Tema Ceccar Stagiu an II1

8/9/2019 Tema Ceccar Stagiu an II1

1/54

Stagiar Popa Adriana - Expert contabil anul II

Lect.univ.dr. Caloian Florentin

1

Cuprins

1. Tema fiscalitate Reprezentantul fiscal........................................................ ..........pag. 2-6

2. Analiza diagnostic a intreprinderii ............................................................................ pag. 7-8

3. Administrarea si lichidarea Intreprinderilor ........................................................... .pag. 8-12

4. Audit.................................................. ............................................. .....................pag. 12 -15

5. Contabilitate........................................................................................................ pag. 15-23

6. Doctrina si Deontologia Profesiei cobntabile ........................................................pag. 23 -33

7. Evaluarea intreprinderilor .................................................................................... pag. 33-35

8. Expertize contabile................................................................... ............................pag. 35

9. Fiscalitate................................................................................. ...........................pag. 35 -37

10.Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii ..........................pag. 37 -53


2/54



2

FISCALITATE TEMA 22

TEMA 22 Reprezentantul fiscal

Reprezentantul fiscal actioneaza in numele persoanei care l-a desemnat, reprezentand interesele

acesteia pe teritoriul unui stat in care desfasoara operatiuni economice specifice obiectului sau de

activitate.

In legislatia fiscala din Romania, reprezentantul fiscal este reglementat doar din punctul de vedere al

taxei pe valoarea adaugata. Reprezentantul fiscal nu trebuie confundat cu imputernicitul desemnat

in baza prevederilor art. 18 din Codul de procedura fiscala, aprobat prin O.G. nr. 92/2003.

O prima diferenta consta in faptul ca imputernicitul nu impiedica firma care l-a desemnat sa isi

indeplineasca personal obligatiile fiscale, chiar daca nu a procedat la revocarea imputernicirii.

O a doua diferenta atributiile imputernicitului sunt limitate la cele cuprinse in mandatul de

imputernicire, spre deosebire de atributiile reprezentantului fiscal care sunt limitate la obligatiile

specifice oricarui platitor inregistrat in scopuri de TVA.

Firmele care nu au domiciliu fiscal in Romania, dar sunt obligate sa depuna declaratii la organele

fiscale, au obligatia sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania. Acest imputernicit

trebuie sa indeplineasca, in numele si din averea firmei care l-a desemnat, obligatiile firmei

nerezidente fata de organul fiscal.

De asemenea, reprezentantul fiscal nu trebuie confundat cu reprezentanta unei firme straine in

Romania.

Reprezentantele din Romania ale firmelor straine functioneaza in baza unei autorizatii eliberate,

conform prevederilor Decretului-lege nr. 122 din 24.04.1990 (M.Of. nr. 54 din 25.04.1990). Prin

autorizatia pentru functionare se stabilesc obiectul, conditiile de exercitare a activitat ii, durata si

sediul reprezentantei.

Reprezentanta efectueaza in numele societatii comerciale sau al organizatiei economice straine

numai actejuridice si activitati conforme cu obiectul de activitate stabilit prin autorizatia de

functionare, in stricta conformitate cu legislatia aplicabila in Romania.


3/54



3

Reprezentantele firmelor straine nu sunt abilitate sa faca fapte de comert si se constituie cu

urmatoarele scopuri:

realizarea reclamei firmei straine in Romania;

furnizarea de informatii pentru studii de piata si diverse alte cercetari;

prestarea de activitati diverse pentru pregatirea desfasurarii pe teritoriul Romaniei a unei activitatieconomice.

Reprezentantul fiscal este numit numai de catre firme nestabilite in Romania.

Articolul 18 din Codul de procedura fiscala este aplicabil si pentru desemnarea reprezentantilor fiscali

pe teritoriul Romaniei.

Pentru operatiunile economice desfasurate pe teritoriul Romaniei, desemnarea unui reprezentant

fiscal este obligatorie doar pentru firmele care nu sunt stabilite in Comunitate.

Firmele stabilite in Comunitate care desfasoara operatiuni economice pe teritoriul Romaniei au doua

variante pentru realizarea obligatiilor care le revin d.p.d.v. al TVA: sa se inregistreze in scopuri de TVA pe teritoriul Romaniei;

sa isi desemneze un reprezentant fiscal pe teritoriul Romaniei.

O firma nestabilita in Romania nu poate desemna mai multi reprezentanti fiscali pentru operatiunile

taxabile sau scutite cu drept de deducere desfasurate in Romania.

Obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal este reglementata prin Codul fiscal la capitolul 11

,,Persoanele obligate la plata taxei, art. 150 alin. (2).

Aceasta calitate o poate dobandi orice persoana impozabila stabilita in Romania, inregistrata in

scopuri deTVA care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou devanzari sau cumparari, un depozit;

este condusa de un reprezentant legal ca persoana imputernicita sa reprezinte firma in relatiile cuclientii si furnizorii;

reprezentantul legal este imputernicit sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari;

obiectul de activitate al firmei este livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentuluititlu.

Procedura de desemnare a unui reprezentant fiscal

Aceasta procedura este reglementata prin normele de aplicare a Codului fiscal la pct. 56 alin. (1).

Pentru desemnarea unui reprezentant fiscal, firma nestabilita in Romania trebuie sa depuna o cerere

de numire la organul fiscal teritorial la care firma care urmeaza sa indeplineasca atributiile de

reprezentant fiscal figureaza ca platitor de impozite, taxe si contributii.


4/54



4

La cerere, firma nestabilita in Romania anexeaza:

1) declaratia de incepere a activitatii in Romania de catre firma straina. Aceasta declaratie cuprinde

data, volumul si natura activitatii care urmeaza a fi desfasurata in Romania. Deoarece aceste cifre vorfi depasite pe parcursul desfasurarii activitatii, se poate face o notificare in acest sens organului fiscal

teritorial de care apartine reprezentantul fiscal;

2) copie dupa actul de constituire in strainatate a firmei straine;

3) acceptul scris al firmei propuse ca reprezentant fiscal. Prin acest accept, viitorul reprezentant fiscal

isi asuma responsabilitatea indeplinirii obligatiilor care ii revin d.p.d.v. al TVA si precizeaza natura

operatiunilor si valoarea estimata a acestora.

Dupa acceptarea cererii, organul fiscal teritorial atribuie reprezentantului fiscal un cod de inregistrare

in scopuri de TVA si transmite petentei decizia de aprobare a acestuia.Codul de inregistrare atribuit pentru calitatea de reprezentant fiscal este diferit de codul de

inregistrare in scopuri de TVA al firmei desemnate ca reprezentant fiscal.

Din momentul in care reprezentantul fiscal dobandeste toate drepturile si obligatiile

privind TVA pentru toate operatiunile efectuate in Romania de catre firma straina, firma nestabilita

in Romania, pentru toate operatiunile efectuate pe teritoriul Romaniei, trebuie sa comunice tuturor

clientilor si furnizorilor sai datele de identificare ale reprezentantului sau fiscal: denumirea si adresa;

codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit in acest scop.

Obligatiile unui reprezentant fiscal

Prin mandatul primit, reprezentantul fiscal trebuie sa emita facturi si sa le transmita clientilor firmei

straine care l-a desemnat.

Facturile pot fi emise in orice limba straina si in orice moneda, cu obligativitatea inscrierii in lei a

contravaloriiTVA colectate, daca operatiunea este supusa regimului normal de taxare.

Pe factura emisa se inscrie codul fiscal al reprezentantului fiscal din Romania al firmei straine.

Reprezentantul fiscal trebuie sa intocmeasca evidenta fiscala, corecta si completa a tuturor

operatiunilor realizate de firma straina pe teritoriul Romaniei. In baza evidentelor fiscale intocmite

trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal toate raportarile fiscale referitoare la TVA: lunar: formularul Decont de taxa pe valoarea adaugata, cod 300;

trimestrial: formularul ,,Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare debunuri, cod 390;


5/54



5

semestrial: formularul Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate peteritoriul national, cod 394.

Aceste raportari periodice se intocmesc in baza jurnalului de vanzari si a jurnalului pentru cumparari.

Reprezentantul fiscal nu trebuie sa uite ca are de intocmit si de depus cate doua formulare de

raportare fiscala privind TVA, pe cele doua coduri diferite de inregistrare in scopuri de TVA pe care le

detine:

unul pentru activitatea proprie;

unul pentru activitatea firmei straine pe care o reprezinta.

Limitarea atributiilor reprezentantului fiscal

Limitele reprezentantului fiscal se refera la teritoriul pe care isi poate exercita reprezentarea si la

obligatiile fiscale care ii revin.

Un reprezentant fiscal numit de autoritatile fiscale din Romania are atributii doar pe teritoriul

Romaniei, fara a avea posibilitatea sa reprezinte si pe teritoriile altor state firma care l-a desemnat in

Romania.

De exemplu, firma Tradenmachen din Austria isi desemneaza un reprezentant fiscal pe teritoriul

Elvetiei. Acest reprezentant nu poate reprezenta firma Tradenmachen si pe teritoriul Romaniei. In

situatia in care firma Tradenmachen din Austria intentioneaza sa desfasoare activitati economice pe

teritoriul Romaniei, trebuie sa isi desemneze un alt reprezentant fiscal pe teritoriul Romaniei.

Reprezentantul fiscal isi exercita atributiile doar pe intreaga durata a mandatului sau.

Reprezentantul fiscal are responsabilitati doar pe linie TVA, fiind obligat sa depuna raportarile la

organul fiscal din Romania pentru toate operatiunile derulate pe teritoriul Romaniei de catre firma

straina.

Orice firma straina care a efectuat pe teritoriul Romaniei operatiuni scutite cu drept de deducere

a TVA este indreptatita sa solicite rambursarea TVA aferente achizitiei de bunuri si prestari de

servicii.

Optiunea de rambursare se formuleaza prin bifarea casetei aferente din decontul deTVA intocmit si

depus de reprezentantul fiscal. Rambursarea de TVA aferenta operatiunilor economice desfasurate

pe teritoriul Romaniei se realizeaza in baza O.M.E.F. nr. 1.857 din 1 noiembrie 2007, publicat in M.Of.

nr. 785 din 20 noiembrie 2007, aplicabil oricarui platitor de TVA.


6/54



6

Datorita procedurii de stabilire a standardului individual negativ (SIN) la valoarea de o unitate, o

firma straina reprezentata fiscal va beneficia de rambursare de TVA pe teritoriul Romaniei doar cu

control anticipat, deoarece se considera ca prezinta un risc fiscal mare.

Documentele trebuie prezentate in original echipei de inspectie fiscala, deoarece se au in vedere

prevederile art. 146 din Codul fiscal coroborate cu precizarile de la pct. 46 alin. (1) care se refera lajustificarea dreptului de deducere doar pe baza exemplarului original al facturilor primite de la

furnizori si a declaratiilor vamale de import.

Pentru a beneficia de rambursarea integrala a sumei solicitate, facturile emise de furnizori sau

prestatori trebuie sa cuprinda toate elementele enumerate la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal. In

situatia importurilor efectuate pentru care s-a exercitat dreptul de deducere a TVA in baza

declaratiilor vamale de import, trebuie sa prezentati si documentele de plata prin care se face

dovada achitarii obligatiei vamale.


7/54



7

I. Analiza diagnostic a ntreprinderii

19.S se calculeze pentru societatea comercial ACI S.A. indicatorii de lichiditate i s se

interpreteze.1. Lichiditatea curenta = active curente/ datorii curente;

Acesta este indicatorul standard pentru masurarea lichiditatii si reflecta masura in care activelecurente ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

2. Lichiditatea imediata = (active curente stocuri)/datorii curente

Firmele nu pot converti toate activele lor curente in numerar , foarte repede. Exista tipuri de

activitati in care miscarea stocurilor este foarte inceata, stocurile lor nefiind foarte lichide datoritaunui ciclu lung de fabricatie. De aceea, in asemenea situatii este relevant calculul indicatoruluilichiditatii imediate.

Lichiditatea imediata ar trebui sa fie cel putin egala cu 1 pentru firmele cu o miscare lenta astocurilor, iar pentru cele cu o viteza de rotatie rapida a stocurilor poata sa scada chiar si sub 1, fara asugera ca firma ar avea dificultati financiare.Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneaza capitalul de lucru.Capitalul de lucru este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, produse finite sidiferenta dintre crente si datorii.Capitalul de lucru net este reprezentat de diferenta intre active curente si datoriile curente.Analiza capitalului de lucru trebuie sa tina cont si de domeniul de activitate in care opereaza firma .

Prin urmare, atunci cand doriti analizarea lichiditatii firmei si luarea de masuri de imbunatatire,urmatoarele 3 elemente cheie trebuie avute in vedere :

1. Stocurile : ideal ar fi ca acestea sa fie rotate cat mai rapid;2. Furnizorii : ideal este obtinerea unui credit commercial cat mai generos din punct de vedere altermenului de plata3. Clientii : acestia vor avea nevoie de un anumit timp pana la efectuarea platii. Ideal ar fi ca acestasa fie cat mai redus.

20.S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care secunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe

destinaii.

Indicator u.m.Venituri din vnzarea mrfurilor 2000

Producia vndut 30000Producia stocat 1000

Cheltuieli cu materii prime 10000


8/54



8

Costul mrfurilor vndute 1200

Cheltuieli salariale 7000Cheltuieli cu amortizarea 3000

Cheltuieli cu chirii 1500Cheltuieli cu dobnzi 1400Impozit pe profit 1000

MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE = 2.000-1.200= 800

PRODUCTIAEXERCITIULUI =PRODUCTIAVANDUTA +/-PRODUCTIASTOCATA + VENITURI DINPRODUCTIA DE IMOB = 30.000+1.000 = 31.000

VALOAREAADAUGATA =MARJACOMERCIALA +PRODUCTIAEXERCITIULUI - CONSUMURI DE LA TERTI= 800+31.000-10.000-1.500 1.400 = 18.900

INDICATORI

MARJA COMERCIALA 800PRODUCTIAEXERCITIULUI

31.000

VALOAREA ADAUGATA18.900

Valoarea adaugat exprim cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, nspecial munc si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firm de laterti. Acest valoare adugat reprezint sursa de acumulri bnesti din care se face remunerareaparticipantilor directi si indirecti la activitatea economic a firmei: personal, stat, creditori, actionarisi firm prin capacitatea de autofinantare.

II. Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

10. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precumsi cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. Adunareagenerala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiuluifinanciar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentatede consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau,dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului desupraveghere,cenzorii;

b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita

auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie,respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor;

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate

f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.


9/54



9

Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie,respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demitereacenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilororganelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.

Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul socialvor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite

operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata,predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere,precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propunemasuri corespunzatoare.

In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numireaprovizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgentapentru numirea definitiva a administratorului.

In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeazaconvocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar.Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art.

123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri aiconsiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentruconsiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor sipersonalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi deconducere. Comitetele vorinainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor.

Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului deadministratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptiadirectorilor care sunt si administratori.

In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentruomisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilorconsiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzorisau auditorii interni si auditorul financiar.

Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselorsocietatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditoriinterni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.

Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nuvor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere,directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau,

dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avandacelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriusau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.

Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabiliteprin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat cadiferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate dinvaloarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru adecide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.


10/54



10

Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si incazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinareintrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatiiale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu

cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionarinteresat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul,ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportuluiscris.

Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede unnumar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot firealesi.

Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.

La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu,reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.

Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate decatre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege.

(1^1) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administraresunt supuse auditului financiar.

(1^2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii

sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea inacest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor.

(2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivitlegii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de CameraAuditorilor Financiari din Romania.

(3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, audituluifinanciar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar saunumirea cenzorilor, dupa caz.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare

a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.

1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercitaprofesia individual ori in forme asociative.

(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sauo remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi


11/54



11

contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv alconsiliului de supraveghere si al directoratului, in temeiul art. 73^1;d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii decontrol in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilorprevazute expres de lege.

(3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv ;

In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acestava fi inlocuit de supleant.

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poatecompleta prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vorconvoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare suntlegal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca

evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea siprezentarea situatiilor financiare.

Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire lasituatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raportamanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelorelaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite deraportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.

Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de

administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actuluiconstitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunariigenerale.

Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersuloperatiunilor.

Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare laoperatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insavor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii

generale.

Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.

Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiulmandatului lor.

(1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.


12/54



12

(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarileextraordinare.

(3) Dispozitiile art. 73, art. 153^16 se aplica si cenzorilor.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilorinterni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii

generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si dedocumentele justificative.

Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel alsucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate deactionari.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la dataadunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica saunumai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiareanuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si deprocesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991,

republicata.

III. Categoria II - AUDIT

82. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si

experienta profesionala ceruta in circumstantele date- delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure

rezonabilitatea activitatii desfasurate

- consultare consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoanecompetente

- acceptarea si pastrarea clientilor evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei- monitorizare se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a

politicilor si procedurilor de control al calitatii

83. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale,care vizeaz analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i apreciereamodului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelorprofesionale emise de aceste organisme.Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la:- oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor;


13/54



13

- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului i urmrirea.

Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode: controalecolegiale i controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

84. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiilefundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i nmod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i laprocedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unuicabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale,

dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societatesunt urmatoarele:- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformezeprincipiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism,

nscrise n Codul etic;- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sausocietii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care leprimete n cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune depregtirea i experiena necesar;- delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toateeantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspundnormelor de calitate stabilite.

85. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depeteexerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii lasintez i formularea raportului.Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare i control ale misiunii;- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulatfr omisiuni;

-nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;-justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

86. Rolul i importana dosarului permanent.

Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fifolosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetaten fiecare an. Clasarea lor

ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.


14/54



14

Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri itransmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.

87. Structura dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa.

n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementridiverse;- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

88. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor iconsultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd unsumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introduceriidocumentului.Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul dinpartea organismului profesional, dup cum urmeaz:- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind

exerciiile precedente;- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

89. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoareleelemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i

ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

90. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poateprezenta astfel:

Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitaluluiimobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a uneicote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de ., pentru


15/54



15

exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuiaus se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent,situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu suntconforme cu prevederile legale i statutare.

IV. CONTABILITATE

91. Se consider o vnzare n valoare de 30.000 lei, achitabil dup 60 de zile sau imediat, cu un

scont de decontare de 2%. Care este soluia contabil conform IAS 18 Venituri", n situaia n care

clientul pltete la scaden vnzarea obinuit (fr a se beneficia de scont)?

Rezolvare:Conform IAS 18, scontul de decontare oferit pentru plata imediatapoate fi considerat venitul operatiei de finantare. Astfel, solutia va fi:

411Clienti=707 Venituri din vanzarea marfurilor29.400

Si, dupa 60 de zile:

411Clienti=766 Venituri din dobanzi6005121Conturi la banci in lei=411 Clienti30.000

92. Se consider o vnzare n valoare de 30.000 lei, achitabil dup 60 de zile sau imediat, cu unscont de decontare de 2%. Care este soluia contabil conform OMFP nr. 1.752/2005, n situaia ncare clientul pltete la scaden vnzarea obinuit (fr a se beneficia de scont)?Rezolvare:

411 Clienti =707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400


scont de decontare de 2%. Care este soluia contabil, conform IAS 18 Venituri", n situaia n care

clientul pltete imediat (beneficiaz de scont)?Rezolvare:

In cazul in care se beneficiaza de scont, scontul acordat este dedusdin pretul de vanzare.

Daca intreprinderea plateste imediat, vanzarea se contabilizeaza astfel:

5121Conturi la banci in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400


16/54



16


scont de decontare de 2%. Care este soluia contabil, conform OMFP nr. 1.752/2005, n situaia n

care clientul pltete imediat (beneficiaz de scont)?

Rezolvare:

Planul contabil din cadrul OMFP nr. 1.752/2005 mentine contul 667 "Cheltuieli privindsconturile acordate", sugerand ca se pastreaza tratamentul contabil conform caruia seconsidera scontul acordat o cheltuiala.

In aceste conditii, pentru exemplul prezentat mai sus, intreprindereacare acorda scontul inregistreaza:

% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 30.0005121 Conturi la banci in lei 29.400667 Cheltuieli privind sconturile acordate 600

95. Societatea ALFA vinde societii BETA un stoc de marf n urmtoarele condiii: preul de

vnzare 150.000 lei achitabili dup 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dac plata se

face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA i BETA dac se aplic prevederile IAS 18?

Rezolvare:

Inregistrarile efectuate de ALF A sunt urmatoarele:

- daca incasarea se face pe loc:

5121 Conturi la banci in lei= 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000

- daca incasarea are loc dupa 60 de zile:

411Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000


411 Clienti =766 Venituri din dobanzi 3.000

5121 Conturi la banci In lei = 411 Clienti 150.000

In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza:

- daca plata se efectueaza pe loc:

371 Marfuri = 5121 Conturi la banci In lei 147.000

- daca plata se face dupa 60 de zile:


17/54



17

371Marfuri = 401 Fumizori 147.000


666 Cheltuieli cudobanzi = 401 Furnizori3.000

401 Fumizori =5121 Conturi la banci in lei150.000

96. Societatea ALFA vinde societii BETA un stoc de marf n urmtoarele condiii: preul de

vnzare 150.000 lei achitabili dup 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dac plata se

face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA i BETA dac se aplic prevederile OMFP nr.

1.752/2005?

Rezolvare:

Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:

- daca incasarea se face pe loc:

% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 150.0005121 Conturi la banci in lei 147.000667 Cheltuieli privind sconturile acordate 3.000

- daca incasarea are loc dupa 60 de zile:

411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor150.000


5121 Conturi la banci in lei=411 Clienti150.000

In Contabilitatea societatii BETA se inregistreaza:

- daca plata se efectueaza pe loc:371 Marfuri=% 157.000

5121 Conturi la banci in lei 147.000767 Venituri din sconturi obtinute 3.000

- daca plata se face dupa 60 de zile:

371 Marfuri=401 Furnizori150.000


401 Furnizori= 5121 Conturi la banci in lei 150.000


18/54



18

97. La data de 1 aprilie N, societatea a achiziionat 1.000 obligaiuni la un pre unitar de 50

lei/obligaiune. La 1 august N, societatea ncaseaz dobnda pentru obligaiuni aferent perioadei 1

august N-1 - 30 iulie N n valoare de 1 leu/obligaiune. S se contabilizeze achiziia obligaiunilor i

ncasarea dobnzii, conform IAS 18 Venituri".

Rezolvare:

Conform IAS 18 veniturile din dobanzi sunt recunoscute in functiede timpul scurs. Atunci cand dobanzile primite sunt aferente uneiperioade anterioare achizitiei investitiei purtatoare de dobanzi (deexemplu, obligatiuni), doar dobanda ulterioara achizitiei este recunoscuta ca venit.Pentru aplicarea prevederilor normei, dobanda aferenta obligatiunilorin valoare ~e 1.000 obligatiuni x l Ieu/obligatiune = 1.000 lei va fidescompusa dupa cum urmeaza:

a. dobanda aferenta perioadei 1 august N-1 - 1 aprilie N (perioada

in care titlurile nu erau detinute) = 1.000 x 8/12 = 666,67 lei;b. dobanda aferenta perioadei in care intreprinderea a detinut titlurile= 1.000 x 4/12 = 333,33 lei.

Inregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt urmatoarele:

La 1 aprilie N:

- achizitia obligatiunilor:

506 Obligatiuni =5121Conturi la banci in lei50.000

La 1 august N:- incasarea dobanzii:

5121 Conturi la banci in lei=% 1.000,00506 Obligatiuni 666.67766 Venituri din dobanzi 333.33

98. La 1 octombrie N sunt achiziionate 1.000 aciuni BETA la un pre de 2 lei/aciune. Pe 28

octombrie N s-au primit dividende pentru aciunile BETA din rezultatul exerciiului N-1, n valoare de

600 lei. S se contabilizeze achiziia aciunilor i ncasarea dividendelor, conform IAS 18.

Rezolvare:

Inregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt urmatoarele:

La 1 octombrie N:

- achizitia actiunilor BETA:


19/54



19

501Actiuni detinute la entitati afiliate=5121 Conturi la banci in lei2.000

La 28 octombrie N:

- incasarea dividendelor din rezultatul exercitiului N -1 (reprezintao recuperare a costului de achizitie):

5121Conturi la banci in lei = 501 Actiuni detinute la entitati afiliate600

99. Societatea comercial ALFA SA realizeaz din producie proprie dou sortimente de produse

finite, P1 i P2. La nceputul lunii martie situaia stocurilor era urmtoarea:

- P1: 270 buci, evaluate la costul standard de 10 u.m./buc.;

- P2: 1.000 buci, evaluate la costul standard de 40 u.m./buc.

Diferena de pre aferent celor dou stocuri este de 15.600 u.m. (nefavorabil). n cursul lunii au loc

operaiile:

1) Se obin produse finite:

- P1: 100 buci;

- P2: 600 buci.

2) Se vnd produse finite clientului C1. Factura cuprinde:

- P1: 50 buc., pre de vnzare 15 u.m./buc.;

- P2: 200 buc., pre de vnzare 46 u.m./buc.;

- TVA 19%.

3) Se export 400 buci P2 clientului extern C2, la preul de 30 $/ buc., curs de schimb 1 $ = 3,5 u.m.

4) La sfritul lunii martie se calculeaz costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor

P1 este de 12 u.m./buc., iar cel al produselor P2 este de 35 u.m./buc. Se nregistreaz diferenele

constatate.

S se nregistreze n contabilitate operaiile de mai sus, dac evaluarea stocurilor de producie se face

la cost standard.


20/54



20

Rezolvare:

D 345.01 C

Si 2.700 500 (2)

(1) 1.000

3.200 Sf

D 345.02 C

Si 40.000 8.000 (2)

(1) 24.000 16.000 (3)

40.000 Sf

D . 3485 C

Si 15.600 4.630 (4b)(4a) 200

(4a) (3.000)

8.170 Sf

1. Obtinerea de produse finite:

% = 711 25.000

345.01 Produse finite P1 Variatia stocurilor 1.000

345.02 Produse finite P2 24.000

2. Vanzarea de produse finite:

4111/Cl = % 118.405

Clienti 70199.500

Venituri din vanzarea

produselor finite

4427 TVA colectata 18.905

:

711 = % 8.500Variatia stocurilor 345.01 500

Produse finite PI

345.02 8.000

Produse finite P2

3. Exportul de produse finite:

4111/C2 = 701 42.000


21/54



21

Clienti Venituri din vanzarea

produselor finite

711 = 345.02 16.000

Variatia stocurilor Produse finite P2

4. La sfarsitul perioadei de gestiune:a) Calculul si inregistrarea diferentelor de cost aferente intrarilor in stoc:

Diferenta aferenta produselor PI = 100 bue. x (10--12) = -200 u.m.(nefavorabila):

3485 Diferente de pret produse finite = 711 Variatia stocurilor200

Diferenta aferenta produselor P2 = 600 bue. x (40 - 35) = +3.000 u.m.(favorabila):

3485 Diferente de pret la produse finite=711 Variatia stocurilor(3.000)

b) Calculul si inregistrarea diferentelor de cost aferente iesirilor dinstoc:

k = Si 3485 + Rd 3485 = 15.600-2.800 = 12.800 = 0.189

Si345+Rd345 42.700+ 25.000 67.700

Diferenta aferenta iesirilor = Re 345 x k = 24.500 x 0,189 = 4.630 u.m.

711 Variatia stocurilor=3485 Diferente de pret la produse finite 4.630

100. Societatea comercial ALFA SA prezint, la nceputul lunii martie, urmtoarea

situaie a stocului de marf M1: Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 49.980 lei

Si378 = 7.000 lei

Si4428 = 7.980 lei

n cursul lunii martie au loc operaiile:

1) Achiziie de mrfuri 5 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 19%;

2) Vnzare de mrfuri la preul de vnzare cu amnuntul (inclusive TVA) de 27.560 lei. Adaosul

comercial practicat este de 20%. S se nregistreze n contabilitate operaiile de mai sus dac

evaluarea stocului de mrfuri se face la preul de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA.


22/54



22

Rezolvare:

1. Achizitia de marfuri:

371 Marfuri= % 4.284401 Furnizori 3.000

378 Diferente de pret la marfuri 600

4428 TVA neexigibila 570

4426 TVA deductibila=401 Furnizori 570

2. Vanzarea de marfuri:

5311 Casa =% 27.560707 Venituri dinvanzarea marfurilor 23.1604427 TVA colectata 4.400

% = 371 Marfuri 27.560607 Cheltuielicu marfurile 19.299

378 Diferente de pret la marfuri 3.8614427 TVA colectata 4.400

K = Si378+ Rc378

(Si371 + Rd371)-(Si4428+ Rc4428) (49.980+4.284)-(7.980+684)

= 7.600 = 0.166645.600

Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc707 x k = 23.160 x0.1666 = 3.859.456 lei

D 371 CSi 49.980 27.560 (2)

(1) 4.284

26.704 Sf

D 378 C

7.000 Si

(2) 3.859,456 600 (1)

Sf 3.740,544

D 4428 C(2) 4.400 7.980 Si

684 (1)

7.000+600=


23/54


24/54



24

nevoile unui client sau unui angajator individual. Acionnd n interes public, un profesionist contabilar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori,angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care sebazeaz pe obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionareacorespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica.Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunitii i a instituiilor deservite de

profesionistul contabil.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu;- auditorii financiari independeni ajuta la meninerea integritii i eficientei situaiilor financiareprezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obinecapital;- directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie lautilizarea eficienta i efectiva a resurselor entitii economice sau publice;- auditorii interni furnizeaz asigurarea n privina existentei unui sistem de control intern corect,care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii;- experii n impozite ajuta la stabilirea ncrederii i eficientei, precum i la aplicarea corecta asistemului de impozitare;- consultanii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public n susinerea lurii unor decizii

manageriale corecte.Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoareale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru ocontabilitate financiara i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturicompetente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea icomportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impactasupra bunstrii economice a comunitii i tarii lor.Profesionitii contabili pot rmne n aceasta poziie avantajoasa numai continund sa oferepublicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca ncrederea publicului este binefundamentata. Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilorserviciilor oferite de profesionitii contabili ca ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performantai n conformitate cu cerinele etice asociate acestor servicii.

100.2 Acest cod este structurat n trei pri. Partea A stabilete principiile fundamentale ale eticiiprofesionale pentru profesionitii contabili i ofer un cadru conceptual pentru aplicarea acestorprincipii. Cadrul conceptual ofer ndrumri legate de principiile fundamentale de etic.Profesionitilor contabili li se cere s aplice acest cadru conceptual n identificarea ameninrilor laadresa conformitii cu principiile fundamentale, n evaluarea importanei lor i, dac acesteameninri sunt altfel dect n mod clar nesemnificative s aplice msuri de protecie pentru a leelimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel nct s nu fie compromis conformitatea cuprincipiile fundamentale.100.3 Prile B i C ilustreaz modul n care Cadrul conceptual trebuie aplicat n situaii specifice. Eleofer exemple de msuri de protecie care ar putea fi adecvate pentru a soluiona ameninrile laadresa conformitii cu principiile fundamentale i, de asemenea, ofer exemple de situaii n care nusunt disponibile msuri de protecie pentru a soluiona ameninrile i, n consecin, activitatea sau

relaia care genereaz ameninrile trebuie evitat. Partea B se adreseaz profesionitilor contabiliindependeni. Partea C se aplic profesionitilor contabili angajai. Profesionitii contabiliindependeni pot, de asemenea, gsi ndrumri referitoare la situaiile lor specifice, n partea C.Seciunea 290 din acest Cod stabilete cadrul general conceptual pentru condiiile privindindependenta profesionistului contabil n cazul misiunii de audit i servicii conexe; nici unui organismmembru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai puin riguroasedect cele prevzute n aceasta seciune.Codul se bazeaz pe aceea ca, daca nu se prevede n mod special o limitare, obiectivele i principiilefundamentale sunt valabile n mod egal pentru toi profesionitii contabili, indiferent daca ei practica

n calitate de liber-profesioniti sau ca angajai n industrie, comer, sectorul public, nvmnt, etc.


25/54



25

100.4 Un profesionist contabil trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale:(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie s fie drept i onest n toate relaiile profesionale ide afaceri.(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permitprejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin nraionamentele profesionale sau de afaceri.(c) Competena profesional iprudena. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i

menine cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un clientsau un angajator primete servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluii din practic,legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate custandardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.(d) Confidenialitate. Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilordobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel deinformaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau oobligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii.Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuieutilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor inormelor relevante i ar trebui s evite orice aciune ce poate discredita aceast profesie.

(f) Respectul fa de normele tehnice i profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante.Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grija i abilitate instruciunile clientului saupatronului n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, n cazulliber-profesionitilor contabili, cu independenta (dup cum se va vedea n Seciunea 290 de mai jos).

n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC, IASB,C.E.C.C.A.R., CAFR i legislaia relevanta.100.5 Circumstanele n care acioneaz profesionitii contabili pot permite apariia unor ameninrila adresa conformitii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaie care lasloc unor astfel de ameninri i de specificat msurile care trebuie luate pentru a le diminua. Maimult, natura misiunilor i sarcinile de serviciu pot varia, aadar pot exista ameninri diferite, care ceraplicarea unor alte tipuri de msuri de protecie. Un cadru conceptual care i cere profesionistului

contabil s identifice, s evalueze i s rspund acestor ameninri conform principiilorfundamentale, i nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aadar,

n interesul publicului. Codulofer un cadru general ce l poate asista pe profesionistul contabil nidentificarea, evaluarea i depirea acestor ameninri n conformitate cu principiile fundamentale.Dac ameninrile identificate sunt altfel dect n mod clar nesemnificative, un profesionist contabilar trebui, dac este cazul, s aplice msuri de protecie pentru a le elimina sau reduce la un nivelacceptabil, astfel nct conformitatea cu principiile fundamentale s nu fie compromis.100.6 Un profesionist contabil are obligaia de a evalua orice ameninri la adresa conformitii cuprincipiile fundamentale atunci cnd are cunotin sau se preconizeaz c are cunotin decircumstane sau relaii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.100.7 Un profesionist contabil trebuie s ia n calcul att factorii calitativi ct i cantitativi atunci cndapreciaz importana unei ameninri. Dac un profesionist contabil nu poate pune n practic

msuri de protecie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui s refuze s mai furnizezeserviciul profesional respectiv, sau dac este cazul s renune la clientul respectiv (n cazul unuiprofesionist contabil independent) sau la organizaia angajatoare (n cazul unui profesionist contabilangajat).100.8 Un profesionist contabil poate s nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod. Oasemenea violare a Codului, poate s nu compromit conformitatea cu principiile fundamentaleenunate, dac o dat ce nclcarea a fost descoperit ea a fost corectat prompt i s-au luatmsurile de protecie necesare.100.9 Prile B i C ale acestui Cod includ exemple menite s ilustreze modul de aplicare al acestuicadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie s fie interpretate ca fiind o list


26/54



26

exhaustiv a tuturor circumstanelor experimentate de un profesionist contabil ce pot constituiameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. n consecin, nu este suficient ca unprofesionist contabil s respecte exemplele prezentate; este mai indicat aplicarea cadrului generalsituaiilor specifice ntlnite de ctre un profesionist contabil.100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninat de o mare varietatede situaii. Multe ameninri se ncadreaz n urmtoarele categorii:(a) Ameninarea generat de interesul propriu apare atunci cnd profesionistul contabil sau un

membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;(b) Ameninarea generat de auto-examinare (auto-control) poate aprea atunci cnd unraionament anterior trebuie s fie re-evaluat de ctre profesionistul contabil responsabil de acelraionament;(c) Ameninarea generat de favorizare poate aprea atunci cnd un profesionist contabilpromoveaz o poziie sau o opinie pn la un punct n care obiectivitatea sa poate fi compromis;(d) Ameninarea generat de familiaritate poate aprea atunci cnd, n virtutea unei relaii strnse,un profesionist contabil simpatizeaz prea mult cu interesele altor pri; i(e) Ameninarea generat de intimidare apare atunci cnd un profesionist contabil poate fi

mpiedicat s acioneze obiectiv prin intermediul unei ameninri, reale sau presupuse.Prile B i respectiv C ale acestui Cod, furnizeaz exemple ale situaiilor ce pot genera astfel de clasede ameninri pentru profesionitii contabili independeni i angajai. Profesionitii contabili

independeni pot, de asemenea, gsi ndrumri relevante pentru situaiile specifice pe care lentlnesc, n Partea C.100.11 Msurile de protecie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninrise mpart n dou mari categorii:(a) msuri de protecie create de profesie, legislaie sau reglementri;(b) msuri de protecie n mediul de munc.100.12 Msurile de protecie create de profesie, legislaie sau reglementri includ, dar nu suntlimitate la: cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie; cerine de dezvoltare profesional continu; reglementri de guvernare corporativ; standarde profesionale;

proceduri disciplinare i de monitorizare profesional sau reglementar; examinarea extern a rapoartelor, evalurilor, comunicatelor sau informaiilor unui profesionistcontabil de ctre o ter parte mputernicit prin lege.

100.13 Prile B i respectiv C ale acestui Cod, prezint msurile de protecie n mediul de munc alprofesionitilor contabili independeni i al celor angajai.100.14 Unele msuri de protecie pot crete probabilitatea de identificare sau de eliminare acmportamentului lipsit de etic. Astfel de msuri de protecie, care pot fi generate de profesiacontabil, de legislaie, reglementri sau de organizaia angajatoare, includ dar nu sunt limitate la: sisteme de reclamaii eficace, gestionate publice de ctre compania angajatoare, de ctre profesiesau un organism de reglementare, care i mputernicete pe colegi, angajatori sau reprezentani aimarelui public s atrag atenia asupra unui comportament ne-profesional sau lipsit de etic.

o obligaie explicit de a raporta nclcri ale prevederilor etice.

100.15 Natura msurilor de protecie care trebuie aplicate va varia n funcie de situaie. nexercitarea unui raionament profesional, un profesionist contabil ar trebui s ia n considerare ceeace consider inacceptabil o ter parte credibil i informat, care cunoate toate informaiilerelevante, inclusiv importana unei ameninri i msurile de protecie aplicate.100.16 n evaluarea conformitii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poatecere s decid asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.100.17 n iniierea unui proces de soluionare fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuies ia n considerare urmtoarele, fie individual fie mpreun, ca parte a unui proces de soluionare:


27/54



27

- fapte relevante;- chestiuni etice implicate;- principii fundamentale legate de problema pus n discuie;- procedurile interne implementate; i- modaliti de aciune alternative

Lund n considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie s determine modalitile

adecvate de aciune care respect principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabiltrebuie, de asemenea, s ia n calcul consecinele fiecrei modaliti posibile de aciune n parte.Dac problema rmne nerezolvat, profesionistul contabil trebuie s se consulte cu alte persoanedin cadrul firmei sau al organizaiei angajatoare pentru a obine sprijin n obinerea unei soluii.100.18 Cnd o chestiune implic un conflict cu o organizaie sau n cadrul unei organizaii unprofesionist contabil trebuie, de asemenea, s ia n considerare consultarea cu persoanele

nsrcinate cu guvernarea organizaiei, precum consiliul de administraie sau comitetul de audit.100.19 Este n interesul profesionistului contabil s documenteze fondul economic al problemei idetaliile privitoare la discuiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva problem.100.20 Dac un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori s obinsprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obine

ndrumri pe probleme etice, fr a nclca clauza de confidenialitate. De exemplu, un profesionist

contabil poate ntlni un caz de fraud, prin raportarea cruia ar nclca clauza de confidenialitate.Profesionistul contabil trebuie atunci s ia n considerare consilierea juridic pentru a determina daceste obligat s raporteze acest lucru.100.21 Dac, dup epuizarea tuturor posibilitilor relevante, conflictul etic rmne nerezolvat, unprofesionist contabil ar trebui, dac acest lucru este posibil, s refuze s mai continue asocierea cuproblema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina c, n situaia respectiv,este mai indicat s se retrag din echipa misiunii sau dintr-o sarcin specific, sau s renune la aceamisiune, companie sau organizaie angajatoare.100.22 Uneori profesionitii contabili se ntlnesc cu situaii care pot da natere la conflicte deinterese. Asemenea conflicte pot aprea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativnensemnata, pana la cazul extrem de frauda i activiti ilegale similare. Nu este posibil sa se ncerce

ntocmirea unei liste detaliate cu potenialele cazuri n care ar putea aprea conflicte de interese.

Profesionistul contabil trebuie sa fie n permanenta contient de aceasta i sa fie prudent n fatafactorilor care pot da natere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferena onesta deopinie intre un profesionist contabil i o alta parte nu constituie o problema etica n sine. Oricum,faptele i mprejurrile fiecrui caz necesita o investigaie din partea celor interesai.Se recunoate, totui, ca pot exista factori specifici care intervin cnd responsabilitile unuiprofesionist contabil pot intra n conflict de interese cu cerinele interne sau externe de un tip saualtul. Prin urmare:- poate exista pericolul presiunii din partea unei autoriti superioare, director sau partener; sauatunci cnd exista relaii personale sau de familie care pot da natere posibilitii exercitrii uneipresiuni asupra lor. Intr-adevr, trebuie descurajate relaiile sau interesele care ar putea influentasau amenina integritatea profesionistului contabil.- unui profesionist contabil i se poate cere sa acioneze contrar normelor profesionale i/sau tehnice.

- poate aprea o problema legata de loialitate care trebuie sa se mpart intre superiorulprofesionistului contabil i normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.- poate aprea un conflict cnd este publicata o informaie neltoare, care poate fi n avantajulangajatorului sau al clientului i de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat aacelei publicri.

La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionitii contabili angajai pot ntlnisituaii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflictetic. Cnd se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionitii


28/54



28

contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de ctre organizaia, (ntreprinderea) la care esteangajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmtoarele:- sa se analizeze problema conflictual cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu esterezolvata cu superiorul ierarhic imediat i profesionistul contabil se decide sa mearg la nivelulsuperior urmtor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie ntiinat despre aceastadecizie. Daca se descoper ca eful ierarhic superior este implicat n problema conflictual,profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cnd

eful ierarhic superior este eful compartimentului urmtoarele niveluri superioare care pot controlaactivitatea urmeaz sa fie directorii de resort, Consiliul de administraie, sau Adunarea generala(dup caz).- sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confideniala, de la un consilier independent sau dela organismul profesional contabil, pentru a obine o nelegere a posibilelor evoluii ale situaiei.- daca conflictul de etica mai exista nc dup epuizarea completa a tuturor posibilitilor de controlintern, n ultima instana profesionistul contabil nu poate avea alta soluie la unele problemesemnificative (de ex. frauda) dect sa-i dea demisia i sa prezinte un memorandum informativ unuireprezentant corespunztor al acelei organizaii (ntreprinderi).

Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa ncerce sa se asigure ca, ncadrul organizaiei (ntreprinderii) pentru care lucreaz, sunt stabilite anumite politici n vederea

rezolvrii conflictelor.Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care seconfrunta cu conflicte de etica au acces la activiti confideniale de consiliere. n acest sens n cadrulC.E.C.C.A.R. funcioneaz Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral icomisiile de disciplina.100.23 Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sauasociaii profesionale, potrivit prevederilor legale.a) n vederea asigurrii unei strnse legaturi cu Corpul, gruprile profesionale au obligaia sa trimitconsiliului filialei pe teritoriul creia i au sediul, n termen de o luna de la data constituirii:- declaraie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinznd numele, prenumele,calitatea i adresa fondatorilor, indicarea sediului social i un exemplar al statutului;- n acelai termen, forme i detalii, modificrile aduse celor prevzute la alineatul precedent;

- declaraia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada deprimire.

b) Sindicatele sau asociaiile profesionale trebuie sa respecte n mod deosebit:- atribuiile consiliilor Corpului i ale celorlalte organe de pe lng aceste consilii, prevzute deOrdonana Guvernului nr. 65/1994;- drepturile i obligaiile membrilor Corpului i ale societilor comerciale recunoscute de Corp, carerezulta din reglementrile legale i din Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului i dinprezentul Cod.

INTEGRITATE

110.1 Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi ioneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzaciicorecte i juste.

110.2 Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele saualte informaii cnd apreciaz c acestea:

- conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare- conin declaraii sau informaii eronate;- omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.


29/54



29

110.3 Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful 110.2 dac el furnizeaz unraport modificat pentru a respecta cerinele paragrafului 110.2.

OBIECTIVITATE

120.1 Principiul obiectivitii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu icompromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei

nedorite a unor alte persoane.120.2 Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este

imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus deconfuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistuluicontabil ar trebui evitate.

Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie sa-i demonstrezeobiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionitii contabili realizeaz rapoarte decertificare, presteaz servicii fiscale i alte servicii de consultanta manageriala. Aliprofesioniti contabili angajai ntocmesc situaii financiare fiind subordonai altora, executaserviciile de audit intern i servesc n diferite funcii financiare de conducere din industrie,comer, sectorul public i educaie. De asemenea, unii profesioniti contabili pregtesc iinstruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de poziie sau serviciul prestat,

profesionitii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale i sa meninobiectivitatea n raionamentul profesional.

COMPETENA PROFESIONAL I PRUDENA

130.1 Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaiiprofesionitilor contabili:

(a) meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sauangajatorii si s fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i

(b) s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesionale, atunci cndofer servicii profesionale.

130.2 Servicii profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor iaptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. Competena profesionalpoate fi mprit n dou faze separate:

(a) Obinerea unui nivel de competen profesional;(b) Meninerea unui nivel de competen profesional.

CONFIDENIALITATEA

140.1 Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili, de a se abine de la:(a) Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare a

unei relaii profesionale sau de afaceri, cu excepia cazului n care a fost autorizat n modspecial s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie legal sau profesional

de a face publice acele informaii.(b) Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu navantajul personal sau n avantajul unei tere pri.

COMPORTAMENT PROFESIONAL

150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligaie profesionitilor contabili de a seconforma legilor i reglementrilor relevante i de a evita orice aciuni care pot discreditaprofesia contabil. Acestea includ aciuni pe baza crora, o ter parte raional i


30/54



30

informat, la curent cu toate informaiile relevante, ar concluziona c este afectat n modnegativ buna reputaie a profesiei.

150.2 n cadrul strategiei de promovare i de marketing a lor i a activitii pe care o efectueaz,profesionitii contabili nu trebuie s furnizeze informaii eronate despre profesia lor.Profesionitii contabili trebuie s fie cinstii i loiali i nu trebuie:

- s fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed iexperiena pe care o dein;

- s ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind muncadesfurat de alii.

11. Explicai conceptul i tipurile de independen.

Independena principiul fundamental i condiia de exercitare a profesiei liberale de expert

contabil i de contabil autorizat

Definirea independenei

y Independena este o situaie a unei persoane carejudec lucrurile i acioneaz neinfluenat

de alii.

y Independena trebuie neleas n dublu sens:

y Independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional

care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte;

y Independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care

permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea

profesionistului contabil, pe de alt parte.

y Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se

datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita

influen direct asupra profesionistului contabil.

y Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative

nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:

y Se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau,

dac nu este posibil,

y Se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ).

12. Ameninri la adresa independenei.

Circumstanele care afecteaz independena

y Interesul propriu.

y Autoexaminare (autocontrol).

y Favorizare.

y Familiaritate.


31/54



31

y Intimidare.

Interesul propriu

y Interes financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client

y Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;

y A primit un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu

clientul n cauz.

y Dependen fa de onorariile primite de la un client.

y 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.

y ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client.

y Profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul.

y Interesul de a nu pierde un client.

y Pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cebinetului.

y Onorarii neprevzute.

y Acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n

contract.

y mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia.

y Dac cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa

independenei, n condiiile ca mprumutul s fie acordat conform normelor

procedurale valabile pentru ceilali clieni.

Autoexaminare

y Descoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare.

y Reportarea asupra situiei financiare a unei firme de ctre acceai persoan implicat n

elaborarea situaiei financiare respective.

y Pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei

misiuni de certificare.

y Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost

angajat al clientului.y Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz.

Favorizare

y Promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al

situaiilor financiare.

y Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.


32/54



32

y Un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de

director sau angajat al clientului.

y Acceptarea unor cadouri din partea clientului.

y Asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidare

y Ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.

y Ameninarea n litigiu.

y Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei

unei misiuni i respectiv a onorariilor.

13. Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.

Msuri de protecie

Msuri de protecie generate de exercitarea profesiei

y Cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie.

y Condiii la examenul de acces la profesie;

y Efectuarea stagiului;

y Susinerea examenului de aptitudini.

y Dezvoltarea profesional continu.

y Reglementri privind incompatibiliti i interdicii n exercitarea profesiei .

y Reglementri profesionale;

y Reglementri de drept comercial;

y Reglementri procedurale.

y Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).

y Raportarea activitii desfurate.

Msuri de protecie n mediul de lucru

y Poziia de conductor al firmei, care subliniaz importana respectrii principiilor

fundamentale.

y Idem, c membrii echipei acioneaz n interes public.

y Politici i proceduri pentru reglementarea i monitorizarea contrului calitii misiunilor.

y Documentarea situaiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale i la

adresa independenei.

y Comunicarea la timp a polticilor i procedurilor, i instruire a personalului i a partenerilor.


33/54



33

y Desemnarea unui membru cu experien al conducerii drept responsabil pentru

supravegherea funcionrii adecvate a sistemului de control al calitii.

y Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea i consilierea

misiunii.

y Consultarea unei tere persoane (organism profesional CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR,

UNPRL, sau normalizator MFP, Consiliul concurenei, etc.), sau alt profesionist contabil membru al

Corpului.

y Prezentarea naturii serviciilor prestate i a mrimii onorariilor percepute ctre organele

tutelare ale clientului.

y Implicarea altui profesionist contabil (persoan fizic sau societate de profil) pentru a realiza

din nou o parte din misiune.

Msuri de protecie din partea clientului

y Ratificarea sau aprobarea de ctre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului

contabil pentru realizarea misiunii.

y Alegerea profesionistului contabil i atribuirea misiunii prin licitaie.

y Clientul are angajai aompeteni care pot lua decizii manageriale.

y Clientul a implementat proceduri interne organizarea contabilitii, auditul intern, sistemul

informatic etc. care asigur alegeri obiective n mandatarea misiunilor.

VI. Categoria - IV - Evaluarea ntreprinderilor

46. Urmtorii factori trebuie avuti n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile

dintr-o ntreprindere, unul din ei fiind eronat:

a) evolutia preturilor;

b) raportul de schimb leu/dolar;

c) modul de contabilizare a costurilor.

Raspuns c);

47. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup

reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social

3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve

500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti

500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:


34/54



34

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.

!!

!s!

)000.000.14()000.000.1000.500000.000.3(

inevaluareDiferentedpropriiCapitaluriANC

Raspuns B)

48. Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea

bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000;

imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;

profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare

25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 53.500.000;

b) 28.500.000;

c) 18.500.000.

Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite deintreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate inpatrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilizaintreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalenteieconomicului asupra juridicului.

Valoarea substantiala = 8.000.000+20.000.000+15.000.000+500.000+10.000.000= 53.500.000Raspuns a)

49. Metoda de evaluare la termen" este recomandabil s fie folosit n cazul:

a)ntreprinderilor aflate n dificultate;

b)ntreprinderilor aflate n dificultate, neredresabile;

c)ntreprinderilor aflate n dificultate, redresabile.

Raspuns c)

50. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este

aceasta, dispunnd de urmtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve

10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizri necorporale (cheltuieli de

nfiintare) 5.000.000:a) da, 23.000.000;

b) da, 33.000.000;

c) nu.

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic sidatoriile inscrise in acest bilant.Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijatActivl net corijat se calculeaza prin doua metode:


35/54



35

1. metoda aditivaANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE = 3.000.000+10.000.000+15.000.000-5.000.000 =23.000.0002. metoda substractivaANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII

Raspuns a)

VII. Categoria III - Expertize contabile

28.Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.

Relatiile expertilor contabili, contabililor autorizati si societatilor comerciale de profil cu clientiise stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.

29.Care sunt rspunderile experilor contabili?

In exercitarea profesiei, expertii contabili si contabilii autorizati, raspund disciplinar,administrative, civil su penal, dupa caz, potrivit legii.

30.Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului FinanelorPublice sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control aleCorpului;

b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina Naional;c) nerespectarea dispoziiilor Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili

i contabililor autorizai din Romnia referitoare la publicitate;

d) absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional reglementateprin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unuicontract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil saucontabil autorizat;

f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parial al veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei

prevzute n prezentul regulament;h) fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine, fia

pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedinteluiconsiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz;

i) nclcarea dispoziiilor pct. 98;

j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documente privind activi

Date post:	29-May-2018
Category:	Documents
Upload:	adriana1879
View:	244 times
Download:	0 times

Tema Ceccar Stagiu an II1

Documents