Finante Rolul Structura Si Continutul Taxelor Vamale

[Tastaţi titlul documentului] 2015

UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR”

Finante

Rolul, structura si continutul taxelor vamale

Conf. univ.dr. Studenti:

Roxana Ionescu Dumitrascu Alexandru-Octav,grupa 105

Balaban Razvan, grupa 101

Anul II, Seria A

1


Cuprins:

CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE.........................................................................................3

CAP. 2 ASPECTE LEGALE PRIVIND TAXELE VAMALE.......................................................................................16

CAP 3. TARIFUL VAMAL ŞI CLASIFICAREA TARIFARĂ A MĂRFURILOR……………………………………..................................................25

Concluzii.....................................................................................29

Bibliografie.................................................................................30

2


CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE

1.1 Caracterizarea generală a impozitelor indirecte

In practica financiară se intâlneşte o diversitate de impozite atât din punct de

vedere al formei, cât şi al conţinutului. Impozitele, indiferent de categoria din care

fac parte, reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea

persoanelor fizice si juridice la dispoziţia statului.

Impozitele propriu-zise reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat

efectuate de persoane fizice si juridice pe seama averii sau veniturilor acestora

cu caracter definitiv, nerambursabil si fară contraprestaţie directă (ex: impozitul pe

salariu, pe profit, TVA).

Taxele reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de

persoane fizice si juridice care beneficiază de unele servicii ale instituţiilor publice

la cererea lor. Taxele au două caracteristici: nu reprezintă costul serviciilor pe

care le fac instituţiile publice, ci reprezintă o mărime mult mai mare sau mult mai

mică decat costul serviciilor şi au caracter fiscal. Taxele sunt obligatorii numai

pentru cei care solicită serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe consulare,

administrative, pentru autorizaţii).

Contribuţiile reprezintă prelevări bănesti obligatorii către stat efectuate de

persoane fizice şi juridice care beneficiază de un serviciu al statului fără să-1 fi

solicitat in mod expres (ex: pensia publică, ajutorul de şomaj, contribuţia pentru

sănătate, pentru urbanism (nu şi in România).

Rolul impozitelor - rol financiar, economic şi social. Rolul financiar - impozitele aduc cele mai importante mijloace băneşti ale statului. Rolul economic - impozitele prin construcţia lor reprezintă un mijloc de intervenţie prin stimularea sau descurajarea unor activităţi, reorientează consumul,

3


influenţează schimburile economice. Rolul social -impozitele pot acţiona şi interveni in scopuri demografice, avantajând familiile căsătorite cu copii, faţă de celibatari sau de familiile căsătorite făra copii. Ansamblul impozitelor dintr-o ţară alături de alte componente formează sistemul fiscal.

Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală si

faptul că asigură statului venituri relativ stabile. Impozitarea directă are marele

dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp a impozitului. De

asemenea, impozitarea directă este vizibilă si, mai ales, iritabilă pentru

contribuabili şi, nu independent de acestea, prezintă un randament destul de

scăzut.

Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece

se impun nu un profit, un venit, o avere ci o circulaţie, o vânzare, o cumpărare,

un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului şi în acelaşi

timp este şi mai puţin costisitoare decât impozitarea directă. Marele

inconvenient al impunerii indirecte il reprezintă inechitatea fiscală, pe de o parte,

ca urmare a proporţionalităţi cotei de impunere, iar, pe de altă parte, din cauza

faptului că nu ţine seama de situaţia personală a plătitorului.

Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scăderea nivelului de

trai al populaţiei, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la

scăderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele

indirecte micşorează, în schimb, puterea de cumpărare.

In ţările dezvoltate, de regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea

veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat al impozitelor directe.

În ţările in curs de dezvoltare, însa, ponderea impozitelor indirecte o

devansează pe cea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului

datorită:

4


- randamentului scăzut al impozitelor pe venit şi a celor pe avere;

- comodităţii şi costului relativ redus al perceperii acestora (reclamă, cheltuieli

modice de aşezare, percepere si urmărire);

- caracterului lor mai voalat - fiind cuprinse in preţul de vanzare a bunurilor şi

serviciilor, nemulţumirea cumparatorilor se indreapta asupra agentului economic

si nu asupra statului.

La impozitele indirecte nu este vorba de o constrangere politică, ca in

cazul impozitelor directe, ci de una de ordin economic. In perioadele cand

economia inregistrează un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament

fiscal ridicat, in schimb in perioada de criza si de presiune, cand producţia si

consumul cresc mai lent incasările din impozitele indirecte urmează aceeasi

evoluţie, afectand echilibrul bugetar.

1.2 Taxele Vamale. Definiţie. Funcţii.

Taxele vamale reprezintă acele prelevări baneşti, percepute de catre

stat in momentul in care bunurile respective trec granitele ţării respective in

vederea importului, exportului sau tranzitului.

Deşi la prima vedere taxele vamale par să intereseze doar din punctul de

vedere al politicii financiare a statului, totusi implicaţiile acestora sunt mult mai

puternice in domeniile politicilor economice si comerciale. Trăsatura esenţiala este

dată de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor

bugetare reprezintă totalitatea resurselor baneşti instituite prin lege, care

contribuie la constituirea fondurilor baneşti ale statului. Acesta presupune o

varietate de forme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor

5


băneşti necesare finanţării şi indeplinirii sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor

juridice, economice, politice, comerciale şi sociale in care sunt angrenate astazi

statele, a dus la o nuanţare a utilizării acestor instrumente. Depăşind politica

fiscală, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul

putându-le folosi pentru a-si exercita influenţă asupra dezvoltării sau restrângerii

activităţii unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea producţiei sau

consumului unor anumite mărfuri, pentru a extinde sau a limita relaţiile cu alte

state.

Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerată doar un arhaism lingvistic,

datând din acea perioadă a relaţilor comerciale cand obligaţiile financiare aveau

un rol fiscal si diferenţierea lor nu prezintă importanţă. Cel care varsă la

autorităţile fiscale suma de bani corespunzătoare nivelului taxelor vamale este

importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preţului de vânzare a

mărfurilor sau serviciilor, aşa incat taxele vamale sunt suportate in final de

cumparator.

Funcţiile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de

instrument de politică comercială.

Taxa vamală a avut la început un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest

caracter este mult atenuat, dar taxa vamală a ramas un important instrument fiscal.

Taxa vamală e abordată in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzacţiilor cu

produse care trec frontiera, calitate in care, perceperea acesteia este

avantajoasă pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului. Taxa

vamală devine pe parcursul evoluţiei sale unul dintre cele mai utilizate

instrumente pentru protejarea economiei naţionale. Valenţele taxei vamale, ca

instrument de politica comerciala se conturează odata cu dezvoltarea industriei şi a

interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare protecţionismul

6


vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime,

urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii.

1.3 Taxele vamale - principalele instrumente tarifare ale politicii comerciale a

unui stat

Politica comercială a unui stat este o parte a politicii economice ce

vizează sfera relaţiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea

reglementarilor adoptate de catre acel stat (care au caracter juridic, administrativ,

fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) in

scopul promovării sau al restrangerii schimburilor externe si al protejării economiei

naţionale de concurenţa straină, precum si de alte influenţe nocive ale mediului

economic internaţional, in scopul promovării intereselor economice naţionale.

Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politică comercială, se

urmaresc unele obiective derivate din cele pe termen lung, cum sunt:

Imbunatăţirea structurii schimburilor comerciale externe;

Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor

grupe de mărfuri şi servicii;

Anumite modificări in orientarea geografica a schimburilor comerciale;

Imbunataţirea raportului de schimb internaţional;

Sporirea incasărilor la bugetul statului1 , etc.

In ultimii ani, in condiţiile adancirii continue a interdependenţelor economice,

in afara reglementării relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral,

regional sau mondial, a aparut tendinţa de instituţionalizare a relaţiilor economice

1

7


dintre state prin intermediul unor acorduri care încearcă să statueze anumite

principii si reguli in privinţa folosirii diverselor instrumente de politica comercială in

relaţiile reciproce dintre diferite state.

Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa

caracterul lor, in trei mari categorii:

instrumente de natură tarifara (vamală);

instrumente de natură nontarifară;

instrumente de natură promotională.

Primele două categorii de instrumente urmaresc reglementarea

importurilor si a exporturilor si tinerea lor sub control intr-o oarecare măsură, in

timp ce a treia categorie vizeaza impulsionarea si stimularea exporturilor.

Politica vamală cuprinde totalitatea reglementarilor legale cu privire la

formalităţile vamale, procedura de vamuire si sistemul de taxe vamale,

aplicabile produselor care fac obiectul activităţii de comert exterior2 . Prin

urmare instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele:

legile, codurile şi regulamentele vamale

tarifele vamale

taxele vamale

Principalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea reprezintă impozite indirecte percepute de catre stat asupra mărfurilor, atunci cand acestea trec graniţele ţării respective. Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra relaţiilor economice externe.

Importanţa taxelor vamale se desprinde din rolul pe care il au in procesul schimbului de mărfuri pe piaţa mondială:

reprezintă una din principalele modalităţi de influenţare a

2

8


schimburilor comerciale internaţionale; deţin un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in

procesul de formare a uniunilor vamale sau al integrarii economice; multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in

funcţie de regimul vamal al fiecarui partener;

reprezintă un instrument simplu de politica comercială, prin care se asigură venituri importante pentru bugetul de stat;

reprezintă un instrument eficient de formare a preţurilor (interne sau externe) si de orientare a comerţului;

regimul vamal produce repercursiuni asupra raportului de schimb, a competitivităţii, determină redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase sociale, influenţează nivelul costurilor, structura şi echilibrul (sau dezechilibrul) balanţei comerciale şi de plaţi externe.

Taxele vamale promovează - cu prioritate - interesele producţiei şi consumului intern, prin urmare ele sunt un instrument de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu o incidenţă directa asupra preţurilor produselor care fac obiectul comerţului exterior.

1.4 Clasificarea si caracterizarea taxelor vamale

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a

intervenţiei statului in comerţul internaţional3. Ceea ce se impune este

valoarea in vamă a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de

impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege.

Toate taxele vamale urmăresc, mai mult sau mai puţin, in funcţie de nivelul

concret al acestora, si un scop fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale

multiple ca numar, ca mod de aşezare şi fiecare având efecte diferite, pentru a

elabora o politică vamală corespunzatoare intereselor generate ale statului se

3

9


impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata după cel

pufin patru criterii:

1. după obiectul impunerii vamale:

taxe vamale de export;

taxe vamale de import;

taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi);

2. după modul de percepere:

taxe vamale "ad valorem";

taxe vamale specific;

taxe vamale mixte;

3. după modul de fixare:

taxe vamale autonome;

taxe vamale convenţionale (contractual);

taxe vamale autonomo – convenfionale;

taxe vamale asimilate;

4. după scopul impunerii:

taxe vamale protecţioniste;

taxe vamale preferenţiale;

taxe vamale de retorsiune;

10


1.5 Clasificarea după obiectul impunerii vamale

Taxele vamale de import

Aceste taxe sunt cele mai frecvent folosite, se aplică asupra mărfurilor de

import, si se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce

atesta efectuarea tranzacţiei.

Rolul taxelor vamale de import este de a proteja producţia şi consumul

intern, de a diminua competitivitatea produselor străine şi de a asigura venituri

pentru bugetul de stat. Există situaţii cand taxele vamale au un nivel diminuat sau

chiar sunt eliminate in scopul de a incuraja unele fluxuri comerciale la unele grupe

de mărfuri sau cu unele ţări.

In mod obişnuit cheltuiala cu taxa vamală este inclusă in preţul de

vânzare catre consumatori, prin urmare taxele vamale de import sunt suportate

de către consumatorul final al mărfurilor respective. In practica comercială se

intâlnesc, mai rar, şi situţii in care taxele vamale de import sunt suportate

parţial de exportatori - reduc preţul de oferta pentru a-si menţine

competitivitatea produselor proprii pe piaţa respectivă sau ca urmare a

presiunilor facute de importator.

Efectele principale ale perceperii de taxe vamale de import:

efectul de productie: producatorii interni castiga de pe urma creşterii

cantităţii de produse vândute şi a preţurilor;

efectul de consum: consumatorii pierd şi sunt nevoiţi sa îşi restrangă

consumurile;

efectul de venit sau de incasare: impunerea unei taxe vamale neprohibitive

11


asigură un câştig pentru stat, prin încasări sub formă de taxe vamale pe

importuri de marime egală cu volumul importurilor multiplicat cu cuantumul

taxei vamale;

efectul redistributiv al producţiei tarifare: taxa tinde sa fie redistribuită de

la consumator către stat şi producatorii interni;

efectul competitiv: cele mai multe pieţe prin intermediul taxelor vamale îşi

protejează propria poziţie pe piaţă naţională pentru diminuarea

competitivităţii produselor concurente.

Taxele vamale de export

Taxele de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in

general in incurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra

produselor destinate exportului şi se plătesc de către firmele exportatoare, fiind

suportate de catre consumatorul final al produsului respectiv.

In conditiile in care taxa vamală de export reprezintă o cheltuială in plus

pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaţii

speciale:

pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri,

bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ţară sau pentru păstrarea

unor rezerve;

pentru a limita exporturile in ramurile in care producţia indigent nu acoperă

nevoile de consum;

atunci când preţurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaţa

internă, astfel taxele vamale de export devin o pârghie de reglare a

rentabilităţii obţinute de exportatori;

in toate situaţiile in care firmele autohtone, prin forţă lor economică pot

controla preţurile de pe piata externă.

12


Taxele vamale de tranzit

Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu

afectează nici 4producţia, nici consumul. Se percep asupra mărfurilor ce

tranzitează teritoriul statului respectiv. Au fost folosite pe scara largă la

inceputul utilizării taxelor vamale reprezentand surse importante de venituri

pentru autorităţile locale, in prezent se folosesc foarte rar pentru utilizarea: unor

amenajari speciale (canale, tuneluri, etc) sau a unor trasee care scurtează

substanţial rutele tradiţionale de transport. Au un nivel redus.

Statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obţinând

diverse beneficii de pe urma acestui lucru. In prezent majoritatea ţărilor au

renunţat sa mai perceapă taxe vamale de tranzit deoarece consecinta utilizării

acestora ar fi o incărcare generala si nejustificata a costurilor tuturor

exporturilor. Acest proces de reducere a presiunii fiscale la frontiera determina,

mai mult decat compensatoriu, obţinerea altor categorii de venituri pentru

bugetul de stat: taxe de autostrada, de depozitare, pentru prelucrări uşoare, etc.

1.6 Clasificarea dupa modul de percepere

Taxele vamale ad valorem. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai des

intâlnite. Taxele vamale ad valorem se percep asupra valorii declarate in vamă

a produselor şi sestabilesc in cote procentuale care se raportează la valoarea

vamală a mărfurilor respective. Astfel, daca mărimea taxei vamale ad valorem

este de 9% pentru un produs importat a carui valoare in vama este de 9 USD,

marimea taxei vamale care se va percepe va fi de 1 USD. Dacă preţul

4

13


internaţional creat, din diferite cauze, la 20 USD, atunci in vamă se va percepe o

taxa de 2 USD. Taxa vamală ad valorem ajusteaza nivelul impunerii vamale in

funcţie de modificările ce au loc in marimea preţului bunului respectiv, datorate

in primul rand inflaţiei, dar şi multor altor cauze.

Valoarea vamală este exprimată in moneda naţională a ţării importatoare

si se calculeaza prin transformarea preţului mărfii importate, exprimat intr-o

valuta străină, in moneda naţionala la un curs dat de Fondul Monetar

Internaţional.

Taxele vamale specifice

Se percep sub forma unor cote fixe pe unitatea de masura a mărfii

importate sau exportate (USD per kilogram, m 2 , litru etc.). Sunt exprimate sub

forma unei cifre absolute in moneda (arii respective. Astfel, de exemplu, o taxă

vamală specifică poate arata in felul urmator 25 USD per tona sau 77,2 cenţi/kg.

Impozitul este perceput in concordanţă cu numarul total de unităţi de masură

de marfă sosită in vamă şi nu in funcţie de preţul, sau valoarea in vamă a

acesteia

Taxele vamale mixte

In multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o

utilizare pe scara tot mai largă. Metoda se bazează pe doua moduri de

combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem cu taxele vamale specifice:

se utilizează taxele vamale ad valorem - ca formă principală pentru cele

mai multe poziţii, combinate cu cele specifice — care se percep doar la bunurile

care este necesar un grad de protecţie foarte ridicat.

se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat şi taxe vamale specifice

14


pentru acelaşi produs, organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere

care asigură protecţia cea mai ridicata.

De exemplu, pentru lână se poate percepe o taxă de 65,6 cenţi/kg + 17%

din valoarea in vamă. Astfel de combinaţii sunt menite a mări gradul de

protecţie in vamă si de a asigura stabilitatea acestuia vizavi de factorii care i-ar

putea vicia.

Taxele vamale mixte

In multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o

utilizare pe scara tot mai largă. Metoda se bazează pe doua moduri de

combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem cu taxele vamale specifice:

se utilizează taxele vamale ad valorem - ca formă principală pentru cele

mai multe poziţii, combinate cu cele specifice — care se percep doar la bunurile

care este necesar un grad de protecţie foarte ridicat.

se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat şi taxe vamale specifice

pentru acelaşi produs, organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere

care asigură protecţia cea mai ridicata.

De exemplu, pentru lână se poate percepe o taxă de 65,6 cenţi/kg + 17%

din valoarea in vamă. Astfel de combinaţii sunt menite a mări gradul de

protecţie in vamă si de a asigura stabilitatea acestuia vizavi de factorii care 1-ar

putea vicia5.

Taxe vamale conventional (contractual)

Se aplică asupra relaţiilor comerciale intre ţările care fac parte din

anumite uniunii vamale. Se mai numesc şi taxe vamale contractuale.

Taxele vamale autonomo - convenţional

5

15


Se bazează pe aplicarea simultană a taxelor vamale autonome şi a celor

convenţional. Autoritatea vamală trebuie să asigure:

1. stabilirea originii mărfurilor. Ţara exportatoare nu intotdeauna este una

şi aceeaşi cu ,,ţara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea

originii mărfurlor se foloseşte cel mai des criteriul valoarii adăugate. Astfel fără

de origine a unei mărfi devine aceea in care bunul respectiv a incorporat cea

mai mare parte din valoarea adaugată sau in care a suferit o transformare

esenţială.

2. stabilirea taxelor vamale corespunzătoare in funcţie de regimul comercial

practicat in relaţiile cu statul respectiv.

CAP. 2 ASPECTE LEGALE PRIVIND TAXELE VAMALE

Operatorul economic autorizat beneficiază de anumite facilităţi în ceea

ce priveşte controlul vamal privind securitatea şi siguranţa şi/sau anumite

simplificări prevăzute de reglementările vamale.

Statutul de operator economic autorizat este acordat operatorilor

economici la solicitarea acestora prin depunerea unei cereri înaintate

autorităţii vamale.

Cererea este însoţită in mod obligatoriu de următoarele documente:

a) chestionarul AEO;

b) certifictul de înregistrare al operatorului economic, în copie;

16


c) actul constitutiv al operatorului economic, cu modificările şi completările

ulterioare, după caz, în copie;

d) cazierul judiciar al persoanei care îl reprezintă legal pe operatorul

economic;

e) cazierul judiciar al angajatului operatorului economic, responsabil cu

reprezentarea acestuia faţă de autoritatea vamală;

f) cazierul fiscal şi certificatul de atestare fiscală eliberate de autoritatea

fiscală competentă;

g) o declaratie pe propria răspundere, prin care operatorul economic se

obligă:

- să notifice Autorităţii Naţionale a Vămilor orice modificare survenită în

activitatea pe care urmează să o desfăşoare, legată de operatiunile pe

care trebuie să le reglementeze certificatul AEO;

- să informeze Autoritatea Naţională a Vămilor cu privire la

evenimentelesemnificative care ar putea afecta autorizarea sa, inclusiv

cu privire la cazurile în care apare o modificarea condiţiilor de acces la

informaţii sau la modalităţi prin care informaţiile respective sunt făcute

disponibile.

Situaţii respingere a cererii

-solicitantul se află in procedură de faliment în momentul prezentării sale;

17


-sloicitantul are un reprezentant legal în materie de vamă, care a suferit o

candamnare penală definitiva,pentru încălcarea reglementărilor vamale

legată de activitatea sa ca reprezentant legal.

Tipuri de certificate:

Certificatele de operator economic autorizat (AEO) sunt codificate astfel:

a) AEOC – certificat AEO pentru simplificări vamale;

b) AEOS – certificat AEO pentru securiatate şi siguranţă;

c) AEOF – certificat AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă.

Certificatul AEOC pentru agenţii economici care doresc sa beneficieye de

simplificările prevazute in reglementările vamale;

Certificatul AEOS pentru agenţii economici care doresc sa beneficieze de

facilităţi in ceea ce priveşte controalele vamale de securitate şi siguraţă

aplicate la intrarea sau ieşirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al

României;

Certificatul AEOF pentru agenţii economici care doresc să beneficieze de

ambele prevederi.

Certificatul AEO produce efecte juridice în cea de-a zecea zi lucrătoare de

la emiterea sa.

În ceea ce priveste retragerea statutului de agent economic autorizat,

aceasta produce efecte juridice din ziua următoare notificarii.

2.1. Regimurile vamale

18


Prin regim vamal se înţelege una din următoarele situaţii:

Punerea în liberă circulaţie ;

Tranzitul ;

Antrepozitarea vamală;

Perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare;

Transformarea sub control vamal;

Admiterea temporara;

Perfecţionarea pasiva;

Exportul.

2.1.1. Punerea în liberă circulaţie

Prin punerea în liberă circulaţie, mărfurilor străine li se conferă statut

vamal de mărfuri româneşti, cu tot ceea ce înseamnă aplicarea măsurilor de

politică comercială şi indeplinirea formalităţilor vamale pentru importul

mărfurilor.

Pierderea statutului de mărfuri românesti are loc în una din următoarele

situaţii:

declaraţia de punere în liberă circulaţie este invalidata dupa acordarea

liberului de vamă;

drepturile de import sunt rambursate sau remise:

- în cadrul regimului de perfecţionare activă sub forma sistemului cu

rambursare:

19


- în cazul mărfurilor defecte sau al celor care nu respectă prevederile

contractuale;

- în situaţiile în care rambursarea sau remiterea este supusă condiţiei ca

mărfurile să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o destinaţie

vamală aprobată în condiţiile prevazute de regulamentul vamal.

Valoarea în vamă

Valoarea în vamă a mărfurilor reprezintă valoarea data de preţul extern

al mărfii.În măsura în care nu sunt cuprinse în preţul extern, în valoarea în

vamă a mărfurilor se includ şi:

- cheltuielie de transport ale mărfurilor importate până la frontiera

româna;

- cheltuielile de încarcare-descărcare şi de manipulare (conexe

transportului) ale mărfurilor de import, aferente parcursului extern;

- costul asigurarii pe parcursul extern.

În cazul existenţei unei redevenţe sau a dreptului de licenţă, acestea se

adaugă la preţul efectiv plătit sau de plătit numai dacă aceasta plată se referă la

mărfurile de evaluat si constituie o condiţie a vânzării acestora.

O redevenţa sau dreptul de licenţă referitoare la dreptul de folosire a

unei mărci de fabrică sau de comerţ se adaugă pentru mărfurile importate

numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

20


redevenţa sau dreptul de licenţă se referă la mărfuri care se vând în

aceeaşi stare sau care sunt supuse numai unor prelucrări minore după

import;

mărfurile se comercializează sub o marcă inregistrată, aplicată înainte sau

dupa import, pentru care se plăteşte redevenţa sau dreptul de licenţă;

cumpărătorul nu are libertatea de a obtine astfel de mărfuri de la alte

persoane care nu sunt legate de vânzator.

Dacă elementele utilizate pentru determinarea valorii în vamă sunt

exprimate la data stabilirii acesteia în alta monedă decât în cea naţională,

transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul înregistrat în ultima zi de

miercuri a lunii şi publicat în aceeaşi zi. Cursul înregistrat în penultima zi de

miecuri a lunii se foloseşte pe durata lunii calendaristice următoare.

Excepţii

În situaţia în care cursul de schimb înregistrat în ultima zi de miercuri a

unei luni şi publicat în aceeaşi zi diferă cu 5 % sau mai mult faţă de cursul

stabilit conform celor precizate anterior pentru a intra în vigoare în luna

următoare, cursul îl înlocuieste pe acesta din urmă începând din prima zi

de miercuri a lunii respective;

Dacă în cadrul unei perioade de aplicare, cursul înregistrat într-o zi de

miercuri şi publicat în aceeaşi zi diferă cu 5 % sau mai mult, cursul îl

înlocuieşte pe acesta din urmă şi intră în vigoare în următoarea zi de

miercuri;

21


În situaţia în care cursul de schimb nu este înregistrat într-o zi de miercuri

sau, dacă a fost înregistrat, nu a fost publicat în aceeaşi zi, cursul

înregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior acelei zi de miercuri.

2.1.2. Regimurile suspensive şi vamale economice

Regimurile suspensive sunt urmatoarele:

a) tranzitul;

b) antrepozitarea vamală;

c) perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare;

d) transformarea sub control vamal;

e) admiterea temporară.

Regimurile vamale economice sunt următoarele:

a) antrepozitarea vamală;

b) perfecţionarea activă;

c) transformarea sub control vamal;

d) admiterea temporară;

e) perfecţionarea pasivă.

2.1.3. Exportul

Regimul de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti

de pe teritoriul României.

22


Sunt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate

anterior, cu excepţia mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau

de restricţie în cadrul politicii comerciale.

Exportatorul de mărfuri scoase definitiv sau temporar din ţară este

obligat să depună o declaraţie vamală de export la biroul vamal în raza căruia

se află sediul exportatorului sau la locul unde mărfurile sunt ambalate ori

încărcate pentru a fi exportate.În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală

poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.

La exportul de mărfur nu se încasează taxe vamale. Liberul de vamă la

export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să părăsească teritoriul

României în aceiaşi stare în care acestea se aflau în momentul înregistrării

declaraţiei vamale de export.

Termene privind depunerea decleraţiei vamale de export

în cazul transportului maritim, pentru transporturile containerizate, cu

cel puţin 24 de ore înainte de încărcarea în portul de plecare a

mărfurilor;

în cazul transportului maritim, pentru mărfuriile în vrac, cu cel puţin 4

ore înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României;

în cazul transportului maritim, când durata transportului este mai mică

de 24 de ore, cu cel puţin 2 ore înainte ca mărfurile să părăsească

teritoriul vamal al României;

în cazul traficului aerian, cu cel puţin 30 de minute înainte de plecarea

din aeroportul internaţional;

23


în cazul traficului pe calea ferată, cu cel puţin 2 ore înainte de a părăsi


în cazul traficului pe calea rutieră, cu cel puţin o oră înainte de a părăsi


cu cel puţin 15 minute înainte ca mijlocul de transport să părăsească

teritoriul vamal al României pentru stocurile de piese de schimb şi pentru

reparaţii, precum şi pentru alimentele necesare transportului aerian şi

maritim.

2.2. Zonele libere şi antrepozitele libere

Zonele libere şi antrepozitele libere sunt părţi din teritoriul vamal al

României sau incinte situate pe acest teritoriu, separate de restul acestuia, în

care:

mărfurile străine sunt considerate, în ceea ce priveşte aplicarea

drepturilor de import şi a măsurilor de politică comercială la import, că

nu se află pe teritoriul vamal al României, atât timp cât nu sunt puse în

liberă circulaţie, nici plasate sub un alt regim vamal, nici utilizate sau

consumate în alte condiţii decât cele prevăzute de reglementările

vamale;

mărfurile româneşti, în temeiul prevederilor legale ce reglementează

domenii specifice, beneficiază, pe baza plasării lor într-o zonă liberă sau

într-un antrepozit liber, de măsurile legate de exportul mărfurilor.

Mărfurile româneşti pot fi introduse în zonele libere, cu respectarea

condiţiilor stabilite pentru exportul de mărfuri.

24


Staţionarea mărfurilor în zonele libere nu este limitată în timp.

Intrarea şi ieşirea di zonele libere sunt permise numai prin punctele

stabilite de autoritatea vamală.

CAP 3. TARIFUL VAMAL ŞI CLASIFICAREA TARIFARĂ A MĂRFURILOR

3.1 Definirea Tarifului Vamal

Tariful vamal reprezintă nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care cuprinde lista mărfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe şi categorii, insoţite de nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupă de produse in parte. Uneori in tariful vamal sunt surprinse şi mărfurile scutite de taxa, precum şi o serie de reglementări existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.

Tariful vamal reprezintă, în practică, componenta principală a regimului vamal al unei ţări6. Regimul vamal reprezintă statutul juridic pe care îl va primi marfa în procesul vîmuirii; acesta indică pe de-o parte, dacă şi unde se vor plati taxele vamale, iar pe de altă parte, dacă şi in ce condiţii marfa va fi supusă controlului vamal.

Regimurile vamale sunt de doua feluri:

1. Regim vamal comun — se aplică automat in conformitate cu legea vamală şi priveşte majoritatea mărfurilor de import - export;

2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a aplicării unor măsuri de control; ele trebuie să fie solicitate in mod expres. în practica vamală a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de operaţiunile de tranzit, de importul pentru producţia de export (regimul de drawback), de importul temporar, de depunerea mărfii in antrepozitele vamii, etc.

6

25


In funcţie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal convenţional, tarif vamal prefereţial, tarif vamal autonom, tarif vamal sancţional.

Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de clasificare a mărfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea mărfurilor înscrise în lista vamală.

Principalele criterii utilizate in prezent sunt:

originea mărfurilor (produse vegetale, minerale sau animale);

gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite);

destinaţia mărfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investiţii)

3.2 Tariful vamal al României

3.2.1 Componenta Tarifului vamal al României

Tariful vamal al României cuprinde:

1) Nomenclatura combinata a mărfurilor;

2) orice alta nomenclature care se bazează parţial sau integral pe Nomenclature combinată a mărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin dispoziţii legale naţionale care reglementează domenii specifice in vederea aplicării măsurilor tarifare legate de schimbul de mărfuri;

3) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mărfurilor cuprinse in Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole, daca este cazul;

26


4) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse in acordurile încheiate de România cu anumite ţări sau grupuri de ţări si care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial;

5) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite ţări sau grupuri de ţări;

6) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mărfuri;

7) alte măsuri tarifare prevazute in legislaţia României.

3.2.2 Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română

Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română se pot clasifica in:

• taxe vamale de bază;

• taxe vamale preferenţiale.

Taxele vamale de bază sunt stabilite potrivit politicii comerciale a Romaniei şi/sau acordurilor Internaţionale la care România este parte semnatară (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comer} (GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care România il aplica fară rezerve, ratificat prin Legea nr. 133/1994).

Taxele vamale preferenţiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb Tncheiate de România cu ţărn (Moldova, Turca, Lituania, Israel) sau grupuri de ţări (Uniunea Europeana -UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul Central European al Comertului Liber - CEFTA etc.) pentru unele mărfuri sau categorii de mărfuri.

27


3.2.3 Teritoriul vamal al României

Teritoriul vamal al României cuprinde teritoriul statului român, delimitat de frontiera de stat a României, precum si marea teritorială a Romaniei, delimitata conform normelor dreptului internaţional şi legislaţiei române in materie. Teritoriul vamal al României include şi spaţiul aerian al teritoriului ţării şi al mării teritoriale7 .

Reglementările vamale se aplica in mod uniform pe intreg teritoriul vamal al Romăniei, in masura in care nu există dispoziţii contrare prevazute in acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Atunci cand apare o datorie vamală, drepturile legal datorate, se determină pe baza Tarifului vamal al României. Dispoziţiile, prevazute în alte acte normative, care reglementează domenii specifice schimbului de mărfuri se aplică, dupa caz, potrivit clasificării tarifare a acelor mărfuri.

7

28


CONCLUZII

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei

statului în comerţul internaţional. Aceasta intervenţie a statului în economic se

realizează pe doua cai: direct şi indirect.

Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra

importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiţii etc), fie prin

reglementarea schimburilor. Intervenţia directă ridica probleme destul de delicate,

deoarece poate conturba relaţiile dintre state şi poate avea efecte păguboase

asupra raporturilor economice în perioadele urmatoare.

Intervenţia indirecta se realizează prin taxele vamale, adică prin

impozitarea schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă

a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul

taxei vamale, este prevazută prin lege.

Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcţionarii economiei o serie

de efecte pozitive, dintre care cele mai importante sunt:

protecţia vamală prin care se limitează sau chiar se elimina

concurenţa nedorită a

firmelor şi produselor străine si se încurajează ramurile şi subramuriile

proprii;

reducerea importurilor şi stimularea produţiei indigene, protejând

astfel forţa de muncă indigenă şi locurile de muncă;

un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter

sancţional faţă de acei parteneri comerciali care promovează o politica

discriminatorie sau care instituie,

29


în mod unilateral si nejustificat, masuri protecţioniste;

permite statului respectiv sa participe la negocierile internaţionale şi să

beneficieze de consecinţele pozitive ale reducerilor tarifare

reciproce sau de măsurile cu caracter

preferenţial;

folosirea de taxe vamale de import genereaza insă, pentru

consumatori, pierderi

importante ca urmare a fenomenului de creştere a preţurilor pe piaţa

internă ceea ce

determina şi o reducere generala a consumului.

Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful

vamal stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in

parte. Practic este reprezentat de o listă vamală care cuprinde toate produsele

ce fac obiectul comerţului internaţional şi conţine precizări precise privind modul

de percepere al taxelor vamale.

30


Bibliografie

Acordul general asupra tarifelor şi comerţului (GATT - General Agreement on

Tariffs

and Trade)

Ciobanu, Gheorghe, Tranzactii economice internaţional, Ed.

Imprimeria ,,Ardealul” Cluj-Napoca, 2004

http://eur-lex.europa.eu/ro/accords/accords.htm

http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/fmante-publice/

KRUGMAN, P., Economie Internationale, Ed. Du Boeck, 1997

Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României

31


LIPSEY, R.G., The Theory of Custom Unions. A General Equilibrium Analysis,

Weidenfeld and Nicolson, 1970

MEADE, J., The Theory of Custom Union, Allen and Unwin, 1953

MIRON, D., Politici comerciale, Bucureşti,Editura Luceafărul, 2003

NEME, C., Economie internationale. Fondements et politiques, Litec, 1996

OBSTFELD, M., LINDERT, P.H., International Economics, Ed. Irwin, 1986

Postelnicu, Cătălin, Economic Internaţională, Cluj-Napoca, 2002

Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din

23

aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)

RUJAN, O., Teorii şi modele în comerţul internaţional, Bucureşti, Editura All, 1995

SUTĂ, N., Comerţ internaţional şi politici comerciale

SUTĂ-SELEJAN, S., contemporane, Bucureşti, Editura Economică, 2003

Teodor Hada, Radu Barbuta, Fiscalitatea §i contabilitatea firmeL Alba lulia 2003

VIENER, J., The Custom Union Issue, New York, Carnegie Endowment for

International Peace, 1950

www.anaf.ro

www.customs.ro

www.declaratie-intrastat.ro

www.euroavocatura.ro/dictionar/

32

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/

http://www.declaratie-intrastat.ro/

http://www.customs.ro/

http://www.anaf.ro/


www.insse.ro

www.intrastat.ro

www.mfinante.ro

www.wto.org

Va multumesc pentru timpul acordat !

33

http://www.wto.org/

http://www.mfinante.ro/

http://www.intrastat.ro/

http://www.insse.ro/

Date post:	19-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alex-dumitrascu
View:	61 times
Download:	6 times

Finante Rolul Structura Si Continutul Taxelor Vamale

Documents