied in

the analysis of teenagers problems. Computational Methods in Social Sciences (CMSS),

2015, vol. 3, issue 2, 21-27

85. Popescu, C., Păun, M. (2016). Management Methods Used in Romanian Educational

System Analysis, Management Strategies Journal, 2016, vol. 31, issue 1, 194-198

86. Popescu, Constanta, Ristea, Ana-Lucia and Popescu, Constantin, (2017), Sustainable

Regional Development Policy in Romania - Coordinates, Valahian Journal of

Economic Studies, 8, issue 1, p. 17-22.

87. Popescu, Constanta, Serb, Diana and Carmen, Andreiana, (2016), The Role of

Communication in Improving the Performance of the Services Provided by The

Workforce Recruitment Agencies, Management Strategies Journal, 31, issue 1, p. 181-

187.

88. Popescu, D., (2005), Tourism, Architecture and Sustainable Development, The


http://econpapers.repec.org/article/iemreviem/


39

89. Popescu, D., Seseanu, A., Bulin, D., Calabro, G. (2014). Econometric Models in

Romanian Tourism under the Impact of Sustainable Development. The Amfiteatru

Economic journal, 2014, vol. 16, issue Special 8, 1063

90. Popescu, Delia. (2007). Tourism and e-commerce, The AMFITEATRU ECONOMIC

journal, 9, issue 21, p. 167-171.

91. Popescu, Delia. (2018). Contemporary Approaches and Challenges of Tourism

Sustainability. Amfiteatru Economic, 20(Special No. 12), pp. 830-832.

92. Popescu, N. E. (2017), Links Between Tourism Entreprenuship and Economic

Development in Romania, Revista Economica, 69, issue 5, p. 114-133.

93. Porter, M. (1998). Clusters and the New Economics of Competition. Harvard Business

Review , Nov-Dec 1998, 77-90

94. Rastvortseva, S., Cherepovskaya, N. (2013). Identification and assessment of regional

clusters. Economy of region, 2013, vol. 1, issue 4, 123 - 133

95. Rideanu, P. (2008). Econometric model for analyzing HRD Funds absorption

at regional level – North-East region. Annals of University of Craiova - Economic

Sciences Series, 2008, vol. 2, issue 36, 643-649.

96. Rusavska, V., Melikh, T., Melikh, O., Chala, T., Babushko, S., Halytska, M. (2019) -

Estimation of the influence of the seasonality factor in the strategic activity of tourism

and hospitality enterprises, International Journal of Innovative Technology and

Exploring Engineering, 9(1), pp. 1686-1691

97. Sava, C., (2013), The Evolution of Regional Accommodation Capacity – Case Study

West Development Region, Knowledge Horizons - Economics, 5, issue 2, p. 82-86.

98. Susu, S., Bîrsan, M., (2009). Competitiveness of Romanian Tourism in the age of

Globalization. The Annals of the "Stefan cel Mare" University of Suceava. Fascicle of

The Faculty of Economics and Public Administration, 2009, vol. 9, issue 1(9), pp. 71-

80

99. Turrión-Prats, J., Duro, J.A. (2018) Tourist seasonality and the role of markets. J.

Destin. Mark. Manag. 2018, 8, 23–31.

100. Wolman, H., Hincapie, D. (2015). Clusters and Cluster-Based Development Policy.

Economic Development Quarterly, 2015, vol. 29, issue 2, 135-149

101. Zaharia, M., Bălăcescu, A., (2017), Is the Foreigner Tourists Flow Really Important in

Achieving the Sustainable Development? Turism product as a factor of competitiveness

of the Serbian economy and experiences of other countries, Vrnjacka Banja, pp. 236-

253.


40

102. Zhelyazkova, Virginia, (2016), Eco-Efficiency Indicators: Concept, Types And

Applicability, Economy & Business Journal, 10, issue 1, p. 322-331.

Surse electronice

103. CE (2010) Proiectul Europa 2030 - provocări și oportunități.

https://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/publications/project-

europe-2030-challenges-opportunities/ accesat în mai 2017

104. COM (2007) 621 Agenda pentru un turism european durabil si competitiv, Bruxelles,

https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j9vvik7m1c3gyxp/vikqhlw75oyq accesat în

martie 2017.

105. COM (2014) Comisia Europeană (2014). Pentru o renaștere industrială europeană.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și

Social European și Comitetul Regiunilor. Bruxelles (COM/2014/014 final).

106. COM (2016) European Innovation Scoreboard 2016

http://www.imd.org/globalassets/wcc/docs/scoreboard-2016.pdf

107. COM (2017a) European Innovation Scoreboard 2017, 2018

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards_ro.

108. COM (2017b) European Innovation Scoreboard 2017. Metodology Report, pp.20-39.

https://eu.eustat.eus/elementos/ele0014400/Methodology_Report_EIS_2017/inf0014422

_e.pdf

109. COM (2019a) European and Regional Innovation Scoreboard 2019

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_19_2991

110. COM (2019b) European Innovation Scoreboard 2019

https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/innovation/scoreboards_en

111. ECO (2008) NACE Rev. 2 Statistical classification of economic activities in the

European Community. https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5902521/KS-

RA-07-015-EN.PDF

112. EIO (2011) Eco-innovation in Romania

https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-

country-files/eio_country_brief_2010_romania.pdf

113. EIO (2012) Methodological Report https://www.eco-

innovation.eu/index.php/reports/methodological-report

https://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/publications/project-europe-2030-challenges-opportunities/


https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j9vvik7m1c3gyxp/vikqhlw75oyq



https://eu.eustat.eus/elementos/ele0014400/Methodology_Report_EIS_2017/inf0014422_e.pdf




https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5902521/KS-RA-07-015-EN.PDF


https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-country-files/eio_country_brief_2010_romania.pdf


https://www.eco-innovation.eu/index.php/reports/methodological-report



41

114. EIO (2015) Eco-innovation in Romania 2014-2015

https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-country-

files/romania_eco-innovation_2015.pdf



files/romania_eio_country_profile_2016-2017_1.pdf

116. EIO (2019) Eco-Innovation Index


117. Eurostat (2019a) Arrivals at tourist accommodation establishments by NUTS 2 regions

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do [tour_occ_arn2]

118. Eurostat (2019b) Gross domestic product (GDP) at current market prices by NUTS 2

regions [nama_10r_2gdp] http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-

/nama_10r_2gdp

119. Eurostat (2019c) Households with access to the internet at home [isoc_r_iacc_h]

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_r_iacc_h&lang=en

120. Eurostat (2019d) Net occupancy rate of bed-places and bedrooms in hotels and similar

accommodation (NACE Rev. 2) [tour_occ_mnor ]

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_occ_mnor&lang=en

121. Eurostat (2019e) People at risk of poverty or social exclusion by NUTS 2 regions

[ilc_peps11]

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ilc_peps11&lang=en

122. Eurostat (2019f) Population aged 25-64 by educational attainment level, sex and NUTS

2 regions (%) [edat_lfse_04]

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=edat_lfse_04&lang=en

123. Eurostat (2019g) Population on 1 January by age and sex [demo_pjan]

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjan&lang=en,

124. Eurostat (2019h) Primary energy consumption [tsdcc120]

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en

& pcode=tsdcc120

125. GOV (2008) Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

2013-2020-2030, p.10, http://www.mmediu.ro/beta/wp-

content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf .

126. GOV (2017) Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026

http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/05/masterplan_partea2.pdf

https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-country-files/romania_eco-innovation_2015.pdf


https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-country-files/romania_eio_country_profile_2016-2017_1.pdf



https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/nama_10r_2gdp






http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjan&lang=en

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&%20pcode=tsdcc120


http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf




42

127. IMD (2017) World Competitiveness ranking 2017 https://www.imd.org/wcc/world-

competitiveness-center-rankings/competitiveness-2017-rankings-results/


competitiveness-center-rankings/world-competitiveness-ranking-2018/

129. IMD (2019a) World Competitiveness ranking 2019

https://www.imd.org/contentassets/6b85960f0d1b42a0a07ba59c49e828fb/one-year-

change-vertical.pdf

130. IMD (2019b) Methodology and Principles of Analysis

https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-

competitiveness-ranking-2019/

131. INS (2019a) Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, categorii de confort si tipuri de turisti TUR104D

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

132. INS (2019b) Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire

turistica pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table TUR103B

133. INS (2019c) Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de

turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete TUR105D


134. INS (2019d) Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, categorii de

confort si tipuri de turisti TUR105B http://statistici.insse.ro:8077/tempo-

online/#/pages/tables/insse-table

135. INS (2019e) Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

SOM103A http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro

&ind=SOM103A

136. INS (2018f) Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete TUR104B http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

137. Krugman, P. R. (1994), Competitiveness - A Dangerous Obsession, FOREIGN

AFFAIRS.

http://www.walkerd.people.cofc.edu/Readings/Trade/KrugmanDangerous.pdf

138. Taylor F.W. (1919). The Principle of Scientific Management. Harper & Brothers

Publishers, New York. P.9. http://www.saasoft.com/download/Taylor_FW_

Principles_of_Scientific_Management_1911.pdf, accesat in mai 2017.

https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/competitiveness-2017-rankings-results/


https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-competitiveness-ranking-2018/


https://www.imd.org/contentassets/6b85960f0d1b42a0a07ba59c49e828fb/one-year-change-vertical.pdf









http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro%20&ind=SOM103A




http://www.saasoft.com/download/Taylor_FW_%20Principles_of_Scientific_Management_1911.pdf



43

139. WCED (1987). Report of the World Commission on Environment and Development:

Our Common Future, http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf

140. WEF (2012), The Global Competitiveness Report 2010–2011. World Economic

Forum, Geneva



Forum, Geneva


http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf




44

CURRICULUM VITAE

ZAHARIA RADU ȘERBAN

27 ani, București, sector 6, necăsătorit

Date contact

Email: [email protected] Tel: +40722229550

Adresa: Pregungirea Ghencea, nr.28, Bloc C5

Experienta pe Banci: 2 luni

departamente Turism / Hotel staff: 3 ani si 7 luni

Vanzari: 2 luni

Ian 2019-Dec 2019 Agent de turism/Referent financiar - New Concept Travel

(1an) (Bucuresti | Turism / Hotel staff | Turism / HoReCa)

generarea de rapoarte hoteliere și centralizatoare zilnice;

emiterea cardurilor de credit virtuale pe lanțuri predefinite;

gestionarea platformei de plâți (alimentare carduri de credit,

ajustarea perioadei și setarea condițiilor de securitate)

transmiterea autorizărilor de plata catre hoteluri și obținerea

confirmărilor de plată;

procesarea plăților prin link-uri securizate.

Iun 2016 - Dec 2018

Front Desk Officer - CONTINENTAL HOTELS SA (IBIS

PARLAMENT)

(2 ani si 7 luni) (Bucuresti | Turism / Hotel staff | Turism / HoReCa)

preluarea şi înregistrarea rezervărilor;

intâmpinarea şi cazarea turiștilor;

întocmirea actelor necesare cazării;

urmărirea şi încasarea plăţilor, prin canale de plati diferite,

conform politicii hotelului;

operarea serviciilor de receptie in soft-ul specific (Opera)

promovarea serviciilor oferite clienţilor;

soluţionarea eficientă a tuturor solicitărilor înregistrate;

medierea conflictelor şi rezolvarea reclamaţiilor.

Abilitati si competente dobandite:

Opera, Fidelio, engleza, relatii clientii lucrul publicul

mailto:[email protected]


45

Iul 2013 - Aug 2013 Ajutor ospatar - Cabana Balea Lac

(2 luni) (Sibiu | Vanzari | Turism / HoReCa)

Angajare pe perioda vacantei de vara - la cabana Bâlea Lac, în

industria hotelieră

Mai 2013 - Iun 2013 Practica - BCR Asigurari de Viata-VIG

(2 luni) (Bucuresti | Banci | Banci / Servicii financiare)

Activitate practică desfaşurată în cadru BCR Asigurari de Viata-VIG

familiarizare cu politica de marketing a societăţii

studii de piată cu ajutorul unui soft privind piața

asigurărilor: piața ţintă pe zone geografice şi populaţie,

concurenţă, poziţionarea companiei în piaţă, etc.

Educatie

2014 - 2016 Masterat - Universitatea Romano-Americana

Marketing | Bucuresti

2011 - 2014 Facultate - Universitatea Romano-Americana

Marketing | Bucuresti

Abilitati

Abilitati generale

Microsoft Office, capacitate de invățare rapidă de lucruri noi, capacitate de analiză,

capacitate de asimilare și procesare rapidă a informațiilor, capacitate de ințegrare și lucru

în echipă

Abilitati dobandite la locurile de munca

Opera, Fidelio, engleză, relații clienții, lucrul cu publicul

Limbi straine

Engleză - Mediu, Franceză - Incepator


46

Alte informatii

Traininguri Școala de vară „Hospitality International Summer School” –Investiții si performantă

in industria ospitalității-Bucureăti, Iunie 2015.

Școala internațională de excelență in turism și antreprenoriat, Ploiești, Februarie 2015

Conferințe

Internațional Scientific Conference “Perspectives of the Romanian rconomy

development under the circumstances of economic globalization” ECOTREN 2019,

November 8th

– 9th

2019, Tărgu Jiu, România

Conference Internationale “Inferences globales de la societe de la connaissance”,

November 16th

– 17th

2018r, Tărgoviște, România

Internațional Scientific Conference “Economy and Social Development in the Open

Society”, ECOTREN 2017 , Octomber 20th

– 21th


Internațional Scientific Conference “Performance, Competitiveness, Creativity”,

ECOTREN 2016 , November 18th

– 19th


International Scientific Conference „ Management, Leadership and Innovation

towords a Better Changing World”, November 5th

– 6th

2014, București, România

Hobby-uri

Aptitudini fizice şi sportive: sky,

Cunoştinţe în domeniul muzical:Pian

Permis de conducere

Categoria B, dobândit în 20 octombrie 2010


47

LISTA LUCRARILOR

Articole ISI

1. Zaharia Radu-Serban, Radulescu Iuliana Denisa, Gogonea Rodica-Manuela,

Popescu Constanta (2020) Individual farms and agro-tourism in Romanian Banat. A

parallel analysis. Economics of Agriculture, Year 67, No. 2, 2020, pp. 461-482,

Belgrade. http://ea.bg.ac.rs

2. Jean Vasile Andrei, Aurelia Patrascu, Mihaela Cristina Drăgoi, Rodica-Manuela

Gogonea, Radu Serban Zaharia (2018) Using total water footprint of national

consumption as sustainable development indicator – a critical review. Economics of

Agriculture, Year 65, No. 4, 2018, pp. 1427-1447, Belgrade. http://ea.bg.ac.rs

3. Andreea Simona Saseanu, Rodica-Manuela Gogonea*, Simona Ioana Ghita and Radu

Serban Zaharia* (2019) The Impact of Education and Residential Environment on

Long-Term Waste Management Behavior in the Context of Sustainability,

Sustainability 2019, 11, 3775; doi:10.3390/su11143775. https://www.mdpi.com/2071-

1050/11/14/3775

Articole în reviste indexate în baze de date internaţionale de referinţă pentru domeniu

(BDI):

1. Patrascu, A., Zaharia, R.S. (2016) Analysis on the Evolution of Insurance Systems in

Romania-The Past Five Years, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of

Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2016, pp.208-213.

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2016-04/31_Patrascu%20Aurelia.pdf

2. Zaharia R.S., Zaharia M., Alecu A. (2015) Is There Population with Tertiary

Education in Romania Still Interested in Research? IJSEM-International Journal of

Sustainable Economies Management, 4(4), Octomber-December 2015, pp.54-46.

DOI:10.4018/IJSEM.2015100104 http://www.igi-global.com/journal/international-

journal-sustainable-economies-management

3. Marian Zaharia, Radu Serban Zaharia, (2014) The Trade Balance of Romania –

Evolutions and Correlations, Economic Insight – Trends and Challenges, Vol. III

(LXVI) No.4/2014, pp.97-106. http://www.upg-bulletin-se.ro/archive-4-2014.html

http://ea.bg.ac.rs/

http://ea.bg.ac.rs/




http://www.igi-global.com/journal/international-journal-sustainable-economies-management


http://www.upg-bulletin-se.ro/archive-4-2014.html


48

4. Radu Serban Zaharia, Marian Zaharia, Aniela Bălăcescu. (2014) The Evolutions of

the WeightS of the EU Member States in International Trade in the Period 2003 –

2012, The USV Annals of Economics and Public Administration, Volume 14, Issue

2(20), 2014, pp.7-14 www.annals.seap.usv.ro

5. Marian Zaharia, Aniela Bălăcescu, Radu Serban Zaharia. (2014) Romania's foreign

trade and of other former communist countries in 2003-2012, International Journal of

Sustainable Economies Management, IJSEM, 3(2014), pp.19-31. http://www.igi-

global.com/journal/international-journal-sustainable-economies-management

6. Andrei,J., Zaharia, M., Gogonea, R.,M., Petrache, D.C., Zaharia, R.S. (2016)

Sustainable Wages and Need for Convergence in EU-28 Countries. Industrija, Vol.44,

No.4, 2016, pp.47-62

7. Balacescu, A., Zaharia, R.S. (2018). A Cluster Analysis of School Dropout in the

Development Regions of the European Union. Annals of the „Constantin Brâncuşi”

University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1 /2018, pp. 139-146.

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2018-01/18_Zaharia.pdf

8. Constanta Popescu, Radu Serban Zaharia (2018). Competitiveness Measure of

Managerial Performance: Romania, Where Are You?. International Journal of

Sustainable Economies Management Volume 7 • Issue 1 • January-March 2018

https://www.igi-global.com/article/competitiveness-measure-of-managerial-

performance/202438

Paricipări la conferințe

1. Internațional Scientific Conference “Perspectives of the Romanian economy


November 8th

– 9th


2. Conference Internationale “Inferences globales de la societe de la connaissance”,

November 16th

– 17th


3. Internațional Scientific Conference “Economy and Social Development in the Open


– 21th


4. Internațional Scientific Conference “Performance, Competitiveness, Creativity”,


– 19th


5. International Scientific Conference „ Management, Leadership and Innovation


– 6th


http://www.annals.seap.usv.ro/




https://www.igi-global.com/article/competitiveness-measure-of-managerial-performance/202438


MINISTRY OF EDUCATION AND RESEARCH

VALAHIA UNIVERSITY OF TÂRGOVIŞTE

IOSUD - DOCTORAL SCHOOL OF SCIENCES

ECONOMIC AND HUMANISTIC

Domain: MANAGEMENT

DOCTORAL THESIS ABSTRACT

COMPETITIVE MANAGEMENT IN

TOURISM IN THE CONTEXT OF

SUSTAINABLE REGIONAL

DEVELOPMENT

DOCTORAL ADVISOR:

Professor PhD Constanța POPESCU

PhD CANDIDATE:


TÂRGOVIŞTE 2020


50

ACKNOWLEDGMENT

First of all, I would like to bring sincere thanks and a special consideration to

Mrs. Prof. Univ. Dr. Constanța POPESCU, both for the continuous and competent

guidance, for the support given for the development of the research topic, and for the

attention, patience and understanding given throughout the years of study, during the

entire period of the doctoral thesis.

I would like to thank the professors, members of the Guidance Commission who,

during the research, monitored my progress and guided me to identify the most

appropriate solutions to address the research topic, as well as the entire staff of the

Doctoral School for the conditions awarded, throughout the elaboration of the doctoral

thesis.

I also thank all those who supported me in carrying out and conducting the

statistical survey on the opinions of tourists in achieving a competitive management at

regional and local level, oriented towards sustainable development.

Last but not least, I would like to thank my parents, friends, as well as all those

who trusted me and who helped me, in one form or another, throughout the scientific

process and the completion of my doctoral thesis.


51

SUMMARY OF THE ABSTRACT OF THE DOCTORAL THESIS

CONTENTS OF THE DOCTORAL THESIS ............................................................ 51

KEYWORDS................................................................................................................... 56

THE IMPORTANCE, CURRENTNESS AND NEWNESS OF THE TOPIC......... 56

RESEARCH OBJECTIVES AND METHODOLOGY............................................... 58

The main stages of the scientific approach............................................................ 58

Research objectives................................................................................................ 58

Research hypotheses............................................................................................... 60

Identification, collection and processing of data series......................................... 61

THESIS STRUCTURE................................................................................................... 63

CONCLUSIONS AND PROPOSALS............................................................................ 66

PERSONAL CONTRIBUTIONS................................................................................... 76

LIMITS AND FUTURE RESEARCH DIRECTIONS.............................................. 79

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY.................................................................................... 80

Books...................................................................................................................... 80

Scientific articles.................................................................................................... 82

Electronic sources.................................................................................................. 85

CURRICULUM VITAE................................................................................................. 91

THE LIST OF SCIENTIFIC WORKS.......................................................................... 94


52

CONTENTS OF THE DOCTORAL THESIS

INTRODUCTIN.............................................................................................................. 5

CHAPTER 1. CONCEPTUAL COORDINATES ON THE TRIUNIVITY OF

THE TOURISM-COMPETITIVENESS-MANAGEMENT RELATIONSHIP...... 9

1.5. Theoretical approaches to the concept of tourism............................................ 9

1.5.1. The tourism, a component of the tertiary sector.................................................... 9

1.5.2. Sustainable development and tourism.................................................................... 11

1.6. The concept of competitiveness in tourism......................................................... 16

1.6.1. Conceptual developments and competitiveness indicators.................................... 17

1.6.2. Coordinates and directions of competitiveness in tourism..................................... 20

1.7. Competitive management in tourism.................................................................. 22

1.7.1. Developments of the concept of management......................................................... 22

1.7.2. Current trends in management............................................................................... 28

1.7.3. Meanings and definitions of the management concept........................................... 30

1.7.4. A systemic approach to the management process.................................................. 33

1.8. Conclusions............................................................................................................ 38

CHAPTER 2. FROM RESULTS-ORIENTED MANAGEMENT TO SUSTAINABLE

DEVELOPMENT MANAGEMENT............................................................................ 40

2.5. Sustainable development through innovation.................................................... 40

2.5.1. Innovation issues in the EU28............................................................................... 40

2.5.2. Evolutions of the synthetic innovation index at Romanian level............................ 45

2.5.3. Innovation in Romania at regional level - 2019 versus 2016................................. 48

2.6. Eco-Innovation - a new challenge in sustainable development........................ 52

2.6.1. Composite index of eco-innovation........................................................................ 53

2.6.2. Structuring the European Union Member States on the areas of eco-innovation

at the level of 2016.................................................................................................

55

2.6.3. Evolutions and mutations in the period 2016 - 2018.............................................. 58

2.6.4. Aspects of eco-innovation in Romania, in the period 2010 - 2018......................... 60

2.7. Sustainable development and tourism................................................................ 66

2.7.1. A management of tourism oriented towards sustainable development.................. 67

2.7.2. Tourism in the vision of the National Strategy for Sustainable Development of

Romania.................................................................................................................

68


53

2.8. Conclusions............................................................................................................ 74

CHAPTER 3 METHODS AND MODELS FOR DECISION MAKING IN

THE COMPETITIVE MANAGEMENT IN TOURISM............................................. 77

3.4. Qualitative models of competitive management in tourism............................. 77

3.4.1. The models SWOT and PESTE............................................................................... 77

3.4.2. Porter's models....................................................................................................... 80

3.4.3. Model of development of regional tourism in the context of globalization............ 82

3.5. Econometric methods used in the competitive decision making in

tourism..................................................................................................................

85

3.5.1. Indicators and methods for determining the characteristics of the statisics data

series used to competitive decision making in tourism......................

86

3.5.2. Cluster analysis, a way to highlight disparities and similarities in sustainable

regional development.............................................................................................

89

3.5.3. Methods for analyzing the bilateral correlations between the variables involved

in the study of the tourism phenomenon.................................................................

91

3.5.4. The linear regression model................................................................................... 95

3.5.5. The ordinal regression model................................................................................. 96

3.6. Conclusions........................................................................................................... 97

CHAPTER 4. TOURISM AND SUSTAINABILITY AT THE LEVEL OF

THE DEVELOPMENT REGIONS IN ROMANIA..................................................... 99

4.2. Tourist traffic, a factor of sustainable regional development.......................... 99

4.3.4. An overview.......................................................................................................... 99

4.3.5. Regional particularities.......................................................................................... 104

4.4. Regional evolutions of the values of indicators with impact on tourism......... 111

4.4.1. Similarities and disparities in the evolution of GDP at regional level.................. 111

4.4.2. Aspects regarding the evolutions of the level of education, unemployment and

standard of living, at regional level in the last two decades..................................

114

4.4.3. Disparities and similarities between development regions resulting from the

integrated analysis of living standards, education and unemployment..................

120

4.5. Interdependencies between tourism activity and sustainable development

in the development regions of Romania.............................................................

125

4.5.1. Correlations between tourism activity and the regional economic development... 125

4.5.2. Correlations between tourism activity and unemployment at regional level......... 126


54

4.5.3. Correlations between tourist activity and average household income at the

regional level..........................................................................................................

128

4.5. Comparative analysis of the characteristics of the tourist phenomenon at

county level in the context of sustainable development.....................................

130

4.5.1. A pre-crisis image. Year 2008............................................................................... 131

4.5.2. Mutations of sustainable development and tourist traffic, at the county level in

2016 compared to 2008..........................................................................................

136

4.5.3. Tourist traffic and unemployment in 2018............................................................. 142

4.6. Conclusions............................................................................................................ 147

CHAPTER 5. THE SEASONALITY AND COMPETITIVE MANAGEMENT IN

TOURISM......................................................................................................................... 150

5.2. The seasonality of tourist traffic, a phenomenon with European and

national impact..................................................................................................... 150

5.1.4. The seasonality, a phenomenon inherent in tourism.............................................. 151

5.1.5. The seasonality and indices of use of accommodation capacity in operation in

the European Union, in the last decade.................................................................

154

5.1.6. Aspects of seasonality index of use of accommodation capacity in operation in

some EU member states in 2018.............................................................................

158

5.5. The impact of the seasonality of the tourist phenomenon on the

management of the accommodation capacities in operation at regional level

160

5.5.1. The evolutions of the seasonality of the index of utilization of the

accommodation capacity in operation at the level of Romania.............................

161

5.5.2. Regional characteristics of the seasonality of the index of utilization of the

accommodation capacity in operation...................................................................

163

5.6. The impact of tourist traffic on the population employed in hotels and

restaurants at regional level................................................................................

175

5.6.1. Analysis of the dependence between the population employed in tourism and the

number of tourist arrivals in the tourist reception structures................................

175

5.6.2. Aspects regarding the influence of the overnight stays on the population

employed in tourism................................................................................................

181

5.6.3. The impact of seasonality on the population employed in tourism........................ 183

5.7. Conclusions........................................................................................................... 186


55

CHAPTER 6. ANALYSIS OF TOURISTS' PREFERENCES, THE BASE WAY IN

DECISION MAKING FOR COMPETITIVE MANAGEMENT IN TOURISM... 188

6.5. Methodological aspects......................................................................................... 188

6.5.1. Objectives and hypotheses...................................................................................... 188

6.5.2. The design and structure of the questionnaire....................................................... 189

6.5.3. Data collection and analysis.................................................................................. 190

6.6. Socio-economic profile of respondents........................................................... 190

6.7. Analysis of tourists' opinions on the competitiveness of sustainable

management in tourism........................................................................................

195

6.7.1. Opinions of tourists on the appropriateness of using IT&C to improve

communication between beneficiaries and tourism service providers...................

195

6.7.2. Opinions of tourists on environmental protection and ecological management of

resources at the level of tourist destinations..........................................................

205

6.7.3. Opinions of tourists on the need to apply a competitive management oriented

towards local and regional sustainable development............................................

217

6.7.4. The preferences of tourists regarding the choice of tourist destinations in

Romania, in the context of sustainable development.............................................

227

6.8. Conclusions............................................................................................................ 231

CONCLUSIONS AND PROPOSALS............................................................................ 236

PERSONAL CONTRIBUTIONS................................................................................... 246

LIMITS AND FUTURE RESEARCH DIRECTIONS.............................................. 249

BIBLIOGRAPHY............................................................................................................. 250

THE LIST OF ABBREVIATIONS................................................................................ 264

THE LIST OF TABLES................................................................................................ 265

THE LIST OF FIGURES................................................................................................ 269

ANNEXES........................................................................................................................ 275


56

KEYWORDS: competitiveness, sustainability, sustainable tourism, regional development,

seasonality, management system, econometric analysis, information and communication

technology (IT&C), analysis of preferences, and opinions of tourists

THE IMPORTANCE, CURRENTNESS AND NEWNESS OF THE TOPIC

The continuous increase of labor productivity, the reduction of the working week, and

last but not least the increase of the living standard have led to the increase of the population's

interest for the most pleasant leisure time. All this, together with the free movement of people

and labor, are significant opportunities for the development of regional and local tourism with

direct implications on the level of economic and social development of local communities.

On the other hand, the limited non-renewable resources and increasing pollution have

arrived since the second half of last century, so the attention of international organizations and

public opinion.

The development of tourism, in the context of the limited nature of resources, has led

to the substantiation of the concept of sustainable development, as well as to a knowledge-

based management in which innovation and especially eco-innovation play a fundamental

role, so that the natural potential and the anthropic, local, regional, national and global to

remain unaltered for future generations.

Current competitive management is a knowledge-based management, especially since

the complexity and dynamics of economic and social processes and relationships make it

impossible to thoroughly analyze the variables that act on an organization, leading to a

management based on stochastic information, the risk and uncertainty becoming the sine-qua-

non attributes of today's society.

Risk reduction, although it has been a management goal for decades, the practical

ways of putting it into practice have developed significantly only in the last decade, with the

development of information and communication technologies (IT&C), which through its

current computing power, offers the possibility analysis of large and very large volumes of

data, so that decisions are made in real time, ie in a time frame in which they can lead to the

expected results.

The development of IT&C has allowed the creation of complex interactive

environments for analysis and testing of the results obtained through the use of statistical tests


57

that allow the verification of statistical significance, and their relevance for a certain

confidence level. This gives the managerial factor the opportunity to formulate scenarios, and

to choose those decision-making options that lead to the expected results in terms of

increasing efficiency and reducing risk.

Given that the characteristics of the tourism product, including immateriality, non-

storage, simultaneous production and consumption, inseparability of the beneficiary, and the

fact that the tourism product is permanently affected by the continuous change of consumer

preferences, tourism management takes place in environments with a high degree of risk and

uncertainty.

In these conditions, the use of methods and models of econometric analysis of data

series that characterize the decision-making environment in tourism, along with the classical

methods and models of decision-making is continuously relevant.

On the other hand, econometric modeling, based on IT&C, offers the possibility that

starting from a set of decisions to predict their implications, not only in a short time horizon,

but also in the medium and long term, both on the economic results, as well as the impact on

the environment, providing the image of the degree of sustainability of the development

directions to be put into practice.

Last but not least, the use of IT&C in the analysis of the preferences and opinions of

tourism service consumers regarding competitive and sustainable management at regional and

local level provides scientifically substantiated ways to identify trends and correlations

between the indicators used. In this regard, an important role in the design and analysis of

statistical survey results has specialized computer applications, including SPSS (Statistical

Package for the Social Sciences), used in the scientific approach to analyze the views of

tourists on the competitiveness of sustainable tourism management.

Competitive management in regional and local tourism, in the current but also future

conditions, can only be conceived as knowledge-based management and oriented towards

sustainable development, so as not to affect neither the natural potential nor the anthropic

potential in tourist destinations, while ensuring their preservation.


58

RESEARCH OBJECTIVES AND METHODOLOGY

The scientific approach undertaken during the elaboration of the doctoral thesis

Competitive management in tourism in the context of sustainable regional development aimed

at outlining a clear and scientifically based image of the characteristics of the Romanian

tourism phenomenon in recent decades in the imperative conditions of tourism management

towards sustainable development and competitiveness.

The main stages of the scientific approach

Starting from the need to ensure a coherent and clear research path on competitive

management in tourism in the context of sustainable regional development, the scientific

approach was structured in the following main stages:

• Establishing the main objectives as well as the derived ones;

• Formulation of research hypotheses;

• Identifying the sources of statistical data necessary to characterize the Romanian

tourism phenomenon in recent decades;

• Preparing and conducting the survey on the current opinions of consumers of

tourist services in Romania;

• Analysis of data series and survey results;

• Elaboration of conclusions in relation to research objectives and hypotheses.

Research objectives

The establishment of research objectives had as a starting point the need to implement

the vision and objectives of the European Union on sustainable development, the UN 2030

Agenda for Sustainable Development, and the National Strategy for Sustainable Development

of Romania, embodied in the Master Plan for National Tourism Development, in which are

formulated a series of objectives oriented towards the fastest possible development of the

national tourism, simultaneously with the development of actions of conservation of the

tourist patrimony for the future generations

Starting from these, in the elaboration of the doctoral thesis, three main objectives and

ten derived objectives were taken into account.


59

Main objective A: determination and analysis of disparities and similarities between

development regions in Romania in terms of correlations of tourism activities with indicators

that characterize the level of regional economic and social development

Derived objectives:

A1: Identification and analysis of the particularities of the regional development

of tourism in Romania

A2: Determining regional disparities and similarities through the prism of the

integrated analysis of economic and social indicators with an impact on tourism

A3: Analysis of the interdependencies between tourism activity, the level of

economic development, the unemployment rate and the average income of

households at regional level.

A4: Analysis of the qualitative evolutions of the sustainable development and of

the tourist circulation at county level in the last decade

Main objective B: determining and analyzing the impact of seasonality on tourism

management at regional level.

Derived objectives:

B1: Determining and analyzing the impact of seasonality on the management of

accommodation capacities in operation at regional level

B2: Determining and analyzing the impact of the seasonality of tourist traffic on

the tourism workforce at the regional level

Main objective C: determining and analyzing the opinion of consumers of tourist

services regarding the competitiveness of tourism management

Derived objectives:

C1: identification and analysis of consumer opinion on the appropriateness of

using IT&C to improve communication between beneficiaries and tourism service

providers

C2: knowledge of consumers' opinion on environmental protection and ecological

management of resources at the level of tourist destinations where they have been

or want to go


60

C3: knowledge of the opinions of the consumers of tourist services regarding the

need to apply a competitive management oriented towards local and regional

sustainable development

C4: identification and analysis of consumer preferences regarding the choice of

tourist destinations in Romania in the context of sustainable development

Research hypotheses

Starting from the main objectives, as well as from the derived objectives, and in

accordance with the orientation of the scientific approach, two sets of research hypotheses

were formulated, the first aiming at the defining characteristics of tourism in Romania in

recent decades, and the second aiming at current opinions of consumers of tourist services in

Romania, regarding the competitive management in tourism and its orientation towards

sustainable regional development.

Hypotheses regarding the image of the tourist phenomenon in Romania in the

last decades:

HI1: The intensity of the tourist trafic and the efficient use of the accommodation

capacities in operation are important factors in the sustainable regional

development in Romania.

HI2: The rhythms of development of infrastructure and tourist traffic has led to

significant differences between the results recorded at regional level with an

impact on economic and social development.

HI3: Between the flows of tourists, the accommodation capacity in operation and

the regional development in Romania there were and there are interdependencies.

HI4: In the last decade, the level of tourism activity and sustainable development

have induced changes in the grouping and ranking of Romanian counties from this

point of view.

HI5: The seasonality of the tourist trafic at regional level in Romania has a strong

negative impact on the labor force and the indices of use of the accommodation

capacity in operation.

Hypotheses regarding the opinions of the consumers of tourist services in

Romania regarding the competitive management in tourism and the orientation

towards sustainable regional development:


61

HO1: The use of IT&C to improve communication between beneficiaries and

tourism service providers is timely and beneficial

HO2: Environmental protection and ecological management of resources at the

level of tourist destinations are important actions for regional sustainable

development

HO3: The application of competitive management oriented towards local and

regional sustainable development influences the choice of the service provider and

the tourist destination in Romania

HO4: The attitude of consumers of tourism services regarding the management

oriented towards sustainability in tourism is influenced by their age, gender, level

of education and income.

Identification, collection and processing of data series

In order to carry out the scientific approach of the research on competitive

management in tourism in the context of sustainable regional development, two data sources

were used, the first coming from the statistical databases of the National Institute of Statistics

(NIS) and EUROSTAT, and the second consisting in the results of the empirical research

aimed at identifying the opinions of tourists on the competitiveness of sustainable tourism

management.

In order to fulfill the main objectives A and B, respectively for the analysis of the

evolutions of the main indicators of the tourist circulation, the accommodation capacity in

operation, as well as of the regional and local economic and social development in Romania

were used series of statistical data provided by the National Institute of Statistics. Romania,

Eurostat databases and documents prepared by the European Commission and the

Government of Romania, among which:

The Global Competitiveness Report 2010–2011. World Economic Forum, Geneva


European Innovation Scoreboard 2019,


Eco-Innovation Index, https://ec.europa.eu/environment/ecoap/indicators/index_en

NACE Rev. 2 Statistical classification of economic activities in the European

Community. https://ec.europa.eu/eurostat/documents




https://ec.europa.eu/eurostat/documents


62

National Institute of Statistics of Romania. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

EUROSTAT. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

In order to fulfill the main objective C, respectively the determination and analysis of

the opinion of the consumers of tourist services regarding the competitiveness of the tourism

management, the collection of empirical data was carried out during about five months. Two

methods were used for this. A first method consisted in the use of a specialized computer

application for surveys (www.isondaje.ro), and the second method consisted in the direct

interview of the respondents.

The questionnaire used for the survey covered 20 aspects, four of which relate to the

identification of the main characteristics of the interviewees, characteristics used to identify

segments of the population in terms of opinions on competitive tourism management at

regional level, five relate to secondary characteristics of the interviewees, and the other 11,

most with multiple responses, targeting respondents' views on the appropriateness of using

IT&C to improve communication between beneficiaries and tourism service providers,

environmental protection and ecological resource management at the level of tourist

destinations, the need to apply a competitive management oriented towards local and regional

sustainable development, as well as the preferences of tourists regarding the choice of tourist

destinations in Romania in the context of sustainable development.

Data processing and analysis was performed using SPSS (Statistical Package for the

Social Sciences). The main variables, their identifiers, their type, as well as the coding of the

main and secondary variables, used in the analyzes performed with SPSS are presented in

Annexes 1, 2 and 3 of the paper.

The testing of the statistical meanings regarding the relevance of the interviewees'

characteristics in identifying segments with significant influences in decision making in the

competitive management, was performed with the help of the Chi-Square test. The null

hypothesis (H0) of the test is: There is no significant difference between the respondents

'responses depending on the structure of the respondents' characteristic according to which

the analysis of a variable is performed;

A 95% confidence coefficient was used to test the validity of the statistical hypotheses,

corresponding to the significance threshold α = 0.05.


https://ec.europa.eu/eurostat/data/database


63

THESIS STRUCTURE

The doctoral thesis entitled "Competitive management in tourism in the context of

sustainable regional development" is a scientific approach, presented over 285 pages, and

whose results are structured and analyzed in six chapters, preceded by a brief introduction,

and followed by conclusions and proposals, personal contributions, limits and future research

directions, highlighting the need to use qualitative and quantitative analyzes, as well as IT&C

media, both for the processing and analysis of statistical and empirical data, in order to

making decisions in competitive management and tourism at regional and local level. The

doctoral thesis also includes 62 tables, 95 figures, 3 annexes, and 183 bibliographic sources.

In essence, the six chapters of the paper present the scientific approach undertaken in three

aspects. A first aspect and, at the same time, a research direction, analyzed during the first two

chapters, aims at the conceptual coordinates and the relationship between results-oriented and

sustainable development-oriented management.

The second aspect targeted by the scientific approach undertaken was the use of

qualitative and quantitative methods for identifying and analyzing the image of the tourism

phenomenon in Romania in recent decades. To this purpose, during three chapters are analyzed,

on the one hand, the interdependence between tourism and sustainable development at regional

level in Romania, and on the other hand, the impact of seasonality of tourism, both on competitive

management in tourism and on regional economic and social development.

The third aspect concerned, to which the sixth chapter of the paper was dedicated, was the

analysis of the current opinions of tourists on aspects of competitive management in tourism at the

regional level, as well as at the level of tourist destinations.

The first chapter of the doctoral thesis, entitled Conceptual coordinates on the

triunivocity of the relationship tourism-competitiveness-management, approaches, in the first

part. the characteristics of tourism as a component of the tertiary sector with development

trends and in the quaternary sector in conditions of sustainable development, emphasizing that

through the objectives and the way of carrying out the activities, in the tourism industry their

interdependence with the natural, social and cultural environment is particularly strong.

Next, the evolution and current characteristics of the concept of competitiveness are

analyzed, as well as the evaluation criteria included in the determination of the Global

Competitiveness Index (GCI) developed by the World Economic Forum. It also sets out the

principles adopted by the European Commission on sustainable and competitive European

tourism. In the last part of the chapter, the analysis of competitiveness in tourism management


64

is deepened as a dynamic and integrative process of activities aimed at meeting the objectives

of the organization, and meeting the needs of employees.

The second chapter, entitled From results-oriented management to sustainable

development-oriented management, is established to the analysis of innovation and eco-

innovation as directions of action in competitive knowledge-based management, as well as

the relationship between sustainable development and tourism in the National Strategy of

Sustainable Development of Romania.

It is emphasized that some of the most effective ways to ensure sustainable economic

and social development are innovation and eco-innovation. The European Innovation

Scoreboard (EIS) and the Composite Eco-Innovation Index (EII) are presented. Starting from

these, the analysis of the results of innovation and eco-innovation in Romania is carried out,

both at central and regional level, with the highlighting of the places occupied by Romania

among the states of the European Union from these points of view.

It is also highlighted that, given the saving of depletable resources and the reduction of

environmental impact are of vital importance, the transition from results-oriented

management to sustainable development-oriented management requires the development of

eco-industries, respectively eco-tourism, both concept and practice. In this regard, the

objectives and principles formulated in the National Strategy for Sustainable Development of

Romania are highlighted.

The third chapter, Methods and models for substantiating decisions in competitive

tourism management, analyzes both the usefulness of classical quality management methods

applicable in tourism and the facilities and opportunities offered by IT&C development on the

use of data analysis methods and models that characterize the decision-making environment.

in tourism, respectively of econometric analyzes.

The second part of the chapter presents models and methods of econometric analysis

that can be used to substantiate the decision in competitive tourism management, including

methods for determining the characteristics of data series describing phenomena and

processes in tourism, as well as identifying correlations. of these.

Chapter four of the doctoral thesis, entitled Tourism and sustainability in the

development regions of Romania, analyzes, in the first part, the evolution of tourism in

Romania in 1992-2018, offering, in addition to the overview of this phenomenon at national

level , an analysis of the particularities of the evolution of the tourist circulation at the level of

the development regions in Romania.


65

Starting from these aspects, in the second and third part of the chapter, the regional

evolutions of the indicators with impact on tourism are analyzed, with emphasis on

highlighting the disparities between development regions, in terms of interdependencies

between living standards, education and unemployment, and on the other hand, the

interdependence between tourism activity and the level of sustainable development at regional

and local level is analyzed.

The fifth chapter, entitled Seasonality and competitive management in tourism,

highlights the impact of this phenomenon with negative implications, both on competitiveness

in tourism management and on the level of economic and social development at local and

regional level in Romania. Starting from the analysis of the phenomenon of seasonality of

tourist traffic in countries within the European Union, and the way this phenomenon is

controlled in some states, the scientific approach focuses on the implications of seasonality at

regional level in Romania.

In this regard, the implications of this phenomenon on the use of accommodation

capacity in operation, as well as on the population employed in tourism are analyzed.

Negative implications are highlighted and proposals are made to limit them, through

competitive and sustainable management at regional level.

The sixth chapter of the paper, entitled Analysis of tourists' preferences, a way of

decision making in competitive tourism management, aimed at identifying opinions,

addressing the views of respondents on the opportunity to use IT & C to improve

communication between beneficiaries and tourism service providers, environmental

protection and ecological management of resources at the level of tourist destinations, the

need to apply a competitive management oriented towards local and regional sustainable

development, as well as the preferences of tourists regarding the choice of tourist destinations

in Romania, in the context of sustainable development.

The analyzes carried out led, on the one hand, to the identification of segments of

tourists with different opinions or preferences regarding the quality of the tourist product or

tourist destinations, opinions that must be priorities in particularizing the offer in competitive

tourism management, and on the other on the other hand, the identification of tourists'

opinions on aspects of regional and local sustainable development, aspects that may constitute

constraints for the tourism service provider, but which must be taken into account in

substantiating a competitive management oriented towards sustainable regional development.


66

CONCLUSIONS AND PROPOSALS

In the conditions of globalization and increasing competition on the market of tourist

services, competitive management in tourism is a dynamic process in which both the social

objective (meeting social needs) and the economic one (profitability) must take into account,

on the one hand, the change continues to be the preferences of consumers of tourist services,

and on the other hand, the need to preserve the natural and anthropogenic potential of tourist

destinations.

In Romania, one of the most important documents that offers the framework of a

sustainable and competitive management in tourism is the National Strategy for Sustainable

Development of Romania whose main objectives are environmental protection, equity and

social cohesion, economic prosperity and fulfillment of international responsibilities for

democracy development and of sustainable development practices worldwide, also

highlighting the significant impact of the interrelationships between tourism-consumers,

industry, the environment and local communities on achieving sustainable development.

An important role in the implementation and development of a competitive

management in the conditions of sustainable development, has the identification of

technological processes and business models, leading to the production of goods and services

primarily through the use of renewable resources through the development of innovation and

eco-innovation. In order to measure performance, as well as to draw the attention of decision-

makers, several instruments have been developed and implemented at European Union level,

including the European Innovation Scoreboard and the Eco-Innovation Scoreboard.

Unfortunately, both in the field of innovation and eco-innovation, Romania is in 2018 in the

last part of the rankings

Competitive tourism management must combine market strategies with environmental

protection strategies. In this regard, the Master Plan for the Development of National Tourism

formulates a series of objectives aimed at the rapid development of national tourism while

carrying out actions to preserve the tourist heritage for future generations, targeting three

priority areas: economic, ecological and social, development which must be done in perfect

harmony.

Given that Romania has a tourist potential of great diversity, tourism could make a

much greater contribution to economic and social development at the regional level through a

competitive management, focused on both competitiveness and protection of resources, in the

direction of development sustainable regional and local.


67

At the same time, however, the fact that the development of the management process

in tourism depends significantly on the one hand, on the preferences of potential tourists,

preferences that are constantly changing, and on the other hand, on the constraints determined

by its particularities (non-storage, immateriality, simultaneity of production and

consumption), the efficient decisions making is completed by the quality of knowledge of the

evolution of the tourism phenomenon not only at local or regional level, but also at European

and global level.

The current and future development of IT&C, allows the use of econometric methods

and techniques of environmental analysis in which the managerial activities in tourism are

carried out, offering an additional evaluation and validation of the conclusions of the analyzes

performed. Through the rigor and power of analysis offered, they contribute to the

implementation of a competitive management based on knowledge at all decision-making

levels, allowing an intertwining of competitiveness strategies applied at microeconomic level,

with those at macroeconomic level.

These considerations led to the conclusion that, in substantiating decisions in

competitive tourism management, it is necessary, on the one hand, to know the evolution and

characteristics of the tourism phenomenon at regional and national level, compared to its

evolutions in other EU Member States, and on the other hand, knowing the preferences of

tourists at a time as close as possible to that of decision-making.

Regarding the identification and characterization of the image of the tourist

phenomenon in Romania in the last decades, five hypotheses were tested.

HI1: The intensity of the tourist circulation and the efficient use of the accommodation

capacities in operation are important factors in the sustainable regional

development in Romania.

General conclusion: Hypothesis accepted

The conclusion is based on the fact that the analyzes performed in subchapters 4.1 and

4.2.1 showed that the development regions with the highest values of tourist traffic among

which Bucharest-Ilfov, Center, North-West and West are characterized by the most high

values of GDP / inhabitant, while regions such as South-West Oltenia and North-East, with

low values of tourist traffic, especially in terms of foreign tourists, are characterized by low

values of GDP / inhabitant and average household income, as well as higher unemployment

rates.


68

Although the general conclusion is to accept the HI1 hypothesis, it should be noted

that the analyzes showed an increase in the gaps between development regions, both in terms

of tourism and regional development.

This aspect is highlighted by the cluster analyzes carried out at the level of 2008 and

2018, in terms of the risk of poverty, the unemployment rate, internet access and the level of

education. With the exception of the Bucharest-Ilfov development region, in which the values

of the analyzed indicators place it in the first place regarding the level of sustainable

development, in the positioning of the other seven counties there were significant changes.

Thus, if in 2008 in the cluster with the lowest performances were the regions North-East and

South-West Oltenia, and in the cluster with medium performances were the regions North-

West, West, South-East, South-Muntenia and Center, after 10 years, in 2018, the relations

between them change so that the North-West, Center and West development regions break

away forming a cluster with significantly better performances in terms of the analyzed

indicators, while the South-East and South-Muntenia development regions lag behind and

together with the North-East and South-West Oltenia regions form the cluster with poor and

very poor performance in terms of sustainable development..

HI2: The rhythms of development of infrastructure and tourist traffic has led to

significant differences between the results recorded at regional level with an

impact on economic and social development..


A first peculiarity in comparison with the other development regions is the Bucharest-

Ilfov development region in terms of both the evolution of the number of arrivals, 4.51 times

higher in 2018 than in 2001, and the number of overnight stays of foreign tourists in tourist

reception structures with accommodation functions, which in 2018 was 3.78 times higher than

in 2001. These evolutions are due to the fact that in the development region of Bucharest-

Ilfov is the capital of Romania, a municipality where are concentrated in addition to central

government agencies, business centers and headquarters of the vast majority of large national

and transnational companies in Romania the main form of tourism being business tourismAt

the same time, the number of arrivals and especially of the overnight stays of Romanian

tourists in the structures of tourist reception with accommodation functions is very small,

placing this region on the last place. In conclusion, Romanians do not consider the Bucharest-

Ilfov region a tourist destination.

Another peculiarity is registered in the South-East development region which, from

the point of view of the number of overnight stays of Romanian tourists, is on the first place,


69

while in the case of foreign tourists it is on the penultimate place. This fact highlights a

management at least defective regarding the attraction of foreign tourists on the Romanian

coast, given that on the Bulgarian Black Sea coast their number is incomparably higher.

A third peculiarity is registered in the Center development region which, besides the

fact that, after Bucharest, it is the region with the highest intensity of the flow of foreign

tourists, in the last 8 years it has registered an accentuated increase of the accommodation

capacity. exceeding in 2018 by 7,011,976 places-days, the accommodation capacity of the

South-East region, a region in which Dobrogea is included with the special tourist potential of

the Danube Delta and the Black Sea coast.

A fourth peculiarity is given by the different intensities of the correlations between the

accommodation capacities in operation and the number of overnight stays of tourists in the

structures of tourist reception with accommodation functions. These correlations are of very

strong intensity in the case of the Center development region, of strong intensity in the

Bucharest-Ilfov, North-East and North-West regions, of low intensity in the West and South-

West Oltenia regions and of very low intensity, practically non-existent. , within the South-

East and South-Muntenia regions. This aspect highlights significant shortcomings in tourism

management in regions where the correlations between the development of accommodation

infrastructure and the degree of its use is weak and very weak..

HI3: Between the flows of tourists, the accommodation capacity in operation and the

regional development in Romania there were and there are interdependencies.

Conclusions:

Accepted hypothesis for the development regions Bucharest-Ilfov, Center,

North-West, North-East, South-Muntenia and West

Rejected hypothesis for the regions South-East and South-West Oltenia

These conclusions result from the analyzes performed and presented in subchapter 4.3

of the doctoral thesis, in which they were determined and tested in terms of statistical

significance, for a 95% confidence factor, the correlations between the indicators the number

of arrivals in the tourist reception structures, the accommodation capacity in operation and

three indicators of the regional development, respectively GDP / inhabitant, the

unemployment rate and the average income per household.

In the six development regions, for which the HI3 hypothesis was accepted, the

interdependencies between tourist arrival flows in tourist reception structures and regional

development indicators are of medium intensity, in the case of GDP / capita and

unemployment rate, and strong in the case of average income per household. Regarding the


70

accommodation capacity in operation, the interdependencies between them and the indicators

of regional development are of strong intensity, in the case of GDP / inhabitant average

household income, and of medium intensity in the case of the unemployment rate.

Also, an important conclusion is the fact that, in the case of the development regions

Bucharest-Ilfov, North-West, Center and West, the positive impact is given by the intense

development of the tourist circulation, and in the case of the North-East and South-Muntenia

regions , the interdependence is between a relatively low level of tourist traffic and a low level

of sustainable development at regional and local level.

HI4: In the last decade, the level of tourism activity and sustainable development have

induced changes in the grouping and ranking of Romanian counties from this

point of view.

General conclusion: Hypothesis accepted.

The conclusion is based on the results obtained from three cluster analyzes (presented

in chapter 4.4) performed in 2008, 2016 and 2018, the structuring of counties on clusters

being performed based on six indicators, four targeting the number of arrivals and overnight

stays of domestic and tourists foreigners in the tourist reception structures, and two indicators

of sustainable development at county level: GDP / inhabitant and unemployment rate.

The analyzes performed, besides some common characteristics, such as the ascending

evolution of the tourist circulation, also highlighted a series of disparities that accentuated the

differences between the Romanian counties in the analyzed period, resulting in increasing

discrepancies between developed and least developed counties in terms of the indicators

analyzed.

Thus, if in 2008, in the most disadvantaged group from the economic point of view

and the level of unemployment, and with one of the weakest levels of the tourist circulation,

there were seven counties (Alba, Vaslui, Teleorman, Dolj, Gorj, Mehedinți, Hunedoara), in

2018 their number reached ten by the decline registered in counties such as Buzau, Galati or

Gorj which, although enjoying significant tourist potential, they only manage to attract a very

small number of tourists. On the other hand, there are counties, among which Alba, Covasna,

Vrancea and Caraş-Severin, in which, in the analyzed period, both intensifications of the

tourist circulation and of the level of regional development were registered, which led to their

transition to clusters with superior characteristics in terms of indicators analyzed.

At the same time, at the opposite pole were counties, among which Brașov, Cluj and

Sibiu, which, in terms of the indicators analyzed, form the leading group of the entire period. I

consider that the results registered in these counties are due to a quality tourism management


71

with positive implications in the regional sustainable development. Also, with significantly

positive evaluations, the first places are located in Bucharest and Ilfov County, but this fact is

primarily due to their particularities, and to a lesser extent to their promotion as tourist

destinations.

HI5: The seasonality of the tourist circulation at regional level in Romania has a

strong negative impact on the labor force and the indices of use of the

accommodation capacity in operation


The conclusion is based on the studies and analyzes presented in Chapter 5 of the

doctoral thesis. But even in the case of this hypothesis, the analyzes highlighted the fact that

between the development regions in Romania there are differences that characterize it from

the point of view of the impact of the seasonality of the tourist circulation..

The lowest impact of seasonality on the use of accommodation capacity was registered

in the Bucharest-Ilfov region, due to the dominance of business tourism, the highest

seasonality index being registered in September and not in August, as in the other seven

development regions.

At the opposite pole, with the highest amplitude of seasonality, is the South-East

region, where the impact of summer tourism is dominant. With the exception of the summer

months, the accommodation capacity in operation in this region is used in very small

proportions with negative effects both on the recovery of investments and maintenance costs

and on the staff of these structures.

A very important conclusion that emerges from this is that, during the analyzed period,

the impact of the tourist traffic seasonality on the employed population in this field was very

strong, affecting on average over 10% of the employed population in tourism in Romania.

Regarding the identification and analysis of the opinions of the consumers of tourist

services in Romania regarding the competitive management in tourism and the orientation

towards sustainable regional development, four hypotheses were tested.

HO1: The use of IT&C to improve communication between beneficiaries and tourism

service providers is timely and beneficial


This conclusion is the result of the opinion of the respondents, who in proportion of

88% considered that online booking is a very important way, and that significantly influences

the communication provider-consumer of tourist services..


72

Regarding the way of communication, following the analysis of the respondents'

opinions, it resulted that in the first place are the social networks (Facebook), about which, on

average, over 75% of them considered it important and very important, followed by

specialized review sites (TripAdvisor), dedicated mobile apps, and the use of blogs and

microblogs (Tweeter), less interesting media sharing sites (YouTube).

HO2: Environmental protection and ecological management of resources at the level

of tourist destinations are important actions for regional sustainable development


The vast majority (over 93%) of respondents, belonging to the population up to 65

years old, considered that, at local and regional level, competitive and sustainable

management brings benefits to environmental protection and ecological management of

resources.

The analysis of the respondents' opinions regarding on the one hand, the practical

modalities used, and on the other hand, the main directions of action for achieving a

competitive and environmentally oriented management, at local and regional level highlighted

both positive and negative aspects. Thus, while their views on the existence and maintenance

of green spaces and the management of water and energy consumption have highlighted at

least a good level of satisfaction, in terms of waste management and the reduction of noise

pollution, the share of the dissatisfied is significant, which highlights two important directions

of action to increase the competitiveness of management at the level of tourist destinations. In

this context, for a competitive and sustainable management, restructuring of the management

modes and modernization of existing technologies in this field are required, as well as for the

significant reduction of noise pollution..

HO3: The application of competitive management oriented towards local and regional

sustainable development influences the choice of the service provider and the tourist

destination in Romania


This conclusion is based on the analysis of the respondents' opinions on the

characteristics of the location and the directions of action of the providers in order to meet the

expectations and preferences of the consumers of tourist services. Analyzed in terms of local

and regional sustainable development according to respondents, of significant importance in

choosing the provider of tourism services, in the first place is the interior design (84.14%),

followed by the manifestation of a responsible attitude towards the environment (82.65%) and

the existence of modern technological endowments (81.18%).


73

At the same time, the existence of a unique architecture, as well as the presence of a

certain theme of the location were of less interest. These opinions are in line with the

respondents' recommendations on the direction and scale of investments that the provider

should make, and which are mainly aimed at landscaping, equipping rooms and appropriate

technical systems and installations..

HO4: The attitude of consumers of tourist services regarding the management

oriented towards sustainability in tourism is influenced by their age, gender, level of

education and income.


The characteristics of the respondents (age, gender, education) determined the

formation of population segments with different points of view in relation to the analyzed

aspects, including the use of IT&C in communication, the effects of competitive management

on the environment, as well as the choice of destination characteristics..

The use of IT&C in the communication provider-beneficiary of tourist services is of

greater interest for the segments of the young population (generally over 86%) and those with

a higher level of education (93.5%), while other segments of the population have were more

reserved, including the segments of the population with secondary education (63.3%) and the

elderly (71.4%). Although the vast majority of respondents believe that over 93% consider

that a competitive management would have positive effects on the environment, in the case of

the segment of respondents over 65 years, it decreases to 71.43%, and in the case of those

with middle school education drops to 54.55%.

Regarding the expectations regarding the characteristics of the location, the segments

of respondents most interested in these aspects were those of female respondents (87.44%),

those with incomes over 6000 lei (85.08%), as well as those with postgraduate studies

(86.36%). Less interested were those with incomes below 3000 lei (79.3%), those over 65

years (64.29%) and those with secondary education (54.55%).

Respondents with incomes between 3001 and 6000 lei (91.24%), as well as those in

the 41-65 age group (89.22%) were especially interested in design. Regarding the technical

endowments, the most interested were the respondents with incomes between 3001 and 6000

lei (85.40%), those with higher education (84.55%) and those in the age group 26-40 years

(84, 17), and the least interested were those with secondary education (63.64%), as well as

those over 65 years (64.29%).

Although the four hypotheses on competitive management in tourism and the

orientation towards sustainable regional development have been accepted, they must be


74

considered in correlation with the characteristics of the tourist segments. to which the tourist

service provider is oriented. Based on studies and analyzes, several proposals have emerged

that address aspects of competitive management at the regional level, in several areas,

including eco-innovation in the design and implementation of tourism products, attracting and

managing tourist flows, and the most effective guidance them to the preferences of tourists.

The analysis of Romania's performance compared to other EU Member States on

innovation and eco-innovation resulted in the following proposals for competitive

management in tourism at regional and local level.:

Awareness of local community members on the concept of eco-tourism and the

advantages of its implementation in the design and implementation of local and regional

tourism products.

Capitalizing on the particularities and traditions specific to each local entity, as well as at

regional level. In this regard, special attention must be paid to the Danube Delta as well as

to the communities located along the Romanian bank of the Danube..

Promoting in the design of tourist services the traditional way of life, so that on the one

hand to maintain the secular human-nature balance, and on the other hand to educate

tourists in the spirit of reducing the negative impact on the environment, so that the

relationship tourism - ecology - sustainable development to be effective and efficient.

The design and construction of tourist complexes at regional level, and especially locally,

to have as fundamental objectives the inclusion in the local architectural specifics, the use

of green technologies, as well as their dimensioning, so that the intensities of tourist flows

do not disturb local balances..

Taking into account the fact that the implementation possibilities of eco-innovation and

eco-tourism in Romania differ significantly from one region to another, it is necessary to

allocate resources mainly to regions and local communities with low levels of economic

and social development.

Starting from the conclusion that between the development regions in Romania there

are significant gaps in terms of economic and social development, in terms of the relationship

between tourism and sustainable regional development have resulted in the following

proposals:

Efficient use of regional and local natural and anthropogenic potential, especially in

developing regions where tourist traffic has low values in order to reduce the gaps

between regions from this point of view.


75

Given, on the one hand, that the development of tourism at regional and local level

requires relatively small investments, and on the other hand leads to significant

employment, raising awareness among local and regional communities in this regard can

lead to significant results on raising living standards and reducing unemployment.

Development of the accommodation capacity in operation of the tourist structures with

accommodation functions to be based on studies based on regional level so as to ensure a

balance between it and the intensities of tourist flows.

Supporting local communities in preparing and carrying out actions to promote specific

tourist potentials in order to attract both Romanian and foreign tourists.

Reducing the phenomenon of seasonality in tourism by promoting at local and regional

level the traditions specific to each season, so as to ensure both better employment and

accommodation capacity for one year.

Regarding the orientation of the production of tourist services in accordance with the

characteristics of the tourist segments as well as the evolution of their preferences, from the

processing of the survey data resulted the following proposals:

Development and widespread use of IT&C to ensure the best possible communication

between the provider and the beneficiary of tourist services.

• The design and construction of tourist locations must take into account first of all the

manifestation of a responsible attitude towards the environment, the interior design as

well as the existence of modern technological endowments, which ensure both the

satisfaction of tourists' needs and protection and use of renewable resources.

Giving more attention and rethinking the management of waste and noise pollution in

tourist destinations considered by respondents, at present, as inappropriate.

Designing tourist services in accordance with the expectations of the tourist segments to which

they are addressed. In this regard, it is necessary to design and provide tourist services

differentiated by age groups and income levels, these being mainly characteristics that

differentiate the preferences of tourists significantly.

I conclude that the studies and analyzes performed, through their results presented in

the doctoral thesis, provide a scientifically based image of tourism in Romania compared to

other EU Member States and can significantly contribute to improving competitive

management in tourism in the conditions of sustainable regional development.


76

PERSONAL CONTRIBUTIONS

In the studies and analyzes performed on competitive management in tourism in the

context of sustainable regional development, the main personal contributions of the author of

the doctoral thesis can be structured as follows:

Contributions regarding the analysis and highlighting of the conceptual

coordinates of the tourism-competitiveness-management relationship:

Analysis of the place and role of tourism in the tertiary and quaternary sectors, in terms of

its sustainable development.

Highlighting the conceptual developments regarding the competitiveness in tourism and

the directions of actions in conditions of conservation of natural and anthropic

environment correlated with the economic-social development of the local communities.

Analysis of conceptual developments, as well as highlighting the current meanings and

definitions of the management concept.

Defining current competitive management as a dynamic, complex and knowledge-based

cyber process.

Contributions on the transition from results-oriented management to sustainable

development-oriented management:

Analysis of the relationship between innovation and sustainable development at regional

level in Romania compared to other Member States of the European Union in terms of the

synthetic index of innovation.

Highlighting the role of eco-innovation in sustainable regional development and directions

for action in this regard

Identification and analysis of developments and characterization of the main aspects of

eco-innovation in Romania, at regional level, in the last decade.

Approaching tourism management as a process oriented towards long-term sustainable

regional development in accordance with the National Strategy for Sustainable

Development of Romania and the Master Plan for the Development of National Tourism.

Contributions on the combination of qualitative and quantitative methods to

substantiate decisions in competitive management taking into account the stochastic

nature of tourism phenomena and processes:


77

Analysis of the evolution and the characteristics of quantitative models for the

development of regional tourism in the conditions of globalization

Defining a competitive management model based on a cybernetic system with two loops

necessary to control the economic and ecological impact on resources and environmental

quality.

Highlighting the substantiated role of using quantitative methods and complex interactive

environments to analyze and test the results obtained facilitated by the development of

IT&C to substantiate decisions on tourism infrastructure development, tourism flow

forecasting and the use of labor in tourism at regional level.

Contributions regarding the tourism-sustainability ratio at the level of the

development regions in Romania:

Identifying and highlighting the particularities of the tourist circulation at the level of the

development regions in Romania.

Highlighting and analyzing the gaps between the development regions in Romania in

terms of indicators with an impact on tourism

Integrated analysis of disparities and similarities between development regions resulting

from the integrated analysis of living standards, education and unemployment.

Determining and evaluating from a statistical point of view the interdependencies between

the tourist activity and the sustainable development at the level of the development

regions in Romania.

Comparative analysis of the characteristics of the tourist phenomenon at county level and

the evolution of the way of structuring them in clusters, from the perspective of

sustainable development in the last decade.

Structuring the counties of Romania in terms of dependencies between the evolutions of

the number of arrivals and overnight stays of Romanian and foreign tourists and the

unemployment rate.

Contributions regarding the impact of the tourist circulation seasonality on the

tourism management at the level of the development regions in Romania:

Defining and highlighting the seasonality of tourist traffic, as a phenomenon with

European and national impact

Evaluation of the evolution of the seasonality and of the indices of utilization of the

accommodation capacity in Romania compared to both the neighboring states and the

other member states of the European Union


78

Analysis of the impact of the seasonality of the tourist phenomenon on the management of

tourist structures with accommodation functions in Romania, at regional level.

Identifying and evaluating the interdependencies between the numbers of the population

employed in tourism and the number of tourist arrivals in the tourist reception structures,

at regional level.

Analysis of the impact of the tourist traffic seasonality on the population employed in

tourism in Romania.

Contributions regarding the identification of the development directions of the

competitive management based on the analysis of the opinions and preferences of the

tourists:

Establishing the objectives of empirical research by statistical survey.

Establishing research hypotheses

Elaboration of the questionnaire.

Conducting the survey and collecting data both online and through direct interviewing.

Data processing using SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) and

verification of hypotheses.

Formulation of conclusions

Contribuții privind diseminarea rezultatelor cercetării:

An ISI article with impact factor, published in Sustainability 2019, 11, 3775;

doi:10.3390/su11143775. https://www.mdpi.com/2071-1050/11/14/3775.

Two ISI articles, without impact factor, published in Economics of Agriculture,

Belgrade: (http://ea.bg.ac.rs):

o Year 65, No. 4, 2018, pp. 1427-1447

o Year 67, No. 2, 2020, pp. 461-482

8 articles published in journals indexed in international reference databases for the field.

4 participations in conferences with international participation organized in Romania


http://ea.bg.ac.rs/


79

LIMITS AND FUTURE RESEARCH DIRECTIONS

Limits of research

The studies and research carried out throughout the scientific approach were based, on

the one hand, on the series of statistical data provided by the National Institute of Statistics of

Romania, as well as on those provided at European level through the EUROSTAT databases,

and on on the other hand, based on the results of the statistical survey organized by the author

with reference to the opinions of tourists on competitive management in tourism, the limits of

the research were given by:

Short period of time when data on innovation and eco-innovation are available at

national and regional level in the Member States of the European Union.

The stochastic character of the tourist circulation and, consequently, the induction of a

certain level of probability in the obtained results (in general I used a 95% confidence

factor).

Discontinuities in the data series regarding the population employed in tourism, as a

result of the changes occurred in time by CANE (Classification of activities in the

national economy).

The answers of the respondents may be affected by errors caused by not understanding

the questions or by events that occurred during the stays, events that had a certain

imprint on them.

Future directions of research

During the scientific approach undertaken, several research directions have

crystallized to contribute to the deepening of the analyzes carried out so far, among which:

Deepening the analysis and identifying concrete ways to include eco-innovation in the

management of tourism structures at regional and local level.

Identifying the causes that determined the significant differences between the tourist

traffic and its results on the Bulgarian coast and those on the Romanian Black Sea coast.

Carrying out studies at regional level leading to the identification of ways to increase the

intensity of tourist traffic and reducing the impact of its seasonality on the workforce

involved in turism


80

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY

Books

1. Allock, J.B. (1994) Seasonality. In Tourism Marketing and Management

Handbook;Witt, S.F., Moutinho, L., Eds.; Prentice Hall: New York, NY, USA,; pp.

86–92.

2. Appleby R.C. (1994). Modern Business Administration, Sixth edition, Pitman

Publishing, London.

3. Barile, S. (eds.) 2006. L’impresa come sistema. Contributi sull’Approccio Sistemico

Vitale, I ed. Torino: Giappichelli.

4. Barnard, C. (1938). The Functions of the Executive. Cambridge, Mass: Harvard

University Press, p.66.

5. Baron, Raphael Raymond V. (1975) Seasonality in Tourism: A Guide to the Analysis

of Seasonality and Trends for Policy Making; Economist Intelligence Unit: London,

UK, 1975.

6. Baron, T., Biji, E. (1991). Statistică teoretică și economică. București: Editura

Didactică și Pedagogică.

7. Brown L. (coord.). (1990) - Probleme globale ale omenirii, starea lumii, Editura

tehnică, Bucureşti, 1990

8. Cămăşoiu C. (1994). Economia şi sfidarea naturii, Bucureşti,

9. Certo, S. (1994). Modern Management, Sixth Edition, Boston, Allyn and Bacon.

10. Clark, C. The Conditions of Economic Progress. 3rd ed. London, 1957

11. Drucker P.F.- Problemele actuale ale conducerii întreprinderii, ed. Politică, Bucureşti,

1971

12. Fisher, A. G. B. Economic Progress and Social Security. Macmillan, 1945

13. Gannon M.J. (1988). Management. Managing for Results. University of Maryland,

Allyn and Bacon, Inc., Massachusetts, p. 51-52.

14. Gilman R., Gershon D. (2009). Household ecoteam workbook, Publisher Global

Action Plan for the Earth, from Cornell University.

15. Gogonea R.M., Zaharia M.(2008). Econometrie cu aplicații în comerț-turism-servicii,

Editura Universitară, București, p.230.

16. Golinelli, G.M. 2005. L’approccio sistemico al governo dell’impresa. L’impresa

sistema vitale, II ed. Padova: CEDAM.


81

17. Jaba E. (1998) Statistică. Editura Economică, București, p.355-357

18. Jaba L., Grama A. (2004) Analiză statistică cu SPSS sub Windows, Editura Polirom,

București

19. Katz, D., Kahn, R.L.( 1978). The Social Psychology of Organizations, II ed. New

York: Wiley

20. Mayo E. (1945). The social problems of an industrial civilization, Harvard University,

Boston, p. 9.

21. Mănescu M. (1984). Avuția națională, Editura Academiei, București

22. Minciu, R. (2005) - Economia turismului, ediția a III-a, revizuită și adăugată, p 23

Ed.Uranus, București

23. Mullins L.J. (1996). Management and Organisational Behaviour. Forth Edition, Pitman

Publishing, London, p.11

24. Mullins, L.J. (1996). Management and Organisational Behaviour. Forth Edition,

Pitman Publishing, London

25. Necula, D. M., Draghici, M. and Necula, R., (2015), The tourism seasonality in

Romania, MPRA Paper, University Library of Munich, Germany.

26. Nicolescu, O., Verboncu, I. (1997) - Management. Ed. Economică, Bucureşti

27. Novac, A. (1977). Metode statistice în pedagogie şi psigologie. Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

28. Oprescu G.,Spircu L., Zaharia M., Bazele ciberneticii economice, Ed. Inforec,

București, 1997

29. Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS. Ed. Polirom,

Iaşi,

30. Roobins, S.P. (1991). Management. Third Edition, Englewood Cliffs, New York,

Prentice-Hall.

31. Rotaru,T. (coord.), Bădescu, G., Culic, I., Mezei, E., Mureșan, C. (2006). Metode

statistice aplicate în științele sociale, Ed.Polirom, Iași, pp. 272-303.

32. Săvoiu, G. (2011). Statistica pentru afaceri. Editura Universitară, București.

33. Sinclair-Desgagné, Bernard, (2011), Éco-activités, création de valeur et compétitivité,

CIRANO Working Papers, CIRANO.

34. Snak, O., Baron, P., Neacșu, N. (2001) – Economia Turismului, Ed. Expert, București,

p.473.


p.31-32.

https://econpapers.repec.org/RePEc:cir:cirwor:2011s-36


82


p.29.

37. Stănciulescu, G. (2003). Managementul operațiilor de turism (ed. a II-a, revăzută și

adăugit). Editura All Beck, București.

38. Tomescu-Dumitrescu, C., Bălăcescu, A. (2008). Statistică economică aplicată, Ed.

Universitaria, Craiova

39. Voineagu V., ȚIțan E., Șerban R., Ghiță S., Tudose D., Boboc C., Pele D. (2006) Teorie

și practică econometrică, Editura Meteor Press, București

40. Von Bertalanffy, L. (1956). General System Theory, in Emery, F.E. (eds.). General

System, Yearbook of the Society for the Advancement of General System Theory.

41. Zaharia M. (2007). Comportament și cultură organizațională. Ed. ProUniversitaria,

Bucuresti, p.78

42. Zaharia M., Palko Gh. (2000). Competiția și managementul companiei, Ed. Curtea

Veche Publishing, București

Articles

43. Aiginger, K. A (1998)- Framework for Evaluating the Dynamic Competitiveness of

Countries. Structural Change and Economic Dynamics, No 9, pp. 159–188

44. Alonso-Almeida, Maria-del-Mar, Rocafort, Alfredo and Borrajo, Fernando,

(2016), Shedding Light on Eco-Innovation in Tourism: A Critical

Analysis, Sustainability, 8, issue 12, p. 1-12.

45. Amelung, B., Nicholls, S., Viner, D. (2007) - Implications of global climate change for

tourism flows and seasonality, Journal of Travel research, 2007 -

journals.sagepub.com

46. Azevedo, Susana, Cudney, Elizabeth A., Grilo, António, Carvalho, Helena and Cruz-

Machado, V., (2012), The influence of eco-innovation supply chain practices on

business eco-efficiency, MPRA Paper, University Library of Munich, Germany.

47. Babucea, A. G., Rabontu, C. and Vasilescu,M. (2012), Evolution of the Capacity and

Accommodation Activity at the Regional Level in Romania After 1990, Annals -

Economy Series, 4I, issue , p. 59-68.

48. Balacescu, Aniela and Rabontu, Cecilia, (2010), Statistical Analysis Of The Touristic

Accommodation Capacity And Activity In Romania During 2000-2009, Annals of the

University of Petrosani, Economics, 10, issue 4, p. 19-26


83

49. Balan C. B., Gagea, M. (2008), The Analysis of the Unemployment Seasonality in

Romania, Annals of Faculty of Economics, 2, issue 1, p. 819-824.

50. Balan, Mariana and Iorgulescu, Raluca, (2014), Eco-Sustainable Development and

Romanian Tourism, Annals - Economy Series, Special, issue , p. 13-16.

51. Burghelea, C. (2012). The Sustainable Development Model. Theoretical and Applied

Economics, 2012, vol. XVIII(2012), issue 5(570), 125-136

52. Butler, R.W. (2001) Seasonality in Tourism: Issues and Implication. Seasonality in

Tourism; Baum, T., Lundtorp, S., Eds.; Elsevier Ltd.: Oxford, UK, 2001; pp. 5–21.

ISBN 0160-7383.

53. Cannas, R. (2012) An Overview of Tourism Seasonality: Key Concepts and Policies. J.

Tour. Cult. Territ. Dev. 2012, 3, 40–58.

54. Capó Parallax, J.; Rivera Font, A.; Rosella Nodal (2007) J. Accommodation

determinants of seasonal patterns. Ann. Tour. Res. 2007, 34, 422–436.

55. Dãrãguș, Attila, Popescu, Liliana and Bibicioiu, Sorin, (2012), Management Eco-label

for Accommodation Services, Proceedings of the International Management

Conference, 6, issue 1, p. 125-131.

56. Domil, Aura Emanuela, Artene, Adela Suzana and Artene, Alin Emanuel, (2012), Eco-

Innovation and Eco-Efficiency Influence Over Management Systems, Ovidius

University Annals, Economic Sciences Series, XII, issue 1, p. 900-903.

57. Enea, C. (2016), Sustainable Tourism in Romania and the Trinomial: quality,

continuity and balance. Compatibility with Major Tourist European Countries, Annals

- Economy Series, 1Special, issue , p. 86-89.

58. Fundeanu, D., Badele, C.S. (2014) - The Cluster, Strategic Model of Competitiveness in

Tourism. Annals of University of Craiova - Economic Sciences Series, 2014, vol. 2,

issue 42, pages 165-173

59. Gheorghe, A., (2015), The Influence of the Number of Overnight Stays on the Capacity

of the Accommodation in Salad County, Knowledge Horizons - Economics, 7, issue 3,

p. 147-150.

60. Gosling S., Hall M. (2005). An Introduction to Tourism and Global Environmental

Change, In Tourism and Global Environmental Change, London:Routledge.

61. Grădinaru I., 2000 - Protecţia mediului, Bucureşti, Editura Economică

62. Hartmann, R. (1986) Tourism, seasonality and social change. Leisure Studies, 5(1),

25–33.


84

63. Hitt, M., Ireland, D. (1987). Peters and Watermen Revisited: The Unneeded Quest for

Excellence. The Academy of Management Executive, citat de Stanciu, I., Militaru, Gh.

(1999). Management. Elemente fundamentale. Ed. Teora, p. 32.

64. Holden Andrew, 2003 - In Need of New environmental Ethics for Tourism, Annals of

Tourism Research, 30, Elsevier Ltd. Great Britain.

65. Ioncica, Diana, Ioncica, Maria and Petrescu, Eva-Cristina, (2016), The Environment,

Tourist Transport and the Sustainable Development of Tourism, The AMFITEATRU

ECONOMIC journal, 18, issue S10.

66. Ioncica, Maria and Petrescu, Eva Cristina, (2005), From the Economic Growth to the

Sustainable Development, the Role of Services in the Development Process, The


67. Ioncica, Maria, Petrescu, Eva-Cristina and Ioncica, Diana, (2008), Abordari macro si

microeconomice ale competitivitatii in sectorul serviciilor, Revista de Marketing

Online (Journal of Online Marketing), 2, issue 1, p. 76-82.

68. Jang, S.C. (2004) Mitigating tourism seasonality—A quantitative approach. Annals of

Touism. Research. 31(4), pp. 819–836

69. Jarkko, S. (2006). Traditions of sustainability in tourism studies, Annals of Tourism

Research, Vol.33, No.4, Elsevier Ltd. Great Britain

70. Jula D. (2015) Metode și tehnici performante de testare a ipotezelor în economie,

Workshop cercetarea – Protocoale și creativitate în cunoaștere. București, p.9

71. Kim N., Wicks B.E. Rethinking Tourism Cluster Development Models for Global

Competitiveness, International CHRIE Conference-Refereed Track. Paper 28, 2010

72. Koenig-Lewis, N.; Bischo., E.E. (2005) Seasonality research: The state of the art.

Inttenational Journal of Tourism Research 2005, 7(4-5), pp. 201–219.

73. Lee, E.S. (1996) A theory of migration. Demography 1966, 3, 47–57.

74. Maria-Roxana, Dorobantu, (2013), The Tourist Acommodation Capacity in Vâlcea

County and Tthe Main Tourist Indicators Between 2006-2010, Management Strategies

Journal, 21, issue 3, p. 79-85.

75. McGroarty, F., Platanakis, E., Sakkas, A., Urquhart, A. (2019) A Seasonality Factor in

Asset Allocation, SSRN Electronic Journal, 2019.

76. Mele, C., Pels, J., Polese, F. (2010), “A brief review of systems theories and their

managerial applications”, in Service Science, Vol.2 No.1/2, pp. 126-135.


85

77. Miron, D., Dima, M., Vasilache, S. (2010). Models Of The Intra-Regional Trade

Influence On Economic SustainableDevelopment In Romania. The Amfiteatru Economic

journal, 2010, vol. 12, issue 27, 27-35

78. Niţă, V. (2009) - Încorporarea obiectivelor de Competitivitate în cadrul Socio-

Economic Naţional, Revista de Economie Mondială, vol. 1, issue 3, 2009, pp. 27-42.

79. Oncioiu, Ionica and Pocora, Mihail-Silviu, (2011), Eco-Efficiency: A New Challenge

for Romanian SMEs, EuroEconomica, issue 30, p. 38-43.

80. Park, Mi Sun, Bleischwitz, Raimund, Han, Ki Joo, Jang, Eun Kyung and Joo, Ji Hyung,

(2017), Eco-Innovation Indices as Tools for Measuring Eco-

Innovation, Sustainability, 9, issue 12, p. 1-28.

81. Pencea, S. (2010). Bussines Clusters. Revista de Economie Mondială/The Journal of

Global Economics, 2010, vol. 2, issue 4.

82. Pizam, A., Ellis T. (1999) Customer satisfaction and its measurement in hospitality

enterprises, International Journal of Contemporary Hospitality Management, 1999,

11(7), pp. 326-339.

83. Pociovalisteanu, Diana-Mihaela and Niculescu, George, (2010), Sustainable

Development Through Eco-Cultural Tourism, European Research Studies Journal, XIII,

issue 2, p. 149-160.

84. Popescu, C., Jaradat, M., Şerb, D., Cicioc, N. (2015). Quantitative methods applied in

the analysis of teenagers problems. Computational Methods in Social Sciences (CMSS),

2015, vol. 3, issue 2, 21-27

85. Popescu, C., Păun, M. (2016). Management Methods Used in Romanian Educational

System Analysis, Management Strategies Journal, 2016, vol. 31, issue 1, 194-198

86. Popescu, Constanta, Ristea, Ana-Lucia and Popescu, Constantin, (2017), Sustainable

Regional Development Policy in Romania - Coordinates, Valahian Journal of

Economic Studies, 8, issue 1, p. 17-22.

87. Popescu, Constanta, Serb, Diana and Carmen, Andreiana, (2016), The Role of

Communication in Improving the Performance of the Services Provided by The

Workforce Recruitment Agencies, Management Strategies Journal, 31, issue 1, p. 181-

187.

88. Popescu, D., (2005), Tourism, Architecture and Sustainable Development, The


http://econpapers.repec.org/article/iemreviem/


86

89. Popescu, D., Seseanu, A., Bulin, D., Calabro, G. (2014). Econometric Models in

Romanian Tourism under the Impact of Sustainable Development. The Amfiteatru

Economic journal, 2014, vol. 16, issue Special 8, 1063

90. Popescu, Delia. (2007). Tourism and e-commerce, The AMFITEATRU ECONOMIC

journal, 9, issue 21, p. 167-171.

91. Popescu, Delia. (2018). Contemporary Approaches and Challenges of Tourism

Sustainability. Amfiteatru Economic, 20(Special No. 12), pp. 830-832.

92. Popescu, N. E. (2017), Links Between Tourism Entreprenuship and Economic

Development in Romania, Revista Economica, 69, issue 5, p. 114-133.

93. Porter, M. (1998). Clusters and the New Economics of Competition. Harvard Business

Review , Nov-Dec 1998, 77-90

94. Rastvortseva, S., Cherepovskaya, N. (2013). Identification and assessment of regional

clusters. Economy of region, 2013, vol. 1, issue 4, 123 - 133

95. Rideanu, P. (2008). Econometric model for analyzing HRD Funds absorption

at regional level – North-East region. Annals of University of Craiova - Economic

Sciences Series, 2008, vol. 2, issue 36, 643-649.

96. Rusavska, V., Melikh, T., Melikh, O., Chala, T., Babushko, S., Halytska, M. (2019) -

Estimation of the influence of the seasonality factor in the strategic activity of tourism

and hospitality enterprises, International Journal of Innovative Technology and

Exploring Engineering, 9(1), pp. 1686-1691

97. Sava, C., (2013), The Evolution of Regional Accommodation Capacity – Case Study

West Development Region, Knowledge Horizons - Economics, 5, issue 2, p. 82-86.

98. Susu, S., Bîrsan, M., (2009). Competitiveness of Romanian Tourism in the age of

Globalization. The Annals of the "Stefan cel Mare" University of Suceava. Fascicle of

The Faculty of Economics and Public Administration, 2009, vol. 9, issue 1(9), pp. 71-

80

99. Turrión-Prats, J., Duro, J.A. (2018) Tourist seasonality and the role of markets. J.

Destin. Mark. Manag. 2018, 8, 23–31.

100. Wolman, H., Hincapie, D. (2015). Clusters and Cluster-Based Development Policy.

Economic Development Quarterly, 2015, vol. 29, issue 2, 135-149

101. Zaharia, M., Bălăcescu, A., (2017), Is the Foreigner Tourists Flow Really Important in

Achieving the Sustainable Development? Turism product as a factor of competitiveness

of the Serbian economy and experiences of other countries, Vrnjacka Banja, pp. 236-

253.


87

102. Zhelyazkova, Virginia, (2016), Eco-Efficiency Indicators: Concept, Types And

Applicability, Economy & Business Journal, 10, issue 1, p. 322-331.

Electronic sources

103. CE (2010) Proiectul Europa 2030 - provocări și oportunități.

https://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/publications/project-

europe-2030-challenges-opportunities/ accesat în mai 2017

104. COM (2007) 621 Agenda pentru un turism european durabil si competitiv, Bruxelles,

https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j9vvik7m1c3gyxp/vikqhlw75oyq accesat în

martie 2017.

105. COM (2014) Comisia Europeană (2014). Pentru o renaștere industrială europeană.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și

Social European și Comitetul Regiunilor. Bruxelles (COM/2014/014 final).

106. COM (2016) European Innovation Scoreboard 2016


107. COM (2017a) European Innovation Scoreboard 2017, 2018

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards_ro.

108. COM (2017b) European Innovation Scoreboard 2017. Metodology Report, pp.20-39.

https://eu.eustat.eus/elementos/ele0014400/Methodology_Report_EIS_2017/inf0014422

_e.pdf

109. COM (2019a) European and Regional Innovation Scoreboard 2019


110. COM (2019b) European Innovation Scoreboard 2019


111. ECO (2008) NACE Rev. 2 Statistical classification of economic activities in the

European Community. https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5902521/KS-

RA-07-015-EN.PDF

112. EIO (2011) Eco-innovation in Romania

https://ec.europa.eu/environment/ecoap/sites/ecoap_stayconnected/files/field/field-

country-files/eio_country_brief_2010_romania.pdf

113. EIO (2012) Methodological Report https://www.eco-

innovation.eu/index.php/reports/methodological-report



https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j9vvik7m1c3gyxp/vikqhlw75oyq














88



files/romania_eco-innovation_2015.pdf



files/romania_eio_country_profile_2016-2017_1.pdf

116. EIO (2019) Eco-Innovation Index


117. Eurostat (2019a) Arrivals at tourist accommodation establishments by NUTS 2 regions

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do [tour_occ_arn2]

118. Eurostat (2019b) Gross domestic product (GDP) at current market prices by NUTS 2

regions [nama_10r_2gdp] http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-

/nama_10r_2gdp

119. Eurostat (2019c) Households with access to the internet at home [isoc_r_iacc_h]


120. Eurostat (2019d) Net occupancy rate of bed-places and bedrooms in hotels and similar

accommodation (NACE Rev. 2) [tour_occ_mnor ]


121. Eurostat (2019e) People at risk of poverty or social exclusion by NUTS 2 regions

[ilc_peps11]


122. Eurostat (2019f) Population aged 25-64 by educational attainment level, sex and NUTS

2 regions (%) [edat_lfse_04]


123. Eurostat (2019g) Population on 1 January by age and sex [demo_pjan]

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjan&lang=en,

124. Eurostat (2019h) Primary energy consumption [tsdcc120]

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en

& pcode=tsdcc120

125. GOV (2008) Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi

2013-2020-2030, p.10, http://www.mmediu.ro/beta/wp-

content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf .

126. GOV (2017) Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026







https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do







http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjan&lang=en







89


competitiveness-center-rankings/competitiveness-2017-rankings-results/


competitiveness-center-rankings/world-competitiveness-ranking-2018/

129. IMD (2019a) World Competitiveness ranking 2019

https://www.imd.org/contentassets/6b85960f0d1b42a0a07ba59c49e828fb/one-year-

change-vertical.pdf

130. IMD (2019b) Methodology and Principles of Analysis

https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-

competitiveness-ranking-2019/

131. INS (2019a) Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, categorii de confort si tipuri de turisti TUR104D


132. INS (2019b) Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire

turistica pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table TUR103B

133. INS (2019c) Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de

turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete TUR105D


134. INS (2019d) Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, categorii de

confort si tipuri de turisti TUR105B http://statistici.insse.ro:8077/tempo-

online/#/pages/tables/insse-table

135. INS (2019e) Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

SOM103A http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro

&ind=SOM103A

136. INS (2018f) Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete TUR104B http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

137. Krugman, P. R. (1994), Competitiveness - A Dangerous Obsession, FOREIGN

AFFAIRS.


138. Taylor F.W. (1919). The Principle of Scientific Management. Harper & Brothers

Publishers, New York. P.9. http://www.saasoft.com/download/Taylor_FW_

Principles_of_Scientific_Management_1911.pdf, accesat in mai 2017.





















90

139. WCED (1987). Report of the World Commission on Environment and Development:

Our Common Future, http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf


Forum, Geneva



Forum, Geneva


http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf




91

CURRICULUM VITAE

ZAHARIA RADU ȘERBAN

27 years old, Bucharest, sector 6, unmarried

Contact data

Email: [email protected] Tel: +40722229550

Adress: Pregungirea Ghencea, nr.28, Bloc C5, Bucharest

Experience on Banks: 2 months

departments Tourism / Hotel staff: 3 years and 7 months

Sales: 2 months

Jan 2019-Dec 2019 Travel agent / Financial referent - New Concept Travel

(1year) (Bucharest | Tourism / Hotel staff | Tourism / HoReCa)

generation of daily hotel and summary reports;

issuing virtual credit cards on predefined chains;

management of the payment platform (supply of credit cards,

adjustment of the period and setting of the security conditions)

sending payment authorizations to hotels and obtaining payment

confirmations;

processing payments through secure links.

Jun 2016 - Dec 2018

Front Desk Officer - CONTINENTAL HOTELS SA (IBIS

PARLAMENT)

(2 years and 7 months) (Bucharest | Tourism / Hotel staff | Tourism / HoReCa)

taking over and registering reservations;

welcoming and accommodating tourists;

preparation of documents necessary for accommodation;

tracking and collecting payments, through different payment

channels, according to hotel policy;

operation of reception services in specific software (Opera)

promoting the services offered to the clients;

efficient solution of all registered requests;

mediating conflicts and resolving complaints.

Skills and competencies acquired:

Opera, Fidelio, english, customer relations, working with the public

mailto:[email protected]


92

Jul 2013 - Aug 2013 Waiter help - Cabana Balea Lac

(2 months) (Sibiu | Sales | Tourism / HoReCa)

Employment during the summer vacation - at the Bâlea Lac chalet,

in the hotel industry

May 2013 - Jun 2013 Practice - BCR Life Insurance -VIG

(2 marsh) (Bucharest | Banks | Banks | Financial services)

Practical activity carried out within BCR Life Insurance -VIG

familiarization with the company's marketing policy

market studies with the help of a software regarding the

insurance market: target market by geographical areas and

population, competition, positioning of the company in the

market, etc.

Education

2014 - 2016 Master's degree - Romanian-American University

Marketing | Bucharest

2011 - 2014 Faculty - Romanian-American University

Marketing | Bucharest

Abilities

General abilities

Microsoft Office, Ability to learn new things quickly, Ability to analyze, Ability to

assimilate and process information quickly, Ability to integrate and work in a team

Skills acquired at work

Opera, Fidelio, English, customer relations, working with the public

Foreign languages

English - Intermediate, French - Beginner


93

Other information

Trainings “Hospitality International Summer School” - Investments and performance in the

hospitality industry-Bucharest, June 2015.

International School of Excellence in Tourism and Entrepreneurship, Ploiești,

February 2015

Conferences

Internațional Scientific Conference “Perspectives of the Romanian rconomy


November 8th

– 9th


Conference Internationale “Inferences globales de la societe de la connaissance”,

November 16th

– 17th


Internațional Scientific Conference “Economy and Social Development in the Open


– 21th


Internațional Scientific Conference “Performance, Competitiveness, Creativity”,


– 19th


International Scientific Conference „ Management, Leadership and Innovation


– 6th


Hobbies

Physical and sports skills: sky,

Knowledge of music: Piano

Driver's license

Category B, acquired October 20, 2010


94

LIST OF WORKS

ISI articles

4. Zaharia Radu-Serban, Radulescu Iuliana Denisa, Gogonea Rodica-Manuela,

Popescu Constanta (2020) Individual farms and agro-tourism in Romanian Banat. A

parallel analysis. Economics of Agriculture, Year 67, No. 2, 2020, pp. 461-482,

Belgrade. http://ea.bg.ac.rs

5. Jean Vasile Andrei, Aurelia Patrascu, Mihaela Cristina Drăgoi, Rodica-Manuela

Gogonea, Radu Serban Zaharia (2018) Using total water footprint of national

consumption as sustainable development indicator – a critical review. Economics of

Agriculture, Year 65, No. 4, 2018, pp. 1427-1447, Belgrade. http://ea.bg.ac.rs

6. Andreea Simona Saseanu, Rodica-Manuela Gogonea*, Simona Ioana Ghita and Radu

Serban Zaharia* (2019) The Impact of Education and Residential Environment on

Long-Term Waste Management Behavior in the Context of Sustainability,

Sustainability 2019, 11, 3775; doi:10.3390/su11143775. https://www.mdpi.com/2071-

1050/11/14/3775

Articles in journals indexed in international reference databases for the field (BDI):

9. Patrascu, A., Zaharia, R.S. (2016) Analysis on the Evolution of Insurance Systems in

Romania-The Past Five Years, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of

Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2016, pp.208-213.


10. Zaharia R.S., Zaharia M., Alecu A. (2015) Is There Population with Tertiary

Education in Romania Still Interested in Research? IJSEM-International Journal of

Sustainable Economies Management, 4(4), Octomber-December 2015, pp.54-46.

DOI:10.4018/IJSEM.2015100104 http://www.igi-global.com/journal/international-

journal-sustainable-economies-management

11. Marian Zaharia, Radu Serban Zaharia, (2014) The Trade Balance of Romania –

Evolutions and Correlations, Economic Insight – Trends and Challenges, Vol. III

(LXVI) No.4/2014, pp.97-106. http://www.upg-bulletin-se.ro/archive-4-2014.html

12. Radu Serban Zaharia, Marian Zaharia, Aniela Bălăcescu. (2014) The Evolutions of

the WeightS of the EU Member States in International Trade in the Period 2003 –

2012, The USV Annals of Economics and Public Administration, Volume 14, Issue

2(20), 2014, pp.7-14 www.annals.seap.usv.ro

http://ea.bg.ac.rs/

http://ea.bg.ac.rs/






http://www.upg-bulletin-se.ro/archive-4-2014.html

http://www.annals.seap.usv.ro/


95

13. Marian Zaharia, Aniela Bălăcescu, Radu Serban Zaharia. (2014) Romania's foreign

trade and of other former communist countries in 2003-2012, International Journal of

Sustainable Economies Management, IJSEM, 3(2014), pp.19-31. http://www.igi-

global.com/journal/international-journal-sustainable-economies-management

14. Andrei,J., Zaharia, M., Gogonea, R.,M., Petrache, D.C., Zaharia, R.S. (2016)

Sustainable Wages and Need for Convergence in EU-28 Countries. Industrija, Vol.44,

No.4, 2016, pp.47-62

15. Balacescu, A., Zaharia, R.S. (2018). A Cluster Analysis of School Dropout in the

Development Regions of the European Union. Annals of the „Constantin Brâncuşi”

University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1 /2018, pp. 139-146.


16. Constanta Popescu, Radu Serban Zaharia (2018). Competitiveness Measure of

Managerial Performance: Romania, Where Are You?. International Journal of

Sustainable Economies Management Volume 7 • Issue 1 • January-March 2018

https://www.igi-global.com/article/competitiveness-measure-of-managerial-

performance/202438






Date post:	15-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

TEZĂ DE DOCTORAT - Valahia

Documents