Exercitii propuse pentru anul I sem. II II. Audit statutar al situatiilor financiare 1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie: a) obiectul unei misiuni de audit de baz; b) scopul fundamental al auditului financiar; c) definitiv auditului extern, n general. Raspuns: a) obiectul unei misiuni de audit de baz; Opinia exprimata de auditor in cadrul unei misiuni de audit de baza trebuie sa reflecte faptul ca situatiile financiare ale societati auditate au fost intocmite conform unor referinte contabile (legi, norme ) precum si eventualele abateri si nereguli de la aceste referinte.

2. Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce obiective de audit identificai: a) drepturi i obligaii i evaluarea; b) drepturi i obligaii i existena; c) numai existena. Raspuns: a) drepturi i obligaii i evaluarea- Capitalurile poprii; auditorul verific nregistrarea n conturile capitalurilor proprii ale operaiilor

aferente acestora, conform deciziilor adunrilor generale. Auditul capitalurilor proprii trebuie s aib ca obiective: a) Exhaustivitatea - toate modificrile aprobate de Adunarea General a Acionarilor cu privire la capitalul social au fost nregistrate corespunztor n contabilitate b) Exactitatea - Toate creterile sau diminurile de sume proprii de finanare sunt reale i corespund cu deciziile conducerii. c) Existena - Capitalul social modificat este n concordan cu statutul i contractul de societate sau cu Cererea de meniuni nregistrat la Registrul Comerului. d) Evaluarea - Toate micrile (creteri sau diminuri) de rezerve au fost correct nregistrate contabil. - Rezervele din reevaluare au fost corect calculate, corect nregistrate i evideniate n contabilitate. - Dividendele au fost calculate corect, nregistrate corespunztor n contabilitate i au fost aprobate de Adunarea General a Acionarilor sau Asociailor. e) Imputarea corect i perioada corect - Modificrile capitalurilor proprii au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare producerii evenimentului de cretere sau micorare a lor.1

- Capitalurile proprii: capitalul social, rezervele, rezervele din reevaluare, dividendele, fondurile proprii pentru dezvoltare, profiturile reportate au fost corect clasificate, evideniate i prezentate. - Se verific concordana nregistrrilor contabile cu normele legale, IAS, Legea contabilitii etc. 3. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere: a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieire viitoare de resurse. Raspuns: a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; Auditorul trebuie sa se asigure atunci cand verifica provizioanele daca sunt indeplinite conditiile pentru recunoasterea acestora ( 1. exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;2. este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; 3. poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei) precum si documentele pe baza carora au fost constituite Dimensionarea necorespunzatoare a provizioanelor constituite implica exprimarea din partea auditorului a unei opinii cu rezerve.

4.. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c: a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent; b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal; c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare. Raspuns: a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;- Imobilizri: auditorul verific inerea documentelor care permit s se urmreasc n detaliu

operaiile aferente tuturor imobilizrilor i amortizrilor lor. Auditul imobilizrilor, amortismentelor i provizioanelor pentru depreciere Obiectivele vizate de auditor sunt: 1.Exhaustivitatea - Se verific dac toate mijloacele fixe sunt nregistrate i toate activele care trebuie capitalizate (vezi IAS nr. 23, Costurile ndatorrii) au fost corect evideniate. 2.Exactitatea - Soldurile conturilor de imobilizri la valoarea contabil au fost identificate, grupate i nregistrate corect. 3.Existena - Mijloacele fixe exist n realitate la data bilanului. Documentele ce trebuie verificate cuprind: registrul mijloacelor fixe, rapoarte de evaluare, facturi provenite de la antreprenori, contractele de concesionare, facturi i extrase de cont, procese verbale de punere n2

funciune, calculul amortizrii i modul de constituire i evaluare a provizioanelor 4.Perioada corect - Intrrile i ieirile de active imobilizate au fost nregistrate n perioada corect. 5.Evaluarea - Activele reevaluate sunt corect calculate potrivit normelor legale . Diminuarea mijloacelor fixe n urma reevalurii a fost corect reflectat n contabilitate. 6.Corecta prezentare i evideniere - Toate soldurile mijloacelor fixe au fost corect evideniate. Informaiile bilaniere i notele de bilan trebuie s cuprind informaii complete cu privire la existena, evaluarea lor la bilan. Potrivit Cadrului general de prezentare a bilanurilor financiare, informaiile cu privire la imobilizri sunt: valoarea contabil brut la nceputul anului, creteri i/sau diminuri n cursul anului, soldul final la 31.XII evaluat la costul istoric (valoarea brut la intrare/reevaluat). De asemenea, amortizarea calculat la 01.01, amortizri n cursul exerciiului financiar, soldul final al amortismentelor la 31.12. Provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor vor conine aceleai informaii ca i amortizrile. La bilan, valoarea mijloacelor fixe va fi egal cu valoarea contabil diminuat la amortizri corect calculate i evideniate n cursul exerciiului i cu suma provizioanelor. Pentru verificarea acestor posturi bilaniere, auditorul utilizeaz urmtoarele documente: Auditul financiar contabil a) Registrul mijloacelor fixe b) Calculul amortizrilor c) Evaluarea lor prin rapoartele comisiei de inventar, etc. d) Facturile emise de furnizori de imobilizri e) Titluri de proprietate f) Dosarul de procese-verbale ale AGA, ale Consiliului de Administraie g) Procese-verbale de punere n funciune sau, dup caz, de scoatere din funciune sau casare h) Extrasele de cont bancar : 5. Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; b) inspecia imobilizrilor corporale; c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate. Raspuns: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; Auditorul trebuie sa verifice daca societatea auditata a respectat etapele inventarierii a) pregatirea inventarierii; b) inventarierea propriu-zisa; c) stabilirea, regularizarea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate la inventariere.3

6. Cnd verificai cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile la imobilizrile corporale v asigurai: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baz de documente justificative; c) c cheltuielile sunt reale i se justific cu documente legale. Raspuns: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei Cheltuielile privind reparatiile sau ntretinerea imobilizarilor corporale sunt facute cu scopul de a obtine sau de a pastra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care o ntreprindere se asteapta sa le obtina pe baza performantelor estimate initial. Prin urmare, acestea sunt nregistrate n contabilitate ca si cheltuieli, atunci cnd au loc. De exemplu, costul ntretinerii sau al reparatiilor generale pentru imobilizarile corporale se nregistreaza drept cheltuiala, atunci cnd mai degraba restabileste dect mbunatateste performantele estimate initial. 7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fr sold. Raspuns: c) fr sold. Contul 581 este utlilizat in momentul in care se efectueaza transferuri intre conturi de trezorerie , de exemplu intre conturile de banca si cele de casa sau intre conturile de banca. Contul 581 Viramente interne de regula nu prezinta sold

8. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la: a) inventarierea la 31 decembrie; b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic; c) controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului. Raspuns: b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic; Auditorul trebuie sa se asigure ca stocurile au fost inregistrate in perioada corecta analizind documentele justificative de la sfarsitul exercitiului financiar

9. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare, opinia va fi: a) fr rezerve; b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii; c) procedai la extinderea controlului.

4

Raspuns: b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii;

10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. Raspuns; a) risc inerent Cand situatiile financiare sunt denturate ca urmare a unor erori semnificative (-o greseala aparuta in colectarea sau procesarea datelor pe baza carora se intocmesc situatiile financiare; -o estimare contabila incorecta aparuta din trecerea cu vederea sau interpretarea gresita a faptelor; -o greseala in aplicarea politicilor contabile referitoare la evaluare, recunoastere, clasificare, prezentare sau descriere de informatii) in soldul unui cont sau o categorie de operaiuni izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient conduc la aparitia riscului inerent si implicit la exprimarea de catre auditor a unei opinii eronate. 11. Imaginea fidel este: a) o consecin a regularitii i sinceritii conturilor; b) o condiie pentru a emite o opinie fr rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaiilor financiare. Raspuns: a) o consecin a regularitii i sinceritii conturilor;

Obiectivul auditrii situaiilor financiare este s permit auditorului s exprime o opinie conform creia situaiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, n conformitate cu un sistem contabil de referin identificat. Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi una din urmtoarele dou formule, care sunt echivalente: - dau o imagine fidel";-

prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative".

12. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli: 1 preul de cumprare al terenului ................................... 30.000 lei2

preul de cumprare al construciei ............................. 125.000 lei taxe de nregistrare ....................................................... 12.000 lei alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei5

3 4

5

onorarii notar .................................................................. 1.500 lei

(din care TVA 240 lei) comisioane ..................................................................... 1.800 lei (din care TVA 290 lei) cheltuieli arhiteci ........................................................... 3.600 lei (din care TVA 575 lei) cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei (din care TVA 13.500 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei i la construcii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n cheltuielile perioadei? a) 7.700 lei; b) 0 lei; c) 85.000 lei. Rezolvare: b) 0 lei; toate cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a imobilizarilor corporale se inregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor Deoarece inca de la inceput s-a cunoscut faptul ca ansamblul imobiliar achizitionat va fi supus renovarii, costul de achizitie va fi complet dupa cuprinderea in suma sa si a celorlate cheltuieli cu punerea in functiune a constructiei si a taxelor nerecuperabile, asa cum se precizeaza si in norma internationala de contabilitate IAS16Imobilizari corporale.

53. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? Rezolvare: elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului.

III. Expertize contabile 1. Cum se clasifica expertizele contabile?

6

Raspuns: A. Expertize contabile dupa scop: Judiciare, reglementate de: Codul de procedura civila; Codul de procedura penala; alte legi speciale. Extrajudiciare sunt cele efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar.

B. Dupa natura principalului obiectiv : expertize contabile civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile; expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale; alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele de drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti.

Expertiza contabil este o activitate de cercetare i investigaie efectuat de ctre un specialist care are calitatea de expert contabil, cu scopul de a stabili ntr-o anumit situaie, problem sau litigiu. Obiectul principal al cercetrii i investigaiei expertizei contabie l constituie documentele, datele i informaiile contabile. Expertizele contabile sunt mijloace de fundamentare a deciziilor sau de prob utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesit cunotine de strict specialitate din partea unor persoane care au calitatea de experi contabili.

2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Rezolvare: Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunotina organului care i-a numit. Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.7

Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Independenta absoluta a expertului contabil numit din oficiu de catre organele in drept deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Expertii contabili care se afla in situatii de incompatibilitate, abtinere sau posibilitati de recuzare trebuie sa le aduca la cunostinta organului care i-a numit. . Situatii de incompatibilitati si conflicte de interese in exercitarea profesiei de expert contabil si contabil autorizat,conf. normelor etice ale Corpului. 1. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca; 2.Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale; 3. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor contabili se afla in concurenta; 4. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor; 5.Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. 6.sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate. Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea cauzei ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil s fie subiectiv. Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil:Dac, n calitate de organ de control,8

colaborator sau consilier al uneia din prile n proces, s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnico-operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii.

3. Ce nelegei prin competena expertului contabil? Rezolvare: Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesional care sa justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru . 4. Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns: Expertul contabil trebuie sa efectueze expertze contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constinciozitate ,devotament, corectitudine si impartialitate. Expertixele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific. n elaborarea lor expertul contabil trebuie s foloseasc metode specifice tiinei contabilitii. Concluziile expertului contabil trebuie s fie fundamentate numai pe documente care atest evenimente i tranzacii ce fac sau trebuie s fac obiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter n proces care, prin calitatea lui procesual, contribuie la stabilirea adevrului de ctre organele n drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob tiinific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiinific a rapoartelor de expertiz contabil judiciar poate fi i este adesea sancionat, de ctre organele n drept care le-au dispus, cu nlocuirea expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Dac n aceeai cauz sa dispus o nou expertiz contabil care ajunge la concluzii diferite fa de prima, datorit utilizrii altor criterii i metode de investigaie, organul n drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consider mai fundamentat sub aspect tiinific, respectiv, de mai bun calitate.9

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie s fac rabat calitii. Independena i competena profesional a expertului contabil trebuie s asigure o documentare i fundamentare tiinific i expertizelor contabile extrajudiciare.

5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Rezolvare: Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare. Particularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil trebuie s se manifeste i prin urmtoarele acte de comportament: I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri nu trebuie s refere mai mult dect se cere. El trebuie s invoce n raportul su de expertiz contabil judiciar numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivul (ntrebarea) ce i-a fost fixat de organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar. II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar, de unde cei interesai l pot consulta, n condiiile legii. III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor, cu confirmare de primire, artndu-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n procesele penale, expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat. n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil, n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar, trebuie s rmn confideniale.

IV. Evaluarea intreprinderii (5 intrebari) 24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. Raspuns:10

b) activul net corijat (corectat); Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva 2. metoda substractiva

1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII

32. Goodwill-ul reprezint: a) fondul comercial al ntreprinderii; b) un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare nregistrat n bilant care corespunde fondului comercial al ntreprinderii. Raspuns: b) un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia;

Goodwill-ul reprezint excedentul de valoare a firmei peste valoarea sa la un moment dat. Diferena pozitiv dintre valoarea de randament i valoarea patrimonial reprezint capacitatea firmei de a genera profituri mai mari. G.W. = V-V.P. V = V.P.+ G.W. unde G.W. goodwill V valoare de randament V.P. valoare patrimonial

41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregtire, sexe si vechime n ntreprindere relev anomalii n ceea ce priveste: a) nivelul corespunztor de pregtire a personalului; b) ocuparea functiilor de conducere de ctre personalul feminin;11

c) nivelul corespunztor de pregtire a sefilor de compartimente. Raspuns:a) nivelul corespunztor de pregtire a personalului;

Productivitatea in toate organizatiile este influentata de modul in care interactioneaza si se combina resursele umane pentru a folosi toate celelalte resurse ale sistemului de management. Factori cum ar fi pregatirea, varsta, experienta la locul de munca si nivelul de educatie formala joaca un rol in stabilirea compatibilitatii persoanei cu o anumita organizatie. Nivelul i dinamica productivitii muncii sunt influenate de: Nivelul tehnic al produciei Pregtirea i calificarea forei de munc Factorii de natur managerial Calitatea condiiilor de munc i a climatului Gradul de cointeresare material a factorului munc Condiiile naturale, etc

Obiectivele principale ale analizei gestiunii resurselor umane sunt: - asigurarea cu personal pe total i pe categorii; - stabilitatea forei de munc; - utilizarea timpului de lucru; - productivitatea muncii i cile sale de cretere.; Potenialul uman poate fi grupat :a.

dup vrst (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani); dup vechimea n ntreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, ....); dup sex; dup pregtirea profesional: - muncitori (calificai, necalificai); - personal de specialitate (studii medii, superioare);- personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);

b. c. d.

- personal de conducere; e. dup funciile ntreprinderii (cercetare-dezvoltare, producie, comercial, personal, financiar-contabil). 47. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000;12

diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000.

Raspuns: b) 18.500.000

Activ net corijat = Totalitatea capitalurilor proprii Diferenta din reevaluare ANCC = 3.000.000 + 500.000 + 1.000.000 +14.000.000 ANCC = 18.500.000

71. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: a) 25.600 mii lei; b) 26.500 mii lei; c) 26.667 mii lei. Raspuns: c) 26.667 mii lei. V=CB/i=8000/30%=26.667 Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc,randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

13

Valoarea intreprinderii ( afacerii ) este valoarea unei afaceri luata in intregime. Conceptul implica evaluarea unei intreprinderi in continuitate pentru care se poate imparti valoarea totala la partile constituente, dar niciuna din aceste parti in schimb nu constituie valoare de piata. Valoarea intrep. = Capacitatea beneficiara / Rata dobanzii Valoarea intrep. = [ Activ net corectat + ( Capacitatea beneficiara - Activ net corectat ) * Rata dobanzii ] / Rata de actualizare VII. Studii de fezabilitate1. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

Raspuns:

Studiul de fezabilitateOrice proces investitional necesita decizii de alocare a resurselor. Studiile de fezabilitate prin elementele lor de analiza cost beneficiu sunt instrumentele de cea mai mare utilitate in ajutarea atat a investitorului cat si a finantatorului pentru luarea deciziilor oportune. Elaborarea studiilor de fezabilitate este o aciune hotrtoare n via unui proiect deoarece acestea sunt documente ce cuprind analiza complex a condiiilor n care proiectul va deveni operaional, se estimeaz ansele sale de succes din punct de vedere tehnic, economic, financiar, organizaional, social etc. Studiul se elaboreaz pe baza de ipoteze i concluzii emise n studii suport sau extrase din baza de date disponibil i se ncheie cu propuneri de strategii sau alternative de lucru, cu estimarea parametrilor de efect i de efort i a eficienei proiectului. Analiza de risc i incertitudine constituie component indispensabil n structura studiului de fezabilitate, mai ale la proiecte cu ciclu lung de via Elementele studiului de fezabilitate vor trebui, pe cat posibil, sa fie redate in variante comparative si in mod absolut necesar sa scoata in evidenta avantajele si dezavantajele, pentru a se putea decide asupra solutiilor optime. La analiza rentabilitatii comerciale, o atentie deosebita se va acorda potentialului concurentei, cailor de intampinare sau de conlucrare cu aceasta. Data fiind diversitatea elementelor tehnice si economice ale oricarui studiu de fezabilitate, la elaborarea lui este util sa participe, de regula, diferite grupuri de specialisti de profil, cum ar fi: ingineri proiectanti; - constructori; - tehnologi; - economisti; - contabili; - juristi; - gestionari etc Studiile de fezabilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar in special pentru afaceri ce implica un anumit risc. Determinarea punctelor slabe sau a imposibilitatii de derulare a afacerii, pentru o anumita locatie sau timp, economiseste timp, bani si sunt evitate problemele de mai tarziu. Analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii. Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetarilor de marketing si conjunctura economica, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul14

ramurilor de productie materiale si al economiei nationale. Elaborarea si folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la intocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investitii in strainatate, precum si la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte tari in cadrul unor societati mixte.

Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate il constituie obtinerea de informatii asupra marimii efortului de investitii, a rezultatelor economice probabile, precum si asupra principalelor probleme in legatura cu realizarea obiectivelor de investitii: - achizitionarea de licente, - credite externe si conditii de rambursare, - obtinerea de materii prime din import, - posibilitati de export al productiei si eficienta acestuia, - eficienta fondurilor investite.

5. Exist diferen ntre perioada de implementare a unui proiect investiional i cea de exploatare (durata de via)? Argumentai. Raspuns: Da,sunt diferente ntre perioada de implementare a unui proiect investiional i cea de exploatare (durata de via) Un proiect de investiii are o dinamic specific pe un interval de timp determinat care constituie ciclul su de via. 1.Etapa de concepie (preinvestiional) care constituie pasajul ntre ideie i aciune. Este perioada n care se dezvolt o idee de proiect, creia i se fundamenteaz necesitatea, oportunitatea i eficiena, n cadrul unei documentaii specifice. Este o etap ce se finalizeaz prin studii, proiecte, licene, caiete de sarcini, etc., cnd sunt preponderente activitile intelectuale ce vor constitui cea mai mare parte a imobilizrilor necorporale. De aceea, n aceast etap consumul de resurse fizice este redus, 2. Etapa de implementare (execuie) n care crete rolul factorilor ce concur la transpunerea n practic a proiectului, iar consumul de resurse fizice investiionale este maxim n raport cu celelalte etape.Ea se desfoar conform prescripiilor din documentaia tehnicoeconomic de proiect elaborat n etapa anterioar i este perioada de timp n care resursele alocate sunt transformate pe antier, n elementele materiale concrete ale viitoarelor capaciti de producie sau de folosin utilitile necesare; energie, ap, combustibil etc. 3. Etapa de exploatare, durata de via util, este perioada n care se obin, ealonat, rezultatele utile scontate. Durata de viat util a proiectului nu trebuie sa fie confundat cu durata de amortizare contabila a investiiei. Investiia este subiect al procesului de amortizare, prin depreciere care, din punct de vedere contabil, se constat i se evideniaz prin diminuarea15

valorii sale n timp. Aceast diminuare este rezultatul uzurii, prin utilizare sau datorit progresului tehnic - prin obsolescen. Durata de via util (perioada de exploatare/funcionare) a proiectului stabilete analiznd mrimea urmtoarelor durate ce caracterizeaz un sistem tehnic: A. Durata fizic a activelor imobilizate (echipamente, cldiri etc) - care se poate determina relativ exact, pe baza caracteristicilor tehnico-constructive i se exprim n timp de funcionare (ore, ani, etc.). Prin modele adecvate, lundu-se n considerare cheltuielile de ntreinere i reparaii i valoarea rezidual (de revnzare), se poate stabili o mrime optim a acestei durate. B. Durata de via tehnologic este determinat de ritmul schimbrilor tehnologice n domeniul respectiv de activitate. Mrimea sa exprim intervalul de timp dintre momentul punerii n funciune a echipamentelor/tehnologiei i momentul estimat al apariiei pe pia a unui nou echipament/tehnologie cu aceleai caracteristici funcionale dar cu performane tehnice superioare. Apariia acesta creeaz nevoia de schimbare a vechiului utilaj demodat, de slab randament chiar nainte de expirarea duratei sale fizice de funcionare. C. Durata de via a produsului este perioada de succes comercial a produsului fabricat sau perioada de exploatare economica a unui zcmnt, etc. Aceast perioad este important, mai ales n cazul proiectelor specifice pe produs (cariere, exploatri forestiere, miniere .a) unde instalaiile nu pot fi reconvertite la dispariia produsului pentru care s-a realizat proiectul. Cea mai scurt dintre aceste durate se considera durata de via util a proiectului, de obicei n procesul de evaluare economic se opereaz cu durate de operare economic de 5 10 ani.

9. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Rezolvare: Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia

IP =

CFnetii =1

I

CF- cash flow I- investitia

13. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizare este de 10%? Rezolvare

16

x= x=

y (1 + ra ) n 2500 (1 + 0,10 ) 5

x = 1552

17. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%? Rezolvare

Rata interna de rentabilitate (RIR): Este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu zero.Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmrete alegerea proiectului de investiii cu valoarea actual net cea mai ridicat. De asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca VAN>0. Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

RIR = rmin+(rmax-rmin)* a) Ra = 19%; RIR = 15%

VANr min VANr min VANr max

RIR < Ra = > investitia nu este fezabila, deci nu este recomandat a se face b) Ra = 19% ; RIR = 24% RIR >Ra => investitia este fezabila17

Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR . Rata Intern a Rentabilitii reprezint aceea valoare a ratei de actualizare pentru care analiza fluxului de numerar al unui proiect dat conduce la un VNA = 0. Investitorii vor considera oportune proiectele al cror RIR calculat este semnificativ mai mare dect rata normal a dobnzii la creditele pe termen lung i vor respinge proiectele al cror RIR este inferior ratei dobnzii. De asemenea, dintre mai multe proiecte, vor prefera proiectul care ofer un RIR mai mare. Un RIR mai mare semnifica un proiect mai putin riscant, nu neaparat un proiect mai avantajos in termini de venituri absolute pe care le aduce prin exploatare

21. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total investiie exploatare cost 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 11,445 35,540 15,00 0 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,54 0 9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180 Total ncasri

0 1 2 3 4 5 Total

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. Rezolvare: Termenul de recuperare: T = CashCost initial investitie flow anual mediu

18

CF1=3020*

1 (1 + 0,19 )1

= 3020*0,840 =2.537

CF2=3020*

1 = 3020*0,7062=2.133 (1 + 0,19 ) 2 1 =3200*0.5934=1.899 (1 + 0,19 ) 3 1 =5200*0,4987=2.593 (1 + 0,19 ) 4 1 =14200*0,4191=5.951 (1 + 0,19 ) 5

CF3=3200*

CF4=5200*

CF5=14200*

CFT =2,537+2,133+1,899+2,593+5,951=15,113 CFam =15,113/5=3.023 T= 15.000/3,023 = 4,96

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale. VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)1. Calculati i interpretati situatia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea

situatie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an Rezolvare: Situaia net=total active-total datorii sau Situaia net =capital propriu-subvenii-provizioane. SN=AT-DT19

31.12.n 2000 500 150 50 1150 350

SN =2700-1500 SN= 1200 SN este pozitiv si acesta evidentia o situatie financiara la nivelul intreprinderii care reflecta o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste

9. S se analizeze pozitia financiar a unei ntreprinderi din sectorul comercial cu urmtoarea situatie bilantier: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare: Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Bilant la data de 31.12.N ACTIVE PASIVE Imobilizari 30.000 Capitaluri proprii 20.000 Stocuri 4.000 Datorii > 1 an 5.000 Creante 5.000 Datorii de exploatare 13.000 Disponibilitati 1.000 Datorii bancare pe 2.000 termen foarte scurt TOTAL ACTIV 40.00 TOTAL PASIV 0 40.000 31.12.n 30000 4000 5000 1000 20000 5000 13000 2000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4.000+5.000+1.000=10.000 Datorii pe ternem lung = 5.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 13.000+2.000=15.000 Pozitia financiara a intreprinderii este definita de resursele economice pe care la controleaza , de structura financiara a activelor, datoriilor si capitalurilor propii, de lichiditatea si solvabilitatea valorilor economice si de capacitate sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea.20

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente: -masoara capacitate intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din ansamblul activelor circulanteActivecure nte 10 .000 =0,67 = Datoriicur ente 15 .000

-intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre[1,00 ;2,00) - un nivel al lichiditati sub 1 semnifica lipsa capacitatii de plat ape tremens curt, - un nivel mare al ratei care depaseste valoare de 2 este asociat unei gestiuni necorespunzatoare a activelor circulante -deoarce valoarea calculata este 0.67, societatea nu poate acoperi plata datoriilor curente din activele curente pe care le detine societatea risca sa acumuleze plati restante generatoare de costuri suplimentare b) Indicatorul lichiditatii imediate (testul acid):

ActiveCure nte Stocuri 10 .000 4.000 =0,4 = DatoriiCur ente 15 .000

Valoarea de referin a acestui indicator este 1 . De asemenea prin incasarea crentelor si disponibilitatile pe care aceasta societate le detine, nu-si poate achita datoriile curente, societatea aflandu-se intr-o situatie financiara dificila. 2. Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare:Capital Im prumutat Cap . proprii Cap Im prumutat CapAngajat x100 = x100 = DatoriiTL 5000 x100 = x100 = 25,00 % Cap Pr oprii 20000

DatoriiTer menLung 5000 x100 = x100 = 20,0% Cap Im prum + CAp . Pr oprii 5000 + 20000

ndatorarea reprezint msura n care fondurile folosite de o societate comercial sunt asigurate de creditori i nu de proprietari. Acest indicator msoar volumul finanrii externe n raport cu cel al finanrii asigurate de proprietari. Cu ct valoarea sa este mai mare, cu att afacerea depinde mai mult de creditorii si i cu att mai mare riscul asociat (deoarece toate datoriile din bilan dau drepturi asupra companiei unor teri). n general, societile trebuie s in cont de gradul de nesiguran al ncasrilor viitoare nainte de a contracta credite sau alte datorii. Un raport mare ( > 1) implic un risc mare pentru creditori. Acetia vor ine cont de normele bancare curente i reglementrile n domeniu. De regul o valoare acceptabil pentru cea mai mare parte a activitilor este G < 0,5.21

3.Indicatori de solvabilitate Rata solvabilitatii patrimoniale Indicatorul exprima gradul de acoperire a obligatiilor de plata pe termen mediu si lung, inclusiv a obligatiilor catre actionari constand in capitalul varsat si alte fonduri constituite, din capitalul propriu ; se determina ca raport ntre capitalul propriu i suma dintre acesta i creditele totale Rs=CP/ (Dfin+CP)*100 unde Cp=capitalul propriu ; Rs=rata solvabilitatii patrimoniale ; Dfin= datorii pe termen mediu silung. Indicatorul este calculat n cele mai multe situaii de bnci, n studiile de bonitate efectuate n cazul solicitrii de credite. Valoarea minim a ratei solvabilitii patrimoniale trebuie s se ncadreze n limitele 0,3-0,5. Ca regul, o rat a solvabilitii patrimoniale situat sub 0,3 este apreciat ca riscant de ctre finanatori Rs=20.000/25000 =0.8

Rata solvabilitii generale (Rsg) arat msura n care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei Rsg= AT/DT Rsg= 40000/20000 =2 Prin acest indicator se msoar securitatea de care se bucur firma fa de banc i creditori. Valoarea critic a acestei rate este de 1,5. n analiz putem distinge urmtoarele cazuri:

o valoare mai mare dect 1,5 a acestei rate semnific faptul c firma are capacitatea de ai achita obligaiile bneti fa de teri; o valoare situat sub 1,5 evideniaz riscul de insolvabilitate pe care i l-au asumat furnizorii/creditorii de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii.

34. S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea A n exercitiul n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar aferente activittilor operationale, financiare i de investitii, cunoscndu-se urmtoarele informatii din situatiile financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Creante N 2000 300 40022

N+1 2100 350 430

Disponibilitti TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

100 2800 1000 600 700 450 50 u.m. 1000 300 400 50 100 50 25

80 2960 1100 650 800 400 10

Raspuns: Standardul Internaional de Contabilitate IAS 7 definete fluxurile de trezorerie (denumite i fluxuri de numerar sau cash-flow n unele lucrri) drept intrri sau ieiri de numerar i echivalente de numerar n cadrul situaiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordrii funcionale a activitilor ntreprinderii, fluxurile sunt grupate n trei categorii: fluxuri provenite din activitile de exploatare (operaionale); fluxuri provenite din activiti de investiii; fluxuri provenite din activiti de finanare.

Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activiti este util pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activitilor care implic numerar de cele care nu implic numerar; Metoda indirecta A. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare Rezultatul nainte de impozit i elemente extraordinare + Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuiala cu dobanda 100 100 50 (50) (30) 10023

Variatia stocurilor Variatia creantelor Variatia datoriilor din exploatare

Variatia datoriilor salariale

(50)

-Impozit pe profit (25) -------------------------------------------------------------------------------------------Flux Net de trezorerie din Exploatare 195 Profit brut = Venituri - Cheltuieli Profit brut =1000-300-400-50-100-50=100

Fluxurile de numerar generate de activitatile de exploatare sunt consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Marimea acestora reprezinta un indicator cheie de apreciere a capacitatii intreprinderii de a genera, prin exploatarea sa, suficiente lichiditati pt alte activitati.

B. Fluxuri de numerar din activitatea de investitii +Vnzrile de imobilizri(necorporale, corporale, financiare) - Achiziii de imobilizri(necorporale, corporale, financiare) + Alte ncasri extraordinare - Alte pli extraordinare

(100)

---------------------------------------------------------------------------------------------Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii (100)

Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii ofera informatii privind modul in care intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fost effectuate pt achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie in viitor C. Fluxurile de numerar din activitati de finantare + Creterea creditelor pe termen lung i scurt 50 - Rambursarea creditelor pe termen lung i scurt (40) + Creterea capitalului social - Retragerea capitalului social - Pli pentru dividende + Venituri financiare ncasate(dobnzi, dividende) - Cheltuieli financiare pltite(dobnzi, dividende) +Subvenii pentru investiii primite +Alte ncasri financiare -Alte pli financiare -----------------------------------------------------------------------------------------------24

Fluxurile de numerar generate de activitatile de finantare

10

Fluxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii si permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii. Fluxurile de numerar Flux act exploatare + Flux act investitii + Flux act financiara + Numerar i echivalente de numerar la finele perioadei - Numerar i echivalente de numerar la nceputul perioadei 195 (100) 10 80 ( 100) 85 Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

Dobnzi i dividende Fluxurile de trezorerie, care provin din dobnzi i dividende ncasate, trebuie s fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobnzile i dividendele pltite. Totodat, ele trebuie s fie determinate pe cele trei categorii de activiti, iar apartenena lor la una sau alta dintre categorii trebuie s fie pstrat de la un exerciiu la altul. Pentru instituiile financiare, dobnzile i dividendele ncasate i vrsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru ceilali ageni economici, soluia delimitrii este mai puin evident. n cazul dobnzilor i dividendelor pltite(vrsate) exist dou interpretri posibile. Unii le consider o consecin a politicii de finanare alese i le clasific, deci, n categoria fluxurilor de finanare. Alii estimeaz c, de fapt, cel mai important lucru este s se pun n eviden capacitatea ntreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanrii sale. Ca atare, aceste pli sunt catalogate n categoria fluxurilor de exploatare. Aceeai problem apare i n cazul dobnzilor i dividendelor ncasate. Gazndu-se pe faptul c este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consider fluxuri de investiii. Alii, n schimb, le catalogheaz n categoria fluxurilor de exploatare. IASC nu s-a pronunat n favoarea unei soluii sau alta. Impozitul asupra rezultatului Cum impozitul se calculeaz asupra rezultatului ntreprinderii, rezultat care provine att din operaii de exploatare ct i din activitile de investiii i finanare, n mod ideal ar fi ca acest impozit s fie delimitat pe cele trei componente. Deoarece este dificil s se identifice fluxurile de trezorerie generate de impozitare pe cele trei categorii de activiti, fluxurile de trezorerie generate de plata impozitului pe profit sunt incluse n categoria activitilor de exploatare,

25

exceptnd situaia cnd ele ar putea s fie clar identificabile n activitile de investiii sau de finanare.

A >0 Fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv cu o valoare cat mai mare. Marimea indica performantele operationale ale intreprinderii B0 Fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv aceasta indica apelul la surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare

.

41. Se cunosc urmtoarele informatii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n domeniul comertului cu amnuntul de bunuri de larg consum: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie Cifra de afaceri u.m. 1500 500 100 100 700 500 500 300 150 50 5000

S se calculeze i s se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ i pasiv circulant i viteza de rotatie a activului circulant net . Rezolvare: Durata in zile a unei rotatii arata durata medie in care elemental analizat parcurge intregul ciclu economic si revine in forma baneasca dz = Element de active sau pasiv/CA*Ta) Durata de rotatie a activelor circulante

dz==Ac/CA*T[zile/rotatie]26

Acirc=stocuri+creante+disponibilitati=500+100+100=700 dz = 700/5000*365 dz = 51,1 zile Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. -stocuri dz= st/CA*360= 500/5000*365=36 zile -durata unei rotatii in cazul stocurilor este favorabila daca are valori mici -creante dz= cr/CA*360= 100/5000*365=7.3 zile Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapidb) Pasivele circulante= datorii curente= furnizori + datorii salariale + datorii fiscale +

credite trezorerie= 500+300+150+50=1000 dz = Pc/CA*T dz =1000/5000*365 dz = 72 zile -furnizori dz =fr/CA*365 = 500/5000*365 = 36 zile c) Viteza de rotatie masoara durata de transformare a activelor in lichiditati si durata de reinoire a datoriilor Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori - nr de rotatii nr =CA/ Element de acti sau pasiv durata in zile a unei rotatii dz = Element de active sau pasiv/CA*T nr de rotatii Acirc nete=CA/Acirc.nete=5000/700=7,14 Cu cat numarul de rotatii este mai mare, cu atat activitatea este mai eficienta, deoarece, cu acelasi volum de active circulante, se poate realiza un volum mai mare de desfacere de marfuri si un profit mai mare. Din analiza efectuata rezulta eficienta utilizarii activelor circulante si a activelor circulante nete, cresterea gradului de lichiditate a activelor circulante.

51. Calculati i interpretati modificarea situaiei nete a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar:27

Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an Rezolvare:

31.12.n1 1900 300 200 40 1000 400

31.12.n 2000 500 150 50 1150 350

Situaia net=total active-total datorii=capital propriu-subvenii-provizioane. An n-1 SN=AT-DT SN= 2440- 1400 SN=1040 An n SN=AT-DT SN =2700-1500 SN= 1200

Situatia net prezint o crestere n timp, fapt ce semnific o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.

71. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartitia valorii adugate pe destinatii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Productia vndut Productia stocat Productia imobilizat Cheltuieli cu mrfurile Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 20000 30000 1000 200 15000 15000 12000 3000 1500 1400 1000

28

Rezolvare: a) Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Marja comerciala = 20.000-15.000 = 5.000 b) Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31.200 Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15.000 + 1.500 +1.400 = 17.900 Valoarea adaugata bruta = 5.000 + 31.200 -17.900 =18.300 Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. Valoarea adaugata neta = Valoarea adaugata bruta chelt.cu amortizarea = = 18.300-3.000 = 15.300 Repartizarea pe destinatii se face in ordinea urmatoare: - Salariati;; - Stat; - Asociati; - Investitori.

29

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (5 intrebari) 11. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale. Rezolvare: Carta auditului intern Document oficial care defineste misiunea, competentele i responsabilitile acestei activiti. Carta trebuie sa: - defineasc poziia auditului intern n cadrul entitatii; - autorizeze accesul la documente, la bunuri i la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor; - defineasc aria de activitate a auditului intern. Carta auditului intern defineste obiectivele, drepturile si obligatiile auditului intern si este elaborata de catre fiecare sef al compartimentului de audit public intern si aprobata de conducatorul entitatii publice. Carta auditului intern informeaza despre obiectivele si metodele de audit, clarifica misiunea de audit, fixeaza regulile de lucru intre auditor si auditat si promoveaza regulile de conduita. Codul privind conduita etic a auditorului intern reprezint un ansamblu de principii i reguli de conduit care trebuie s guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este de a promova cultura etic n viziunea global a profesiei de auditor intern. Codul privind conduita etica a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii interni trebuie sa le respecte in exercitarea atributiilor. Carta de Audit intern este obligatorie pentru Entitatile Publice care folosesc fonduri publice dar aceasta poate fi organizata de orice societate pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor , perfectionand activitatea entitatii .

CARTA DE AUDIT INTERN CUPRINDE : A. Rolul i obiectivele auditului intern A.1. Rolul auditului intern A.2. Obiectivele auditului intern A.3. Atribuiile auditorilor interni A.4. Standardele de audit intern B. Principiile activitii auditului intern B.1. Independen i obiectivitate B.2. Competen i contiin profesional B.3. Exercitarea unei activiti normate B.4. Programul de asigurare i mbuntire a calitii B.5. Atribuii i limite C. Metodologie C.1. Planul anual de audit intern C.2. Condiiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern30

C.2.1. Accesul auditorilor interni la informaii i documente C.2.2. Realizarea misiunii la faa locului C.2.3. Transmiterea rezultatelor C.2.4. Urmrirea aplicrii recomandrilor auditorilor interni D. Reguli de conduit E. Glosar

Carta de audit intern reprezint Regulamentul de funcionare al societatii. n desfurarea activitii sale, auditorii interni snt obligai s respecte principiile i regulile de conduit aplicabile activitii de audit intern public conform prevederilor Codului etic al auditorului intern, s-i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i n mod contiincios obligaiunile de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea prejudicia activitatea Ministerului Finanelor. A. Rolul i obiectivele auditului intern

1. Rolul auditului public intern Carta auditului intern fixeaz drepturile i obligaiile auditorilor interni i urmrete: - s informeze despre obiectivele i metodele de audit; - s clarifice misiunea de audit; - sa autorizeze accesul la documente, la bunuri i la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor; - s fixeze regulile de lucru ntre auditor i auditat; - s promoveze regulile de conduit. - sa defineasc aria de activitate a auditului intern. Auditul public intern, conform Legii privind auditul public intern, este definit ca activitate funcional independenta i obiectiv, care da asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor , perfectionand activitile entitatii 2. Obiectivele auditului intern Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt: - sa gestioneze mai bine riscurile; - sa asigure o mai buna administrare i pstrare a patrimoniului; - sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile i procedurile existente; - sa asigure o evidenta contabila i un management informatic fiabile i corecte; - sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului i auditului intern; - sa imbunatateasca eficienta i eficacitatea operaiilor. Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale: - asigurarea conformitatii procedurilor i a operaiunilor cu normele juridice - auditul de regularitate;31

- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmrite i examinarea impactului efectiv - auditul de performanta. 3. Atribuiile compartimentului de audit public intern Atribuiile compartimentului de audit public intern sunt: a) elaboreaz norme metodologice specifice entitatii publice n care isi desfoar activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic superior n cazul entitatilor publice subordonate; b) elaboreaz proiectul planului anual de audit public intern; c) efectueaz activiti de audit public intern pentru a evalua dac sistemele de management financiar i control ale entitatii publice sunt transparente i sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta i eficacitate; d) informeaz UCAAPI despre recomandrile neinsusite de ctre conductorul entitatii publice auditate, precum i despre consecinele acestora; e) raporteaz periodic asupra constatrilor, concluziilor i recomandrilor rezultate din activitile sale de audit; f) elaboreaz raportul anual al activitii de audit public intern; g) n cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaz imediat conducatorului entitatii publice i structurii de control intern abilitate.

4. Standardele de audit intern Misiunea, competentele si responsabilitatile auditului intern trebuie sa fie definite n mod oficial ntr-un regulament, n conformitate cu Standardele si sa fie aprobate de Consiliu

B. Principiile activitii auditului intern B.1. Independen i obiectivitate Conductorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de ctre conductorul entitatii, . Persoanele care sunt soi, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conductorul entitatii publice, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiai entiti publice. Auditorii interni nu pot fi desemnai sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura/entitate publica dac sunt soi, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conductorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiv. Auditorii interni nu trebuie implicai n vreun fel n ndeplinirea activitilor pe care n mod potenial le pot audita i nici n elaborarea i implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice. Auditorilor interni nu trebuie sa li se ncredineze misiuni de audit public intern n sectoarele de activitate n care acetia au deinut funcii sau au fost implicai n alt mod. Aceasta interdicie se poate ridica dup trecerea unei perioade de 3 ani.

32

B.2. Competen i contiin profesional Pregtirea i experienta auditorilor interni constituie un element esenial n atingerea eficacitatii activitii de audit. Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispun de toat competenta i experienta necesar n realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi ncredinate acelor persoane cu o pregtire i experienta corespunztoare nivelului de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultana din afar entitatii publice, iar lucrrile vor fi supervizate de ctre compartimentul de audit public intern contractant. Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispun de metodologii i sisteme IT moderne, de metode de analiza analitica, esantioane statistice i instrumente de control a sistemelor informatice. Sunt necesare organizarea unor sisteme de pregtire profesional iniial i permanenta, n acest sens auditorii interni au obligaia de a participa la activiti de pregtire profesional cel puin 15 zile pe an.

B.3. Exercitarea unei activiti normate Compartimentul de audit public intern va elabora norme metodologice proprii n conformitate cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern.

B.4. Programul de asigurare i mbuntire a calitii eful compartimentului de audit public intern trebuie sa elaboreze un program de asigurare i imbunatatire a calitii sub toate aspectele activitii de audit public intern. Programul trebuie sa asigure ca normele, instruciunile i codul etic sunt respectate de auditorii interni i de compartimentele de audit public intern. Auditul public intern necesita adaptarea unui proces permanent de supraveghere i evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permit evaluri interne i externe. Evaluarea intern Evaluarea interna presupune att controale permanente privind buna funcionare a auditului public intern cat i controale periodice efectuate de ctre auditorii nii (autoevaluare). eful compartimentului de audit public intern examineaz eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dac procedurile de asigurare a calitii a misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfctor, garantand calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna va permite depistarea insuficientelor i va ntreprinde mbuntirile necesare unei derulari corespunztoare a viitoarelor misiuni de audit i de a planifica activiti de perfecionare profesional. Evaluarea externa este exercitat cu scopul

33

- respectrii normelor, instruciunilor, precum i a Codului privind conduita etica a auditorului intern C. Metodologie C.1. Planul anual de audit intern Proiectul planului de audit public intern se elaboreaz de ctre compartimentul de audit public intern, pe baza evalurii riscului asociat diferitelor structuri, activiti, programe/proiecte sau operaiuni, precum i prin preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice, prin consultare cu entitatile publice ierarhic superioare, innd cont de recomandrile Curii de Conturi. Structura planului de audit public intern Planul anual de audit intern are urmtoarea structur: - scopul aciunii de auditare; - obiectivele aciunii de auditare; - identificarea/descrierea activitii/operaiunii supuse auditului public intern; -identificarea/descrierea entitii/entitilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfura aciunea de auditare; durata aciunii de auditare; - perioada supus auditrii; - numrul de auditori proprii antrenai n aciunea de auditare; - precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunotine de specialitate, precum i a numrului de specialiti cu care urmeaz s se ncheie contracte externe de servicii de expertiz/consultan (dac este cazul);

Conductorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public intern. Auditorul intern desfoar audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepional, necuprinse n planul anual de audit public intern. C.2. Condiiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern C.2.1. Accesul auditorilor interni la informaii i documente Accesul auditorilor interni la informaii i documente Compartimentul de audit public intern are acces sau poate solicita toate datele i informaiile utile i probante (inclusiv cele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul i obiectivele misiunii de audit public intern utiliznd principiul circuitului auditului (pista de audit). C.2.2. Realizarea misiunii la faa locului Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere, asigurat prin nsui rolul auditului public intern, care n esenta vizeaz mbuntirea functionarii entitatii i rspunde intereselor acesteia. La aceasta contribuie att edina de deschidere cat i transmiterea cartei de audit public intern.34

edina de deschidere permite prezentarea obiectului misiunii, definirea condiiilor sale materiale, stabilirea intalnirilor i a contactelor, i diminuarea perturbarilor n funcionarea entitatii. C.2.3. Transmiterea rezultatelor Constatrile i recomandrile sunt aduse la cunostinta entitatii auditate pe msura obinerii acestora, dac ele prezinta importanta. Rspunsurile responsabililor entitatii reprezint un element de validare i de corectare pentru auditor, fr a fi necesar sa se atepte finalizarea raportului. Acestea pot sa determine corectarea aprecierii auditului i reorientarea cercetrilor sale. Fiecare misiune duce la organizarea unei reuniuni de ncheiere, la fata locului, prin care se realizeaz informarea responsabililor entitatii auditate asupra observaiilor principale relevante, validarea acestor observaii i aplicarea primelor msuri corective de ctre cei interesai. Proiectul de audit public intern se transmite la structura auditata. Aceasta poate trimite n maxim 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. n termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern organizeaz reuniunea de conciliere cu structura auditata, n cadrul creia se analizeaz constatrile i concluziile n vederea acceptrii recomandrilor formulate. eful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern, finalizat, mpreun cu rezultatele concilierii, conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza i avizare. Pentru instituia publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia. Dup avizare recomandrile cuprinse n raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.

C.2.4. Urmrirea aplicrii recomandrilor auditorilor interni D. Reguli de conduit Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale i trebuie sa respecte secretul profesional n ceea ce privete informaiile colectate. Auditorul exercita o funcie de evaluare independenta, care se concretizeaz n recomandri. Auditorul trebuie sa respecte codul privind conduita etica. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, fraudele de orice tip i neregulile grave care fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatrile i recomandrile) responsabilului entitatii auditate. Raportul de audit este supervizat, nainte de difuzarea sa, de ctre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de ctre un auditor care nu a participat la misiune. Aceasta se asigura ca constatrile i informaiile probante sunt validate.35

Auditatul are drept de rspuns la constatrile i recomandrile prezentate n raport, n acest sens, el are la dispoziie un termen de 15 zile. E. Glosar Proceduri minimale de audit Descriere Lista de verificare a finalizarii angajamentului Revizuirea generala a situatiilor financiare Lista de verificare a documentelor de lucru Punctele finale si intalnirea cu clientul Confirmarea planului de audit Modelul de audit Active imobilizate - corporale si necorporale Investitii financiare Stocuri si contracte pe termen lung Creante si plati in avans Disponibilitati in conturi si casa (inclusiv creante pe termen lung) Creditori si angajamente Impozitare Capital, rezerve si registre statutare Contul de profit si pierderi Registrul nominal Referinta A B C D E F G H I J K L M N O P

A LISTA DE VERIFICAREA A FINALIZARII ANGAJAMENTULUI DE AUDIT * verificarea intocmirii dosarelor de lucru sectiunile EFsi GP * verificarea existentei listei de ajustari * verificarea existentei situatiilor financiare semnate de conducere si cu viza de depunere la organul fiscal * emiterea unui raport de audit corespunzator probelor din DOSARUL PERMANENT si DOSARUL EXERCITIULUI * verificarea respectarii tuturor standardelor si normelor relevante de audit * existenta unei note de verificare la CALD documentate conform MODEL * finalizarea scrisorii de recomandare catre conducere * existenta scrisorii de confirmare a auditului de catre conducerea entitatii auditate * test de independenta a firmei in caz de reinnoire a contractului de audit * revizuirea punctelor din scrisoarea de recomandare, a ajustarilor neacceptate si evaluarea riscurilor din ex auditat B REVIZUIREA GENERALA A SITUATIILOR FINANCIARE revizuirea generala a situatiilor financiare prin indicatori de calcul * intocmirea scrisorii de recomandare privind punerea in aplicare a procedurilor de audit intern si de control intern * concordanta informatiilor din situatiile financiare cu cele din rapoartele administratiei 36 B0 B9 B14 A1 A2 A3 A4 A8 A9 A10 A11 A13 A14

* verificarea evenimentelor ulterioare prin nota de investigatii a conducerii * documentarea continuitatii activitatii prin chestionar evaluare capacitate de continuare a activitatii C LISTA DE VERIFICARE A INTOCMIRII TUTUROR DOCUMENTELOR DE LUCRU

B14

existenta tuturor testelor de control si de detaliu, a concluziilor la nivelul fiecarei sectiuni de audit C1 * evaluarea pragului de semnificatie , a esantioanelor si respectarea planului de audit C2 * centralizarea ajustarilor din cadrul sectiunilor GP C4 * semnarea tuturor documentelor de lucru de care auditorul financiar ce reprezinta firma de audit

D OBSERVATII FINALE SI INTALNIRILE CU CLIENTUL existenta procesului verbal al intalnirii cu clientul anterior aprobarii situatiilor financiare de catre administratie D1

SET MINIMAL DE DOCUMENTE NECESARE A EXISTA LA FINALIZAREA MISIUNII DE AUDIT : 1 * contractul de audit 2 * proces verbal al intalnirii initiale si a tuturor celorlalte intalniri conform plan de audit si carduri de programare 3 * program de audit general 4 * balanta de verificare sintetica finala si balante analitice pe sectiuni ( FORMATE EXCEL ) 5 * cerere de informatii generale si suplimentare 6 * cerere de informatii suplimentare pentru sectiunea de impozite si taxe 7 * chestionar privind cheltuielile cu personalul si contributiile aferente 8 * declaratie scrisa a conducerii privind tranzactiile cu partile afiliate 9 * declaratie privind politici de inregistrare a ajustarilor la imobilizari,stocuri, creante etc 10 * situatia impozitului pe veniturile nerezidentilor 11 * nota de ajustari propuse si acceptate 12 * proces verbal al intalnirii anterior aprobarii situatiilor financiare de catre administratie 13 * nota de investigatii a conducerii privind evenimentele ulterioare si balante verificare ian,febr, martie,april an urmator 14 * chestionar evaluare risc de audit 15 * chestionar evaluare continuitatea activitatii 16 * chestionar evaluare audit intern /control intern 17 * chestionar realizare procedura organizare si raportare spalare bani 18 * chestionar privind calculul impozitului pe profit 19 * set situatii financiare cu viza de depunere la organul fiscal 20 * note explicative la situatiile financiare nr 110 21 * situatia fluxurilor de trezorerie 22 * situatia modificarilor capitalului propriu in exercitiul precedent si exercitiul curent 23 * scrisoare de recomandare catre conducerea entitatii auditate 24 * scrisoare de confirmare a auditului de catre conducerea entitatii auditate 25 * raport de audit 26 * proces verbal AGA de aprobare a situatiilor financiare

15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:37

a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns: Activitatea de vnzare Vnzarea produselor reprezinta activitatea prin care se asigura valorificarea rezultatelor productiei, ea reprezentnd un moment al activitatii de desfacere care finalizeaza toate actiunile ntreprinderii producatoare si ale agentului sau de vnzari, pentru ca produsul fabricat sa fie solicitat si acceptat de beneficiari. Prin vnzare se realizeaza scopul celui care produce si/sau vinde, anume acela de a-si recupera cheltuielile de fabricatie si pregatire a produsului pentru desfacere, obtinnd si un anumit profit. Principalele cai prin care se poate efectua vnzarea sunt: - pe baza de contract ncheiat anticipat la cererea clientului; - pe baza de comanda ferma urmata de onorarea imediata a acesteia; - la cererea neprogramata dar previzibila onorata prin magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale.

Tipuri de risc Problematica riscurilor poate fi analizata din mai multe puncte de vedere. 1. Riscul pur - venimentele care au un impact negativ asupra afacerii, dar a carui moment al producerii nu poate fi precizat dinainte. Exemple tipice sunt incendiul, inundatiile sau alte tipuri de evenimente catastrofice naturale, furtul, decesul unor membri foarte importanti din cadrul personalului, falimentul unor clienti etc. In masura in care aceste riscuri pot fi analizate statistic, el pot fi asigurate. 2. riscuri speculative-atunci cand aparitia riscului a fost influentata direct de intreprinzator Exemple tipice sunt situatiile in care se intreprinzatorul mizeaza pe evolutia favorabila a pietei Astfel de riscuri nu sunt asigurate. 3. riscuri privind piata -modificarile permanente ale pietei. Exemple tipice sunt intreruperea fluxului de aprovizionare, reducerea cererii (ca rezultat al modificarii asteptarilor clientilor, al pozitionarii fata de concurenti etc.) precum si deteriorarea mediului economic (evolutia inflatiei, modificarea nivelului general al ratei dobanzii etc.).38

Astfel de riscuri se manifesta si se dezvolta lent, ducand frecvent la falimentul afacerilor insuficient de bine planificate si controlate. in plus, astfel de riscuri se pot asigura cu greutate si in conditii mai speciale. 4. Riscurile privind proprietatea: - Dezastrele naturale (cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, furtunile puternice etc.) afecteaza, de regula, mai multi intreprinzatori si au efecte negative majore. Solutia cea mai eficienta de protectie impotriva acestor riscuri este asigurarea. - Incendiile reprezinta situatii de risc care se produc frecvent. Protectia presupune atat masuri complexe de prevenire cat si asigurarea. - Furturile, spargerile si talhariile, pentru prevenirea si limitarea carora se pot folosi sisteme de alarma, agenti de paza, sisteme de supraveghere si, bineinteles, asigurarea. 5.Riscurile privind clientii -se refera la vanzarea pe credit, cand clientul rau-platnic refuza sa plateasca produsul achizitionat, si la posibilitatea aparitiei unor nemultumiri privind produsul oferit sau serviciile conexe prestate.

6. Riscurile privind personalul -se refera la furturi sau la falsuri realizate de catre propriii angajati ai intreprinzatorului. Cauzele tin atat de neselectarea corespunzatoare a persoanelor angajate, cat si de mediul intern al organizatiei (relatiile dintre angajati si angajator, politica salariala si asteptarile angajatilor, sistemul de control intern al afacerii si procedurile in cazul unor situatii negative). De cele mai multe ori, aceste riscuri pot fi asigurate.

Controlul intern reprezint politicile adoptate de conducerea unei firme cu scopul de a asigura obiectivele manageriale privind asigurarea sistematic i eficient a activitii, inclusiv protecia activelor, prevenirea i descoperirea erorilor i a fraudelor, acurateea i realitatea instrumentrii tehnice contabile, astfel nct informaiile financiare s fie credibile. Strategii de gestionare a riscului In ceea ce priveste gestionarea riscului, exista 4 posibilitati de actiune: A. Evitarea situatiilor de risc (de exemplu, depunerea zilnica a banilor in cont pentru a evita riscurile legate de utilizarea numerarului). B. Prevenirea riscurilor. Atunci cand riscurile nu pot fi eliminate, intreprinzatorul trebuie sa incerce sa reduca probabilitatea de aparitie a unor astfel de situatii.(de exemplu contractele incheiate cu furnizorii -aprovizionarea C. Transferul riscurilor asupra altei organizatii - asigurarea. D. Asumarea riscurilor, atunci cand celelalte metode nu pot fi aplicate. Intreprinzatorul isi constituie un fond de risc pentru acoperirea pierderilor potentiale, bineinteles, pentru cazul unor39

pierderi de dimensiuni destul de reduse. Aceste metode sunt aplicate, de regula, impreuna.

19. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert. Rezolvare: Politicile contabile definesc, o concepie contabil pentru fiecare ntreprindere sau instituie public n rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele ncorporeaz principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice adoptate de o entitate n conducerea curent a activitilor a contabilitii acestora, pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare Elaborare politici si proceduri contabile la SC COLOR SRL

Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de finante Societatea are obiecul de activitate vanzarea en detail a lacurilor si vopselelor Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Evaluarea posturilor din situatia financiara simplificata a societati de comert , s-a efectuat n conformitate cu urmatoarele principii contabile: 1.Referitor la principiul continuitatii activitatii, s-a avut in vedere ca unitatea de comert nu are nici o intentie de intrerupere a activitatii .Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii conducerea analizeaza previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.Pe baza acestor analize, conducerea considera ca Societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii in intocmirea situatiilor financiare este justificata 2. Principiul permanentei metodelor: Au fost aplicate aceleasi regului, metode,norme, privind evaluarea, nregistrarea si prezentarea n contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile. 3. Principiul prudentei: Au fost luate n considerare numai profiturile recunoscute pna la data nchiderii exercitiului financiar; s-a tinut seama de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale si au fost facute ajustari de valoare tinnd seama de toate deprecierile posibile indiferent de modul cum acestea ar fi influentat rezultatul financiar; 4. Principiul independentei exercitiului: La determinarea rezultatului s-au luat n calcul toate veniturile si cheltuielile indiferent de data ncasarii sumelor, respectiv, data efectuarii platilor; 5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv: au fost nregistrate toate elementele de activ si pasiv si, eventual, ulterior s-au efectuat compensari legale;40

6. Principiul intangibilitatii: bilantul de deschidere corespunde cu cel de nchidere; Soldurile initiale din 01.01.N+1 sunt identice cu cele din 31.12.N 7. Principiul necompensarii: adica elementele de activ si pasiv au fost evaluate si inregistrate separat in contabilitate, neefectuandu-se compensari intre cheltuielile si venituri

Moneda de prezentare a situatiilor financiare Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala Imobilizari necorporale Licente soft pentru calculator amortizabile conform legii. Imibilizari corporale Cost Imobilizarile corporale sunt evaluate initial la cost de achizitie.Intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale se trec pe cheltuieli atunci cand apar ,iar imbunatatirile semnificative aduse imobilizarilor corporale ,care cresc valoarea sau durata de viata a acestora , sau care maresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice de catre acestea ,sunt capitalizate. Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar ,inclusive uneltele ,sunt trecute pe cheltuieli in momentul achizitionarii sin u sunt incluse in valoarea contabila a imobilizarilor corporale. Amortizare Amortizarea se calculeaza la valoarea costului de achizitie sau reevaluata ,folosindu-se metoda liniara de-a lungul duratei utile de viata estimate a activelor Vanzarea/casarea imobilizarilor corporale. Imobilizarile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilant impreuna cu amortizarea cumulate corespunzatoare .Orice profit sau pierdere rezultat dintr-o asemenea operatiune inclus in contul de profit si pierdere current. Deprecierea activelor Imobilizarile corporale si alte active pe termen lung sunt revizuite pentru identificarea pierderilor din depreciere ori de cate ori evenimente sau schimbari in circumstante indica faptul ca valoarea contabila nu mai poate fi recuperate .Pierderea din depreciere este reprezentata de diferenta dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. Reparatii si modernizari Costurile cu intretinerea si reparatiile mijloacelor fixe sunt inregistrate in rezultatul exercitiului.

41

Modernizarile care cresc valoarea semnificativ ,functionalitatea si durata de viata utila a activelor sunt capitalizate deoarece maresc capacitatea lor de a genera profit in viitor . Stocuri La recunoasterea initiala stocurile sunt inregistratae la costul de achizitie . In situatiile financiare ,stocurile sunt inregistrate la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta ,diferenta dintre valoarea realizabila neta si valorile contabilae fiind reprezentata de ajustarile pentru deprecierea stocurilor . Numerar si echivalente de numerar Numerarul si echivalentele de numerar sunt evidentiate in bilant la cost. Pt situatia fluxului de niumerar, numerarul si echivalentele acestuia cuprind numerar in casa, conturi la banci, avansuri de trezorerie, descoperitul de cont Datorii comerciale Datoriile comerciale sunt inregistrate la valoarea sumelor care urmeaza a fi platite pentrut bunurile sau serviciile primite. Venituri Veniturile se refera la bunurile vandute .Veniturile din vanzari de bunuri sunt recunoscute in momentul in care societatea a transferat cumparatorului principalele riscuri si beneficii associate detinerii bunurilor. Cheltuieli Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data angajarii lor, pe baza de documente si conform principuilui conectarii costurilor la venituri. Unele cheltuieli, cum ar fi amortizarea imobilizarilor sau cheltuielile in avans se recunosc in contul de profit si pierdere prin alocarea sistematica pe baza principiului enuntat anterior. Impozitare Societatea inregistreaza impozitul pe profit curent prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil determinat conform legislatiei romanesti (codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare). Profitul impozabil se determina prin adaugarea la profitul contabil a cheltuielilor nedeductibile si scaderea veniturilor neimpozabile. Totodata profitul impozabil se majoreaza cu elemente similare veniturilor si se diminueaza cu elemente similare cheltuielilor. Din impozitul astfel stabilit se scad creditele fiscale (cheltuielile cu sponzorizarea). Pensii si alte contributii sociale Pe parcursul exercitiului financiar societatea face plati catre Bugetul asigurarilor sociale in contul angajatilor sai, deoarece toti acestia sunt inclusi in sistemul public de pens