Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 1
Tema de proiectare
Se va proiecta instalatia electrica cu destinatia liceu cu urmatorii parametri:
Regimul de inaltime S+P+6
Tensiunea si frecventa de alimentare 3 400/230 V – 50 Hz
Tip de alimentare – CB cofret de bransament
Modul de tarifare – U unitar
Inaltimi – Parter si etaj , subsol
Structura cladirii – Cadre din beton armat
Puterea motoarelor –
Turatia motoarelor –
Rezistivitate sol –
Incapere deteliu forta automatizare – CV Centrala de ventilare
1.Calculul de predimensionare al sistemelor de iluminat
folosind metoda factorului de utilizare
Pentru determinarea solutiei luminotehnice pentru o incapere, calculul se va realiza in
doua etape:
Etapa 1: un calcul cu ajutorul caruia vom determina o solutie fotometrica utilizand
metoda factorului de utilizare
Etapa 2: o verificare cantitativa a sistemului de iluminat adoptat.
Pentru realizarea calculului din prima etapa, pe planul de parter si pe planul de subsol, se
vor numerota incaperile avand diverse destinatii cu P01, P02, ....S01, S02...
Se vor alege destinatiile pentru fiecare incapere in functie de destinatia cladirii (de ex.,
intr-un liceu sunt: sali de curs, sali de seminarii, sali de laboratoare, birouri, secretariat...).
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 2
Deoarece acest proiect este un proiect didactic, se va considera ca planurile aferente
etajelor sunt identice cu cel de la parter.
Pentru subsol, trebuie se prevada in mod obligatoriu, urmatoarele incaperi tehnice, in care
vor fi amplasate receptoarele de forta:
Atelier mecanic AT
Centrala termica CT
Centrala de ventilare CV
Statie de hidrofor SH
Celelalte incaperi de la subsol vor avea destinatii conforme destinatiei cladirii.
Se va prevedea, de asemenea, o incapere pentru camera tabloului electric ,
care trebuie sa se afle, in general, cat mai aproape de centrul de simetrie al planului cladirii,
amplasat la subsol.
Nivelul de iluminare pe planul util este dat de normativul , iar inaltimea
planului util este precizata, de asemenea, in cadrul aceluiasi normativ.
Inaltimea planului util este cuprinsa intre 0 si 1.2 m de la nivelul solului, in functie de
destinatia incaperii si implicit de activitatea desfasurata acolo.
In acest proiect vom adopta inaltimea plaului util pentru incaperile unde se
desfasoara activitate intelectuala si pentru incaperile in care se desfasoara o activitate
fizica.
Sursele de lumina ce vor fi utilizate pentru definirea sistemului de iluminat vor fi cele
studiate in cadrul cursului de iluminat. In functie de criteriile enuntate vor fi putea fi utilizate atat
surse cu incandescenta (SI) cat si surse fluorescente (SF), dupa caz. Se face precizarea ca, in
cazul cladirilor socio-culturale administrative se recomanda utilizarea cu preponderenta a
surselor fluorescente, datorita eficacitatii luminoase superioare celor cu incandescenta.
In cazul utilizarii surselor fluorescente, trebuie sa se aleaga surse avand o culoare a
luminii emise adecvata destinatiei incaperii.
Din punct de vedere a culorii luminii emise, se disting 3 grupe:
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 3
grupa lampilor care emit o lumina calda (cu o tenta alb galbuie, cu temperatura de
culoare mai mica de 3000K)
grupa lampilor care emit o lumina neutra (cu o tenta alba, cu temperatura de
culoare intre 3000K si 4000K)
grupa lampilor care emit o lumina rece (cu o tenta alb-albastruie de 4000K).
Pentru destinatiile din cadrul proiectului didactic, se recomanda sa se utilizeze, in
general, lampi care emit o lumina de culoare alba, , acestea avand o eficacitate
luminoasa foarte buna.
In general pentru tipul de destinatii intalnite in proiectele didactice indicele de redare a
culorilor este de pentru incaperi cu activitate intelectuala, pentru incaperi cu
destinatii tehnice etc...
In cazul incaperilor unde redarea culorilor este necesara (atelier de pictura, atelier de
croitorie etc.), se recomanda utilizarea lampilor cu o redare excelenta a culorilor (au un indice de
redare a culorilor foarte bun, ).
Sistemul de iluminat ales este semidirect pentru incaperile in care se desfasoara activitate
intelectuala si direct pentru incaperile in care se desfasoara activitate fizica.
Corpurile de iluminat se aleg in functie de activitatea desfasurata in incaperea pentru care
se dimensioneaza sistemul de iluminat sau/si de mediul existent in incapere.
Pentru salile destinate activitatii intelectuale, trebuie sa se utilizeze corpuri de iluminat
care sa asigure protectia vizuala a utilizatorilor (CIL tip FIRA, FIRI, FIDA etc...). Corpurile de
iluminat care asigura protectia vizuala sunt prevazute cu dispozitive de protectie optica cum ar fi:
gratarele, difuzoarele translucide etc...
Se recomanda alegerea unor CIL o distributie directa sau semi-directa, pentru o buna
eficacitate a sistemului de iluminat.
Pentru spatiile destinate circulatiei persoanelor, pentru grupurile sanitare, pentru holuri,
putem utiliza corpuri de iluminat fara protectie optica sau fara reflector (CIL tip FIA 11 etc.).
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 4
In incaperile in care exista degajari de praf sau umiditate (de ex. centrala termica, statie
hidrofor) se vor utiliza corpuri de iluminat etanse, cu grad mare de protectie la praf sau umiditate
(CIL tip FIPRA, FIPAD, FIPA etc.)
Pentru acest proiect vom alege corpuri de iluminat tip FIRA pentru incaperile in care se
desfasoara o activitate intelectuala si tip FIPRA pentru incaperile incare se desfasoara o activitate
fizica.
Inaltimea de atarnare pentru corpurile de iluminat echipate cu surse
fluorescente.
Inaltimea libera se calculeaza cu urmatoarea formula:
Unde: – inaltimea incaperii; – inaltimea planului util; – inaltimea de atarnare.
Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:
Unde: – lungimea incaperii; – latimea incaperii; – inaltimea libera.
Factorii de reflexie se determina astfel:
Se considera – fluxul luminos care cade pe o suprafata reflectanta (pereti sau plafon).
In functie de natura si culoarea lor, o parte din fluxul luminos care cade pe suprafata
reflectanta este dirijat catre interiorul incaperii, prin fenomenul de reflexie
– fluxul luminos care cade pe suprafata reflectanta a elementului de constructie
– fluxul luminos reflectat in interiorul incaperii
– factorul de reflexie
Consideram pentru incaperile de la parter:
si
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 5
Consideram pentru incaperile de la subsol:
si
Factorul de utilizare , care este raportul dintre fluxul luminos primit de planul util si
fluxul luminos emis de sursele de lumina care echipeaza corpul de iluminat.
Acest factor de utilizare depinde de 3 factori: factorul de reflexie al peretilor, factorul de
reflexie al podelei si indicele incaperii.
Cunoscand valorile celor 3 factori, putem citi valoarea factorului de utilizare furnizat de
producatori in fisele tehnice a corpurilor de iluminat.
Daca indicele incaperii se afla intre 2 valori consecutive, trebuie sa facem o interpolare
liniara pentru a gasi valoarea factorului de utilizare.
Notam factorul de mentinere
Deci, pentru a imbunatati fluxul luminos, trebuie sa introducem in formula de calcul a
fluxului luminos necesar, factorul de mentinere .
pentru incaperi normale (birouri, clase)
pentru incaperi cu destinatii tehnice
Fluxul necesar pentru iluminatul unei incaperi se calculeaza astfel:
Pentru determinarea puterii totale a unui corp de iluminat in funcie de sursele de lumina
utilizate vom folosi urmatorul tabel:
18 5 23 1150 0.6
36 5 41 2700 1.2
58 10 68 4400 1.5
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 6
Unde:
– puterea consumata de fiecare sursa de lumina
– puterea consumata de balast
– puterea totala consumata de ansamblul sursa-balast
– fluxul luminos emis de sursa de lumina
– lungimea CIL echipat cu o asemenea sursa
Fluxul lampii , care depinde de puterea sursei de lumina . Se alege din fisele
tehnice a CIL.
Pentru determinarea numarului surselor de lumina vom utiliza relatia:
– flux necesar
– fluxul luminos al sursei
Rezultatul va fi probabil un numar care nu este intreg. In acest caz, vom alege valoarea
rotunjita. Se va alege o valoare exacta, de preferat o valoare superioara.
Numarul surselor de lumina va fi adoptat in functie de configuratia geometrica a
incaperii, trebuind sa fie realizat un sistem de iluminat cat mai uniform si simetric.
Pentru calculul numarului corpurilor de iluminat vom utiliza relatia:
Unde: – numarul surselor de lumina; – numarul surselor de lumina cu care este
echipat CIL; no = 1,2,3 sau 4.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 7
Puterea totala instalata pentru fiecare incapere, care se poate calcula cu ajutorul relatiei:
Puterea specifica care este calculata cu relatia:
Calculam valoarea exacta a fluxului luminos in functie de numarul de surse de lumina:
Calculul fluxului luminos specific care reprezinta raportul dintre fluxul total si suprafata
incaperii.
Vom recalcula nivelul de iluminat, utilizand formula:
Se caluleaza eroarea cu relatia:
Valoarea erorii poate fi de maxim cand si maxim cand
Solutia fotometrica aleasa va arata astfel:
Incaperea P02 Sala de clasa nr 2:
Incaperea P04 Cancelarie:
Incaperea P20 Laborator chimie:
Incaperea S01 Statie hidrofor:
Incaperea S11 Atelier mecanic:
Incaperea S04 Sala de lectura:
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 8
De exemplu:
– numarul ccorpurilor de iluminat
– denumirea corpului de iluminat
– varianta de realizare a corpului de iluminat
– numarul de surse de lumina
– puterea sursei de lumina
– culoarea luminii
Corpurile de iluminat au fost alese de la producatorul .
Calculul pentru cele 6 incaperi este reprezentat in tabelul de mai jos:
Nu
ma
r In
ca
pere
Dest
ina
tia i
nca
per
ii
Ilu
min
are
a m
ed
ie
ad
mis
ibil
a
Cu
loa
rea
s
urse
i
Sis
tem
ul
de
ilu
min
at
Tip
CIL
Dimensiunile incaperii
Ina
ltim
e p
lan
uti
l
Lu
ng
ime
La
tim
e
Ina
ltim
e
Su
pra
fata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Notatie E L l H S hu
U.M. [-] [lx] [-] [-] [-] [m] [m] [m] [m2] [m]
P02 Sala clasa 2 300 3000 Semidirect FIRA 8.6 6.95 3.1 59.45 0.7
P04 Cancelarie 300 3000 Semidirect FIRA 6.95 4.4 3.1 30.32 0.7
P20 Laborator
chimie 300 3000 Semidirect FIRA 8.93 6.8 3.1 60.32 0.7
S01 Statie hidrofor 200 4000 Direct FIPRA 6.95 5.75 4.2 39.7 0
S11 Atelier
mecanic 200 4000 Direct FIPRA 3.9 5.75 4.2 22.2 0
S04 Sala de lectura 300 3000 Semidirect FIRA 6.95 5.75 4.2 39.7 0.7
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 9
In
alt
ime d
e ata
rn
are
Inalt
imea li
bera
Ind
icele
in
cap
eri
i Coef. de
reflexie
Facto
r d
e u
tili
zare
Facto
r d
e m
en
tin
ere
Flu
x n
ece
sar
Sursa aleasa
Tavan
Per
eti
Pu
terea l
am
pii
Flu
xu
l la
mp
ii
Nu
maru
l d
e
surse
nec
esa
re
Nu
maru
l d
e
suse
ale
s
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
ha h i ρt ρp u MF Φnec Pl Φl n nl
[m] [m] [-] [%] [%] [-] [-] [lm] [W] [lm] [-] [-]
0.1 2.3 1.671 0.7 0.5 0.5571 0.8 40018 18 1350 29.6 32
0.1 2.3 1.171 0.7 0.5 0.4942 0.8 23007 18 1350 17.0 16
0.1 2.3 1.678 0.7 0.5 0.5578 0.8 40552 18 1350 30.0 32
0.1 4.1 0.767 0.5 0.3 0.27175 0.7 41740 36 3350 12.5 12
0.1 4.1 0.567 0.5 0.3 0.23 0.7 27578 36 3350 8.2 8
0.1 3.4 0.925 0.7 0.5 0.44125 0.8 33739 36 1350 25.0 24
Nu
ma
r C
IL
Pu
terea n
ecesa
ra
tota
la
Pu
terea s
peci
fica
Flu
x t
ota
l
Flu
x s
peci
fic
Ilu
min
are
a m
ed
ie
efe
cti
va
Ab
ate
rea
So
luti
a
lum
ino
teh
nic
a
24 25 26 27 28 29 30 31
N Ptotal p Φtotal ϕ Em ε
[-] [W] [W/m2] [lm] [lm/m2] [lx] [%] [-]
8 736 12.38 43200 726.66 323.858 7.37 8 FIRA 03 418 DP/2
4 368 12.14 21600 712.40 281.655 6.51 4 FIRA 03 418 DP/2
8 736 12.20 43200 716.18 319.588 6.13 8 FIRA 03 418 DP/2
6 492 12.39 40200 1012.59 192.621 3.83 6 SURF-FIPA-04-236
4 328 14.77 26800 1207.21 194.360 2.90 4 SURF-FIPA-04-236
6 984 24.79 32400 816.12 288.091 4.13 6 FIRA 03 418 DP/2
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 10
Pentru dimensionarea sistemelor de iluminat pentru toate incaperile am utilizat programul
si plug–in–ul . Calculul este reprezentat in tabelul de mai jos iar fisele tehnice
pentru fiecare incapere sunt atasate in anexele de la sfarsitul lucrarii.
Dimensionari DIALUX
Nr
incapere
Denumire
incapere
Iluminat
propus
Iluminat
realizat
Suprafata
[m2]
Solutie
luminotehnica ε [%]
P01 Sala clasa 1 300 301 61.98 8 FIRI 03 4x18 0.3
P02 Sala clasa 2 300 308 59.77 8 FIRI 03 4x18 2.6
P03 Sala de festivitati 300 353 51.45 8 FIRI 03 4x18 15.0
P04 Cancelarie 300 287 30.32 4 FIRI 03 4x18 4.3
P15 Cabinet medical 300 352 22.24 4 FIRI 03 4x18 14.8
P18 Spatiu recreatie 300 318 59.78 8 FIRI 03 4x18 5.7
P20 Laborator chimie 300 311 60.32 8 FIRI 03 4x18 3.5
P23 Administrator 300 305 12.76 2 FIRI 03 4x18 1.6
P24 Director general 300 303 12.76 2 FIRI 03 4x18 1.0
S03 Biblioteca 300 303 39.7 6 FIRI 03 4x18 1.0
S04 Sala de lectura 300 299 39.7 6 FIRI 03 4x18 0.3
P19 Material didactic 200 208 19.78 4 FIPA 04 2x36 3.8
S01 Statie hidrofor 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S02 Centrala ventilare 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S05 Depozit materiale 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S12 Centrala termica 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S13 Tablou general 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S16 Depozit alimente 200 213 39.7 6 FIPA 04 2x36 6.1
S11 Atelier mecanic 200 204 22.2 4 FIPA 04 2x36 2.0
S14 Sala mese 200 206 61.1 9 FIPA 04 2x36 2.9
S15 Bucatarie 200 204 19 4 FIPA 04 2x36 2.0
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 11
2.Amplasarea corpurilor de iluminat
Dupa determinarea solutiei luminotehnice (stabilirea sistemului de iluminat–tip si numar
corpuri de iluminat, tip sursa de lumina, indice de redare a culorilor si culoarea luminii emise de
surse), urmatoarea etapa o reprezinta amplasarea corpurilor de iluminat (CIL) pe planul de
arhitectura. Simbolurile folosite pentru a reprezenta corpurile de iluminat sunt urmatoarele :
cruce rotita la 45° ” ” pentru corp de iluminat echipat cu sursa cu punctuala
(poate fi sursa cu incandescenta sau sursa fluorescent compacta, corp de iluminat cu led-uri);
un segment de dreapta pentru corp de iluminat echipat cu sursa
sau surse tubulare fluorescente.
Pentru corpuri de iluminat diferite pot fi folosite simboluri grafice diverse, simboluri care vor
fi explicitate in legenda sau trecuta denumirea lor in imediata apropiere a incaperii in care se
monteaza.
Reprezentarea corpurilor de iluminat echipate cu surse fluorescente, pe plan, se face la
scara. Planurile vor fi printate la scara 1:50.
Lungimile corpurilor de iluminat pot fi determinate din fisa tehnica pusa la dispozitia
proiectantului de producatorul sau furnizorul de echipamente. Orientativ, pot fi precizate
lungimile corpurilor de iluminat echipate cu surse de puteri diferite:
l=0,6m pentru CIL echipate cu surse fluorescente de 18W
l=1,2m pentru CIL echipate cu surse fluorescente de 36W
l=1,5m pentru CIL echipate cu surse fluorescente de 58W
Corpul de iluminat echipat cu surse punctuale nu se reprezinta la scara.
Amplasarea corpurilor de iluminat pe plan se poate face in mai multe variante.
Amplasare simetrica
Acest tip de amplasare asigura uniformitatea fluxului luminos emis de corpurile de
iluminat. Pentru amplasarea simetrica a corpurilor de iluminat pe plan se respecta urmatoarea
regula: distanta dintre doua siruri alaturate de corpuri de iluminat este egala cu dublul distantei
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 12
dintre perete si primul sir de corpuri de iluminat. ”a„ si ”b„ reprezinta distanta intre perete si
primul sir luminos de pe cele doua directii.
Amplasarea asimetrica
In cazul incaperilor cu suprafete vitrate sau/si cu spatii de circulatie de dimensiuni
semnificative in raport cu suprafata incaperii, se recomanda o amplasare asimetrica pentru a
asigura un confort viual corespunzator si pentru a creste performanta energetica a sistemului de
iluminat.
Dupa lasarea intunericului, ferestrele nu mai aduc un aport de lumina naturala,
dimpotriva, prin acestea, fluxul luminos provenit de la sistemul de iluminat interior este transmis
catre exterior, deci pierdut. In acest caz, zona situata in apropierea ferestrelor este mai slab
iluminata, deoarece lipseste componenta reflectata (fluxul luminos care cade pe perete nu mai
este reflectat catre masa de lucru). Este motivul pentru care se recomanda apropierea primului
sir de corpuri de iluminat de fereastra la o distanta cuprinsa intre 0.8 si 1.2m
Acest tip de amplasare asigura o distributie uniforma a fluxului luminos emis de corpurile
de iluminat doar in zona de lucru.
Se recomanda o amplasare a corpurilor de iluminat in siruri paralele cu suprafetele vitrate
astfel incat fluxul luminos provenit de la iluminatul artificial sa aiba aceeasi directie cu fluxul
luminos provenit de la iluminatul natural.
De asemenea, amplasarea corpurilor de iluminat pe face in siruri paralele cu axa vizuala
a observatorilor si perpendicular pe masa de lucru. Se recomanda ca amplasarea corpurilor de
iluminat sa se faca astfel incat lumina artificiala emisa sa fie orientata de la stanga la dreapta
pentru a se evita paritia umbrelor pe masa de lucru.
Solutii constructive
Pentru spatiile de circulatie (holuri, scari) grupuri sanitare, vestibule se aleg solutii
constructive, nefiind necesar sa se faca un calcul de dimensionare asistemului de iluminat. Pentru
stabilirea solutiei de iluminat in aceste incaperi se vor respecta recomandarile facute in cele ce
urmeaza.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 13
Pentru holurile inguste, distanta intre doua corpuri de iluminat consecutive este cuprinsa
intre , unde este latimea holului.
Pentru holurile largi, distanta intre doua corpuri de iluminat este mai mica, . In
ambele cazuri, corpurile de iluminat se amplaseaza perpendicular pe perete, astfel incat fluxul
luminos emis de corpurile de iluminat sa fie dirijat catre calea de circulatie. In cazul amplasarii
paralele cu axa longitudinala a holului, fluxul luminos va fi dirijat catre perete, acolo unde nu
este dorit sau necesar, in timp ce pe zona de circulatie vor aparea pete de lumina alternate cu pete
de umbra.
Pentru grupurile sanitare se aleg solutii constructive, dupa caz, in functie de modul in care
este facuta compartimentarea. Pot fi folosite atat corpuri de iluminat echipate cu surse
fluorescent tubulare, cu surse fluorescent compacte sau surse cu incandescenta. Se recomanda
evitarea utilizarii surselor cu incandescenta deoarece eficacitatea luminoasa a acestor surse este
foarte mica si solutia nu este eficienta din punct de vedere energetic.
Corpurile de iluminat montate in grupurile sanitare au grad de protectie la praf si
umiditate 23IP , conform normativ. Daca este nevoie sa se monteze corpuri de iluminat in dusuri
vor fi alese corpuri de iluminat cu grad mare de protectie la umiditate, minim Ip44.
In holul de acces al grupului sanitar, acolo unde sunt montate lavoare, se prevede cate un
corp de luminat de lungime mica (ex: CIL echipat cu o sursa de 18W ) deasupra oglinzii, astfel
incat fluxul luminos sa fie dirijat catre fata observatorului. Pot fi montate si alte corpuri de
iluminat e plafonul acestui hol numai daca holul este mare.
In casa scarii, solutia de iluminat este adoptata, de asemenea, in mod constructiv. Astfel,
se monteaza cate un corp de iluminat deasupra podestului, la fiecare nivel. Corpurile de iluminat
montate in casa scarii pot fi de acelas tip cu cele pentru hol, dar vor fi prevazute pentru
iluminatul de siguranta. Daca exista doua podeste pe care sa se amplaze doua corpuri de iluminat
la fiecare nivel, numai corpurile de iluminat de pe o verticala vor fi prevazute pentru iluminatul
de siguranta, celelalte de pe cealalta verticala, vor fi considerate ca facand parte din iluminatul
general.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 14
Amplasarea pe plan a intreruptoarelor pentru actionarea corpurilor de iluminat si a
prizelor de curent
Se recomanda amplasarea intreruptoarelor sau a comutatoarelor in apropierea usilor.
Acestea sunt amplasate aproape de intrare, in interiorul sau exteriorul incaperii astfel incat
actionarea lor sa fie cat mai simpla, iar modul de deschidere al usii sa nu reprezinte un obstacol.
De obicei, inaltimea de montaj a intreruptoarelor este de 0.6….1.4m. Acest detaliu nu va
fi specificat pe plan.
Numarul, tipul si pozitia prizelor intr-o incapere sunt stabilite in functie de destinatia
spatiului de catre inginerul proiectant, in cazul in care nu este specificata o tema din partea
beneficiarului sau a proiectantului general. Prizele care se vor prevedea pe plan, in cadrul
proiectului didactic, sunt prize uzuale.
In general, se evita amplasarea prizelor pe peretii exteriori, acestia fiind folositi, in
general, pentru montarea instalatiei de incalzire.
Solutia tehnica de amplasare a corpurilor de iluminat, a intreruptoarelor si a prizelor de
curent este reprezentata in planul de la sfarsitul lucrarii si este centralizata in tabelele de mai jos.
Iluminat parter
Circuite Incaperi CIL Putere
CL01 P01 8 FIRI 03 4x18 800
CL02 P02 8 FIRI 03 4x18 800
CL03 P03 8 FIRI 03 4x18 800
CL04 P04; P06; P07; P08 4 FIRI 03 4x18; 4 FIPA 04 2x18; 2 FIPA 04 2x36 800
CL05 Scara 2 8 FIPA 04 2x18 400
CL06 P09; P10; P11; P12; P13 4 FIRA 03 4x18; 4 FIDA 03 4x18 800
CL07 Scara 1 8 FIPA 04 2x18 400
CL08 P15; P16; P17 4 FIRI 03 4x18; 10 FIPA 04 2x18 900
CL09 P18 8 FIRI 03 4x18 800
CL10 P20 8 FIRI 03 4x18 800
CL11 P19; P21; P22; P23; P24 3 FIPA 04 2x36; 1 FIPA 04 2x18; 6 FIRI 03 4x18 950
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 15
Iluminat subsol
Circuite Incaperi CIL Putere
CL12 S01; S02 12 FIPA 04 2x36 1200
CL13 S03; S04 12 FIRI 03 4x18 1200
CL14 S09; S11 8 FIPA 04 2x36 800
CL15 S12; S13 12 FIPA 04 2x36 1200
CL16 S14 9 FIPA 04 2x36 900
CL17 S15; S16 10 FIPA 04 2x36 1000
CL18 S05; S07; S08 6 FIPA 04 2x36; 4 FIPA 04 2x18 800
Iluminat siguranta
Circuite Incaperi CIL Putere
CS1 Scara 1 8 FIPA 04 2x18 400
CS2 Coridoare 7 FIRA 03 4x18; 1 FIPA 04 2x36 800
CS3 Scara 2 8 FIPA 04 2x18 400
CS4 Exit 84 CisaA 02 1x2 168
Prize parter
Circuite Incaperi Numar Putere
CP01 P01; P02; P03 8 2000
CP02 P03; P04; P06 7 2000
CP03 P15; P18; P19; P20 6 2000
CP04 P20; P21; P22; P23; P24 8 2000
Prize subsol
Circuite Incaperi Numar Putere
CP05 S01; S02; S03 8 2000
CP06 S04; S05; S16; S14 6 2000
CP07 S11; S12; S13 6 2000
CP08 S13; S14; S15; S16 7 2000
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 16
3.Schema generala de distributie a energiei electrice in cladire
Formarea circuitelor de lumina si priza
Pentru a alimenta cu energie electrica receptoarele electrice care se gasesc in interiorul
unui imobil (corpuri de iluminat, motoare, pompe, aparate electrice racordate la instalatia
electrica prin intermediul locurilor de priza), inginerul proiectant de instalatii electrice trebuie sa
conceapa, in functie de arhitectura cladirii, dimensiuni, numar si tipuri de receptoare etc., schema
generala de distributie a energiei electrice precum si schemele in detaliu ale tablourilor electrice.
Pentru alimentarea cu energie a receptoarelor electrice din cladire se folosesc, in mod
uzual, mai multe tipuri de scheme generale de distributie.
Cele mai folosite scheme de distributie sunt:
schema de distributie radiala
schema de distributie magistrala
In cazul in care puterea receptoarelor electrice de forta (motoare pompe, ventilatoare,
rezistente electrice etc.) este comparabila ca valoare cu puterea instalata a receptoarelor de
lumina si forta, proiectantul va prevedea doua tablouri generale, un tablou general de lumina si
prize (TGLP) si un tablou general de forta (TGF).
In cadrul proiectului didactic, acest lucru este precizat prin tema, specificandu-se prin
faptul ca tarifarea este unica sau separata, indiferent de puterea instalata pentru receptoarele de
forta si pentru cele de lumina si prize.
Tarifare separata inseamna ca energia electrica este contorizata separat pentru lumina si
prize si separat pentru forta. Pentru a putea contoriza separat energia electrica consumata este
nevoie sa se prevada doua tablouri electrice generale (TGLP si TGF).
Tarifarea unica inseamna ca energia electrica consumata atat pentru receptoarele de
lumina si prize cat si pentru receptoarele de forta este contorizata prin intermediul unui singur
contor de energie electrica, ceea ce presupune ca exista un singur tablou general notat TGLF, din
care se vor alimenta toate receptoarele electrice aferente imobilului.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 17
In practica, intr un proiect de instalatii electrice, modul de tarifare al energie electrice
decurge din situatia existenta in teren, asa cum s a precizat mai sus.
Instalatia electrica aferenta unei cladiri se poate racorda la reteaua electrica exterioara fie
prin intermediul unui cofret de bransament (CB) fie direct din barele unui post de transformare
(PT) aflat in apropiere (se va considera la cca 100m distanta fata de cladire, in cazul proiecului
didactic) in care exista o rezerva de putere electrica sau dintr un post de transformare care va
deservi numai imobilul nou construit.
Schema de distributie radiala
Principala caracteristica a acestei scheme de distributie este ca fiecare tablou electric
secundar este alimentat printr-o coloana secundara individuala.
Avantajul utilizarii schemei de distributie cu coloane radiale consta in faptul ca
alimentarea cu energie electrica este mai sigura. In cazul in care apare un defect pe una din
coloanele secundare, un singur tablou secundar este scos de sub tensiune, in timp ce, in cazul
utilizarii coloanelor magistrale, mai multe tablouri secundare de lumina si priza sub scoase de
sub tensiune. Dezavantajul consta in faptul ca investitia este mai mare.
Schema de distributie cu coloane magistrale
Schema de distributie cu coloane magistrale presupune alimentarea cu energie electrica a
unui numar mic de tablouri secundare de lumina si prize (maxim 4), de putere mica (2 4 kW /
tablou electric secundar) prin intermediul unei singure coloane electrice secundare, denumita
coloana magistrala. Dezavantajul utilizarii acestei scheme electrice consta in faptul ca, la aparitia
unui defect pe una din coloanele electrice secundare, mai multe tablouri sunt scoase din
functiune.
Principalul avantaj al utilizarii schemei cu coloane magistrale este faptul ca solutia este
mai economica.
Solutia aleasa in cazul acestui proiect este a unei scheme generale de distributie cu
coloane radiale si tarifare unica, alimentata dintr un cofret de bransament.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 18
TSig
Wh
CB TGLF
TLS
TLP
TLE1
TLEn
..
..
coloana secundara radiala
TF1
TFn
..
..
coloana secundara radiala
coloana generala de
lumina si forta
Unde : TGLF tablou general de lumina si forta; T Sig. – tablou de siguranta; TLS –
tablou lumina subsol; TLP – tablou lumina si prize parter; TLE tablou lumina si prize etaj;
Wh contor energie electrica.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 19
Formarea circuitelor electrice pentru alimentarea cu energie electrica
a receptoarelor electrice
Descrierea unui circuit monofazat
Un circuit electric monofazat de lumina sau prize este un ansamblu format din doua
conductoare (faza si neutru) introduse intr-un tub de protectie. Circuitul electric are rolul de a
alimenta cu energie electrica receptoarele electrice (surse de lumina, aparate electrocasnice prin
intermediul prizelor etc.)
Alaturi de cele doua conductoare electrice (faza si neutru) se gaseste, in tubul de
protectie, atat in cazul circuitelor de lumina cat si in cazul circuitelor de priza, un al treilea
conductor denumit conductor de protectie. Acest conductor face parte din instalatia de protectie
contra socurilor electrice conform metodei legarii la conductorul de protectie si reprezinta
metoda principala de protectie contra socurilor electrice pentru retelele cu neutrul
tranformatorului legat la pamant.
Conductorul de protectie se leaga la carcasa metalica a receptorului electric sau
receptoarelor electrice alimentate cu energie electrica.
Conform normativ, circuitele electrice de lumina si circuitele electrice de prize sunt, in
mod obligatoriu, realizate separat.
Elementele componente ale unui circuit electric de lumina sau de prize si receptoarele
electrice alimentate de acesta sunt protejate contra curentilor de scurt circuit sau de suprasarcina
cu ajutorul aparatelor de protectie, care pot fi: sigurante fuzibile sau disjunctoare.
Daca se urmareste realizarea unei protectii diferentiale care sa asigure o buna protectie a
omului contra socurilor electrice prin atingere directa sau indirecta, se utilizeaza ca aparat de
protectie disjunctorul diferential – disjunctorul este echipat in plus cu un releu diferential.
Protectia diferentiala asigura si protectia contra incendiului, prin intreruperea unui circuit
electric in care se produce un arc electric.
Conditiile care stau la baza formarii circuitelor de lumina si prize se regasesc in
normativul .
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 20
Pentru realizarea proiectului didactic sunt precizate, mai jos, o serie de recomandari
conform normativ, pentru adoptarea unei solutii functionale si sigure in exploatare.
Schema monofilara a tabloului secundar de lumina si de prize
Formarea circuitelor electrice de lumina respecta urmatoarele conditii:
circuitele de lumina sunt diferite de circuitele de priza
puterea instalata pe un circuit de lumina este de 3kW pentru un circuit monofazat
(se recomanda o putere instalata de maximum 1400W) si de 8kW pentru un
circuit trifazat
puterea instalata pentru un circuit de lumina intr-o cladire de locuit este
1,5 kW atunci cand puterea totala instalata pentru un apartament este inferioara
valorii de 10kW
1 kW pentru circuitele care alimenteaza spatiile comune
se recomanda alimentarea pe un circuit de lumina a maxim 12 corpuri de iluminat
(normativul nu limiteaza numarul de corpuri de iluminat, dar din conditii de
functionalitate este bine ca numarul acestora sa nu fie foarte mare. Exceptie fac
corpurile de iluminat echipate cu surse de lumina de putere mica unde numarul
CIL poate sa fie de pana la 20-30 CIL pe circuit daca nu este depasita puterea
electrica instalata)
pe un singur circuit pot fi alimentate corpurile de iluminat din mai multe incaperi
(3-4 camere)
corpurile de iluminat dintr-o singura sala (de ex: corpurile de luminat dintr-o sala
de sport) pot fi alimentate cu energie electrica prin intermediul mai multor circuite
electrice
se recomanda ca CIL din incaperile importate (sali de clasa, laboratoare, birouri
etc.) sa nu se alimenteze pe acelasi circuit electric pe care se alimenteaza
corpurile de iluminat din hol, grupuri sanitare, vestiare etc., pentru o mai buna
functionalitate
se recomanda ca pentru hol sa se prevada un circuit electric separat pe care se pot
alimenta si corpurile de iluminat montate in grupuri sanitare, vestiare, alte
incaperi anexe etc
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 21
nu se vor lega pe acelasi circuit corpuri de iluminat separate din incaperi alaturate
inainte de a forma circuitul sau circuitele electrice de pe hol, se vor marca
corpurile de iluminat care vor realiza iluminatul de siguranta de evacuare.
Acestea se vor prevedea astfel incat, din orice incapere iese, o persoana sa vada cel putin
un corp de iluminat de siguranta pentru a se putea orienta pe alea de evacuare din cladire catre
iesire. Pentru a simboliza un corp de iluminat de evacuare se a folosi acelasi simbol ca si pentru
un corp de iluminat normal, marcat cu un punct ingrosat. Corpurile de iluminat de siguranta
astfel stabilite, se vor alimenta prin intermediul unor circuite electrice de siguranta, din tabloul
de siguranta T Sig, deci acestea nu se vor lua in consideratie la formarea circuitului de iluminat
general din hol.
Formarea circuitelor electrice de prize respecta urmatoarele conditii:
Pe un circuit de prize uzuale pot fi alimentate maxim 15 prize pe circuit conform
normativ pentru cladiri socio-culturale administrative sau maxim 8 locuri prize
pentru cladiri de locuit. In cadrul proiectului didactic se recomanda maxim 8
prize pe circuit. O priza dubla se ia in calcul ca un loc de priza.
Puterea instalata pe un circuit de priza este de 2kW indiferent de numarul de prize
alimentate cu exceptia receptoarelor electrice de putere mai mare (masina de
spalat vase, cuptor electric etc.) pentru care se prevad circuite separate;
Spre deosebire de circuitele de lumina, in acest caz se recomanda legarea pe
acelasi circuit a unor prize aflate in incaperi separate.
Pentru a concepe schema monofilara a tabloului secundar de lumina si prize de la parter
(tablou ce va fi identic cu cel de la etaj curent - se va considera acest lucru pentru simplificarea
proiectului) se va realiza un plan de lucru pe care se vor reprezenta locurile de priza, numarul de
corpuri de iluminat din fiecare incapere si puterea instalata a acestora, pentru a grupa mai usor
receptoarele electrice alimentate pe acelasi circuit, respectand conditiile impuse anterior.
Tabloul de lumina de la subsol va alimenta numai corpurile de iluminat din subsol. La
subsol se vor prevedea prize, dar acestea vor fi reprezentate pe planul de forta de la subsol si vor
fi racordate la instalatia electrica a cladirii prin intermdediul tablourilor de forta amplastate la
subsol. Schemele multifilare ale tablourilor de forta se vor concepe ulterior, conform temei de
proiectare.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 22
Fiecarui tablou electric i se ataseaza un tabel, fiecarui circuit de lumina corespunzandu-i
un rand in care sunt precizate caracteristicile acestui circuit.
Se fac urmatoarele completari:
Coloana 1 denumirea circuitului: C1, C2.., CP1, CP2…
Coloana 2 – numarul de corpuri de iluminat alimentate pe fiecare circuit electric
de lumina sau numarul de locuri de prize pe circuit
Coloana 3 puterea instalata a receptoarelor alimentate pe circuitul respectiv.
Pentru receptoarele de lumina se va lua in considerare puterea instalata a surselor
de lumina cat si a celorlalte aparate auxiliare necesare functionarii surselor (de
ex.: putere balast). In cazul circuitelor de prize uzuale puterea este de
2000W/circuit
Coloanele 4,5, 6 – In aceste coloane se face repartizarea pe faze a puterii
instalate, deci se precizeaza faza din care se va face alimentarea cu energie
electrica (L1, L2, L3 – In trecut, cele trei faze erau notate R, S, T ). Repartizarea
pe faze se face de catre proiectant, astfel incat, dezechilibrul puterilor pe cele trei
faze sa fie in limita a %5
In coloana a 6-a se precizeaza incaperile in care se gasesc receptoarele electrice
alimentate prin intermediul acelui circuit
Schema monofilara a tablourilor electrice (TLS si TLP) trebuie sa fie asemanatoare cu
cea prezentata in figura 7, cu modificarile si adaptarile necesare, conform proiect individual.
Alimentarea tabloului electric TLP sau TLS se face prin intermediul unor coloane
secundare de lumina, radiale, iar pe aceste coloane, la intrarea in tabloul electric secundar, se
monteaza un intreruptor parghie tripolar sau intreruptor (separator de sarcina) care au rolul de a
deschide circuitul in care sunt montate. Intreruptorul parghie tripolar poate fi actionat numai
manual, iar separatorul de sarcina poate primi si comanda electrica. Proiectantul este cel care
alege solutia finala. Se utilizeaza separatorul de sarcina.
In schema tabloului electric se vor prevedea si circuite de rezerva pentru eventuale
extinderi. Puterea instalata pentru un circuit de rezerva, pe acest tablou este de 1000 sau 2000W
si sunt utilizate pentru a echilibra mai bine puterile pe cele trei faze.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 23
Schemele tablourilor electrice si ale circuitelor electrice se gasesc in anexele 1 si 2 de la
sfarsitul lucrarii.
4.Trasarea pe plan a circuitelor de lumina si prize
Amplasarea tabloului electric secundar de lumina si prize se face cat mai aproape de
centrul de simetrie al planului, astfel incat sa se evite formarea unor circuite prea lungi, ceea ce
ar implica pierderi de tensiune mari. Amplasarea acestuia se face fie aparent, pe perete, fie intr-o
nisa special prevazuta in perete avand o adancime de aproximativ 200mm. In cazul in care, pe
nivelul respectiv, exista prevazuta o incapere a tablourilor electrice, acesta trebuie montat in acea
incapere. Incaperea trebuie sa fie, de asemenea, amplasata cat mai aproape de centrul de
simetrie, din aceleasi motive. Incaperea este destinata echipamentelor electrice si accesul este
permis numai personalului calificat. Tabloul electric secundar nu trebuie montat in incaperi
aflate sub cheie (birouri, secretariat, sali de clasa etc..) astfel incat, in caz de urgenta,
electricianul sa poata sa intervina rapid.
Tablourile generale, TGLP, TGF sau TGLF se amplaseaza de regula, la subsol, intr-o
incapere special prevazuta. Tabloul de siguranta se poate amplasa in aceeasi incapere, dar trebuie
sa se prevada un perete antifoc intre acesta si tablourile generale. Daca la subsol nu a fost
prevazuta aceasta incapere, tablourile generale pot fi montate pe hol, intr-o nisa cu adancimea de
400mm.
In fata tabloului electric trebuie sa se gaseasca un spatiu liber de aproximativ , astfel
incat, usa sa se poata deschide la , iar electricianul sa poata sa lucreze in pozitie normala.
Reprezentarea pe plan a tabloului electric se face cu ajutorul unui dreptunghi. Nu se
reprezinta la scara.
Legaturile electrice ale circuitelor de lumina si priza, derivatiile se fac numai in doze de
legatura reprezentate pe plan prin dreptunghiuri de dimensiuni mai reduse.
Dupa destinatie si numar de circuite pentru care se pot face legaturile si derivatiile, exista
mai multe tipuri de doze:
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 24
doze de derivatie centralizatoare – sunt dozele utilizate la parter (in cadrul proiectului
didactic) in care se pot face legaturile si derivatiile electrice atat pentru circuitele de
iluminat general cat si pentru cele de prize. Pentru circuitele de iluminat de siguranta
sunt prevazute, in mod obligatoriu, doze separate.
doze de derivatie simple in care se pot face legaturile electrice si derivatiile pentru un
singur circuit;se reprezinta printr un punct ingrosat;
doze de derivatie patrate, utilizate in general, pentru apartamente, in care pot fi
facute derivatiile si legaturile electrice atat pentru circuite de lumina cat si pentru
circuite de priza.
Dozele electrice se pot clasifica si dupa modul de pozare. Acestea pot fi pentru montaj
aparent (se pozeaza pe elementele de constructie) sau pentru montaj ingropat (se pozeaza in
elementele de constructie, de ex: pereti).
Pozarea circuitelor electrice (a tuburilor de protectie cu conductoare) se poate face
aparent sau ingropat in elementele de constructie.
Montajul aparent presupune montarea tuburilor de protectie prin care sunt trase
conductoarele electrice pe elementele de constructie: pe pereti, grinzi, plafoane etc. In acest caz,
traseele stabilite de proiectant trebuie sa urmeze, pe plan, conturul elementelor de constructii, pe
drumul cel mai scurt catre receptorul electric sau locul de priza. In cadrul proiectului didactic, la
subsol, circuitele electrice de lumina si de forta vor fi pozate aparent.
Montajul ingropat al circuitelor electrice presupune montarea tuburilor de protectie prin
care sunt trase conductoarele electrice in elementele de constructie: pereti, placa de rezistenta,
sapa etc. In cazul in care peretii sunt din beton armat turnat monolit, tuburile de protectie se
monteaza in cofraj, acestea fiind legate de fierul beton, peste care se toarna beton, tuburile
ramanand prinse la interior. In cazul in care tuburile se monteaza in placa de rezistenta, se
procedeaza in mod similar. Exista si varianta montarii tuburilor de protectie in sapa de egalizare
de la nivelul superior. Daca peretele este din caramida sau BCA, tuburile se monteaza in slituri
practicate in acestia sau pe perete si se acopera ulterior cu un strat de tencuiala. In cadrul
proiectului, la parter se va adopta montajul ingropat in pereti sau sapa de egaliare.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 25
Amplasarea dozelor pe plan
Amplasarea dozelor de derivatie se face luand in consideratie pozitia tabloului electric.
Deasupra tabloului electric secundar se pozeaza intotdeauna o doza de derivatie
centralizatoare in care vor intra toate circuitele electrice ce pornesc din tabloul electric, dupa care
acestea vor fi orientate catre corpurile de iluminat sau locurile de priza pe care le alimenteaza,
prin intermediul altor doze de derivatie. In general, dozele care deservesc circuitele de iluminat
general si locurile de priza, trebuie amplasate pe una din laturile holului. Numai in cazul in care
este nevoie (ex: numar foarte mare de receptoare, latime mare a cladirii), acestea pot fi amplasate
pe ambele laturi ale holului. In acest caz, amplasarea dozelor se face, fata in fata, respectandu-se
anumite distante intre acestea ca si intre doze si corpurile de iluminat sau locurile de priza.
Aceste distante sunt precizate in normativ si rezulta din posibilitatile fizice de realizare a
instalatiilor electrice. In cadrul proiectului, se recomanda sa se prevada cate o doza
centralizatoare de derivatie la o distanta cuprinsa intre 6 – 9 m. De asemenea, distanta maxima
intre o doza si un receptor electric sa fie de maxim 9m. In cazul in care aceasta distanta este mai
mare, se poate pune in pozitie intermediara, o doza simpla, ce va deservi un sigur circuit.
Conform normativ, aceste distante sunt de maxim 25m atunci cand traseele sunt in linie
dreapta si de maxim 15m cand acestea au cel mult trei schimbari de directii (coturi). Deoarece
tragerea conductoarelor prin tuburi este o operatie dificila, in cazul traseelor lungi, este bine sa se
respecte valorile recomandate anterior.
Detalii de doze
Se vor realiza trei detalii de doze centralizatoare.
Pentru a realiza un detaliu de doza centralizatoare este necesar sa se studieze modul in
care se fac legaturile si derivatiile electrice in cazul dozelor simple la care se leaga intreruptoare
simple, duble, cap-scara, cruce, corpuri de iluminat etc., sa se studieze schema multifilara a
circuitului de hol.
Pentru realizarea detaliilor de doza centralizatoare se vor aplica aceleasi reguli, regulile
de realizare a legaturilor electrice si a derivatiilor fiind aceeasi, diferenta constand in faptul ca,
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 26
intr-o doza centralizatoare, pot fi facute legaturile electrice si derivatiile pentru mai multe
circuite de lumina si prize.
Cele trei detalii de doze centralizatoare se gasesc in anexele 3, 4 si 5 atasate la sfarsitul
acestei lucrari.
5.Verificarea sistemului de iluminat prin metoda punct cu punct
Aplicarea acestui algoritm de calcul implica o procedura laborioasa de calcul si
de aceea incaperea care se va alege pentru verificarea sistemului de iluminat trebuie
sa aiba urmatoarele caracteristici:
Cel putin patru corpuri de iluminat
Simetrie de amplasare a corpurilor de iluminat pe cel putin o directie
(recomandat, amplasarea trebuie sa fie simetrica pe ambele directii).
Incaperea pentru care vom aplica aceasta metoda este P15, cabinetul medical de la parter
cu lungimea 5.75 m, latimea 3.9 m, inaltimea 2.8 m si dispune de 4 corpuri de ilumniat FIRI 03
4x18.
Rezultatul adoptarii acestor ipoteze simplificatoare este restrangerea
numarului de puncte de calcul la o jumatate (in cazul simetriei pe o directie) sau la
sfert (in cazul simetriei pe ambele directii).
Aplicarea metodei punct cu punct pentru verificare se face prin utilizarea
metodei grafo-analitice a insumarii curbelor izolux.
Principiul metodei este acela de a trasa curbele izolux pe planul orizontal aflat
la inaltimea libera h fata de planul de atarnare a corpului de iluminat.
Filozofia de calcul a metodei grafo-analitice este urmatoarea:
Se deseneaza pe hartie milimetrica corpul de iluminat printr-un segment la
scara planului (de obicei scara 1:50)
Se traseaza axele longitudinala si transversala ale corpului de iluminat si se
tine seama ca reprezentarea curbelor izolux se face (in mod teoretic) doar pe un sfert
din suprafata din jurul corpului de iluminat, mai precis in cadranul din stanga sus (Ox
negativa, Oy pozitiva); originea caroiajului este chiar centrul de greutate al corpului
de iluminat.
Se traseaza un caroiaj format din patrate cu latura de 50 cm (la scara
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 27
planului, 1 cm). Dimensiunile caroiajului variaza de la caz la caz, dar oricum se va lua
in calcul cel mai dezavantajat corp de iluminat (cel mai indepartat fata de laturile cele
mai indepartate ale incaperii)
In cazul de fata, incaperea are dimensiunile L x l = 5,75 m x 3,9 m. Caroiajul
este format din 12 patrate pe orizontala si din 8 patrate pe verticale (in total, 96 de patrate si 117
puncte de calcul).
4 FIRI 03 4x18P15
hm = 2.8 mCL8
Se calculeaza valorile iluminarilor in nodurile acelui caroiaj, conform
algotitmului de calcul descris in continuare; nodurile se noteaza prin perechi de valori
de forma litera cifra, intrucat notarea lor pe orizontala se face prin litere minuscule
(a, b, c....), iar pe verticala, prin cifre arabe (0, 1, 2, 3...). De exemplu, originea
caroiajului este notata a0. Corpurile de iluminat se noteaza cu cifre romane (I, II, III,
IV, in acest caz). Cel mai dezavantajat corp de iluminat se considera corpul de
iluminat IV, dar este evident ca, datorita simetriei duble, si corpurile de iluminat I, II si
III pot fi condiderate la fel de dezavantajate
Se traseaza curbele izolux, folosind modul de interpolare descris mai sus
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 28
28125319012679493120139
25122717211775473020139
1841691329362402718128
121112926848332215118
575446362619131075
212118151196533
4443322111
6
6
6
5
3
5
5
4
4
4
21
1
Caroiajul de calcul aferent metodei grafo-analitice
a insumarii curbelor izolux
In continuare este descris algoritmul de calcul. Se face mentiunea ca, pentru
efectuarea calculelor, se recomanda utilizarea unui program de calcul tabelar.
Se deschide o foaie de calcul tabelar si se noteaza punctele caroiajului pe prima coloana.
Pe a 2-a coloana senoteaza valorile segmentului a, iar pe a treia se noteaza inaltimea
incaperii.
Pe a 3 a coloana sunt calculate valorile unghiului (unghiul dintre inaltimea h si
directia razei de lumina, pe care se intensitate luminoasa ).
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 29
Aplicand ecuatia iluminarii intr-un punct vom putea determina nivelul de iluminare in
fiecare punct dat de corpul de ilumnat. Parametrii corpului de iluminat sunt redati din catalogul
ELBA.
Unde:
factorul de mentinere
intensitatea luminoasa din parametrii CIL
unghi calculat in grade
unghi ce trebuie calculat in radiani
lungimea lampii
In continuare caroiajul de calul se suprapune pe fiecare corp de iluminare din incaperea
pentru care se face verificare, iar rezultatele vor fi centralizate intr-un tabel.
28125319012679493120139
25122717211775473020139
1841691329362402718128
121112926848332215118
575446362619131075
212118151196533
4443322111
6
6
6
5
3
5
5
4
4
4
21
1
CIL I
28125319012679493120139
25122717211775473020139
1841691329362402718128
121112926848332215118
575446362619131075
212118151196533
4443322111
6
6
6
5
3
5
5
4
4
4
21
1
28125319012679493120139
25122717211775473020139
1841691329362402718128
121112926848332215118
575446362619131075
212118151196533
4443322111
6
6
6
5
3
5
5
4
4
4
21
1
28125319012679493120139
25122717211775473020139
1841691329362402718128
121112926848332215118
575446362619131075
212118151196533
4443322111
6
6
6
5
3
5
5
4
4
4
21
1
CIL II
CIL III CIL IV
De asemenea se va calcula iluminarea medie pentru aceeasi incapere iar rezultatul se
compara ce cel obtinut prin alta metoda de predimensionare. Cele doua tabele de calcul
centralizatoare se gasesc in anexa ....... de la sfarsitul acestei lucrari.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 30
6.Alegerea si dimensionarea circuitelor electrice
Circuitele electrice sunt realizate in conductoare din cupru (FY) sau aluminiu (AFY)
introduse in tuburi de protectie sau in cabluri.
In instalatiile electrice din interiorul cladirilor se recomanda utilizarea conductoarelor
electrice sau a cablurilor electrice cu conductoare din cupru, datorita proprietatilor acestui
material: conductivitate buna, rezistenta mecanica mare. Dezavantajul acestei solutii consta in
faptul ca solutia este mai costisitoare decat in cazul utilizarii conductoarelor din aluminiu.
Calculul sectiunii conductorului de faza se face in functie de curentul electric care il
parcurge.
Deci, pentru a stabili sectiunea condutorului de faza, se calculeaza:
Unde:
curentul de calcul
puterea instalata a receptorului electric sau a grupului de receptoare
tensiunea de faza
factorul de putere.
Alegerea sectiunii conductorului electric se face luand in consideratie curentul maxim
admis suportat de conductorul sau cablu electric, in conditii normale de functionare.
Curentul maxim admis al conductorului sau al cablului electric este valoarea maxima
suportata de acestea, astfel incat, functionarea la parametrii nominali, in regim de lunga durata,
sa fie posibila pe toata durata de viata specificata de producator.
Valoarea intensitatii curentului maxim admis pentru conductoare si cabluri electrice
depinde de modul de pozare in aer sau in pamant, de tipul elementului conductor (cupru sau
aluminiu), tipul izolatiei acestora (PVC –policlorura de vinil, XLPE- polietilena reticulara,
minerala, fara armatura sau armate), temperatura mediului ambiant (temperatura ambianta).
Exista 80 de moduri de pozare a circuitelor electrice, acestea fiind grupate in 9 sisteme de
referinta: 1A , 2A , 1B , 2B ,C , D, E , F , G .
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 31
In anexa 5.6 din I7-2011 sunt descrise aceste sisteme de referinta, in scopul incadrarii
modului de pozare al circuitului intr-unul din aceste sisteme de pozare.
Sisteme de pozare in aer
Pentru stabilirea sectiunii conductorului de faza, se pune conditia:
Pentru stabilirea curentului maxim admisibil suportat de conductorul unui circuit
electric pozat in aer, se parcurg urmatoarele etape:
1. se stabileste modul de pozare a circuitului electric, incadrandu-se totodata intr-un
sistem de referinta. Descrierea modului de pozare se face in anexele 5.5 si 5.6 a
normativului I7/2011;
2. se alege un curent maxim admis suportat de un conductor electric in conditii normale
de functionare (temperatura mediului ambiant denumita temperatura de referinta
( , temperatura conductorului pentru izolatie din PVC si pentru
izolatie XLPE anexele 5.10 5.17 din ), , superior valorii curentului
de calcul in functie de:
sistemul de referinta in care a fost incadrat
materialul elementului conductor
numarul conductoarelor active (incarcate)
tip izolatie
Cunoscand , din aceleasi anexe, se stabileste sectiunea conductorului de faza .
Sectiunea minima admisa pentru conductoarele de faza este de . Pentru circuitele de
iluminat nu se folosesc conductoare din aluminiu. Aceasta dimensiune este impusa din
considerente de ordin mecanic. Conductorul electric trebuie sa fie rezistent la tragerea prin tub.
Alegerea sectiunii neutrului
Sectiunea neutrului este stabilita pornind de la sectiunea conductorului de faza, cu
respectarea unor reguli, impuse pentru diferite cazuri:
sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazei in cazul circuitelor sau
coloanelor monofazate, indiferent de sectiunea acesteia
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 32
sectiunea neutrului este egala cu sectiunea conductoarelor de faza ale
circuitelor sau coloanelor trifazate, in cazul in care sectiunea conductoarelor de faza este
sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazelor in cazul circuitelor
trifazate care ar putea fi parcurse de curenti avaind armonici de rangul 3 si multiplu de 3,
cu nivelul cuprins intre si (este cazul circuitelor trifazate care alimenteaza
surse de lumina tubulare fluorescente, cu descarcari)
sectiunea neutrului este egala cu sectiunea fazei in cazul coloanelor
electrice care alimenteaza tablouri electrice unde, in functionare normala exista un
dezechilibru pe cele trei faze (cazul coloanelor secundare de lumina si prize, tablouri
secundare de forta ce alimenteaza si receptoare monofazate, tabloul general de lumina si
prize etc.);
sectiunea neutrului este mai mica decait sectiunea conductoarelor de faza,
in cazul circuitelor sau coloanelor trifazate care au o sectiune a conductorului de faza din
cupru mai mare si a conductorului de faza din aluminiu in
cazul conductoarelor din aluminiu, iar nivelul armonicelor de rang 3 si multiplu de trei
este mai mic de . In acest caz, conductorul de neutru trebuie protejat contra
supracurentilor (se va prevedea in mod obligatoriu intreruptor automat tetrapolar, cu
protectie pe neutru)
sectiunea neutrului este mai mare decat sectiunea conductorului de faza, in
cazul circuitelor si coloanelor trifazate acolo unde nivelul armonicelor de rang 3 si
multiplu de 3 este mai mare de . Aceasta posibilitate poate sa apara in cazul
alimentarii cu energie electrica a calculatoarelor, a motoarelor cu turatie variabila etc.
Alegerea tipului tubului de protectie si a diametrului acestuia
In interiorul cladirilor, conductoarele electrice din componenta circuitelor electrice sunt
introduse, in tuburi de protectie, avand diverse caracteristici tehnice.
Pentru alegerea tuburilor de protectie, proiectantul trebuie sa ia in consideratie modul de
pozare al tuburilor de protectie, interior, exterior, ingropat in elementele de constructie, aparent
etc.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 33
Tuburile care propaga flacara trebuie sa fie de culoare portocalie si se vor monta numai in
beton. In toate celelalte moduri de pozare, tuburile vor fi alese din categoria celor care nu
propaga incendiul.
Pentru alegerea tubului de protectie, inginerul proiectant trebuie sa aleaga nu numai tipul
tubului de protectie dar si diametrul acestuia. Alegerea diametrului tubului se face in functie de:
tipul conductorului electric, numarul de conductoare din tub, sectiunea cea mai mare din tub.
Alegerea aparatului de protectie
Dupa alegerea conductoarelor electrice (tipul conductorului, sectiune), alegerea tubului
de protectie (tip tub de protectie, diametru exterior), este necesara alegerea aparatului de
protectie contra curentilor de defect. Proiectantul, in functie de cerintele beneficiarului privind
costul investitiei si/sau costurile intretinerii, al exploatarii, alege si dimensioneaza aparatele de
protectie cu respectarea prevederilor normativului in vigoare.
Desi alegerea sectiunii conductorului se face in functie de curentul maxim admis, ,
dimensionarea aparatelor de protectie se va face in functie de curentul maxim admis corectat .
Aceste aparate electrice au rolul de a asigura protectia la curenti de defect si declanseaza
intrerupand alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice astfel incat, prin
conductoarele de alimentare cu energie electrica sa nu treaca un curent mai mare decat ,
curentul maxim admis corectat.
In cazul in care circuitul electric este utilizat in conditii normale de functionare si nu este
necesar sa se calculeze dimensionarea aparatelor de protectie se va face in functie de .
Alegerea sigurantei fuzibile
In cazul circuitelor de lumina, siguranta fuzibila are rolul de a proteja elementele
componente ale circuitului de lumina precum si receptoarele electrice atat contra contra
curentilor de scurt circuit cat si contra curentilor de suprasarcina.
Gama sigurantelor fuzibile este:
→ 6A, 10A, 16A, 20A, 25A, 32A, 40A, 50A, 63A, 80A;
Incepand cu IF=100A, sigurantele sunt de tipul MRP (cu mare putere de rupere)
→ 125A, 250A, ......
– curentul fuzibil reprezinta curentul minim pentru care fuzibilul nu se topeste.
Alegerea sigurantei fuzibile se face respectand conditiile urmatoare:
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 34
Unde este un coeficient care ia in consideratie riscul aparitiei curentului de suprasarcina
in circuitul de lumina considerat;
, in cazul circuitelor de lumina unde nu exista riscul aparitiei unui curent de
suprasarcina (sursele de lumina prevazute de proiectant nu pot fi inlocuite, in timpul
exploatarii, cu surse de lumina de putere mai mare)
, in cazul circuitelor de lumina unde exista riscul aparitiei unui curent de
suprasarcina (sursele de lumina prevazute de proiectant nu pot fi inlocuite, in timpul
exploatarii, cu surse de lumina de putere mai mare)
In general, atunci cand se face dimensionarea aparatelor de protectie, daca in urma
conditiilor impuse rezulta mai multe trepte ale acestuia care indeplinesc cerintele impuse
simultan, se alege treapta cea mai mica. In cazul circuitelor de lumina, se recomanda alegerea
unui fuzibil de 10A, astfel incat, pe circuit sa existe o mica rezerva de putere pentru legarea unor
alte corpuri de iluminat, pentru eventuale mici extinderi.
Alegerea intreruptorului automat sau a intreruptorului automat diferential
In circuitul de lumina, intreruptorul automat are rolul de a proteja circuitul electric
contra curentilor de scurt-circuit si de suprasarcina. Acesta este echipat cu un releu
electromagnetic (protejeaza contra curentilor de scurt-circuit) si un releu termic (protejeaza la
curent de suprasarcina). Intreruptorul automat diferential este echipat in plus cu releu diferential
ce protejeaza la socuri electrice si la incendiu.
Protectia diferentiala reprezinta o metoda suplimentara de protectie contra socurilor
electrice directe si indirecte, fiind obligatorie conform noului normativ . Metoda de
baza este legarea carcasei receptorului la conductorul de protectie.
In cazul realizarii protectiei cu intreruptor automat diferential, se respecta aceleasi
conditii de alegere a aparatului.
Pentru intreruptorul automat diferential se precizeaza si valoarea curentului rezidual
care poate fi de 10mA, 30mA, 100mA, 300mA, 500mA, 1A. Pentru circuite de lumina si priza se
vor utiliza intreruptoarele automate diferentiale avand un curent rezidual de ,
.
In cele ce urmeaza vom determina curentii si disjunctoarele pentru fiecare din circuitele
acestui proiect. De asemenea vom determina sectiunea conductoarelor si a tuburilor de protectie.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 35
Exemplu de dimensionare a unui circuit de iluminat cu corpuri fluorescente, la care
protectia este realizata cu un disjunctor diferential de 30 mA.
10A-30mA
3FY1.5/IPYØ16
Dimensionare tablouri
Dimensionare tablou electric parter
Circuit Putere
instalata
Tensiune
faza
Factor de
putere
Curentul de
calcul
Disjunctor
ales
Pi [W] Uf [V] cos φ Ic [A] [A]
CL 1 800 230 0.95 3.7 6
CL 2 800 230 0.95 3.7 6
CL 3 800 230 0.95 3.7 6
CL 4 800 230 0.95 3.7 6
CL 5 400 230 0.95 1.8 6
CL 6 800 230 0.95 3.7 6
CL 7 400 230 0.95 1.8 6
CL 8 900 230 0.95 4.1 6
CL 9 800 230 0.95 3.7 6
CL 10 800 230 0.95 3.7 6
CL 11 950 230 0.95 4.3 6
CP 1 2000 230 0.8 10.9 16
CP 2 2000 230 0.8 10.9 16
CP 3 2000 230 0.8 10.9 16
CP 4 2000 230 0.8 10.9 16
Rez 1 2000 230 0.95 9.2 16
Rez 2 2000 230 0.8 10.9 16
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 36
Dimensionare tablou electric subsol
Circuit Putere
instalata Tensiune
faza Factor de
putere Curentul de
calcul Disjunctor
ales
Pi [W] Uf [V] cos φ Ic [A] [A]
CL12 1200 230 0.95 5.5 10
CL13 1200 230 0.95 5.5 10
CL14 800 230 0.95 3.7 6
CL15 1200 230 0.95 5.5 10
CL16 900 230 0.95 4.1 6
CL17 1000 230 0.95 4.6 6
CL18 800 230 0.95 3.7 6
CP 5 2000 230 0.8 10.9 16
Rez 3 2000 230 0.95 9.2 16
Rez 4 1000 230 0.8 5.4 10
Dimensionare tablou iluminat siguranta
Circuit Putere
instalata
Tensiune
faza
Factor de
putere
Curentul de
calcul
Disjunctor
ales
Pi [W] Uf [V] cos φ Ic [A] [A]
CS1 400 230 0.95 1.8 6
CS2 800 230 0.95 3.7 6
CS3 400 230 0.95 1.8 6
CS4 168 230 0.95 0.8 6
Rez 5 800 230 0.95 3.7 6
Dimensionare circuite
Dimensionare circuit lumina parter
Dimensionare circuit prize parter
Ic max 5.5 [A]
Ic max 5.5 [A]
Iz 13.5 [A]
Iz 18 [A]
Conductor A1 3 FY 1.5
Conductor A1 3 FY 2.5
Tub protectie IPY 16
Tub protectie IPY 16
Dimensionare circuit lumina subsol
Dimensionare circuit prize subsol
Ic max 5.5 [A]
Ic max 5.5 [A]
Iz 13.5 [A]
Iz 18 [A]
Cablu B2 CYYF 3x1.5
Cablu B2 CYYF 3x2.5
Tub protectie IPY 20
Tub protectie IPY 20
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 37
7.Dimensionarea coloanelor
Coloana secundara de lumina are rolul de a alimenta cu energie electrica un tablou
secundar de lumina si prize. Coloanele secundare de lumina pot fi radiale sau magistrale, cele
radiale fiind utilizate in majoritatea cazurilor.
Coloana radiala alimenteaza cu energie electrica un singur tablou secundar, poate fi
monofazata sau trifazata. In cazul tablourilor electrice secundare, cu o putere mai mare de 10kW,
se recomanda utilizarea coloanelor trifazate radiale.
Coloana secundara radiala trifazata este formata din 3 conductoare de faza L1, L2, L3,
neutru N si conductorul de protectie PE, introduse intr-un tub de protectie sau poate fi realizata
in cablu electric cu cinci conductoare (3F+N+PE). Acest lucru presupune ca reteaua electrica
este de tip TN-C-S, adica separarea nulului comun PEN se face la nivelul tabloului general.
Pe coloana secundara de lumina trebuie sa se asigure protectia contra curentilor de scurt
circuit si suprasarcina. Acest lucru se poate realiza fie cu siguranta fuzibila, fie cu intreruptor
automat sau cu intreruptor automat diferential. Aceste aparate se monteaza pe coloana, la
plecarea din tabloul general.
Pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica a tabloului secundar de lumina se
monteaza, pe coloana secundara de lumina, la sosirea in tabloul secundar, un intreruptor
(separator de sarcina) sau un intreruptor parghie tripolar.
Dimensionarea elementelor componente ale coloanei secundare de lumina se face in
functie de intensitatea curentului electric care se transmite prin acestea.
Calculul curentului nominal
sau
Unde:
puterea instalata la nivelul tabloului electric
puterea absorbita la nivelul tabloului electric
coeficient de simultaneitate
tensiunea de linie
factor de putere mediu al tabloului secundar de lumina si prize
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 38
Coeficientul de simultaneitate, , pentru un tablou electric secundar, se stabileste de catre
inginerul tehnolog, in functie de numarul receptoarelor care functioneaza simultan, adica de
numarul receptoarelor care sunt alimentate cu energie electrica in acelasi timp. In cazul tabloului
de lumina si prize valoarea acestuia poate fi , iar in cazul unui tablou secundar care
alimenteaza numai surse de lumina .
Factorul de putere mediu:
Unde:
puterea instalata a surselor de lumina cu incandescenta alimentate din
tabloul electric, daca este cazul
puterea instalata a surselor de lumina fluorescente alimentate din tabloul
electric
puterea instalata a led-urilor alimentate
puterea instalata a circuitelor de prize alimentate din tabloul electric
factorul de putere al surselor de lumina cu incandescenta
factorul de putere al surselor de lumina fluorescente
factorul de putere al surselor de lumina fluorescente
factorul de putere al receptoarelor alimentate prin intermediul prizelor
Solutia tehnica pentru dimensionarea coloanelor a fost aleasa conform , si
anume, utilizarea de cablu pentru alimantare trifazata cu pozare aparenta .
Tablou parter
Dimensionare coloane parter + etaje
cs 0.8
Ic max 21.4 [A]
cs 1
Iz 34 [A]
Pi lumina 8250
Cablu B2 CYYF 5x6 mm
Pi prize 8000
Disjunctor ales 63 A
cos φ flr 0.95
cos φ prz 0.8
cos φ m 0.88
U 400
Ic 21.4
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 39
Talou subsol
Dimensionare coloane subsol
cs 0.8
Ic max 11.5 [A]
cs 1
Iz 34 [A]
Pi lumina 7100
Cablu B2 CYYF 5x4 mm
Pi prize 2000
Disjunctor ales 25 A
cos φ flr 0.95
cos φ prz 0.8
cos φ m 0.92
U 400
Ic 11.5
Siguranta
Dimensionare coloane iluminat siguranta
cs 1
Ic max 2.7 [A]
Pi lumina 1800
Iz 20 [A]
cos φ flr 0.95
Cablu B2 CYYF 5x2.5 mm
U 400
Disjunctor
ales 25 A
Ic 2.7
7.1.Alegerea intreruptorului parghie tripolar IP III
Pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica sau punerea sub tensiune a unui tablou
secundar, implicit pentru separarea de reteaua electrica din care se alimenteaza, trebuie sa se prevada un
intreruptor parghie tripolar care se monteaza pe coloana secundara, in tabloul electric secundar.
Intreruptoare tripolare cu parghie pana la
Curentul de rupere
Curent continuu Curent alternativ
1 0.7 1 0.7
25 19 12.5 20 12.5 - -
63 45 30 50 30 - -
100 75 50 80 50 - -
200 - - 160 100 80 60
350 - - 280 175 140 105
630 - - 480 300 240 180
1000 - - 800 500 400 300
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 40
Se poate adopta o astfel de solutie atunci cand se foloseste si siguranta fuzibila ca aparat de
protectie, constituind impreuna o varianta mai putin costisitoare. In general, aceasta solutie este depasita,
optandu-se cel mai adesea, pentru utilizarea unui intreruptor (separator de sarcini).
Intreruptorul parghie tripolar are rolul de a inchide si de a deschide circuitul electric in care este
montat. Poate fi actionat numai manual si este caracterizat de curentul nominal si de curentul de
rupere . Alegerea intreruptorului parghie tripolar se face punand conditia . Se pune aceasta
conditie deoarece aparatul trebuie sa rupa, in conditii de functionare, la parametri nominali, curentul
care se transmite pe coloana electrica.
Pentru coloana secundara de lumina, se alege din tabelul de mai sus, pentru tensiunea
nominala a aparatului de si . In functie de curentul de rupere determinat se citeste din
tabel curentul nominal al intreruptorului parghie tripolar, .
Se dimensioneaza intreruptorul parghie tripolar montat pe coloana secundara de lumina la
intrarea in tabloul secundar, cunoscand ca intensitatea curentului de calcul este . Se pune
conditia ca . Din intreruptoarelor tripolare de mai sus, se alege . Acestui curent de
rupere ii corespunde, conform tabel, un curent nominal . Deci se alege un intreruptor
parghie tripolar care are un curent nominal si un curent de rupere .
Solutia aleasa:
7.2.Alegerea separatorului de sarcina
Intreruptorul are rolul de a inchide sau de a deschide circuitul electric pe care este prevazut si se
monteaza pe coloana secundara, in tabloul secundar. Primeste comanda manuala sau electrica, nu este
echipat cu releu termic sau electromagnetic, deci nu asigura protectia la curenti de defect. Poate fi
echipat cu releu diferential, caz in care poate asigura protectia diferentiala.
Se pun conditiile:
si
Curentul nominal al separatorului de sarcina trebuie sa fie cel putin egal cu curentul nominal al
intreruptorului automat montat pe aceeasi coloana, la plecarea din tabloul general sau principal, astfel
incat acesta sa fie protejat de aparatul de protectie contra curentilor de defect.
Proiect Instalatii Electrice
Florin Ilie Pagina 41
Gama curentilor nominali ai separatoarelor de sarcina este aceeasi cu cea a intreruptoarelor
automate.
Cunoscand ca intensitatea curentului care se transmite prin coloana este , se pun
conditiile :
, deci
Se alege un separator de sarcina care are un .
Solutia aleasa arata astfel:
63A-100mA
CYYF 5x6TLP
50 A