'A$NTI $l scRIIToRl BISERICE$TI srRrs NouA t6 CLEMENT ALEXANDRINUL SFANTUL VASILE CEL MARE SFANTUL IOAN GURA DE AUR SFANTUT GRIGORIE TEOLOGUT FERICITUL IERONIM FERICITUT AUGUSTIN Scrieri cu tematici pedagogici cARTE pusLrcATA cu BrNECuvANreRse PREAFERICITULUI pARTNTT DANIEL pATRTARHUL BrsERrcrr oRToDoxE RouANr Traducere din limba greaci veche gi limba latinl de Pr. Dumitru Frclong Dan NrcnESCU, lerom. Policarp Ptnvulotu gi Alin-Bogdan MrHirlsscu Studiu introductiv de Ierom. Policarp Ptnvuloru BASILICA BUCURE$TI - zo16
Transcript
'A$NTI $l scRIIToRl
BISERICE$TIsrRrs NouA
t6
CLEMENT ALEXANDRINULSFANTUL VASILE CEL MARE
SFANTUL IOAN GURA DE AURSFANTUT GRIGORIE TEOLOGUT
FERICITUL IERONIMFERICITUT AUGUSTIN
Scrieri cu tematici pedagogici
cARTE pusLrcATA cu BrNECuvANreRsePREAFERICITULUI pARTNTT
DANIELpATRTARHUL BrsERrcrr oRToDoxE RouANr
Traducere din limba greaci veche gi limba latinlde Pr. Dumitru Frclong Dan NrcnESCU,
lerom. Policarp Ptnvulotu gi Alin-Bogdan MrHirlsscuStudiu introductiv de Ierom. Policarp Ptnvuloru
BASILICABUCURE$TI - zo16
CUPRINS
NOTA EDrrORIALA............. ..........5
STUDIU INTRODUCTIV .............'9
NOTA ASUPRA EDITIEI .............67
CTEMENT ATEXANDRINULPuolcocur.
(trad. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere ....................-7r
Pedagogul - Cartea..... .......................77
- Cartea a II-a ......... ....'.. 15o
- Cartea a III-a........ ......24o- Imn citre MAntuitorul Hristos.'..'. ..'....'.........3o9
SFANTUL VASILE CEL MAREOurr.u,L XXII-,a.. Cirnr rrNERr
(trad. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere .--.....-...."""'3t3
OmiliaaXXII-a. Citretineri ...........3r7
SFANTUL IOAN GURA DE AURDrspnr SLAVA organri. Fr DESPRE cuM TREBUTE
si isr cnnlsc,i. Pi.nrxTrr coPrrri.*a. Pr. Dumitru Fecioru)
Introducere ..........-....."'339
Despre slava deqarti gi desPre
cum trebuie sd igi creasci pirinfii copiii ..........343
SFANTUL GRIGORIE TEOLOGULEprstor,r cu PRTYTRE LA EDUCATTa LUr Nrconur-os
,,Cuv6.ntul este Pedagogul Care ne duce pe noi,copiii, la mtntuire.'\
intemeiat in 332 i.Hr. de citre Alexandru cel Mare, oragulAlexandria era destinat si devinl a doua metropoli a lumii antice,dupi Roma, qi, totodat5, un centru economic, cultural gi religiosde primf, importanfi. Aici, in faimosul Mouseion', s-a niscutgtiinfa filologici, exegeza alegorici a clasicilor, preluati de Filon deAlexandria gi, ulterior, de cregtini. Alexandria avea gi o insemnaticomunitate ebraici, unde a avut loc tilmicirea Scripturii ebraice ingreceste (Septuaginfc). Tot Alexandria va fi locul unde se va nagtegi teologia ca ;tiin!5, teologia fundamentatl pe studiul riguros altextelor sacre gi pe speculafia metafizici, odatl cu Panten, Clementgi Origen.
Clement Alexandrinul (t cca. zr5), discipol al misteriosuluiPanten;i urmag al acestuia la conducerea qcolii catehetice alexan-drine, a fost un clrturar cre;tin atipic. Chiar daci nu a fost Ia felde profund ca Origen, a militat ca gi Filon, cAteva veacuri inainte,pentru sinteza dintre Scripturi gi elenism, identificAnd cultura ele-nistici cu un veritabil ,pedagog spre Hristos". Opera sa Pedagoguleste centratS in jurul acestei idei.
Remarcabil este faptul cI intreaga culturi ;i civilizalie greco-ro-mane, in integralitatea lor (arti, literaturi etc.), sunt privite deClement Alexandrinul ca un tot unitar. TotodatS, aceastl culturiantici este menitl si faci parte integranti din identitatea viitoa-rei culturi cregtine. ,,Gnosticul" crestin alexandrin a avut o viziuneprofeticS, Alexandria constituind tocmai creuzetul unde va incepeacest proces de sintezi dintre mo;tenirea greco-romani gi kerygmaapostolicS. Opera sa este o nobili ilustrare a acestei sinteze, depild5, Pedagogul numirAnd aproximativ 75o de citate din SfAnta
' Ct sNarN'r ALExANDRTNUL, Pedagogul, \ 7, 53.'Aici se afla gi cunoscuta BibliotecS.
72 INrnooucrRs
scripturi: gi circa 35o din autorii pigani greci, dintre care roo suntdin Platon.
Pentru Clement, rolul culturii antice este similar celui al vechiuluiTestament. Dupr cum acesta din urmi a fost pedagog spre Hristospentru iudaisma, la fel cultura anticr constituie un pedagog spreHristos pentru pigani. Platon este, prin urmare, un ,,Moise aiicizant'i,,un discipol al lui Moise'l ,,inspirat de Dumnezeu',. Clement nu uiti si-reaminteasci
faptul ci filosofia iudeilor este anterioari celei grecesti,vechiul Testament precedand cultura greaci. $i Sfhntul Ir]neu'deLyon vorbise despre o ,,pedagogie divint's in istorie, iar seneca afir-mase ci infeleptul este un ,,pedagog al neamului omenesc,,6.
Un mijloc predilect al acestei strategii apologetice a fost incer-:a1ea de a ciuta ;i de a nota concordan;ele dinire regea gi religiaiudaicS;i invifiturile filosofiei grecegti. in acest r"of r-" preltiatsistemul exegezei alegorice elaborat de filosofii stoici. se cristali-zeazi, astfel, aqa-numitul ,,argument al vechimii": scrierile sfinteale evreilor sunt mult anterioare acelora ale poegilor;i infelepfilorgreci. Acegtia din urmi le-au cunoscut qi au invilat din ele. Asifel,Josephus Flavius, in scrierea sa impotriva tui Apion, demonstra cifilosofii greci erau tributari lui Moise. Ideile au fost preluate qi deapologefii cre$tinismului primar. potrivit sfhntului Iuitin Martirul,cosmogonia lui Platon se inspiri din Carteq Facerii. sirianulTafian (sfargitul secolului al Il-lea) calculeazi, in Cuvdntareacdtre greci, sincronisme care slujesc, totodati, unor scopuri apo-logetice. Aspecte aseminrtoare ne oferi pseudo-Iustin in scriereaCohortatio ad gentiles, cat gi reofil din Antiohia. De la apologeliicrestinismului, aceste speculalii trec in teologia alexandrini'giajung apoi in opera marilor Pirinti ai Bisericiiz.-hiarpegani
ca Plutarh;i Maxim din ryr c.edeau cr filosofii auimprumutat cele mai inalte invilituri ale lor de la barbaris. Astfel,
3 Precizim cI in aceasti epoci nu era inci definitivat canonul Sfintei Scripturi, de aceeaclement citeazi ca mari autoriti;i opere ca Epistola lui Barnaba, Didahia, Epistola luiClement cdtre corinteni 7a.+ Cf. Galateni 3,24.s Impotriva ereziilor, 4, 25, z-3.6 Epistole morale, Sg, 13.z 14 Ernst Robert Cunrrus, Literaturq qi Evul Mediu 1afin, traducere de Adolf Armbruster,Ed. Paideia, Bucuregti, 2ooo, p. 72.8 ,,Unii autori afirmi ci studiul filosofiei a inceput la popoarele striine,, (DrocrNrLarnrtos, Despre vielile qi doctrinelefirosofiror, tr"dr"".e c. Balmug, Ed. polirom, Iagi,
lNrRooucEns
nenumrrali scriitori cregtini nu vor osteni si afirme ci filosofiapIgAnI a imprumutat din Scripturile iudaice (anterioare culturiigrecegti antice) toate ideile sale valoroase privind morala gi reli-giar, pe care insi le-a deformat. Iati cum argumenteazi Tertulian:,,Moise [...] a triit cu aproape 4oo de ani mai inainte de epoca in careacel Danaus, cel mai vechi birbat la voi, a emigrat in Argos. Estemai vechi decAt rizboiul troian cu aproape o mie,o de ani gi, prinurmare, gi decAt Saturn insugi. Cici, potrivit istoriei lui Thallus,care arati ci Belus, regele asirienilor, gi Saturn, regele titanilor, s-aurlzboit laolalti impotriva lui Jupiter, ar urma cI Belus a precedat cu3zo de ani dirAmarea Troiei [...]. Dupi aceea, multe lucruri au maispus qi alli profeqi, mai vechi decAt scrierile voastre, cici gi acelacare a glisuit cel din urml a fost in timp ceva mai inainte (dac5 nule-a fost contemporan) de infeleplii ;i legiuitorii vogtri". De pi1d5,in timpul domniei lui Cirus gi Darius a triit Zaharia, atunci cAndThales, cel dintAi printre fizicieni, intrebat de Cresus, n-a putut daniciun rispuns cu privire la Dumnezeu, ca unul care, firi indoiali,era tulburat de vocile profelilor"".
$i Clement va susfine aceasti teorie, insi cu moderalie, elinsistAnd mai mult pe lucrarea Duhului Sfhnt in cadrul elenis-mului, preluAnd ideea SfAntului Iustin a Logosului omniprezent.Pedagogul se va preocupa mai pufin de aceste aspecte, aici insis-tAndu-se, in principal, asupra chestiunilor etice.
Titlul ales de Clement Alexandrinul pentru opera sa a pirut,firi indoiald, straniu pentru un cititor al epocii sale. $i aceastapentru cI ,,pedagogul" era un sclav care ?l conducea pe copil la ;i
1997, p.65). Ideea este preluatd de Ia apologetica iudaici a epocii elenistice gi introdusiin literatura creEtini de citre apologetul grec Tatianus (v. J.C. Fnroounrn, Tertullien etla conyersion..., p. 4d., Schimburi de idei au existat intre greci gi infeleplii ,,barbari", insd nu se poate susfine oinfluenqi decisivi a iudaismului asupra elenismului (o influen!5 puternici a elenismuluiasupra iudaismului neindoielnic - incepAnd din secolul al IV-lea i.Hr, odati cu anexareaIudeei de citre Alexandru cel Mare).'o O eroare a copigtilor mai curAnd decAt a lui Tertulian, deoarece, conform cronologieiantice, acesta dateazd corect pe Moise cu 4oo de ani inainte de Danaus; rizboiul troian,conform astronomului grec Eratostene, ar fi avut loc intre ln94-rr14 i.Hr.; Moise ar fi triitin veacul al XVIIIIea i.Hr. sau in veacul al XIII-lea i.Hr., dupi algi istorici (c/ Petre StunN,A;tepfind mdntuirea, Ed. Trinitas, Iagi, 1999, p. 75). Tertulian susfine primavariantS." Ultimul profet al Vechiului Testament a fost Maleahi gi a triit in veacul al Vlea i.Hr.,contemporan deci cu Socrate." Apologeticul, XIX, r-3.
73
74 INrRooucrRs
de la scoalS, protejAndu-l de pericole;i preocupAndu-se de bunacregtere a acestuia. Treptat, sarcinile pedagogului s-au inmullit,acesta devenind un fel de profesor de moravuri, un indrumltormoral al copilului. Caracterul modest al acestei ocupafii ii va puneprobleme lui Clement, dar acesta le va soluliona recurgAnd la virtu-tea smereniei, specifici lui Dumnezeu, Care Se pogoari la oamenispre a-i mAntui ;i cil5uzi spre veqnicie. Astfel, semnificagia terme-nului ,pedagog" este mult mai elevati decAt sensul originar gi se
apropie mai curAnd de sensul dat de Platon termenuluiin Legile,unde Dumnezeu este,,Pedagogul intregului univers"'3.
Mengionim ci Pedag ogul, alSturi de Protrepticul ;i Stromatele,face parte dintr-o trilogie de iniliere in cregtinism alcituiti de teo-logul alexandrin. Protrepticul este o lucrare exortativi gi de apolo-getici rafionali, avAnd rolul de a convinge ;i indemna pe pigAnila convertire, iar Stromatele expun doctrina cregtini comparAnd-ocu ideile filosofice qi morale elenice. Parcursul educativ vizat deaceste opere este similar traseului paideic antic: Dumnezeu insugii;i asuml rolul de indemnitor, de Protreptic'+ (Protrepficul), invi-tAndu-i pe pigAni la credinp cregtini. Pedagogul ii preia apoi peneofifi, educAndu-i pentru o viafl cregtini autentici (Pedagogul).Apoi, Maestrul sau Didascllul duce la bun sfhrgit opera catehetic5,instruindu-i pe noii botezafi in invlgitura tainici a creqtinismului,in gnoza duhovniceasci (Strom atele).
Lucrarea Pedagogul, alcituiti in jurul anului r9o d.Hr., estededicatl adul;ilor botezafi, avAnd ca scop educarea 1or morali ina-inte de a trece la stadiul urmitor: cunoa$terea, gnoza. Cartea intAiprezinti Persoana qi activitatea Logosului, Care este Pedagogul gi
Care S-a intrupat ca Iisus Hristos spre a ne cil5uzi la mAntuire, pre-cum qi principalele principii ale acestei pedagogii dumnezeiegti:,,Pedagogia lui Dumnezeu e insi conducerea pe calea cea dreapti aadevirului, pentru contemplarea lui Dumnezeu gi infi;igarea pil-delor de fapte sfinte, menite si dlinuie veqnic"'r.
Cirlile a doua si a treia constituie un compendiu de moralSpracticl pentru cregtinul nou botezat. De remarcat ci adresanfii luiClement sunt cregtinii instirili, cei care igi pot permite banchete,
B Cf. W. Jercrn, Cristianesimo primitivo e paideia greca, p.8r.'+ Reamintim faptul ci genul protreptic (qi derivatul siu, tratatele protreptice) este celprin care lectorii sunt indemnagi stiruitor si imbri;iqeze o doctrini, o carieri etc.'s Pedagogul,\7,54.
lNrRooucBRs 75
petreceri ;i o viafi luxoasi, impotriva cireia se ridici moralistulalexandrin. Se insisti asupra demnitilii clsitoriei, se analizeazifinuta vestimentari a cregtinului, frecventarea biilor, utiliza-rea cosmeticelor etc., oferindu-se prefioase sfaturi pentru o viaficregtinl exemplari intr-o societate incl pigAni.
Dupi cum afirml in repetate rAnduri Clement, cregtinismulnu este o simpl5 adeziune intelectuali la unele adeviruri doctri-nare, ci qi un,,mod deviagi" (F(oq), ,,un regim mAntuitor devial5"(6iorro),,,un comportament social" (noltreTo).
Lucrarea are qi accente polemice, autorul'6 nepierzAnd ocaziade a infiera ,,qtiinfa cu nume mincinos'] falsa gnoz5, cunoa;tereaeretici a curentelor gnostice, cireia ii opune cunoagterea evan-ghelici, iluminati de harul Duhului SfAnt. Clement dezvoltl gi oteodicee interesantS, ciutAnd si concilieze dreptatea gi bunita-tea lui Dumnezeu, atribute pe care gnosticii Ie separau net qi leconsiderau incompatibile. Tentativa lui Clement este una grandi-oas5: degi nu reduce cregtinismul la fiiosofie, urmlreqte sd prezintedoctrina cregtinl ca pe adevirata filosofie, oferindu-i, totodati,fundamente gi principii ;i chiar schilAnd coordonatele unei filo-sofii cregtine sui generis. Combate vehement concepfia gnosticice stabilea diferenle ontologice intre oameni (spirituali, psihici,materiali, de unde rezulta o predestinare strictl la mAntuire saupierzare). Daci gnosticii considerau ci termenul ,,copil" din NoulTestament ii reprezinti pe cregtinii neiniliali in gnozi qi astfel infe-riori, Clement dezvoltl o intreagi teologie a inocenfei, afirmAnd cipuritatea, smerenia gi nevinovilia copiilor - nicidecum naivitateaori lipsa de culturi ori gAndirea puerilf, - sunt criteriile fundamen-tale pentru a intra in impirSlia lui Dumnezeu.
Teologia Logosului este o alti constanti a gAndirii lui Clement,Logosul fiind Fiul lui Dumnezeu, Cel care S-a intrupat in IisusHristos spre a restaura natura cizuti a omului, naturi pe care Elinsuqi o crease.
O alti problemi interesanti abordati de teologul alexandrineste raportul dintre naturi gi har. Cele doui elemente sunt pen-tru Clement in desivArqiti armonie. UrmAnd concepfia stoicS, se
afirmi ci tot ce impieteazi asupra ordinii naturale devine hybrisgi, implicit, picat. De aici ;i pledoaria pentru acordul cu natura gi
viala dusi in simplitate.
'6 Acelagi ca gi cel al operei Care bogat se vq mAntuiT
![Home []SPITALUL JUDETEAN de URGENTA ALEXANDRIA Str.Libertatii nr.l Alexandria tel/fax 0247306711/02471311836 ANUNT In temeiul prevederilor HG nr.286/2011 cu modificarile si co letarile](https://static.documente.net/doc/80x56/5f9b55907b69020e54268e83/home-spitalul-judetean-de-urgenta-alexandria-strlibertatii-nrl-alexandria.jpg)