Taxele Vamale

Taxele reprezint prelevri bneti obligatorii ctre stat efectuate de persoane fizice si juridicecare beneficiaz de unele servicii ale instituiilor publice la cererea lor. Taxele au dou caracteristici:nu reprezint costul serviciilor pe care le fac instituiile publice, ci reprezint o mrime mult maimare sau mult mai mic decat costul serviciilor i au caracter fiscal. Taxele sunt obligatorii numaipentru ceicaresolicitserviciile respective (ex: taxa detimbru,taxe consulare, administrative,pentruautorizaii)

Taxele vamalesunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectiva a marfurilor ce trec granitele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri fiscale dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina. Totodata ele reprezinta un mijloc de stimulare a exportului si de largire a cooperarii economice cu alte state ale lumii.Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar din punctul de vedere al politiciifinanciareastatului,totusiimplicaiileacestorasuntmultmaiputerniceindomeniilepoliticiloreconomice si comerciale.Trsaturaesenialaestedatdefaptulcaelefacpartedinsistemulveniturilor bugetare.Sistemul veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti instituite prin lege,carecontribuielaconstituireafondurilorbanetialestatului. Acesta presupune o varietate deforme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti necesare finanrii i indeplinirii sarcinilorsale.Complexitatearaporturilorjuridice,economice,politice,comercialeisocialeincare sunt angrenateastazistatele, adus laonuanare autilizrii acestor instrumente.Depind politicafiscal, ele s-au dovedit a fiinstrumente eficiente siin altedomenii, statul putndu-lefolosi pentru a-siexercitainfluenasupradezvoltriisaurestrngeriiactivitiiunorramurieconomice,pentrua stimula sporirea produciei sau consumului unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau a limita relaiile cu alte state.Denumireade"taxevamale"trebuieconsideratdoarunarhaismlingvistic,datnddinaceaperioad a relailor comerciale cand obligaiilefinanciare aveau un rol fiscalsi diferenierea lor nuprezintimportan.Celcarevarslaautoritilefiscalesumadebanicorespunztoareniveluluitaxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preului de vnzare amrfurilorsau serviciilor,aa incattaxelevamale suntsuportate in final de cumparator.Funciile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de politiccomercial.Taxavamalaavutlanceputuncaracterexclusivfiscal.Astazi, acestcaracterestemultatenuat, dar taxa vamal a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamal e abordat in calitatea sa de impozitperceputasupratranzaciilorcuprodusecaretrecfrontiera,calitateincare,perceperea acestia este avantajoas pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului. Taxa vamal devine pe parcursul evoluiei sale unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejareaeconomiei naionale. Valenele taxei vamale, ca instrument de politica comerciala se contureaz o data cu dezvoltarea industrieiiainteresuluistatuluideaprotejapropriaindustrie.Asaapareprotecionismulvamal,cutaemarilaproduselemanufacturatesitaxemicilamateriileprime, urmarindu-se importulde materiiprime si dezvoltarea noilor industrii.Taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului sau tranzitului de marfuri.Taxele vamale de exportse intalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate in incurajarea exportului de marfuri care reprezinta principalul mijloc de procurare a resurselor valutare. Atunci cand se percep, totusi, astfel de taxe ele au fie un scop fiscal, fie unul economic. |arile ce detinmonopolul naturalasupra unor resurse minerale sau materii prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor in tara, in timp ce tarile ce detinmonopolul tehnologic (de fabricatie)la unele produse, taxeaza exportul acestora.In conditiile in care taxa vamal de export reprezint o cheltuial in plus pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaii speciale: pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru pstrarea unor rezerve; pentru a limita exporturile in ramurile in care producia indigent nu acoper nevoile de consum; atunci cnd preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa intern, astfel taxele vamale de export devin o prghie de reglare a rentabilitii obinute de exportatori; in toate situaiile in care firmele autohtone, prin for lor economic pot controla preurile de pe piata extern.

Taxele vamale de tranzitse intalnesc asupra marfurilor ce fac obiectul comertului exterior, cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terte tari. Se practica si ele tot mai rar, intrucat statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realiza incasari in valuta sub forma tarifelor pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc. Se au, totodata, in vedere anumite avantaje indirecte, care nu au caracter fiscal, decurgand din utilizarea retelei hoteliere, vanzari de bunuri catre straini, activitati de antrepozitare, activitati desfasurate in zone libere etc.Statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obinnd diverse beneficii de pe urma acestui lucru. In prezent majoritatea rilor au renunat sa mai perceap taxe vamale de tranzit deoarece consecinta utilizrii acestora ar fi o incrcare generala si nejustificata a costurilor tuturor exporturilor. Acest proces de reducere a presiunii fiscale la frontiera determina, mai mult decat compensatoriu, obinerea altor categorii de venituri pentru bugetul de stat: taxe de autostrada, de depozitare, pentru prelucrri uoare, etc.

Taxele vamale de importsunt cele mai raspandite si se platesc de importator, in momentul in care marfurile trec frontiera tarii importatoare. In raport de obiectivul urmarit, ele pot sa aiba caracter fiscal sau protectionist.Rolul taxelor vamale de import este de a proteja producia i consumul intern, de a diminua competitivitatea produselor strine i de a asigura venituri pentru bugetul de stat. Exist situaii cand taxele vamale au un nivel diminuat sau chiar sunt eliminate in scopul de a incuraja unele fluxuri comerciale la unele grupe de mrfuri sau cu unele ri.In mod obinuit cheltuiala cu taxa vamal este inclus in preul de vnzare catre consumatori, prin urmare taxele vamale de import sunt suportate de ctre consumatorul final al mrfurilor respective. In practica comercial se intlnesc, mai rar, i situii in care taxele vamale de import sunt suportate parial de exportatori - reduc preul de oferta pentru a-si menine competitivitatea produselor proprii pe piaa respectiv sau ca urmare a presiunilor facute de importator.Efectele principale ale perceperii de taxe vamale de import: efectul de productie: producatorii interni castiga de pe urma creterii cantitii de produse vndute i a preurilor; efectul de consum: consumatorii pierd i sunt nevoii sa i restrang consumurile; efectul de venit sau de incasare: impunerea unei taxe vamale neprohibitive asigur un ctig pentru stat, prin ncasri sub form de taxe vamale pe importuri de marime egal cu volumul importurilor multiplicat cu cuantumul taxei vamale; efectul redistributiv al produciei tarifare: taxa tinde sa fie redistribuit de la consumator ctre stat i producatorii interni; efectul competitiv: cele mai multe piee prin intermediul taxelor vamale i protejeaz propria poziie pe pia naional pentru diminuarea competitivitii produselor concurente.Scopul principal al perceperii de taxe vamale de import este protejarea produciei indigene[footnoteRef:1]. [1: ]

Taxele vamale cu caracter fiscalpur sunt cele care vizeaza marfuri din import care nu sunt realizate si in tara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja productia nationala.Spre deosebire de alte taxe si impozite, instituite ca forme de prelevare a unei parti din venitul national la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca simple venituri fiscale. Stabilirea si aplicarea acestora pot influenta fie relatiile economiei nationale, pot reprezenta ori nu bariere in fata liberei circulatii a marfurilor si persoanelor etc. Toate acestea solicita analiza atenta a functiilor taxelor vamale, deci a scopului instituirii lor si a principiilor care stau la baza politicii vamale a unui stat.Clasificarea taxelor vamale dupa modul de percepere:Taxele vamale ad valorem. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai des intlnite. Taxele vamale ad valorem se percep asupra valorii declarate in vam a produselor i sestabilesc in cote procentuale care se raporteaz la valoarea vamal a mrfurilor respective. Astfel, daca mrimea taxei vamale ad valorem este de 9% pentru un produs importat a carui valoare in vama este de 9 USD, marimea taxei vamale care se va percepe va fi de 1 USD. Dac preul internaional creat, din diferite cauze, la 20 USD, atunci in vam se va percepe o taxa de 2 USD6. Taxa vamal ad valorem ajusteaza nivelul impunerii vamale in funcie de modificrile ce au loc in marimea preului bunului respectiv, datorate in primul rand inflaiei, dar i multor altor cauze.Valoarea vamal este exprimat in moneda naional a rii importatoare si se calculeaza prin transformarea preului mrfii importate, exprimat intr-o valuta strin, in moneda naionala la un curs dat de Fondul Monetar Internaional.Avantaje asigur o procedur de percepere foarte simpl deoarece lista vamal poate fi elaborat mai sintetic, pe grupe de produse. Dezavantaje influenele nefavorabile pe care le pot produce oscilaiile preurilor de piaa (scderea preurilor de pe pia internaional sau cresterea celor de pe piaa intern) asupra eficacitii taxelor vamale i asupra veniturilor bugetului de stat. pericolul evaziunii fiscale - inscrierea in Declaraia vamal a unor valori mai mici decat cele reale pentru mrfurile de import. Pentru a putea identifica practicile neloiale in stabilirea valorii in vam (declaraii vamale nesincere), organul vamal trebuie sa dispun de liste de preuri (fie preuri minimale care stabilesc valoarea in vama a produsului i care sunt fixate prin hotarri de guvern, fie liste ale preturilor efective, practicate pe principalele piee). Pentru eliminarea practicilor abuzive statele membre GATT[footnoteRef:2] stabilesc valoarea in vam a mrfii de import pe baza valorii stabilite de piaa mondial. [2: General Agreement on Tariffs and trade, eng]

Taxele vamale specificeSe percep sub forma unor cote fixe pe unitatea de masura a mrfii importate sau exportate (USD per kilogram, m2, litru etc.). Sunt exprimate sub forma unei cifre absolute in moneda (arii respective. Astfel, de exemplu, o tax vamal specific poate arata in felul urmator 25 USD per tona sau 77,2 ceni/kg. Impozitul este perceput in concordan cu numarul total de uniti de masur de marf sosit in vam i nu in funcie de preul, sau valoarea in vam a acesteia[footnoteRef:3] . [3: Postelnicul, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p.113]

Avantajele perceperii taxelor vamale specifice: asigur un nivel mult mai ridicat al proteciei tarifare; eficiena taxelor nu este influenat de oscilaia preurilor; veniturile la bugetul de stat sunt mai puin fluctuante; inltur posibilitatea apariiei tentativelor de evaziune fiscal.Dezavantajele perceperii de taxe vamale specifice percepere se face cu mai multa dificultate, deoarece este necesar o detaliere foarteanalitic a listei vamale, iar aceasta lista trebuie actualizat foarte des.

In raport cu taxele vamale protecioniste, taxele vamale specifice au un efect protecionist mai puternic, iar efectul protecionist este cu att mai mare cu ct preurile sunt mai sczute.

Taxele vamale mixteIn multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o utilizare pe scara tot mai larg. Metoda se bazeaz pe doua moduri de combinare a utilizrii taxelor vamale ad valorem cu taxele vamale specifice: se utilizeaz taxele vamale ad valorem - ca form principal pentru cele mai multe poziii, combinate cu cele specifice care se percep doar la bunurile care este necesar un grad de protecie foarte ridicat. se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat i taxe vamale specifice pentru acelai produs, organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere care asigur protecia cea mai ridicata.De exemplu, pentru ln se poate percepe o tax de 65,6 ceni/kg + 17% din valoarea in vam. Astfel de combinaii sunt menite a mri gradul de protecie in vam si de a asigura stabilitatea acestuia vizavi de factorii care 1-ar putea vicia[footnoteRef:4]. [4: ]

Clasificarea taxelor vamale dupa modul de fixare:Taxele vamale autonomeAcest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ar, in mod independent, pentru schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt inc incheiate nici un fel de inelegeri de natura vamal. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare.In practic se aplica taxe vamale difereniate in funcie de interesele comerciale sau de alt natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie de politica comercial promovat fa de un stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezint o prim form a taxelor vamale folosite de un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurrii radicale a regimului vamal vechi.Taxele vamale autonome se aplic la importurile din rile cu care nu exist acorduri privind "clauza naiunii celei mai favorizate". Aceast clauz presupune ca daca unul din statele contractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiii noi se vor aplica de drept i schimburilor de mrfuri care vor interveni dupa aceasta data ntre primii contractani.Taxe vamale conventional (contractual)Se aplic asupra relaiilor comerciale intre rile care fac parte din anumite uniunii vamale. Se mai numesc i taxe vamale contractuale.Se percep asupra marfurilor provenind din tari care i acord ,,clauza naiunii celei mai favorizate", astfel se pot desprinde cele doua trasaturi eseniale ale taxelor vamale convenionale: sunt mult mai reduse decat cele autonome, pe care de regula le inlocuiesc sau impreun cu care pot coexista; fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul Acordului General pentru Tarife i Comer (respectiv OMC[footnoteRef:5]). [5: ]

Taxele vamale autonomo - convenionalSe bazeaz pe aplicarea simultan a taxelor vamale autonome i a celor convenional. Autoritatea vamal trebuie s asigure:1. stabilirea originii mrfurilor. ara exportatoare nu intotdeauna este una i aceeai cu ,,ara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mrfurlor se folosete cel mai des criteriul valoarii adugate. Astfel fr de origine a unei mrfi devine aceea in care bunul respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugat sau in care a suferit o transformare esenial.2. stabilirea taxelor vamale corespunztoare in funcie de regimul comercial practicat in relaiile cu statul respectiv.

Taxele vamale asimilateIn prezent nu se mai folosesc, ins s-au practicat pe scara larg, mai ales in primele dou decenii postbelice. Ele presupuneau preluarea regimului vamal de la un alt stat. Au fost ulilizate indeosebi de rile care i-au ctigat independena de stat (fostele colonii). Aceste state nu aveau o experien proprie relevant pentru a-i defini un regim vamal autonom, de aceea au preluat regimul vamal al fostei melropole. Dup o perioada de experimentare, necesar defnirii unui regim comercial propriu, se abandoneaz aceste practici.

Clasificarea taxelor vamale dupa scopul impunerii:Taxe vamale protecionisteSunl folosite pentru a reduce capacitatea concurenial a mrfurilor de import n raport cu produsele similare din producia indigen, avantajnd astfel ramurile proprii de producie i balan comercial. Au niveluri relativ ridicate. Sunt aplicate in mod difereniat, in funcie de natura i originea mrfurilor respecltive. Indiferent de scopul lor direct, toate restriciile tarifare au un efect prolecionist implicit.

Taxe vamale preferenialeAceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mrfuri importate din anumite ri n scopul de a stimula schimburile comerciale cu rile respective i nu se extind asupra mrfurilor provenind din alte ri. Regimul comercial preferenial nu se extinde n mod automat asupra tuturor mrfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de la,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi special.n acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul Generalizat de Preferine vamale (SGP).

Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce i Nediscriminatorii (SGP) a fost pus la punct in urma acordului UNCTAD[footnoteRef:6] i implic scutirea de taxe vamale sau diminuarea acestora la importul in rile dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din categoria celor in curs de dezvoltare. Aceste preferine comerciale tarifare sunt: [6: United Natinons Conference of Trade and Development, eng]

generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele industrializate semnatare i pentru ansamblul produselor manufacturate si semimanufacturate, nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor rilor n curs de dezvoltare, nereciproce - nu obligau statele beneficiare la nici o concesiune similara pe baze mutuale.Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce si Nediscriminatorii (SGP) are cateva caracteristici generate: conform statutului juridic, preferinele tarifare au un caracter temporar, produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate i semifabricate[footnoteRef:7] i ca excepie SGP nu este destinat produselor de baza - unele produse agricole si alimentare, [7: Incluse n capitolele 25 i 29 ale nomenclatorului de la Bruxelles]

rile "donatoare" de preferine prevd anumite mecanisme - salvgardare - pentru a pastra controlul asupra unor eventuale implicaii negative pentru economia proprie incluse de noile fluxuri de schimburi care iau natere ca urmare a facilitafilor acordate. Practic aceste tari i rezerv dreptul de a modifica, dupa caz, modalitatea de aplicare sau amploarea concesiilor comerciale[footnoteRef:8]. [8: Unele state stabilesc plafoane cantitative de siguran pentru importurile prefereniale n scopul salvagardrii intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.]

In practic se disting doua tipuri de strategii ale aplicrii SGP:1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una din urmatoarele metode: produs cu produs, ara cu ara, reducere liniara sau armonizata;2. strategia consolidarii sau metinerii taxelor vamale la un nivel constant impiedicandu-le sa creasc, pe o perioad de timp determinat.In concluzie sarcinile vamale prefereniale reprezint niveluri ale taxelor vamale de import difereniate in funcie de surs geografic a mrfurilor sosite in vam. ara creia i se aplic, de catre alte state, un tratament preferenial beneficiaz de taxe mai sczute pentru diferite categorii de mrfuri, Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul , prezentat mai sus, iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau sistemul "imperial" britanic de preferine. Astfel de sisteme de preferine sunt, in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state neincluse n lista preferinelor datorit nsui caracterului lor preferenial, implicit discriminatoriu n multe privine.Taxe vamale de retorsiuneAceste taxe vamale sunt o form a taxelor vamale sanctionate care apare ca replica la ridicarea nivelului taxelor vamale de catre un anumit stat fara a se fi convenit asupra acestei msuri[footnoteRef:9]. [9: Teodor Hada, Radu Brbu, Fiscalitatea i nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003, p.73]

Nivelul taxelor vamale de retorsiune este prestabilit i este astfel calculat incat sa produca efectele urmarite: cand se dorete obinerea efectului prohibitiv, au niveluri foarte ridicate sau suficient de ridicat pentru a anihila avantajele pe care unii parteneri doresc sa i le creeze prin practici neloiale.Taxele vamale de retorsiune cele mai cunoscute i folosite sunt taxele antidumping i taxele compensatorii, ambele avnd o natur att tarifar ct si netarifar.Taxele antidumpingAcest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra produselor de import pentru a anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori i se aplica numai la acele produse la care strategia de intrare pe piaa internaional este dumpingul.Practicarea dumpingului const in folosirea unui pref de export mai scdzut decat cel normal-determinat de condiiile de producie sau de cele ale pieei respective. Astfel firma care folosete strategia dumpigului comercial este avantajat sa patrund sau sa-i consolideze poziia pe o anumita pia, n dauna firmelor concurente.Dumpingul este o form a discriminarii prin preuri si se bazeaza pe: existena concurentei imperfecte i posibilitatea firmei de a-i stabili n mod autonom propria politic, de preuri, nefiind obligat la alinierea preurilor, segmentarea pieelor - operaiune ce poate genera efecte anticoncureniale, astfel se afl in atenia organismelor antitrust[footnoteRef:10], [10: Sau protecie a concurenei]

inexistena unei comunicaii uoare i rapide ntre piaae extern i cea intern divizate.Dumpingul distrugator sau pradator se ntalneste atunci cand preul de vnzare la export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau chiar falimentarea concurenfei i creterea puternic a cotei de pia sau parii de pia deinut, pasul final fiind revenirea la preuri normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioara[footnoteRef:11]. [11: Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336]

Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de grupuri de interes interne reprezentand industriile naionale, au un caracter pur protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi mai mare decat marja de dumping - care se calculeaz ca diferena intre preul normal, practica pe piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee, si preul artificial diminuat in mod voit, prin politica de dumping.Taxa antidumping = pret mondial pre de dumpingAceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a produselor respective, a valoriin vam, dupa care la aceasta se aplic celelalte elernente de fiscalitate[footnoteRef:12]. [12: Teodor Hada, Radu Brbu, Fiscalitatea i nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003, p.72]

Taxele compensatoriiSe percep asupra mrfurilor de import care au beneficiat, n fa de origine, de subventii (sau prime de export, etc.) din partea bugetului de stat. Marimea taxei nu poate depai diferena de pre intre cel normal i cel diminuat pe seama subveniilor primite din partea bugetului de stat de catre exportator.Statele au decis interzicerea subveniilor deoarece folosirea acestora la produsele destinate exportului poate aduce prejudicii partenerului. In mod exceptional sunt admise subveniile folosite de statele cele mai srace pentru a-i sprijini ptrunderea pe piaa internaional a produselor ramurilor industriale in formare. Incelelalte cazuri, cand constat utilizarea de subventii la produsele pentru export, statul importator poate institui regimul sancionat prin perceperea de taxe compensatorii. Calculul i aplicarea lor se face ca i in cazul taxei antidumping: ca diferen ntre preul mondial si preul de ofert subvenionat, apoi se stabilete valoarea in vam i se aplic celelalte impozite i taxe aferente.Prin aplicarea taxelor antidumping sau a taxelor compensatorii se urmarete reducerea costului total al importului produselor respective la un nivel cat mai apropiat de cel normal. Dup aplicarea taxelor in regim sanctional asupra valorii in vama, care cuprinde si cheltuielile cu taxele antidumping sau taxele compensatorii facute de importatori, se aplic regimul comercial obisnuit, adica se percep taxele vamale obinuite, accizele sau alte elemente de fiscalitate prevazute pentru produsele respective.2.1. Regimurile vamale

Prin regim vamal se nelege una din urmtoarele situaii: Punerea n liber circulaie ; Tranzitul ; Antrepozitarea vamal; Perfecionarea activ sub forma unui sistem cu suspendare; Transformarea sub control vamal; Admiterea temporara; Perfecionarea pasiva; Exportul.

2.1.1. Punerea n liber circulaie

Prin punerea n liber circulaie, mrfurilor strine li se confer statut vamal de mrfuri romneti, cu tot ceea ce nseamn aplicarea msurilor de politic comercial i indeplinirea formalitilor vamale pentru importul mrfurilor.Pierderea statutului de mrfuri romnesti are loc n una din urmtoarele situaii: declaraia de punere n liber circulaie este invalidata dupa acordarea liberului de vam; drepturile de import sunt rambursate sau remise: n cadrul regimului de perfecionare activ sub forma sistemului cu rambursare: n cazul mrfurilor defecte sau al celor care nu respect prevederile contractuale; n situaiile n care rambursarea sau remiterea este supus condiiei ca mrfurile s fie exportate sau reexportate ori s li se atribuie o destinaie vamal aprobat n condiiile prevazute de regulamentul vamal.

Valoarea n vamValoarea n vam a mrfurilor reprezint valoarea data de preul extern al mrfii.n msura n care nu sunt cuprinse n preul extern, n valoarea n vam a mrfurilor se includ i: cheltuielie de transport ale mrfurilor importate pn la frontiera romna; cheltuielile de ncarcare-descrcare i de manipulare (conexe transportului) ale mrfurilor de import, aferente parcursului extern; costul asigurarii pe parcursul extern.

n cazul existenei unei redevene sau a dreptului de licen, acestea se adaug la preul efectiv pltit sau de pltit numai dac aceasta plat se refer la mrfurile de evaluat si constituie o condiie a vnzrii acestora.O redevena sau dreptul de licen referitoare la dreptul de folosire a unei mrci de fabric sau de comer se adaug pentru mrfurile importate numai dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: redevena sau dreptul de licen se refer la mrfuri care se vnd n aceeai stare sau care sunt supuse numai unor prelucrri minore dup import; mrfurile se comercializeaz sub o marc inregistrat, aplicat nainte sau dupa import, pentru care se pltete redevena sau dreptul de licen; cumprtorul nu are libertatea de a obtine astfel de mrfuri de la alte persoane care nu sunt legate de vnzator.

Dac elementele utilizate pentru determinarea valorii n vam sunt exprimate la data stabilirii acesteia n alta moned dect n cea naional, transformarea n lei a valorii n vam se face la cursul nregistrat n ultima zi de miercuri a lunii i publicat n aceeai zi. Cursul nregistrat n penultima zi de miecuri a lunii se folosete pe durata lunii calendaristice urmtoare.

Excepii n situaia n care cursul de schimb nregistrat n ultima zi de miercuri a unei luni i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult fa de cursul stabilit conform celor precizate anterior pentru a intra n vigoare n luna urmtoare, cursul l nlocuieste pe acesta din urm ncepnd din prima zi de miercuri a lunii respective; Dac n cadrul unei perioade de aplicare, cursul nregistrat ntr-o zi de miercuri i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult, cursul l nlocuiete pe acesta din urm i intr n vigoare n urmtoarea zi de miercuri; n situaia n care cursul de schimb nu este nregistrat ntr-o zi de miercuri sau, dac a fost nregistrat, nu a fost publicat n aceeai zi, cursul nregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior acelei zi de miercuri.

n cazul n care cursul de schimb nu este nregistrat n penultima zi de miercuri sau, n cazul n care fiind nregistrat, nu a fost publicat n aceeai zi, ultimul curs nregistrat i publicat n precedentele 14 zile se consider curs nregistrat pentru respectiva zi de miercuri.Atunci cnd determinarea definitiva a valorii n vam nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mrfurile din vam, la cerere, cu condiia s constituie o garanie baneasc sau bancar, acceptat de autoritatea vamal.n cazul n care, n termen de 30 de zile de la ridicarea mrfii, imoportatorul nu prezint documente concludente privind determinarea valorii n vam, autoritatea vamal procedeaza la executarea garaniei, operaiunea de vmuire fiind considerat ncheiat.Valoarea n vam se determin i se declar de ctre importator, care este obligat s depun la biroul vamal o declaraie pentru valoarea n vam, nsoita de facuri sau de alte documente de plat a mrfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. Declaratia de valoare n vam poate fi depus i prin reprezentant, n acest caz rspunderea fiind solidar.Taxele vamale aplicate sunt cele prevzute la data inregistrrii declaraiei vamale de import.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:a) produsele de pescuit maritim i oceanic i alte produse extrase din marea teritorial a unei tere ari de navele nmatriculate n Romnia i care navigheaz sub pavilion romnesc;b) bunurile obtinute din produsele prevzute mai sus la bordul unei nave-fabric ce ndeplineste conditiile de nmatriculare n Romnia i de navigaie sub pavilion romnesc.

Regimurile suspensive si vamele economice.Regimurile suspensive sunt urmatoarele:a) tranzitul;b) antrepozitarea vamal;c) perfecionarea activ sub forma unui sistem cu suspendare;d) transformarea sub control vamal;e) admiterea temporar.

Regimurile vamale economice sunt urmtoarele:a) antrepozitarea vamal;b) perfecionarea activ;c) transformarea sub control vamal;d) admiterea temporar;e) perfecionarea pasiv.

Plasarea mrfurilor sub un regim suspensiv poate fi condiionat de constituirea unei garanii care sa asigure plata datoriei vamale care sa-r nate pentru aceste mrfuri.Regimul suspensiv economic se ncheie cnd mrfurile plasate n acest regim sau, n anumite cazuri, produsele compensatoare ori transformate obinute sub acest regim primesc o noua destinie vamal admis.Regimul vamal aplicat cltorilo i altor persoane fiziceCltorii i alte persoane fizice cu domiciliul n ar sau n strintate pot introduce i scoate din ar bunurile aflate n bagajele personale sau ale persoanelor care le nsoesc, fr a fi supui taxelor vamale, n condiiile i n limitele stabilite prin hotrre a Guvernului.Aceast hotrre va ine seama de acordurile i de conveniile internaionale la care Romnia este parte.Trebuie subliniat n plus c pentru coletele primite sau trimise persoanelor fizice se aplic aceleai prevederi.Pentru bunurile care nu se ncadreaz n limitele cantitative i valorice prevzute n hotrreaGuvernului se aplic,la import, tariful vamal de import.Guvernul, la propunerea Ministerului Finanelor, poate aproba reduceri sau exceptri de la taxele vamale prevyute pentru bunurile introduse n ar de persoane fizice.Sunt scutite de la plata taxelor vamale, conform reglementrilor legale n vigoare, urmtoarele: efectele personale i medicamentele necesare, n mod raional, pe durata cltoriei sau ederii n strintate sau n ar; bijuteriile de uz personal; crile, publicaiile, nregistrrile de orice fel, diapozitivele, altele asemenea, necesare uzului personal; bunurile obinute ca premii sau distincii n cadrul unor manifestri oficiale; buturile alcoolice, igrile, igaretele i tutunul, n urmtoarele cantiti: 2 litri de buturi alcoolice peste 22 grade, 4 litri de vin, 4 litri de bere, 200 buci igarete, 50 buci igri de foi, 250 grame tutun; alte bunuri de orice fel, care se ncadreaz n limitele valorice care sunt n vigoare la data tranzitrii frontierei.Bunurile enumerate mai sus se scutesc de la plata taxelor vamale dac se nscriu n anumite limite valorice, limite care se stabilesc pentru bunurile tranzitate de o persoan n interval de o lun, la o singur trecere a frontierei (dus-ntors). Pentru alte eventuale cltorii n luna respectiv, cuantumul valoric al bunurilor care sunt scutite de la plata taxelor vamale se diminueaz.Sunt de asemenea scutite de la plata taxelor vamale la introducerea n ar: obiectele de art, de colecie i antichitile; protezele, instrumentele, aparatele, crucioarele i triciclurile cu sau fr motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uyul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare; bunurile introduse n ar care se napoiaz ca nefiind admise la destinaie;Nu sunt supuse taxelor vamale bunurile mobile care formeaz masa succesoral, dobndite prin succesiuni deschise n ar sau n strintate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum i monumentele funerare.Reglementri n vederea scutirii de la plata taxelor vamale exist i n cazul persoanelor fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia sau n strintate.Astfel, persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia pot introduce n ar, fr plata taxelor vamale, orice bunuri, inclusiv dou mijloace de transport. Pentru ca aceste bunuri s nu fie vmuite trebuie ca persoanele care le introduc s prezinte o adeverin de la Ministerul de Interne prin care s se ateste faptul c ele i stabilesc domiciliul n Romnia.Aceste scutiri de taxe vamale cu privire la stabilirea domiciliului se aplic o singur dat, n termen de maxim 9 luni de la data stabilirii domiciliului.Prevederile cu privire la introducerea bunurilor n ar fr plata taxelor vamale care sunt n vigoare pentru persoanele care i stabilesc domiciliul n Romnia se aplic i persoanelor fizice trimise n misiune permanent n strintate, pe o perioad de cel puin 24 de luni, dup expirarea acestei perioade.Persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n strintate pot s scoat din Romnia, fr plata taxelor vamale, urmtoarele: ca bagaj nsoit: efecte personale i alte obiecte necesare pe durata cltoriei; ca bagaj nensoit, nsoit sau colet potal, o singur dat, pe baza adeverinei emise de Ministerul de Interne: orice bunuri prezentate la vmuire, inclusiv dou mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora.Persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia, trimise n strintate n interes de serviciu sau de studii, pot scoate din ar, fr a fi supuse taxelor vamale, urmtoarele: efecte personale, precum i materiale de studiu i documentare; obiecte de folosin ndelungat, respectnd condiia ca acestea s fie nscrise ntr-un formular de inventar, completat n dublu exemplar, vizat de autoritatea vamal.Pe toat durata ederii n strintate, persoanele respective pot primi de la membrii lor de familie colete, obiecte de mbrcminte, nclminte, necesare pe durata ederii, fr plata taxelor vamale.Baza de calcul a taxelor vamalesi cotele de impunereDeterminarea sumelor datorate bugetului de stat cu titlul de taxe vamale presupune cunoasterea a doua elemente: baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere.Baza de calcula taxelor vamale o reprezinta valoarea in vamaamarfurilor importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligatisadepuna la biroul vamal, impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii,o declaratie pentru valoarea in vama,insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.Valoarea in vama se determina pornind de la pretul extern in valuta efectiv platit sau de platit, conform facturii externe la care se adauga, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pretul marfii, urmatoarele:a)cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana (portul sau locul de import care se afla la frontiera);b)cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului marfurilor importate, aferente parcursului extern;c)costul asigurarii pe parcursul extern.Deci, valoarea in vama reprezinta pretul platit efectiv sau de platit in moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumparator vanzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale.Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de BNR, in fiecare zi de Joi. Acest curs se utilizeaza pentru toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.In privintacotelor de impunere, ele sunt prevazute intariful vamal de import al Romaniei. Acesta este un tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale.Cotele de impunere sunt asadar prevazute in tariful vamal de import al Romaniei si sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care fac obiectul taxarii: marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime) aplicabile la baza de calcul exprimata in lei.Tariful vamal este cel in vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de import pentru produsele finite sunt mai mari decat cele pentru materii prime si semifabricate.La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul Finantelor poate stabilisuprataxe vamale de import cu caracter temporar, in cazurile in care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia interna. Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se adauga la taxa datorata pentru aceste bunuri.In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale reprezinta 3% din suma care se datora daca marfurile ar fi fost importate.Marfurile si bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire la import se pastreaza in depozitele comisionarilor in vama la dispozitia titularilor timp de 120 de zile. Daca nu sunt ridicate din vama in acest interval de timp ele se valorifica de catre organele vamale, in care scop biroul vamal declara bilunar organelor financiare locale marfurile ce urmeaza a fi valorificate iar acestea au obligatia sa le preia in termen de 30 de zile si sa le valorifice.4. Formarea si stingerea obligatiei vamale.In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import,datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale.Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate de autoritatea vamala.Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.Cuantumul drepturilor import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale.Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea uneigarantii vamale. Garantia (vamala) se depune de catre debitorul vamal sau cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. Se pot constitui si garantii globale, din care sase asigure plata mai multor datorii vamale.In cazul in care se face plata datoriei vamale din aceasta garantie depusa, iar dupa efectuarea platii mai raman sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal sau se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operatiuni de vamuire.Stingerea datoriei vamalese poate realiza prin:plata sau achitarea acesteia;renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;anularea, ca o conscinta a anularii declaratiei vamale;implinirea termenului de prescriptie extinctiva;insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;confiscarea definitiva a marfurilor;distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit, inainte de acordarea liberului de vama;scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-aprodus inainte de acordarea liberului de vama.Datoria vamala se achitainainte de acordarea liberului de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul in vama in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obilgatorie pentru acordarea liberului de vamala import.Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.