+ All Categories
Home > Documents > Suport de Curs Specializare Formatori

Suport de Curs Specializare Formatori

Date post: 07-Apr-2018
Category:
Upload: shadowcora
View: 237 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 72

Transcript
  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    1/72

    1

    Suport de Curs SpecializareFormatori

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    2/72

    2

    MODUL l: PREGTIREA FORMRII

    Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s pregteasc un stagiu de formare.La

    sfritul acestui modul, cursanii vor fi capabili:

    s identifice nevoia de formare; s defineasc cerinele de formare; s elaboreze programe de formare; s pregteasc meterialele pentru instruire; s organizeze desfurarea cursului de formare; s organizeze informaiile i materialele privitoare la oferta de formare.

    MODUL 2 : EFECTUAREA FORMARII

    Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s efectueze formarea pe domeniul lor decompeten.

    La sfritul acestui modul, cursanii vor fi capabili: s identifice metodele de formare; s sprijine cursanii n managerierea propriului proces de nvare; s faciliteze nvarea n grup; s pregteasc aplicaiile practice; s furnizeze cursanilor feedback asupra procesului de formare.

    MODUL 3 : EVALUAREA CURSANILOR

    Obiectivul acestui modul este de a ajuta formatorii s asigure o evaluare realist acunotinelor, aptitudinilori atitudinilor cursanilor .

    La sfritul acestui modul, formatorii vor fi capabili: s stabileasc dovezile necesare efecturii evalurii; s organizeze evaluarea; s nregistreze rezultatele evalurii conform cerinelor legale;

    s revizuiasc procedura i instrumentele de evaluare.

    MODUL 4 : REVIZUIREA i PROMOVAREA PROGRAMULUI

    Obiectivul acestui modul este de a ajuta cursanii s EVALUEZE corect programul de

    formare

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    3/72

    3

    COMPETENA PROFESIONAL

    Standardele ocupaionale sunt documente care precizeaz unitile de competeni nivelulcalitativ asociat rezultatelor activitilor cuprinse ntr-o ocupaie.

    Competena profesional este capacitatea unei persoane de a utiliza i combina cunotineteoretice, deprinderi practice i atitudini specifice pentru a realiza activiti de munc la nivelulcalitativ cerut la locul de munc.

    A fi competent ntr-o ocupaie presupune: a aplica cunotine tehnice de specialitate; a analiza i a lua decizii; a folosi creativitatea; a lucra mpreun cu alii ca membru ntr-o echip; a comunica eficient; a se adapta la meddiul ui care se desfoar activitatea respectiv;

    a face fa situaiilor neprevzute.

    STANDARDE OCUPAIONALEN RELAIE CU NVAREA, FORMAREA I CALIFICRILE

    BAZATE PE COMPETENE

    Standardul ocupaional conine uniti de competen, care au umtoarea structur:

    a) UNITATEA DE COMPETEN definete o activitate major care conduce laun rezultat concret (produs sau serviciu) ce poate fi evaluat.

    b) ELEMENTELE DE COMPETENT cuprind activiti specifice pe care unangajat trebuie s le realizeze pentru a ndeplini complet activitatea enunat nunitatea de competen. Fiecrui element i corespund unul sau mai mjulte criterii derealizare.

    c) CRITERIILE DE REALIZARE reprezint etaloanele calitative asociate ndeplinirii cu succes a activitii descrise n elementul de competen sau alrezultatului acestei activiti (produs sau serviciu) i care permit evaluarea ndepliniriicu succes a activitii din elementul de competen.

    d) GAMA DE VARIABILE furnizeaz utilizatorului informaii asupra locului i amodalitilor n care activitatea descris n unitatea de competen poate fi realizat.Ea poate include: tipuri de rezultate ale muncii, tipuri de echipamente, de materiale,condiii specifice de lucru etc.

    e) GHIDUL PENTRU EVALUARE furnizeaz informaii asupra dovezilor necesarepentru demonstrarea competenei descrise de unitatea de competen n ansamblul ei(cunotine teoretice i deprinderi practice).

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    4/72

    4

    COMPONENTELE PROGRAMULUI DE FORMARE

    obiectivele de referin exprimate n competene profesionale condiii de acces durata programului secvenialitatea atingerii obiectivelor metode de instruire mijloace de instruire materiale de nvare tehnici i instrumente de evaluare

    Curricula bazata pe competenteUn curriculum proiectat pe baza competentelor ar consta din trei elemente de baza.

    IN PRIMUL RND, o afirmaie explicita a competentelor dorite. Cursanilor li se spune ce seateapt din partea lor sa invete. Cunotinele, aptitudinile si atitudinile

    pe care le invata cursanii ar trebui direct relationate de indatoririle siresponsabilitile pe care le vor avea in meseria din viata de zi cu zi.

    IN AL DOILEA RND, specificarea procedurilor pentru evaluarea realizrilor competentelor.Cursanilor li se spune modalitatea in care vor fi testai. Aceste arii decunotine, aptitudini si atitudini si sensurile pentru evaluarea

    realizrilor lor ar trebui specificate in avans si fcute cunoscutecursantului.

    IN AL TREILEA RND, experienele de invatare sunt proiectate pentru a conduce larealizarea acestor competente. Cursanii sunt ajutai sa invete.Cursanilor ar trebui sa li se asigure cu diverse experiene instructionaleajuttoare pentru reinerea cunotinelor, aptitudinilor si atitudinilorsolicitate de slujba ctre care intesc.

    Un curriculum bazat pe competente nu difer de alta curricula in ceea ce privete scopurilesale. Difer prin presupunerea ca veniturile de baza scontate ale unui proces de invatare poatefi exprimat in termenii competentelor definite si recognoscibile si prin aceea ca to i cursanii

    pot fi fcui responsabili de atingerea acestor competente.Avantajele educaiei bazate pe competene

    1. Permite instructorilor sa lucreze cu cursanii individuali.

    2. Rezulta in realizri de grad inalt ale invataturii.

    3. Rezulta adeseori in masuri valide si sigure de invatare.

    4. Reduce duplicarea in curriculum-ul instituiei.

    5. Rezulta in mai multe activiti succesive de invatare efectiva.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    5/72

    5

    6. Mai multa implicare activa a studentului in procesul de invatare.

    7. Instructorul este privit de ctre cursant ca fiind un ajutor sau un facilitator.

    8. Creste motivarea studenilor.

    9. Instruirea reflecta mai clar lumea reala a experienei.

    Dezavantajele Educaiei Bazate pe Competente

    1. Pregtirea iniiala a curriculum-ului este un proces care consuma timp.

    2. Poate fi un sistem costisitor daca se accentueaz prea mult tehnologiaeducaionala.

    3. Cursanii vr fi confuzi si probabil frustrai daca nu sunt stabiliteprocedurile corecte de orientare.

    4. Actualele sisteme de recompensare instituionala nu promoveaz adoptareaacestei abordri.

    5. Solicita adeseori instructorilor sa studieze si sa propun noi roluri sicomportamente de predare.

    Ce este Dezvoltarea de Curriculum?

    Dezvoltarea de curriculum este deseori definita ca determinnd CEEA CEtrebuie predat. Deaceea dezvoltarea de curriculum poate fi definita ca suma totala a experien elor planificate

    puse la dispoziie de ctre instructor pentru a asista cursanii in atingerea obiectivelorprogramului instructional.

    Dezvoltatorul de curriculum trebuie sa incerce sa rspund la patru intrebari de baza:

    1. Ce trebuie predat?

    2. Ce materie trebuie folosita?

    3. Ce metode (procese) trebuie aplicate?

    4. Cum trebuie evaluate rezultatele?

    Rspunsul la aceste intrebari va produce:

    o afirmaie generala a aptitudinilor si cunotinelor ce trebuie accumulate pentruabsolvirea cu succes a acestui program;

    stabilirea obiectivelor instructionale care definesc nivelele de progres necesare

    pentru realizarea cu succes; si, stabilirea unui set de experiene proiectate pentru a asista cursantul in obinerea

    cunotinelor, aptitudinilor si atitudinilor solicitate.

    Pai n dezvoltarea de curriculum

    Exista cinci pai importani implicai in procesul dezvoltrii de curriculum.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    6/72

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    7/72

    7

    posihilele modificri ale proiectaroii de curriculum,daca rezultatele de monitorizare sau evaluare indicanevoia de schimbare.

    5. CONTROLUL. In stadiul de control instructorul este interesat inevaluarea rezultatelor generale ale programului instructionalsi de revizuireaconinutului curricumului, precum si de procesul acestuia ca fiindnecesarla atingerea scopurilor de invatare dorite.

    Un model sistematic

    In baza pailor si a activitilor descrise anterior este posibila stabilireaunui model sistematic al evenimentelor critice din dezvoltarea decurriculum.

    TEHNICI DE NVARE A ADULILORNVAREA ACTIV

    STILURI DE NVARENVAREA CONTINU

    Cum invata adulii1Procesul de invatare a adulilor

    Procesul de invatare poate fi definit in mai multe feluri,dar definiia ceamai des intalnita este: invatarea este in permanenta o schimbare de

    comportament, independenta de maturitatea studenilor, rezultat alexperienei si a activitilor ce sunt incadrate in procesul de schimbare.Acesta definiie pare sa fie valabila att in cazul invatarii adulte dar si acopiilor. In general, procesul de invatare a copiilor este vzut ca o etapade formare: (dobndirea ,acumularea, descoperirea, integrarea) decunostiinte, aptitudini, strategii si valori prin experiena. Pe de alte parte,

    procesul de invatare a adulilor este vzut ca o etapa de transformare:(modificarea ,redobandirea, informarea la zi, inlocuirea) de cunosiiime,apiiiudini, strategii si valori prin experiena.

    Procesul ce invatare a adulilor se refera att la procesul prin careindividualitile intenioneaz sa-si schimbe, sa-si imbogateasca

    cunostiintele,valorile,aptitudinile si strategiile, dar si lacunostiintele,valorile,aptitudinile si strategiile pe care le au dobnditfiecare.

    1Definiiile de baza si observaiile critice prezentate aici sunt citate din,Principiileprocesului de invatare a adulilor si aplicarea lor in programul de planificare de Brundage siMacKeracher; Toronto: OISE, 1980, Pp. 5-20.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    8/72

    8

    Presupuneri critice

    1. Toi adulii pot si trebuie sa invate. Aduli se implica intr-o varietate deactiviti de invatare ca rspuns la nevoile si problemele zilnice. Deseori,aceste activiti nu pot fi definite ca "activiti de invatare", intrucat nu potfi corelate cu colarizarea formala sau sistemul educaional; daractivitatiile sunt recunoscute ca activiti de invatare.

    Toi adulii indiferent de nivelul lor de inteligenta, vrsta si progres, panacnd vor pleca de pe aceasta lume sunt capabili sa invete. Adul iiexperimenteaz o bunstare, cnd invata si cnd mediul unde isidesfoar activitatiile ii suporta si ii imcurajeaza in invatare.

    2. Adulii nu sunt copii maturi. Un conflict principal in procesul de invatarea adulilor este natura si caracteristiciile studenilor aduli in comparaiecu copiii. Uni autori si cercettori susin ca, invatarea este invatare si esteaceeai la orice vrsta. Alii sunt de prere ca, procesul de invatare aadulilor si procesul de invatare a copiilor sunt diferite din punct deverdure calitativ si cantitativ. Cu sigurana, procesul intelectual si

    psihologic implicat in invatare poate fi similare att pentru aduli cat si

    pentru copii,de vreme ce este bazat pe structuriile biologice, care suntasemntoare. Totui, exista si alte variabile, care afecteaz procesul sirezultatele invatarii att la aduli si copii,de vreme ce acestea derivadin caracteristiciile situationale de dezvoltarea sociala, psihologica, cedifer de la un individ la altul.

    Diferentele principale sunt rezumate in cele ce urmeaz si vor fi explicatein detaliu in capitolul Caracteristiciile procesului de invatare a adulilor.Trebuie mentinat ca, aceste diferente reprezint in majoritatea cazurilor,aspecte ale caracteristicilor continue precum in cazul dobndirii deexperienta,dar pot fi si aspecte ale caracterisciilor discontinue,exemplutrecerea de la gndirea concreta la cea abstracta.

    Rezumatul urmtor furnizeaz o modalitate ajuttoare pentru a analiza, sinu intenioneaz sa reflecte diferentele universale, absolute.

    3. Procesul de nvare este un proces normal, de transformare (evolutie).Majoritatea autoriilor din domeniu nvmntului susin direct sauindirect implicarea invatarii in procesul de evoluie a individului,cadorina de imbunatatire este o forma activa,forma care se transforma pemsura ce individul reacioneaz cu mediul. De aceea, procesul deinvatare este un proces de evoluie si in acest context urmtoareleafirmaii sunt valabile:

    a. Procesul de invatarea este o activitate fizica-psijhologicanormala,care nu necesita influente externe sau ncurajare pentru aincepe, sicare rezulta din resursele interioare prin energieintrapersonala, nudin resursele externe dirijate de recompense sau pedepse.De vremece procesul de invatare este de la sine, aspectul esenialeste neutralizarea sau ndeprtarea deprimrii siobstacolelor, pentru a

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    9/72

    9

    permite finalizarea procesului la un nivel normal deactivitate.Drept urmare, daca adultul nu intalaneste nici unobstacol,procesulde invatare poate fi imbunatatit prin adugarea unorcondiii externe

    positive, care vor influenta si imbunatatii invatarea.

    b. Procesul de invatare este legat de procesele de dezvoltare,

    care auloc de-alungul intregii viei a individului. De aceea,

    procesul de invatare, are loc de-alungul intregii viei, carspuns la experienacare influeneaz imbunatatirea formarii. In cadrul fiecreietape desucces, nvtura deja dobndita devine parte integrata instadiul deinvatare actual. Acesta acumulare secveniala apare ca ointegrare

    pe verticala, un concept care sugereza folosirea experieneianterioare ca factor in procesul de invatare curent.

    c. Procesul de invatare si evoluia actuala a individului suntlegate inmod direct. Procesul de invatare este esenial pentru arspundefactoriilor externi si interni, iar xperienta este componenta

    principalain acest proces de invatare a adulilor. De fapt, cele maieficiente activiti de invatare, coninutul si procesul suntvalorificate prinsusinerea individului in activitatiile pe care ledesfasoara,dar si

    cnd intampina greuti.

    d. Activitaile normale de nvare suni proiectate pentru a permite fiecarei persoane sa isi fac o idee de haosul siconfuzia existente caurmare a unei experiene mai puin vaste; pentru a reduceaspectelenecunoscute ale vieii spre un nivel acceptabil; si pentru adezvoltacai de prognozare a rspunsurilor celor mai eficiente pentru

    propriaviata. Inteligenta omului este mereu in disputa.

    Dincolo deexperiena individuala, omul caut sa-se foloseasc de ceeace arenevoie pentru a da un sens vieii. De aceea, procesul deinvatare areloc la nivelul intelectului,de la confuzie,intelegerea esteorganizatain structuri programate care dein controlul si ghideazinvatarea .Drept urmare, doar doua condiii sunt eseniale in procesulde invatare:

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    10/72

    10

    (i) existenta unor resurse informaionale suficiente, curepetiii si variaii pe teme pentru a permite reacia deimbinare a elementelor;(ii) existenta libertii si timpului suficient de imbinare aelementelor in mod natural. Totui o a treia condiie poatefi impusa procesului de invatare a adulilor. Daca adultulnu deine aceste elemente si nu isi planifica strategiile

    pentru dobndirea unor noi informaii, atunci activitate deinvatare trebuie sa-i asigure aceste oportuniti fr sa fie

    tratat ca un copil si in mod imatur.

    4. nva cum trebuie nvat. Elementele de baza ale procesul de invatareapar ca individualiti ale studentului gata oricnd sa fie responsibil de

    propriile sale acte, pentru a funciona ca un agent intern deschimbare,pentru a nu depinde intru totul de factorii externi,individul fiindastfel capabil sa-si conceap proriul stil de invatare. De aceea,

    procesele principale de invatare a adulilor implica raionamentulsi ghidarea proprie.

    Totui, nu toi aduli au ajuns la acest nivel de aptitudini. Aceia care auaceste aptitudini sunt mult mai productivi dect ceilali. Este de asemenea

    clar, faptul ca,cele mai eficeiente cerine ale invatarii, nu numairaionamentul si ghidarea proprie,dar si sursele externe si observatoriiobiectivi nu sunt de neglijat. Acesta modalitate de invatare poate fi decrisaca fiind interdependenta, si nu dependenta sau independenta.

    5. Aduli invata in medii variate. Procesul de invatare de invatare a aduliloreste coordonat in medii in care adultul lucreaz singur, cu alta persoanasau in grup. Tradiional, s-a presupus ca, studentul invata mai bine in grup,deoarece ceilali membri confer att susinere, cat si competiie. Totuieste evident ca, studentuladult este la fel de productiv singur sau cnd lucreaz cu alte persoana.

    6. Adulii sunt studenii voluntari. O diferena majora intre aduli si copii estefaptul ca, adultul este un student voluntary in timp ce copii sunt exactopusul. In majoritatea cazurilor, studentul adult asista la programele deinstruire voluntar, adic nefiind obligat. Totui, el ar putea considera cafactorii exerni,asupra crora nu are control, l foreaz sa asite la

    programele de pregtire importriva dorinei sale. In aceste situaii,adulii se comporta asemeni copiilor care participa obligatoriu lacursuri, fiind: neateni, fr "motivaie", fr sa fac progrese;comportament destructiv, etc. Comportametul adulilor in aceste situaiieste vzut ca copilrie si sunt tratate ca atare. Tratamentul general utilizatinclude pedeapsa, reguli stricte privind prezenta sau comportamentul,metode legate de lipsa de progres, si necesita eforturi extraordinare

    pentru a induce motivaia. Aceasta "solutie"contribuie la rezolvarea problemei. Probabil cea mai folositoare observaie este faptul ca,adulii invata mai productiv cnd simt ca sunt studeni voluntari, care audreptul sa aleag daca vor sau nu sa invete.

    Caracteristicile procesului de nvare a adulilor

    Adulii se implica in procesul de invatare, daca telurile si rezultatele programuli de invatare sunt realiste si importante lor, percepute ca defolos imediat.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    11/72

    11

    Adulii vor invata si folosi ceea ce este relevant nevoilor personale siprofesionale.

    Adulii sunt implicaii ei insasi in procesul de invatare. nvarea unei noiaptitudini, tehnici sau a unui concept poate fi considerata fie ca un aspect

    pozitiv, fie negativ. Intodeauna exista teama de judecata celorlalti,precum:adulii nu sunt att de indicai in acest proces judecata ce implica anxietatein timpul acestor noi situaii.

    Adulii participa la cursuri avnd in spate experiena, cunostiinte siaptitudini anterioare dar si ghidarea proprie, interese si competenta.

    Adulii doresc sa fie stpni pe propria lor nvtura, ceea ce presupuneimplicarea in selectarea obictivelor, coninutului, activitii si evalurii.

    Adulii percep invatarea ca un atac asupra competentei, de aceea seimpun in alegerea subiectelor si a activitilor.

    Adulii resping indicaiile altora privind invatarea, mai ales cnd ceeea celi se sugereaz afecteaz activitatea curenta.

    Procesul de invatarea a adulilor are la baza compotamentul si programele de invatat care implica respect, incredere si preocupareainstructorului.

    Adultul ca student2

    Ar putea fi dificil de generalizat caracteristicile adulilor ca studeni,datorita individualitii variate, vrstei, educaiei, nivelului de educaie,

    personalitii, situaiei economice, dar si a altor factorii. De altfel, inmajoritatea situailor adulii reacioneaz similar la aceeai modalitate detratare, pe care o primesc in sala de curs.

    Cel mai important aspect de reinut este ca, studentul adult paricipa lacursuri nu numai fizic, dar si emoional si dorete valorificarea.Adiional, adulii au deja o experiena anterioara, preocupri curente,responsabiliti pe plan professional si in familie, dar si ateptri, toateacestea influennd invatarea.

    tiind acestea, este important considerarea celor mai importantecaracteristici ale adulilor ca studeni.

    Caracteristici fiziologiceAdulii ajung la maturitate in jurul vrstei de 20 de ani. Pana la 40 de ani,

    adulii nu vor experimenta alte schimbri fiziologice majore dect aceleinduse de un accident, boala, ctrpq natere si stil de viata. De la 40 deani adulii vor fi contieni de doua schimbri generale:(i) vederea si auzul se vor inrautati, afectandu-le astfel procesul de

    invatare prin reducerea senzoriala, in ambele cazuri: calitativ si

    2 Schimbariile fiziologice si psihologice prezentate aici sunt citate din, Principiile procesului de invatare a adulilor si aplicarea lor in programul de planificare de

    Brundage si MacKeracher; Toronto: OISE, 1980, Pp. 21-56.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    12/72

    12

    cantitativ; si,(ii) viteza de reacie a sistemului nervos central declina astfel incat

    adulii nantati in vrsta necesita mult mai mult timp pentru a invata.Referitor la viteza de reacie redusa, nu exista nici o corespondentacu abilitatea de a invata sau corectitudinea rspunsului.

    Caracteristici psihologice

    l. Conceptul si respectul de sine. Abilitatea fiinei umane de a-si forma

    idei abstracte, ii permite sa gndeasc despre sine,despre cum suntvzui de ceilali. Interpretarea feedback dobndit, din ambele

    perspective,proprie si fcuta de alii definete ego-ul. Aceastainformaie se numete concept de sine, iar sentimentul poartanumele stima de sine. Spre deosebire de copii, conceptul de sine aladulilor este deja format si fiecare experiena educaionala are rolulde-al fragmenta sau sa-1 distrug parial. De aceea, adultul trebuiesa se protejeze de aceasta teama,pana cnd va fi capabil sa perceap,ca rul nu ii va atinge si ca schimbarea concepiei de sine poate ducela rezultate benefice.

    Funcia conceptului de sine si a stimei in invatarea adulilor include

    urmtoarele:

    a. Adulii, care valorifica propria experiena sau careeste valorificata de ctre alii, sunt studenii capabili.

    b. Adulii sunt preocupaii mai mult de realizarepropriilor obiective, dect de cele stabilite de ctrealii.

    c. Adulii invata eficient cnd isi stabilesc propriileobiective, care sunt in aceasi categorie cu conceptulde sine.

    d. Adulii cu un respect de sine ridicat sunt mult maireceptivi laschimbare.

    e. Adulii si-au dezvoltat deja stilul de invatare, careeste constant, de neclintit de-alungul maturitii.

    f. Probabil cea mai importanta componenta aconceptului de sine in corelaie cu invatarea este

    perceperea ca student. Adulii careaccepta invatarea ca o aventura a schimbrii de-

    alungul vietii,aresponsabilitii profesionale si din cadrulfamiliei,vor fi dornici sa invete si sa dobandesca unnivel ridicat de performanta. Perceperea ca student

    pare sa fie o componenta eseniala in procesul deinvatare.

    g. nvarea rolului de student este preluat dininteraciunii interpersonale,din modelare si prinexperimentare. De aceeea rolul de student poate fi

    preluat in mod eficient, cnd adultul observa si

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    13/72

    13

    interactioneaza cu ali aduli, care au acest rol inactivitatiile zilnice si cnd mediul este nepericulos

    pentru a-si testa acest tip de compartament.

    2. Emotii,stres si anxietate. Emoia este un termen folosit pentru a descrie ostare speciala de stimulare sau motivaie. Pe msura ce stimularea creste,nivelul emoional creste si el, fapt ce poate determina att creterea dar sislbirea eficientei. Stresul este descris ca, un rspuns la un peicol real sau

    perceput asupra corpului sau persoanei in sine. Stresul implica o reaciehormonala, scopul fiind fie "lupta sau zbor,"pentru a dobndi o receptaresenzoriala si funcionare mentala, dar si pentru a mari capacitatea derezistenta si schimbare. Anxietatea este un stres rspuns la o fricanetiuta sau o neidentificata sursa de pericol. Pentru muli aduli,invatarea, scoliile, profesorii,diplomele, testele si teama de eec sauexpunerea la situaii necorespunzatoare, reprezint surse principale deanxietate.

    Rspunsurile emoionale, stresul si anxietatea afecteaz invatareaadulta pe urmtoarele cai:

    a. Majoritatea adultior incep sa invete avnd un nivel ridicatde stimulare si, in general, nu necesita alte surse destimulare pentru a-si motiva invatarea. Daca instructorulmrete stimularea prin multe informaii, competiie,expunere la situaii necorespunzatoare, reducereaexperienei personale a individului, etc., studentul se poateretrage sau este defensiv, dar i-se poate induce si lipsamotivaiei. Instructor, ar fi de preferat sa petreac cevatimp pentru a aduce anxietatea la un nivel acceptabil pe

    parcursul primelor sesiuni de invatare.

    b. Stresul prelungit reduce competenta de comunicare a

    studentului. Nu exista foarte multe soluii pentru ocomunicare efectiva cu persoane furioase, ostile, apatice.

    c. Daca se furnizeaz informai in exces,intr-un mediunecorespunzator(incarcat sensorial,dar si la nivel stimulator), adultul

    proceseaz informaia care urmeaz sa fie tears, distrusa,sau o simplifica sio generalizeaz exagerat. Drept rezultat, furnizarea deinformaiivariaz de la o productivitate exacerbata (exemplu :folosirea multortermeni specifici) la un nivel de disfunctie exagerata(exemplu:omiterea, negarea).

    d. nvarea este productiv cnd exist un nivel optim destimulare. In aceste situaii, cursantul este entuziasmat,

    puin agitat, curios si, poate, puin fricos. Instructorul nutrebuie sa trateze studentul adult ca si cnd ar fi un copilsau o persoana imatura,putina motivaie putnd fitransformata in rezistenata sau ofensiva. Pentru ca unstudent adult sa se dedice intrutotul invatarii, el trebuie sa

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    14/72

    14

    fie stimulat, sa fie relativ in defensa si sa-si doreasc sa-sicanalizeze motivaia in procesul de schimbare. De aceea,adulii trebuie sa-si desfoare procesul de invatare intr-unmediu, in care sa se simt in sigurana, care sa-i sprijine sisa-i incurajeze. Acest mediu faciliteaz relaia student -

    profesor.e. nvnd cum sa invatam,implica o serie de etape, in care

    individul acioneaz, cel puin parial, ca fiind propriulghid si concentrarea schimbrii este in fapt concepia de

    sine si procesul de invatare. Aceste cerinele presupunconceperea procesul de invatare si evaluarea invatarii dectre student. Dezvoltarea aptitudinilor acestui conceptde invatare poate duce la o competiie intre cunostiinte,valori, aptitudini si strategii. In momentul in care seschimba, studentul se confrunta cu un conflict interior,intre ceea ce tie si ceeea ce acumuleaz curent, studentulsimtandu-se dezorientat intrucat o strategie noua

    presupune un comportament nou. In acest momentstresul se accentueaz si studentul poate considera

    procesul de invatare ca fiind prea riscant.

    3. Experinta anterioara. Adulii si-au dezvoltat multe modalitii de perceperesi nelegere a experienei educaionale in urma realitatiilor viei. De aceea,ei si-au organizat informatiile,valorile,strategiile si aptitudinile, carecontribuie simultan la definirea, crearea si restrictionarea modelului derealitate reprezentativ. Experiena educaionala dobndita este ocomponenta eseniala in procesul de invatare a adultilor,fiind in acelaitimp un fundament pentru o noua experiena de instruire, dar si un potenialobstacol. Aspectele legate de experiena educaionala anterioara presupunurmtoarele:

    a. Structurarea cailor de abordare a noilor experienei;selectarea informaiilor ce vor capta atenia si modul in care

    acestea vor fi interpretate; selectarea cunostiintelor,valorilor, strategilor si aaptitudinilor care vor fi folosite primele. Daca acestea suntacceptateinvatarea va fi eficienta si productiva. In caz contrar,adultul seconfrunta cu un obstacol majorconfirmarea

    proportionalitatiicunostiintelor, valorilor, strategilor si a aptitudiniloranterioare,deaceea, se inteaba daca este o persoana competenta,pentru cain final

    sa se adapteze procesului de invatare,care va duce in celedin urmala transformarea conceptului de sine,concept neidentificatla inceput.Pentru a evita potenialele sentimente de eec,totusi,studentul seretrage neacceptand valabilitatea,valoarea si necesitateainstruirii.

    b. Implicarea experintei in procesul de invatare,se face doardaca experiena sau esena educaionala sunt total noi.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    15/72

    15

    Deci, adulii isicentreaz atenia pe modificarea si reintegrareacunostiintelor, valorilor, strategilor si aptitudinilor, in locsa o formeze precum incopilrie.

    c. Dei au o experiena educaionala, nu cunosc toateinformaiile, valorilor, strategilor si aptitudinilor necesare

    procesului de invatar

    actuale. Daca aprofundam activitatiile de invatare presupunnd studentul are experiena si intr-un trziu descoprim lipsaunor componente eseniale, ii putem percepe caincompetent, stupid saunemotivat si ii aduce la cunotina acestea non-verbal,stesand-ul si mai mult. De vreme ce fiecare adultare o experiena educaionala unica,fecare program artrebui sa includ o evaluare a educaiei primite,astfel incatelementele lipsa sa fie identificate.

    d. Folosirea experienei educaionale anterioare in procesul curent

    de invatare ar puate duce la o problema,daca adultul nu poate face legtura intre ceeea ce se presupune ca tie siceea ce afla pentru prima data. Deci, adulii ar putea aveanevoie de asistenta pentru a transforma cunostiinteleanterioare. Expunerea la aceste procese de reamintire,analogii, jocuri, simulari,situatii de analizat, etc. sunt celemai eficiente si asigura componentelor eseniale procesuluide transformare.

    4. TimpulAdulii tind sa perceap timpul ca o perioada ancestrala, o presiunepentruprezent si viitor. Adulii peste 40 de ani tind sa msoare timpul ca"timpul

    rmas pana la moarte." Aceast aspect are consecine asupra invatarii.Exagerarea perioadei trecute duce la afectarea invatarii att in modpozitiv,dar si negativ.Prezentul efemer implica multe preocupri, conflict,nevoi si probleme. Aceste conflicte devin eseniale in procesul ceinvatare. Presiunea asupra adultilor,de a rezolva conflicte, problemerapid,implica descoperirea unor soluii individuale mult mai dificile derealizat. Pe viitor adulii tind sa creeze o iluzie a unei nevoi de agrabi,schimba si invata rapid si de a-si continua viata, nvarea sieducaia sunt percepute ca activiti ce au loc o singura data inviata,invatarea fiind o activitate distincta si separata de viata si activitatiilezilnice ,ceeea ce duce la contringente.

    5. Motivaia. Motivaia permite un rspuns din partea individului, ca reaciela mediulintern si extern, pentru a asigura supravieuirea si satisfacerea. Pentruadult,motivaia:

    a. Poate fi descrisa ca fiind, cea care duce la nevoi neintalnitesau la progres. Adultii,care acioneaz pentru a reducenevoile neintalnite se pot simi ameninai de ctre ceilaliindivizi, pe care ii percep ca avnd control,simtindu-seasfel lipsii de putere, incompeteni sa-si schimbe cursulvieii. Acetia pot fi intradevar amenintati,putand fi vzui

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    16/72

    16

    ca studeni involuntari. Acesta categorie de aduli necesitao structurare a experienei educationale,ajutor indeterminarea proprilor direcii si suport prelungit. Deindata ce teama sau anxietatea a fost redus sau distrus,acetia pot fi asistai spre a-si asuma propria rspundere in

    procesul de invatare. b. Motivaia este legata att de succes(esec) in realizarea

    rezultatelor sau schimbarea conditilor adverse, dar si desatisfacere (nemulumire). Satisfacia si succesul nu sunt

    aspecte separabile. Ambele sunt relationate de progresulfr condiii sau de condiiile anticipate sau dorite. Unstudent adult este motivat sa continue programul deinvatare si va depinde de rezultatele anticipate. Pentru a-sivedea progresul,studentul trebuie sa-i se indiceschimbarile de comportament sau a mediului legat de ceeace si-a dorit sau anticipat. Acesta feedback, se extindeasupra programului de meninere a nivelului de motivaie lacare studentul participa.

    c. Tendinele etichetate ca "motive" provin din interiorulstudentului. Acestea nu reprezint ceva adugat de ctre un

    agent extern (instructor), dei agentul acioneaz pentru aajuta sau ascunde motive existente. Comportamentulagentului extern poate fi perceput fie ca feedback sauintaritor pentru ca in final sa apar ca motivaie indirecta.Aceste comportamente includ:

    descoperirea prin compararea motivelor primare si anevoilorde invatare specifice ale fiecrui individ;

    asistarea studentului in stabilirea obiectivelor carepor fi

    traduse in comportamente tipice si ,decia infeedback specific;

    furnizarea de feedback bazat pe aceste decizii; si,

    permiterea accenturii succesului si satisfacieirezultate dinaceste procese.

    d. Feedback poate ajuta in activitile urmtoare alestudentului,fapt ce

    permite testarea altor comportamente. De aceea, succesulnu este valabil dect dup aceasta etapa din cadrul

    procesului de invatareDaca feedback esrte intarziat, studentul poate aveadificulti in corelarea cu comportamentul pea care ii testa.Pe msura ce timpul trece intre aciune si feedback,impactul si susinerea, feedbackdescreste, si afecteaz valoarea motivaiei viitoare.

    e. Implicarea adultiilor in clarificare acestor sentimenteambigue implica definirea clara a nevoilor,vzute ca fiindaspectele cele mai importante in procesul de invatare.Majoritatea adultilor,totusi,nu au o experinta vasta in

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    17/72

    17

    exprimarea nevoilor,lasati singuri acetia zpcescobiectivele invatarii. De aceea,adultii pot avea nevoie, deasitenta si suport verbal, pentru a clarifica si specificanevoile in procesul de invatare.

    6. Stiluri de a nva si abilitai. Un stil este calea preferata deorganizare a experienei. Fiecare adult in mod caracteristic are unmod unic de a lua notite;de-a selecta anumite informaii, pentru caapoi sa fie procesate;de-a folosi nelegeri, valori,aptitudini si

    strategi pentru a rezolva probleme; de-a lua decizii si a da noisensuri; dar si de-a schimba cteva sau toate aceste activiti saustructuri. Diferentele eseniale ale indivizilor in schimbareanelesurilor, valorilor,aptitudinilor si strategiilor poarta numele destiluri de invatare. Stilul este distinctiv de la nivelul performanteisau abilitaii si este perceput ca o caracteristica relativ stabila,careafecteaz tot ce afecteaz individul. Abilitatea se refera,in general,la gnduri sau ceea ce stim\ stilul fiind legat de cum tim.

    a. Fiecare adult are un stil individual de procesare ainformaiei si deinvatare,un nivel individual si un tip de abilitate. Deci,

    nu se poate presupune ca un grup de aduli de acelai sex sivrsta, cucaracteristici sociale, economice similare vor aveaacelas stil sauabilitai.

    b. Teoretic,invatarea este o valoare neutra. Nu exista "omodalitatefoarte buna de a invata." De fapt, adulii de toatetipurile si stilurilereuesc sa invate chiar foarte repede. Fiecare stil este

    adecvat in unele situaii si neeficient in altele.c. Adulii tind sa-si selecteze singuri situaiile de invatat

    si relaiile instructor-invatare,care stau la baza stilului.Acestea par sa fie foarte profitabile daca se cunoateintuitiv, care instructor si caresituaie nu le sunt adecvate.

    Sprijinirea invatarii adulte

    Adulii prefera urmtoarele:

    l. Situaii practice si directe la obiect,de aceea ....

    Prezentati,rezumati, exemplificai si folosii istorisiri Aprofundaii cat mai multe situaii de invatare Planificai si acordai timp aplicailor privind noile informaii Construii lecia si rezolvai aplicaiile in colaborare Anticipai problemele care ar putea intervenii, oferii sugestii

    Folosii strategiilor de invatare active,care presupun

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    18/72

    18

    participarea tuturor studenilor Nu devenii teoreticieni

    2. Promovai respectul de sine,de aceea ...

    Furnizai activiti pe grupuri ,activitati cu risc sczut Furnizai un mediu de invatare nepericulos, incepand cuorientarea eficienta Creai o atmosfere neprotocolara,prietenoasa,si neincarcata

    Planificai succes din start Ajutai studentul adult, sa devin mai efecient si mult maicompetent Creai o atmosfera de cooperare si colaborare intre participani Furnizai feedback prompt, constructiv si in mod coninu Nu uitai ca procesul de invatare depinde de respectul de sine

    3. Integrai ideiile, pe un fundal de cunostiinte deja dobandite,deaceea...

    Amintiti-le ceea ce cunosc deja, legat de noile idei Aflai ceea ce cunosc despre subiect

    Aflai ceea ce s-ar dori sa afle despre subiect Construii planul de lecie, astfel incat sa se poate trece cuuurina de la o idee la alta, daca este necesar

    Sugerai recitirea ideilor si reparcurgerea acelorai etape Adaptai nivelului ales cu nivelul de adaptare a studentului

    4. Artai respect individual, de aceea ...

    Acordai pauze Furnizai o experiena educaionala de calitate si bine organizata

    in cadrul creia timpul este folosit eficient mprtii agenda de lucru, rezultatele si presupunerile,

    solicitati participarea studenilor Evitai jargonul si nu va rstii studenilor Validai si recunoasteti-le contribuia si succesul Solicitai feedback, la activitile curente, sau idei,lasati sa seafirme Rspundei diversitii de stiluri de invatare ale studenilor Tratai fiecare student asemeni unei persoane foarte importante Tratai la fel fiecare student Evitai cuvintele care descriu o percepere negativa

    5. Construii avnd ca fundament experiena educaionalaanterioara,de aceea...

    Nu ignorai ceea ce tiu, deaoarece este o sursa pentru dvs. Planificai activiti alternative astfel incat sa se potriveasc

    nivelului lor de cunostiinte Creai activiti in cadrul crora sa-si poat folosi cunotinele si

    experiena educaionala Ascultai ceeea ce vor sa spun

    Stilul de nvare a cursantului si comportamentul instructorului

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    19/72

    19

    Stilul studentului Nevoile studentului Comportamentulinstructorului

    DEPENDENT StructurareGhidareAgeni externi deincurajarencurajareRespect

    OratorieDemonstraiiTemeVerificarencurajareTestareTransmiterea continutiului

    NotareMateriale ajuttoare

    COLABORARE InteraciunePracticaReceptivitate la ideilealtoraObservareParticipareaProvocare de la egal laegalRespect reciprocExperimentare

    InteraciunentrebriFurnizare de material ajuttorModelareFurnizare de feedbackCoordonareEvaluareOrganizareObservarea procesului

    Notare

    INDEPENDENT Propria recunoatererezultatelorExperimentareTimpIncurajare (necritica)

    Libertate de exprimareFurnizarea de feedback doar lacerereFurnizare de material ajuttorConsultantaReceptivitate

    NegociereEvaluareResponsabilitate

    Descrierea general a stilurilor denvare dupPeter Honey i AlanMumford

    Stilul activ

    Persoanele cu preferin pentru stilul activ se implic fr ovial nexperiene noi. Le place ceea ce se ntmpl aici i acum, i sunt mulumii s selase dominai de experienele imediate. Au o gndire deschis, nu sunt scepticii aceasta i face s fie entuziasmai de tot ceea ce e nou. Filozofia lor estencerc orice pentru o dat n via". Au tendina de a aciona mai nti i a

    examina consecinele dup aceea. Zilele lor sunt pline de activiti. Rezolvproblemele prin brainstorming. Imediat ce emoia produs de o activitate moare,se preocup s gseasc alta.

    Prosper datorit provocrilor experienelor noi, dar le plictiseteimplementarea i consolidarea pe termen lung, sunt persoane gregare, crora le

    place s lucreze cu ali oameni, dar ncearc s centreze toat activitatea n jurullor nii.

    Stilul reflexiv

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    20/72

    20

    Persoanele cu preferin pentru stilul reflexiv doresc s-i acorde un rgazpentru a cntri i observa experienele din mai multe perspective. Adun datele,att direct, ct i prin intermediul altora, i prefer s se gndeasc la ele temeinicnainte de a ajunge la o concluzie. Colectarea i analiza temeinic a datelordespre experiene i evenimente este ceea ce conteaz cel mai mult, astfel c autendina de a amna formularea unei concluzii definitive ct mai mult timp cu

    putin. Filozofia lor este s fie precaui. Sunt oameni care gndesc mult icrora le place s ia n considerare toate unghiurile de vedere i implicaiilenainte de a face o micare. La edine i n discuii prefer s stea pe un scaunmai n spate. Le place s-i urmreasc pe ceilali n aciune, i ascult pe ceilali ivd cum se orienteaz discuia nainte de a-i prezenta propria prere. Autendina de a nu iei n evideni un aer oarecum distant, tolerant. Atunci cndacioneaz, o fac ntr-un cadru mai amplu, care include i trecutul i prezentul,observaiile celorlali i observaiile proprii.

    Stilul teoretizant

    Persoanele cu preferin pentru stilul teoretizant adapteaz siintegreaz observaiile n teorii complexe, dar sntoase din punct de vedere logic.Gndesc problemele ntr-un mod vertical, logic. pas cu pas. Asimileaz fapteledisparate n teorii coerente - au tendina s fie perfecionist!, care nu au odihn

    pn nu limpezesc lucrurile i nu !e includ ntr-o schem raional. Le place sanalizeze i s sintetizeze. Le plac ipotezele fundamentale, principiile, teoriile,modelele i sistemele de gndire. Filozofia lor se mndrete cu raionalitatea ilogica: Dac e logic e bun", ntrebrile pe care le pun cel mai des sunt. Elogic?" Cum se potrivete cu aceasta?" Care sunt ipotezele de baz?" Autendina de a fi detaai, analitici i devotai obiectivittii raionale, le plac mai

    puin lucrurile subiective i ambigue. Abordarea unei probleme este n cazul lorntotdeauna logic. Aaeste alctuit gndirea lori resping n mod rigid tot ceea ce nu se potrivete cuaceasta. Prefer s maximizeze certitudinea i nu le plac judecile subiective,gndirea laterali nimic superficial.

    Pragmaticii

    Persoanele cu preferin pentru stilul pragmatic sunt gata s ncerce idei,teorii i tehnici noi pentru a vedea dac funcioneaz n practic. Caut idei noi i

    profit de prima ocazie pentru a experimenta idei noi pe care doresc s le ncercen practic. Le place s acioneze rapid i cu ncredere n cazul ideilor care iatrag. Au tendina s fie nerbdtori cnd discuiile se prelungesc prea mult

    pentru analiza unei chestiuni. Sunt n esen practici, oameni cu picioarele pepmnt crora le place s ia decizii practice i s rezolve probleme. Reacioneazla probleme i oportuniti ca provocri". Filozofia lor este Exist ntotdeaunao cale mai bun" i Dac funcioneaz, e bun".

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    21/72

    21

    Ciclul nvrii

    In acest ciclu exist patru Moduri de nvare:

    Experiena Concret (EC) Observaia Reflectat (OR) Conceptualizarea Abstract (CA) Experimentarea Activ (EA)

    14 25 30 35 40 4648 40 35 30

    4540

    3025

    2013

    162025

    3035

    46

    ObservaiaReflectat (OR)PRIVIRE

    ExperimentareaActiv (EA)ACIUNE

    Conceptualizarea Abstract

    Experiena Concret (EC)SENTIMENT

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    22/72

    22

    Cele patru etape ale Ciclului nvrii i puncteledumneavoastr forte n nvare

    EXPERIANA CONCRETAceast etap a nvrii evideniazimplicarea personal cu oamenii n situaiizilnice. In aceast etap, vei avea tendinade a v baza mai mult pe sentimente,dect pe o abordare sistematic aproblemelori a situaiilor, ntr-o situaie denvare v vei baza mai mult pe abilitateadumneavoastr de a fi receptiv i adaptabilla schimbare.

    OBSERVAIA REFLECTATIn aceast etap a ciclului nvrii,oamenii neleg idei i situaii din puncte devedere diferite, ntr-o situaie de nvare v-ai baza pe rbdare, obiectivitate ijudecat atent, dar nu ai trece n modnecesar la aciune. V-ai baza pe propriilegnduri i sentimente pentrxi a v formaopiniile.

    CONCEPTUALIZAREA ABSTRACT n aceast etap, nvarea implicutilizarea logicii i a ideilor, mai degrabdect a sentimentelor, pentru a nelegeproblemele sau situaiile, n mod tipic, v-aibaza pe planificarea sistematic i aidezvolta idei i teorii pentru a rezolvaprobleme.

    EXPERIMENTAREA ACTIVnvarea din aceast etap ia o formactiv - se experimenteaz influenarea ischimbarea situiilor. Ai avea o abordarepractic i o preocupare fa de ceea centr-adevr funcioneaz, activitate opusprivirii unei situaii. Valorizai ducerealucrurilor la bun sfrit i obinerearezultatelor influenei i inteligeneidumneavoastr.

    nvarea dinSENTIMENTE

    nvarea din experienaspecific

    Raportarea la oameni Sensibil la sentimente i

    oameni

    nvarea PRIVIND iASCULTND

    Observarea atent naintede efectuarea judecii

    Analizarea lucrurilor dinperspective diferite

    Cutarea nelesuluilucrurilor

    nvarea prin GNDIRE Analiza logic a ideilor Planificarea sistematic Aciunea pe baza nelegerii

    intelectuale a unei situaii

    nvarea prin ACIUNE Abilitatea de a duce lucrurile

    la bun sfrit Asumarea riscului Influenarea oamenilori a

    evenimentelor prin aciune

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    23/72

    23

    Stiluri de nvare

    Din descrierile precedente ale Experienei Concrete, Observaiei Reflectate,Conceptualizrii Abstracte i Experimentrii Active este posibil s fi descoperit cnici un mod nu descrie singur, pe deplin, stilul dumneavoastr de nvare. Aceastase ntmpl pentru c stilul de nvare al fiecrei persoane este o combinaie a

    celor patru moduri de nvare de baz. Din aceast cauz, suntem deseori trai nmai multe direcii ntr-o situaie de nvare. Combinndpunctajele dumneavoastr,putei vedea care dintre cele patru tipuri de stiluri de nvare v descrie cel maibine. Ele sunt numite dup cum urmeaz:

    Adaptor Divergent Convergent Asimilator

    nelegerea tipului stilului dumneavoastr de nvare - a punctelor forte i apunctelor slabe ale acestuia - este un pas important ctre creterea puterii

    dumneavoastr de nvare i obinerea de maximum din experieneledumneavoastr de nvare.

    Luai punctajele dumneavoastr pentru cele patru moduri de nvare CA, EC, EA iOR listate la pagina 3 i scdei-le dup cum urmeaz pentru a obine punctajeledumneavoastr de combinaie:

    CA EC CA-EC EA OR EA-OR

    _ = _ =

    Un punctaj pozitiv pe axa CA-EC indic fptui ca punctajul dumneavoastr estemai abstract. Un punctaj negativ pe axa CA-EC indic faptul c punctajuldumneavoastr este jnaLconcret. In acelai mod, un punctaj pozitiv sau negativpe axa EA-OR indic faptul c punctajele dumneavoastr sunt fie rnai active, fiemai mai reflectate. Marcnd cele dou punctaje CA-EC i EA-OR pe cele douaxe ale graficului urmtor i reprezentnd grafic punctul lor de intersectareputei afla pe care dintre cele patru stiluri de nvare v situai. Aceste patrucvadrante reprezint cele patru stiluri dominante de nvare.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    24/72

    24

    Graficul tipului stilurilor de nvare

    Adaptor Divergent

    Convergent Asimilator

    CA - EC

    Cvadrantul graficului tipului stilului de nvare n care se situeaz punctuldatelor dumneavoastr indic stilul dumneavoastr preferat de nvare. Cuct acest punct este mai aproape de centrul graficului, cu att este maiechilibrat stilul dumneavoastr de nvare. Dac acest punct cade lngoricare dintre colurile ndeprtate ale graficului, avei tendina de a v bazafoarte mult pe un anumit stil de nvare

    28 20 14 10 7 5 0 -5 -10 -15

    -27-15

    -8

    -5

    0

    48

    10

    12

    18

    23

    29

    28 20 14 10 7 5 0 -5 -10 -15

    -27-15

    -8

    -5

    0

    48

    10

    12

    18

    23

    29

    PS. Observai cscalele nu sunt lineare

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    25/72

    25

    Cele patru tipuri de stiluri de nvare

    CONVERGENTCombin paii de nvare ai ConceptualizriiAbstracte i Experimentrii Active .Oamenii cu acest stil de nvare sunt cei mai buni

    la gsirea de utilizri practice pentru idei i teorii.Dac acesta este stilul dumneavoastr preferat denvare, avei Capacitatea de a rezolva problemei de a lua decizii bazate pe soluiile gsite lantrebri i probleme. Ai prefera s avei de-a facecu sarcini i probleme tehnice, dect cu aspectesociale i interpersonale. Este important ca acesteabiliti de nvare s fie eficiente n cazul uneicariere n tehnologie sau specializate.

    DIVERGENTCombin paii de nvare ai Experienei Concrete iObservaiei Reflectate.

    Oamenii cu acest stil de nvare sunt cei mai bunila abordarea unei situaii concrete din mai multepuncte diferite de vedere. Modul lor de abordare asituaiilor este mai mult de a observa, dect de aaciona. Dac acesta este stilul dumneavoastr,este posibil s v fac plcere situaiile carenecesit generarea unei game largi de idei, aacum este cazul unei sesiuni de brainstorming.Probabil c avei interese culturale ample i vplcei s colectai informaii. Capacitateadumneavoastr imaginativ i sensibilitatea lasentimente sunt necesare ntr-o carier din arte,divertisment i servicii.

    ASIMILATORCombin modurile de nvare ale ConceptualizriiAbstracte i Observaiei Active.Oamenii cu acest stil de nvare sunt cei mai bunila nelegerea unei game largi de informaii i lapunerea acestora ntr-o form concis, logic.Dac acesta este stilul dumneavoastr denvare, probabil c suntei mai puin centrat peoameni i mai interesat de ideile abstracte i deconcepte. In general, oamenii cu acest stil denvare consider mai important faptul c o teorieare justee logic, dect c are o valoare practic.

    Acest stil de nvare este important pentru atingeeficiena n carier n informatici tiin.

    ADAPTORCombin modurile de nvare ale Experieneiconcrete i Experimentrii ActiveOamenii cu acest stil de nvare au capacitateade a nva n principal din experien. Dacacesta este stilul dumneavoastr, probabil c vface plcere s ducei planurile la bun sfrit i sv implicai n experiene noi i solicitante.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    26/72

    26

    Tendina dumneavoastr poate fi de a aciona pebaza sentimentelor interioare", mai degrab dectpe baza analizei logice, n rezolvarea problemeloreste posibil s v bazai mai mult pe oamenipentru obinerea informaiilor, dect pe propriadumneavoastr analiz tehnic. Acest stil denvare este important pentru eficien ntr-ocarier orientat spre aciune, cum ar fi marketing

    sau vnzri.

    INSTRUIREA ORGANIZAT PE PROIECT

    Metoda proiectului

    Ce este aceasta

    Metoda proiectului este utilizat pe larg n sistemul educaional din Danemarca. Eafuncioneaz rareori aa cum a fost gndit iniial, dar s-a meninut totui ca atare, nu n ultimulrnd datorit legturii dintre calificri i competenele pe care le dobndii i metodele utilizaten procesul de dobndire a acestora (metoda-proiect).

    Utilizarea tot mai frecvent a proiectelor n comeri industrie cere ca angajaii s fie capabilis lucreze ntr-un mod care seamn foarte mult cu instruirea organizat n funcie de proiect.Pentru manageri i restul personalului este foarte important s posede cunotine despre metode -printre altele i pentru c ar putea fi solicitai la un moment dat s lucreze fie ca membri ai unuigrup de proiect, fie ca lideri de proiect.

    Principiile fundamentale al metodei-proiect sunt urmtoarele:

    1.Orientarea pe problem2.Controlul participanilor3.Coerena interdisciplinar4.Legturile teorie - practic

    Orientarea pe problem

    Orientarea pe problem implic faptul c un proiect trebuie s ia ca punct de plecare oproblem bine definit - n esen, trebuie s fie o problem pe care un participant individual so poat formula singur - printre altele i pentru a asigura interesul participanilor pentru proces.Este de dorit s existe ct mai mult interes, pentru c acesta constituie o baz pentru schimbriconsiderabile n competenele participanilor.

    Orientarea pe problem este folosit pentru a fi siguri c participanii se obinuiesc s punntrebri (i nu numai s rspund la ntrebri) i c au experiena necesar pentru a gsi singurirspunsurile la ntrebri (si a rezolva problemele).

    Controlul exercitat de participani

    Controlul exercitat de ctre participani este o consecin logic a orientrii pe problem, cel

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    27/72

    27

    puin n ceea ce privete influena exercitat de participani. Trebuie inclus aici i controlulexercitat de instructor pentru a fi siguri c relevanta subiectului este respectati c se ntmplrealmente ceva - chiar dac uneori lucrul acesta pare oarecum dificil.

    Coerena interdisciplinarCoerena interdisciplinar este legat n mod logic de faptul c nici o problem de nici un

    fel nu poate fi rezolvat numai cu ajutorul cunotinelor unei singure discipline. Problemelesunt prin natura lor interdisciplinare. Nu este vorba de o ncercare de a terge cunotineledeja acumulate n diversele discipline individuale ci, dimpotriv, de a uura trecerea

    participanilor de la un subiect la altul - puri simplu prin munca n mod interdisciplinar.

    Relaiile teorie - practicRelaia dintre teorie i practic trebuie s fie vzut n strns legtur cu dobndirea de

    cunotine necesare. Nimic nu este aa de practic ca o teorie bun".

    De aceea este important s cutm teorii care explic problemele practice i, n acelaitimp, este important ca practica s poat contribui la mbuntirea teoriilor existente.

    O alt problem fundamental legat de instruirea organizat pe proiect este repartizarearesponsabilitilor. Participanii consider adesea c ceea ce se ntmpl pe parcursulinstruirii este responsabilitatea instructorului, n instruirea bazat pe proiect,responsabilitatea este mprit. De aceea este necesar s se cad de acord cum anume va fimprit. i acest lucru este n concordan cu ceea ce se ntmpl n comeri n industrie:Delegarea responsabilitii, munca n grup la proiect i responsabilitatea impus fiecruiangajat pentru ca ntregul s poat funciona.

    n cadrul instruirii organizate pe proiect, se impun exigene speciale pentru rolul deinstructori n ceea ce privete delegarea responsabilitilor.

    Consideraii metodologice

    Instruirea este planificat n aa fel, nct, de regul, trebuie parcurse urmtoarele faze:1. Faza introductiv

    va fi adesea necesar, deoarece participanii nu sunt obinuii cu aceast metodde lucru. Exprimarea motivelor pentru alegerea unei instruiri pe baz de proiectface parte, aadar, din aceast faz.

    2. Alegerea problemeieste determinat de domeniul respectiv de instruire, adic instructorul va alege

    un domeniu de instruire n funcie de ceea ce trebuie s se nvee pe parcursulinstruirii i ce elemente ale procesului general de instruire trebuie s fie acoperite deaceast metod de lucru.

    3. Formularea problemeieste sarcina participanilor-dac o face instructorul, nu mai este o munc la

    proiect, ci un fel de extindere a muncii n grup. Este, prin tradiie, o faz dificil,deoarece participanii nu sunt obinuii cu formularea problemelor (nu sunt obinuiis pun ntrebri). Sunt mai obinuii s rspund la ntrebri.

    4. Planificareaeste firete foarte important. Ca orice planificare. Pentru unii participani s-ar

    putea s fie foarte tentant s sar peste aceast faz, totui este foarte important ca eas fie respectat pentru c reprezint i o modalitate de a nva cum s planifici

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    28/72

    28

    (planificnd la modul real).

    5. Implementareaeste traducerea efectiv n fapt a proiectului pe care grupul proiectului a decis s-

    1 realizeze. Este de preferat ca aceasta s fie i o problem a muncii la un proiect acrui implementare s fie considerat foarte important pentru companie i care s

    ofere i oportuniti foarte bune de a nva ceva - ceva ce participanii nu tiudinainte.

    6. Produciaeste, de asemenea, o parte foarte important a procesului instruirii pe baz de

    proiect. Exist ntotdeauna cerina de a se elabora un produs. Cu alte cuvinte,participanii trebuie s realizeze un anumit rezultat. Acesta nu trebuie s fie unraport scris, totui adesea este exact aceasta.

    7. Evaluareaeste firete o parte important a proiectului. Participanii au dreptul s primeasc

    o evaluare a muncii pe care au efectuat-o, precum i o evaluare a metodei de lucru (a

    procesului). Aadar, trebuie s existe ntotdeauna att o evaluare continu, ct i unafinal.

    8. O faz suplimentareste adesea necesar. Aceasta poate fi din cauz c participanii consider c este

    o metod de instruire proast, pentru c au elaborat anumite produse slabe.Bineneles c nu este obligatoriu s fie aa. Dac participanii au nvat ceva ce nutiau nainte, nseamn c este bine.

    Rolul instructorului i mprirea responsabilitilorExist un lucru ntotdeauna foarte dificil i acesta este rolul instructorului care folosete

    metoda proiectului. Rolul lui nu seamn cu cel al instructorului tradiional i este solicitantatt pentru participani, ct i pentru instructor nsui, n general, instructorul trebuie sacioneze n parte ca un creator de structur" i, n parte, ca cel care tachineaz" pe tot

    parcursul diferitelor faze.

    La nceputul procesului trebuie sa se stabileasc o structura (instructorul alege proiectul).In faza de formulare a problemei, participanii trebuie s lucreze n cea mai mare parteindividual. Dac apar prea multe frustrri, instructorul trebuie firete s intervin.

    Pe scurt, instructorul trebuie s fie creatorul structurii" atunci cnd este nevoie deaceasta, dar numai atunci cnd acest lucru devine absolut esen ial, i trebuie s acioneze caciclitor", atunci cnd participanii ncearc s eludeze ceva sau cnd au srit ceva etc.

    O alt problem fundamental - aa cum s-a menionat mai sus - este modul n care suntdistribuite responsabilitile ntre instructori participani.

    UN CLIMAT DE NVARE POZITIV

    Ce este acesta?

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    29/72

    29

    Un climat care permite cursanilor sa exploreze si sa extind cunotinele fr

    riscuri sau stare anxioasa

    De ce este important ?

    nainte ca elevii s reuasc ei trebuie mai nti s cread c pot reui

    Cursanii trebuie s aib ncrederea necesar n propriile abiliti

    Profesorii / intructorii trebuie s le insufle i mprtasc ncrederea

    Climatul de nvare trebuie s le asigure aceste sentimente pentru a uura

    succesul n procesul de nvare

    TREI CLIMATE ALE MEDIULUI DE NVARE

    UN CLIMAT POZITIV DE NVARE

    Dou modaliti de a privi modul n care nva oamenii

    CLIMATUL PSIHOLOGIC

    CLIMAT FIZIC CLIMAT DE INSTRUIRE

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    30/72

    30

    n general, sunt dou modaliti de a privi modul n care nva oamenii.Prima implic controlul i direcionarea, i asta deoarece se are n vedere cpersoanele obinuite nu doresc s depun eforturi n nvare i vor face ctse poate mai puin dac nu sunt corijate. Cel mai eficient proces de nvare,prin urmare, se realizeaz atunci cnd instructorul i spune cursantului ceanume trebuie s nvee i ct de bine. A doua modalitate implic ncurajarea

    i asistena, i aceasta deoarece orice persoan are anumite dorine icurioziti, i va cuta n mod natural s i le satisfac. Din acest motiv,procesul de nvare cel mai eficient se produce atunci cnd instructorulncurajeaz cursantul s i examineze dorinele i s dea curs curiozitiisale.

    O descriere a unui climat pozitiv de nvare

    Modul n care privii modalitatea n care nva oamenii va afecta climatul denvare pe care l vei crea. Dac vei crede c cursanii trebuie s fiecontrolai i dirijai vei crea un mediu de nvare care pune accentul pe reguli

    i regulamente, e de alt parte, dac vei crede c cursanii vor pune naintede toate accentul de efortul de a descoperi ce anume este relevant pentru ei,vei crea un climat de nvare care pune accentul pe interaciune i inter-relaionare. n mod evident, alegerea climatului de nvare depinde de opresupunere anterioar asupra celei mai productive modaliti de nvarepentru un adult. Pentru un instructor al CRFPA, totui, obiectivul este creareaunui mediu pozitiv de nvare n care cursantul adult s poat fi ajutat snvee. Ca atare, un climat pozitiv de nvare este acela care pune accentulpe nevoile cursantului i pe ateptrile acestuia de la activitile de nvare ieste facilitat dac cursantul particip n mod responsabil la procesul denvare. Crearea unui climat pozitiv de nvare, prin urmare, necesit uninstructor care este foarte calificat n facilitarea procesului de nvare i aconinutului acestuia i foarte implicat n implicarea personal n relaiainstructor-cursant.

    Crearea i meninerea unui climat pozitiv de nvare

    Climatul de nvare include mediul fizic, mediul social-emotional (adicrelaiile inter-personale) precum i reducerea obstacolelor din calea nvrii.Mediul fizic include: aranjarea camerei, mobila i alte elemente ajuttoare,echipamentele audio-vizuale i condiiile necesare pentru utilizarea acestora;programarea activitilor; disponibilitatea materialelor; facilitile sanitare, etc.Mediu! social-emotional include att relaiile de grup ct i cele individuale.Instructorul trebuie s acorde atenie dezvoltrii unui climat de nvare ncare s nu existe ameninri i n care relaiile inter-personale se bazeaz pe ncredere reciproc, deschidere, disponibilitate din partea instructorului i acursantului. Aceste condiii trebuie ncurajate i dezvoltate la nceputulprogramului de nvare i apoi meninute pe ntreaga durat a programului.Instructorul poate reduce obstacolele din calea nvrii prin: discutare iclarificare, i prin afirmaii clare asupra strategiilor i proceselor pe careintenioneaz s le utilizeze, asupra obiectivelor pe care i le propune pentruel i pentru cursani, i asupra criteriilor pe care el i CRFPA le aplic ncreditarea finalizrii cu succes a programului de nvare.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    31/72

    31

    Ce anume trebuie avut n vedere la crearea i meninerea unui climat pozitiv denvare:

    1. Inter-relationarea. Este foarte important s fie ajutat cursantul s se simtconfortabil n cadrul procesului de nvare, pentru a-l determina s se implicetotal. Aceasta presupune cunoaterea celorlali membri ai clasei, inclusiv a

    instructorului; implic de asemenea i a-i lsa pe ceilali s afle mai multe uniidespre ceilali.

    2. Recunoaterea pozitiv. Instructorul d tonul activitii de nvare prin modulncare relaioneaz cu cursanii. Un instructor poate recunoate meritelecursanilorlsndu-i pe acetia s afle c au fcut bine, sau numai prin menionareanumeluiacestora. Recunoaterea poate fi fcut i prin ascultarea pn Ia capt aceea cecursantul ncearc s spun.

    3. Ateptri. Fiecare persoan implicat ntr-o situaie de nvare are propriilesale ateptri n privina acesteia. Cursantul dorete s afle anumite lucruri;instructoruldorete s explice sau s predea subiectul pe care l consider ca fiind maiimportant. Aadar este foarte important ca cursantul i instructorul s iprezinteateptrile la nceputul activitii de nvare i s ajung la un acord asupraobiectivelor de nvare pentru respectiva activitate, n acest mod, cursantulpoatestabili dac experiena de nvare i va satisface nevoile.

    4. Metoda de instruire. Orice abordare instrucional care este folosit prea multtimpdevine plictisitoare. De exemplu, metoda cea mai folosit - prelegereadiscuie, ncare instructorul st n faa clasei explicnd, iar cursanii punnd ntrebri,deieficient n cele mai multe cazuri, are anumite limitri. Principala limitare esteaceea c interaciunea are loc de obicei ntre instructori cursant. Un climatpozitiv de nvare pune accentul pe interaciunea nu numai dintre instructoricursant, ci i ntre cursani.

    5. Monitorizare. Aceasta are n vedere procesul de verificare sau evaluare aceea cese petrece. Dac instructorul i cursantul au convenit asupra obiectiveloractivitiide nvare, acetia trebuie s culeag informaii pentru a stabili dacobiectivelesunt sau nu realizate. Dac instructorul este preocupat de modul n carecursaniicomunic ntre ei, acesta trebuie s culeag informaii asupra a ce sepetrece,pentru a putea face modificrile necesare.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    32/72

    32

    - n crearea i meninerea unui climat pozitiv de nvare, principalele dvs.responsabilitica i instructor sunt:

    - crearea unui climat n care nvarea este apreciat iobstacolele n calea acesteia sunt reduse la minim

    - asistarea cursanilor pentru clarificarea nevoilor,

    scopurilori obiectivelor de nvare- organizarea i punerea la dispoziie a celei mai largigame de resurse posibile

    - prezentarea pe sine ca i resurs flexibil ce poate fiutilizat de cursani, i

    - comportarea ca i observator obiectiv care poaterspunde nevoilor individuale i sentimentelorcursantului.

    O descriere a unui climat pozitiv de nvare

    Modul n care privii modalitatea n care nva oamenii va afecta climatul denvare pe care l vei crea. Dac vei crede c cursanii trebuie s fiecontrolai idirijai vei crea un mediu de nvare care pune accentul pe reguli iregulamente.Pe de alt parte, dac vei crede c cursanii vor pune nainte de toateaccentul deefortul de a descoperi ce anume este relevant pentru ei, vei crea un climat denvare care pune accentul pe interaciune i inter-relaionare. n modevident, alegerea climatului de nvare depinde de o presupunere anterioarasupra celei mai productive modaliti de nvare pentru un adult. Pentru uninstructor al CRFPA, totui, obiectivul este crearea unui mediu pozitiv denvare n care cursantul adult s poat fi ajutat s nvee. Ca atare, unclimat pozitiv de nvare este acela care pune accentul pe nevoile cursantuluii pe ateptrile acestuia de la activitile de nvare i este facilitat daccursantul particip n mod responsabil la procesul de nvare. Crearea unuiclimat pozitiv de nvare, prin urmare, necesit un instructor care este foartecalificat n facilitarea procesului de nvare i a coninutului acestuia i foarteimplicat n implicarea personal n relaia instructor-cursant.

    Crearea i meninerea unui climat pozitiv de nvare

    Climatul de nvare include mediul fizic, mediul social-emoional (adicrela

    iile inter-personale) precum

    i reducerea obstacolelor din calea nv

    rii.

    Mediul fizic include: aranjarea camerei, mobila i alte elemente ajuttoare,echipamentele audio-vizuale i condiiile necesare pentru utilizarea acestora;programarea activitilor; disponibilitatea materialelor; facilitile sanitare, etc.Mediul social-emoional include att relaiile de grup ct i cele individuale.Instructorul trebuie s acorde atenie dezvoltrii unui climat de nvare ncare s nu existe ameninri i n care relaiile inter-personale se bazeaz pencredere reciproc, deschidere, disponibilitate din partea instructorului i acursantului. Aceste condiii trebuie ncurajate i dezvoltate la nceputulprogramului de nvare i apoi meninute pe ntreaga durat a programului.Instructorul poate reduce obstacolele din calea nvrii prin: discutare i

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    33/72

    33

    clarificare, i prin afirmaii clare asupra strategiilor i proceselor pe careintenioneaz s le utilizeze, asupra obiectivelor pe care i !e propune pentrue! i pentru cursani, i asupra criteriilor pe care e! i CRFPA le aplic ncreditarea finalizrii cu succes a programului de nvare.

    Ce anume trebuie avut n vedere la crearea i meninerea unui climat pozitiv denvare:

    1. Inter-relationarea. Este foarte important s fie ajutat cursantul s se simtconfortabil n cadrul procesului de nvare, pentru a-l determina s se implicetotal. Aceasta presupune cunoaterea celorlali membri ai clasei, inclusiv ainstructorului; implic de asemenea i a-i lsa pe ceilali s afle mai multe uniidespre ceilali.

    2. Recunoaterea pozitiv. Instructorul d tonul activitii de nvare prin modul n care relaioneaz cu cursanii. Un instructor poate recunoate meritelecursanilor lsndu-i pe acetia s afle c au fcut bine, sau numai prin

    menionarea numelui acestora. Recunoaterea poate fi fcut i prinascultarea pn la capt a ceea ce cursantul ncearc s spun.

    3. Ateptri. Fiecare persoan implicat ntr-o situaie de nvare are propriilesaleateptri n privina acesteia. Cursantul dorete s afle anumite lucruri;instructoruldorete s explice sau s predea subiectul pe care l consider ca fiind maiimportant. Aadar este foarte important ca cursantul i instructorul s iprezinte ateptrile la nceputul activitii de nvare i s ajung la un acordasupra obiectivelor de nvare pentru respectiva activitate, n acest mod,cursantul poate stabili dac experiena de nvare i va satisface nevoile.

    4. Metoda de instruire. Orice abordare instrucional care este folosit prea multtimpdevine plictisitoare. De exemplu, metoda cea mai folosit - prelegereadiscuie, n care instructorul st n faa clasei explicnd, iar cursanii punndntrebri, dei eficient n cele mai multe cazuri, are anumite limitri.Principala limitare este aceea c interaciunea are loc de obicei ntre instructori cursant. Un climat pozitiv de nvare pune accentul pe interaciunea nunumai dintre instructori cursant, ci i ntre cursani.

    5. Monitorizare. Aceasta are n vedere procesul de verificare sau evaluare aceea ce se petrece. Dac instructorul i cursantul au convenit asupraobiectivelor activitii de nvare, acetia trebuie s culeag informaii pentrua stabili dac obiectivele sunt sau nu realizate. Dac instructorul estepreocupat de modul n care cursanii comunic ntre ei, acesta trebuie sculeag informaii asupra a ce se petrece, pentru a putea face modificrilenecesare.

    n crearea i meninerea unui climat pozitiv de nvare, principalele dvs.responsabiliti ca i instructor sunt:

    - crearea unui climat n care nvarea este apreciatiobstacolele n calea acesteia sunt reduse la minim

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    34/72

    34

    - asistarea cursanilor pentru clarificarea nevoilor,scopurilori obiectivelor de nvare

    - organizarea i punerea la dispoziie a celei mai largigamede resurse posibile

    - prezentarea pe sine ca i resurs flexibil ce poate fiutilizat de cursani, i

    - comportarea ca i observator obiectiv care poaterspundenevoilor individuale i sentimentelor cursantului.

    PRINCIPII I TEHNICI DE INSTRUIRE

    Selectarea i utilizarea tehnicilori resurselor de instruire

    Diferena ntre tehnicile de instruire i resursele de instruire

    Tehnicile de instruire cuprind o gam larg de abordri ale procesului ceinstruire prin care se determin relaia de condiionare reciproc a unuiinstructor cu un anumit grup de cursani. Tehnicile difer de la aranjareacursanilor n sal pn la mijloacele utilizate pentru a crete motivaiacursantului de a nva. Pe de alt parte, resursele de instruire suntinstrumente utilizate de ctre instructor pentru a crete eficiena tehnicilor

    sale de lucru. Acestea sunt diferite de tehnici prin faptul c ele se adaug saucompleteaz mediul de instruire, dar nu pot fi utilizate n mod exclusiv sauindependent de tehnici pentru a facilita nvarea. Exemplele de resurse deinstruire variaz de la diagrame i hri pn la filme i casete video icuprind o mare varietate de materiale audio-vizuale, precum i televizoare icomputere.

    Exist o mare varietate de tehnici i resurse la care instructorii au acces.Multe dintre aceste tehnici i resurse au fost dezvoltate cu un anumit scop, ntimp ce altele pot fi aplicate pe o scar mai larg, n aceast fi informativ,sunt prezentate tehnicile i resursele selectate care pot fi utilizate n diferitemedii de instruire, precum i informaii privind modul lor de utilizare.

    Factori importani pentru selectarea tehnicilori resurselor

    nainte de a decide utilizarea anumitor tehnici i resurse de instruire trebuies avei n vedere civa factori importani.

    1. Stabilirea obiectivelor dvs. educaionale. Care este coninutulspecific pe care dorii s-1 predai? Dorii s oferii informaii, sdemonstrai legtura care exist ntre dou sau mai multe conceptesau idei, s oferii instruire pentru nsuirea unei abiliti practice,

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    35/72

    35

    s predai cunotine teoretice i aplicaii practice, s realizaiimplicarea cursanilor n procesul de instruire, s modificaiatitudini fa de anumite lucruri, sau orice combinare aobiectivelor de mai sus? Care este nivelul pe care dori i s lating studiul individual n clasa dvs.? Vor influena obiectivelepropuse tehnicile i resursele pe care ie-ai ales?

    2. Alegei ceea ce tii s facei mai bine. Unele tehnici i resursepot s nu v fie familiare sau este posibil s considerai c v estedificil s lucrai cu ele sau c nu avei pregtirea corespunztoarepentru a le utiliza. Dac este posibil, ncepei cu acelea cu care veste comod s lucrai sau pentru care avei pregtireacorespunztoare, n primul rnd, solicitai ajutori ndrumare oride cte ori este nevoie sau suntei nesigur.

    3. inei cont de caracteristicile auditoriului. Care sunt trsturilecaracteristice ale grupului de cursani? Este un grup mic, mediusau mare? Cum este obiectivul de nvare, este un obiectiv

    specific sau unul mai general? Ct de mare este dorinacursanilor de a asculta i a discuta vis-a-vis de experieni depractic, n ce scop dorii s fie utilizat informaia sau abilitatea iaptitudini pe care o prezentai?

    4. inei cont de aptitudinile cursanilor. Indiferent de tehnica sauresursa utilizat, se poate obine un rezultat maxim, dac attcursanii ct i instructorul posed anumite aptitudini de baz.Oferii totdeauna cursanilor anumite sugestii asupra modului ncare acetia pot utiliza ct mai bine cu putin orice tehnic sauresurs pe care o folosii.

    5. Stabilii stagiul. Odat ce participanii tiu cum s utilizezetehnica sau resursa, ajutai-i s stabileasc obiectivele denvare specifice. Care este obiectivul pe care dorii s-1 realizezecursantul? Exist vreo parte a materialului creia trebuie s i seacorde atenie deosebit? Ce tip de ajutor sau asistenintenionai s oferii cursanilor pe perioada utilizrii tehnicii sauresursei? Totdeauna recurgei la feedback sau urmrii instruireaavut n vedere, astfel nct cursanii s poat face schimb deopinii i s analizeze informaia pe care au nvat-o, indiferentde tehnica sau resursa utilizat.

    6. Evaluai experiena cursanilor. Procesul de nvare necesitanumite tipuri de activiti, i anume: audiere, chestionare iexersare, etc. Prin urmare, cu ct mai mult un cursant poateefectiv pune n practic ceea ce a nvat, cu att mai multprocesul de nvare este n general mai eficient. De fapt,cercetrile demonstreaz c experienele simulate pot fi aproapela fel de eficiente ca i cele efective. De exemplu, cu ajutorulcrilor, graficelor, filmelor, imaginilor sau foliilor transparente,excursiilor de studiu, prelegerilor, etc. cineva poate nva cumse cultiv legumele fr a realiza practic acest lucru. Problemaeste c utilitatea tuturor tehnicilor si resurselor este relativ. O

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    36/72

    36

    bun prelegere este adesea mai eficient dect un film deslab calitate sau o excursie de studiu prost organizat. O bunprezentare este adesea mai eficient dect ncercrile unorcursani neinstruii i neinformai de a realiza o activitate pecont propriu, lipsii de ndrumare i de feedback.

    Tehnici de Instruire

    Adesea instructorii au tendina de a se baza n principal pe doar cteva tehnici.Totui, pot fi utilizate numeroase tehnici care difer ntre ele. Fiecare tehnicare anumite avantaje i anumite limite i este mai indicat pentru a obineanumite rezultate n procesul de nvare i nu altele. Pentru a alege ce tehnic sutilizeze, instructorul trebuie s aib n vedere rezultatele pe care dorete s leobin cursanii n cadrul procesului de nvare.

    1. Prelegere

    Prelegerea este cea mai larg rspndit metod de instruire iadesea cel mai des ntrebuinat. Conform tefinicii prelegerii,instructorul realizeaz o prezentare oral n faa clasei pe anumitsubiect. Modul de comunicare const n transmiterea ntr-un singursens a informaiei, de la instructor la cursani.

    Prelegerea este adecvat atunci cnd:

    sarcina instrucional de baz este de a oferi informaii; informaia nu este disponibil nicieri n alt parte;

    coninutul materialului este structurat ntr-un anumit fel; interesul cursantului este ndreptat spre un anumitobiectiv de nvare;

    materialul este astfel conceput nct s fie memorat ntr-un timpscurt;

    prezint o tem sau ofer ndrumri pentru ndeplinireasarcinilor de nvare care vor fi dezvoltate prin intermediul altortehnici;

    poate fi combinat cu alte tehnici i resurse de instruire.

    Prelegerea nu este adecvat atunci cnd:

    obiectivul procesului de instruire presupune orice form denvare alta dect dobndirea de cunotine;

    obiectivul procesului de instruire presupune aplicareaaptitudinilorsau a cunotinelor,

    obiectivul procesului de instruire presupune schimbareamentalitii;

    informaia este complex sau abstract i necesit analiza,sinteza sau integrare;

    participarea cursantului este crucial.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    37/72

    37

    2. Demonstraie

    Demonstraia este util pentru sarcinile de nvare carepresupun transmiterea de abiliti de la un instructor la cursani.Abilitatea ar trebui demonstrat n condiii ct mai similare posibilacelora n care va fi utilizat, pentru a se asigura faptu c

    cursantul va fi capabil s transfere abilitatea dobndit n mediulde lucru, n cee din urm. cursantul ar trebui s exerseze sarcinade nvare pe cont propriu, pn dobndete un nivel satisfctor.

    3. Vizit de studiu

    O vizit planificat de ctre cursani:

    presupune accesul la o diversitate de resurse ale comunitiicare nu pot fi disponibile n sala de clas;

    ofer educaie vizual, ceea ce implic experien nemijlocit

    princare interesul este axat pe obiect, oferind astfel realismprocesuluide nvare;

    prevede posibilitatea de a utiliza mijloace industriale ncadrulpregtirii tehnice.

    4. Studiu de caz

    O situaie real este prezentat grupului, care analizeaz aspecteleproblemei i ofer o soluie. Un studiu de caz poate fi analizatindividual sau n grupuri mici. Studiul de caz reprezint o tehnicexcelent prin care cursanii sunt ajutai s dezvolte aptitudini prinanalizarea i soluionarea problemelor specifice care pot s apar lalocul de munc.

    5. Grupuri interactive

    Un grup este mprit n subgrupe de 3-6 persoane fiecare, pentru oscurt perioad de timp, pentru a dezbate o tem propus sau a

    soluiona o problem. Un reprezentant din fiecare subgrup esteselecionat pentru a expune concluziile grupului. Grupul interactiv:

    i ncurajeaz pe toi participanii s se simt degajai inestingherii n timpul discuiilor;

    determin creterea fluxului de idei pe msur cecursanii sestimuleaz reciproc;

    i stimuleaz pe participani s gndeasc fr ntrerupere is i

    aduc contribuia n timpul discuiilor: le permite

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    38/72

    38

    cursanilor s gseasc singuri rspunsuri, ideile devenind, prin urmare, mai pline de neles; promoveaz unitatea grupului.

    6. Discuii n grup

    Se ntrunete un grup de persoane pentru a discuta mpreun pemarginea unui subiect de interes comun. Instructorul prezint unsubiect de discuie iar participanii dezbat. Din punctul de vedere ainstructorului, discuia se dovedete a fi extrem de util i prezintavantaje considerabile. De exemplu, discuia:

    genereaz interes; stimuleaz gndirea; mbuntete capacitatea de a face asocieri; evideniaz lacunele procesului de nvare; evideniaz lacunele procesului de

    predare; dezvluie mentaliti; mbuntete capacitatea de exprimare; dezvolt capacitatea de nelegere a cursantului - printr-o

    bun corelare a teoriei cu practica; se bazeaz pe experiena de grup.

    7. Brainstorming

    O tehnic de a gsi ct mai multe soluii posibil la oproblem. Brainstorming este o metod excelent pentru:

    implicarea activ a ntregului grup, datorit faptului c se ia actde

    toate replicile formulate; rezolvarea problemelor dificile; recurgerea la cunotinele i experiena grupului; procesul de luare a deciziilor atunci cnd nu exist suficient timp

    disponibil.

    8. Distribuire de roluri

    Un procedeu prin care problemele sunt abordate prin intermediul

    aciunii. O problem este schiat, pus n scen i dezbtut.Esenialul unei tehnici de distribuire de roluri const n abordarea uneiprobleme reali dorina de a o rezolva i nelege care se nate prinparticipare. Unii cursani sunt actori, alii observatori. Distribuirea deroluri ofer cursanilor un mijloc de a analiza sentimente i de a reuis-i cunoasc mai bine mentalitile, valorile i percepiile.

    9. Simulare

    Participanii se implic prin stabilirea de obiective sau sunt persoanecare se gsesc ct mai aproape de realitate. Participanii nva din

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    39/72

    39

    consecinele aciunilor ior. Simularea este un mod eficient de:

    a analiza un sistem existent; a evalua un model pentru un nou sistem; a oferi un mediu de nvare care reprezint o situaie reali

    ncurajeaz procesul de nvare.

    10. Practici Exersare

    Practica const n a repeta o operaie de mbuntire. Cursantulpoate s dezvolte aptitudini sub ndrumarea unui instructor.

    Resursele de Instruire

    Decizia privind instrumentele, echipamentele, materialele i mijloacele de instruirenecesare se bazeaz direct pe tehnicile de instaiire alese de ctre instructor, ceurmeaz a fi utilizate pentru atingerea fiecrui obiectiv de performan. Instructorulpoate solicita diferite echipamente, materiale i resurse de instruire pentru diferitetehnici. Alegerea tehnicii ar trebui s se bazeze pe procedeul de nvare utilizat, penivelul profesional i caracteristicile cursanilor, precum i pe restriciile impuse deprogram cu privire la timp, mijloacele financiare i facilitile disponibile.

    l. Tabl de scris

    Tablele de scris sunt cele mai cunoscute resurse de instruire. De fapt,nimic nu simbolizeaz mai bine instruirea dect o tabl de scris;

    reprezint o caracteristic standard pentru cele mai multe clase.Utilizarea tablei de scris:

    v permite s scriei materiale improvizate precum diagrame,notie, calcule i cuvinte cheie transmise de grupurileinteractive,

    faciliteaz prezentarea unei schie sau a unui plan al leciei; permite creativitate spontan; permite mai multor cursani s deseneze sau s scrie mpreun

    pe tabla de scris;

    2. Retroproiectoare.

    Retroproiectoarele nlocuiesc cu rapiditate tablele de scris, devenindresursa de instruire preferat de cei mai muli instructori.Retroproiectoarele reprezint resursa cea mai util i cea maiadaptabil pentru toate tipurile de instruire. Diapozitivele pentruretroproiectoare:

    sunt uor de utilizat, ieftine i disponibile;

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    40/72

    40

    sunt excelente pentru a fi prezentate unui grup mare; sunt uor de pregtit; se pot utiliza n ncperi luminoase; pot fi depozitate i refolosite; evideniaz punctele importante i ofer o trecere n revist

    rapid lasfritul leciei;

    permit instructorului s controleze timpul alocat fiecrui subiect; permit materialului tiprit s fie reprodus cu ajutorul unui

    copiator; focalizeaz atenia prin relevarea unei singure pri a informaiei

    la un moment dat.

    3. Flip Charts

    Folosite din ce n ce mai des, flip chart-urile nlocuiesc n mediul de

    instruire tabla de scris i foliile proiectate. Flip chart-urile sunt uor deutilizat, portabile i sunt adecvate pentru a prezenta imagini,diagrame, notie fcute pe loc, etc. Coli mari de hrtie de format deziar pot fi utilizate pentru a face n permanen copii utile pentru:

    trecere n revist; a reaminti instruciuni, proceduri, reguli, etc., a refolosi o anumit schem; a fi amplasate n jurul camerei.

    4. Folii transparente

    Foliile transparente sunt fotografii proiectate, montate ntr-un cadru. Ele

    combin unele caracteristici ale fotografiilor cu unele caracteristici alediapozitivelor pentru retroproiectoare. Pentru a realiza folii transparente,putei fotografia priveliti i obiecte, sau putei fotografia materiale dincri i reviste. Foliile transparente sunt utile pentru:

    a nregistra proiectele cursantului; a prezenta imagini cu oameni care muncesc, pentru

    contientizare ocupaional; a prezenta un proces pas cu pas cu imagini detaliate pentru

    fiecare pas; a simula o excursie de studiu.

    5. Diafilme

    Diafilmele sunt role de film de 35 mm care conin o serie de imagini carevor fi prezentate n ordinea n care se succed. Sunt asemntoare cufoliile transparente, dar nu sunt ncadrate. Diapozitivele:

    sunt compacte i uor de manevrat; pstreaz imaginile n ordine; sunt relativ ieftine; permit controlul vitezei de proiecie; utilizeaz echipament simplu i uor;

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    41/72

    41

    pot fi rulate din nou pentru a fi revzute; pot fi nsoite de o band audio; sunt eficiente pentru studiul individual, n special daca sunt nsoite

    detext i band audio.

    6. Benzile audio

    Benzile audio constituie o resurs de instruire foarte util. Putei creteinteresul cursanilor utilizndu-le mpreun cu foliile transparente idiapozitivele prezentate. Ca resurs de instruire, benzile audio:

    sunt uor de pregtit folosind casete obinuite de nregistrare; se folosesc n cele mai multe domenii ocupaionale; necesit echipamente compacte, portabile i uor de folosit; sunt ieftine;

    sunt uor de multiplicat; pot fi cu funcie de derulare nainte i napoi.

    7. Filme

    Filmele capteaz imediat atenia cursanilor deoarece cei mai mulidintre ei le asociaz cu divertismentul. Simplul fapt de a porni unaparatul de proiecie creeaz entuziasm i dispoziie pentru nvare; eidoresc s recepioneze mesajul. Putei profita de pe urma acestuimoment de instruire. Cursanii se implic activ n procesul de nvareprin chestionare i dezbateri n grup. Efectul procesului de nvare va fi

    remarcabil. Totui, filmele sunt eficiente numai dac sunt actualizate isunt direct legate de obiectivele dvs. de instruire. Ele nu ar trebuiniciodat s fie folosite doar ca un mijloc de a trece timpul.

    8. Casete Video

    Casetele video au un impact puternic asupra procesului de nvare.Creeaz entuziasm i cresc potenialul de divertisment din prezentareadvs. Cursanii sunt obinuii s mearg la cinematografi s urmreascemisiuni la televizor; gradul lor de confort i interesul fa de mijloaceleaudio-vizuale sunt ridicate. Putei utiliza casetele video i n alte scopuridect acela de a prezenta informaii: oferii cursanilor benzi video cares prezinte excursii de studiu, medii de lucru, interviuri cu angajatori, alteprezentri, etc.

    9. Materiale distribuite cursanilor

    Materialele distribuite cursanilor ofer flexibilitate maxim la preuriminime. Dei coninutul este fix, informaiile pot fi aranjate n oriceordine. Avnd acces la un computer, chiar i revizuirea materialelorpoate fi uoar. Materialele distribuite pot fi note, diagrame, imagini,exerciii, schie, proceduri, etc. Materialele distribuite pot nlocui o

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    42/72

    42

    prelegere, instructorul dispunnd astfel de mai mult timp pentru discuii,activiti n grup i instruire individual. Prin utilizarea materialelor care lise distribuie, cursanii pot:

    s parcurg materialul, adugnd propriile lor note pentru a seasigura c au neles n totalitate materialul sau procedura;

    s nvee etapele precizate, n ordinea exact pe care trebuie so urmeze;

    s aib materialele de nvat asupralor;

    s lucreze n ritmul lor obinuit; s ntrerupi s renceap lucrul cnd

    doresc; s revad materialul ori de cte ori doresc

    TEORIA GRUPURILORECHIPE l GRUPURI

    ntotdeauna munca este realizat de ctre grupuri sau echipe i nu de ctrepersoane individuale. Prin urmare, este important felul n care grupurile i/sauechipele sunt organizate i modul n care coopereaz.

    Comportamentul grupului

    Nu este uor s te alturi unui grup. Acest lucru cost n ceea ce priveteindependenta. Dac vrei s fii membrul unui grup, trebuie s te conformezi normeloracelui grup specific (tipul de comportament care este acceptabil pentru membriigrupului):

    gradul de formalism la ntlnirile acestuia felul n care i mparte munca conducerea adoptat felul n care se mbrac oamenii modul n care utilizeaz echipamentul atitudinile fa de normele de protecie a muncii locul unde st fiecare persoan

    Nici cultura i nici normele nu sunt uor de schimbat. Pe de alt parte, exact astfelde lucruri sunt cele care fac un grup mai bun dect altul.

    Scopurile grupuluiDesigur c nu toat munca este realizat de ctre grupuri i, prin urmare, esteimportant de discutat dac o sarcin ar trebui fcut de ctre un grup sau de ctrepersoane individuale.

  • 8/4/2019 Suport de Curs Specializare Formatori

    43/72

    43

    De ce s formm un grup?Trebuie s existe vreun scop pentru care formai un grup:

    pentru distribuirea muncii pentru managementul i controlul muncii pentru rezolvarea problemelori pentru luarea deciziilor pentru procesarea informaiei pentr


Recommended