Suport de Curs - Formatori

8/13/2019 Suport de Curs - Formatori

1/78

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

I PROTECIEI SOCIALEAMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007 - 2013

GUVERNUL ROM NIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

I PROTECIEI SOCIALEOIRPOSDRU

REGIUNEA SUD MUNTENIA

ASOCIAIA OAMENILORAFACERI ARGE

Investete n oameni !Proiect cofinanat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 20072013

Axa Prioritar nr. 5 Promovarea msurilor active de ocupareDomeniul Major de Intervenie 5.1. Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupareNumrul de identificare al contractului: POSDRU/101/5.1/.G/78175Titlul proiect: Aciuni pentru oc upare - o ans n plus pe piaa munc i i -ACASBeneficiar: ASOCIAIA OAMENILOR DE AFACERI ARGE PITETIPartener:CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE MRCUANU EUGEN DRAGO

CURS SPECIALIZARE

FORMATOR

Lector: GABRIELA RDULESCU

2012


2/78

1

CUPRINS

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE............................................4

1.1. SCOPUL CURSULUI........................................................... 41.2. OBIECTIVELE CURSULUI................................................... 41.3. FABULA CELOR DOUA BROASTE........................................ 4

1.4. CREZUL INSTRUIRII ACTIVE........................................... 4

2.INVATAREA ............................................................. 52.1. CE ESTE INVATAREA?....................................................... 52.2. PARTICULARITATI ALE INVATARII LA ADULTI.................... 52.3. NIVELURI DE INVATARETAXONOMIA LUI BLOOM.......... 72.4. IDENTIFICAREA STILURILOR DE INVATARE....................... 112.5. CHESTIONAR PRIVIND STILURILE DE INVATARE................ 162.6. PIRAMIDA INVATARII..................................................... 19

2.7. CUM SA FACEM INVATAREA PLACUTA ............................... 202.8. CICLUL INSTRUIRII ........................................................ 20

3.ANALIZA NEVOILOR DE INSTRUIRE.......................... 21

4.PLANIFICAREA INSTRUIRII................................... 234.1. DE CE TREBUIE SA PLANIFICAM?...................................... 234.2. FISA DE LUCRU PENTRU PLANIFICAREA INSTRUIRII.......... 234.3. OBIECTIVELE INSTRUIRII................................................. 26

4.3.1. De ce trebuie sa stabilim obiectiveleinstruirii?................................................................ 264.3.2. Cum se formuleaza un

obiectiv?................................................................ 264.3.3. Ce facem cu obiectivele

stabilite?................................................................. 27

5. ELABORAREA MATERIALELOR INSTRUIRII............. 28

6.LIVRAREA INSTRUIRII........................................... 316.1. TEHNICI DE INSTRUIRE................................................... 31

6.1.1. Jocuri, exercitii interactive de incalzire, spargereaghetii.................................................................... 32

6.1.2. Prelegerea /Prezentarea.......................................... 32


3/78

2

6.1.3. Brainstorming............................................................. 336.1.4. Demonstratia ............................................................. 346.1.5. Discutia...................................................................... 356.1.6. Interpretarea de roluri................................................ .356.1.7. Acvariul...................................................................... 36

6.1.8. Sesiuni de lucru pe grupe mici...................................... 376.1.9. Studiul de caz.............................................................. 38

6.2. MIJLOACE DE INSTRUIRE..................................................... 386.3. PREGATIREA INSTRUIRII...................................................... 416.4. DEZVOLTAREA CONCLUZIEI.................................................. 426.5. ELABORAREA AGENDEI........................................................ 426.6. ABILITATILE SI CALITATILE UNUI BUN INSTRUCTOR............. 44

6.6.1. Evaluarea competenelor unui instructor .. 44

6.6.2. Abilitile i calitile unui bun instructor 456.7. CONTROLAI MEDIUL N CARE VEI FACE PREZENTAREA.. 466.8. LISTE DE VERIFICARE. 486.9. LIVRAREA PREZENTRII..506.10. CUM S V NVINGEI ANXIETATEA ?.................................... 52

6.11. INSTRUIREA N ECHIP.. 546.11.1. Beneficiile instruirii n echip 546.11.2. Tehnici de prezentare...55

6.12. FEEDBACK. 556.12.1. Ce este feedbackul ?................................................... .556.12.2. Transmiterea feedback-ului556.12.3. Primirea feedback-ului566.12.4. Criterii pentru folosirea feedback-ului. ..576.12.5. Respingerea feedback-ului.576.12.6. Elemente necesare ale feedback-ului .586.12.7. Exemple de feedback58

6.13. CUM ABORDM PARTICIPANII LA INSTRUIRE . 59

6.13.1. Cum abordm diferite tipuri de participani la instruiri596.13.2. Abordarea comportamentului diversionist....596.13.3. Cnd dou persoane ncep s discute mai aprins (se ceart).606.13.4. Motive pentru care alegei s fii victima persoanelor dificile..616.13.5. Nu oamenii sunt dificili ci comportamentul lor este dificil 626.13.6.Este nevoie de mcardou persoanepentru a porni o ceart.626.13.7. Ce urmresc oamenii dificili.. 63


4/78

3

6.13.8. Cum dezamorsm persoanele ostile656.13.9. Atitudini care v ajut ntr-un conflict65

7. EVALUAREA INSTRUIRII 667.1. PROCESUL DE EVALUARE667.2. MODELE DE EVALUARE67

8. RAPORTAREA INSTRUIRII. 69

9. SFATURI PENTRU O PREZENTARE REUIT.. 70

9.1.CE OBIECTIVE V PROPUNEI PENTRU O PREZENTARE REUIT?..... 709.2. STABILII IMPORTANA I ORDINEA MATERIALELOR DE

PREZENTAT.... 709.3. NCEPEI N FOR 719.4.TERMINAI PREZENTAREA CU MULT ENTUZIASM. 71

9.5.CE FACE AUDITORIUL ?................................................................... 729.6.UTILIZAREA HAND- OUT- URILOR. 729.7.OBINEREA PARTICIPRII, IMPLICRII N DISCUIE 729.8.NELEGE AUDITORIUL CEEA CE SPUNEI .... 739.9.CUM V ADMINISTRAI TIMPUL ?..................................................... 739.10.NOTIELE CARE V AJUT. 749.11.DIVERSITATEA TONULUI VOCII.. 749.12.ATENIAPARTICIPANILOR749.13.GESTURILE. 759.14.GHID PENTRU FORMULAREA NTREBRILOR 759.15.SFATURI FINALE. 76

10.BIBLIOGRAFIE. . 77


5/78

4

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE

1.1. SCOPUL CURSULUIA familiariza participanii cu subiectele principale referitoare la formarea formatorilor i a ledezvolta abilitile de a creea, organiza i susine cursuri pe teme diferite.

1.2. OBIECTIVELE CURSULUILa terminarea cursului, participanii vor fi capabili s: Descrie principalele modaliti prin care adulii nva Descrie ciclul de nvare i modaliti de efectuare a analizei nevoilor de instruire Stabileascobiectivele unui program de instruire Selecteze metodele i mijloacele adecvate pentru livrarea acestuia unui anume auditoriu Conceapdesignul unei instruirii Foloseascn mod adecvat metode de evaluare a instruirii

1.3. FABULA CELOR DOUBROATE

"Cineva n Frana mi-a spus povestea celor doubroate - o broascoptimisti o broascpesimist- care au czut fiecare ntr-un borcan cu smntn.

Broasca pesimists-a gndit: " Sunt terminat. Nu mai pot respira. Nu mai pot iei. Mvoineca." i aa a fost.

Broasca optimist nu tia nici ea ce s fac, dar fiind optimist, a avut speran, i avndsperana fost dinamic. Aa ca nceput sse mite n toate direciile. Ddea din picioare cuputere. i ce s-a ntmplat? Ei bine, smntn s-a transformat n unt i curnd broascaoptimiststtea pe o bucatde unt n vrful borcanului, rsuflnd liberi fiind foarte fericit.

Toate aceste dovedesc ce mai bine sncerci sfaci ceva dect snu faci nimic."

Andre Maurois

1.4. "CREZUL"INSTRUIRIIACTIVE

Ceea ce aud, uit

Ceea ce aud i vd, mi amintesc puin.

Ceea ce aud, vd i pun ntrebri sau discut cu cineva, ncep sneleg.

Ceea ce aud, vd, discut i fac,mi permite sdobndesc cunotine i aptitudini.

Ceea ce predau altora (i instruiesc pe alii), stpnesc.

Adaptare dupConfucius


6/78

5

NVAREA

2.1. CE ESTENVAREA?Omul nvact triete" - un proverb binecunoscut.

Mereu nvm cte ceva nou, acas, la lucru, n concediu. Prin nvare putem acumulanoi

...cunotine

tim mai mult dect nainte.

...aptitudini

Facem lucrurile mai bine dect nainte.

...atitudini

Avem opinii diferite fade cele anterioare.

...comportamente

Ne comportm diferit.

2.2. PARTICULARITI ALENVRII LA ADULI

Este general acceptat faptul ca adulii vin la orice instruire cu un bagaj bogat de cunotine iidei i c nu pot fi tratai in acelai mod ca tinerii sau copii, indiferent de instruirea la careparticipa. Cercettorii au identificat o serie de caracteristici ale cursanilor aduli, acestea fiindpe scurt urmtoarele:1. Adulii au cptat cu timpul o experiena care devine o resursa in momentul invatarii.2. Adulii invata cel mai bine daca noile cunotine sunt prezentate in contextul aplicrii lor

la situaii reale, adicinvatare axata pe rezolvarea de sarcini sau probleme si deprindcapacitatea de a invata pentru a face fata unei situaii din viata reala.

3. Adulii au nevoie sa tie de ce invata un lucru nainte sa se apuce sa-l invete.4. Adulii considera ca sunt rspunztori pentru deciziile lor si se orienteazsinguri dei pot

da inapoi si cer sa li se arate ce trebuie sa invete. De asemenea, simt nevoia de a fiimplicai si de a-si aduce contribuia in planificarea activitilor de educare a lor.

5. Cele mai puternice motivaii pentru ca adulii sa invete sunt cele interioare, care privescpersoana lor, cum ar fi relevanta programului de instruire pentru aspira iile lor de viitor,dei adulii reacioneazsi la motivaii exterioare.


7/78

6

Cum nv aaduli i? Invatam cel mai repede acele lucruri care ne ofer cea mai mare mulumire sau care ne

enerveazcel mai tare. Invatam cel mai bine atunci cnd dorim sa inem minte cele invatate. Invatam cel mai temeinic acele lucruri la care participam din toata inima. Invatam cel mai bine un nou pas daca am invatat deja pasul anterior.

Invatam cel mai bine atunci cnd avem dovada progesului nregistrat. Invatam mai repede si inem minte mai mult timp acele lucruri care sunt repetate de maimulte ori.

Invatam mai bine cnd se face apel la mai multe simuri, cum ar fi combinaia vaz si auz. Principiul fundamental al procesului de invatare - vazand si facand.

Orientrile moderne n tiinele educaiei au lansat, ca urmare a ideii de nvare permanent(pe toatdurata vieii) principii i metode noi, adecvate adulilor.

Tabelul urmtor prezinto comparaie ntre instruirea tradiional, practicat n coli i instruireaadulilor n concepia modern:

Instruirea n concepia clasic Instruirea adulilor n concepiamodern

Program Rigid Centrare pematerie

Flexibil Centrare pecursani

Climat Orientare spre autoritateFormal, ncredere sczutCompetitiv Ctigtor -

nvins

Relaxat, bazat pe ncredere respecti colaborare Informai, cordialCtigtor - ctigtor

Coordonare Profesorul dominNu se stabilesc relaii ntre cursaniControl ridicat, dependenValorificare sczuta experieneiparticipanilor Risc redus

Receptivitate la dorineleparticipanilor Relaii frecvente

ntre participaniRelaii adult-adult Valorificareaexperienei participanilor Risc

nalt '

Planificare Conform planurilor i programelor nvigoare

Colaborare n evaluarea nevoilor deinstruire Negociere Centrare peproblem

Extrinsec(note)Recompense i sanciuni

Intrinsec(curiozitate, interes)Contracte de nvare

Comunicare ntr-un singur sensReprimarea sentimentelor

n ambele sensuriExprimarea sentimentelor

Evaluare De ctre profesor elevuluiCalificative

Reciproc Standarde stabilite decomun acord

2.3. NIVELURI DENVARE - TAXONOMIA LUI BLOOMIn 1956, Benjamin Bloom a condus un grup de psihologi educa ionali care au realizat oclasificare a nivelurilor de comportament intelectual cu relevanta in procesul de invatare.

Aceasta a devenit o taxonomie care cuprinde trei niveluri:1. Domeniul Cognitiv (capacitate intelectual, sau "gndire": cunotine)2. Domeniul Afectiv (sentimente, emoii i comportamente: atitudini)3. Domeniul psiho-motor (abiliti manuale i fizice)


8/78

7

n fiecare din cele 3 domenii ale Taxonomiei lui Bloom categoriile (niveluri de nvare) suntprezentate n ordinea gradului de dificultate.

O premis important n taxonomia lui Bloom este c fiecare nivel trebuie s fie bine stpnitnainte de a se trece la urmtorul. Fiecare categorie corespunde unui nivel de dezvoltare anvrii i aceste niveluri prezinto cretere progresiva dificultii.Aceast structur matriceal faciliteaz dezvoltarea unui plan de formare, a unui design al

programului -curriculum, a unui plan de lecie, etc.Este foarte important n formare sse acopere toate nivelele fiecrui domeniu, innd cont,bineneles, de relevana pentru nevoile de nvare ale participantului.

Astfel, participantul la procesul de nvare va beneficia de dezvoltarea cunotinelor iintelectului (Domeniul Cognitiv), de dezvoltarea atitudinilor (Domeniul Afectiv) i de aplicareaabilitilor fizice n practic(Domeniul Psiho-motor).

Domeniul Cognitiv Domeniul Afectiv Domeniul Psiho-motorCunotine Atitudini Abiliti

1. Cunoterea 1. Receptitvitate la o

atitudine nou

1. Imitaie (copiere)

2. nelegere 2. Rspuns (Reacie) 2. Manipulare (urmrireainstruciunilor)

3. Aplicare (utilizare date/rezolvare de probleme)

3. Valorificare (nelegere iaciune)

3. Dezvoltarea preciziei

4. Analiz(a structurii/elementelor)

4. Organizarea sistemuluipersonal de valori(conceptualizare)

4. Articulare (combin,integreazabiliti

nrudite)

5. Sintetizare (creeaz,

construiete)

5. Internalizarea sistemului

de valori (adoptcomportamentul)

5. Automatism, practic

expert

6. Evaluare


9/78

8

Procesul nvrii /formrii pentru domeniul cognitiv (cunotine i abiliti cognitive)Nivel(Categorie)

Descriereacomportamentelor

Exemple de activiti deformare sau evaluare

Cuvinte cheie (verbe)care descriu activitateade formare sau evaluare

1. Cunotine Rememorarea sau

recunoatereadatelor

Teste: intrebri cu rspuns

multiplu statistici;rememorare definiii, reguli,procese; reproduce teoriisau proceduri

Aranjeaz, definete,

descrie, listeaz,selecteaz, citeaz,stabilete legtura;

2. nelegere nelegereasemnificaiei,reformuleazdatelecu propriile cuvinte,extrapoleaz,traduce

Explicsau interpreteazsemnificaia dupunscenariu dat, sugereaztratamentul, reaciile sausoluiile la o problemdat, creeazexemple saumetafore

Explic, reitereaz,reformuleaz, critic,clasific, rezum,raporteaz, discut,interpreteaz,parafrazeaz, exemplific;

3. Aplicare Utilizeazsau apliccunotine, aplic

teoria n practic,utilizeaz cunotinelepentru a rspunde lacircumstanele reale

Pune teoria n practic,demonstreaz, rezolvo

problem, managementulunei activiti

Utilizeaz, aplic,descoper, execut,

rezolv, manageriaz(gestioneaz)implementeaz,construiete, schimb,practic, rspunde,

joac rolul

4. Analiz Interpreteazelemente i principiiiorganizaionale,structureaz,construiete relaii

Identificpri constituentei funcii ale unui processau concept, saudescompune ometodologie sau un

analizeaz,descompune,catalogheaz,compar, cuantific,msoar, testeaz,

5. Sintetizare(creeaz /construiete)

Dezvoltnoi structuriunice, sisteme,modele, abordri, idei,gndirea creativ,operaiuni

Dezvolt planuri sauproceduri; creioneazsoluii, integreaazmetode, resurse, idei,pri, creeazechipe sau

Dezvolt, planific,construiete,organizeaz, facedesign-ul, formuleaz,propune, stabilete,

6. Evaluare Evalueaz eficacitateaconceptelor, n funciede valori, rezultate,eficieni viabiliate;gndire critic,

Revede opiuni strategicen termeni de eficacitate,recuperarea investiiilorsau raport cost/ eficien,gradul de aplicare n

Justific, evalueaz,raporteaz,investigheaz,comenteaz,proiectaz


10/78

9

Procesul nvrii /formrii pentru domeniul afectiv (atitudini)Nivel

(Categorie)Descrierea

comportamentelorExemple de activiti deformare sau evaluare


1. Receptitvitate lao atitudine nou Deschidere fadeo experien,dorete scoopereze

Ascultformatorul, esteinteresat() n experienade nvare, ia notie,igsete timp pentru

nvarea experienei,particippasiv

ntreab, ascult, seconcentreaz, ia parte,discut, este deschis() la,urmrete, simte, face

. Rspuns(Reacie)

Reacioneaziparticipactiv

Participactiv n discuiilede grup, n activitile degrup, este interesat() derezultate, entuziasm pentruaciune, ntreabi testeazidei, sugereaz interpretri

Reacioneaz, rspunde,cere clarificri,interpreteaz, clarific,aduce exemple,contribuie, devideinteresat(), ajutechipa,practic, scrie

3. Valorificare(nelegere iaciune)

Ataeazvalori iexprimopiniipersonale

Decide dacideile iexperinele sunt relevantei valoroase, acceptsau sededicunei aciuni

Comenteaz, provoac,dezbate, confrunt,

justific, critic,

4. Organizareasistemuluipersonal devalori(conceptualizare)

mpacconflicteleinterioare: dezvoltsistemul de valori

Califici cuantificpoziiapersonal, afirmpoziia imotivelepersonale,credinele

Construiete, dezvolt,formuleaz, apr,modific, conciliaz,

5. Internalizareasistemului de valori

(adoptcomportamentul)

Adoptun sistem decredine i o filozofie

ncreztor n sine; secomportcorespunztor

setului su de valori

Acioneaz,exteriorizeaz,

influeneaz, rezolv,practic


11/78

10

Procesul nvrii /formrii pentru domeniul psiho-motor (abiliti manuale, micri fizice)Nivel

(Categorie)Descrierea

comportamentelorExemple de activiti deformare sau evaluare


1. ImitaieA-(copiere)

Copiazaciuni dela altcineva;observireproduce

Urmrete formatorul irepetaciunea, procesulsau activitatea

Copiaz, urmrete,reproduce, repet

2. Manipulare(urmrireainstruciunilor)

Reproduceactivitatea dupinstruciuni sau dinmemorie

ndeplinete sarcina dupinstruciuni verbale sauscrise

Re-creaz, construiete,execut, efecteuaz,implementeaz

3. Dezvoltareapreciziei

Executabilitateacorect, independentsau cu ajutor

Efecteuazo sarcinsau oactivitate la un nivel nalt decalitate i expertiz, frasistensau instruciuni;capabil s demonstreze i

altor participani

Demonstreaz,completeaz, arat,calibreaz, controleaz,finalizeaz

4. Articulare(combin,integreazabiliti nrudite)

Adapteaziintegreaz expertizapentru a ndeplini unobiectiv n afarastandardului

mbini asociaz activitipentru a dezvolta metodeprin care s rspundunorcerine noi, variate

Construiete, rezolv,combin, coordoneaz,integreaz, adapteaz,dezvolt, formuleaz,modific, stpnete

5. Automatism,practic expert

Stpnireaautomat,incontienta unoractiviti i abilitila un nivel strategic

Definete scopul, abordareai strategia pentru utilizareaactivitilor menite ssatisfacnevoi strategice

Realizeazun design /plan; specific,gestioneaz, conduce,inventeaz, proiecteaz,


12/78

11

A nva cu mintea, inima i minile" - J.H. Pestalozzi, pedagog elveian. i el a recomandatca, pentru a avea succes n procesul de nvarea i predarea/ instruire sse activeze toateaceste trei tipuri n mod egal. Figura de mai jos explicaceste tipuri de nvare.

nvarea cognitiv (capul) se refer ladezvoltarea de idei i concepte. Acopermare parte din ceea este cerut de

nvarea academic. Implic, printrealtele, nelegerea, raionamentul irezolvarea problemelor.

2.4. IDENTIFICAREASTILURILOR DENVAREIn 1984, in cartea sa "Experiential Learning: Experience as the Source of Learning andDevelopment", Kolb descrie procesul de invatare la aduli printr-un ciclu de patru etape care adevenit ulterior cel mai utilizat model de invatare experientiala.

Kolb definete invatarea ca o tranzacie intre individ si mediu: producerea de cunotine printransformarea experienei. Eficacitatea invatarii depinde att de aciune cat si de gndire. Odattrecui printr-o experiena, adulii au nevoie de un rgaz de reflecie pentru a face observaii inlegtura cu acea experiena, apoi se strduiesc sa extragcteva concepte abstracte, "reguli",pe baza celor observate astfel incat sa isi formeze o teorie utila, valabila pentru condi iiasemntoare. In cele din urma, pentru ca invatarea sa fie completa, adulii testeazteoria pecare si-au construit-o la noile condiii din viata reala.Modelul ciclic in patru etape a putut fi extinsde Kolb prin identificarea formelor de cunoatere care caracterizeazfiecare etapa (gndire,imitare, etc), precum si a preferinelor indivizilor


13/78

12

pentru o etapa sau alta - identificate ca stiluri de invatare prin LSI (Learning Style Inventory),testul dezvoltat de Kolb.

In anul 2000 Honey & Mumford au definitivat acest instrument complex descriind cele patrustiluri de invatare si artnd ca fiecare individ are un stil preferat - propria sa "scurttura" ctre ainvata ceva in mod eficient. Schema de mai jos include cele 3 elemente.

Figura 2. Ciclul nvrii istilurile de nvare

Cele patru etape conform Kolb

Activitatea si experiena concreta presupune ca adultul sa interactioneze si sa experimenteze

efectiv. Aici oamenii trebuie sa fie in mijlocul aciunii cnd lucrurile se ntmpla. In organizaii,absolut oricare experiena poate deveni sursa valoroasa de invatare - calitatea si viteza cu carese produce invatarea depinznd de respectarea pailor ciclului experiential.

Reflecia consta in a observa ceea ce s-a ntmplat, a identifica punctele importante si erorile.Simpla participare la o experiena nu are ca rezultat o invatare la parametrii optimi - invatarea eeficace cnd oamenii au timp sa reflecteze la evenimente. In mediile profesionale astainseamna sa ne cultivam capacitatea de a ne pune cat mai multe ntrebri: A funcionat? De cea funcionat? Ar fi putut merge mai bine? Ce factori au contribuit decisiv? Cum au reacionatclienii? Etc.

Conceptualizarea abstracta reprezintefortul de extragere a unei teorii pe baza a ceea ce amobservat, a alctui o "lecie" din concluziile aferente stadiilor precedente. Experiena se

transforma in informaie structurata. Astfel, adultul va relationa mai departe cu mediul conformunei abordri desprinse din experienele anterioare si formulate structurat. Cnd etapa deteoretizare nu se produce, riscam sa avem aceleai blocaje in experiena - edinele noastre nu


14/78

13

sunt nici mai scurte, nici mai eficiente, estimarea vnzrilor se dovedete la fel de imprecisa casi trimestrul anterior etc.

Experimentarea activa se refera la un test de tip incercare-eroare pentru schimbrile pe carele putem introduce in activitatea cotidiana (in mediul nostru) astfel incat sa generam un rezultatmai bun. Eficienta nu este doar un concept organizational - fiinele umane tind natural sadezvolte moduri prin care rezultatul intit sa fie atins mai uor, mai repede etc.

Practic de aici acest ciclu se reia - probabil la nesfrit - in ceea ce se poate vedea ca o spiralaascendenta.

Cele patru etape ale ciclului invatarii experientiale isi sporesc aplicabilitatea daca le combinamcu stilurile de invatare - o teorie care spune ca, dei toi oamenii trec prin toate patru etapele casa invete, totui fiecare invata preponderent intr-una dintre etape, aceea care definete stilulpreferat.

Stilurile de invatare conform Honev & MumfordDaca privim eficientizarea in organizaii ca un proces de invatare individuala dar si colectiva (inechipe), putem sa ne uitam la stilurile de invatare ca la un instrument pre ios de declanare amecanismelor care ne permit sa ne mbuntim performanta. Stilul potrivit la locul potrivit - s-arputea rezuma folosirea acestui model: putei citi descrierile stilurilor din perspectiva "care estetipul de experiena la care fiecare este potrivit pentru a maximiza nvarea in echipa mea".

ActivitiiActivitii se implic din plin i au o predilecie pentru experiene noi. Sebucur de prezent i le place s fie dominai de experienele imediate. Aumintea deschis, nu sunt sceptici, i acest lucru tinde sa-i facentuziasmai de orice lucru nou.

Filozofia lor este: "ncerc orice, o dat". Au tendina de a renuna laprudenpruden. Zilele lor sunt pline de activitate. n situaii de criz, pe termen scurt

sunt foarte eficieni. Ei rezolvproblemele cu idei geniale de moment.

Cnd entuziasmul n legturcu o activitate a disprut, cautimediat ceva nou. Sunt atrai deprovocri i experiene noi dar se plictisesc n cazul implementrilor pe termen lung. Au "spiritde turm" i se implicnencetat n relaiile cu cei din jur, dar tind sacapareze lumina rampei.Sunt sufletul petrecerilor i cautsfie centrul tuturor activitilor din jurul lor.

Activitii:nvacel mai bin e cnd nv apro st cnd

Existo gamlargde experiene noi, Cnd trebuie sasculte conferine cu explicaiiprobleme i oportuniti pe care sle atace lungi despre cum ar trebui sfie fcute lucrurile

Li se do sarcina care li se pare dificil Trebuie slucreze mult pe cont propriu

Ex.: sciteasci sia multe notieLi se dfru liber sgenereze idei Sunt rugai snu asiste i snu se implice

Cnd pot sconducsau sorganizeze pe Trebuie surmeze instruciunile n cele mai micialii detalii, frposibilitate de a alege alte soluii


15/78

14

GnditoriiGnditorilor le place sstea i sanalizele experienele i sle observe din maimulte perspective. Ei strng date, att personal ct i de la alii, i prefer s leverifice de mai multe ori nainte de a ajunge la o concluzie. Ei socotesc colectarea

minuioas i analiza datelor deasupra faptelor i experienelor, aa c tind saamne ct mai mult ajungerea la o concluzie definitiv.

Filozofia lor este s fie prudeni, snu lase nici o piatra nentoars. Sunt oameni cugettori,crora le place s ia n calcul toate unghiurile i implicaiile posibile nainte de a face ceva.Prefersstea n umbra la discuii i ntlniri. Le place s-i observe pe alii la lucru. i ascultpecei din jur i observtendina discuiei nainte s-i susinpropriile puncte de vedere. Tind sadopte o atitudine puin distant, tolerant. Atunci cnd acioneaz, aceasta face parte dintr-oschemmai largcare include att trecutul ct i prezentul, observaiile lor, dar i ale altora.

Gnditorii:nvacel mai bine cnd

Pot sfaclucrurile n tihnfrtermenelimitpresante

Au timp sse pregteascnainte deaciune

Au posibilitatea de a revedea ce s-antmplat i sreflecteze asupra lucrurilornvatePot sfaccercertri amnunite

nvapro st c nd

Sunt sub presiune i trebuie ssarde la oactivitate la alta

Cnd sunt forai n lumina reflectoarelor, s-iasume rolul de lider sau sfaco prezentare

Nu au timp sse pregteascEx. sunt rugai scomenteze imediat, frplanificri anterioareSunt pui n faa faptelor mplinite

Teoreticienii

Teoreticienii adapteaz i integreaz observaii n cadrul teoriilor complexe darlogice. Ei rezolv problemele prin metode logice, pas cu pas. Asimileaz lucruridisipate n teorii coerente. Tind sfie perfecioniti, care nu pot sta linitii, pncnd lucrurile nu sunt clare, ordonate, i integrate n schemele lor logice. Le placesanalizeze i ssintetizeze. Sunt buni la presupuneri de baz, principii, teorii i

modele i gndirea este sistematic.

Filozofia lor preuiete logica i raiunea. "Daceste logic, este bun". ntrebri pe care i le pundes: "Are sens?", "Cum se potrivete aceasta cu cealalt?", "Care sunt presupunerile debaz?". Au tendina s fie detaai, analitici i dedicai obiectivittii raionale i nu lucrurilorsubiective sau ambigue. Abordeazproblemele n mod logic. Acesta este tiparul lor i respingorice nu se potrivete acestuia. Prefersaibsigurana maximi se simt incomod fade

judeci subiective.

Teoreticienii:nvacel mai bine cnd

Existo structuri un scop clar, icunosc exact ce li se cere

Au timp sse gndeasclogic cum suntrelatate ideile, evenimentele i situaiile

nvapros t cnd

Sunt mpini sfaclucruri fra cunoatecontextul i scopul acestora

Nu se simt pe aceeai lungime de undd.p.d.v.intelectual cu ceilali participani


16/78

15

nvacel m ai bine cnd nvapro st cnd

Sunt folosii intelectual, sunt pui nsituaii complexe unde trebuie s-i

foloseasccunotinele i aptitudinileVd cse potrivesc ntr-o schemlogic

Ex.: printre muli activiti

Activitatea nu este structurati ei suntinformai ntr-o manierdezorganizat

Nu au prilejul s-i foloseascaptitudinile derationare

PragmaticiiPragmaticii sunt buni la punerea n practic a ideilor, teoriilor i tehnicilorpentru a vedea dac merg i n practic. Caut idei noi i folosesc primaocazie s le experimenteze cu aplicaii. Sunt genul de oameni care se

ntorc de la cursurile de management plini de idei noi pe care doresc s lepun-n practic. Le place ca lucrurile s mearg repede i acioneaz rapid i sigur nprobleme care-i atrag. Nu le place s se nvrt-n jurul cozii i tind s se impacientezecnd au loc discuii frsfrit. Sunt oameni practici i cu picioarele pe Pmnt crora le places ia decizii practice i s rezolve probleme. Rspund la probleme i oportuniti ca la niteprovocri.

Filozofia lor este: "Existntotdeauna o cale mai bun" i "Daca merge, e bun".

Pragmaticii:nvacel m ai bine cnd

nvalucruri practice i evidente Ex.:cum seconomiseasctimp, cum sfacfaoamenilor dificili

Vor avea ntimp scurt posibilitatea de

a pune-n practicce au nvatLi se oferdes ansa de a ncercalucrurile personal, cu informaii de la unexpert credibil

Nu existobstacole n calea utilizriilucrurilor nvate

nvapro st cnd

Cnd nu pot svadnici un beneficiu n ceeace fac, nici o aplicaie practic

Cnd nu existavantaje aparente

Nu li se dau ndrumri sau ocazia de a practicaaceste lucruri

Existobstacole n calea utilizrii lucrurilornvateEx.: politice sau manageriale

Trainerii eficieni folosesc extensiv ciclul lui Kolb pentru a se asigura ca la sfritul cursuluiparticipanii au dobndit competente noi si vor putea sa le aplice in situa iile reale de la munca.Dar Kolb nu este doar pentru profesionitii invatarii: pentru a avea succes, organizaiile trebuie

sa invete continuu si managerii sunt mai puin administratori si mai degrabcoordonatori ai unorprocese de invatare in echipa: deleag, ii deprind pe oameni cu sarcini noi, au roluri de mentor,isi asuma dezvoltarea indivizilor, fac coaching - toate acestea sunt procese de invatare. Incadrul organizaiei cnd exista un angajat nou care trebuie sa asimileze rapid cunotine siaptitudini, ciclul lui Kolb poate fi eficient. Liderul arata cum "se face", cei doi reflecta mpreunaapoi asupra a ceea ce s-a fcut, trag concluziile "teoretice" si mai departe noul angajatexperimenteazcum poate face el in mod optim ce a invatat.


17/78

16

Kolb se poate folosi in delegare, sub o forma similara celei de mai sus. Liderul sau un specialistdemonstreazcum se realizeazo sarcina apoi lasangajatul sa isi creeze propriul lui sistemprin reflecie si teoretizare introducnd schimbrile pe care le considera necesare pana sarcinatrece prin intreg ciclul si devine deprindere funcionala.

O alta aplicare este in leadership situational, unde scopul liderului este sa conducun angajat,cat mai eficient, prin cele patru etape ale dezvoltrii, de la un angajat entuziast dar nedeprins cunoua sarcina, pana la unul total independent care nu mai are nevoie dect de inte si nu

ndrumri. Trecerea de la o etapa de dezvoltare la alta tine de repetarea structurata siintenionata a ciclului de invatare. Liderii devin astfel mai ales creatori de experiene de invatare.

2.5. CHESTIONAR PRIVIND STILURILE DENVAREAcesta v va ajuta s v identificai preferinele n materie de nvat i snelegei cum stilul dvs. de nvat poate afecta modul n care instruii altepersoane. Acest chestionar este bazat pe cel realizat de Honey i Mumford. Nuexisto limitde timp, dar vva lua probabil 5-10 minute s-l completai.

Nu existrspunsuri corecte sau greite, dar acurateea rezultatelordepinde de acurateea cucare putei rspunde. Daca aprobai o afirmaie mai mult dec o dezaprobai,bifai-o cu #. Daca mai mult dezaproba i dect aprobai, punei un x lng. Nu srii nici o

ntrebare deoarece vva afecta rezultatul final.

1. mi place sam dreptate absolut.

2. mi place srisc.

3. Prefer srezolv problemele folosind o abordare pas-cu-pas, mai degrabdect sncercsghicesc.

4. Prefer lucrurile simple, directe, n locul celor complicate.

5. De multe ori fac lucruri doar pentru c-mi face plcere, n loc smgndesc, nainte.

6. Nu prea accept lucrurile aa cum mi se dau. mi place sverific personal lucrurile,

7. Ce conteazmai mult din ce nvei este dacpoi spuj n practic.

8. Caut n mod activ lucruri noi de fcut.

9. Cnd aud o idee nou, caut imediat smgndesc cum pot s-o ncerc.

10. mi place sam rutin, smin da program, etc.

11. Am mare grijn rezolvarea problemelor. Nu mi place strag concluzii pripite.

12. mi place siau decizii cu multprecauie i de preferat dupce am analizat toateposibilitile.

13. Nu mi plac lucrurile neterminate i prefer svd clucrurile se ncadreazntr-un fel deschem.


18/78

17

14. n discuii, mi place strec direct la subiect.

15. mi plac provocrile, sncerc ceva nou i diferit.

16. Prefer smgndesc bine nainte sajung la o concluzie.

17. Mi se pare dificil svin cu idei proprii

18. Prefer sam ct mai multe informaii posibil despre un subiect. Cu ct mai multe, cu attmai bine.

19. Prefer ssar n mijlocul lucrurilor i sle rezolv pe msura ce apar, n loc splnuiescnainte.

20. Tind sjudec ideile altor oameni dupmodul n care acestea funcioneazn practic.

21. Nu sunt de prere cpoi lua o decizie doar pentru ci se pare ie ce bine. Trebuie saiei n calcul toi factor"

22. Sunt dest ul de preten ios n legturcu modul n care rezolv lucrurile - un pic

perfecionist.

23. n cadrul discuiilor intervin cu multe idei nebuneti.

24. n cadrul discuiilor prezint idei care tiu cmerg.

25. Prefer sstudiez problema din ct mai multe puncte de vedere nainte smapuc sorezolv.

26. De obicei vorbesc mai mult dect ascult.

27. De multe ori gsesc mai multe moduri practice de a face ceva.

28. Sunt de prere cgndirea logic, precauteste cheia rezolvrii problemelor.

29. Dactrebuie sredactez o scrisoare oficialprefer sncerc mai multe variante nainte sscriu versiunea final.

30. mi place siau n considerare toate alternativele nainte smdecid.

31. Nu mi plac ideile nebuneti. Nu sunt foarte practice.

32. E mai bine ste uii nainte ssari.

33. De obicei ascult mai mult dect vorbesc

34. Nu conteazcum faci ceva, atta timp ct merge.

35. Nu pot smpreocup de reguli i planuri, ar disprea tot farmecul.

36. De obicei sunt sufletul petrecerilor.

37. Fac orice este necesar pentru a duce treaba la bun sfrit.


19/78

1838. mi place saflu cum funcioneazlucrurile.39. mi place ca ntlnirile i discuiile surmreascun plan i un program bine stabilit.40. Nu mderanjeazdeloc daclucrurile ies puin de sub control

SCORUL DVS.Pentru fiecare chestiune pe care ai aprobat-o punei un T lngnumrulntrebrii din tabelul de mai jos, i apoi facei totalul fiecrei coloane

Punei scorurile dvs. din fiecare coloan n dreptul liniuelor de mai jos i apoi unii -le ca nexemplul de mai jos. O sobinei o reprezentare graficcare vva indica unde este "fora" dvsde nvare.


20/78

19

2.6. PIRAMIDANVRII

Figura 3. Piramida nvr

Figura 3. Piramida nvrii

75% ACTIVITATE PRACTICA

ALII/APLIC IMEDIAT


21/78

20

2.7. CUM SFACEM NVAREA PLCUT

Aa cum am vzut, nvarea este un process foarte complex: adesea, ea presupune munc,chiar munc grea. Totui, tim din proria experien c nvm mult mai uor cnd neintereseazun subiect - chier ne face plcere snvm! nvarea cu plcere este asociatcu "tragerea de inim" de a nva, cu motivarea pentru a nva: este asociatcu "de ce"-ul i"pentru ce"-ul nvrii. Figura de mai jos prezintun desen intuitiv referitor la modurile de aface nvarea plcut.

Figura 4. Cum sfacem nvarea plcut

2.8. CICLUL INSTRUIRII

Figura 5. Ciclul Instruirii


22/78

21

Fiecare dintre aceste faze este prezentatntr-un capitol separat al acestui Manual.

3, ANALIZA NEVOILOR DE INSTRUIREAnaliza nevoilor este primul lucru pe care trebuie sa ii avem rezolvat atunci cndfacem o oferta de training unui grup inta pe care ii avem in vizor ca beneficiar altraining-urilor noastre. Care sunt totui cele mai potrivite metode prin care putemobine o analiza a nevoilor eficienta? Se poate pune cap la cap un chestionarcare sa acopere rspunsurile la ntrebrile pe care ni le-am ridicat in momentulin care am decis sa facem o oferta.

Existpuncte de vedere conform crora metoda cea mai eficienta este interviyl "fata in fata", nuatt interviul formal, cat discuia libera cu posibili beneficiari. In acest fel ajungi sa cuqostioamenii cu crd vei lucra, sa tii care este nevoia lor de training...si, mai mult, e posibil sadescoperi ca nevoia lor de training este alta dect cea pe care o declara. Un training foartereuit se realizeaz in momentul in care cunoti nevoile participanilor tai si poi construi

mpreuna cu ei ceea ce se numete dezvoltare personala si/sau profesionala.Iar daca nu exista posibilitatea de a face acest lucru nainte, (poate este vorba de unlraining lacomanda) o importanta foarte mare o are adaptarea din mers a training-ului la participani, lanivelul lor de cunotine, la abilitile pe care le poseda, mediul din care provin etc.

Astfel, participanii vor avea la finalul cursului sentimentul ca intradevar a fost un training util,mrind in acest fel ansele ca muli dintre ei sa revinsi la alte training-uri livrate de tine sau sate recomande cu cldura si prietenilor. E practic acelai lucru ca i identificarea problemei incadrul unui proiect. Daca nu ai problema bine definita, identificata cu toate aspecteleproiectul tau nu are prea mari anse de reuita.

Risculde a nu gsi cursani este foarte mare daca aceasta analiza a nevoilor nu este luata in

considerare. Training-ul trebuie adaptat la beneficiar si nu beneficiarul la training. In cazul din urma exista posibilitatea destul de ridicata ca partcipantii la training sa nu isi foloseasccunotinele aau posibilele abilitai dobndite in cadrul training-ului.

Training-ul devine atunci doar un punct in plus in enumerarea din CV, fara corespondent in

practica, insa.

Iar pana la urma, noi ca traineri, ne dorim ca participan ii notri sa se dezvolte, nu doar saparticipe.

"Analiza nevoilor de training inca se face adesea dupureche"Sursa: Ziarul Financiarul, 29 06 2008

"Atunci cnd trebuie sa aleag un seminar, training sau curs, departamentele de HR ale

companiilor nu obinuiesc sa analizeze foarte profesional nevoia unei asemenea activiti. Decele mai multe ori, firmele care furnizeaz traininguri ar putea da o mana de ajutor in acestsens, insa aceasta practica este evitata de companiile client.

Studiile reprezentanilor Achieve Global arata ca, atunci cnd vine vorba despre achizi ionarea

unui program de training, procesul de luare a deciziilor de c tre clieni presupune mai multe

faze. Printre acestea se pot enumera:

stabilirea obiectivelor si a prioritilor,


23/78

22

identificarea si evaluarea opiunilor, alegerea celei mai bune variante, ncheierea contractului, implementarea monitorizarea desfurrii proiectului.

Acest proces este valabil indiferent de domeniul in care se desfoaractivitatea firmei. In cazulvnzrii programelor de training, intervenia companiei de training in toate aceste faze estefoarte importanta cnd iti doreti ca implementarea seminariilor in interiorul organizaiilorcumprtoare sa fie eficienta si ncununata de succes. Tot studiile Achieve Global arata caatunci cnd vnztorul reuete sa abordeze clientul, pe parcursul lurii deciziei, inca din primafaza, aceea a stabilirii obiectivelor si a prioritilor, probabilitatea ca produsul vndut sa fie foartepotrivit cu nevoile clientului creste exponenial. Realitatea din piaa romaneasca de trainingeste ca analiza nevoii acestuia se face, in majoritatea cazurilor, de ctre organizatia-client. Celmai corect ar fi ca organizatia-client sa fie pregtita att pentru extemalizarea implementriisdminariilor, cat si pentru extemalizarea analizei nevoii de training", a explicat Ana-MariaPlesuvescu, Business Development Manager in cadrul firmei de training Achieve GlobalRomnia.

Utilitate si eficientaUtilitatea analizei nevoii de training este foarte importanta atunci cnd vorbim despre rezultateleimplementrii unui program. Ea trebuie fcuta corect pentru ca poate fi garania unui return oninvestment" (ROI) semnificativ in urma implementrii unor seminarii intr-o organizaie. Cndorganizaia isi face propria analiza a nevoii de training, risca sa isi autoadministreze un programde training ineficient. Poate face ceea ce se numete in medicina auomedicatie". Pentru acreste eficienta unui program de training, recomandam organiza iilor care nu au specialiti inacest sens sa lase aceasta etapa in seama companiilor de training si dezvoltare specializate. Infelul acesta, se vor asigura ca implementarea programelor de training in organizaiile lor vine insprijinul atingerii obiectivelor de business propuse", a declarat Ana-Maria Plesuvescu, AchieveGlobal. Florian Koleci, Training Manager in cadrul firmei de resurse umane Skill Team, este deprere ca analiza individuala ajuta la identificarea cat mai eficienta a muncii fiecruia dintreangajai si ajuta, de asemenea, la determinarea acelora care necesita training."

Trainerii trebuie sa gseascproblemaIn general, identificarea nevoilor de training este realizata de ctre departamentul de resurseumane al companiei. Acesta evalueaznivelul actual de performanta si stabilete de ce abilitai,cunotine sau atitudine este nevoie pentru a ajunge la nivelul dorit. In situaiile cele mai fericite,in acest proces este implicata si compania de training. Aceasta activitate aduce o valoare inplus, pentru ca este vorba despre implicarea unei parti obiective si ajuta compania in a clarificaateptrile clientului. Skill Team ncurajeazimplicarea trainerilor notri in identificarea nevoilorde training, ntruct astfel ne asiguram ca prin trainingul pe care ii susinem rspundem intr-adevar nevoii clientului si nu neaprat dorinei de a livra un anumit training", a explicat CristinaPostolache, Sales Manager al firmei de resurse umane Skill Team. In unele situa ii, chiar dacaaceasta evaluare a fost realizata de departamentul de HR, s-ar putea ca problema sa nu fieidentificata corect, aadar, sa solicite un training pentru a rezolva efectele, si nu neapratcauza.

Companiile romaneti identifica singureAnaliza de nevoi de training in cadrul companiei de telefonie mobila Orange se face in fiecarean de ctre responsabilii activitii de formare profesionala din organizaie. Importanta acesteiactiviti este demonstrata si de faptul ca exista departamente in care func iunea de trainingeste internalizata: Customer Service, Vnzri sau Tehnic. In cadrul Orange, dinamicabusinessului determina o agenda de training flexibila, adaptata la evoluia industriei noastre. Fieca sunt livrate de furnizori interni sau externi, sesiunile de training acopercategorii variate de


24/78

23

competente si niveluri de specializare diferite: de la abilitai de comunicare, vnzare, cursuri deIT si specializri tehnice pana la project management", a explicat Ana Mria Fornade, TrainingManager Orange Romnia. In cadrul companiei de telefonie mobila, prima etapa esteplanificarea interviurilor cu managerii departamentelor, dupcare datele sunt centralizate dectre departamentele de training din companie si implementate cu resurse interne sau externe.O alta practica cu ajutorul creia se completeazdatele existente este folosirea survey-urilor"(sondaj de opinie) pentru analiza de nevoi de training, o data la doi ani sau chiar anual.Cursurile se implementeazpotrivit unui calendar stabilit cu toate prile implicate, ncepnd cutrainerii interni, managerii participanilor, si pana la firmele furnizoare de training.

AnalizeCe identificam prin analiza organizationala, obligatorie pentru a putea face o evaluare a nevoiide training: impactul mediului (noi legi, cerine etc.) starea economica si impactul asupra costurilor operaionale schimbri demografice ale forei de lucru si nevoia de a depasi diferite bariere (culturale,

lingvistice etc.) schimbri tehnologice creterea pieei tendine ce tin de politicile companiei sau politici europene (privind h ruirea sexuala,

discriminarea etc.) obiectivele organizationale (cat este de eficienta compania in a -si atinge obiectivele),resursele disponibile (financiare, facilitate, umane, expertiza interna etc.)

climat si suport pentru activitatea de training (suportul top managementului, deschidereaangajailor, responsabilitatea pentru rezultate etc.)"

4 PLANIFICAREA INSTRUIRII

4.1. DE CE TREBUIE SA PLANIFICAM?Pentru a putea sfurnizm o sesiune de instruire eficient, avem nevoiede mai mult dect cunotine i abiliti de instructor. Trebuie savem unplan detaliat al procesului de instruire. Este foarte important s avem nvedere i logistica - cine, ce, unde i^nd - pentru locul de desfurarea instruirii astfel nct sputem anticipa i rezolva posibilele probleme.

Vprezentm un model de fide lucru care vpoate ajuta splanificaiinstruirea, sidentificai multe dintre activitile care trebuie fcute

nainte de sesiune. Fia este mpritn mai multe seciuni pentru a vajuta splanificai i sorganizai instruirea. Timpul pe care l folosii pentru a rspunde la ntrebrile din aceastfide lucru este mai mult dect bine folosit. Multe din activitile enumerate n aceastfise pot

ncadra la capitolul Logistic", dar pentru derularea unitari logica ntregului proces, suntprezentate n acest capitol.

4.2. FIA DE LUCRU PENTRUPLANIFICAREA INSTRUIRIIFolosii ntrebrile urmtoare pentru a elabora o listdetaliata aciunilor ce trebuientreprinse, a persoanelor responsabile, a termenului limitpentrundeplinirea activitii, a resurselor necesare.


25/78

24

La nceput

1. Cine ar trebui svajute la planificarea sesiunii?2. Care sunt obiectivele instruirii?3. Cine sunt formatorii i persoanele invitate sprezinte diferite seciuni?

Participanii

4. Cine va participa? Cte persoane?5. Care este relaia ntre participani? Se cunosc ntre ei?6. Ce cunotine au participani despre tema discutat?7. Ce aspecte ale temei credei cau nevoie sau doresc participanii scunoasc?8. Ct de detaliat au nevoie participanii scunoascsubiectele discutate?9. Ce au n comun participanii referitor la nevoia de informaie pe tema respectiv? Prin ce

se deosebesc?10. Cum credei c vor folosi participanii informaia pe care o primesc de la

dumneavoastr?11. Ce tip de materiale ar fi util sprimeascei?12. Care este nivelul de toleranal participanilor fade prezentrile mai lungi comparativ

cu prezentrile scurte urmate de discuii de grup?13. Are nevoie cineva de condiii speciale de cazare, cum ar fi camere mai spaioase i cu

ui mai largi pentru scaun cu rotile sau cadru de mers?

Planificarea sesiunii de instruire propriu-zise

14. Ct timp avei pentru sesiune?15. Ce subiecte pot fi acoperite rezonabil n acest timp? (Gndii-v: care subiecte sunt cele

mai importante pentru a fi dezbtute? Ce subiecte pot fi prezentate mai succint? Cine vva ajuta salegei ce subiecte sprezentai detaliat i pe care sle prezentai succintsau sle eliminai?)

16. Cum vei stabili ordinea subiectelor? (Amintii-vcmodulele cel mai puin interactivesau mai complexe trebuie sfie programate n prima parte a zilei, cnd participanii potasculta mai eficient. Nu plnuii sscpai" de subiectele dificile prin reducerea timpuluide discuie.)

17. Ce dorii sfacparticipanii (ex. Doar sasculte, slucreze n grupuri mici, sproducceva, svdea feedback)?

18. Vei distribui materiale? Care sunt acestea? De cte copii avei nevoie? Cine va firesponsabil pentru elaborarea i multiplicarea lor?

19. Ct timp putei dedica modulului de ntrebri i rspunsuri? Cum dorii sabordaintrebrile i rspunsurile? (ex. Putei rspunde la ntrebri pe msurce parcurgeisubiectele; sle rspundei doar dupce ai terminat de discutat subiectul respectiv; savei sesiuni dedicate ntrebrilor i rspunsurilor; ssolicitai participanilor snoteze

ntrebrile i svi le nmneze n pauze.)20. Vei dori sfacei un proces verbal sau un rezumat al sesiunii de instruire? Cine va face

acest lucru? Va fi rezumatul distribuit ulterior participanilor? Cum? Cum obinei listaparticipanilor?

21. Ce tip de evaluare a instruirii dorii sfacei? (De exemplu, putei dedica un timp specialla sfritul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant scompleteze formularul de

evaluare, sau putei distribui formularul spernd ca participanii svi-l returnezecompletat.)22. Cine va elabora formularul de evaluare i l va analiza apoi?23. Ce pai viitori" dorii srezulte din sesiune?

Logistica sesiunii de instruire

24. Cnd se va desfura instruirea?


26/78

25

25. De ce tip de faciliti este nevoie i ce aranjamente trebuie fcute pentru instruire?26. Cine va fi responsabil pentru gsirea i rezervarea spaiului necesar instruirii (sala de

curs, sli de lucru pe grupe, cazare)?27. Vei oferi mncare i gustri/ buturi rcoritoare/ cafea/ ceai? Ce anume, mai precis?

Cine va fi responsabil pentru coordonarea acestei activiti?

Cu dousptmni nainte de instruire

28. Revedei materialele i planul. Parcurgei lista detaliatpe care ai elaborat-o atuncicnd ai parcurs ntrebrile de mai sus. Ai uitat ceva?29. Daceste posibil, vizitai locul unde se va desfura instruirea. Notai orice posibil

problemsau necesitate i elaborai strategii de rezolvare. Dacnu putei vizita loculdumneavoastrniv, rugai pe cineva s-o facsau sunai pe cei care vpun ladispoziie spaiul i punei-le ntrebri relevante. Asigurai-v c avei prizele iprelungitoarele necesare echipamentului pe care l vei folosi.

30. Asigurai-vcncperea respectiveste accesibilpentru toi participanii (inclusivpentru cei cu dizabiliti, daceste cazul).

31. Strngei toate materialele de care vei avea nevoie pentru instruire (markere,retroproiector/ videoproiector, microfon, flipchart, hrtie pentru flipchart, foliitransparente, becuri de rezerv pentru retroproiector, prelungitoare de rezerv,ecusoane, bandadezivetc.)

32. Organizai-vfoliile transparente/ prezentarea Power Point i celelalte materiale.Cu dou- trei zile nainte de instruire

33. Verificai din nou lista detaliati asigurai-vcnu ai uitat nimic.34. Asigurai-vcavei toate materialele n ordine, etichetate i mpachetate pentru a fi

uor transportate.

Cu dou- trei ore nainte de instruire (sau dupcaz, cu o zi)

35. Posterele care indicruta spre sala de curs sunt afiate la vedere.36. Exist destule scaune, mese, materiale pentru fiecare participant sau oaspe i

neateptai.37. Ventilaia/ nclzirea slii este acceptabil.38. Echipamentul de care avei nevoie este la faa locului i funcioneazcorect.39. Asigurai-vcn momentul instruirii sala nu va fi supraluminatde soare, dacvei

lucra cu retro/ video-proiectorul40. Facei o probcu retroproiectorul/ videoproiectorul/ flipchart-ul i asigurai-vcse vd

clar din diferite puncte ale slii.

Chiar naintea instruirii

41. Punei-vmaterialele ce le vei distribui participanilor n ordine i la ndemn.

42. Plasai orice alte materiale de care ai putea avea nevoie la ndemn(creion, caiet denotie, ceas, pahar cu ap, erveele pentru faetc.)

n timpul instruirii

43. Respectai orarul. ncepei la timp i supravegheai discret un ceas pe care l avei pus landemn.

44. Dedicai-vsuccesului i furnizai o sesiune de instruire eficient, de care participaniis-i aducaminte cu plcere.


27/78

26

Dupinstruire

45. Acordai timp participanilor scompleteze formularele de evaluare. Dacvvei bazape primirea ulterioara acestor formulare, rata de rspuns s-ar putea sfie mai mic.

46. Daceste cazul facei referire la o surslocalde informaii suplimentare pentru tema ndiscuie sau teme conexe. Asigurai-vcfurnizai adresa corecti co scriei peflipchart sau distribuii participanilor materiale informative specifice (brouri, fluturai

etc).47. Dacdorii sfii contactai dupinstruire furnizai datele de contact (cri de vizit,

notare pe flipchart, alte materiale specifice).48. Mulumii participanilor pentru prezeni implicare. Dacinstruirea este finanatde o

altinstituie/ organizaie sau dacai fost invitat() de o persoan, nu uitai sle amintiinumele i sle mulumii.

4.3. OBIECTIVELE INSTRUIRIICare este punctul central al instrurii?" sau Ce este de ateptat s seschimbe ca rezultat al instruirii?" nseamn identificareaobiectivelro instruirii. n general, obiectivele instruirii se vor ncadra

ntr-una sau mai multe dintre cele trei categorii: Cognitiv: Acumularea de cunotine/ nelegerea unor

concepte/ memorarea unei teme; Psihomotor: Practicarea i acumularea de noi aptitudini/ noi comportamente; Afectiv: contientizarea/ explorarea de atitudini/ realizarea de preferine.

4.3.1. De ce trebuie sstabilim obiectivele instruirii?

Dacnu t ii unde mergei , probabil cvei aju ng e n al tparte."

n acest moment al planificrii instruirii v ntrebai De ce", nu Ce". La ntrebarea Ce" veirspunde cnd ncepei s vorganizai coninutul instruirii. Acum v gndii de ce faceiinstruirea unui anumit grup int. Trebuie s v gndii ce vor putea participanii s fac, s

demonstreze sau sexplice pnla sfritul sesiunii de instruire.Obiectivele unei activiti de instruire rspund la ntrebarea "Ce vrem sfie capabili participaniisfacn urma instruirii, n plus fade ceea ce erau deja capabili?", evideniind n acelai timp"beneficiile pe care le-ar avea participanii dacar veni la sesiunea dumneavoastrde instruire".

Obiectivele sunt importante deoarece: voferdumneavoastr, ca instructor, un punct central n jurul cruia svconstruii

sesiunea de instruire; oferparticipanilor un punct n jurul cruia s-i construiascnvarea; ofero bazpentru evaluarea dumneavoastr; oferparticipanilor un ghid despre ce trebuie stie pentru a stpni ceea ce nvan

timpul instruirii;

dac"nu" avei obiective, de ce formai i ce formai?

4.3.2. Cum se formuleazun obiectiv?Act ivi tile de instruire vizeazmodificri ale:

cunotin elor, deprinderilor, atitudinilor.


28/78

27

Un obiectiv de instruire are trei elemente:

Rezultatul ateptat de la participant - se exprimprintr-un verb care descrie uncomportament observabil;

Exemple: sdescrie, senumere, sidentifice, sdemonstreze, srezolve, sprezinte.

Sunt de evitat n formularea obiectivelor verbe ca: scunoasc, sneleag, scread, saprecieze.

Condiiile de realizare - circumstanele n care rezultatul ateptat urmeazsapar;

Standardele sau criteriile de reuit- Nivelul ateptat de performann termeni decantitate, calitate, acuratee, vitezde lucru sau orice altceva este relevant pentru sarcinarespectiv.

Exemplu:La sfritul procesului de instruire (condiia), participanii vor putea planifica, organiza i livra(comportamentul) instruiri de calitate pentru colegii lor din re ea sau alte grupuri int

(criteriu).Verificai dacobiectivele sunt SMART:

Specifice - Ambiguitatea i zpcete i i frustreazpe participani. Fiecareobiectiv trebuie sse refere la o aciune sau rezultat concret.

Msurabile - Cum vor ti participanii i instructorii cobiectivele au fost atinse? Lasfritul activitii vom putea sapreciem dacam realizat sau nuobiectivele i n ce proporie.

Posibil de Atins - Este posibil satingei obiectivele propuse n timpul de care dispunei?(Realiste) Obiectivele trebuie spoatfi atinse. Obiectivele imposibil de atins

descurajeazparticipanii.

Relevante - Obiect ivele trebuie sconcorde n mod vizibil cu dorin ele i cuplanurile participanilor i ale organizaiei care a cerut instruirea.

Ancorate n Timp - Ce poate fi realizat n TIMPUL sesiunii i CE i PNCND ateptaica urmare a instruirii. Este necesar sfie indicat momentul cnd seateaptapariia rezultatelor dorite.

4.3.3. Ce facem cu obiectivele stabilite?

nainte de sesiunea de instruire

Le folosim pentru a planifica instruirea i a elabora planul instruirii Le folosim pentru a elabora scrisoarea de invitaie ce este trimisparticipanilor Le folosim pentru a dezvolta materialele i metodele de curs

n timpul sesiunii de instruire Le enunm clar la nceputul sesiunii Solicitm ateptrile participanilor, n cadrul temei generale a cursului


29/78

28

Valorificm propunerile participanilor i convenim mpreun cu ei ajustarea/reformularea obiectivelor, daceste nevoie

Ne asigurm cparticipanii au neles obiectivele reformulate i sunt de acord cu ele Afim obiectivele sesiunii de instruire i facem referire la ele ct mai des pe parcursul

acesteia

Explicm relevana activitilor din timpul instruirii, n special pe cea a exerciiilor, astfel

nct participanii sneleagexact de ce li se cere sfacun anumit lucru, legndactivitile de obiective

La sfritul sesiunii de instruire Revenim la obiective i stabilim mpreuncu participanii n ce msurau fost ele atinse. Revenim la ateptrile iniiale ale participanilor i stabilim mpreuncu participanii n ce

msurau fost ele atinse. Cele care nu au fost satisfcute n totalitate de sesiunea deinstruire curent, pot fi luate n considerare pentru o activitate urmtoare.

Dupsesiunea de instruire

Dac obiectivele au fost atinse cu succes, felicitri! Totui, nu v gndii c acesteobiective vor fi valabile pentru orice sesiune de instruire pe tema dat. Totdeauna

revizuii i ajustai obiectivele n funcie de auditoriu.

Dac obiectivele nu au fost atinse, ncercai s determinai cauza. Cauza poat e, aproapetotdeauna, s rezide n unul din urmtoarele motive:

Obiectivele nu au fost potrivite participanilor sau nu au fost posibil de atins Coninutul i informaia instruirii nu au ajutat participanii s ating obiectivele propuse

Acest proces de evaluare a obiectivelor poate s fie destul de dificil uneori, dar induce,totdeauna, o perfecionare a dumneavoastr, ca instructor. Folosii nvmintele fiecreisesiuni de instruire pentru a elabora obiective mai bune pentru instruirile viitoare.

5. ELABORAREA MATERIALELOR INSTRUIRIIDup ce v-ai definit obiectivele instruirii, trebuie s ncepei s v elaboraimaterialele pe care le vei folosi n timpul instruirii. Att suportul de curs ct icelelalte materiale folosite n timpul instruirii (prezentare Power Point, chestionare,alte materiale ajuttoare) trebuie organizate cu atenie, prezentate ntr-o manierinteresanti direct, clari credibil. Paii comuni pentru elaborarea suportului decurs i a prezentrii Power Point sunt:

Pasul 1 - Punei-vn locul celor ce vor reprezenta auditoriul.Cnd vanalizai auditoriul, sunt trei lucruri ce trebuie luate n considerare:a) care sunt valorile, nevoile i constrngerile auditoriului?b) care este nivelul de cunotine al auditoriului?

c) ce va merge i ce nu? (exemple, argumente i metode cu care vei obine reacia cea maifavorabiletc.)

Pasul 2 - Brainstorm ideile principaleEste bine s ncepei s v organizai coninutul prezentrii i s v gndii la introducere maitrziu.

Prezentatorii de succes au nvat sconstruiascde la centrul prezentrii ctre exterior.


30/78

29

Lsai ideile scurgpe flipchart, de exemplu. Strategia este sgenerai ct mai multe ideiposibil.

Dupce ai generat un mare numr de idei, ncepei seliminai sau sgrupai uneledintre ele. ncercai sajungei la 2 - maxim 5 idei principale. Acesta este un numrtipic de idei principale pentru orice prezentare. Dac avei mai multe, facei-lesubpuncte ale unei idei principale.Pasul 3 - Stabilii subpuncteleOdatce ai stabilit ideile principale ale prezentrii este timpul sdezvoltai idei desusinere. Acestea pot consta din explicaii, date sau exemple pentru a susine ideile

principale. De exemplu:

Trebuie sactualizmreeaua de computere

E nevoie de mai multe programe pentru adezvolta sistemul nostru de PC

Sistemul vechi einadecvat

Va fi mai puin dependent de exterior

Nu poate utiliza ultimelesofturi

Ne va face sfim competitivi

Pasul 4 - Dezvoltarea de materiale distribuite participanilor (handout-uri)Acum vputei decide ce materiale vei aduga la prezentarea voastr. n continuare sunt treimotive principale pentru a utiliza handout-uri ntr-o prezentare: sntreascinformaiile importante srezume subiectele principale pe care auditoriu sle urmreasc s furnizeze informaii suplimentare pe care nu dorim sle includem n materialele vizuale.Dupce ai stabilit ce materiale vei distribui trebuie svdecidei cnd le vei distribui. Sunt treiposibiliti n acest sens: nain te de p rezent are

Principlaproblemar fi cparticipanii vor fi curioi s le studieze n timp ce vorbii. Cnd oamenii citesc, ei nu ascult. O soluie ar fi sle dai atunci cnd sosesc, astfel vor avea

suficient timp s le studieze nainte. In plus le putei explica ce conin, astfel le satisfaceicuriozitatea. Dac dorii ca cursanii s-i clarifice anumite puncte legate de prezentarea

materialelor, putei s le livrai nainte de prezentare i atunci participanii vor putea nota peacestea explicaii mai largi cu privire la subiectele discutate;

n tim pu l pr ezentr iiEste foarte important ca materialele distribuite n acest moment sfie mprite rapid i s fierelevante pentru subiectul discutat. Altfel va fi o distragere de la prezentare, nu un ajutor.

Du pprezentaren timpul prezentrii trebuie s v informai participanii c vor primi materiale pentrusubiectul respectiv. Acest lucru le va permite snu ia notie.

Pasul 5- Pregtii materiale vizualeTrebuie sdecidei ce fel de materiale vizuale vei folosi n prezentareadvs.

UTILIZAI materiale vizuale cnd avei nevoie s: Focalizai atenia participanilor ntrirea mesajului verbal (i NU repetarea acestuia) Stimularea interesului Ilustrarea factorilor ce sunt greu de vizualizat.

NU folosii materiale vizuale ca s:

Idei principale

Idei secundare


31/78

30

Impresionai participanii Evitai interaciunea cu participanii Prezentai idei simple care se pot explica uor verbal Explicai mai mult de un subiect.

a. Cum sprezentm cifrele ca informaie n grafice i tabele

Nu vaglomerai tabelele/graficele cu prea multe date. Daco facei participaniii vorpierde interesul, i se vor plictisi;

Folosii maxim 30 de numere pe cte un material folosit. Mergnd peste acest numr vaface ca materialul dvs. sfie prea ncrcat, i participaniii pierd interesul;

Vnzrile lunare la produse alimentareCantitate Pre TVA Total234 345 345 678923 456 289 3991 23 234 256723 35 12 12312 234 567 8900345 3677 67543 23456

TOTAL 12345 123 234567

EVITAI ASTFEL DEMATERIALE

b. Cum sprezentm cuvintele n materialele vizuale Pentru materialele vizuale n care folosii cuvinte folosii maxim 36 cuvinte pe material vizual. ncercai sscriei maxim 6 linii, cu maxim 6 cuvinte pe fiecare linie.

Dacave i nevoie de mai mult spaiu utilizai mai multe linii, dar mai puine cuvinte pefiecare linie. Folosii culori diverse pe care le alternai pentru titlu i rnduri.

Cum svorganizai prezentarea Este bine sncepei prin stabilirea obiectivelor. De ndatce aiterminat acest lucru este nevoie s vanalizaiauditoriul. Trebuie scompletai aceti Dai naintede a trece la bra

EVITAIACEST MOD!

Organizarea prezentrii

Stabilii obiectivele Analizaiauditoriul Brainstorm ideile

principale...

AA DA!

Prezentarea c lari concisa informai i lor va face ca participani i /audito riul sreinmaiuor in formaiile!

Vnzrile lunare la produse alimentareCantitate Pre TVA TotalTOTAL 12345 123 234567

AA E MULT MAI BINE:PREZENTAI TOTALURILE


32/78

31

c. Dezvoltarea titlurilor pentru materialele vizualePot fi trei tipuri de titluri pe materialele dvs. Alegei pe cel care v reprezintcel mai bineinteresul:

Titlu "subiect" - utilizat atunci cnd nu trebuie stransmitei un anumit mesaj ci numai sfurnizai anumite informaii, ca de exemplu:

'Vnzr i le" Titlu "tematic" - utilizat pentru a spune participanilor ce fel de informaii vor obine din

materiale prezentate, de exemplu:"Vnzrile n 1999 au fo st c u p este 22% mai m ari d ect n 1998"

Titlu "asertiv" - cnd dorii svprezentai opinia precizai ce concluzii trebuie stragparticipanii din prezentarea dvs.

"Trebu ie sne foc al izm efortul n ostru p e vnzri n UE"

d. Atragerea ateniei participanilornvai sndreptai atenia participanilor acolo unde dorii. Cnd utilizai materiale vizualeatenia participanilor este mprit. De aceea:

asigurai-vcceea ce este scris pe materialul vizual corespunde cu subiectulprezentat;

nchidei videoproiectorul; ntoarcei foaia de flipchart; tergei tabla de scris i facei 2-3 pai nspre auditoriu.

6. LIVRAREA INSTRUIRII

Figura 6. Impactul modalitilor de comunicare

6.1. TEHNICI DE INSTRUIREn instruirea adulilor trebuie svalegei tehnicile astfel nct srealizai n cel mai eficientmod posibil obiective propuse. Dintre diversele tehnici de instruire pe care le pute i folosiamintim:1. Jocuri, exerciii interactive2. Prelegerea/Prezentarea

vizual (limbajultrupului)

55%


33/78

32

3. Brainstorming4. Demonstraia5. Discuia6. Interpretarea de roluri7. Acvariul8. Sesiuni pe grupe mici de lucru

9. Studiul de caz

6.1.1. Jocuri, exerciii interactive de "nclzire","spargerea gheii"Cnd trebuie folosite:La nceputul instruirii, pentru unul sau mai multe dintre urmtoarelemotive: Pentru a ncuraja implicarea i participarea activa; Pentru ca membrii grupului sse familiarizeze unii cu alii;

Pentru a facilita crearea de reele n cadrul grupului; Pentru a i determinpe participani sse gndeascla ateptri

i preocupri; Pentru a crea condiiile propice interaciunii dintre participani; Pentru a stimula cooperarea i lucrul n echipa.

Cum trebuie folosite: Fcndu-le distractive; Legndu-le de subiectul i scopul discuiei, i/sau de ateptrile participanilor la instruire

sau ntlnire; Folosii o activitate care sse potriveasccu programul i timpul avut la dispoziie.

n alegerea activitii pe care dorii so folosii, trebuie savei n vedere urmtoarele:

Mrimea grupului; Ct de bine se cunosc membrii grupului intre ei; Durata activitii; Relaia dintre nclzire i scopul/programul instruirii.

Constrngeri: Alegerea activitii depinde de ct de mare este grupul; Daca exerciiul de nclzire nu are legtura cu activitatea, poate prea o pierdere de timp.

6.1.2. Prelegerea / Prezentarea

Definiie:Metoda tradiionali cea mai des ntlnitde desfurare a unei instruiriesteaceea de prelegere inutn faa unui grup de participani. Mai nou, att experii ndomeniul educaiei ct i participanii la diverse programe de instruire i pun

ntrebarea dacprelegerea este cea mai bunmetodde instruire. Ca i n cazulaltor metode de instruire, prelegerile au avantajele i dezavantajele lor.

Prelegerile sunt folositoare atunci cnd avem de-a face cu un volum mare deinformaii pe care trebuie transmise unui grup de orice mrime, fie de cteva persoane, fie de


34/78

33

cteva sute de persoane. Fluxul de informaii este unidirecional de la lector la participani saubidirecional deja lector la participani i invers. n cazul grupurilor mari, fluxul de informaii esteunidirecional. n unele cazuri, poate fi descurajat fluxul bidirec ional, din cauza restriciei detimp sau din motive legate de logistic. De exemplu, o participare liberdin partea multorcursani poate face ca discuia sdivagheze considerabil de la subiectul stabilit iniial. n cazulgrupurilor mai mici, cursanii au mai multe ocazii sparticipe la discuie.

Cnd se folosete: Cnd trebuie furnizat repede un volum mare de informaii; Cnd e imposibil smpri un grup mare n grupe mai mici.

Cum se folosete: ncercai simplicai participanii; La nceput, precizai cnd se va rspunde la ntrebri; Solicitai participanii si mpartdin experiena lor; Folosii mijloace vizuale de genul graficelor, tabelelor, schemelor, pozelor combinate cu

comentarii i explicaii pregtitoare (limitai numrul cuvintelor cuprinse n mijloacelevizuale);

Distribuii copii ale tuturor transparentelor folosite la retroproiector; Folosii caractere de cel puin 18 n cazul transparentelor de retroproiector;

Facei apel la acele mijloace de captare imediata ateniei pentru a ilustra o anumita idee; Oferii exemple legate de experienele grupului pentru a ilustra concepte; Furnizai fie cu punctele cheie i spaii pentru comentarii; Folosii prelegerea n combinaie cu alte abordri; Folosii cuvinte i expresii care satragatenia; Glumele trebuie legate de subiectul discuiei; Facei pauze pentru un mai mare efect.

Constrngeri: Cel mai puin eficace n reinerea i aplicarea informaiilor; Uor de pierdut atenia participanilor.

Cum se depesc constrngerile:

Folosii prelegerea n combinaie cu alte metode de instruire care impl ico mai mareparticipare activ.

RecapitularePrelegerile sunt un instrument util n transmiterea cunotinelor, dar nu constituie o metodaeficace pentru nvarea de noi aptitudini sau pentru facilitarea unei schimbri de atitudini saucomportament. Prelegerea poate fi folositca unicmetoda de instruire sau n combinaie cualte metode de tipul discuiilor de grup, simulrilor, interpretrilor de rol sau atelierelor de iucru.

Aceste strategii suplimentare sporesc implicarea cursanilor aduli n respectiva activitate.

6.1.3. BrainstormingDefiniie:Brainstorming-ul (sau generarea de idei) este o ncercare amembrilor grupului de a rezolva o problema bine definit oferindorice soluie care le vine n minte, indiferent ct de exagerat.

Aceasta tehnic este menit s genereze multe idei foarte repedeprintr-o asociere libera ideilor lsnd pentru moment critica la o


35/78

34

parte. nseamn"folosirea creierului pentru a ataca o problema".

Cnd se folosete: Cnd dorim sgeneram multe soluii alternative la o problema; Cnd trebuie svenim cu noi utilizri ale unor lucruri sau cnd se proiecteazun nou

produs;

Cnd participanii reprezintmulte experiene diferite; Cnd vrem screm egalitate ntr-un grup (strecem de barierele tradiionale, de rolurilestabilite);

Cnd vrem sncurajam toi membrii grupului svorbeasc; Cnd dorim sobinem cea mai mare creativitate i inteligenta de la un grup combinat.

Cum se folosete: Se stabilesc reguli: se genereazidei pe rnd, fiecare persoana vine cu o

idee, fii creativi i dai fru imaginaiei, frntreruperi, nu criticaicomentariile altora, putei szicei "pas" atunci cnd va vine rndul;

Expunei o problemsau punei o ntrebare deschispentru a concentraideile participanilor;

Oferii grupului cteva minute pentru a-i pune gndurile pe hrtie nainte s

nceapexerciiul; Trecei toate ideile pe hrtie de flip chart; Cnd activitatea de brainstorming s-a ncheiat, rugai grupul sva ajute la

centralizarea ideilor i la reducerea lor la un numr mai uor de abordat; Trecei la planificarea activitii n momentul n care primele 2 sau 3 idei considerate cele

mai bune au fost identificate.

6.1.4. DemonstraiaDefiniie:Demonstraia este o prezentare vizual a uneia sau mai multor tehnici,procese, aptitudini, concepte, sau principii ce trebuie nvate. O persoan,adeseori asistat de altcineva, arat, ilustreaz sau explic, trecnd prin

procesul sau paii presupui de o astfel de aciune. Este una dintre cele maieficace metode de predare.

Cnd se folosete: Cnd se aratcum se ndeplinete corect o sarcin; Cnd se dorete ca participanii snvee prin practic.

Cum se folosete: Poziionai grupul astfel nct toi spoatvedea din unghiul potrivit; Indicai principiile care sunt ilustrate; Punei ntrebri dupfiecare punct cheie pentru a verifica dacs-a neles.

Constrngeri: Demonstraia, prin ea nsi, este ineficace pentru mbuntirea aptitudinilor participanilor; Dimensiunea grupului.

Cum se depesc constrngerile:Practica i ndrumare: Oferind comentarii la fiecare pas al secvenei de nvare; Facilitnd identificarea de ctre cursant a propriilor greeli i a cailor de mbuntire;


36/78

35

Oferind idei de mbuntire a randamentului.

6.1.5. DiscuiaDefiniie:Discuia este o activitate de grup n care ndrumtorul i membrii grupuluidiscut mpreuno anumitproblemsau tem. Este procesul prin care,

mpreun, se gndete cu voce tare. \\

Cnd se folosete: Cnd se analizeazconceptele care au fost deja prezentate grupului,

n scopul clarificrii lor; In analizarea problemelor care preocupa ntregul grup; Pentru motivarea participanilor i n oferirea posibilitii de a nelege sensul celor nvate; n ce privete nvarea, conceptul care este discutat, orict de vag, este inut minte de

obicei mult mai mult dect conceptul rmas neelucidat; Poate fi folositla mbuntirea capacitii de exprimare i ascultare a participanilor.

Cum se folosete:Sarcinile principale ale ndrumtorului discuiei de grup sunt:

Snceapdiscuia; Sdefineascn mod clar scopul discuiei astfel ca toi participanii s-l neleag; Un aranjament circular al scaunelor poate favoriza mai mult interes i o mai mare

participare; Sindiscuia la obiect. Uneori, ndrumtorul poate cere ca cineva surmreascdiscuia

i sfaco recapitulare a acesteia n diverse momente ale sale; Srecunoasci simplice, daca e posibil, toi membrii din cadrul grupului, sstimuleze

gndirea punnd acel tip de ntrebri care astai propune; n acelai timp, sncurajezefiecare persoansse gndeascsingur;

Saloce timp unor concluzii periodice; Si factimp sntrebe: "Unde ne aflm?", "Ce am fcut pnacum?", "Am obinut vreun

rspuns pnacum?"; Sncurajeze participanii sevalueze ct i cum a progresat discuia.

Modaliti de ncepere a unei discuii: Introducnd subiecte interesante; Dupvizionarea unui film, prezentarea unor panouri informative sau a unor obiecte aduse n

sal; Dupascultarea unei casete sau a unui disc.

6.1.6. Interpretarea de roluriDefiniie:Interpretarea de roluri este o pies informal, frrepetiii n care grupul nmod spontan pune n scen problemele noastre de relaii umane pentru avedea o situaie prin ochii altor persoane, sau pentru a vedea cum s-arcomporta sau ar reaciona acetia fiind pui ntr-o situaie data.

Cnd se folosete: Atunci cnd se face instruirea axatpe rezolvarea de probleme de grup - problemele reale

pot fi reconstituite; Interpretnd rolurile dintr-o situaie sau poveste pentru ca ceea ce spun sfie mai relevant

pentru ceilali din grup;


37/78

36

Pentru a descoperi cum sfaci faunei situaii dificile; Pentru a preda un anumit subiect mai eficient, de exemplu evenimentele istorice; Pentru a le da oamenilor posibilitatea ca prin acel rol sspunceea ce simt cu adevrat mai

degrabdect ceea ce cred ei cdoresc ceilali saud- i pot explora propriilesentimente i pot nvadespre ei nii;

Ajutla analizarea atitudinilor n profunzime sau la schimbarea acestora, mai ales cu privirela membrii unui alt grup etnic.

Cum se folosete: Descriei situaia care trebuie interpretatpentru a introduce grupul n atmosfera respectiv; Alegei "actorii" i rugai ca fiecare dintre ei sse punn pielea persoanei pe care o

reprezint, sncerce sgndeascca acea persoan. Subliniai faptul cjoacun rol, nuse descriu pe ei nii;

Repartizai sarcini celor din grup. Unii pot sse punn pielea unor actori anume, surmreascanumite lucruri, sau sjudece ct de realista fost interpretarea;

Pregtii atmosfera i ncepei exerciiul propriu-zis. Oprii-vndatce exerciiul si-a atinsscopul i a ilustrat problema;

Discutai cele ntmplate i ncercai sidentificai valorile i sentimentele exprimate de ceicare au fost implicai n interpretare i cauzele pentru care au acionat sau au gndit ntr-unfel i nu n altul;

Evaluai i recapitulai pe scurt cele nvate; Interpretarea de roluri poate fi repetatcu aceeai actori dar inversnd rolurile, sau cu actori

noi.

6.1.7. AcvariulAceastmetodpoate avea mai multe variante. Cea mai simplesteformatdintr-un cerc interior (grupul A) care este grupul de discu ie,

nconjurat de un alt cerc (grupul B) care este grupul observatorilor. Grupuluiinterior i se poate da o sarcinbazatpe coninut, proces sau ambele.Dacsarcina este bazatpe coninut vei cere grupului A sdiscute timpde 10-30 de minute despre un anume subiect n timp ce grupul B observ

n linite i-i ia notie. Dupce s-a scurs timpul respectiv, grupului B i se va cere srealizeze

aceeai sarcin(se schimblocurile ntre grupuri), scomenteze deliberarea grupului A sauamndou.

Dacexerciiul este bazat pe proces, grupul A se va axa pe comportamentul grupului B, caunitate funcional i invers. Drept urmare fiecare grup va da feedback celuilalt referitor laperforman sau comportament. Feedbackul poate fi adresat grupului, indivizilor sau attgrupului ct i indivizilor.

Alte configuraii pentru acvariu: Plasai un scaun deschis" n cercul interior i permitei oricreipersoane din cercul exterior s ia loc i sadreseze comentariile sale pentru cercul interior(grupul A). Sau o a treia varianteste ca orice participant din cercul exterior B satingpeumr un participant din cercul interior A la fiecare 3 minute i s-i ia locul. Noul membru alacvariului (grup A) poate amplifica, clarifica, dezaproba saq atrage atenia participanilor tcui,

etc.

Exemple de situaii n care folosim acvariul" sunt: ca instrument pentru rezolvarea problemelor,instrument pentru generarea ideilor divergente i descoperirea punctelor de vedere diferite alegrupurilor, pentru construirea echipelor, pentru rezolvarea conflictelor, pentru mbuntireacomunicrii, etc.


38/78

37

6.1.8. Sesiuni de lucru pe grupe miciCnd se folosete: Cnd este importantdiscuia i fiecare persoantrebuie s-i fac

cunoscutprerea Cnd e o problemde rezolvat sau o sarcinde ndeplinit

Cum se folosete:

Stabilii regula egalitii printr-un exerciiu de nclzire n care fiecarepersoanvorbete;

Grupul optim este cel format din 4-9 persoane; Discuia trebuie facilitat; Trecei cele spuse pe foi mari de hrtie pe care punei-le pe perete; Activitatea de brainstorming este o modalitate foarte bunde a obine o mulime de idei ntr-

un timp foarte scurt (vezi metoda Brainstorming);

Constrngeri: Unele persoane se pot simi "suprancrcate", "prea folosite"; Unii pot alege snu vorbeasc.

Cum se depesc constrngerile:

Facilitatorul trebuie sasigure dinamismul procesului, sfie atent la ritmul de lucru.

6.1.9. Studiul de cazDefiniie:Studiul de caz este analiza i rezolvarea unei probleme care poate fi tipic. Estesituaia de tipul "Ce ai face n cazul...?" Soluia trebuie sfie practici cea maipotrivita n condiiile date.

Cnd se folosete:

In instruirea anumitor aptitudini; Cnd e de preferat exerciiul de aplicare practica; Cnd dorim ca participanii sse axeze pe rezolvarea de probleme; Pentru a construi coeziunea de grup;

Cum se folosete: Asigurai-vca oferii informaii corespunztoare cu care slucreze participanii; Oferii participanilor timp pentru a citi i a reflecta asupra cazurilor respective; Funcioneazcu grupuri de orice dimensiune; putei mpri grupurile mari n unele mai mici

de cate 7-8 membri; Facilitarea este folositoare, dar nu obligatorie; Eficace n cazul grupului interdisciplinar.

Constrngeri:

Daca nu se aloca suficient timp pentru a rezolva problema cum trebuie, participanii se potsimi frustrai.

Cum se depesc constrngerile: Oferii suficient timp pentru rezolvarea problemei.


39/78

38

6.2. MIJLOACE DE INSTRUIRECreierul uman stocheazinformaiile n ceea ce pe scurt se poate numi sistemul VAE - vz,auz i emoii. Fiecare persoanare un canal preferat de rememorare a datelor.

n ideea de a prinde ct mai multe "lungimi de undale cursanilor", instructorii profesionitifolosesc un spectru larg de canale de transmitere.

Dacprezentarea pe care ai pregtit-o include:Vzul Flipchart; Videoproiector; Tablalb; Video, Postere; Banere; Slogane;Auzul Muzic (casete audio, CD-uri); Onomatopee; Dispozitive audio (sonerii,

clopoei, sirene);Emoii Muzic; Descrieri verbale; Metafore; Anecdote; Parabole; Jocuri de rol;

Exerciii (Icebreakers); Discuii n grup; Studii de caz; Feedback video sauverbal; Simulri.

!n memorie, emoiile "triesc" un timp mai ndelungat dect faptele

Folosii:Chenare; Imagini; Litere mari; Culori i Cuvinte cheie; Clip art-uri; Markeregroase; Postit-uri; Exemplificri video;

Fond muzical; Efecte sonore nregistrate; Exemple audio nregistrate;Fragmente (extrase) din cntece;Povestiri; Analogii; Parabole; "Aer proaspt"; Ap; Sucuri; Alte experiene dinsfera "a atinge", "a gusta", "a mirosi" sau "a simi".

Dar ferii-vde:Prea multe cuvinte; Prea multe slide-uri; Prea multe rezumate; Lipsde luminnatural n ncpere; Strlucirea ferestrelor sau a videoproiectorului;

Luminozitate diminuatcare conduce la somnolen;Ecou n sala de curs; Zumzetul videoproiectorului; Zgomot de trafic; Zgomotedin mediul nconjurtor;Locuri neconfortabile; Temperaturi extreme; Prnzuri prea consistente; Aer

nchis sau fum de igri.

Imaginea valoreazct o mie de cuvinte i posibilitile audio-vizualului nu trebuie ignorate.

Cnd vpregtii o prezentare trebuie ntotdeauna s luai n considerare dacvei folosi caajutoare anumite mijloace vizuale. Dar nainte de a vgrbi sumplei timpul cu slide-uri, saucasete video gndii-vcu mare atenie: de ce avei nevoie de ele?

nainte de a decide folosirea unui mijloc vizual ntrebai-v: Ajutla nelegerea mesajului? Ajutla sublinierea unor puncte cheie? Este ntr-adevr necesar? Furnizeazinformaii suplimentare care nu pot fi spuse? Intensificsau ilustreazcuvintele vorbitorului fra crea confuzii?

Este o imagine bun, clari de calitate?

Dacrspunsul la mai mult de doudintre aceste ntrebri este "DA", atunci mijlocul vizual esteposibil sfie un instrument folositor - dar nu acceptai un "NU" pentru ultimul punct chiar daccelelalte condiii sunt ndeplinite. Facei bine ceea ce facei!


40/78

39

Folosirea adecvata mijloacelor vizuale poate:

- crete i menine interesul pentru subiectul prezentat;

- aduce diversitate n prezentare;

- salva timp - o imagine poate valora mai mult dect o mie de cuvinte;

- sclarifice punctele dificile;

- aduce evidenieri anumitor puncte;

- duce la utilizarea i a altui sim- ochii la fel de bine ca i urechile;

- ajuta memoria - detalii ale unor imagini pot fi mai uor reamintite dect fraze dintr-

un discurs; utilizate combinat cuvintele i imaginile se ntresc unele pe celelalte.

Principalele tipuri de mijloace de instruire sunt:

Flipchart

AVANTAJE- este ieftin- este uor de pregtit- poate fi folosit n orice mprejurare- nu necesitalimentare cu electricitate- este portabil- poate fi pregtit n avans- poate fi folosit ca un carnet de nsemnri peparcursulprezentrii

"Trucuri" pentru utilizarea flipchart-ului

folosii colul din dreapta sus al foii de flipchart pentru a vface anumitenotie cu creionul; scriei mic i nimeni nu va remarca.

desenai-vnainte de prezentare anumite scheme, tabele sau graficepe care sle artai la momentul potrivit.

PREGTIREA tiai unul din colurile de jos al paginilor precedente atunci cnd ave inevoie de acces rapid la o anumitfoaie.

cnd tii cvei dori srupei o foaie pentru a o afia pe perete, marcaipartea de sus a foii cu o linie i tiai primii civa milimetri din fiecareparte a foii (stnga i dreapta) pentru a asigura o rupere uoar

SCRISUL

sfie ct mai atractiv:- dai fiecrei foi un titlu- folosii culori (cel puin 2)- utilizai numere sau liniue (bullets)

sfie ct mai mare i cu literengroate:- folosind marker-e groase- vizibil de la 10 metrisconincuvintecheie:- niciodatnu scriei propoziii

DEZAVANTAJE- este dificil de vzut de la o distanmaimare

- foile se pot scmoa sau murdri dacsuntfolosite mai mult dect o dat


41/78

40

SIMBOLURIutilizai cel puin un simbol pe o paginde flipchartfolosii chenare, nori sau alte modaliti de a scoate n evidencuvintele cheie

o

TEHNICA DEPREZENTARE

nu vorbii cu spatele la auditoriu:- scriei cteva cuvinte- ntoarcei-vspre auditoriu i vorbii- scriei din nou (timp de 5 -10 secunde)

Prezentri Power Point pentru videoproiector

AVANTAJE- sunt simplu de mnuit- vorbitorul poate ocupa o poziie n faa

auditoriului i menine contactul vizual n timpce le folosete- necesitcamuflaj redus (dar o luminsolarprea strlucitoare poate face dificilvizualizarea)- vorbitorul poate puncta detaliile importantepe slide

DEZAVANTAJE- e nevoie de o sursde alimentare- trebuie avut grijca vizibilitatea auditoriului

snu fie mpiedicatde corpul prezentatorului

- vorbitorul trebuie sse asigure cnu citetede pe ecran i astfel stcu spatele la auditoriu

Producerea i proiectarea prezentrilor Power Point Utilizai un cadru standard pentru toate slide-urile Creai un Iogo sau un sistem de numerotare Folosii LITERE LIZIBILE (Titlurile: 34; Textul: 28) Folosii pe fiecare transparent cel puin o imagine/ un Iogo/ un grafic

Utilizai (dupposibiliti) pe fiecare transparent nco culoaren afarde negru Prezentai totul scurt, la obiect i ct mai simplu Folosii 1 frazpentru un subiect - utilizai cuvinte cheie i marcai distinct paragrafele(cu Bullets) Un transparent sconinmaxim 6 rnduri Pe fiecare rnd sfie scrise maxim 6 cuvinte

Video si camera video

AVANTAJE- poate prezenta imagini n micare isecvene de evenimente- poate fi folositpentru a avea un impactemoional asupra auditoriului- poate explica un proces complex care estedificil de descris- poate prezenta oameni reali fcnd lucrurireale- furnizeazo imagine profesional- poate aduce o binevenit pauzntr-unseminar lung

DEZAVANTAJE- casetele video/ DVD-urile executate lacomandsunt foarte scumpe- casetele/ DVD-urile ce se gsesc la vnzaresunt de obicei de interes general i pot snurspundnevoilor specifice

- vorbitorul poate pierde contactul cu auditoriuln timp ce caseta video/ DVD-ul ruleaz


42/78

41

Cnd i ce sutilizm cu avantaj maxim

FlipchartFlipchart-ul este cel mai bine utilizat cnd existun grup mic i poate fi singura opiune atuncicnd nu existacces uor la o sursde electricitate. Acesta poate fi folositor atunci cnd nu sepoate verifica locul de ntlnire naintea prezentrii.

Asigurai-vcscriei clar i suficient de mare pentru a putea fi citit de tot grupul!VideoproiectorUn videoproiector este foarte bine de utilizat pentru grupuri de la mici pnla medii ca mrimei este de obicei corespunztor ntr-o camerunde existcamuflaj.

Poate fi utilizat pentru imagini, tabele sau diagrame i cuvinte. Atunci c

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriela-paraschiv
View:	250 times
Download:	0 times

Suport de Curs - Formatori

Documents