TEHNICA 1. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PATMATERIALE NECESARE: cearsaf simplu; cearsaf plic; 2 fete de perna; 2 perne; 1,2 paturi; paravan; sac pt rufele murdare; manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUISCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT: Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PATSCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE: Paravan; Masca; Manusi de protectie; Plosca sau bazinet; Musama si aleza; Invelitoare; Hartie igienica; Foaie de temperatura; Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

fragmente din materiile fecale pentru coprocultura. Se imbraca bolnavul, se acopera, se aeriseste salonul. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. Va aerisi camera, va nota in foaia de temperatura scaunul, precum si calitatile lui fizice. Notarea scaunului: Scaun normal I; Scaun moale ; Scaun diareic sau apos ; Scaun cu mucus X; Sczun cu puroi P; Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura); Scaun sanguinolent S (scaun cu sange); Scaun grunjos Z. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare, se noteaza nr total urmat de semnul conventional. Meconiu primul scaun la nou nascut.

TEHNICA 4. CAPTAREA VARSATURIISCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului. MATERIALE NECESARE: manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame); musama si aleza; 2 tavite renale; pahar cu apa aromata; prosop; foaie de temperatura; 3 pixuri (verde, rosu, albastru) - in functie de continutul varsaturii. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului, pe masuta protejata de un CAMP STERIL. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa, el este incurajat si sustinut de frunte, comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta). Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. In pozitia de siguranta, vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp, cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. Daca acesta are proteza, o vom indeparta in pahar. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina, daca nu o vom sustine noi, asistentii medicali. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului, il incurajeaza pe bolnav, il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata

pentru a-si clati gura, indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. Asistenta medicala, sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati, aplica comprese umede pe frunte, ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. Se indeparteaza materialele folosite, daca e nevoie si varsatura, daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. Se va nota in foaia de observatie tehnica, numele asistentei medicale si ora, iar in foaia de temperatura, varsatura si culoarea acesteia. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale, deshidratare, HTA, ameteala, migrene urmate de cefalee occipitala, vedere incetosata, respiratie frecventa, puls tahicardic dar filiform, acufene, regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). Notarea varsaturii - Varsaturile se noteaza cu un cerc, in care se noteaza numarul acestora, astfel: Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra); Varsaturi bilioase Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus, in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii.

O (cerc de culoare verde); Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie).

TEHNICA 5. CAPTAREA URINEISCOP: Evacuator, pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. MATERIALE NECESARE: Paravan; Manusi de protectie; Urinar; Musama si aleza; 2-3 Comprese sterile; Tavita renala. Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla, pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. Dupa pregatirea materialelor, le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. Montam paravanul, rulam patura la picioarele bolnavului, asezam musamaua si aleza, pentru a proteja patul, ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului, iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. Dupa eliminare, cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul, apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila, invelit. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5

prealbil a dezbracat manusile. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 6. CAPTAREA SPUTEISCOP: Explorator, pentru examinari bacteriologice, parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. 1. Drenajul secretiilor bronsice 2. Examen flora banala 3. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE: Pahar conic sau cutie Petri, pahar cu apa, servetele de unica folodsinta, tavita renala, manusi; 2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2,5%. Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. Este pregatit fizic si psihic. Este instruit sa nu manance, sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa nu o expectore in batista sau prin salon, ci sa colecteze in scuipatorile speciale, pentru a preveni infectiile nozocomiale. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare. Se trece la reorganizarea locului de munca. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C.R.S.). In conditii fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus, necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului, prafului si fata de uscaciune. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. Pentru determinarea

cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla, in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu, care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). Flora banala se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare, iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas, care ar putea denatura aspectul sputei); Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic, se va face in vase speciale fara a fi sterile, dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch.

TEHNICA 7. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUISCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati, adinamici, inconstienti, paralizati sau cei cu gips. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. Bolnavul este prins precis cu o singura mana, palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului, astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare, asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului, cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. 1. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. 2. Asezarea bolnavului in pozitia sezand; 3. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna.

TEHNICA 8. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIVCand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur, intervine alimetarea pasiva, cu ajutorul asistentei medicale. Acesta trebuie sa fie ajutat, astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati, adinamici, cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. MATERIALE NECESARE: tavita cana cu supa farfurie cu desert si felul 2 tacamuri servet sau prosop din panza pahar pentru apa vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma, se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, se aseaza bolnavul 7

ce poate fi imobilizat, in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat, sau cu ajutorul pernelor, sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului, mancarea este asezata pe o tava, iar daca nu dispune de masuta, tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului, pe un scaun, cu mana stanga se ridica usor capul, si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. La cei adinamici si cei in stare grava, se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. Se verifica temperatura alimentelor. Bolnavilor aflati in stare grava, precum si cei cu tulburari de deglutitie, lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. Dupa terminarea alimentelor, se sterge bolnavul la gura, se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat, bolnavul este asezat in pozitie comoda, se asigura confort termic si fizic placut, se aeriseste salonul, se strange vesela si se transporta la oficiu, si se trece la reorganizarea locului de munca. OBS!!! In timpul alimentarii, bolnavul trebuie incurajat, explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari, pentru a nu le aspira. Asistenta medicala nu sufla in alimente, nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele.

TEHNICA 9. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTIAsistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului, in cadrul limitelor prescrise de medic. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic, alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore, pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar), deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. La cei complet inapetenti, senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. (Astfel laptele, sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf, cacao, galbenus, preparate din zahar, sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice, se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului

TEHNICA 10. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUISCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare. MATERIALE NECESARE: ceas cu secundar; foaia de temperatura; pix sau creion de culoare rosie; carnetelul asistentului medical. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna, daca a urcat sau coborat scari). Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii, asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic, 10-15 minute. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit, asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). Dupa ce a localizat artera radiala, asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index, mediu si inelar) pe traiectul arterei. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa terminare, asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila. In carnetelul propriu, asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25.11.2012 PD = 90p / min , PS = 92 p / min. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun, dupa ce in prealabil a dezbracat manusile. Locuri de masurare a pulsului: artera radiala; artera temporala; Subclaviculara; artera carotida; artera femurala; artera poplitee; artera pedioasa; artera tibiala. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas, astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos.

9

TEHNICA 11. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEISCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. MATERIALE NECESARE: ceas cu secundar; foaie de temperatura; pix sau creion de culoare verde; carnetelul propriu. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale, iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul, iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului, se numara frecventa miscarilor, si anume, numarul inspiratiilor, adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. Dupa terminare, se retine valoarea obtinuta, vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde, pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. Se noteaza cifric in carnetelul propriu. La aceasta tehnica nu necesita preg.psihica, deoarece poate influenta valorile respiratiei. Se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 12. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALESCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor). Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). MATERIALE NECESARE: tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru, para cu supapa, stetoscop format din: olive si membrana; tampoane de vata; alcool medicinal; tavita renala; pix de culoare albastra;

foaia de temperatura ; carnetelul asistentei medicale. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, i se explica importanta si necesitatea tehnicii. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Se introduce olivele in urechi, se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana ce se percepe primul zgomot, acela fiind tensiunea arteriala maxima. Se retine valoarea, si se continua decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar la ultimul zgomot care se aude, reprezinta tensiunea arteriala minima. Se retin valorile obtinute, ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra, socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA: debitul cardiac; forta de contractie a inimii; elasticitatea si calibrul vaselor; vascozitatea sangelui.

TEHNICA 13. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURIITermometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Inainte de a fi date in folosinta, termometrele medicale sunt verificate. Termometrul in uz (termometru maximal), este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical, in borcane, doar pana la jumatate. Pe fundul borcanelor, se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Masurarea se face in axila, rect, vagin, ureche si cavitatea bucala. MATERIALE NECESARE: termometru maximal; recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%; 11

casoleta cu tampoane sterile; tavita renala; alcool medicinal; ceas cu secundar; carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura; pix de culoare albastra; lubrifiant unde este cazul.

TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, scoate termometrul din solutia dezinfectanta, il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul, si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor, daca nu il scuturam. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului, se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei, se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se va mentine timp de 10 minute, dupa care se scoate, se sterge cu o compresa, se citeste gradatia, si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului, apoi se scutura termometrul, se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Daca bolnavul era adinamic sau agitat, bratul era sustinut de asistenta medicala. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. Se trece la reorganizarea locului de munca. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala, fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T= 38,8C. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. Bolnavul este rugat sa inchida gura, si sa respire pe nas. Se mentine termometrul timp de 5 minute. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul, se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept, cu membrele in semiflexie, asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect, dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool, dupa citirea gradatiei. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. Lubrifiant: vaselina, glicerina sau ulei de parafina.

TEHNICA 14. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICADEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni; o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta); o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea

de urina emisa. Materiale necesare: Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina); Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima emisie, apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa, prima emisie sa o arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. Dupa 24 de h de colectare, se citeste gradatia care indica urina emisa. .Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in foaia de temperatura urina colectata, asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata), aspect hiperstenuric. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma icter; o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis hematurie; o Culoare albastru verzui, dupa un tratament cu albastru de metil; o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet;

TEHNICA 15. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNIPentru efectuarea tehnicii, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22C); o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid; o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete; o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. MATERIALE NECESARE: paravan de protectie; 2 scaune 13

musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie 3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata, uan pentru trunchi si membre, una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite; Sapun cu pH neutru; alcool medicinal mentolat; pudra de talc; lenjerie de pat; lenjerie de corp; galeata pentru apa murdara; sac pentru lenjeria murdara; termometru de baie; trusa pentru ingrijirea unghiilor; materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti, 2 pahare).

TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. Bolnavul este pregatit psihic, i se explica simplitatea, necesitatea si importanta tehnicii. Se inchid ferestrele, se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade, se indeparteaza noptiera, se monteaza paravanul pentru intimitate, se aseaza 2 scaune langa pat, se indeparteaza o perna, cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita, indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. Se pregateste apa in lighean 2/3, la o temperatura de 37-38 grade C. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular, apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului, se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. La fel se va proceda si cu cealalta ureche. Se spala gatul cu apa si sapun, se clateste bine, se sterge cu prosopul. Se acopera gatul cu cearsaful, se arunca apa din lighean; Toaleta pe regiuni: membrul superior - se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal, insistand in regiunea axilei, se limpezeste si se sterge cu prosopul, se inveleste membrul bolnavului, se taie unghiile, se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul

Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui, se sapuneste, iar la femei se insista sub pliurile submamare, se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. Se intoarce bolnavul in decubit lateral, este sustinut in aceasta pozitie, protejam patul cu musama si aleza, se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Se indeparteaza musamaua si aleza, se aduce bolnavul in decubit dorsal, se acopera toracele bolanvului. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen, se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon, pentru a indeparta mizeria). Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc,se imbraca pijamaua sau camasa. Apa murdara se indeparteaza in galeata. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. Se imbraca cea de-a 2 manusa, se aseaza musamaua in regiunea coapselor, se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala, se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama, se introduce un membru inferior in lighean, se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete), se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior, se vor taia unghiile daca este nevoie.

Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE: paravan; musama aleza; 2 bazinete; cana cu apa calda; manusi de cauciuc; manusa de baie si prosopul(3). Sapun cu pH neutru. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica,dupa ce in prealabil am montat paravanul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului, protejam patul cu musama si aleza. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru. Se limpezeste cu apa din abundenta, se usuca cu prosopul 3 prin tamponare, se indeparteaza bazinetul. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE: Paravan; 15

musama si aleza; apa calda; 2 prosoape feon; Sampon; balsam; perie de par.

TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului, dupa o pregatire psihica in prealabil, se indeparteaza perna pe un scaun, sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. Ligheanuls e aseaza pe somiera. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab, se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate, iar celalalt capat se introduce in lichean. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie, se umezeste parul si se samponeaza, se frictioneaza parul apoi se limpezeste. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Se sterge cu prosopul, se piaptana, se usuca cu feonul, se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 16. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPTSCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. MATERIALE NECESARE: camasa de noapte sau pajama curate alcool diluat pudra de talc cearsaf sac pentru lenjeria murdara manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. Acesta este pregatit psihic si fizic. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. Bolnavul este acoperit cu cearsaful, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept, sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie, se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV, prin miscari lente, introduce

lenjeria murdara in sacul amenajat. Bolnavul se acopera, asistenta dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor, a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. Se readuce bolnavul in decubit dorsal, camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor). Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic, se reface patul bolnavului, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, se aeriseste salonul, se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului.

TEHNICA 17. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI)MATERIALE NECESARE: tampoane pe port-tampoane sterile; deschizator de gura steril, comprese sterile; glicerina boraxata 20%; spatula linguala; tavita renala; manusi sterile; musama si aleza. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral, tavita renala este asezata sub barbie, dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. In jurul gatului se aseaza un prosop. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare, se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. Se strang materialele folosite, se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 18. SPALATURA OCULARASCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini. MATERIALE NECESARE: masuta de tratament protejata de un camp steril; undina sau pipeta sterila; casoleta cu comprese sterile; tavita renala; prosop; manusi sterile; ser fiziologic(37 C). 17

TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila, se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.(tavita renala imbraca obrazul). Tavita va fi sustinuta de bolnav, daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. In acest caz, bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa, ii va sustine capul si tavita renala, iar cealalta efectueaza tehnica. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, cu ajutorul mainii stagi, asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului, iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul, tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie, se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului, apoi dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, strange materialele folosite, daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. Se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 19. SPALATURA NAZALADEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal, prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. SCOP: Terapeutic si explorator. MATERIALE NECESARE: pipeta nazala sterila; ser fiziologic caldut (37 C); comprese sterile; 2 prosoape curate; Tavita renala; manusi de protectie. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului, oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Se roaga bolnavul sa pronunte litera A prelungit pentru a obtura fosele nazale, radicand astfel valul palatin, impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. Se

repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile, materialele se strang, bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila, daca medicul recomanda, lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. Se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 20. SPALATURA AURICULARADEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi, cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. MATERIALE NECESARE: 2 sorturi din plastic; musama si aleza; vata; comprese sterile; prosop; seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila; tavita renala; manusi de protectie; apa distilata 37C. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat,protejam patul cu musama si aleza, imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului. Asistenta medicala imbraca sortul, se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine, daca acesta nu este capabil, vom cere ajutorul unei asistente medicale. Se verifica temperatura serului fiziologic, rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv, iar continutul va fi indepartat mai usor). Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct, spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. Se repeta manevra de cateva ori, pana lichidul evacuat este curat. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche, iar daca medicul recomanda, pastram rezultatul spalaturii. Materialele sunt indepartate, bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila, asistenta dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume, cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. In cazul cerumenului, se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat.

19

TEHNICA 21. SPALATURA VAGINALADEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm, este usor curbata(bombata), si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur, pentru a permite trecerea lichidului. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice), dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice; obstetricale), reducerea proceselor inflamatoare, calmarea durerilor. In functie de temperatura, spalaturile sunt impartite astfel: spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20 C; spalaturi vaginale caldute: 36-37 C; spalaturi vaginale calde: 45-50 C. MATERIALE NECESARE: Paravan; Musama si aleza; Pense hemostatice; Tavita renala; canula vaginala sterila (confectionata din ebonita, 15-20 cm, usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur); Prosop; Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale; Stativ; Bazinet; Manusi sterile. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe: sapun cu pH neutru; 2 bazinete; manusi de protectie si manusa de baie; apa t = 37C; prosop; invelitoare sau cearsaf. Lichidul pentru spalatura vaginala: Temperatura de 37C, cantitate 2 l; Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa; Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa.

TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Pregatirea fizica: indepartam patura, dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). Se introduce bazinetul, apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun, clatim din abundenta, uscam regiunea spalata cu prosopul, dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie, indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul. Ne spalam cu apap si sapun, verificam temperatura lichidului (37C), imbracam manusile steril, adaptam canula la irigator. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura), dupa care oprim robinetul. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal, iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se fundul de sac posterior vaginului. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile, se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul, ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului, la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie, numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. Daca medicul recomanda, pastram lichidul de spalatura.

TEHNICA 22. SONDAJUL GASTRICDEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES). SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei); pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. Terapeutic: - evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente; - curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse; - pentru alimentarea si hidratarea bolnavului; - pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. MATERIALE NECESARE: De protectie: paravan; 2 sorturi din cauciuc; Musama si aleza; Prosoape; Sterile: Sonda Faucher sau Einhorn; 1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual; 21

manusi sterile; trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice) eprubete sterile; comprese sterile; 1 pahar cu apa pentru umectarea sondei; Nesterile: 2 tavite renale; 1 prosop; 1 pahar cu apa aromata; 1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz); 1 pahar cu apa pentru umezirea sondei; 1 recipient pentru colectare; 1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26 C. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp, iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca sortul, protejam patul cu musama si aleza, rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia. Asistenta, dupa ce a imbracat manusile sterile, se aseaza in partea dreapta a bolnavului, prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza, se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. Rugam bolnavul sa deschida gura, sa inspire profound si se introduce capatul sondei, pana la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita, iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare, e semn ca sonda a ajuns in stomac. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. Pentru a favoriza golirea stomacului, bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. Dupa ce am aspirat continutul gastric, se extrage sonda cu miscare hotarata, dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav, pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers, si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete, dar rapid, se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. Se determina cantitatea evacuata, formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. Se trece la reorganizarea locului de munca.

Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul, respiratia si culoarea, iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber, intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer, confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. Umectarea sondei cu ulei, sau alte substante grase si uleioase, provoaca senzatia de greata bolnavului.

TEHNICA 23. SPALATURA GASTRICADEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice, in cazul varicelor esofagiene, cancer gastric si hepatite cronice. MATERIALE NECESARE: De protectie: Paravan; musama si aleza; 2sorturi din plastic sau cauciuc; 2 prosoape; Materiale sterile: sonda gastrica FAUCHER; manusi sterile; 2 seringi de 20ml; trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice); Materiale nesterile: un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26C; lighean pentru colectarea lichidului de spalatura 2 tavite renale palnie 2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului) 1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala, este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca sortul de cauciuc, protejeaza patul cu musama si aleza, apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele, apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc, introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, rugand bolnavul sa inghita, iar prin actul de deglutitie, sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23

stomac.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac, aspirand. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei, atasam la capatul distal palnia,( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata, iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura, dupa care se va umple palnia. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului, iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie, se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat, fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza, dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie), cand a ajuns in gura bolnavului, cu miscari blande si rapide se va indeparta. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura, se sterg mucozitatile de pe fata si barbie, i se ofera bolnavului un confort termic si fizic, se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator, iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse, hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea - se retrage sonda. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii.

TEHNICA 24. INGRIJIREA PLAGII PROASPETEDEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. Clasificarea plagilor: 1. Dupa timpul de actiune: plagi mecanice: prin taiere, intepare,strivire, arme de foc. plagi termice: caldura, frig, electricitate. agenti ionizanti:radiatii. 2. Dupa timpul scurs de la producere: plagi proaspete pana in 6 ore. plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore. 3. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. 4. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante, cand depasesc invelisul seros. 5. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1.Durerea variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice, iar reaparitia durerii, dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. 2.Impotenta functionala poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase. SEMNE GENERALE: 1.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc

traumatic. 2.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic. 3.Febra constituie debutul infectiei. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere: ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie; sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor; plaga sa fie protejata de factori nocivi, termici, infectiosi din mediul inconjurator. MATERIALE NECESARE: trusa cu instrumentar steril; casoleta cu material moale (tampoane de vata, de tifon, comprese sterile); 2 tavite renale; manusi sterile musama si aleza; solutii antiseptice: alcool medicinal 70, tinctura de iod, alcool iodat pt badijonare, betadina, cloramina, rivanol, apa oxigenata toaletarea plagii in plaga; sulfamide sau antibiotice; banda adeziva; recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea), rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi, sfaceluri tesut necrozat la suprafata; de asemenea se mai pot folosi cloramina, rivanol, betadina. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70, tinctura de iod, alcool iodat. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal, in functie de regiunea in care este situata plaga, se protejeaza patul cu musama si aleza, se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini, sfaceluri (fragmente de tesut necrozat), si se arunca fiecare tampon in tavita renala. Daca plaga a fost deja pansata, se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. Daca nu se dezlipeste pansamentul, se toarna betadina sau apa oxigenata, se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. Dupa ce plaga a fost toaletata, se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat, alcool medicinal 70, tincture de iod, de jur imprejurul plagii in sens circular, de fiecare data schimbandu-se tamponul. Se indeparteaza pensa in tavita renala, se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. Daca plaga supureaza, peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant, peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda, regiunea lezata se va imobiliza, pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide. Bolnavul se acopera, creandu-i un confort termic si fizic si 25

se trece la reorganizarea locului de munca. Obs! Se interzice apasarea, stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga, determinand o SEPTICEMIE. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga. Odata cu patrunderea germenilor in organism, in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE. Inflamatia este urmata de 5 simptome: RUBOR - inrosire; CALOR - caldura; TUMOR - tumefiere; DOLOR - durere; FUNCTIO LAESA - lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective. Plagile vechi sunt plagile care depasesc 6h de la accident, sunt considerate plagi infectate. Plagile vechi infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramina 4:1000, rivanol 1:1000, nitrat de Ag, H2O2 3%, antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate, apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare, fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva. Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod, nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii.

TEHNICA 25. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRICSCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti, cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive, bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. MATERIALE NECESARE: Paravan; musama si aleza; manusi sterile; sonda gastrica sterila; 2 tavite renale; 2 prosoape; 2 sorturi; pahar cu apa pentru umectarea sondei; pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii; pahar cu apa pentru proteza bolnavului; seringi de 20 ml; trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice); trusa cu material moale(tampoane de vata, comprese sterile); palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei; lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 - 37 C) seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda;

rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. Se verifica pozitia sondei, se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). In caz de staza gastrica, se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37 C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji. Inainte de indepartarea sondei, se adapteaza seringa GUYON, pregatita cu apa, pentru a goli sonda de contnutul alimentar. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie). La bolnavii inconstienti, cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp, sonda se aplica ENDONAZAL. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze, foarte incet dand dovada de multa rabdare. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere, dar in sens invers, iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului, cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura, se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului, i se asigura un confort termic si fizic placut, se aeriseste salonul, se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 26. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIEDEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului, daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. MATERIALE NECESARE: paravan; musama si aleza; manusi sterile; sonda sterila (eventual 2); recipient cu oxicianura de Hg 1:5000; 1-2 eprubete sterile pentru urocultura; ulei de parafina steril; tavite renale; materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet, manusi prot.+baie, sapun pH neutru, prosop); casoleta cu material moale (tampoane de vata, tifon, comprese sterile); trusa cu instrumentar steril. 27

TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnava este pregatita psihic, i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. Se izoleaza patul cu paravan, lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza, se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare, se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei, iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi, indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000), vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion, iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril; sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus, tinand-o ca pe un creion. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei, printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala, iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. Se efectueaza toaleta regiunii, bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Se trece la reorganizarea locului de munca. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile, folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere). La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). 1-2 tampoane pentru labiile mari; 3-4 tampoane pentru labiile mici; 5-6 tampoane pentru orificiul utral Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei.

TEHNICA 27. SPALATURA VEZICALAFolosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin

sonda sau cateter in vezica urinara. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie, pielografie in afectiuni renale. MATERIALE NECESARE: Paravan; musama si aleza; manusi sterile; manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe); 2 prosoape; 2 sonde sterile; trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice); trusa cu instrumentar moale(comprese sterile, tampoane de vata); seringa GUYON; bazinet; tavita renala; solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000); ulei de parafina steril; lichid de spalatura 1L(36-37 C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a. boric 3%, solutie de rivanol 0.1- 2%). TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic, dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe, am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile, dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. Dupa efectuarea sondajului evacuator, la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat. Dupa finalizarea tehnicii, dupa fiecare spalatur,a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare, pot constitui porti de intrare pentru infectii. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei, care ar genera rezultate eronate ale examinarilor.

TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBATSCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului, daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. MATERIALE NECESARE: paravan; musama si aleza; manusi sterile; prosop; vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29

timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley); Recipient gradat pentru colectarea urinei; Eprubete sterile; solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata, comprese sterile, fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior);

TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic, il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. Se protejeaza patul cu musama si aleza, se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala, se efectueaza toaleta organelor genitale externe. Dupa toaleta organelor genitale externe, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, dezinfecteaza glandul si meatul urinar, de trei ori cu tampoane diferite, dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos, cu pensa si tampoane sterile. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina, vaselina sau glicerina. Cu mana stanga, prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. Cand sonda ajunge in vezica urinara, la capatul distal va incepe sa picure urina, care se capteaza in tavita renala, punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas, se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent, prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37C. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza tehnica in foaia de observatie, aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 29. CLISMA SIMPLA EVACUATOAREDEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon, a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. Poate fi evacuatoare, medicamentoasa sau alimentara. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie, colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. MATERIALE NECESARE: paravan;

musama si aleza; manusi sterile; masca; invelitoare sau cearsaf ; canula sterila; casoleta cu comprese sterile; tavite renale; bazinet; substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina); irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras; pt adolescenti 250ml; copii150ml si sugar:50-60 ml; stativ; materiale pentru fectuarea toaletei perineale. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic, se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm, se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase, dupa caz, prescrise de medic (35-37 C). Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului, este intins, iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis, se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte, in directia vezicii urinare, pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei, imediat ce varful a trecut prin sfincter. Se introduce aproximativ 10-12 cm. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm, deasupra patului bolnavului. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. Inainte de a se goli irigatorul, robinetul este inchis, iar canula este indepartata in tavita renala. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. Se efectueaza toaleta perianala si perineala, pe un alt bazinet curat. Se indeparteaza materialele, se noteaza tehnica in foaia de observatie, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.

TEHNICA 30. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZETubul de gaze este un tub de cauciuc, semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm, cu marginile si extremitatile rotunjite. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). 31

MATERIALE NECESARE: paravan; musama si aleza; manusi sterile; masca; invelitoare; tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare; comprese sterile; lubrifiant; tavita renala. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, lubrifiaza tubul. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare, in tavita renala. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore, dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei. Se efectueaza toaleta regiunii anale, se aseaza bolnavul in pozitie comoda, se indeparteaza materialele folosite, se aeriseste salonul, se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA, deoarece firicelele de vata care sunt introduce, pot irita mucoasa rectala.

TEHNICA 31. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELORDEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. Escara reprezinta cartea de vizita a asistentului medical; starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. Escara apare ca o placa ALBA, ROSIE, VIOLET sau NEAGRA. Cauzele aparitiei escarelor: 1. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor, stari de denutritie, subnutritie, malnutritie, obezitate, varsta, bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza; 2. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie; 3. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp, resturi de alimente, si medicamente dar si o igiena defectuoasa. Regiunile predispuse escarelor, depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua:

1.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala, regiunea omoplatilor, regiunea sacrala, regiunea coatelor, regiunea feselor, regiunea calcaielor. 2.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana, regiunea interna si externa a genunchilor, regiunea interna si externa maleolara. 3.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor, regiunea umerilor, regiunea iliaca, regiunea genunchilor, regiunea degetelor membrelor inferioare. MATERIALE NECESARE: Paravan; musama si aleza; sapun; alcool medicinal diluat; pudra de talc; colacei; prosoape ; unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja; tavita renala. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic, i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat, apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare, local in jurul punctelor dureroase, se maseaza profound, energic, dar cu multa blandete (timp de 10 minute), astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. Se pudreaza cu pudra de talc, daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi, deoarece pudra, folosita in plaga, sapa. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1,5-2Litri/24h. La un interval de 30-60 de minute, bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare, se va anunta medicul, iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor.

TEHNICA 32. INFASAREA/BANDAJELEDEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de panza sau material plastic. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac, pentru ca se mentin bine pe loc, exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si, fiind hidrofile, absorb exsudatele si sangele din plaga. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. Dimensiunea fesei se 33

alege in raport cu regiunea unde se aplica. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal, in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale: Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase; Fasa se infasoara intr-o singura directie, de obicei de la stanga la dreapta. Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga; Pentru o fixare sigura, dupa prima tura, coltul liber se rasfrange. Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente, in asa fel incat acestea sa adere reciproc, sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. Fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita. In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei, iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura circulara, coltul fixat cu mana stanga, care a ramas in afara, se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber, pentru a-l fixa. Fasa se poate conduce circular, in spirala, in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta, prin coasere, cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. Daca fixarea se face prin innodare, se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). Fasa se fixeaza in jurul capului, deasupra sprincenelor, lasand libere pavilioanele auriculare, apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate, cu ture circulare. PANSAMENTELE Prin pansament - se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi, curatam si dezinfectam plaga, aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase, o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. Pansamentele pot fi: a) Protectoare pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii); b) Pansamente absorbante folosite pentru a absorbi secretiile. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate, secretante:

c) Pansamentele compresive sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa; d) Pansamentele ocluzive sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior; e) Pansamente umede se folosesc cu scop antiinflamator.

TEHNICA 33. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIANExsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui, in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. MATERIALE NECESARE: Manusi sterile; masca de tifon; spatula linguala. Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina;. tavite renala; sativ pentru eprubete. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica, importanta acesteia, este rugat sa n