Home >Documents >Suport Curs Formator de Formatori c.r.i.s

Suport Curs Formator de Formatori c.r.i.s

Date post:16-Jul-2015
Category:
View:365 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:

ASOCIATIA CENTRUL DE RESURSE SI INITIATIVE STRATEGICE PITESTI SUPORT DE CURS FORMATOR DE FORMATORI

Cod COR: 242 402

PREGTIREA FORMRII

Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s pregteasc un stagiu de formare. La sfritul acestui modul, cursanii vor fi capabili: s identifice nevoia de formare; s defineasc cerinele de formare; s elaboreze programe de formare; s pregteasc meterialele pentru instruire; s organizeze desfurarea cursului de formare; s organizeze informaiile i materialele privitoare la oferta de formare. EFECTUAREA FORMARII

Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s efectueze formarea pe domeniul lor de competen. La sfritul acestui modul, cursanii vor fi capabili: s identifice metodele de formare; s sprijine cursanii n managerierea propriului proces de nvare; s faciliteze nvarea n grup; s pregteasc aplicaiile practice; s furnizeze cursanilor feedback asupra procesului de formare. EVALUAREA CURSANILOR Obiectivul acestui modul este de a ajuta formatorii s asigure o evaluare realist a cunotinelor, aptitudinilor i atitudinilor cursanilor . La sfritul acestui modul, formatorii vor fi capabili: s stabileasc dovezile necesare efecturii evalurii;1

s organizeze evaluarea; s nregistreze rezultatele evalurii conform cerinelor legale; s revizuiasc procedura i instrumentele de evaluare.

REVIZUIREA i PROMOVAREA PROGRAMULUI

Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s EVALUEZE corect programul de formare

COMPETENA PROFESIONALStandardele ocupaionale sunt documente care precizeaz unitile de competen i nivelul calitativ asociat rezultatelor activitilor cuprinse ntr-o ocupaie. Competena profesional este capacitatea unei persoane de a utiliza i combina cunotine teoretice, deprinderi practice i atitudini specifice pentru a realiza activiti de munc la nivelul calitativ cerut la locul de munc. A fi competent ntr-o ocupaie presupune: a aplica cunotine tehnice de specialitate; a analiza i a lua decizii; a folosi creativitatea; a lucra mpreun cu alii ca membru ntr-o echip; a comunica eficient; a se adapta la meddiul ui care se desfoar activitatea respectiv; a face fa situaiilor neprevzute.

STANDARDE OCUPAIONALE N RELAIE CU NVAREA, FORMAREA I CALIFICRILE BAZATE PE COMPETENEStandardul ocupaional conine uniti de competen, care au umtoarea structur: UNITATEA DE COMPETEN definete o activitate major care conduce la un rezultat concret (produs sau serviciu) ce poate fi evaluat.a)

ELEMENTELE DE COMPETENT cuprind activiti specifice pe care un angajat trebuie s le realizeze pentru a ndeplini complet activitatea enunat n unitatea de competen. Fiecrui element i corespund unul sau mai multe criterii de realizare.b) 2

c) CRITERIILE DE REALIZARE reprezint etaloanele calitative asociate ndeplinirii cu succes a activitii descrise n elementul de competen sau al rezultatului acestei activiti (produs sau serviciu) i care permit evaluarea ndeplinirii cu succes a activitii din elementul de competen. GAMA DE VARIABILE furnizeaz utilizatorului informaii asupra locului i a modalitilor n care activitatea descris n unitatea de competen poate fi realizat. Ea poate include: tipuri de rezultate ale muncii, tipuri de echipamente, de materiale, condiii specifice de lucru etc.d)

GHIDUL PENTRU EVALUARE furnizeaz informaii asupra dovezilor necesare pentru demonstrarea competenei descrise de unitatea de competen n ansamblul ei (cunotine teoretice i deprinderi practice).e)

COMPONENTELE PROGRAMULUI DE FORMARE

obiectivele de referin exprimate n competene profesionale condiii de acces durata programului secvenialitatea atingerii obiectivelor metode de instruire mijloace de instruire materiale de nvare tehnici i instrumente de evaluare

Curricula bazata pe competenteUn curriculum proiectat pe baza competentelor ar consta din trei elemente de baza. IN PRIMUL RND, o afirmaie explicita a competentelor dorite. Cursanilor li se spune ce se ateapt din partea lor sa invete. Cunotinele, aptitudinile si atitudinile pe care le invata cursanii ar trebui direct relationate de indatoririle si responsabilitile pe care le vor avea in meseria din viata de zi cu zi. IN AL DOILEA RND, specificarea procedurilor pentru evaluarea realizrilor competentelor. Cursanilor li se spune modalitatea in care vor fi testai. Aceste arii de cunotine, aptitudini si atitudini si sensurile pentru evaluarea realizrilor lor ar trebui specificate in avans si fcute cunoscute cursantului. IN AL TREILEA RND, experienele de invatare sunt proiectate pentru a conduce la realizarea acestor competente. Cursanii sunt ajutai sa invete. Cursanilor ar trebui sa li se asigure cu diverse experiene instructionale3

ajuttoare pentru reinerea cunotinelor, aptitudinilor si atitudinilor solicitate de slujba ctre care intesc. Un curriculum bazat pe competente nu difer de alta curricula in ceea ce privete scopurile sale. Difer prin presupunerea ca veniturile de baza scontate ale unui proces de invatare poate fi exprimat in termenii competentelor definite si recognoscibile si prin aceea ca toi cursanii pot fi fcui responsabili de atingerea acestor competente.

Avantajele educaiei bazate pe competene 1. 2.3.

Permite instructorilor sa lucreze cu cursanii individuali. Rezulta in realizri de grad inalt ale invataturii. Rezulta adeseori in masuri valide si sigure de invatare. Reduce duplicarea in curriculum-ul instituiei. Rezulta in mai multe activiti succesive de invatare efectiva. Mai multa implicare activa a studentului in procesul de invatare. Instructorul este privit de ctre cursant ca fiind un ajutor sau un facilitator. Creste motivarea studenilor. Instruirea reflecta mai clar lumea reala a experienei.

4. 5. 6. 7. 8. 9.

Dezavantajele Educaiei Bazate pe Competente

1.2.

Pregtirea iniiala a curriculum-ului este un proces care consuma timp. Poate fi un sistem costisitor daca se accentueaz prea mult tehnologia educaionala. Cursanii vr fi confuzi si probabil procedurile corecte de orientare. frustrai daca nu sunt stabilite

3. 4. 5.

Actualele sisteme de recompensare instituionala nu promoveaz adoptarea acestei abordri. Solicita adeseori instructorilor sa studieze si sa propun noi roluri si comportamente de predare.

Ce este Dezvoltarea de Curriculum?Dezvoltarea de curriculum este deseori definita ca determinnd CEEA CE trebuie predat. De aceea dezvoltarea de curriculum poate fi definita ca suma totala a experienelor planificate puse la dispoziie de ctre instructor pentru a asista cursanii in atingerea obiectivelor programului instructional. Dezvoltatorul de curriculum trebuie sa incerce sa rspund la patru intrebari de baza: 1. Ce trebuie predat?4

2. 3. 4.

Ce materie trebuie folosita? Ce metode (procese) trebuie aplicate? Cum trebuie evaluate rezultatele?

Rspunsul la aceste intrebari va produce:

o afirmaie generala a aptitudinilor si cunotinelor ce trebuie acumulate pentru absolvirea cu succes a acestui program; stabilirea obiectivelor instructionale care definesc nivelele de progres necesare pentru realizarea cu succes; si, stabilirea unui set de experiene proiectate pentru a asista cursantul in obinerea cunotinelor, aptitudinilor si atitudinilor solicitate.

Pai n dezvoltarea de curriculum Exista cinci pai importani implicai in procesul dezvoltrii de curriculum.

5

PASUL

ACTIVITATEA

ANALIZA PROIECTAREA DEZVOLTAREA IMPLEMENTAREA CONTROLUL

ntreprinderea analizei instructionale Stabilirea obiectivelor instructionale Selectarea strategiilor instructionale Efectuarea instruirii Evaluarea si revizuirea instruciei

1.

ANALIZA. incepe cu o analiza instructionala, in care tipurile de cunoatere, aptitudini, atitudini) ale sa demonstreze cnd au absolvit cu success un le-a fost indicat. Rezultatele acestei analize pot fi grafice sau ale unor listri despre ceea ce se va

Dezvoltarea curriculum-ului performanta ( cursanilor sunt ateptate program de instruire care obiectul unei reprezentri preda in program. 2.

PROIECTAREA.

Cel de al doilea pas este o descriere a comportamentului ce trebuie produs de instruire. Obiectivele instructionale directioneaza atenia ctre cursant si ctre tipul de comportament care este ateptat a se obine ca rezultat al experienei de invatare. Stabilirea obiectivelor instructionale asigura instructorul cu o unealta folositoare pentru planificarea curriculum-ului. Ei asigura ndrumrile generale pentru luarea deciziilor cheie despre managementul instruciei. Odat ce curriculum-ul are obiective scrise pentru el poate fi fcuta o selecie pentru instrumentele exacte de evaluare, materiale, echipament si resurse necesare pentru programul instructional. 3. DEZVOLTAREA.

Ca instructor vei avea de a face cu o varietate foarte mare de cursani individuali cu diferte vrste, proveniene sociale, experiene in munca, nivele de pregtire, scopuri in cariera, abilitai si interese. Trebuie sa decidei modul in care vei organiza mediul de invatare optim pentru toi aceti cursani. Trebuie alese strategii instructionale adecvate pentru a ajuta fiecare cursant sa ating cu success toate realizrile ateptate din acest program. 4. IMPLEMENTAREA.

Obiectul celui de al patrulea pas este de a intreprinde invatarea in conformitate cu planul de curriculum. Aici instructorul trebuie sa fie preocupat de:

implementarea activitilor instructionale monitorizarea regulate a progreselor si realizrilor evalurile periodice posihilele modificri ale proiectaroii de curriculum, daca rezultatele de monitorizare sau evaluare indica nevoia de schimbare.

6

5.

CONTROLUL.

In stadiul de control instructorul este interesat in evaluarea rezultatelor generale ale programului instructional si de revizuirea coninutului curricumului, precum si de procesul acestuia ca fiind necesar la a

Embed Size (px)
Recommended