HERNIILE

1) CS Care din următoarele afirmaţii corespunde herniei inghinale directe:

a) Nu coboară în scrot b) Este congenitalăc) Mai frecvent este unilateralăd) Se strangulează foarte frecvente) Este o hernie de efort--------------------------------------------------------------------- 2) CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia:

a) Riсhterb) Maydlc) Littre d) Gheselbahe) Broсk--------------------------------------------------------------------- 3) CS Peretele posterior al canalului inghinal este format de:

a) Fascia transversalis b) Omblicul internc) Tendonul conjunctd) Arcada cruralăe) Omblicul extern--------------------------------------------------------------------- 4) CS Locul II după frecvenţa strangulării îl ocupă hernia:

a) Femuralăb) Ombilicalăc) Inghinală directă d) Inghinală oblică la bărbaţi e) Hernia liniei albe la copii--------------------------------------------------------------------- 5) CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie:

a) Broсkb) Gheselbahc) Maydl d) Riсhter e) Littre--------------------------------------------------------------------- 6) CS Colul herniei femurale tipice se găseşte :

a) Anterior de arcada cruralăb) Medial de vasele femurale c) Lateral de vasele femuraled) Posterior de vasele femuralee) Medial de ligamentul Cooper---------------------------------------------------------------------

7) CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele semne:

a) Ansă destinsă, pronunţat cianoticăb) Tromboza venelor mezouluic) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţăd) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid e) Ansa eferentă palidă, colabată--------------------------------------------------------------------- 8) СМ Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor strangulate:

a) Hernia Littreb) Hernia Maydlc) Hernia Broсkd) Hernia Gheselbahe) Hernia Riсhter --------------------------------------------------------------------- 9) CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte:

a) Hernia inghinală congenitalăb) Hernia ombilicalăc) Hernia inghinală prin clivajd) Hernia perinealăe) Hernia diafragmală posttraumatică --------------------------------------------------------------------- 10) CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se întâlneşte în următoarele situaţii:

a) Colecistita acutăb) Pancreatita pseudotumoralăc) Ulcerul gastroduodenal perforatd) Apendicita acută perforativăe) Perforaţia atipică a ulcerului gastric --------------------------------------------------------------------- 11) CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat:

a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratamet chirurgicalb) În orice tip de herniec) La bătrîni cu starea generală contraindică pentru intervenţia chirurgicalăd) În herniile ireductibilee) În herniile inghinale congenitale---------------------------------------------------------------------12) CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind la herniile inghinale oblice:

a) Sacul herniar este format de procesul vaginalis b) Sacul herniar se extinde antero-medial de cordonul spermaticc) Sacul herniar este localzat medial de vasele epigastrice inferioared) Sacul herniar se extinde lateral de cordonul spermatice) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă --------------------------------------------------------------------- 13) СМ Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă intestinală de culoare roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu, şi cu sufuziuni în regiunea şanţului de strangulare, vom constata:

a) Stadiul de congestie b) Stadiul de ischemiec) Stadiul de gangrenă d) Stadiul de perforaţiee) Ansă viabilă ---------------------------------------------------------------------

14) СМ Selectaţi afirmaţiile corecte privind hernia strangulată:

a) Toate sunt asociate cu întreruperea tranzitului intestinalb) Hernia femurală are o rată de strangulare mai mare decât cea inghinală c) Strangularea este rară la copiii mai mici de 2 anid) Ischemia nu este caracteristică pentru hernia Brock e) În strangularea Maydl cel mai mult este afectată ansa intermediară--------------------------------------------------------------------- 15) CM Selectaţi afirmaţiile corecte privindl hernia inghinală prin alunecare:

a) Porţile herniare sunt marib) Conţinutul permanent este numai intestinul subţirec) Colonul sigmoid este o parte componentă a sacului herniar d) Nu se încarcerează niciodatăe) Poate avea dimensiuni mari--------------------------------------------------------------------- 16) CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cea mai folosită metodă:de plastie este :

a) Bassinib) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski c) Postempskid) Kukudjanove) Martânov--------------------------------------------------------------------- 17) CS Cel mai frecvent procedeu de plastie în herniile femurale este:

a) Rudjib) Zaţepinc) Rudji-Parlaveciod) Lexere) Bassini --------------------------------------------------------------------- 18) CS În herniile ombilicale cu diametrul inelulului herniar până la 3 cm metoda preferabilă de platie este:

a) Mayob) Bassinic) Sapejkod) Nici una dintre cele indicatee) Lexer --------------------------------------------------------------------- 19) CM Care din urmatoarele subiecte reprezintă complicatile herniilor?

a) Hernia Brockb) Prostatitac) Strangularead) Flegmonul herniare) Ireductibilitatea--------------------------------------------------------------------- 20) CM Manifestările clinice constatte in hernie strangulata cu strangularea parietala a intestinului (Richter) sunt:

a) Tranzitul intestinal este păstratb) Vomac) Tumoare ireductibilă la nivelul zonei herniare respectived) Tranzitului intestinal stopate) Febra---------------------------------------------------------------------

21) CM Indicati trei semne principale ale herniei inghinale congenitale:

a) Lipsa debutul durerosb) Este prezentă numai la copiic) Porşile herniare sunt de dimensiuni majored) Evolueaza intr-o hernie inghino-scrotalae) Sacul herniar conţine testicul--------------------------------------------------------------------- 22) CM Cel mai frecvent herniază următoarele elemente:

a) Vezica urinarab) Epiploonulc) Colonul ascendentd) Intestinul subtiree) Prostata--------------------------------------------------------------------- 23) CM Sindromul algic intr-o hernie necomplicată poate fi:

a) Sub forma de greutate sau jena dureroasa b) Violentc) Colicativd) Se accentueaza la efort fizice) Poate fi absent--------------------------------------------------------------------- 24) CM Diagnosticul diferenţial al herniei inghino-scrotale se efectuiază cu:

a) Hidrocelulb) Varicocelulc) Hernia perinealăd) Tumora testicularăe) Hernia obturatorie--------------------------------------------------------------------- 25) CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe:

a) Coboara în scrotb) este de formă sfericăc) Nu coboara în scrotd) Mai frecvent apare la tinerie) Frecvent este bilaterală--------------------------------------------------------------------- 26) CM Examenul clinic al pacientului purtător de hernie inghinala oblica poate prezenta:

a) Hernia coboară în scrotb) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniarc) Pulsaşia arterei epigastrice se localizează medial de sacul herniard) Expansiunea formaţiunii la tusee) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal--------------------------------------------------------------------- 27) CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe?

a) Hernia femuralăb) Hernia ombilicalăc) Hernia diafragmalăd) Hernia lombarăe) Hernia inghino-scrotală---------------------------------------------------------------------

28) CM Care sunt manifestările unei hernii strangulate ombilicale cu implicarea unei anse intestinale?

a) Tumoarea herniară este tensionată si dureroasăb) Oprirea tranzitului pentru materii şi gazec) Ireductibilitatea aparută bruscd) Durere la nivelul cordonului spermatice) Vome frecvente--------------------------------------------------------------------- 29) CM Care din situaţii nu se încadrează în hernia Maydl ?

a) Strangularea retrograda tip "W"b) Sacul herniar contine două anse intestinale strangulatec) Hernierea diverticului Meckeld) Hernia obturatoriee) Strangularea parietală a intestinului--------------------------------------------------------------------- 30) CM Care din următoarele hernii interesează cel mai frecvent ansele intestinale?

a) Hernia Littreb) Hernia Richterc) Hernia Brockd) Hernia Maydle) Hernia obturatorie---------------------------------------------------------------------31) CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri si erori in hernia strangulată?

a) Palparea tumorii herniareb) Intervenţia chirurgicală programatăc) Reducerea prin Taxisd) Tactul rectal sau vaginale) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa rediucerea spontană a herniei ---------------------------------------------------------------------

32) CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibilă?

a) Palparea tumorii herniareb) Interventia chirurgicală de urgentăc) Reducerea prin taxisd) Bandajul compresiv al porţii herniaree) Radiografia abdominală de ansamblu--------------------------------------------------------------------- 33) CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii cuprind:

a) Rezecţia organelor din sacul herniarb) Rezecţia sacului herniarc) Suturarea colului sacului herniard) Autodermoplastiae) Aloplastia--------------------------------------------------------------------- 34) CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde:

a) Eliminarea sacului herniarb) Repunerea conţinutului sacului herniarc) Rezecţia parţială a epiploonuluid) Rezecţia segmentară de intestin

e) Hernioplastia---------------------------------------------------------------------

35) СS Celulele Brunner elimină un secret bogat în mucus cu un pH între 8,2 - 9,3, şi sunt situate preponderent în:

a) Cardieb) Duoden (regiunea bulbului şi porţiunea descendentă) c) Partea fundică a stomaculuid) Duoden (porţiunea orizontală inferioară şi ascendentă)e) Partea antrală a stomacului--------------------------------------------------------------------- 36) CS În etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant îl are următorul factor:

a) Hiperaciditateab) Factorul alimentarc) Factorul psihicd) Factorul de apăraree) Factorul ereditar--------------------------------------------------------------------- 37) CS Semnele ce urmează: vomă repetată, puls accelerat, respiraţie superficială şi accelerată, semne de şoc hipovolemic, temperatură ridicată, abdomen sensibil şi destins, lipsa elimisiei de gaze - corespund perioadei după perforaţie:

a) De pseudoameliorareb) De şocc) Peritonită difuză d) Perioadei care precedează perforaţiae) Perioadei de debut al bolii--------------------------------------------------------------------- 38) СМ Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni:

a) Pancreatita acutăb) Apendicita acutăc) Pleuropneumonia pe dreaptad) Trombembolia arterei pulmonare e) Sarcină extrauterină (ectopică) întreruptă--------------------------------------------------------------------- 39) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă din momentul perforaţiei nu au trecut mai mult de 6 ore?

a) Suturarea simplă a ulceruluib) Rezecţia primară a stomaculuic) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppeld) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomiee) Vagotomie tronculară bilaterală + suturrarea simplă--------------------------------------------------------------------- 40) CS Reacţia Gregersen-Adler indică:

a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragieib) Hemoragie microscopică superioară c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreasd) Hemoragie din recte) Hemoragie din varicele esofagiene--------------------------------------------------------------------- 41) CS Semnul Bergman indică:

a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei

b) Hemoragie microscopică superioară c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreasd) Hemoragie din recte) Hemoragie din varicele esofagiene--------------------------------------------------------------------- 42) CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vărsături cu caracter epizodic şi tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde:

a) Stenozei subcompensate b) Stenozei compensate c) Stenozei decompensated) Penetrării ulcerului gastric în pancrease) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas--------------------------------------------------------------------- 43) CS Cel mai des se malignizează ulcerul cu sediul:

a) În treimea distală a stomaculuib) În duodenc) În cardied) În fundul stomaculuie) Pe curbura mica a stomacului --------------------------------------------------------------------- 44) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:

a) Perforaţia b) Stenozac) Malignizaread) Penetraţiae) Hemoragia --------------------------------------------------------------------- 45) CM În care situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:

a) Ulcerul gastric acutb) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cmc) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomace) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie--------------------------------------------------------------------- 46) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:

a) Nu se încadrează în această clasificareb) Se încadrează în clasificare în caz de malignizarec) Tipul I d) Tipul IIe) Tipul III--------------------------------------------------------------------- 47) СS Semnul Kussmaul reprezintă:

a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastricb) Tulburările metabolice în stenoza pilorică decompensatăc) Contractura musculară în ulcerul duodenal perforatd) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă e) Adenopatie supraclaviculară pe stânga--------------------------------------------------------------------- 48) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai rar cu diaree?

a) Vagotomia selectivăb) Vagotomia tronculară

c) Rezecţia stomacului procedeul Balfourd) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz---------------------------------------------------------------------

49) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia:

a) Acoperită (protejată)b) Oarbă c) A peretelui posterior al duodenului d) În porţiunea cardială a stomacului e) În abdomenul liber--------------------------------------------------------------------- 50) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?

a) Oppel b) Juddc) Braund) Heineke-Miculitze) Holle--------------------------------------------------------------------- 51) СМ Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului:

a) Duodenal la bolnavii peste 60 anib) Duodenal "mut" (fără anamneză) c) În asociere cu hemoragied) În caz de suspecţie la malignizaree) La tinerii până la 30 de ani --------------------------------------------------------------------- 52) СМ În caz de ineficacitate a tamponamentului esofagogastric cu sonda Blakmore la ce metodă nechirurgicală de hemostază apelaţi?

a) Beta-blocanteb) Refrigerare gastricăc) Hepatoprotectoared) Sclerozarea varicelor esofagiene e) Hemotransfuzii --------------------------------------------------------------------- 53) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:

a) Histaminăb) Tripsinăc) Kalicreinăd) Gastrină e) Chinine--------------------------------------------------------------------- 54) СS Cea mai frecventă operaţie de drenaj gastric asociată vagotomiei tronculare în chirurgia de urgenţă a bolii ulceroase este:a) Piloroplastia Judd b) Piloroplastia Finneyc) Gastroduodenostomia Jaboulayd) Gastrojejunostomiae) Piloroplastia Heineke-Miculicz--------------------------------------------------------------------- 55) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând:

a) Malignizarea

b) Stenozac) Hemoragiad) Penetraţiae) Perforaţia---------------------------------------------------------------------

56) CS Cel mai caracteristic indice de laborator pentru ulcerul perforat este:

a) Leucopenie cu deviere spre stângab) Hipocloremiec) Anemie moderatăd) Leucocitoză moderată (12.000 - 14.000) cu creştere în dinamică e) Creşterea hematocritului--------------------------------------------------------------------- 57) CS Durerea în ulcerul duodenal este:

a) Permanentăb) Are caracter colicativc) Dependentă de alimentaţie d) Calmată de spălături gastricee) Cedează în cursul nopţii--------------------------------------------------------------------- 58)СМ Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în efectuarea următoarelor procedee:

a) Dieta, antacide, hemocoagulanţib) Terapie hormonală (corticosteroizi) c) Pituitrină i/vd) Sonda Blackmoree) Coagularea endoscopică--------------------------------------------------------------------- 59) СМ În dependenţă de localizarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze, exceptând:

a) Stenoza cardiei b) Stenoza bulbului duodenalc) Stenoza pilorică d) Stenoza postbulbarăe) Stenoza fundică--------------------------------------------------------------------- 60) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:

a) Voma cu miros fetidb) Hematemezac) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor d) Pierderea ponderalăe) Melena--------------------------------------------------------------------- 61) СМ Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri se malignizează, metastazează, şi poate fi localizat în următoarele organe:

a) Pancreasb) Duodenc) Splină d) Coleciste) Stomac

--------------------------------------------------------------------- 62) СМ În ulcerul duodenal mai frecvent se întâlnesc următoarele complicaţii:

a) Malignizarea b) Stenozac) Hemoragiad) Penetraţiae) Perforaţia---------------------------------------------------------------------

63) CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este:

a) Testul Hollenderb) pH-metria c) Testul Kayd) Examenul radiologice) Esofagogastroduodenoscopia--------------------------------------------------------------------- 64) CS Care situaţii încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson I:

a) Ulcerele prepiloriceb) Ulcerele corporeale pe marea curburăc) Ulcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutivd) Ulcerele micii curburi cu antrum şi pilor normale, având aciditate subnormală e) Ulcerele micii curburi asociate cu ulcere prepilorice şi nivel secretor mare--------------------------------------------------------------------- 65) СМ Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate:

a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la tinerib) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia din varicele esofagogastrice c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicalăd) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitateae) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală --------------------------------------------------------------------- 66) СМ Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de următorii factori:

a) Abuz de alcool şi alimenteb) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominalec) Vomă repetată violentăd) Tuse insistentee) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor--------------------------------------------------------------------- 67) CS Vomele sunt mai frecvente în:

a) Stenoza compensatăb) Stenoza decompensată c) Ulcerul duodenal penetrant în pancreasd) Ulcerul perforat duodenal asociat cu hemoragiee) Stenoza subcompensată---------------------------------------------------------------------68) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este:

a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublăb) Anamneza şi starea clinicăc) Fibrogastroscopia d) Reacţia Gregersen-Adlere) Tomografia computerizată--------------------------------------------------------------------- 69) CS În cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneză îndelungată de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasă, cu prevalarea testului Kay, cea mai indicată operaţie este:

a) Vagotomia supraselectivăb) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi operaţie de drenaj gastricc) Vagotomia selectivă cu gastroduodenostomie Jaboulayd) Vagotomia tronculară cu anastomoză gastrojejunalăe) Rezecţia gastrică 2/3 ---------------------------------------------------------------------

70) СМ Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie?

a) Vagotomia supraselectivă b) Hemostaza endoscopicăc) Ligaturarea trunchiului celiac d) Sonda Sengstaken-Blackmoree) Administrarea de pituitrină i/v--------------------------------------------------------------------- 71) CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker prezent, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:

a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragieb) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal c) Prima (primele 4-6 ore) d) A doua (următoarele 4-6 ore)e) A treia (peste 12 ore după debut)--------------------------------------------------------------------- 72) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:

a) Billroth (1881)b) Pierandozzi (1960)c) Dragstedt (1960)d) Taylor (1946)e) Braun (1892)--------------------------------------------------------------------- 73) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului:

a) Clinicb) De laboratorc) Radiologicd) Endoscopice) Laparoscopic--------------------------------------------------------------------- 74) CS Fibroesofagogastroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasa gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?

a) Ligaturarea varicelor esofagieneb) Rezecţia esofagului inferior cu anastomoza esofagogastrică (operaţia Tanner)c) Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrină i/v d) Deconexiune azigoportalăe) Anastomoză splenorenală--------------------------------------------------------------------- 75) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne:

a) Creşterea secreţiei bazale nocturneb) Constipaţie c) Vărsături abundente, frecvente şi cu caracter acidd) Hemoragii digestive superioare frecventee) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne---------------------------------------------------------------------

76) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în:

a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea curburii mici b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală c) Anastomoză gastrojejunală în "Y"d) Anastomoză gastroduodenală latero-lateralăe) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală--------------------------------------------------------------------- 77) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei suturate:

a) Dureri pronunţate în epigastrub) Vomă şi greţuric) Febră şi frisond) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în stomac e) Contractură musculară în epigastru--------------------------------------------------------------------- 78) СМ Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în:

a) Nici una din eleb) În ambele cazuric) În cele din tractul digestiv d) În cele intraabdominalee) În hemoragiile din ulcerele acute --------------------------------------------------------------------- 79) CS Cea mai frecventă cauză a tulburărilor mecanice de evacuare după rezecţia gastrică este:

a) Poziţia necorespunzătoare a ansei anastomozateb) O hernie transmezocolică datorită unei fixări incorecte a breşei mezocolicec) Cicatrizarea anastomozeid) Anastomozita e) Gastroplegia--------------------------------------------------------------------- 80) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică Billroth-I, având ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic, etc. Semnele majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele:

a) 1-2 zib) 2-3 zic) 4 - 5 zid) 6 - 7 zie) 7 - 10 zi --------------------------------------------------------------------- 81) СМ Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori:

a) Distensia gastrică fundică şi antrală

b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelorc) Masticaţia şi salivaţiad) Deglutiţiae) Insulină---------------------------------------------------------------------

82) CS Dispariţia matităţii hepatice se depistează în majoritatea cazurilor de ulcer perforat şi poate fi confundată cu unul din următoarele semne:

a) Mandel-Razdolskiib) Celoditi c) Kulencampfd) Vighiatoe) Iudin--------------------------------------------------------------------- 83) CS Cel mai informativ procedeu în depistarea ulcerului perforat este:

a) Gastrografia cu contrast în ortostatismb) Pneumogastrografiac) Radiografia de ansamblu a abdomenuluid) Laparoscopiae) Gastrografia cu contrast în decubit lateral--------------------------------------------------------------------- 84) СМ În tratamentul ulcerului gastric perforat în funcţie de situaţia morfopatologică reală se utilizează următoarele procedee:

a) Rezecţie gastrică primară b) Suturarea ulceruluic) Vagotomie tronculară şi suturarea ulcerului d) Vagotomie selectivă proximală şi suturarea ulceruluie) Rezecţie cuneiformă a stomacului--------------------------------------------------------------------- 85) СМ Tratamentul chirurgical al sindromului Mallory-Weiss se aplică când epuizează cel conservativ, şi se reduce la următoarele procedee:

a) Suturarea mucoasei şi submucoasei b) Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra) c) Rezecţia gastrică distalăd) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea arterei coronaree) Rezecţia gastrică proximală --------------------------------------------------------------------- 86) CS Ulcerul gastric se rezolvă chirurgical:

a) Imediat după ce a fost depistatb) După prima hemoragiec) La primele semne de malignizared) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luni e) Numai în caz de perforaţie--------------------------------------------------------------------- 87) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unităţi de insulină la 10 kg masă a corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secreţiei:

a) Nocturneb) Bazalec) Intestinaled) Cefalice e) Hormonale (gastrice)---------------------------------------------------------------------

88) CS Semnele ce urmează: parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge - alcaloză metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenală la un bolnav care prezintă caşexie, vome rare, abundente, mărturisesc de:

a) Ocluzie intestinală tardivăb) Sindromul Zollinger-Ellisonc) Şoc hemoragicd) Insuficienţă renală cronicăe) Stenoză pilorică decompensată --------------------------------------------------------------------- 89) CS Cea mai frecventă complicaţie, care poate apărea după rezecţia gastrică cu montaj în Billroth-II este:

a) Tromboflebitab) Fistula de bont duodenal c) Sepsisuld) Hernia retroanastomoticăe) Hemoragia--------------------------------------------------------------------- 90) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie, şi prezintă:

a) Durere acută pe toată aria abdomenuluib) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptăc) "Abdomen de lemn"d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas e) Durere percepută ca "lovitură de pumnal"--------------------------------------------------------------------- 91) CS Pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizează:

a) Hemoragia digestivă ocultăb) Hemoragia digestivă superioară micăc) Hemoragia digestivă superioară medie d) Hemoragia digestivă superioară masivăe) Hemoragia digestivă cataclizmică--------------------------------------------------------------------- 92) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt:

a) Hiperaciditateab) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenalec) Factorul psihic (stresul)d) Hipermotilitatea gastro-duodenalăe) Prezenţa Helicobacter pylori--------------------------------------------------------------------- 93) CM Penumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în:

a) Perforaţia apendiculară

b) Perforaţia gastroduodenalăc) Perforaţia colonuluid) Perforaţia colecistuluie) Perforaţiile vezicii urinare--------------------------------------------------------------------- 94) CM Examenul obiectiv în ulcerul gastroduodenal necomplicat relevă:

a) Clapotaj epigastricb) Tumoră epigastricăc) Durere epigastrică la palpared) Defans musculare) În fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ---------------------------------------------------------------------

95) CM Perforaţia ulcerului se poate produce:

a) În peritoneul liberb) În cavităţile peritoneale închise de aderenţec) Într-un organ vecind) La tegumentee) În spaţiul retroperitoneal--------------------------------------------------------------------- 96) CM Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat în faza a III-ea de evoluţie este dominat de:

a) Abdomenul "de lemn"b) Distensie abdominalăc) Hemoragie digestivă superioarăd) Şocul septice) Dureri în hipocondrul drept--------------------------------------------------------------------- 97) CM Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în:

a) Ulcerul gastric calos perforatb) Ulcerul acut medicamentos perforatc) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită severă şi şoc toxico-septicd) Ulcerul de stres perforate) Sindromul de concomitenţă hemoragie-perforaţie--------------------------------------------------------------------- 98) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este:

a) Creşte debitul de HCl şi pepsinăb) Stimulează eliminarea gastrinei antrale c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinicd) Scade secreţia de HCle) Nu influentează secreţia de HCl

--------------------------------------------------------------------- 99) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:

a) Sutura ulcerului hemoragicb) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastiec) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastied) Rezectia gastrică "la excludere"e) Antrumrezectia Rechel-Polya--------------------------------------------------------------------- 100) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmătoarele remedii:

a) Sânge proaspăt

b) Masă trombocitarăc) Sânge conservatd) Albuminăe) Plasmă proaspăt congelată--------------------------------------------------------------------- 101) CM Sonda Bleckmore se aplică în caz de:

a) Ulcer gastric subcardial hemoragicb) Hemoragie din varicele esofagienec) Sindromul Mallory-Weissd) Esofagită pepticăe) Reflux gastro-esofagian---------------------------------------------------------------------

102) CM Care dintre afecţiunile mai jos enumerate se pot complica cu ulcer de stres?

a) Arsurile graveb) Fibroza pulmonarăc) Politraumatismele severed) Ingestia cronică de aspirinăe) Sepsisul--------------------------------------------------------------------- 103) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu excepţia:

a) Ulcerelor prepiloriceb) Ulcerelor acutec) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormalăd) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutive) Ulcerelor micii curburi cu localizare în unghiul gastric --------------------------------------------------------------------- 104) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corecţie chirurgicală în ulcerul gastric Johnson I?

a) Rezecţia gastrică 2/3b) Rezecţia mediogastralăc) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulceruluid) Vagotomia selectivă şi piloroplastiae) Antrumectomia şi vagotomia tronculară--------------------------------------------------------------------- 105) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric:

a) Prezenţa nişeib) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazinc) Rigiditatea pliurilord) Convergenţa pliurilor către leziunee) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore--------------------------------------------------------------------- 106) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza piloroduodenală?

a) Prezenţa nişei în unghiul gastricb) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazinc) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ored) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 oree) Refluxul duodeno-gastric--------------------------------------------------------------------- 107) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:

a) Leziune unică hemoragică gastricăb) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomaculuic) Erozii gastrice hemoragiced) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastricee) Erozii duodenale hemoragice--------------------------------------------------------------------- 108) CM Vagotomia gastrică selectivă presupune:

a) Secţionarea nervilor vagi pe cale toracicăb) Păstrarea ramurilor vagale pentru ficatc) Asocierea unei metode de drenaj gastricd) Păstrarea ramurilor Letarjete) Păstrarea ramurilor criminale Grassi--------------------------------------------------------------------- 109) CM Indicaţiile către tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:

a) Perforaţiab) Stenozac) Ulcerul evolutiv în acutizared) Hemoragia ulceroasă Forrest IIBe) Hemoragia ulceroasa Forrest IA cu hemostază endoscopică nereusită--------------------------------------------------------------------- 110) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se caracterizează prin:

a) Acidoză metabolicăb) Hipokaliemie, hipocloremiec) Hiperpotasemied) Hiperazotemiee) Alcaloză metabolică--------------------------------------------------------------------- 111) CM Triada Mondor în ulcerul duodenal perforat include:

a) Durere epigastrică violentăb) Contractură musculară abdominalăc) Hiperestezie cutanatăd) Pneumoperitoneume) Antecedente ulceroase--------------------------------------------------------------------- 112) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se poate practica:

a) Sutura simplăb) Rezecţia cuneiformă a stomaculuic) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastied) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforate) Rezecţie "la excludere"--------------------------------------------------------------------- 113) CM Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în:

a) Ulcerul gastric calosb) Ulcerele perforate acute medicamentoasec) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxicăd) Asocierea hemoragie-perforaţiee) Ulcerul perforat de stres--------------------------------------------------------------------- 114) CM Un pacient de 24 de ani cu anamneză ulceroasă, care prezintă durere epigastrică violentă, este examinat peste 1 oră de la debutul bolii. Care alte semne clinice pledează pentru o perforaţie în peritoneul liber?

a) Apărare musculară în epigastru şi fosa ilacă dreaptă, care se generalizează la palpareb) Febrăc) Tahicardied) Respiraţie superficialăe) Vome multiple--------------------------------------------------------------------- 115) CS Durerea în ocluzia intestinală prin strangulare poate fi:

a) Continuă, puternică, dramatică b) Continuă şi întreruptăc) Doar o senzaţie de vagă durere difuzăd) Intermitentă sub formă de "colici de luptă"e) O durere violentă la debut, urmată de acalmie---------------------------------------------------------------------

116) CS Semnul Schlange se caracterizează prin:

a) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonateb) Zgomotul picăturii în căderec) Timpanism pronunţat de asupra asimetriei abdomenuluid) Prezenţa ampulei rectale lărgite şi goalee) Prezenţa hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente, care se aud la distanţă--------------------------------------------------------------------- 117) CS În ocluzia intestinală distensia generalizată a anselor intestinale la examenul radiologic mărturiseşte despre:

a) Ocluzia dinamică b) Volvulusul sigmoidianc) Hernia inghinală strangulatăd) Sindromul Bouverete) Ocluzia provocată de cancerul de cec--------------------------------------------------------------------- 118) СМ Despre eficacitatea tratamentului complex al ileusului dinamic ne denotă în primul rând:

a) Lipsa febreib) Starea tegumentelorc) Diureza d) Restabilirea peristaltismului e) Normalizarea leucocitozei --------------------------------------------------------------------- 119) CS Ocluzia pe intestinul subţire este prezentată radiologic prin:

a) Haustraţiib) Multiple imagini hidroaerice c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate perifericd) Aspect de "anvelopă de bicicletă"e) Pneumoperitoneum--------------------------------------------------------------------- 120) CS Semnul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi cea extracelulară este:

a) Hipotonia arterialăb) Setea chinuitoarec) Tahicardiad) Meteorismul pronunţate) Oliguria--------------------------------------------------------------------- 121) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin:

a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric al peretelui abdominalb) Rezistenţa elastică a peretelui abdominalc) Balonare asimetrică a abdomenuluid) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate e) Zgomotul picăturii în cădere--------------------------------------------------------------------- 122) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt următoarele:

a) Înlaturarea cauzei ocluzieib) Antibioterapia c) Restabilirea peristaltismului intestinald) Reducerea distensiei intestinalee) Reechilibrarea hidroelectrolitică---------------------------------------------------------------------

123) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vărsături, formaţiune tumorală alungită paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la un copil, sugerează diagnosticul de:

a) Apendicită acută pelvianăb) Enterocolită acutăc) Dezinteried) Invaginaţie intestinală e) Volvulus de intestin subţire--------------------------------------------------------------------- 124) CS Cea mai frecventă cauză a ileusului la un bolnav laparotomizat în anamneză este:

a) Invaginaţiab) Ileusul biliarc) Bridele, aderenţele d) Corpii străini postoperatoriie) Stenoza intestinală postoperatorie--------------------------------------------------------------------- 125) CS Pentru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic semn este:

a) Semnul Bayerb) Vomele abundentec) Oprirea completă a tranzitului de materii şi gazed) Semnul Konige) Semnul Bouveret--------------------------------------------------------------------- 126) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mari, puţine la număr şi localizate lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000, sunt caracteristice mai mult pentru:

a) Volvulusul sigmoidianb) Ocluzia prin obstrucţie a intestinului gros c) Ocluzia intestinului subţired) Hernia inghinală strangulatăe) Infarctul intestinomezenteric--------------------------------------------------------------------- 127) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este:

a) Vagăb) Continuăc) Colicativă (paroxistică) d) Tranzitorie

e) Arzătoare--------------------------------------------------------------------- 128) СМ Semnele clinice ale dehidratării extracelulare sunt următoarele:

a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelorb) Limba uscată şi saburatăc) Setea chinuitoare d) Greţuri şi vomăe) Hipotonie arterială, tahicardie --------------------------------------------------------------------- 129) CS În pleurezii, fracturi vertebrale, hematom retroperitoneal se întâlneşte ileusul dinamic:

a) Toxicb) Reflexogen c) Metabolicd) Neurogene) Spastic--------------------------------------------------------------------- 130) CS În caz de necesitate limita rezecţiei ansei necrotizate distal (caudal) în ocluzia intestinului subţire va trece la următoarea distanţă de la marginea vizibilă a necrozei:

a) 30 - 40 cmb) 10 - 15 cmc) 15 - 20 cm d) 5 - 10 cme) 40 -50 cm--------------------------------------------------------------------- 131) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin:

a) Invaginaţieb) Volvulusc) Compresiuned) Obstrucţie e) Spazmarea musculară a intestinului--------------------------------------------------------------------- 132) СМ La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală contribuie următoarele fenomene:

a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraiacentb) Staza gastrică c) Transudarea lichidului în peretele intestinuluid) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală--------------------------------------------------------------------- 133) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa aferentă) va trece la distanţa de la marginea vizibilă a necrozei:

a) 10 - 15 cmb) 20 - 30 cmc) 5 - 10 cmd) 30 - 40 cm e) 15 - 20 cm--------------------------------------------------------------------- 134) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale, şi se manifestă prin:

a) Zgomotul picăturii în cădereb) Balonare asimetricăc) Peristaltismul vizibil la inspecţie

d) Distensia mărită a ceculuie) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric al abdomenului--------------------------------------------------------------------- 135) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici,cu sediu central sunt caracteristice pentru:

a) Sindromul Bouveretb) Ocluzia prin cancer al sigmoiduluic) Ocluzia intestinului subţire d) Pancreatita acutăe) Stenoza pilorică--------------------------------------------------------------------- 136) СМ Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului subţire sunt:

a) Proba Schwartzb) Ultrasonografia abdominalăc) Irigoscopiad) Laparoscopiae) Radiografia abdominală de ansamblu ---------------------------------------------------------------------

137) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează:

a) Pierderii proteinei extracelulareb) Pierderii proteinei intracelulare c) Pierderii lichidului sectorului extracelulard) Pierderii ionilor de potasiue) Hipocloremiei--------------------------------------------------------------------- 138) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este:

a) Proba Schwartzb) Irigografia c) Radiografia de ansamblu a abdomenuluid) Tomografia computerizatăe) Laparoscopia--------------------------------------------------------------------- 139) CS Semnul Bayer se manifestă prin:

a) Balonarea simetrică a abdomenuluib) Balonarea asimetrică pe flancul lateral dreptc) Zgomote hidroaerice pe flancul stângd) Balonarea asimetrică cu axa orientată dinspre fosa iliacă stângă spre hipocondrul drept e) Eliminări sangvinolente din rect--------------------------------------------------------------------- 140) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vome insistente, alterarea stării generale, decesul rapid al bolnavului, şi se întâlneşte în:

a) Infarctul mezentericb) Cancerul ceculuic) Ileusul biliard) Ileusul postoperatore) Hernia strangulată--------------------------------------------------------------------- 141) СМ Tratamentul ocluziei intestinale mecanice conţine mai multe componente. Indicaţi cele 2 componente ce se efectuează pre-, intra- şi postoperator:

a) Suprimarea cauzeib) Restabilirea funcţiei intestinului

c) Reducerea distensiei intestinale d) Reechilibrarea hidroelectrolitică e) Profilaxia complicaţiilor supurative--------------------------------------------------------------------- 142) СМ In ce ocluzii intestinale de la debut se afectează vascularizarea segmentului implicat în proces?

a) Volvulusb) Invaginaţiec) Corpi străini intralumenalid) Strangulare) Leziuni parietale inflamatorii specifice--------------------------------------------------------------------- 143) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează:

a) Ocluziile prin corpi străini intraperitonealib) Ocluziile prin volvulusc) Ileusul biliard) Hernia strangulatăe) Ocluziile prin trihobezoari---------------------------------------------------------------------

144) CM Fiind o ocluzie intestinală joasă, volvulusul sigmoidian:

a) Este precedat frecvent de colici sau crize subocluziveb) Debutează brusc cu dureri în fosa iliacă stângă şi distensie abdominală asimetricăc) Tranzitul intestinal este întrerupt de la debutul boliid) Examenul radiologic al abdomenului arată o imagine aerică cu aspect de "anvelopă de bicicletă" e) Provoacă vome frecvente--------------------------------------------------------------------- 145) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic?

a) Fitobezoariib) Colica nefreticăc) Peritonitad) Volvulusul sigmoidiane) Abcesul retroperitoneal--------------------------------------------------------------------- 146) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinală sunt:

a) Reechilibrarea hidroelectrolitică, şi susţinută la valori normale ale constantelor biologiceb) Antibioticoterapiac) Interzicerea mobilizării bolnavului d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămânăe) Stimularea peristaltismului intestinal--------------------------------------------------------------------- 147) CM În ocluzia intestinala inalta gazele în lumenul intestinal se acumuleaza:

a) 70% din aerul inghiţitb) 100% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale sucurilor digestivec) 70% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiened) 30% în urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestivee) 30% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive--------------------------------------------------------------------- 148) CM Decompresia intestinului distens în ocluzia intestinala mecanica este utila pentru că:

a) Reduce ischemia intestinuluib) Îndepărtează toxinele luminalec) Previne sindromul Mendelson

d) Alterează pierderile ionilor de clore) Reduce pierderile de apă--------------------------------------------------------------------- 149) CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru o ocluzie intestinală precoce înaltă mecanică:

a) Nivele hidroaerice Kloiberb) Pneumoperitoneumc) Prezenţa arcadelor şi tuburilor de orgăd) Prezenţa plicelor semilunaree) Prezenţa plicelor Chercring--------------------------------------------------------------------- 150) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid:

a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii si gazeb) Febrac) Prezenşa sângelui la tuşeul rectald) Prezenţa semnului Hocvag-Grecove) Asimetria abdomenului---------------------------------------------------------------------

151) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinală joasă :

a) Radiografia pe gol a abdomenuluib) Proba Schwartzc) Rectoromanoscopiad) Tuşeul rectale) Irigografia --------------------------------------------------------------------- 152) CM Ileusul biliar:

a) Este o complicaţie a litiazei biliareb) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţiec) Se poate manifesta prin aerobilied) Se confirmă prin irigografiee) Este o atonie a vezicii biliare--------------------------------------------------------------------- 153) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin:

a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii si gazeb) Febrăc) Vome precoced) Starea generală se menţine satisfăcătoare timp îndelungate) Pneumoperitoneum--------------------------------------------------------------------- 154) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ?

a) Ocluzia intestinală stercoralăb) Ocluzia prin strangularec) Ileusul biliard) Ocluzia aderenţialăe) Ileusul postoperator--------------------------------------------------------------------- 155) CS Indicaţi presiunea intraintestinală în normă:

a) 2-4 cm H2Ob) 6-8 cm H2O

c) 10-12 cm H2Od) 14-16 cm H2Oe) 18-20 cm H2O--------------------------------------------------------------------- 156) CS Care este cea mai frecventă cauză de ocluzie intestinală la batrîni:

a) Fecaloameleb) Neoplasmul de colon stîngc) Invaginaţiad) Neoplasmul de colon drepte) Volvulusul de intestin subţire--------------------------------------------------------------------- 157) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil pentru microbi şi toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic:

a) 10-15 cm H2Ob) 20-25 cm H2Oc) 30-40 cm H2Od) 50-60 cm H2Oe) 65-70 cm H2O---------------------------------------------------------------------

158) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului poate absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz:

a) În apropierea ligamentului Treiţb) În zona de trecere a jejunului în ileonc) În zona ileocecalăd) În zona unghiului lienal al colonuluie) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene--------------------------------------------------------------------- 159) CS Ce metodă de examinare paraclinică ne va preciza nu numai nivelul ocluziei intestinale, dar şi cauza ei:

a) Radiografia simplă de ansamblu a abdomenuluib) Proba Schwartzc) Laparoscopiad) Irigografiae) Ultrasonografia--------------------------------------------------------------------- 160) СМ Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare principale cu sindrom coledocian major, şi se compune din:

a) Durere colicativă în hipocondrul drept b) Veziculă biliară destinsăc) Febră d) Icter e) Scădere ponderală importantă--------------------------------------------------------------------- 161) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este:

a) Tumorile capului pancreasuluib) Coledocolitiaza c) Strictura căilor biliared) Tumorile căilor biliaree) Papilita stenozantă--------------------------------------------------------------------- 162) CS La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbţie aproape de cea normală, dar cu lipsa izotopilor

în colecist, căile biliare şi în intestin. Aceasta corespunde:

a) Icterului parenchimatosb) Icterului mecanic c) Icterului hemoliticd) Cirozei ficatuluie) Nu corespunde nici unei dintre situaţii--------------------------------------------------------------------- 163) CS Un tub simplu cu multe orificii parietale coboară din coledoc în duoden prin papilă, pe când celălalt capăt se exteriorizează prin incizia coledocului, este procedeul:

a) Calmersb) Dogliotti c) Duvald) Cattele-Champeaue) Voelker---------------------------------------------------------------------

164) CM Calculul din calea biliară principală depistat până la operaţie se înlătură prin:

a) Incizia coledocului supraduodenalb) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenalăc) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase--------------------------------------------------------------------- 165) CS Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informează mai amplu asupra formei morfopatologice a colecistitei, stării organelor vecine, inclusiv a peritoneului:

a) Ultrasonografiab) Tomografia computerizatăc) Colecistocolangiografia transparietalăd) Laparoscopia e) Colangiopancreatografia retrogradă--------------------------------------------------------------------- 166) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimală şi mai puţin agresivă metodă de investigare în stabilirea originii icterului este:

a) Colecistografia peroralăb) Colecistografia intravenoasăc) Ultrasonografia d) Colangiopancreatografia retrogradă e) Colangiografia tranparietohepatică--------------------------------------------------------------------- 167) CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul spre:

a) Coledocolitiazăb) Colecistită acutăc) Fistulă bilio-digestivă d) Fistulă bilio-biliarăe) Infecţie cu salmonella a veziculei biliare

--------------------------------------------------------------------- 168) CS Un bolnav care prezintă următoarele semne: durere moderată în rebordul costal drept, febră moderată, icter pronunţat cu nuanţă roşietică, dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderată, fără anemie, suferă de:a) Colecistită acutăb) Colangităc) Coledocolitiazăd) Icter parenchimatos (hepatic) e) Cancer al pancreasului cefalic--------------------------------------------------------------------- 169) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină, acizi biliari şi fosfolipizi?

a) Bila primară b) Bila secundarăc) Bila finalăd) Nici una e) Toate trei--------------------------------------------------------------------- 170) СМ La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile şi, deci nu sunt indicate, următoarele investigaţii:a) Ultrasonografiab) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie c) Colangiofrafia transparietohepaticăd) Colangiopancreatografia retrogradăe) Colecistografia perorală --------------------------------------------------------------------- 171) СМ Drenajele transpapilare sunt următoarele:

a) Cattele-Champeaub) Voelkerc) Praderi-Smithd) Calmerse) Duval--------------------------------------------------------------------- 172) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul:

a) Căilor biliare intrahepaticeb) Corpului veziculei biliarec) La nivelul coledoculuid) La nivelul ductului hepatice) Infundibulului sau cisticului --------------------------------------------------------------------- 173) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigare în stabilirea originii icterului este:

a) Colecistografia peroralăb) Colecistografia intravenoasăc) Ultrasonografiad) Colangiopancreatografia retrogradă e) Laparoscopia--------------------------------------------------------------------- 174) CS Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a căruia este situată în coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul:

a) Laneb) Kehr c) Cattele-Champeaud) Voelkere) Duval---------------------------------------------------------------------

175) СS Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capătul distal prin papila Water în duoden, iar cel proximal situat în ductul hepatic este procedeul:

a) Holstedtb) Voelkerc) Baylis-Smirnov-Eristavid) Lanee) Duval --------------------------------------------------------------------- 176) СS Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasă este:

a) Icterul pronunţat pe fonul durerilorb) Scaun aholic şi urină întunecatăc) Apariţia icterului precedat de colică d) Prurit pe fonul icteruluie) Febră intermitentă--------------------------------------------------------------------- 177) CS Cel mai informativ şi miniinvaziv procedeu în diferenţierea icterului mecanic de cel parenchimatos este:

a) Colangiografia retrogradăb) Scanarea cu izotopi de aur c) Colecistografia peroralăd) Colecistocolangiografia intravenoasăe) Colecistografia transparietohepatică---------------------------------------------------------------------

178) СМ Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt caracteristice următoarele semne clinice:

a) Murphyb) Korte c) Mandel-Razdolschid) Blumberge) Ortner--------------------------------------------------------------------- 179) СS Cea de a treia cauză după frecvenţă a icterului mecanic este:

a) Coledocolitiazab) Strictura căilor biliarec) Cancerul primar al căilor biliared) Compresia extrinsecă a căilor biliare e) Stenoza papilei Water---------------------------------------------------------------------

180) СS Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin ductul cistic spre duoden este procedeul:

a) Robson-Vişnevskib) Lanec) Holstedt d) Praderi-Smithe) Kehr--------------------------------------------------------------------- 181) СS Coledocotomia ideală presupune:

a) Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura coledocului fără drenareb) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului fără drenare c) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea externă a coledoculuid) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden

e) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea coledocului după sutura primară prin d.cysticus--------------------------------------------------------------------- 182) СS Drenul în formă de "T", unul din capetele tubului din interiorul coledocului coboară prin papilă în duoden, pe când celălalt tub se exteriorizează prin incizia coledocului, este procedeul:

a) Dogliottib) Cattele-Champeau c) Voelkerd) Calmerse) Duval--------------------------------------------------------------------- 183) CM Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia laparoscopică?

a) Dureri postoperatorii minimeb) Spitalizare postoperatorie de 9-10 zilec) Aspect cosmetic al cicatricilord) Reîncadrare în muncă după 6 săptămânie) Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni--------------------------------------------------------------------- 184) CM Icterul în litiaza coledociană:a) Este precedat de pruritb) Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea dureriic) Se însoţeste de scaune acoliced) Este precedat de dureree) Se asociază cu febră--------------------------------------------------------------------- 185) CM În colecistita acută litiazică durerea este însoţită de:

a) Dispariţia matităţii prehepaticeb) Stare de şoc alergicc) Sindrom inflamatord) Limitatrea mişcărilor respiratoriie) Subicter al sclerelor--------------------------------------------------------------------- 186) CM În colecistita acută litiazică durerea:

a) Are caracterul colicii biliareb) Iradiază în "centură"c) Debutează ca o colică biliarăd) Se cupează cu tratament antispastice) Este precedată de icter--------------------------------------------------------------------- 187) CM Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept) caracterizează:

a) Ulcerul perforatb) Ciroza hepaticăc) Colangitad) Litiaza coledocianăe) Pancreatita acută--------------------------------------------------------------------- 188) CM O veziculă biliară mare, palpabilă în prezenţa icterului prezintă:

a) Litiaza coledocianăb) Ampulonul vaterianc) Neoplasmul hepaticd) Neoplasmul colecistului e) Neoplasmul de pancreas cefalic

--------------------------------------------------------------------- 189) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice: icter+frison-febră+dureri în hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice?

a) Litiază vezicularăb) Colecistită calculoasă acutăc) Cancer de cap de pancreasd) Coledocolitiazăe) Ulcer duodenal penetrant în lig.hepatoduodenal--------------------------------------------------------------------- 190) CM Marcaţi semnele clinice care alcătuiesc sindromul coledocian:

a) Icterulb) Durerea în rebordul costal dreptc) Frison-febrad) Diareeae) Contractura musculară abdominală--------------------------------------------------------------------- 191) CM Care dintre semnele enumerate vor fi prezente într-un icter de etiologie benignă?

a) Icterul progresivb) Icterul tranzitorc) Icterul se instalează fără a fi precedat de colicăd) Colica precede icterule) Este prezentă distensia colecistului---------------------------------------------------------------------

192) CM Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene şi colecistitei acute gangrenoase?

a) Icterul hepatocelularb) Frisonul-febrac) Colecist palpabild) Dureri în hipocondrul drepte) Apărare musculară în hipocondrul drept--------------------------------------------------------------------- 193) СМ Pancreasul produce următorii fermenţi:

a) Alfa-amilazab) Lipaza, fosfolipaza A şi Bc) Pepsina d) Tripsina, chimotripsinae) Elastaza, colagenaza--------------------------------------------------------------------- 194) CS Forma supurativ-necrotică a pancreonecrozei corespunde fazei de evoluţie a procesului patologic în pancreas:

a) De edemb) De necroză grăsoasăc) De necroză hemoragicăd) De liză şi sechestrare e) De formare a chistului pancreatic--------------------------------------------------------------------- 195) CS Din substanţele nocive, apărute în evoluţia pancreatitei acute, una se formează în pancreasul ischemic şi determină şocul pancreatic:

a) Chinineleb) Heparinac) Serotonina

d) Kalicreina e) Histamina--------------------------------------------------------------------- 196) CS Cel mai important compartiment în complexul terapeutic în pancreatita acută precoce este:

a) Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea microcirculaţieib) Tratamentul şocului şi restabilirea homeostaziei c) Suprimarea secreţiei pancreatice şi inactivarea fermenţilor proteoliticid) Diminuarea toxemieie) Prevenirea complicaţiilor--------------------------------------------------------------------- 197) CS Scopul principal în tratamentul pancreatitei acute hemoragice severe până la operaţie este:

a) Combaterea dureriib) Dezintoxicarea organismuluic) Lichidarea spasmului şi ameliorarea microcirculaţieid) Substituirea volumului plasmei circulante e) Suprimarea secreţiei pancreatice--------------------------------------------------------------------- 198) СМ Metodele non-agresive de diagnosticare a pancreatitei acute sunt următoarele:

a) Radiografia de ansamblub) Tomografia computerizatăc) Ultrasonografiad) Colangiopancreatografia retrogradăe) Termografia---------------------------------------------------------------------

199) CS Cel mai optimal volum de operaţii în pancreatita supurativ-necrotică este:

a) Blocajul peripancreatic cu novocaină şi antifermenţib) Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale c) Rezecţia pancreasuluid) Abdominizarea pancreasuluie) Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale--------------------------------------------------------------------- 200) CS Semnul Courvoisier-Terrier poate aparea în:

a) Litiaza coledoculuib) Cancerul corpului pancreasuluic) Colangiocarcinomul de hil hepaticd) Cancerul de pancreas cefalic e) Neoplasmul vezicular--------------------------------------------------------------------- 201) CM Care este amploarea operaţiei în chistul pancreatic?

a) Drenarea externă a pseudochistuluib) Pancreatectomiec) Gastrochistostomied) Jejunochistostomiee) Colecistochistostomie--------------------------------------------------------------------- 202) CS Care semn indică un prognostic grav în pancreatita acută:

a) Hiperamilazemiab) Hipocalcemia c) Hiperglicemia

d) Hiperamilazuriae) Leucocitoza--------------------------------------------------------------------- 203) CS Semnul Korte în pancreatita acută înseamnă:

a) Absenţa pulsaţiei aortei abdominaleb) Silenţium abdominalc) Durere în regiunea scapulo-humerală stângăd) Sonoritate situată transversal în abdomenul superiore) Rezistenţa musculară şi durere în proiecţia pancreasului --------------------------------------------------------------------- 204) СМ Tratamentul optimal indicat în chistul pancreatic supurat este:

a) Chistogastrostomiab) Pancreatectomiac) Chistojejunostomiad) Antibiotice e) Drenajul extern al chistului--------------------------------------------------------------------- 205) CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru pancreatita acută?

a) Pneumoperitoneumb) Ansa "santinelă"c) Aerocolie pronunţată a colonului transversd) Distensie gazoasă abdominală difuză e) Imagini hidroaerice multiple centrale---------------------------------------------------------------------

206) CS Elementele endocrine ale pancreasului se prezintă sub forma unor insule, situate în:

a) Ţesutul parenchimatosb) Intestiţiul conjunctiv din spaţiile interlobulare c) Ţesutul adipos pancreaticd) Septurile fibroase ale glandeie) Spaţiul retroperitoneal la nivelul cozii pancreasului--------------------------------------------------------------------- 207) CS Cea mai răspândită şi susţinută de majoritatea cercetătorilor teorie în originea pancreatitei acute este:

a) Teoria canalarăb) Teoria alergică (autoalergie)c) Teoria fermentativă d) Teoria vascularăe) Teoria infecţioasă--------------------------------------------------------------------- 208) CS Semnul Gobiet în pancreatita acută înseamnă:

a) Rezistenţa musculară în proiecţia pancreasuluib) Cianoză în regiunea periombilicalăc) Absenţa pulsaţiei aortei abdominaled) Sonoritate elevată situată transversal în abdomenul superior e) Dureri la percuţie sub rebordul costal din stânga--------------------------------------------------------------------- 209) СМ Care din elementele de mai jos sunt cele mai frecvente şi valoroase în diagnosticul pancreatitei cronice?

a) Hiperamilazemia şi/sau hiperamilazuria

b) Scăderea ponderală c) Vărsăturiled) Durerea e) Tumora epigastrică dură, fixă, boselată--------------------------------------------------------------------- 210) CS Cea mai exactă metodă de diagnostic în pancreatita acută complicată de peritonită fermentativă este:

a) Radiografia baritată a tractului digestivb) Ultrasonografiac) Scintigrafiad) Laparoscopia e) Pancreatocolangiografia retrogradă--------------------------------------------------------------------- 211) CS Cea mai eficace metodă de inactivare a fermenţilor proteolitici în caz de pancreatită acută este:

a) Diureza forţatăb) Administrarea antienzimelor în doze mari şi pe cale diversă c) Lavajul laparoscopic al cavităţii abdominaled) Limfosorbţia, limfostomae) Transfuziile directe de sânge--------------------------------------------------------------------- 212) СМ În cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate următoarele procedee operatorii:

a) Chistogastrostomiab) Chistoduodenostomiac) Chistojejunostomiad) Chistectomiae) Duodenopancreatectomia cefalică ---------------------------------------------------------------------

213) CS Când pancreatita cronică este determinată de stenoza papilei Water, cea mai indicată operaţie este:

a) Rezecţia cefalică a pancreasului (Duval)b) Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow)c) Pancreatojejunostomia caudală (Duval)d) Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopică e) Papilectomia--------------------------------------------------------------------- 214) СМ Care dintre semnele de mai jos au valoare în diagnosticul precoce al pancreatitei acute?

a) Zonele de cianoză periombilicală b) Creşterea tranzitorie a tensiunii arteriale c) Dispnee cu polipnee d) Febră de tip hectice) Discordanţa dintre gravitatea semnelor generale şi starea obiectivă a pacientului --------------------------------------------------------------------- 215) CS Semnul Grey-Turner în pancreatita acută semnifică:

a) Tegumente abdominale marmorateb) Echimoză şi cianoză a părţilor laterale ale abdomenului c) Durere în unghiul costovertebral stângd) Ansă "santinelă" pe o radiografie abdominală simplăe) Durere la palpare în punctul subcostal stâng--------------------------------------------------------------------- 216) CS Pentru suprimarea secreţiei pancreatice se întreprind un şir de măsuri curative. Cel mai puţin indicat, din cauza efectelor secundare este:

a) Aspiraţia nazogastralăb) Hipotermia locală extra- şi intragastricăc) Masa 0d) Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori оn zi e) 5-Fluoruracil--------------------------------------------------------------------- 217) CS Semnul Cullen în pancreatita acută semnifică:

a) Tegumente abdominale marmorateb) Echimoza şi cianoza periombilicală c) Durere în punctul costovertebral stâng d) Ansă santinelă pe o radiografie abdominală simplăe) Durere la palpare în punctul subcostal stâng-------------------------------------------------------------------- 218) СМ În pancreatita acută radiografia abdominală de ansamblu care cuprinde şi lojile pulmonare ne poate arăta următoarele:

a) Meteorism cu distensie gazoasă a colonului transversb) Exudat pleural în sinusul costo-diafragmal stângc) Atelectazii în plămânul stângd) Pneumoperitoneum e) Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stângi--------------------------------------------------------------------- 219) CS În faza I (de edem) tratamentul pancreatitei acute cel mai optim este:

a) Tratament conservativ complex şi în cazuri necesare laparoscopie cu evacuarea exudatului şi drenarea abdomenului şi bursei omentale b) Laparotomie cu asanarea căilor biliare şi drenarec) Laparotomie, decapsularea pancreasuluid) Laparotomie, blocaj peripancreatice) Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului--------------------------------------------------------------------- 220) CS Un pancreas sănătos secretă suc pancreatic în 24 ore în mediu (ml):

a) 1500 - 2500b) 600 - 700c) 300 - 400d) 1000 - 1500 e) 400 - 500--------------------------------------------------------------------- 221) CM Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:

a) Prezenţa dureriib) Prezenţa pneumoperitoneului c) Prezenţa stării de şocd) Iradierea durerii e) Prezenţa oliguriei--------------------------------------------------------------------- 222) СМ Pancreasul produce următorii hormoni:

a) Gastrinab) Insulinac) Somatostatinad) Glucagonule) Polipeptida pancreatică--------------------------------------------------------------------- 223) CS În 85-90% cazuri pancreatita acută cuprinde forma:

a) Interstiţială (edematoasă) b) Necrotică c) Hemoragicăd) Infiltrativ necroticăe) Supurativ necrotică---------------------------------------------------------------------224) СМ Pentru pancreatita acută sunt caracteristice următoarele modificări ale sângelui:

a) Leucocitoză (15-20.000)b) Monocitoză c) Deviere spre stângad) Anemiee) Limfopenie--------------------------------------------------------------------- 225) CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian şi ameliorarea microcirculaţiei se administrează următoarele manipulaţii şi medicamente, cu excepţia:

a) Blocajul epidural în segmentul T7 - T8 cu lidocaină 3%b) Morfină 1% i/m fiecare 4 ore c) Novocaină 1% - 10 ml i/vd) Baralgină 2,0 i/m fiecare 6-8 oree) Reopoliglucină + heparină + eufilină i/v--------------------------------------------------------------------- 226) СМ Complicaţiile precoce în pancreatita acută sunt următoarele:

a) Peritonita fermentativăb) Şocul pancreaticc) Fistula digestivă d) Atelectazia în segmentele bazale ale plămânului stânge) Encefalopatia---------------------------------------------------------------------

227) СМ În pancreatita acută prognosticul este mai grav când vărsăturile sunt:

a) Cu caracter de "zaţ de cafea" b) Bilioase repetatec) Chinuitoare, fără uşurinţăd) Hemoragicee) Repetate, voluminoase--------------------------------------------------------------------- 228) CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută sunt:

a) Accesibilitatea în urgenţăb) Confirmarea suspiciuniii clinice în toate cazurilec) Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreasd) Diagnosticul rapid al litiazei vezicularee) Caraterul non-invaziv--------------------------------------------------------------------- 229) CM Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute?

a) Proces inflamator acut al pancreasului exocrinb) Tulburările psihice pot domina tabloul clinicc) Revărsat pleural stângd) Ansa "santinelă"e) Pneumoperitoneum--------------------------------------------------------------------- 230) CM Şocul precoce în pancreatita acută severă este declanşat de:

a) Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randallb) Hiperhistaminemiac) Hiperlipazemiad) Contaminarea microbianăe) Eliberarea de chinine vazoactive--------------------------------------------------------------------- 231) CM În cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plăgilor pancreasului caudal cunoaşte următoarea gamă de procedee:

a) Suturab) Hemostazac) Duodenopancreatectomiad) Rezecţia pancreasuluie) Drenarea bursei omentale--------------------------------------------------------------------- 232) CM Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul de urgenţă al pancreatitei acute?

a) Examenul radiologic simplub) Colangio-wirsungografia endoscopicăc) Ecografia abdominalăd) Tomografia computerizatăe) Scintigrafia--------------------------------------------------------------------- 233) CM Complicaţiile unui pseudochist pancreatic pot fi:

a) Ruptura în cavitatea peritonealăb) Hemoragie intrachisticăc) eroziunea aorteid) Stenoza digestivăe) Abcedarea---------------------------------------------------------------------

234) CM Care dintre afirmaţiile privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevărate?

a) Morfina este utilizată pentru combaterea dureriib) Novocaina are efect hiposecretorc) Efectul antisecretor al medicaţiei este potenţiat de suprimarea alimentaţiei enterale d) Antibioticoterapia este indicată de la debutul afecţiuniie) Refrigerarea gastrică scade secreţia enzimelor prin creşterea tonusului vagal--------------------------------------------------------------------- 235) CM Laparoscopia de urgenţă este indicată în pancreatita acută biliară pentru:

a) Diagnostic şi evitarea laparotomieib) Colecistectomiec) Drenarea cavităţii peritoneale în peritonita fermentativăd) Recoltarea exudatului peritoneale) Drenarea coledocului--------------------------------------------------------------------- 236) CS Plaga parietală simplă, care are un orificiu de intrare şi unul de ieşire poartă numele de:

a) Plagă penetrantăb) Plagă penetrantă, dar neperforatăc) Plagă perforantăd) Plagă în seton e) Plagă oarbă--------------------------------------------------------------------- 237) CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă, cea mai optimală operaţie este:

a) Suturarea defectelorb) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală" c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"d) Jejunostomia terminalăe) Jejunostomia tip Maydl--------------------------------------------------------------------- 238) CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principală fiind:

a) Plăgile prin armă de foc b) Plagile prin armă albăc) Catatraumatismeled) Accidentele de circulaţiee) Traumatismele sportive--------------------------------------------------------------------- 239) CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minimă (10%), deoarece cauza principală a traumatismelor în zilele noastre o constituie:

a) Accidentele rutiereb) Plăgile prin armă de focc) Plagile primn armă albăd) Catatraumatismelee) Traumatismele sportive--------------------------------------------------------------------- 240) CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este determinat de următorii factori:

a) Răspândirea conţinutului duodenal în spaţiul retroperitonealb) Agresivitatea redusă a conţinutului duodenalc) Evoluţia iniţială a procesului într-un flegmon retroperitoneald) Lipsa peritonitei difuze în primele ore de la traumatisme) Virulenţa scăzută a infecţiei din duoden---------------------------------------------------------------------

241) CS La un pacient cu plagă prin armă de foc s-a constatat lezarea ficatului, leziuni ale intestinului subţire şi ale mezoului acestuia. Denumirea corectă a traumatismului dat este:

a) Traumatism complex multiplu (multivisceral) b) Traumatism simpluc) Plagă în setond) Traumatism asociate) Plagă transfixiantă--------------------------------------------------------------------- 242) СS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au constatat următoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Această traumă poartă denumirea de:

a) Traumă închisă nepenetrantăb) Politraumatismc) Traumatism asociat d) Traumatism simplue) Traumatism combinat--------------------------------------------------------------------- 243) CS Diagnosticul rupturii porţiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai important este:

a) Blumbergb) Mandel-Razdolskic) Grassman-Kulenkampf

d) Bernşteine) Vighiato --------------------------------------------------------------------- 244) СМ Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:

a) USGb) Laparocentezac) Radioscopia de ansamblud) Laparoscopia e) Tomografia computerizată --------------------------------------------------------------------- 245) CS In traumatismele transversale ale pancreasului cu leziunea Wirsungului în regiunea corpului organului, cea mai indicată operaţie este:

a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsunguluib) Rezecţia porţiunii distale a organuluic) Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentale d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsunguluie) Pancreatectomia--------------------------------------------------------------------- 246) CS Semnul Kehr în leziunile splinei înseamnă:

a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stângb) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng c) Matitate fixă în hipocondrul stângd) Matitate deplasabilă pe flancurie) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism--------------------------------------------------------------------- 247) СМ Semnele intraoperatorii precoce ale leziunilor retroperitoneale ale duodenului sunt :a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezouri b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilăc) Semne de peritonită fibrinoasă-purulentă difuzăd) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneale) Hematom retroperitoneal--------------------------------------------------------------------- 248) CM Care dintre următoarele indică lavaj peritoneal pozitiv?

a) 250 leucocite/mm3

b) 600 leucocite/mm3 c) 2 ml de bilă la aspiraţia iniţială

d) 150.000 eritrocite/mm3

e) Lipsa amilazei în lichidul peritoneal--------------------------------------------------------------------- 249) СМ Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt:

a) Laparoscopia b) Radiografia abdominală de ansamblu c) USGd) Laparocentezae) Tomografia computerizată--------------------------------------------------------------------- 250) CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Сele mai frecvente sunt leziunile:

a) Pancreasuluib) Splinei

c) Ficatuluid) Rinichilore) Suprarenalelor--------------------------------------------------------------------- 251) CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar şi foarte informativ este procedeul:

a) USGb) Laparoscopiac) Radiografia abdominală de ansamblu d) Laparocentezae) Tomografia computerizată--------------------------------------------------------------------- 252) СМ În leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viză fiziologică se efectuează pe dren:

a) Kehrb) Dogliottic) Duvald) Cattele-Champeaue) Baylys-Smirnov-Eristavi --------------------------------------------------------------------- 253) CS Cele mai frecvente leziuni ale pancreasului sunt cele:a) Deschise univisceraleb) Deschise asociatec) Închise univisceraled) Închise complexe multiviscerale e) Combinate--------------------------------------------------------------------- 254) CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals şi este întâlnit în:a) Traumatismele vertebro-medulareb) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleuralc) Hematoame retroperitonealed) Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic e) Hematomul peretelui abdominal anterior---------------------------------------------------------------------

255) CS Leziunile organelor cavitare în trauma închisă a abdomenului constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-60%) se situează:

a) Duodenulb) Intestinul subţire c) Colonuld) Vezica urinarăe) Stomacul--------------------------------------------------------------------- 256) CM Indicaţiile absolute către laparotomia de urgenţă sunt:

a) Plăgile penetrante cu evisceraţia epiploonului b) Plăgile nepenetrante abdominalec) Plăgile abdominale parietaled) Plăgile penetrante abdominale asociate cu hemodinamică instabilăe) Plăgile penetrante abdominale cu eliminări de conţinut bilios--------------------------------------------------------------------- 257) CM În ce situatii în cazul plagii penetrante a toracelui este indicata toracotomia?

a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleuralăb) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleuralăc) Hemoragie continue > 100 ml/orăd) Hemoragie continue > 250 ml/oră

e) Toracotomia nu este indicată--------------------------------------------------------------------- 258) CM Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este determinată de tuse, vome, efort fizic si survine:

a) În primele 2-3 zile de la traumatismb) În primele 2 săptamini de la traumatismc) Peste 24 ore de la traumatismd) Concomitent cu momentul traumeie) În primele 24 ore de la traumatism--------------------------------------------------------------------- 259) CM Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul leziunii ficatului:

a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenuluib) Laparocentezac) Laparoscopiad) Tomografia computerizatăe) USG--------------------------------------------------------------------- 260) СM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă simptomatică:

a) Tahicardieb) Leucocitoză elevată cu deviere spre stângac) Abdomen balonat, durerosd) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale e) Vărsături frecvente bilioase--------------------------------------------------------------------- 261) СМ În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee. Numerotaţi 2 dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare:

a) Tuşeul vaginal şi rectalb) Ultrasonografia abdominală c) Laparoscopiad) Puncţia abdominalăe) Radiografia abdominală în ortostatism --------------------------------------------------------------------- 262) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă în:

a) Durere vie la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte b) Durere provocată la palparea fosei iliace dreptec) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia trunchiuluid) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastrue) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect--------------------------------------------------------------------- 263) СМ Durerea în peritonită are următoarele caracteristice: a) Poate fi mascată de administrarea de opiacee b) Întotdeauna se instalează bruscc) Se poate asocia cu senzaţia de seted) Se poate generaliza pe întreg abdomenule) Întotdeauna corespunde organului afectat--------------------------------------------------------------------- 264) CS La un bolnav cu apendicită acută, după debutul căruia a trecut 24 ore, se depistează semne de peritonită în fosa iliacă dreaptă şi în bazinul mic (regiunea suprapubiană). Este cazul de peritonită:

a) Localizată limitatăb) Localizată nelimitată c) Generalizată difuză

d) Generalizată totalăe) Abces al Douglasului--------------------------------------------------------------------- 265) СМ Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ următoarele: a) Dureri abdominaleb) Contractură muscularăc) Imobilitatea peretelui abdominald) Vărsături fecaloide e) Subfebrilitate---------------------------------------------------------------------266) CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300 g şi respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd:

a) Schimbările microcirculaţieib) Pareza intestinală c) Dereglările macrocirculaţieid) Alcaloza respiratoriee) Dereglările funcţiei renale--------------------------------------------------------------------- 267) СМ După lavajul abdomenului în peritonita difuză purulentă, cavitatea peritoneală se drenează, respectând următoarele principii:

a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatoriec) În perioada postoperatorie se va petrece lavajul fracţionat al spaţiilor drenated) Se introduc antibiotice e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore--------------------------------------------------------------------- 268) CS Deschiderea abcesului periapendicular se efectuează:

a) Extraperitoneal conform manevrei Pirogovb) Prin accesul McBurneyc) Prin laparotomie medie inferioarăd) Prin laparotomie medie medianăe) Prin lumbotomie--------------------------------------------------------------------- 269) S Într-o peritonită difuză la debut examenul clinic relevă:

a) Meteorism abdominalb) Echimoză periombilicalăc) Desenul muşchilor drepţi abdominali vizibilid) Abdomenul imobil cu mişcările respiratorii absentee) Semnul Kussmaul--------------------------------------------------------------------- 270) СМ Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă importanţă îi revine combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate următoarele proceduri:

a) Blocajul novocainic, blocaj epiduralb) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulinăc) Decompresia tubului digestivd) Stimularea inervaţiei simpatice e) Stimularea peristaltismului intestinal --------------------------------------------------------------------- 271) СМ Dereglările microcirculaţiei sunt mai evidente în faza a II şi a III a peritonitei purulente şi sunt determinate de următorii factori:

a) Hipokaliemie

b) Diminuarea hematocritului c) Acidoza metabolică intracelularăd) Dereglări proteinicee) Dereglări hidrosaline--------------------------------------------------------------------- 272) CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore după îmbolnăvire constatăm: limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70, dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare "abdomenul de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei:

a) Faza reactivă b) Faza toxicăc) Faza terminalăd) Faza complicaţiilor septicee) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice --------------------------------------------------------------------- 273) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare toxicoseptică se indică:

a) Rezecţia gastrică 2/3b) Suturarea solitară a ulceruluic) Suturarea ulcerului după Oppel-Policarpovd) Exizia ulcerului, piloroplastiee) Rezecţia economă de stomac--------------------------------------------------------------------- 274) CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii abdominale este:

a) Perforaţia organelor cavitare b) Calea hematogenăc) Ruptura în peritoneu a unei hidronefrozed) Calea limfogenăe) Nici una din cele indicate--------------------------------------------------------------------- 275) СМ Pentru peritonita difuză generalizată prin perforaţie sunt caracteristice următoarele semne:a) Blumbergb) Mendel-Razdolskiic) Păstrarea matităţii hepatice d) "Semnul tusei"e) Grassman-Kulencampf---------------------------------------------------------------------

276) CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore după perforaţie având următoarele semne: limba uscată, saburată, Ps - 120 b/min., TA - 90/40 mm Hg, respiraţii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus, abdomen balonat, dureros pe toată aria, silenţium abdominal, Le - 25.000. Peritonita se află în faza:

a) Faza reactivăb) Faza toxică c) Faza terminalăd) Faza de formare a abcesuluie) Faza iniţială a bolii--------------------------------------------------------------------- 277) СМ Pledează pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie gastroduodenală:

a) Prezenţa antecedentelor biliareb) Amilazuria scăzutăc) Pneumoperitoneul d) "Semnul tusei" e) Vărsăturile fecaloide--------------------------------------------------------------------- 278) СМ Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi în următoarele cazuri:

a) La bătrânib) La copii c) Dacă au fost administrate antibioticed) La caşectici e) Dacă au fost administrate opiacee--------------------------------------------------------------------- 279) CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind:

a) Intervenţiei chirurgicale b) Terapiei cu antibioticec) Corecţiei modificărilor grave metaboliced) Restabilirii funcţiei tractului digestive) Profilaxiei complicaţiilor---------------------------------------------------------------------

280) CM Având o suprafaţă de circa 2 m2, peritoneul are următoarele funcţii:

a) De răspândire a infecţiei b) De fixare a organelor intraabdominalec) De protecţie antiinfecţioasăd) De rezorbţiee) De secreţie--------------------------------------------------------------------- 281) СМ Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea origine:

a) Tuberculoasăb) Canceroasăc) Parazitarăd) Bilioasă e) Urinară--------------------------------------------------------------------- 282) СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc următoarele semne:a) Durere epigastrică b) Contractură muscularăc) Creşterea matităţii hepaticed) Pneumoperitoneume) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas--------------------------------------------------------------------- 283) CM Intervenţia chirurgicală în peritonita difuză purulentă include următoarele etape consecutive:

a) Suprimarea sursei peritonitei b) Profilaxia insuficienţei poliorganicec) Sanarea cavităţii peritoneale d) Drenarea cavităţii peritonealee) Profilaxia complicaţiilor postoperatorii precoce --------------------------------------------------------------------- 284) CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele caracteristici:

a) Debut lent, insidiosb) Debut ca "lovitura de pumnal"c) Intensitate medied) Provoacă dispneee) Şocogenă--------------------------------------------------------------------- 285) CM Examenul obiectiv local al abdomenului constată semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonită. Sugestive în acest sens sunt:

a) Durerea provocată, localizată sau difuză

b) Apărarea sau contractura musculară difuză c) Timpanism abdominal difuzd) Matitate abdominală deplasabilă in fazele tardive e) Mobilitate activă a peretelui abdominal --------------------------------------------------------------------- 286) CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei chirurgicale este:

a) Laparotomia largăb) Suprimarea sursei de contaminarec) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinuluid) Toaleta cavităţii peritonealee) Drenarea cavităţii peritoneale--------------------------------------------------------------------- 287) CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:

a) Difuzeb) Primarec) Localizated) Secundaree) Criptogene--------------------------------------------------------------------- 288) CM Dintre explorările imagistice în peritonită :

a) Radiografia abdominală simplă relevă pneumoperitoneul în orice perforaţie a tubului digestivb) Radiografia abdominală simplă arată distensie gazoasă pronunţată a intestinuluic) Ecografia abdominală pune în evidenţă revărsatul lichidiand) Tomografia computerizată este o investigaţie de primă intenţiee) Scintigrafia este absolut necesară preoperator pentru localizarea cauzei--------------------------------------------------------------------- 289) CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:

a) Normalizarea caracteristicilor pulsuluib) Tahicardiac) Scăderea în continuare a presiunii venoase centraled) Creşterea debitului urinar la orăe) Ameliorarea stării generale a bolnavului ---------------------------------------------------------------------

290) CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze:

a) Nu este întotdeauna necesarb) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei c) Se pot folosi antisepticed) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenule) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale--------------------------------------------------------------------- 291) CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în:

a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelorc) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasăd) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoasee) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante--------------------------------------------------------------------- 292) CS Alegeţi proba clinică ce permite de a explora concomitent sistemul venos superficial şi profund:

a) Proba Pratt-Ib) Proba celor 3 garouric) Proba Pertesd) Proba Brodie-Troianov-Trendelenburg e) Proba Sheinis --------------------------------------------------------------------- 293) CS Alegeţi proba clinică ce permite depistarea localizării comunicantelor incontinente:

a) Proba Delbetb) Proba Pratt-Ic) Proba Sicardd) Proba Pratt-II e) Nici una din cele enumerate--------------------------------------------------------------------- 294) CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază:

a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magnab) Funcţia valvulelor venelor profundec) Permebialitatea venelor profunde d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficialee) Funcţia venelor comunicante--------------------------------------------------------------------- 295) CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:

a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoaseb) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelorc) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoasee) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase--------------------------------------------------------------------- 296) CS Pileflebita este:

a) Inflamaţia a.mezenteriale inferioareb) Tromboflebita v.lienalec) Tromboflebita a.apendiculared) Tromboflebita vv.hepaticee) Tromboflebita v.porte ---------------------------------------------------------------------

297) CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase?

a) Obezitateab) Insuficienţa valvularăc) Insuficienţa cardiacă d) Dilatarea venelore) Creşterea presiunii venoase --------------------------------------------------------------------- 298) CS Acţiunea anticoagulanţilor în tratamentul tromboflebitelor e bazată pe:

a) Liza fibrineib) Stoparea creşterii trombului (chiagului) c) Fragmentarea chiaguluid) Schimbarea Z - potenţialului peretelui vasculare) Diminuarea activităţii dezoxiribonucleazei--------------------------------------------------------------------- 299) СМ Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se reduce la:

a) Administrarea heparinei b) Masaj la extremităţile inferioarec) Exerciţii fizice curative d) Aplicarea fibrinolizineie) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare --------------------------------------------------------------------- 300) СМ Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:

a) Claudicaţia intermitentăb) Edemul periferic spre sfârşitul zilei c) Convulsii nocturne a muşchilor gambeid) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară e) Simptomul "ischemiei plantare"--------------------------------------------------------------------- 301) СМ În tromboflebita acută a venelor superficiale local se aplică unguent de:

a) Sintomicinăb) Levosinăc) Solcoserild) Troxevazină e) Wişnevski --------------------------------------------------------------------- 302) CS Tromboflebita acută a venelor superficiale mai des se complică cu:

a) Pileflebităb) Infarct miocardicc) Tromboză mezenterială acutăd) Tromboflebită a venelor profunde e) Trombembolia a.pulmonare--------------------------------------------------------------------- 303) CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de:

a) Aterosclerozăb) Poliglobuliec) Neoplasmele visceraled) Leziunea venoasă parietală e) Staza venoasă---------------------------------------------------------------------

304) CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare constă în administrarea:

a) Vitaminei Kb) Trombovaruluic) Heparineid) Antispasticelore) Aspirinei--------------------------------------------------------------------- 305) СМ În tratamentul mastitei infiltrative se utilizează următoarele procedee:

a) Antibioticeb) Anticoagulanţic) Scurgerea sânuluid) Incizia radială în regiunea plastronuluie) Blocaj retromamar--------------------------------------------------------------------- 306) СМ Adenofibromul mamelei se deosebeşte de cancerul acesteia prin următoarele semne:

a) Formaţiunea tumorală este bine delimitatăb) Histologic elementele componente păstrează totdeauna o structură tipicăc) Formaţiunea tumorală este imobilă d) Derma deasupra tumorii nu este schimbatăe) Lipseşte adenopatia axilară--------------------------------------------------------------------- 307) СМ Care din funcţiile enumerate mai jos сorespund glandei mamare?

a) Eroticăb) De protecţie c) Alimentarăd) Esteticăe) Hormonală--------------------------------------------------------------------- 308) СМ Mastita acută infiltrativă se caracterizează prin următoarele semne clinice:

a) Febră înaltă cu frisoaneb) Dureri insuportabilec) Turgestenţa sânuluid) Fluctuenţa e) Insomnia--------------------------------------------------------------------- 309) СМ Adenofibromul mamelei este caracterizat de următoarele semne:

a) Mărimea unei alune (mici)b) Suprafaţa regulată şi rotundăc) Durere la palpare şi mobilitatea limitată d) Vârsta pacientei 20-30 anie) Creşte în volum în perioada de lactaţie--------------------------------------------------------------------- 310) CS Termenul politelia înseamnă:

a) Hipertrofia ţesutului glandularb) Apariţia glandelor mamare auxiliarec) Lipsa mameloanelord) Dezvoltarea incompletă a mameleie) Surplusul de mameloane ---------------------------------------------------------------------

311) СM Adenofibromul se deosebeşte de mastopatia nodulară prin următoarele semne:

a) Se întâlneşte la femei la vârsta de 20-30 anib) Durerile se acutizează până la şi în timpul ciclului menstrualc) Are suprafaţa regulată, rotundă, bine delimitatăd) Durerile iradiază în umăr şi în gîte) Tumoarea poate creşte în volum în timpul lactaţiei sau sarcinei--------------------------------------------------------------------- 312) CS Apariţia glandelor mamare auxiliare poartă denumirea:

a) Micromastiab) Amastiac) Politeliad) Polimastia e) Hipertelia---------------------------------------------------------------------

313) CS În tratamentul mastitei acute abcedante cel mai important procedeu este:

a) Antibioterapiab) Blocajul retromamar cu antibiotice şi novocainăc) Anticoagulanţiid) Terapia infuzională pentru susţinerea homeostazieie) Incizia radială deasupra abcesului --------------------------------------------------------------------- 314) СМ Care din cauzele indicate mai jos nu joacă un rol primordial în etiopatogenia afecţiunilor mamelei?

a) Modul de trai b) Alimentarea c) Viaţa sexualăd) Dereglările hormonalee) Condiţiile habituale --------------------------------------------------------------------- 315) CS Cea mai frecventă formă a tuberculozei mamare este:

a) Pseudoneoplazicăb) Superficialăc) Desiminată d) Galactoforita tuberculoasăe) Confluentă--------------------------------------------------------------------- 316) CS În cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai important semn este:

a) Durereab) Fluctuenţac) Turgescenţad) Dereglări digestive sau infecţioase la sugar e) Transpiraţiile reci--------------------------------------------------------------------- 317) CS Cea mai frecventă formă a sifilisului mamar este:

a) Şancrul sânului b) Sifilisul primarc) Sifilisul secundard) Mastitele sifilitice acutee) Mastitele sifilitice terţiare---------------------------------------------------------------------

318) CS Care este semnul major in mastita acută abcedantă:

a) Febră cu frisoaneb) Dureri insuportabilec) Insomniad) Fluctuenţa e) Imposibilitatea alăptării copilului--------------------------------------------------------------------- 319) СМ In mastita lactogena, din punct de vedere etiologic, sunt corecte urmatoarele afirmaţii:

a) Este favorizată de microtraumatismele produse de sugarb) Golirea incompletă a sânului favorizează staza şi infecţiac) Calea de intrare a microbilor este regiunea pericanalarăd) Adenopatia axilară satelită este constantăe) Infectarea este provocată mai frecvent de stafilococi şi streptococi, mai rar de colibacil, gonococi, anaerobi

--------------------------------------------------------------------- 320) CM Care este tratamentul formei difuze a mastopatiilor pâna la 40 ani:

a) Electroforeza cu novocainăb) Metiltestosteron 20-30 mg in zi in perioada intermenstrualăc) Microiodit de kaliu in soluţie de 0,25% câte 10 ml in zi timp de 1 an de ziled) Analgeticee) Testosteron propionat în soluţie de 5% - 25 mg i/m--------------------------------------------------------------------- 321) CM Insemnaţi corect volumul tratamentului conservativ în primele 2 faze ale mastitei lactogene acute:

a) Antibioticoterapia şi blocada retromamarăb) Terapia cu anticoagulanţic) Punga cu gheaţăd) Ultrasunet cu frecvenţa inaltăe) Puncţia zonei afectate cu administrarea locală a antibioticilor--------------------------------------------------------------------- 322) CM Care sunt semnele de baza a mastopatiilor:

a) Durerea cu iradiere în umăr şi gâtb) Fluctuaţiac) Eliminări din mamelond) Induraţia sânuluie) Temperatura subfebrilă--------------------------------------------------------------------- 323) CM Ce eliminări se observă din mamelon în mastopatii:

a) Colostraleb) Seroasec) Purulented) Sangvinolentee) Nu sunt eliminări--------------------------------------------------------------------- 324) CS Care din urmatoarele funcţii nu corespund glandei mamare?

a) Eroticăb) Alimentarăc) Hormonalăd) De producţiee) Estetică---------------------------------------------------------------------

325) CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este:

a) Triada Dieulafoy b) Semnul Kocherc) Semnul Bartomie-Mihelsond) Semnul Sitcowschie) Semnul Blumberg--------------------------------------------------------------------- 326) СМ Care dintre următoarele afirmaţii privind apendicita acută este adevărată:

a) Durerea în fosa iliacă dreaptă este un semn caracteristicb) Febra este un semn caracteristic la bătrâni c) Leucocitoza este întotdeauna prezentăd) Pulsul este accelerat

e) Poate evolua sub formă gangrenoasă--------------------------------------------------------------------- 327) СМ Plastronul apendicular în faza infiltrativă prezintă următoarele semne clinice:

a) Leucocitoză în creştere treptatăb) Tumoare de dimensiuni diferite, dureroasă, cu contururi difuze, care apare la a 3-5 zi după debutul boliic) Dureri surde în fosa iliacă dreaptă care se înteţesc în timpul mersuluid) Fenomenul de fluctuenţă în fosa iliacă dreaptă e) Febră moderată cu predilecţie serală--------------------------------------------------------------------- 328) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă în:

a) Durere vie la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte b) Durere provocată la palparea fosei iliace dreptec) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia trunchiuluid) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastrue) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect--------------------------------------------------------------------- 329) CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente în apendicita acută:

a) Subhepaticăb) La bătrânic) Retrocecalăd) Mezoceliacă e) Pelviană---------------------------------------------------------------------330) СМ În cazuri de apendicită acută cu peritonită extinsă se cere diferenţierea cu următoarele afecţiuni:

a) Ocluzia intestinalăb) Calculul renal c) Tromboza vaselor mezentericed) Pancreatita acutăe) Peritonita pneumococică--------------------------------------------------------------------- 331) CS Cea mai sigură metodă de tratament a bontului apendicular după apendicectomie este:

a) Ligatura cu catgutb) Înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" şi "Z"cu fire nerezorbabilec) Înfundarea în bursă fără ligaturăd) Ligatura cu catgut şi înfundarea în bursă cu catgut atraumatice) Ligatura cu catgut şi înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate---------------------------------------------------------------------

332) CS Alegeţi varianta corectă a ordinii de apariţie a simptomelor în apendicita acută:

a) Febră, anorexie, greaţă sau vărsături, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, leucocitoză, durere, de obicei epigastrică sau ombilicalăb) Anorexie, greaţă sau vărsături, febră, leucocitoză, durere, de obicei epigastrică sau ombilicală, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptăc) Durere, de obicei epigastrică sau ombilicală, anorexie, greaţă sau vărsături, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, febră, leucocitozăd) Greaţă sau vărsături, sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, febră, anorexie, leucocitoză, durere, de obicei epigastrică sau ombilicalăe) Sensibilitate dureroasă la palpare în fosa iliacă dreaptă, durere, de obicei epigastrică sau ombilicală, febră, leucocitoză, anorexie---------------------------------------------------------------------

333) СМ Apendicita subhepatică se manifestă prin următoarele simptome clinice:

a) Febră elevată însoţită de frisonb) Mai frecventă e la copii c) Poate fi însoţită de subicterd) Apărarea musculară şi durerea maximă sunt localizate în regiunea subhepaticăe) Evoluează ca o colecistită acută--------------------------------------------------------------------- 334) СМ Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni:

a) Ulcerul gastroduodenal perforatb) Sindromul Mallory-Weiss c) Toxicoinfecţia alimentarăd) Pancreatita acutăe) Colica nefretică--------------------------------------------------------------------- 335) CS Prima apendiceectomie a fost efectuată de către:

a) Pirogov (1856)b) R. Fitz (1886)c) Cornelius Celsiusd) Berangario de Carpi (sec. XVI)e) T. Morton (1887) --------------------------------------------------------------------- 336) СМ Apendicita acută la bătrâni prezintă următoarele semne:

a) Debutul zgomotos şi evoluare rapidă b) Contractură musculară slabăc) Durere provocată de palpare în fosa iliacă dreaptăd) Tendinţa spre distrucţie pe fonul unui tablou clinic sărace) Leucocitoză moderată, temperatură puţin elevată şi meteorism pronunţat--------------------------------------------------------------------- 337) СМ Pot simula apendicita acută ascendentă (retrocecală) următoarele afecţiuni:

a) Colecistita acutăb) Abcesul perinefreticc) Inflamaţia diverticulului Meckeld) Hidronefroza pe dreaptae) Pielita---------------------------------------------------------------------

338) Mod de punctare: A1Grad de dificultate: scazut CS În plastronul apendicular:

a) [ ] Se aplică un tratament conservativ (punga cu gheaţă, dietă, antibiotice, fizioterapie) b) [ ] Se operează când apare la tineric) [ ] Se operează când apare la vârstnicid) [ ] Se operează când este situat în pelvise) [ ] Se operează când clinic nu se exclude un cancer al cecului--------------------------------------------------------------------- 339) СМ Numerotaţi 2 factori mai importanţi şi mai constanţi în declanşarea apendicitei acute:

a) Nervos

b) Vascular c) Infecţios d) Chimic e) Obstructiv--------------------------------------------------------------------- 340) CS Semnul major precoce al apendicitei acute este:

a) Anorexia b) Vărsăturilec) Febrad) Diareeae) Dureri în fosa iliacă dreaptă --------------------------------------------------------------------- 341) CS La copii cere diferenţierea cu apendicita acută în primul rând următoarea afecţiune:

a) Ulcerul perforativb) Colecistita acutăc) Toxicoinfecţia alimentară d) Colica nefreticăe) Pancreatita acută--------------------------------------------------------------------- 342) СМ Numerotaţi afirmaţiile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat:

a) Apendiceectomia este obligatorieb) Se practică apendiceectomia de urgenţăc) Se înlătură apendicele numai dacă este amputat d) Nu se practică intervenţie chirurgicalăe) Se face numai tratament cu antibiotice, inclusiv antibioterapie endolimfatică + fizioterapie--------------------------------------------------------------------- 343) CS Cea mai frecvent întâlnită poziţie a apendicelui este:

a) Lateralăb) Descedentă c) Retrocecalăd) Ascendentăe) Medială--------------------------------------------------------------------- 344) СМ Particularităţile apendicitei acute la gravide sunt următoarele:

a) Durerea este localizată atipicb) Mai frecvent e în jumătatea a doua a sarciniic) Sunt frecvente formele distructived) Durerea şi voma sunt confundate cu cele din cauza sarciniie) Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Coope---------------------------------------------------------------------

345) СМ Pot simula apendicita acută pelviană următoarele afecţiuni:

a) Pionefroza b) Inflamaţia diverticulului Meckel c) Boala Crohnd) Prostatita acutăe) Abcesul muşchiului psoas--------------------------------------------------------------------- 346) CS Care este calea de acces preferabilă în caz că diagnosticul de apendicită acută trezeşte dubii?

a) Lenander

b) McBurneyc) Şprengeld) Laparotomie medie-mediană e) Laparotomie medie inferioară--------------------------------------------------------------------- 347) CS Apendicita acută la bătrâni impune tactica:

a) Expectativă, pentru că frecvent se formează un plastronb) Intervenţia chirurgicală de urgenţă c) Irigografie pentru a depista un cancer, frecvent întâlnit la această vârstăd) Tratamentul iniţial al tarelor asociatee) Tratamentul numai cu antibiotice--------------------------------------------------------------------- 348) CS Drenarea optimală după apendiceectomie în apendicita distructivă, complicată cu peritonită locală este:

a) Scoaterea drenului tubular prin contrapertură aparte b) Scoaterea drenului tubular prin plagăc) Aplicarea drenului de tifond) Drenarea ambelor spaţii iliace cu 2 drenuri tubularee) Drenarea nu se cere--------------------------------------------------------------------- 349) CS Triada Dieulafoy în apendicita acută presupune:

a) Durere în epigastru cu deplasare peste 4-6 ore în fosa iliacă dreaptă, hiperestezie cutanată şi apărare musculară în triunghiul Iakobovicib) Durere provocată la palpare, apărare musculară şi hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici c) Anorexie, durere provocată şi apărare musculară în triunghiul Iacubovicid) Durere provocată, hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici, febră moderatăe) Rigiditatea musculară locală, hiperestezie superficială, simptome testiculare--------------------------------------------------------------------- 350) CS Tactica medicală optimală în plastronul apendicular abcedat este:

a) Terapie conservativă, inclusiv antibioterapie endolimfatică + fizioterapieb) Drenarea extraperitoneală a abcesului (manevra Pirogov) c) Drenarea abcesului sub controlul ecografieid) Drenarea abcesului prin laparotomie mediană inferioarăe) Drenarea abcesului prin incizie oblică tip McBurney--------------------------------------------------------------------- 351) CS Cea mai argumentată teorie a originii apendicitei acute este:

a) Infecţioasăb) Polietiologică c) Mecanicăd) Cortico-visceralăe) Chimică---------------------------------------------------------------------

352) СМ La diferenţierea apendicitei acute la femei şi afecţiunile genitale acute sunt utile următoarele simptoame:

a) Semnul Promptovb) Metroragiic) Jendrinschid) Kulencampfe) Bartomie-Mihelson--------------------------------------------------------------------- 353) СМ Apendicita cronică necesită diferenţierea cu următoarele afecţiuni:

a) Nefrolitiază, pielonefrităb) Boala Crohnc) Sindromul Zollinger-Ellison d) Cancerul de colon drepte) Anexite, ovare sclerochistice--------------------------------------------------------------------- 354) СS Durerea la palpare în apendicita acută cel mai frecvent se localizează în :

a) Punctul Sonnenburgb) Triunghiul Wenglovschic) Punctul McBurneyd) Triunghiul Iacobovicie) Punctul Lanz--------------------------------------------------------------------- 355) CS Cea mai frecventă formă a apendicitei acute este:

a) Cataralăb) Colica apendicularăc) Gangrenoasăd) Perforativăe) Flegmonoasă --------------------------------------------------------------------- 356) СМ Urmărirea evoluţiei plastronului apendicular se face prin examene clinice şi paraclinice. Selectaţi-le.

a) Termometria b) Leucocitoza în dinamicăc) Determinarea în dinamică a fosfatazei alcalined) Ultrasonografia abdominală în dinamicăe) Dimensiunile tumorii inflamatorii locale--------------------------------------------------------------------- 357) CM Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre:

a) Rezorbţieb) Abcedarec) Peritonită generalizată fără a mai trece prin faza de abcedared) Peritonită în doi timpie) Abcedare şi perforaţie în cec--------------------------------------------------------------------- 358) CM Care dintre examenele paraclinice menţionate sunt recomandate în susţinerea diagnosticului de apendicită acută?

a) Leucogramab) Glicemiac) Examenul sumar al urineid) Probele hepaticee) Examenul radiologic abdominal---------------------------------------------------------------------

359) CS Notaţi care strat este dotat cu un număr mare de foluculi, fapt pentru care apendicele a fost denumit „amigdala abdominală”:

a) Mucosb) Submucosc) Musculard) Seros

e) Toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------------360) CS Selectaţi afirmaţiile corecte privind tratamentul plastronului apendicular:

a) Conservativb) Chirurgicalc) Medicochirurgicald) Fizioterapeutice) Toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------------361) СМ Tabloul clinic al apendicitei acute include:

a) Febra şi văsăturile preced durerea în abdomenb) Vărsăturile se atestă în scurt timp după apariţia durerilor în abdomenc) Senzaţia de greaţă se atestă după apariţia durerilor în abdomend) Poate fi constipaţiee) Poate fi diaree---------------------------------------------------------------------362) СМ Consemnaţi laturile triunghiului Iacubovici:

a) Linia bispinoasă lateral de marginea externă dreaptă a muşchiului rect abdominalb) Linia mediană subombilicalăc) Marginea externă a muşchiului rect abdominald) Jumătatea liniei bispinale pe dreptae) Linia spinoombilicală dreaptă---------------------------------------------------------------------363) СМ Ce afirmaţii sunt corecte referitor la apendicita acută cu localizare în sacul herniar:

a) Apendicele inflamat este găsit în sacul herniar inghinalb) Simulează o hernie strangulatăc) Poartă denumirea de hernia Littred) Poate evolua în flegmon piostercorale) Poartă denumirea de hernia Brock---------------------------------------------------------------------

364) Mod de punctare: A1Grad de dificultate: scazut CS În diagnosticul de peritonită cel mai esenţial este:a) Examenul radiologic pe golb) Examenul localc) Examenul de laboratord) Examinările paraclinicee) Puncţia peritoneală---------------------------------------------------------------------365) CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este:a) Apendicita perforativăb) Colecistita acută gangrenoasăc) Perforaţia ulcerului gastroduodenald) Pancreatita acută necrotico-hemoragicăe) Abcesul hepatic---------------------------------------------------------------------366) СМ Care sunt afirmaţiile corecte în ceia ce priveşte peritoneul:

a) Este o membrană epitelialăb) Este o membrană mezotelialăc) Suprafaţa peritoneuluieste egală cu cea a tegumentelord) Este alcătuit din două foiţee) Cavitatea peritoneală conţine 200-300 ml lichid exudativ---------------------------------------------------------------------

367) СМ Notaţi metodele de diagnostic în abdomenul peritoneal la debut:

a) Laparocentezab) Tuşeul rectalc) Proba Şvartzd) Irigografiae) Laparoscopia---------------------------------------------------------------------368) СМ În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale:

a) Laparostomiab) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretanc) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru sub buzele plăgiid) Prin extremitatea sa distală este perfuzat în abdomen lichidul de lavaje) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile---------------------------------------------------------------------

369) CS Notaţi rezecţia cea mai frecventă în tratamentul maladiei ulceroase:

a) Rezecţia procedeul Billroth IIb) Rezecţia procedeul Billroth Ic) Exizia-rezecţia (tehnica Madlender)d) Exizia-rezecţia (tehnica Finsterer, Wilmans, Plenk)e) Fundusecectomia---------------------------------------------------------------------370) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este:

a) Ulcerul gastricb) Ulcerul duodenalc) Gastrita erozivăd) Cancerul gastrice) Sindromul Mallory-Weiss---------------------------------------------------------------------371) СМ În ulcerul perforat la percuţia abdomenului se poate depista:

a) Dispariţa matităţii hepaticeb) Sindromul Chilaiditic) Apariţia matităţii în spaţiul parietocolic din dreaptad) Semnul Mendele) Clapotaj în epigastru---------------------------------------------------------------------372) СМ Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte:

a) Vărsături abundente zilnicb) Voma nu uşurează starea generalăc) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastrud) Sondajul efectuat pe “gol” depistează o cantitate mare de conţinut stomacale) Astenie generală şi slăbirea organismului---------------------------------------------------------------------

373) СМ Indicaţiile absolute ale tratamentului chirurgical în ulcer sunt:

a) Ulcer gastric cu suspiciune demalignizareb) Ulcer gastric calosc) Ulcer complicat cu hemoragie gravă la vârsta de peste 60 anid) Ulcerul perforat acoperite) Ulcerul duodenal recidivant

---------------------------------------------------------------------374) CS Metoda ortopedică de tratament al herniilor este indicată în :

a) Hernii ireductibileb) Hernii incoercibilec) Hernii ombilicale la nou-născuţid) Hernii mici femuralee) Hernii ombilicale la adulţi---------------------------------------------------------------------375) CS Diferenţierea clinică a herniei inghinale de cea femurală se face în raport cu situaţia defectului parietal faţă de :

a) Ligamentul Gimbernatb) Linia Malgaignec) Ligamentul Cooperd) Funiculul spermatice) Vasele epigastrice---------------------------------------------------------------------376) СМ Orificiul intern al canalului femural este delimitat de :

a) Vena femuralăb) Ligamentul pectineal Cooperc) Ligamentul lacunar Gimbernatd) ligamentul Pouparte) Ligamentul ombilical median---------------------------------------------------------------------377) СМ Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:

a) Flegmonul herniarb) Ruptura traumatică a hernieic) Ireductibilitatea herniei d) Varicocelule) Strangularea---------------------------------------------------------------------378) СМ În hernia femurală la examenul obiectiv se constată:

a) Lateral de vasele femurale, o formaţiune tumorală rotundăb) Voma nu uşurează starea generalăc) Lateral, având pulsaţiile arterei femuraled) Formaţiunea tumorală poate fi încarceratăe) Formaţiunea tumorală poate fi dureroasă, ireductibilă---------------------------------------------------------------------379) CS Mecanismul ocluziei spastice poate fi declanşat printr-o serie de factori, exceptând :

a) Ascaridoza intestinalăb) Intoxicaţiile cu plumbc) Diabetul compensatd) Tabes dorsalise) Isteria---------------------------------------------------------------------

380) CS Ocluzia dinamică se caracterizează prin următoarele, exceptând :

a) Distensia abdominalăb) Absenţa durerilor colicativec) Oprirea tranzitului intestinald) Zgomote hidroaerice la auscultaţia abdomenului

e) Peretele abdominal este suplu---------------------------------------------------------------------381) СМ În faza terminală (până la 72 ore) a ocluziei intestinale se depistează:

a) Abdomen platb) Peristaltism exageratc) Insuficienţă poliorganicăd) Tulburări electrolitice majoree) Alterarea metabolismului visceral global---------------------------------------------------------------------382) СМ Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte următoarele obiective:

a) Asigură decompresia intestinului proximalb) Poate preveni sindromul Mendelsonc) Previne evisceraţia plăgiid) Previne ocluzia paraliticăe) Previne o pancreatită postoperatorie---------------------------------------------------------------------383) СМ În cancerul de colon obstructiv fără metastaze se poate practica:

a) Colectomia segmentarăb) Hemicolectomia dreaptăc) Hemicolectomia stângăd) Procedeul Hartmane) Derivaţie internă---------------------------------------------------------------------384) CS Hemobilia este dată cel mai frecvent de :

a) Ruptura unui anevrism de a. hepaticăb) Un traumatism hepaticc) Colecistita gangrenoasăd) hepatita viralăe) Un hemangiom hepatic---------------------------------------------------------------------385) CS Diagnosticul rupturilor diafragmatice cuprinde următoarele, exceptând :

a) Durerile toracice accentuate la respiraţie şi tuseb) Murmurul vezicular diminuatc) La nivelul hemitoracelui interesat poate să fie prezentă o matitate şi sonoritated) Prezenţa zgomotelor hidroaerice la nivelul hemitoracelui respective) Păstrarea matităţii hepatice---------------------------------------------------------------------386) СМ Hematomul retroperitoneal se manifestă prin:

a) Semne de şoc hipovolemicb) Sunt prezente dureri abdominale sau lombarec) Abdomenul este suplud) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancurie) Întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală---------------------------------------------------------------------

387) СМ La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:

a) A depista leziunea rinichiuluib) A depista leziunea vezicii urinare

c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovicid) A urmări diureze orarăe) A depista retenţia de urină---------------------------------------------------------------------

388)СМ Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt:

a) Tromboza venoasă b) Tromboflebita venelor profunde c) Obezitatea d) Boala varicoasă e) Leziunile traumatice ale venelor

---------------------------------------------------------------------389)СМ Profilaxia trombozelor venelor profunde include:

a) Antibioticoterapiab) Bandajarea extremităţii pînă şi după operaţiec) Regim la pat de lungă durată d) Regim activ precoce a bolnavilor după operaţie e) Utilizarea preparatelor vazodilatatoare ---------------------------------------------------------------------390)CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor trofice:

a) Excizia ulcerului b) Autodermoplastia c) Aplicarea suturilor secundare d)Tratamentul patogenetic e)Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat ---------------------------------------------------------------------