Suport Curs Complex

7/23/2019 Suport Curs Complex

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-complex 1/74

Analiza comportamentală aplicată (terapia ABA) si psihoterapia cognitiv-comportamentală în cazul copiilor cuautism, ADHD si Sindrom Asperger

1



CuprinsPARTEA I – DEFINIREA SI SIMPTOMATOLOGIA TULBURĂRILOR

DIAGNOSTICATE ÎN PERIOADA DE SUGAR, COPILĂRIE SI

ADOLESCENTĂ...............................................................................................................4Capi!"u" I # Criterii de diagnostic..........................................................................4

• Retrardarea mentală.................................................................................................4• Tulburările de învăţare.............................................................................................4• Tulburarea aptitudinilor motorii..............................................................................4• Tulburările de comunicare.......................................................................................5• Tulburările de dezvoltare pervazivă........................................................................5• Tulburare autistă......................................................................................................5• Tulburare Rett..........................................................................................................6• Tulburare dezintegrativă a copilăriei.......................................................................6• Tulburare Asperger..................................................................................................• Tulburările de de!icit de atenţie "i de comportament disruptiv...............................• Tulburarea #iperactivitate$de!icit de atenţie............................................................%• Alte tulburări............................................................................................................&

Capi!"u" II.............................................................................................................$• Autismul si 'indromul Asperger( tulburare de dezvoltare) relaţionare "i

comunicare...............................................................................................................&• Repere de!initorii "i diagnostic di!erenţial..............................................................&• 'imptomatologia în autism....................................................................................1*• Copilul autist de v+rstă pre"colară.........................................................................,• -obia socială si 'indromul Asperger la copii ( diagnostic di!erential..................,&

Capi!"u" III # levul cu A/0/...........................................................................*1

PARTEA A II – REPER PENTRU NORMALITATE %COPIITIPICI&.............................................................................................................................'(

Capi!"u" I/inamismul "i rolul relaţiei limba2g+ndire în comunicare la v+rsta pre"colară

3copii tipici........................................................................................................................*6Capi!"u" IIducarea limbaului în învăţăm+ntul pre"colar......................................................41

• /eprinderi motrice.....................................................................................41• /eprinderi auditive....................................................................................4,• /eprinderi verbale.....................................................................................4,• Capacităţi vizuale.......................................................................................4*• Capacităţi cognitive...................................................................................4*

,



• Capacităţi socio2a!ective............................................................................4*

PARTEA A III–A TERAPIA ABA

Capi!"u" I.

Terapia AA %Applied e#avior Analsis ( Analiza comportamentalaaplicata..............................................................................................................................44

Capi!"u" II.Terminologie si principii AA..............................................................................45Capi!"u" III – Adaptarea terapiei AA...............................................................4%

• 7odul de lucru al programelor..................................................................4%• 'copul programelor ...................................................................................4%• 8temii..........................................................................................................4%• Criteriile de masterare................................................................................4%• Regulile de acordare a recompensei $ to9enilor 3recompensa

di!erenţiată................................................................................................4&• Regulile de prompting................................................................................5:• Terapeuţii 3mod de interacţiune) energie..................................................5:• /e ce ţinem cont c+nd adaptăm terapia AA;..........................................5,•

Capi!"u" I). ( <eneralizarea...............................................................................*'Capi!"u" ). – Relatia intre dezvoltarea cognitiva) teoria mintii si integrarea

sociala................................................................................................................................55

PARTEA A I)#A – INTEGRAREA COPIILOR CU AUTISM ÎN

GRĂDINITE SI SCOLI NORMALE............................................................................*+

Capi!"u" I. D-inira ariuii"!r /u0a!ari 1 u2ri1 rapui"!r ABA0ar "u0ra3a in/ii/ua" 0u 0!pi"u" %0!2parai&.............................................. *+

• /e!inirea termenilor =s#ado>? 3umbra) =s#ado>ing?.............................5• Abilităţi$cuno"tinţe necesare =umbrei? la începutul lucrului într2o

grădiniţă$"coală..........................................................................................5• /e!inirea atribuţiilor educatoarei$umbrei$terapeutului AA care lucrează

individual cu copilul 3comparaţie.............................................................5%• Abilităţi$ac#iziţii minime necesare copilului cu autism c+nd este integrat

în grădiniţă.................................................................................................5&• @biective generale de atins în "coli$grădiniţe............................................5&

Capi!"u" II. C!2uni0ara 0u 0!pi"u" auis......................................................((

PARTEA A )#A TESTE SI C5ESTIONARE..................................................(+Testul de evaluare ortage.....................................................................................6

*



ibliogra!ie............................................................................................................,

B8nteracţiunile sociale) care sunt un lucru natural pentru maoritatea oamenilor) pot !i teri!iante pentru persoanele cu autism. Copil !iind eram ca un animal care nu are

instincte care să îl orienteze trebuia să învăţ prin încercare2eroare. @bservam mereu)încercam să stabilesc cel mai bun mod de a mă comporta) dar nu reu"eam niciodată sămă integrez. Trebuia să mă g+ndesc la !iecare interacţiune socială. C+nd alţi studenţierau în delir după eatles) eu numeam reacţia lor un -' ( !enomen social interesant.ram un cercetător care încerca să înţeleagă comportamentul bă"tina"ilor. Doiam să particip) dar nu "tiam cum să o !acE Toată viaţa am !ost un observator "i întotdeaunam2am simţit ca o persoană care prive"te din a!ară. Fu puteam lua parte lainteracţiunile sociale din liceuE? 3<randine) 1&&5) pag.1*,

PARTEA I – DEFINIREA SI SIMPTOMATOLOGIA TULBURĂRILORDIAGNOSTICATE ÎN PERIOADA DE SUGAR, COPILĂRIE I ADOLESCEN ĂȘ Ț

CAPITOLUL I # Cririi / /ia6n!si0

Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în perioada de sugar) încopilărie sau adolescenţă se împart con!orm /'7 8D 3,::: în 11 categoriiG

7.7 Rrar/ara 2na"8 A.!uncţionarea intelectuală semni!icativ submedieG un H8 de aproIimativ : sau

sub la un test administrat individual 3pentru copii) udecata clinică a unei !uncţionăriintelectuale semni!icativ submedii

. /e!icite sau deteriorări concomitente în activitatea adaptativă prezentă 3adică)e!icienţa persoanei în satis!acerea standardelor eIpectate la etatea sa de grupul său

cultural în cel puţin două din următoarele domeniiG comunicare) autoîngriire) viaţă de!amilie) aptitudini sociale $ interpersonale) uz de resursele comunităţii) autoconducere)aptitudini scolare !uncţionale) muncă) timp liber) sănătate "i siguranţă.

C. /ebut înainte de 1% ani2 J"oară ( nivel H8 de la 5:255 p+nă la aproIimativ :2 7oderată ( nivel H8 de la *524: p+nă la 5:2552 'everă ( nivel H8 de la ,:2,5 p+nă la *524:2 ro!undă ( nivel H8 sub ,: sau ,52 /e severitate nespeci!icatăG c+nd eIistă prezumţia !ermă de retardare mentală)

dar inteligenţa persoanei nu poate !i testată prin testele standard7.9. Tu"ur8ri" / :n8;ar2 /isleIie 3tulburarea cititului2 /iscalculie 3tulburarea de calcul2 /isgra!ie 3tulburarea eIpresiei gra!ice2 Tulburare de învăţare !ără altă speci!icaţie7.'. Tu"urara apiu/ini"!r 2!!rii 3tulburare de dezvoltare a coordonării (

per!ormanţa în activităţile cotidiene care cer coordonare motirie este substanţial sub ceaeIpectată) dată !iind etatea cronologică a persoanei "i inteligenţa măsurată. Acesta se poate mani!esta prin înt+rzieri în atingerea aloanelor motorii 3de eI.) mersul) t+r+tul)

4



a"ezatul) scăparea obiectelor din m+nă) Bst+ngăcie?) per!ormanţe reduse în sport) scris dem+nă ur+t.

7.4. Tu"ur8ri" / 0!2uni0ar2 Tulburare de limba eIpresiv ( 'corurile obţinute la măsurările standardizate ale

dezvoltării limbaului eIpresiv administrate individual sunt substanţial sub cele obţinute

la măsurările standardizate ale capacităţii intelectuale nonverbale "i dezvoltării limbauluireceptiv. erturbarea se poate mani!esta clinic prin simptome care includ !aptul de a aveaun vocabular considerabil redus) de a !ace erori în conugarea verbelor ori de a aveadi!icultăţi în evocarea cuvintelor sau în crearea de propoziţii de lungime sau compleIitatecorespunzătoare dezvoltării.

2 Tulburare miItă de limba receptiv "i eIpresiv ( scorurile obţinute printr2o baterie de măsurători standardizate administrate individual ale dezvoltării limbauluireceptiv "i eIpresiv sunt substanţial sub cele obţinute la măsurătorile standardizate alecapacităţii intelectuale nonverbale. 'imptomele includ pe cele pentru tulburarea de limbaeIpresiv) precum "i di!icultatea în înţelegerea cuvintelor) propoziţiilor ori a unor tipurispeci!ice de cuvinte) cum sunt termenii spaţiali.

2 Tulburarea !onologică ( incapacitatea de a utiliza sunetele vorbirii eIpectateevolutiv) care sunt corespunzătoare pentru etatea "i dialectul copilului 3de eI.) erori în producerea) uzul) reprezentarea sau organizarea sunetelor) cum ar !i) substituirile unuisunet cu altul ori omisiuni de sunete) cum ar !i consoanele !inale

2 albism ( erturbare în !luenţa normală "i în timpul de structurare a vorbirii3inadecvat pentru etatea individului caracterizată prin apariţia !recventă a unuia sau a maimultora din următoareleG repetiţii de sunete "i silabe prelungirea sunetelor interecţiicuvinte întrerupte) pauze în cadrul cuvintelor) bloca audibil sau mut ( pauze completesau incomplete în vorbire circumlocuţiuni ( substituiri de cuvinte de cuvinte pentru aevita cuvintele problematice cuvinte produse cu un eIces de tensiune !izică repetareaunor întregi cuvinte monosilabice ( de eIG Beu) eu) eu) îl văd?

2 Tulburare de comunicare -A' 3!ără altă speci!icaţie7.*. Tu"ur8ri" / /3!"ar pra3i8 ( sunt caracterizate prin deteriorareseveră "i pervazivă 3pervaziv K care are calitatea sau tendinţa de a se împră"tia) de a pătrunde peste tot în diverse domenii de dezvoltareG aptitudini de interacţiune socialăreciprocă) aptitudini de comunicare sau prezenţa unui comportament) interese "i acţiunistereotipe.

7.*.7. Tu"urar auis8Jn total de 6 3sau mai mulţi itemi 31) 3,) 3*) cu cel puţin doi itemi de la 31 "ic+te unul de la 3, "i 3*G

31 deteriorarea calitativă în interacţiunea socială) mani!estată prin cel puţin două dinurmătoareleG3a deterioare în uzul a multiple comportamente nonverbale) cum ar !i privitul în !aţă)eIpresia !acială) posturile corpului "i gesturile) pentru reglarea interacţiunii sociale3b incapacitatea de a promova relaţii cu egalii) corespunzătoare nivelului de dezvoltare3c lipsa căutării spontane de a împărtă"i bucuria) interesele sau realizările cu alţioameni 3de eI.) lipsa de a arăta) de a aduce ori de a speci!ica obiectele de interes 3, deteriorări calitative în comunicare) mani!estate prin cel puţin unul din următoareleG

5



3a înt+rziere sau lipsă totală a dezvoltării limbaului vorbit 3neînsoţită de o încercarede a compensa prin moduri alternative de comunicare) cum ar !i mimica sau gestica3b la indivizii cu limba adecvat) deteriorarea semni!icativă în capacitatea de a iniţiasau susţine o conversaţie cu alţii3c uz repetitiv "i stereotip de limba ori un limba vag

3d lipsa unui oc spontan "i variat Bde2aE? ori a unui oc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare3* patternuri stereotipe "i repetitive restr+nse de comportament) preocupări "i activităţi)mani!estate printr2unul din următoareleG3a preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrănse "i stereotipede interese) care este anormală) !ie ca intensitate) !ie ca !ocalizare3b aderenţă in!leIibilă evidentă de anumite rutine sau ritualuri non!uncţionale3c manierisme motorii stereotipe "i repetitive 3de eI.) !luturatul sau răsucitul degetelorsau m+inilor ori mi"cări compleIe ale întregului corp3d preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.

. Lnt+rzieri sau !uncţionare anormală în cel puţin unul din următoarele domenii)

cu debut înainte de etatea de * aniG interacţiune socială) limba 3a"a cum este utilizat încomunicarea socială) oc imaginativ sau simbolic.1.5.,. Tu"urar R

@ricare din următorii itemiG31 dezvoltarea prenatală "i perinatală după c+t se pare normală3, dezvoltarea psi#omotorie normală în primele 5 luni după na"tere3* circum!erinţa capului normală la na"tere.

/ebutul oricăruia dintre următoarii itemi după o perioadă de dezvoltare normalăG31 încetarea cre"terii capului între etatatea de 5 "i 4% de luni3, pierderea aptitudinilor manuale practice căpătate anterior între etatea de 5 "i *: deluni) cu apariţia consecutivă de mi"cări stereotipe ale m+inilor

3* pierderea angaării sociale34 apariţia unui mers sau a unor mi"cări ale trunc#iului insu!icient de coordonate35 dezvoltarea limbaului receptiv "i eIpresiv deteriorată sever) cu retardare psi#omotorie severă.

1.5.*. Tu"urar /3in6rai8 a 0!pi"8rii1. /ezvoltare evident noamală pentru cel puţin primii , ani după na"tere man!estată

prin prezenţa comunicării verbale "i nonverbale) relaţii sociale) oc "icomportament adaptativ corespunzător etăţii.

,. ierdere semni!icativă clinic a aptitudinilor ac#iziţionate anterior 3înainte de 1:ani în cel puţin două din următoarele domeniiG

31 limba receptiv "i eIpresiv3, aptitudini sociale sau comportament adaptativ3* controlul s!incterului anal "i vezical34 oc35 aptitudini motorii.

*. Anomalii în !uncţionare în cel puţin două din următoarele domeniiG31 deteriorare calitativă în interacţiunea socială 3de eI.) deteriorare în comportamentelenonverbale) incapacitatea de a promova relaţii cu egalii) lipsa receptivităţii emoţionalesau sociale

6



3, deterioarare calitativă în comunicare 3de eI.) înt+rziere sau lipsa limbaului vorbit)incapacitatea de a iniţia sau susţine o conversaţie) uz repetitiv "i stereotip de limba) lipsa ocului Bde2a E? variat3* patternuri stereotipe) repetitive "i restr+nse de comportament) interese "i activităţi)incluz+nd stereotipii "i manierisme motorii.

4. erturbarea nu este eIplicată mai bine de o altă tulburare de dezvoltare pervazivăspeci!ică sau de sc#izo!renie.7.*.4. Tu"urar Aspr6r

A. /eteriorare calitativă în interacţiunea socială mani!estată prin cel puţin două dintreurmătoareleG

31 deteriorare în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar !i privitulîn oc#i) eIperesia !acială) posturile corporale "i gesturile de reglare a interacţiunii sociale

3, incapacitatea de a stabili relaţii cu egalii corespunzătoare nivelului dedezvoltare

3* lipsa căutării spontane de a împărtă"i bucuria) interesele sau realizările cualţi oameni 3de eI.) lipsa de a arăta) de a aduce ori de a speci!ica obiectele de interes

34 lipsa de reciprocitate emoţională sau socială. atternuri stereotipe "i repetitive restr+nse de comportament) preocupări "i activităţi)mani!estate printr2unul din următoareleG 31 preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrănse "i stereotipede interese) care este anormală) !ie ca intensitate) !ie ca !ocalizare

3, aderenţă in!leIibilă evidentă de anumite rutine sau ritualuri non!uncţionale3* manierisme motorii stereotipe "i repetitive 3de eI.) !luturatul sau răsucitul

degetelor sau m+inilor ori mi"cări compleIe ale întregului corp34 preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.

C. erturbarea cauzează deteriorare semni!icativă clinic în domeniul social) pro!esionalori în alte domenii importante de !uncţionare.

/. Fu eIistă o înt+rziere generală semni!icativă clinic pe limba 3de eI.) utilizeazăcuvinte izolate către etatea de , ani "i !raze comunicative către etatea de * ani.. Fu eIistă o înt+rziere semni!icativă clinic în dezvoltarea cognitivă sau în dezvoltareaaptitudinilor de autoautorare corespunzătoare etăţii) în comportamentul adaptativ 3alteledec+t în interacţiunea socială "i în curiozitatea pentru ambianţă în copilărie.-. Fu sunt satis!ăcute criteriile pentru o altă tulburare de dezvoltare pervazivă speci!icăsau pentru sc#izo!renie.

2 Tulburare de dezvoltare pervazivă -A' 3!ără altă speci!icaţie7.*.*. Tu"ur8ri" / /-i0i / an;i <i / 0!2p!ra2n /isrupi2 Tu"urara =ipra0iia1/-i0i / an;i 3tip combinat) tip predominant

inatent) tip predominant impulsiv2#iperactiv-ie 31 sau 3,G

31 "ase 3sau mai multe dintre următoarele simptome de inatenţie au persistat cel puţin 6 luni într2un grad care este dezadaptiv "i discrepant în raport cu nivelul dedezvoltareG

8natenţia3a incapabil adesea de a da atenţia cuvenită detaliilor ori !ace erori prin

neglienţă în e!ectuarea temelor "colare) la serviciu) sau în alte activităţi



3b adesea are di!icultăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilorde oc

3c adesea pare a nu asculta c+nd i se vorbe"te direct3d adesea nu se con!ormează instruţiunilor "i este incapabil s+2"i termine temele

pentru acasă) sarcinile casnice ori obligaţiile la locul de muncă 3nedatorate

comportamentului opoziţionist sau incapacităţii de a înţelege instrucţiunile3e adesea evită) are aversiune) nu este dispus să se angaeze în sarcini carenecesită un e!ort mental susţinut 3cum ar !i e!ectuarea temelor în clasă sau acasă

3! adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activităţi 3de eI.) ucării) teme pentru acasă) creioane) cărţi) instrumente

3g adesea este u"or de distras de stimuli irelevanţi3# adesea este uituc re!eritor la activităţile cotidiene3, "ase 3sau mai multe dintre următoarele simptome de #iperactivitate2

impulsivitate au persistat timp de cel puţin 6 luni într2un grad care este dezadaptativ "i încontradicţie cu nivelul de dezvoltareG

0iperactivitatea

3a adesea se oacă cu m+inile sau cu picioarele sau se !oie"te pe loc)3b adesea î"i lasă locul în clasă sau în alte situaţii în care este de dorit să răm+năa"ezat

3c adesea aleargă în ur "i se caţără eIcesiv de mult) în situaţii în care acestlucru este inadecvat 3la adolescenţi "i adulţi poate !i limitat la sentimentul subiectiv denelini"te

3d adesea are di!icultăţi în a se uca sau a se angaa în activităţi distractive înlini"te

3e adesea este Bîn continuă mi"care? sau acţionează ca "i cum Bar !i împins deun motor?

3! adesea vorbe"te eIcesiv de mult

8mpulsivitate3g adesea tr+nte"te răspunsuri înainte ca întrebările să !i !ost cmplet !ormulate)3# adesea are di!icultăţi în a2"i a"tepta r+ndul3i adesea întrerupe sau deranează pe alţii 3de eI.) intervine în conversaţiile

sau ocurile altoraJnele simtome de neatenţie sau #iperactivitate2impulsivitate care au cauzat

deteriorarea erau prezente înainte de etatea de ani.@ anumită deteriorare din cauza simtomelor este prezentată în două sau mai multe

situaţii 3de eI.) la "coală "i acasă.Trebuie să !ie clară proba deteriorării semni!icative clinic în !uncţionarea socială)

"colară sau pro!esională.'imptomele nu survin eIclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervazive) al

sc#izo!reniei ori al altei tulburări psi#otice "i nu sunt eIplicate mai bine de altătulburare mentală 3de eI.) de o tulburare a!ectivă) anIioasă) disociativă sau de personalitate.7.*.(. Tu"urara / =ipra0iia 1 /-i0i / an;i FAS %-8r8 a"8

sp0i-i0a;i&2 Tulburarea de conduită 3cu debut în copilărie) cu debut în adolescenţă sau cu debutneprecizat

%



2 Tulburarea opoziţionismului provocator 2 Tulburarea de comportament disruptiv -A'

7.(. A" u"ur8riTu"ur8ri" / a"i2nar <i 0!2p!ra2n a"i2nar a" pri!a/i / su6ar

sau a" 2i0ii 0!pi"8rii

2 ica 3m+ncatul de substanţe nonnutritive2 Ruminaţia 3regurgitarea "i remestecarea repetată a alimentelor2 Tulburarea de alimentare a perioadei de sugar sau a micii copilării

Ti0uri"2 Tulburarea Tourette 3ticuri motorii multiple) de mai multe ori pe zi) de2a lungul unei perioade de cel puţin un an2 Ticul motor sau vocal cronic2 Ticul tranzitor 2 Tic -A'

Tu"ur8ri" / "i2inar2 encoprezis 3cu $ !ără constipaţie "i incontinenţă prin preaplin

2 enurezisAnIietatea de separere7utism selectivTulburarea de ata"ament reactivă a perioadei de sugar sau a micii copilăriiTulburarea de mi"care stereotipăTulburare a perioadei de sugar) copilăriei sau adolescenţei -A'

Am !ăcut o sc#emă a tuturor tulburărilor mentale ce pot apărea în perioadacopilăriei. Ceea ce este indicat să ne !ie clar la începutul lucrului cu un copil este dacăacel copil are înt+rziere în dezvoltarea limbaului) retard sau autism sau în ce măsură prezintă aceste tulburări combinate.

CAPITOLUL II – AUTISMUL – TULBURARE DE DE>)OLTARE,RELATIONARE SI COMUNICARE

9.7. Rpr /-ini!rii si /ia6n!si0 /i-rnia"

Iperienţa practică a identi!icat o categorie aparte de copii care prezintădi!icultăţi de comunicare si relaţionare cu cei din ur) instabilitate emoţională) asociatesau nu cu de!icienţe de intelect) comportament stereotip "i repetitiv) av+nd relevanţă îndes!ă"urarea normală a activităţilor educative "i de socializare a acestor copii) mai ales în primii ani de viaţă. Conceptul / auis2 in-ani" pr0!0 a !ost lansat prima data de L!?annr în 1&4* "i de!init de A.S. Rr ca un sin/r!2 pa!"!6i0, ap8ru :n 0!pi"8ri,0ara0ri3a prinr#! sar / :nsr8inar1rra6r, ! "ips8 / r8spuns s!0ia" <i1sauinrs -a;8 / 0i /in @ur, /i-i0u"8;i / 0!2uni0ar <i / "i2a@, i2p!sii"iaa / a/3!"a un aa<a2n n!r2a" <i isn;a un!r 08i i3ar / a r8spun/ "a si2u"ii/in 2/iu" :n0!n@ur8!r.

Ln literatura de specialitate sunt !ăcute o serie de di!erenţieri între termenul deauis2, descris de . leuler) încă din 1&11) "i reluat ulterior de . 7in9o>s9i) 0. "i

&



@. ins>anger ( care considerau acestă tulburare un simptom secundar al sc#izo!reniei)unde se observă o Bpredominanţă? a vieţii interioare "i deta"area activă de lumeaeIterioară 2 ) "i termenul de auis2 in-ani". /e asemenea) trebuie !ăcută di!erenţiereaîntre sindromul autismului in!antil "i simptomul de autism care poate !i înt+lnit în maimulte tulburări psi#opatologice "i care în unele situaţii) mai ales la copii) poate avea un

caracter pasager.Auis2u" s ! !a"8 0ara0ri3a8 / s08/ra 0apa0i8;ii / a inra0;i!na

:n p"an s!0ia" <i / a 0!2uni0a, / 0!2p!ra2n sr!ip si rpii 0u si2p!20 s 2ani-s8 / !i0i :naina rsi / ' ani. Apr!i2ai +* /in in/ii3iia-0a;i 2ani-s8 <i =an/i0ap 2ina".

Ln 1&4* doctorul Meo Nanner a descris pentru prima dată 11 copii care s2au prezentat la clinica sa cu o combinaţie de grave de!icite de vorbire marcate deanormalitaţi în interactiunea socială "i o înclinaţie spre comportamente stereotipe)repetitive "i ritualice. Ace"ti 11 copii au !ost primii copii diagnosticaţi cu autism in!antil./e"i denumirea iniţială a evidenţiat că autismul in!antil e observat în copilărie "i

documentele descriu comportamentul autist la copii) acum este clar că autismul e vazut cao boala pe tot parcursul vietii a cărei tip "i severitate se modi!ică în timp odata cudezvoltarea individului.

9.9. Rpr /-ini!rii <i /ia6n!si0 /i-rn;ia"

rima "i a /!ua /i;i a Manua"u"ui / Dia6n!si0 <i Saisi08 a Tu"ur8ri" Mna" %DSM I, DSM II& re!lectau ideea că autismul este o variantă sau eIpresia ceamai timpurie a sc#izo!reniei) cu debut la adult 3de unde "i denumirea de Breacţiesc#izo!renică de tip in!antil? sau Bsc#izo!renie de tip in!antil?.

/ebut+nd cu anul 1&:) auis2u" a :n0pu s8 -i /i-rn;ia / s0=i3!-rni. Ln

anul 1&) Nalvin a delimitat două grupe de psi#ozeG cu debut timpuriu 3apărute înaintede v+rsta de trei ani "i cele cu debut tardiv 3după v+rsta de trei ani. Copiii din primagrupă semănau mult cu cei descri"i de Nanner) în timp ce copiii ce aparţineau celei de2 adoua grupă prezentau tulburări de g+ndire "i percepţie) inteligenţa era normal dezvoltată)iar părinţii aveau o !recvenţă crescută de sc#izo!renie.

Ln anul 1&,) Rutter a publicat criteriile esenţiale pentru auis2u" in-ani" pe carele2a di!erenţiat de psi#ozele sc#izo!rene ale copiluluiG

Duu" s siua :nain / rsa / ' / "uniA"rara /3!"8rii s!0ia"Înr3ira <i a"rara /3!"8rii "i2a@u"uiInsisn;a pnru i2uai".

Cu toate acestea) p+nă în anul 1&%:) autismului nu i2 a !ost recunoscut în modo!icial statutul di!erit de cel al sc#izo!reniei. Ma această dată) Manua"u" / Dia6n!si0 <iSaisi08 a Tu"ur8ri"!r Mna", /i;ia a ria %DSM III&) îl include în u"ur8ri pra3i / /3!"ar care mai cuprindeG

Auis2u" in-ani"Tu"urara pra3i8 0u /u :n 0!pi"8riTu"urara pra3i8 aipi08 / /3!arAuis2 in-ani" r3i/ua".

1:



entru diagnosticarea autismului in!antil) /uu" 2ani-s8ri"!r rui s8 -i :nain / rsa / ' / "uni. Termenul de pra3i avea rolul să sublinieze naturaseveră a tulburării) care invadează cele mai multe aspecte ale dezvoltării "icomportamentului. /'7 888 a avut o contribuţie importantă pentru clasi!icareatulburărilor severe ale copilăriei "i ulterior s2a demonstrat că este în acord cu C"asi-i0ara

Inrna;i!na"8 a Ma"a/ii"!r %CIM& "i cu criteriile clinice pentru diagnosticareaautismului. Criteriul de *: de luni ca v+rstă a debutului) a !ost considerat de unii autori ca!iind prea strict pe de altă parte) nu se observă o di!erenţiere semni!icativă între autismulin!antil "i cea de2 a doua categorie de tulburări pervazive cu debut în copilărie) motiv pentru care validitatea acesteia începea să !ie pusă sub semnul întrebării. Alte criticiaveau în vedere criterii vagi "i nu respectau tulburarea caracteristică) precum "i !aptul că/7' 888 nu lua în considerare ameliorările în dezvoltare care apar în cursul evoluţieicopilului.

E/i;ia a III#a ri3ui8 %DMS III# R& a Manua"u"ui / Dia6n!si0 <i Saisi08a in0"u/ :n u"ur8ri" pra3i / /3!"ar, u"urara auisi08 <i u"urarapra3i8 / /3!"ar nsp0i-i0a8 %NOS&. Termenul de autism in!antil a !ost

înlocuit cu cel de tulburare autistă) prin recunoa"terea !aptului că autismul nu este oa!ecţiune a copilului) de"i este identi!icabil în copilărie) este o tulburare a dezvoltării) odereglare care a!ectează ansamblul dezvoltării mentale "i prin urmare simptomele suntvariabile în !uncţie de v+rstă 3unele apar tardiv) altele dispar în timp. /e obicei) copiiiauti"ti devin adolescenţi "i adulţi auti"ti. 7ani!estările tulburării autiste au !ost grupate încadrul principalelor arii a!ectate 3interacţiune socială) comunicare verbală "i non verbală) oc) activităţi "i interese "i iera#izate ( pentru a lua în seamă modi!icările în dezvoltare "iseveritatea tulburării. Au !ost eliminateG criteriul v+rstă "i cele trei categorii cuprinse în/'7 888 3tulburarea pervazivă cu debut în copilărie) tulburarea pervazivă atipică "iautismul rezidual. Criticile aduse /'7 888 ( R vizau suprainclusivitatea criteriilor 3denatură să eItindă limitele diagnosticului de autism ca "i numărul prea mare al acestora.

Jnele studii atribuie o precuzie mai mare criteriilor) comparativ cu /'7 888) dar "i ospeci!icitate mai scăzută. /e"i a !ost adus în discuţie "i termenul de tulburare pervazivăde dezvoltare 3unii autori susţineau că nu este obligatoriu ca autismul să !ie "i pervazivmaoritatea cred că termenul de pervaziv este plin de sens "i nu implică în mod necesarseveritatea pe de altă parte)

C"asi-i0ara Inrna;i!na"8 a Ma"a/ii"!r %CIM, 7$$'& include tulburările pervazive iar unul din obiectivele urmărite era concordanţa celor două sisteme.

7odi!icările apărute în /'7 8D 31&&4) comparative cu /'7 888 ( R pentrutulburările pervazive de dezvoltare) sunt urmărite ( sunt codi!icate pe AIa 1 ( de"icriteriile de!initorii din /'7 888 sunt menţinute pentru a imbunătăţii utilitate clinică)numărul itemilor a!ost scăzut de la 16 la 1, "i a sporit claritatea lor) de asemenea a !ostreintrodus criteriul v+rstă de debut înainte de trei ani.

Ln DSM I) – TR ) în cadrul tulburării autiste a !ost modi!icat teItul din secţiuneaelementelor de diagnostic spre a scoate în evidenţă di!icultăţile din asp0" pr62ai0a" "i2a@u"ui. Au !ost adăugate eIemple mai elocvente "i paternuri de comportament) preocupări "i activităţi stereotipe) repetitive "i restr+nse. /e asemenea) a !ost modi!ictateItul spre a ilustra !atul că p+nă la o cincime din cazuri) părinţii raportează retrospectiv odezvoltare relativ normală pentru primii 1 sau , ani.mărimea valorilor prevalenţei a !ostrevizuită pentru a ilustra !aptul că un număr de studii mai recente au sugerat o prevalenţă

11



mai mare "i nu în cele din urmă au !ost adăugate in!ormaţii mai precise re!eriotare lariscul de morbiditate al !raţilor.

/acă în ediţia a 8O2 a) a Clasi!icării 8nternaţionle a 7aladiilor 3C87 8O publicatăde @rganizaţia 7ondială a 'ănătăţii în anul 1&) categoria psi#ozelor copilărieiincludea autismul in!antil "i psi#ozele dezintegrative 3criteriile !iind acelea"i) cu eIcepţia

v+rstei debutului) înainte de *: de luni pentru autism) în timp ce psi#ozele dezintegrativeerau de!inite ca apăr+nd după o perioadă de dezvoltare normală) /i;ia a H –a, a CIM aînlocuit categoria psi#ozelor cu debut în copilărie) cu categoria tulburărilor invalidanteale dezvoltării care cuprindeG

Auis2u" in-ani", 0!/i-i0a "a F4.Auis2u" aipi0, 0!/i-i0a "a F4.7Sin/r!2u" R, 0!/i-i0a "a F4.9A"8 u"urar /3in6rai8 a 0!pi"8rii, 0!/i-i0a8 "a F4.'Tu"urara =ipra0i8 as!0ia8 0u rar/ 2ina" <i 2i<08ri sr!ip,0!/i-i0a8 "a F4.4Sin/r!2u" Aspr6r, 0!/i-i0a "a F4.*

A" u"ur8ri ina"i/an a" /3!"8riiTu"urar ina"i/an8 a /3!"8rii -8r8 pr0i3ar.'istemele de clasi!icare /'7 888) /'7 8882 R) /'7 8D) C87 8O) C87 O) pe

l+ngă !aptul că au stimulat cercetarea) au !acilitat "i dezvoltat miloacele clinice "iterapeutice.

/e!iniţia autismului care ţine cont de de!iniţiile din C87 O) publicată de@rganizaţia 7ondială a 'ănătăţii) /'7 8D "i Casi!icarea -ranceză 7ises din 1&%%) poate!i !ormulată ast!elG

Auis2u" rpr3in8 ! u"urar 6"!a"8 <i pr0!0 a /3!"8rii 0ar apar :naina rsi / ri ani, 0ara0ri3a8 prin -un0;i!nara /ian8 <i1sau :nr3ia8 :n unu" /in ur28!ar" /!2niiJ inra0;iun s!0ia"8, 0!2uni0ar ra"8 sau

n!nra"8, 0!2p!ra2n. P "n68 a0s r8s8uri sp0i-i0, u"urara s :ns!;i8 a/s!ri / -!ii, prur8ri a" s!2nu"ui <i a" a"i2na;ii, 0ri3 / 2ani<i 6suri au!# a6rsi.

/ar) de!iniţiile autismului se spriină încă) numai pe observarea comportamentului"i în mai mică măsură) a dezvoltării) în absenţa unor criterii de laborator sau a altorvalidări obiective ale sindromului. Apro!undarea clinică a autismului a arătat un mare polimor!ism "i ast!el) această variabilitate a cazurilor !ace ca nici o !ormulare să nu !ie pedeplin satis!ăcătoare. Melord 31&%& a propus) în special pentru cercetare o clasi!icaremultisindromologică) care cuprinde) pe l+ngă comportamentul autist "i dezvoltarealimbaului) !uncţiile cognitive) semne neurologice) !actori psi#o2 sociali.

/e!inirea tulburărilor este legată de scorurile obţinute cu instrumente speci!ice deevaluare 3teste) c#estionare) scale metodă care comportă procedee matematice "istatistice pentru măsurarea tendinţei itemilor speci!ice unor comportamente de a survenisimultan. e baza identi!icării acestor dimensiuni ale comportamentului) de eIemplu prinanaliza !actorială) subiecţii pot !i împărţiţi în subgrupe mai bine de!inite cu accent pedezvoltarea acestora.

1,



9.'. Si2p!2a!"!6ia :n auis2

Autismul !ace parte din 0a6!ria as8 a p!"i=an/i0apuri"!r) în care includemGsur/!#00iaa, sin/r!a2" /-i0in;i 2ina" %sin/r!2u" D!Kn, !"i6!-rnia -ni"pirui08, i/i!;ia a2aur!i08, 6ar6!i"is2u", =ipr"!ris2u", sin/r!2u" Turnr,

0rinis2u" n/2i0, <.a&./upă anul 1&4*) Meon Nanner reu"e"te să di!erenţieze autismul in!antil2 sindromcomportamental 3în toate s!ereleG acţional verbal) a!ectiv) cognitv prin trăsăturile salespeci!ice) de psi#oză) sc#izo!renie sau #andicap mintal.

L!n ?annr evidenţiază o serie de r8s8uri 0ara0risi0) printre care) celemai importante ar !iG

2 incapacitatea de a adopta o poziţie normală în timp ce este luat în braţe. /acădebutul bolii este precoce) spre luna a patra 2 a opta) se remarcă lipsa mi"căriloranticipatorii atunci c+nd sunt luaţi în braţe) precum "i lipsa z+mbetului ca răspuns laz+mbetul mamei

2 eIacerbare a memorării mecanice

2 incapacitate de comunicare verbală2 incapacitatea utilizării conceptelor abstracte2 teamă "i emoţii eIagerate) neusti!icateG lipsit de ata"ament !aţă de părinţi) el este

legat de un obiect oarecare pericolele reale nu2i provoacă !rică) în sc#imb se sperie destimuli obi"nuiţiG !o"netul !runzelor) ropotul ploii

2 inacapacitatea imaginativă în activităţi ludice. Pocul) activitatea cea maiimportantă a acestei v+rste) prezintă c+teva particularităţiG este marcat de un caracterstereotip) copilul !olosind obiecte puţin complicate) caG s!oara) #+rtie) nisip) apă) robinete) butoane. Pocul colectiv este evitat

2 producerea înt+rziată a unor mani!estări ecolalice2 crearea impresiei de dezvoltare !izică "i intelectuală normală izolarea "i

retragerea în sine2 incapacitatea de a percepe pericolul real2 apariţia "i dezvoltarea unor comportamente cu caracter ritual 3activităţi de

alimentare) de îmbrăcat2 eIacerbarea unor mi"cări "i repetarea îndelungată a acestora2 eIistenţa unor răspunsuri paradoIale la stimuli de lumină) de zgomot) de durere2 comportamente stereotipe "i repetitive. 'tereotipiile pot !i gestuale) caG repetiţii

ale mi"cărilor m+inilor) degetelor) braţelor) rotirea corpului în urul aIului său) mersul pev+r!uri. Jneori pre!eră activităţi caG desc#iderea "i înc#iderea u"ilor) lovirea sau zg+riereaunei ucării

2 reacţii bizare la sc#imbări din mediul ambient. Are memorie bună pentru diverse

aranamente spaţiale "i pre!erinţe pentru ordonarea unor obiecte deoarece el mani!estă oBnevoie obsedantă? pentru simetrie. Ast!el poate intra într2 o criză de manie "i panică)drept răspuns la sc#imbarea mediului 3 de eIemplu) a mobilierului) sau de sc#imbare asecvenţelor din rutina zilnică.

/ar aceste comportamente neobi"nuite) anormale ale autistului se regăsesc "i înalte tablouri clinice) morbide sau carenţiale. /e"i mani!estările sunt !oarte di!erite) iar

1*



disparitatea internă atinge proporţii mari) clinicianul trebuie să stabilească o unitate înaceastă diversitate. 'c#ematic) punctele de concordanţă suntG

2 dezvoltarea neobi"nuită a comunicării verbală "i nonverbale2 dezvoltarea socială neobi"nuită2 activităţi repetitive "i rezistenţă la sc#imbare.

Aceste aspecte nu iau în cosiderare H8 ( ul. oate că !actorul maor responsabil de#eterogenitatea populaţiei cu autism este prezenţa sau absenţa retardului mintal "i gradulacestuia. Ast!el) valorile H82 ului pot varia de la *: ( 14: de puncte) de unde rezultă căsubiecţii supu"i evaluării sunt di!eriţi) că sunt Balt!el situaţi în lume?. 7aoritatea copiilor auti"ti au un H8 !oarte scăzut) dar ,:Q trebuie să !ie consideraţi din punct de vedereintelectual normali 3sau parţial normali "i la !el ca într2 o populaţie normală în care sea!lă Bvedete? "i în cazul auti"tilor) pe plan aptitudinal) eIistă supradotare) c#iar genialitate30o>lin atricia B/isordes o! communication in autistic c#ildren? Fational Autistic'ociet de <rande retagne) TACC0 BTratement and ducation o! Autistic and RelatedCommunication?. e l+ngă problemele ridicate de ceea ce înseamnă H8 "iconceptualizarea inteligenţei) este greu de evaluat nivelul de inteligenţă al unor copii care

nu vorbesc sau nu comunică în vreu !el) care rareori îi privesc pe oameni) urmeazăinstrucţiuni verbale sau imită mi"cări. Abilităţi uimitoare în domenii ca muzica) arta)calculele calendaristice au !ost observat la persoane cu autismm care alt!el par că auretard mental moderat sau sever "i insule de competenţă în arii ca matematica sunt desînt+lnite la cei care au retard u"or.

'tabilirea diagnosticului di!erenţial) de"i greu de a!ectat) este absolut necesar pentru a nu se con!unda autistul cu copilul normal) dar lent) cu surdul) cu cel care prezintă înt+rziere în dezvoltarea mentală) înt+rzieri în dezvoltarea limbaului.

Copilul autist evită să privească adultul sau partenerul în !aţă evită orice !el decomunicare) pare a nu înţelege sau a nu auzi ce i se spune. Li2a@u" s8u, 0n/ :"-!"!s<, ar 0a i3ar pnru 08 ui"i3a38 0uin" 0a p ni< @u08rii <i nu 0a

insru2n / 0!2uni0ar . 'urprinde în vorbirea sa transpunerea pronumelor personaleG !olose"te persoana a 882 a 3Btu? pentru persoana 8 3Beu?. 'e remarcă adesea)semne ale anIietăţii datorate unor obsesii sau capricii 3obiecte menţinute în anumiterelaţii spaţiale) într2 o anumită ordine dar "i o vie curiozitate) un interes marcat pentrumecanisme "i o mare îndem+nare în manevrarea lor.

Jneori se înt+lnesc printre copiii auti"ti talente deosebite în interpretareac+ntecului sau a poeziei. 'tructurile motorii ale copilului autist se caracterizează printr (o eItraordinară diversitate) uneori par graţioase) coordonate "i pline de îndem+nare) darîntodeauna au ceva bizar în ele) !iind eIecutate nu numai de m+ini "i degete) ci deîntregul corp. /eseori !ac gesturi de răsucire) de salt "i rostogolire pe care le repată o datăsau de mai multe ori.

Jneori ace"ti copii înregistrează regrese în ceea ce prive"te deprinderile decurăţenie corporală c+"tigată. /e asemenea) copiii auti"ti prezintă "i variate neregularităţiale dezvoltării "i !uncţionării !izice 3legate de alimentaţie "i somn) rezistenţă la sedative)lipsă de ameţeală după ce se înv+rtesc) si acestea apar în situaţii de stres sau involuţie./e!icienţele perceptive) care se constată la autist apar datorită tulburărilor în dezvoltare "i pot constitui serioase probleme în evoluţia unui copil.

/ar) simptomele care impresionează în cazul unui copil autist) sunt cele legate deatitudinea de evitarea celorlalţi) iar !aptul că el nu poate !ace anumite lucruri este mai

14



puţin impresionant dec+t !aptul că evită să le !acă. l nu vrea să se inegreze intr2 ostructură socială "i nu se consideră pe sine drept o persoană. /in această perspectivă,auis2u" p!a -i 0!nsi/ra ! ra0;i / pani08 :n 2!2nu" :n 0ar 0!pi"u" /inpnru pri2a /a8 0!n<in / pr!priu" Eu <i a0asa ar "!0 :nr 9 <i ' ani 3eisTomas B'ă2i autăm iubindu2i?) 0umanitas) ucure"ti) 1&&,.

Ambivalenţa este un alt element distinctiv de care su!eră copilul autistG panicăresimţită în !aţa cerinţelor impuse de integrarea sinelui "i tendinţa de a o evita cu orice preţ.

Consider+nd că sunt Bcopii izolaţi?) indi!erenţi) cu comportamente stereotipe caresugerează #andicapul senzorial sau intelectual 3care nu se con!irmă la eIaminarea decătre specialist) ace"ti elevi aung din "colile generale în cele speciale) ridic+nd problemeîncep+nd cu diagnoticarea) încadrarea "i integrarea în colectivul clasei.

Jrmărind dezvoltarea ontogenetică a copilului pentru prima oară, LauraBn/r a2in< / auis2u" su6aru"ui 0ar p!a s8 /u3 :nain / ' "uni "iceea ce atrage atenţia este Bsuptul lene"? cu timp de alăptare prelungit "i obositor pentrumamă lipsa z+mbetului "i a reacţiei de înviorare încep+nd de la * luni) indolenţa totală

!aţă de stimuli verbali "i lipsa de comunicare prin gesturi sau ţipete. Ca aspect general)ace"ti sugari sunt solemni) tăcuţi "i rezervaţi !aţă de persoanle din ur.-uncţiile neuromotorii sunt dizarmonic dezvoltate ocul cu obiectele "i cu

persoanele nu se produce) persistă însă Bocul cu m+inile? pe care sugarul le agită) le!lutură prin !aţa oc#ilor) în timp ce le prive"te cu o atenţie încordată.

/elimitarea propriului corp) !aţă de mediul înconurător înt+rzie de asemenea. /eeIemplu) la v+rsta de 21, luni) copilul autist nu dă semne că "i2ar recunoa"te mama.

)rsa anpr<0!"ar8 a 0!pi"u"ui auis s pr3na8 / L! ?annr, " ara808 a0<i 0!pii sun 0i 0ar 2ani-s8 ! r28 sin6ur8a / "a :n0puu" i;ii "!r<i /!rin;a !ssi8 / a 2n;in a0as8 i/nia. i se îndepărtează) se înc#id în sineîn"i"i "i încep să !ie obsedaţi de mici activităţi "i stereotipii.

În anu" 7$(7, /r. Mi"/r/ Cr / "a spia"u" Gra Or2!n/ Sr /in MaraBrini a elaborat un raport) care încearcă să clari!ice "i să descrie sindromulsc#izo!renic în copilărie) pe care l2a ales ca !iind cel mai potrivit pentru autism. Ma acesttermen s2a renunţat deoarece el sugerează prin implicaţii că autismul în copilărie ar puteaavea vreo legătură cu sc#izo!renia "i nu eIistă evidenţă directă pentru acest !apt.

Comitetul de lucru britanic stabile"te B& puncte? pe care autorii le consideră a !i oBîncercare? de a BeItrage? din observaţiile !ăcute) acele s2n / /ia6n!si0 2ai-r0n :n"ni. 'e consideră că !olosirea generală a acestor puncte ar putea auta înrecunoa"terea timpurie a su!icienţelor deviaţii semni!icative în dezvoltarea copiilor "i a pruncilor. ărerea unanimă este că centrul problemei gravitează în urul capacităţiidiminuate de a stabili relaţii umane. Cele & puncte au !ost concepute ast!elG

Purni0a <i sus;inua in0apa0ia / sai"ir a un!r r"a;ii 2!;i!na" 0u0i"a";i !a2ni. Aceasta include o uzuală "i pro!undă singurătate) "i o viaţă goală deasemenea o comportare anormală !aţă de ceilalţi oameni ca persoane) privindu2i pe eidrept părţi impersonale ale lor în"i"i. /i!icultatea de a se amesteca "i de a se uca cu alţicopii este adeseori puternic vizibilă "i de durată !oarte îndelungată.

O aparn8 in0!n<in;8 a pr!prii i/ni8;i :nr#! 28sur8 2u" np!rii8rsi sa". Aceasta poate !i remarcată într2o comportare anormală !aţă de sine) caeIplorarea "i privirea îndelungată "i amănunţită a di!eritelor părţi ale propriului corp.

15



Agresiuni repetate) diriate împotriva propriei persoane) uneori c#iar cu urmări grave ( pot !i un alt aspect al acestei lipse de integrare) ca "i a unei con!uzii a pronumelui personal.

Pr!0up8ri pa!"!6i0 -a;8 / !i0 pari0u"ar sau nu2ai 0u anu2i0ara0risi0i a" "!r, -8r8 s8 ia :n sa28 -un0;ii" "!r 6nra" a00pai".

O :2p!riir sus;inu8 "a !ri0 s0=i2ar / 2/iu <i ! :n0r0ar i2pri!as8/ a rsaura :n!/auna a0ia<i as28nar. Ln unele situaţii) această asemănare paresă2i producă o stare de monotonie perceptibilă.

O an!r2a"8 prin;8 a pr0prii 3în absenţa posibilităţii de discernare a uneianormalităţi organice care este determinată se către un eIcesiv) diminuat sauimprevizibil răspuns la stimuli senzoriali) de evitare a unei eIperienţe auditive sauvizuale) intensităţii durerii sau temperaturii.

O a0u8, 0si <i aparn8 i"!6i08 ania. Aceasta are tendinţa de a !iaccentuată de către sc#imbări) !ie în mediul material înconurător) !ie în obiceiuri acela"ie!ect este determinat de întreruperea temporală a unui ata"ament !aţă de persoane sau !aţăde lucruri. -enomene "i obiecte aparent obi"nuite par a !i investite cu calităţi teri!iante

3îngrozitoare. e de altă parte) poate lipsi teama în !aţa unui pericol evident.)!rira p!a -i pir/u8 sau p!a :nr3ia s8 s /3!" sau nu p!a -ini0i!/a8 /!n/i8 2ai prsus / un anu2i ni", :nr#un sa/iu 2ai i2puriu. ot!i) de asemenea) con!uzii în ceea ce prive"te utilizarea pronumelui personal) ecolalie) saualte tipuri de manierism. /e"i unele cuvinte "i !raze pot !i pronunţate) ele adeseori nu suntcele general !olosite în comunicările obi"nuite.

Dis!rsiuni :n s0=2" / 2i<0ar, :n 2!i"ia) de eIempluG eIcese ca în#iper9inezie) imobilitate ca în catatonie) posturi bizare sau manierisme rituale) deasemenea) ca ciocniri sau înv+rtiri 3asupra propriilor persoane sau asupra unor obiecte.

Un -!n/ / sri!as :nr3iri :n 0ar p! ap8ra insu" / -un0;ii sau :n/2n8ri n!r2a", apr!ap / n!r2a" sau 0=iar 0p;i!na".

Ln literatura de specialitate rom+nească) ). Pr/s0u 31&%& precizează !aptul cătabloul clinic al autismului se caracterizează prin trei simptome principaleG

# prurara 0!2uni08rii inrprs!na" %i3!"ar auis8&# u"urara "i2a@u"ui !ri# sr!ipii".

E2i" )r3a) în articolul D"i2i8ri 0!n0pua" :n auis2) din Revista deducaţie 'pecială) nr. ,$1&&*) grupează principalele anomalii ale autismului ast!elG

Di-i0u"8;i / "i2a@ <i 0!2uni0ar. 'e mani!estă de timpuriu prin lipsa unorrelaţii adecvate la vorbire "i prin slabul interes mani!estat în ac#iziţia limbaului. Jnuldintre !enomenele care atrag atenţia este "i acela că aui<ii nu r8spun/ "a 0!2n3i"ra" <i au ! ra0;i :nr3ia8 "a ap"u" nu2"!r "!r. )!rira s :nsu<< 0u ! :nr3ir 2ar -a;8 / n!r2a" <i 0u ! 2n;inr a pr!nun;ii /-0u!as 2ai :n!a :2pr@ur8ri". /e"i în urul v+rstei de 5 ani pot repeta unele cuvinte) unele sunete "isilabe) !enomenul ecolalic este evident) d+nd impresia unui ecou mai cu seamă prinrepetarea s!+r"itului de cuv+nt sau de propoziţie. Jltima !rază sau ultimele cuvinte spusesau imitate sunt adesea urmate de o in!leIie identică. Copilul poate reproduce bucăţi dintr2o conversaţie auzită !olosind in!leIiunile originale ale vorbitorului. Aceste bucăţi pot !i

16



repetate la nes!+r"it pe durata a c+torva zile. Iistă încă o !ormă de anomalie a vorbirii)care este !oarte similară cu a!azia. Aceste lucruri sunt vizibile în vorbirea unui copil autist)care are imper!ecţiuni în dicţie "i gramatică "i de asemenea dese di!icultăţi în înţelegerea pe deplin.

/upă însu"irea relativă a limbaului) auti"tii au tendinţa de a sc#imba ordinea

sunetelor în cuv+nt) de a nu !olosi cuvinte de legătură "i de a substitui un cuv+nt cu altulapropiat ca semni!icaţie sau utilitate 3eIempluG cuv+ntul Blingură? este înlocuit cuB!urculiţă?) cuv+ntul Bmamă? cu Btată?. -amiliile de cuvinte necunoscute sunt adaptatede ei !iind trans!ormate cu autorul cuvintelor cunoscute în cuvinte noi) care evident auun nou înţeles. Cuvintele pot !i puse într2o ordine gre"ită. 'ubstantivele sunt cle mai bineînţelese după care vin verbele adectivele sunt di!icile) iar cuvintele scurte ca Bla?) Bcu?)Bdar?) B"i? sunt cele mai di!icile dintre toate. Docabularul sărac "i tulburările de voce!recvente determină o vorbire economicoasă) lipsită de intonaţie "i !leIibilitate)dezagreabilă. Cei care au un vocabular bogat) !olosesc cuvintele într2un mod deosebit) pendant. Aleg cuvinte pompoase) pretenţioase) iar conţinutul a ceea ce eIprimă estelimitat. Comunicarea autistului este îngreunată "i de prezenţa tulburărilor în planul

recepţiei vorbirii "i de !olosirea unei gesticulaţii relative simpli!icate. Cum sunt prezente"i di!icultăţile în planul ideaţiei) !ormulările verbale sunt stereotipe "i repetitive.8maturitatea vorbirii "i a comunicării este accentuată "i de !uncţionalitatea redusă aasociaţilor ideative "i de anomaliile constzrucţiilor gramaticale. 'e poate remarca "ieIistenţa unei bizarităţi în alcătuirea propoziţiilor. 'unt unii auti"ti care au o oarecarecapacitate de a utiliza concepte) ceea ce le permite o raportare mai realistă la obiectele "i persoanele cu care vin în contact. Ace"ti copii nu numai că reţin simbolurile darmani!estă "i o anumită capacitate de a le manipula. Ma ei) vorbirea spontană este mai binedezvoltată "i este însoţită de !olosirea mai eItinsă a limbaului nonverbal 3gesturi)mimică) pantomimică "i de o înţelegere aproIimativă a comunicării în gebere. /at !iind!aptul că unele cazuri de autism se asociază cu #andicapul mintal) di!icultăţile de însu"ire

a limbaului "i comunicării pot !i at+t de accentuate înc+t !enomenul ca atare îmbracă o!ormă reducţionistă comparabilă cu aceea a copiilor normali din ontogeneza timpurie./ar sunt auti"ti care răm+n muţi toată viaţa dacă nu iau parte la programe speciale deeducaţie.

Dis0!ninuiaa :n /3!"ar <i :n8;ar poate crea o impresie derutantă "icon!uză în aprecierea capacităţilor generale ale autistului "i a modalităţilor educaţionaleîn care poate !i antrenat. Ast!el) spre eIempluG incapacitatea de a număra) darmani!estarea unei abilităţi în realizarea operaţiei de înmulţire) sau orientarea relativ bunăîn spaţiu "i retenţia eIactă a obiectelor percepute c+ndva într2o anumită încăpere 3c#iardupă ani de zile) dar mani!estarea unor stereotipii în !ormarea unor comportamentecognitive "i a lipsei de interes) pentru ac#iziţia altor in!ormaţii ce denotă aberaţii încorelarea "i evoluţia realţiei învăţare2 dezvoltare. Totu"i) se pot obţine unele progrese at+t pe linia învăţării c+t "i pe linia dezvoltării.) atunci c+nd programele educaţionale "irecuperative se bazează pe ac#iziţia unor deprinderi în care înţelegerea acţiunilor săocupe locul central "i pe înlăturarea) pe c+t posibil) a unei însu"iri pe de rost.Concomitent) noile deprinderi ce se urmăresc a !i !ormate) trebuie lagate de ac#iziţiileantrioare prin relizarea unor asocieri) dintre acţiunea practică "i imaginea însoţită deverbalizare "i de înţelegere a legăturilor dintre obiecte. Ln acest conteIt) învăţarea prin oc

1



"i des!ă"urarea unor acţiuni din care să rezulte un e!ect util) nemilocit) pot spori interesulsubiectului pentru cunoa"tere "i pentru ac#izi"ia unor abilităţi !ormative.

D-i0in;" pr0pua" <i / r"a;i!nar pot !i sesizate încă de la na"tereacopilului autist. Ast!el) el se mani!estă ca pl+ngăreţ) agitat în maoritatea timpului "i cu

ţipete sau dimpotrivă) in#ibat) !ără interes "i !ără dorinţa de a cunoa"te lumeaînconurătoare. Jnii dintre auti"ti mani!estă o adevărată !ascinaţie pentru lumină sau pentru un obiect strălucitor în timp ce alţii nu percep elementele componente aleobiectelor. -olosirea c+mpurilor vizuale peri!erice) mai degrabă dac+t a celui central) "i deaici) reacţia mai degrabă la mi"care "i la contururi dec+t la detalii) privitul prin oameni "iobiecte "i nu la ei privitul la lucruri mai degrabă cu colţul oc#iului dec+t direct. 'eremarcă observarea oamenilor "i a obiectelor printr2o aruncare a oc#ilor !ără a2i privi înmod constant 3se poate crea impresia că ace"ti copii sunt miopi sau c#iar orbi. Aceea"icontradicţie poate !i sesizată "i în plăcerea mani!estă a unor auti"ti pentru tact "i pipăireaobiectelor în timp ce la alţii se produce o reacţie negativă !aţă de atingerea obiectelor "ic#iar de m+ng+iere. Ln primul caz) se pot ata"a neusti!icat de unele obiecte !ără

semni!icaţie sau manipulează un timp îndelungat un obiect) pot avea o reacţie aberantă laun zgomot de intensitate di!erită) în sensul că devine violent la căderea unui creion sau aunei gume) dar nu mani!estă nici o reacţie la un zgomot de pistol. Ln cel de2al doilea caz) pot să nu accepte prinderea de m+nă din parte adultului) sau c+nd subiectul este solicitat să pună m+na în palma altei persoane) pre!eră prinderea acesteia de înc#eietura m+inii sauc#iar să mani!este o reacţie de respingere !aţă de contactul cu unele ucării ce sunt !oarteagreate de copilul normal.

Tot pe linia unor aberaţii perceptuale "i de relaţionare se înscrie "i eIemplu acelorcazuri de auti"ti cărora le place muzica) reacţionează pozitiv la ritm sau mani!estă abilităţiîn a c+nta la instrumente muzicale sau c#iar a compune melodii.

rin aplicarea unor teste verbale "i perceptual motorii) se constată că apar

di!icultăţi maore în realizarea unor per!ormanţe în sensul că acestea se menţin în limitelede!icienţei mintale sau ale unor cazuri cu dis!uncţii neuropsi#ologice.Ln acest conteIt) 7. Rutter) în cartea sa intitulată B8n!antile autismG concepts)

c#aracteristics and tratement? 3Mondon) C#urc#il) 1&1 subliniază ca !iind esenţiale pentru simptomatologia autismului) caracteristicile speci!ice) sau incapacităţile derelaţionare socială) incapcitatea utilizării pronumelui personal la persoana 8 "i eIistenţaunor !enomene rituale "i compulsive iar Condon 31&5 constată că) ceea cecaracterizaeză auti"tii este răspunsul acestora repetat la un singur semnal 3spre eIemplusunet asemănător cu emiterea unui ecou la semnalul respectiv. Jn alt autor) 7arian N./e7aer insistă pe !aptul că "i capacitatea redusă a auti"tilor îna înţelege "i a se raportala compleIitatea vieţii) cu semni!icaţia alienării sociale) se bazează pe !aptul că ace"tiasunt c#iar mai deprimaţi intelectual dec+t copiii alienaţi mintal.

Tu"ur8ri" a0;i!na" <i 0!2p!ra2na" par a !i cele mai spectaculoase at+t prin amploarea c+t "i prin compleIitatea lor. Ln producerea "i eItinderea acestora suntimplicate toate di!icultăţile caracteristice de la r+ndul întregului psi#ism. 7ulte din Sanomaliile cognitive "i motorii care s2au observat la c+ţiva copii a!azici "i disleIici segăsesc în prezent la copiii auti"ti. B/ominaţia miItă? este comună) dreapta estecon!undată cu st+nga) !urculiţele "i cuţitele sunt puse invers la masă) #ainele sunt

1%



îmbrăcate cu !aţa la spate. Acţiunile "i comportamentele autismului au !recvent un caracter bizar "i stereotip. Copilul !ace colecţii de obiecte 3ucării) mingi) ma"inuţe "i la pierdereaunui obiect se produce o stare de nelini"te. /e"i se pot remarca o serie de aspecte comunela toţi auti"tii) mai cu seamă în perioada copilăriei) cu timpul se produc unele di!erenţierice imprimă o relativă unicitate pentru !iecare caz c#iar dacă acesta are un diagnostic

similar cu alt caz. Cele mai semni!icative comportamente bizare sunt relizate) pe de o parte prin acţiunea de autostimulare sau autodistrugere) iar pe de altă parte prin acţiuneade autostimulare. Autostimularea sau autodistrugerea se poate produce prin acţiuni demi"care a unor părţi ale corpului p+nă la epuizare) prin autolovirea cu pumnul sau cu unobiect ) lovirea cu capul de perete sau de di!erite obiecete etc. Ma r+ndul ei) autostimularease mani!estă pe mai multe căiG 9inestezică 3legănatul înainte "i înapoi) !recarea cu m+na alobului urec#ii) tactilă 3lovirea coapsei cu dosul palmei) zg+rierea cu ung#ia acăruciorului) auditivă %plescăitul din limbă) emiterea neîncetată a unui sunet "i vizuală3înv+rtirea unui obiet în !aţa oc#ilor) privirea neîncetată a degetelor.

/intre acţiunile stereotipe atrag atenţia cele legate de rotirea braţelor) înv+rtirea peloc !ără să ameţească "i mersul pe v+r!uri) uneori c#iar cu mi"cări graţioase. /ar sunt

cazuri care au di!icultăţi de mers "i o gestică neadecvată "i dezorganizată.Alte !enomene care au ţinut atenţia speciali"tilor privesc nevoia redusă de somn aauti"tilor) reacţiile diminuate la dureri "i !rig "i modi!icarea !recevntă a dispoziţiilor) !ărăsă eIiste o cauză corespunzătoare. Aceste !enomene sunt mai active în copilărie) c+nd dealte!el s2a constatat că în perioada de ,25 ani comportamentul tipic autist) în ansamblulsău) este cel mai evident. Rezistenţa bine cunoscută a auti"tilor la substanţele sedative "i#ipnotizante nu !acilitează înlăturarea stărilor de insomnie "i a somnului agitat ce le suntcaracteristice. /in aceste motive) în "tiinţă se caută miloace mai naturaliste care săani#ileze asemenea e!ecte negative nu numai asupra stării biologice) dar "i asupra celei psi#ologice.

Dis-un0;i!na"i8;i" pr!0s"!r, :nsu<iri"!r <i -un0;ii"!r psi=i0 se re!eră practicla întreaga activitate psi#ică. '2a vorbit dea de e!ectele negative ale autismului) în planulsenzorial "i al comunicării. /esigur) ele se corelează cu celelelalte anomalii "idis!uncţionalităţi ce se produc în toate palierele activităţii psi#ice. Ast!el) în plan a!ectiv2motivaţional se mani!estă de timpuriu o lipsă de interes pentru contactul social "i mai cuseamă nu participă la trăirile celor din ur. Ln acest sens) se remarcă indi!erenţa !aţă deeventualele su!erinţe ale altora "i atitudini neorientate spre activităţile des!ă"urate în prema sa. +nă la 526 ani) copilul autist reacţionează ca un sugar normal după care unelesimptome se pot restr+nge) în timp ce altele se agravează "i se eItind. A"a spre eIempluunii se ata"ează eIagerat !aţă de obiecte ce nu prezintă semni!icaţii 3cutii goale) bucăţelede #artie) cioturi de creioane sau pot mani!esta o !rică patologică pentru lucruri obi"nuite)dar nu acordă importanţă !enomenelor utile sau nu întrevăd adevăratele pericole. /e"iauti"tii nu "tiu să mintă) ei lasă impresia că ascund ceva prin !aptul că nu privesc în !aţă persoanele din ur. Fu se enează în e!ectuarea unor acţiuni cum ar !i m+ncatul de pe os)"tergerea de părul sau blana cuiv) !ectuarea de observaţii penibile ori menţionarea unorobi"nuinţe ce deraneaă prin !ormulări de cerinţe de tipul păstrării permanente a loculuiocupat la masă de către membrii !amiliei) a locului din băncide către ceilalţi copii) plimbarea pe acela"i traseu. Ln general) imaturitatea a!ectivă este de!inită de caracteristicatipică de in!antilism a a!ectivităţii #andicapului de intelect. Auti"tii nu stabilesc contact

1&



a!ectiv dec+t cu totul sporadic "i !ără să adopte atitudini pozitive constante !aţă de persoanele apropiate) în sc#imb se evidenţiază tendinţa de izolare) de înc#idere în u2ul propriu. /ar sunt unii auti"ti) care trăiesc stări de !rustrare) anIietate "i #ipereIcitabilitateîn raport cu duverse situaţii. /e pildă) pot dveni !urio"i în locuir aglomerate 3într2unmagazin sau reticenţi !aţă de persoane care nu le2au !ăcut nici un rău.

Caracteristicile 6n/irii <i in"i6n;i rezultă "i din activităţile ludice. Copilulautist adoptă un oc de tipul celui al sugarului) mai eIact) de m+nuire a obiectelor "i nuare capacitatea de a acorda simbol ucăriei sau de a2"i propune un scop pentru !inalizareaacţiunii. e de altă parte) adeseori autisul se asociază cu !ormele de!icienţei mintalesevere ca urmare a eIistenţei unor anomalii ale sistemului nervos central. C#iar atuncic+nd acestea lipsesc) în unele cazuri) se constată înt+rzieri mintale datorate di!icultăţilorde limba "i învăţare care !ac imposibilă ac#iziţia de eIperienţe cognitive pentru suportuloperaţional intelectual.

/i!icultăţile de înţelegere imaginative a unor situaţii reale nu numai că nucontribuie la !ormarea de concepte care să permită abstractizări "i generalizări) dar îl

îndepărtează pe autist "i mai mult de raportarea corectă la compleIitatea vieţii "i deadoptarea unor atitudini care să îi permită proiecţia în viitor. Totu"i) unii copii auti"ticreează impresia că posedă o inteligenţă bună pentru că adoptă o eIpresie !acialăagreabilă ce rezultă din aspectul !izic) în general plăcut.

Ma menţinerea acestei impresii !avorabile contribuie "i memoria mecanică relativ bună. Ast!el) sunt capabili să2"i reamintească "i să reproducă 3cei care pot vorbi eIpresiiverbale auzite în diverse împreurări) versurile unor poezii) să recunoască o melodieascultată după ce îi ascultă începutul) să recunoască o încăpere în care a !ost cu ani înurmă etc. Ln sc#imb) nu poate mani!esta atenţie atunci c+nd i se vorbe"te sau c+nd în urulsău se produc evenimente cu o anumită semni!icaţie) pentru că nu înţelege sensul acestora"i nu surprinde simbolistica lingvistică.

Ln lucrarea BTratat de si#opatologia Copilului? 3/aniel 7arcelli) ditura-undaţiei <eneraţia) ,::* pag. *:%2*1,) este prezentată descrierea clinică a autismuluiin!antil) pe 5 domeniiG tulburări ale contactului) tulburările comunicării "i limbaului)reacţiile bizare "i restr+ngerea intereselor) modularea senzorială "i motorie "i !uncţiileintelectuale.

Tu"ur8ri a" 0!na0u"ui ( sunt prezente sub !orma unor alterări aleinteracţiunilor sociale conduc+nd la izolareG re!uz sau !ugă de contactul vizual) absenţaeIpresiei !aciale "i a sc#imbării mimicii) absenţa contactului "i a sc#imbării tonice3dialogul tonico2postural. Copilul autist nu caută să intre în contact) să atragă atenţia) săînt+lnească privirea) nu2i imită pe ceilalţi. Fu eIistă eIprimare a plăcerii) împărtă"ireainteresului) absenţa pointing2 ului. Ln cel mai bun caz) celălalt este !olosit ca parte dinsine 3a lua m+na adultului sau printr2un segment izolat al corpului 3păr) ori!icii !aciale.rivirea este goală) îndepărtată) în altă parte.

Tu"ur8ri" 0!2uni08rii <i a" "i2a@u"ui ( limbaul nu apare la v+rsta obi"nuită"i această absenţă a limbaului nu se însoţe"te nici de încercare de comunicare gestualăsau mimică. Fu eIistă ocul Bca "i cum?) "i nici ocul imitării sociale.

,:



C+nd apare limbaul) se observă anumite particularităţiG în a!ară de retard) eIistă oecolalie imediată sau înt+rziată 3repetarea ca ecou a ceea ce tocmai a spus interlocutorul)o prozodie particualară monotonă) sacadată) o inversare a pronumelor 3utilizarea lui Btu?sau al prenumelui pentru a se numi pe sine) sinataIa răm+ne adesea săracă) înt+rziată)eIprimarea emoţiilor 3bucurie) plăcere) surpriză) !urie este cel mai !recvent absentă) cu

eIcepţia eIprimarii angoasei. /e"i nivelul de înţelegere a limbaului este în mod obi"nuitsuperiro celui de eIpresie) se observă totu"i anomaliiG copilul înţelege mai ales ordinelesimple) cuvintele concrete) comenzile de a realiza o sarcină simplă. 'c#imburile maicompleIe 3cuvintele abstracte care au de2a !ace cu calitatea emoţiilor) glumele)întrebările determină în cel mai bun caz o perpleIitate "i în cel mai rău caz un re!uz.

Ra0;ii i3ar <i rsrn6ra inrs"!r ( reacţiile de angoasă) de agresivitatesau de aparentă !urie pot să aopară cu ocazia sc#imbărilor mediului 3modi!icare uneimobile) sc#imbarea traseului obi"nuit) absenţa unei ucării) sc#imbarea pieptănăturii saua unei surprize 3zgomot nea"teptat) sosirea unui străin. Aceste mani!estări de angoasă) de!urie sau disperare pot să apară de asemenea ca răspuns la o !rustrare) o interdicţie sau o

tentativă insistentă a adultului de a intra în contact. @bi"nuinţele sau rituarurile înaparenţă golite de semni!icaţie simbolică domină viaţa cotidiană) impun+nd un cadru alvieţii cu alură imuabilă "i robotizată. unctele de interes sunt restr+nse "i stereotipe îndirecţia obi"nuinţelor motorii sau de obiecte bizareG manierism motor stereotip "i repetitiv3bătăi "i torsiuni ale m+inilor) legănat) mers pe v+r!urile picioarelor) înv+rtirea ca untitirez) mi"cări compleIe ale corpului !olosirea anumitor obiecte 3pietre) !ire) !ragmentede ucării sau cu întrebuinţarea sc#imbată 3roata unei ma"inuţe înv+rtită la nes!+r"itinteres pentru un aspect limitat al obiectelor 3de eIemplu mirosul asociat cu uncomportament de adulmecare) senzaţia de supra!aţă cu un interes pentru obiectelerugoase) atitudini de grata) atracţia pentru vibraţie sau pentru zgomot pe care lereproduce inde!init. Pocul simbolic) ocul de imitare) ocul implic+nd situaţii sociale

obi"nuite nu eIistă sau eIistă !oarte puţin.M!/u"ara sn3!ria"8 <i 2!!ri ( se observă o #ipo2 sau o #iperreactivitate la

stimuli senzoriali cu căutarea unor asemenea stimuli de către mulţi dintre copiii auti"ti să!acă obiecte să cadă pe os) să se balanseze) să bată din palme) să se înv+rtească) să !acăzgomote cu gura) cu g+tul) să2"i sugă limba) să ţină un obiect în gură ... /impotrivă)eIistă o !recventă di!erenţă la lumea sonoră) în special la zgomote sociale 3copilul nurăspunde c+nd este c#emat "i un interes pentru zgomotele "i sonorităţile particulareGatrac"ie pentru zgomot 3aspirator) curgerea apei) o muzică sau un c+ntec) !o"nitul#+rtiei... Anumite zgomote pot suscita reacţii de spaimă) panică) !urie) mai ales c+ndacestea îl surprind pe copilul autist.

Aceia"i ciudăţenie poate să eIiste "i în domeniul gustativ 3manierisme alimentare)gusturi eIclusive adesea neobi"nuiteG oţet) vizual 3atracţie pentru o culoare) o strălucire) o!ormă) un re!leI.

7otricitatea poate să !ie limitată) copilul păstr+nd ţeapăn) inert) !ără iniţiativemotorii. /in contră) poate să apară ca agitaţi) mi"c+ndu2se !ără încetare) cu posturi "iregularităţi motorii neobi"nuite sau bizare 3cu alura sacadată) mecanică.

,1



Fun0;ii" in"0ua" ( în ciuda BeIpresiei inteligente? semnalată de Nanner)ace"ti copii au adesea niveluri de per!ormanţă globală scăzute) cu pro!iluri #eterogeneG per!ormanţele video2 spaţiale "i de memorare sunt în general mai bune dec+t capacită"ilede raţionament) de elaborare a in!ormaţiei. 7aoritatea dintre ei prezintă un coe!icient deinteligenţă nonverbală mai mic de : "i global) mai mic de 55) c#iar dacă eIistă unii

auti"ti cu un nivel normal. Iistă un decala !recvent) dacă nu constant) în !avoareatestelor nonverbale cu o mare #eterogenitate intrascalară.

S2n" pr0!0 / auis2J

D "a "a ( "uni ( se pot regăsi distorsiuni precoce ale interacţiuniiG bebelu"ulcuminte care nu pl+nge niciodată) nu cere) bebelu"ul care Bse !ace uitat?) tulburări tonicesub !orma #ipotoniei "i în plus absenţa dialogului tonic încep+nd de la ,2* luni) !ără tonussau gest anticipator din contră) atitudinea #ipertonă cu gesticulare neîncetată)incapacitatea de a se lini"ti c+nd este ţinut în braţe desprinderea !recventă a privirii care poate îmbrăca repede aspectul unei evitări a privirii strabismul este !recvent tulburările

de somn cu insomnie în general lini"tită 3bebelu" mai degrabă inert) cu oc#ii maridesc#i"i a"tept+nd în pătu"ul său tulburări de alimentaţie 3absenţa sucţiunii) anoreIieabsenţa z+mbetului voluntar încep+nd cu * luni) cu menţinerea unei !iguri serioase "iaproape rigide.

D "a ( "a 79 "uni ( mani!estările precedente se con!irmă "i in!luenţează calitateainteracţiunii mamă2bebelu" absenţa dialogului tonic devine mani!est cu absenţa braţelorîntinse 3atunci c+nd copilul este luat în braţe) absenţa mimicii 3în special absen+aritualului de înt+mpinare la trezire copilul este #ipoton 3păpu"ă depaie sau din contră#iperton) rigid 3bucată de lemn păr+nd să re!uze contactul activităţile stereotipe apar "i particularitatea lor este de a persista p+nă la a se accentua atunci c+nd adultul vine l+ngăcopil 3spre deosebire de acelea ale ocului cu m+inile observabile la 526 luni) tranzitorii "i

mai ales întrerup+ndu2se atunci c+nd i se propune o activitate evitarea privirii poatedeveni mani!estă) activă) intensă absenţa mimicii) absenţa !recventă a g+nguritului "ivocalizelor) aerul serios) dau acestui copil un stil de relaţionare mecanic se observăadesea o absenţă de racţie !aţă de străin "i o aparentă indi!erenţă la separări "i regăsiri.

D "a 79 "a 94#' "uni ( tabloul clinic se constituie treptat) marcat de absenţalimbaului) dar mai ales de absenţa precursorilor limbauluiG absenţa punctării protodeclarative 3această punctuare implică o asociere a aten"iei vizuale "i a atenţieiconugate atunci c+nd sublinierea proto2imperativă 3punctuarea obiectului !ără atenţiaconugatăpoate să eIiste. Absenţa sau re!uzul atenţiei conugate devine patentă la aceastăv+rstă.

Tulburările !uncţionale 3tulburări de somn) tulburări alimentare pot persistastereotipiile) manierismul gestual) interesul eIcesiv pentru obiecte bizare 3s!oară) bucăţide obiect) se accentuează.

/in partea părinţilor "i mai ales a mamei) eIistă pl+ngeri !recvente ( Bcopilul nueste normal?) Bnu este ca ceilalţi? 3atunci c+nd eIistă !raţi mai mari. ărinţii au adeseasentimentul con!uz că nu sunt recunoscuţi de acest copil) trăit cu o senzaţie de enă "i dediscon!ort în cadrul interacţiunii. Fu rareori vin la consultaţie pentru aceste motive.Această pl+ngere trebuie auzită ca o percepţie precoce din partea părinţilor despre copilullor care nu se integrează cu ei a"a cum este de a"teptat în mod obi"nuit. /acă uneori

,,



această pl+ngere traduce o eIcesivă anIietate parentală) ea trebuie să provoace vigilenţa psi#odiagnosticianului "i să conducă la cercetarea activă a semnelor precoce mai susevocate.

LIMBAUL I COMUNICAREA PRECOLARLOR AUTITI – BA>Ă A OPTIMI>ĂRII INTERACIUNII SOCIALE

Tu"ur8ri" / "i2a@ sun 0!nsan <i, / 0" 2ai 2u" !ri, 2a@!r :n

auis2. S si2a38 -apu" 08 apr!i2ai ! ri2 /inr aui<i nu ru<s0a0=i3i;i!nara ni0i unui "i2a@ <i ! a"8 ri2 nu /3!"8 /0 un "i2a@ru/i2nar.

8mportanţa prognostică a dezvoltării limbaului a !ost subliniată incă din anii 5:de către o serie de autori care susţineau !aptul că absenţa dezvoltării unui limbacomunicativ înainte de 5 ani este un criteriu pentru un prognostic rezervat) aspectcon!irmat ulterior "i de alţi cercetători. Anomaliile de dezvoltare a limbaului pot !i demai multe tipuri.

Tu"ur8ri" 0!2uni08rii prra"

Ln general) eIistă relativ puţine date despre comunicarea prelingvistică a copiilor!oarte mici care vor deveni auti"ti deoarece ace"tia sunt observaţi doar în modeIcepţional la aceasta v+rstă. Aspectele care au !ost observate sunt următoareleG

Asn;a 6su"ui / in/i0ar %p!inin6& <i a 6suri"!r 0ar ara6 an;ia unuiparnr asupra unui !i0 sau a uni siua;ii

S8r80ia 6sua"8 0!2uni0ai8. et#erb "i rutting 31&%4 au arătat că "i încazul în care copiii auti"ti ar dispune de mai multe acte dec+t de limba comunicativ )acestea ar !i eItrem de sărace) limitate la acte de cerinţă sau de protest. Auti"tii î"ieIprimă însă dorinţele sau emoţiile prin comportamente aberanteG ţipete)#eteroagresivitate) autoagresivitate. Contrar copiilor surzi sau celor cu tulburări speci!icede limba) copiii auti"ti nu dezvoltă în mod spontan modalităţi non2verbale pentru a emitemesae compleIe

D-i0i" 6sua" <i / 2i2i08 0 a0!2pania38 "i2a@u") !iind vorba aici deabsenţa eIpresiilor !aciale) a z+mbetelor care însoţesc în mod normal un dialog) auti"tiine"tiind nici să interpreteze aceste eIpresii văzute la alţii.

Tu"ur8ri" / "i2a@ pr!priu#3is

Tulburările de limba se di!erenţiază) în !uncţie de nivelul de realizare "i

compre#ensiune a limbaului ast!elGNi"u" -!n!"!6i0 ( cel mai adesea) auti"tii care vorbesc nu prezintă de!icite de

articulare) dar î"i dezvoltă sistemul !onologic într2un ritm mai lent dec+t cel normalNi"u" 2!r-!sina0i0 ( o serie de cercetări au scos în evidenţă di!erenţe ale

mor!ologiei "i sintaIei la copiii auti"ti) cum ar di o utilizare de!icitară a mor!emelorcorespunzătoare timpuriloe verbale "i articolelor) ceea ce pare să denote o dezvoltare mailentă) o pla!onare a acestei dezvoltării

,*



Ni"u" s2ani0 ( în cazul autismului este eItrem de a!ectat. Copiii auti"ti daudovada de o di!icultate de a utiliza cuvintele) respect+nd semantica acestora. Jneori potaunge la un nivel sati!ăcător al vocabularului) dar e"uează nu la reprezentareasemni!icaţiei cuvntelor) ci la utilizarea lor corectă. /i!icultăţile speci!ice se re!eră maiales la !olosirea termenilor caracteristici pentru spaţialitate) temporalitate "i pentru

relaţiile interpersonaleNi"u" pra62ai0 ( utilizarea socială a limbaului este perturbată. A !ost descrisăîn cazul autismului o spontaneitate redusă a limbaului) cu eIpresii verbale accidentale)absenţa unei intenţii aparente de comunicare) de!icite ale adaptării la rolurile uneiconversaţii) nerespectarea regulilor de politeţe) de a"teptare a momentului pentru a vorbi)o rigiditate "i o inadaptare a limbaului in raport cu conteItul si cu sarcina) o variabilitatea calităţii "i absenţei comunicării în !uncţie de interlocutor) mai mult sau mai putin!amiliar cu situaţia

Ni"u" pr!3!/i0 ( eIistenţa unor anomalii de tipul monotoniei intonatiei) cu un procent crescut de !recvenţe înalte) cu o #ipo sau #ipernazalitate) cu un control de!icitar alvolumului vocii) cu !recvente "usoteli "i o sărăcie a accentuării tonice

Ni"u" / 0!"a"i ( !oarte !recventă) !iind uneori singura realizare lingvistică acopilului autist. a nu este însă speci!ică) put+nd !i înt+lnită "i în cazul unor demenţein!antile) la copiii nevăători sau c#iar la copii normali. Mucrările din domeniul cognitivs2au oprit aupra !uncţiilor ecolaliei) !iind considerată cel mai adesea) ca non2comunicativă. rizant "i /uc#an 31&%1 identi!ică "ase !uncţii ale ecolalieiG2 luare de cuv+nt2 a!irmaţie2 răspuns pozitiv2 cerere2 repetare) care aută la tratarea in!ormaţiilor si autoreglare a discursului.

i au propus o ipoteză con!orm căreia ar eIista di!erite stiluri de ac#iziţie alimbaului) repartizate între un pol analitic) în care ecolalia nu ar !i utilizată si un polgestaltist) care s2ar baza pe ecolalie. Autismul s2ar situa la eItremitatea acestui polgestaltist) poate "i datorită de!icitului de atenţie conugată) care l2ar priva de decuparealimbaului indicată de adult.

C!2pr=nsiun

Cr08ri" au i/n;ia /i-i0u"8;i" 0!pii"!r aui<i / a :n;"6 snsu"prsii"!r "in6isi0 :n 0a3u" :n 0ar 0!nu" nu s !0a!r. Tager2-lusberg31&%1 a arătat !aptul că :n;"6ra -ra3"!r s pr0ar8 -a;8 / 0a a 0!pii"!r

n!r2a"i, 2ai pu;in /in 2!i" uni 0!2pr=nsiuni sina0i0 /-i0iar, 0 2aia"s /in ra;iuni / 0!2pr=nsiun s2ani08. Cercetările au arătat că aproIimativ @u28a /in 0!piii /ia6n!si0a;i 0a an/

auis2 r82an -8r8 "i2a@ ari0u"a, ra" !a8 ia;a. Unii 0!pii 0ar u"ri!r :n0ps8 pr3in s2n / auis2 au pr3na "a"a;iun, au 6n6uri :n pri2" ( "uni /ia;8. Dar i s#au !pri rus0. D<i i p! :n8;a s8 0!2uni0 -!"!sin/ "i2a@u"s2n"!r sau 0=ipa2n "0r!ni0 sp0ia", i s#ar pua s8 nu !ras08ni0i!/a8. A";ii p! s8 pr3in :nr3ir :n a0=i3i;ia "i2a@u"ui, :n0pn/ s8

,4



!ras08 :nr * <i ani. A0ia 0ar !rs0 -!"!ss0 a/sa "i2a@u" :nr#! 2anir8n!i<nui8J unii par in0apai"i s8 0!2in 0uin" :nr#! pr!p!3i;i 0u sns, unii-!"!ss0 /!ar 0uin#-ra38, a";ii rp8 a0a<i -ra38, in/i-rn / siua;i.

Comunicarea cu o persoană autistă nu este un e"ec total. @ricum) comunicareacare se obţine este eItrem de limitată. /e"i eIistă sc#imb de in!ormaţii) pare să lipsească

ceva. ersoana cu autism prezintă o deta"are neobi"nuită) o pro!undă lipsă de interes !aţăde motivele pentru care sunt puse o serie de întrebări. Lntrebările "i răspunsurile sunttoate ni"te mici unităţi) iar !iecare răspuns al persoanei cu autism opre"te curgereaconversaţiei. /e obicei) c#iar "i o conversaţie banală î"i dezvoltă propria des!ă"urare) unlucruspus conduc+nd la altul) astel reu"ind să !ormeze o imagine bogată a vieţii unuistrăin "i a atitudinilor sale. Mimbaul este un miloc prin care se poate obţine această bogăţie de in!ormaţii) dar se pare că acestea nu sunt accesibile persoanelor cu autism)c#iar dacă ele au limba.

Mimbaul o!eră multe aspecte măsurabile ale per!ormanţei) după cum asigură "imediul pentru inter!erarea competenţelor subiacente. Acesta este cazul !onologiei 2abilitatea care ne permite să pronunţăm sunetele vorbirii) sintacticii ( abilitatea de a lucra

cu regulile gramaticale) semanticii ( abilitatea care ne permite să înţelegem sensurilecuvintelor. Ma acestea se adaugă pragmatismul ( abilitatea de a !olosi limbaul cu scopulde a comunica.

Asp0" -!n!"!6i0, s2ani0 <i sina0i0 au -!s su/ia "a prs!an" 0uauis2, a/sa 0u r3u"a 0!n-u3, iar :n u"i2u" i2p pra62ai0a a /ni ;ina0r08ri"!r. /i!icultăţile în domeniul pragmaticii sunt o trăsătură universală aautismului. 8ndi!erent de nivelul sintactic sau semantic atins) nivel care poate !i !oarteridicat în cazul unor copii cu autism) nivelul abilităţii pragmatice este scăzut. Copiiiauti"ti care sunt muţi pot sau nu prezenta de!icienţe !onologice) semantice sau sintactice.ste di!icil de evaluat per!ormanţele lor lingvistice. Jneori) accidental) poate !idescoperit un grad surprinzător de competenţe. Acesta poate !i cazul uui t+năr copil care

nu a !olosit niciodată limbaul) p+nă în momentul în care a primit un calculator pe care l2a!olosit în mod e!icient. Iistă) de asemenea) tineri care nu vorbesc niciodată) dar în cazuri!oarte rare sunt auziţi spun+nd o întreagă !rază sau tineri care mai degrabă imită papagalice"te dec+t vorbesc. Ln toate aceste cazuri e mai potrivit să vorbim despretulburare severă de comunicare) mai degrabă dec+t de tulburare de limba. Lntarzierile înac#iziţia limbaului pot sau nu să implice o de!icienţă lingvistică primară. roblemele deac#iziţie a limbaului pot !i !oarte bine determinate de problemele de comunicare.Ac#iziţia normală a limbaului este) !ără îndoială) autată de o dorinţă înnăscută decomunicare. /acă această dorinţă este slabă) cum este cazul în sindromul autist) atunci ea poate !i un #andicap serios pentru ac#iziţia limbaului) la !el ca surzenia) de eIemplu.

Dinr pari0u"ari;i" sranii a" "i2a@u"ui 0" 2ai :na"ni sun 0!"a"ia,"i2a@u" 2a-!ri0 <i asn;a -!"!sirii pr!nu2"ui prs!na" u <i !riu" "aprs!ana a II#a <i a III#a. Toate acestea au !ost identi!icate de către Nanner "i senumără printre cele mai !idele trăsături comportamentale observabile corelate autismului.

@ anormalitate comportamentală !recventă a copiilor cu autism este i2iara :n 0!u %0!"a"ia& pe care ace"tia o realizează. Cel puţin trei pătrimi dintre copiii cu autism prezintă acest !enomen ciudat. Ca simptom) el mai poate !i observat "i în alte sindroame)cum ar !i probleme cerebrale) di!azie. /e asemenea) apare "i în vorbirea copiilor normali)dar doar la v+rste mici 3stadiul acesta este depă"it pe la * ani. Abilitatea de a reproduce)

,5



imita !ragmente de vorbire lungi sau scurte necesită un grad mare de eIperienţă în procesarea aspectelor !onologice "i prozodice ale limbii) at+t ca input) c+t "i ca output. Fecesită abilitatea de a centra atenţia doar pe vorbire) în detrimentul altor sunete dinmediu. Repetarea sunetelor non2verbale nu a !ost evidenţiată la copiii cu autism.@bservaţiile au sugerat că este repetată vorbirea adresată direct copilului cu autism) nu

cea adresată altora. 7ulte cercetări asupra ecolaliei în autism au analizat vorbireaecolalică pentru a descoperi căror scopuri comunicative ar putea să servească. /eeIemplu) ecolalia ar putea să insemne ?Fu înţeleg?) de vreme ce se observă ointensi!icare a acestui !enomen atunci c+nd copiii nu înţeleg ce li se spune. Jneori)ecolalia poate !i interpretată ca o cerere. ?Drei un biscuite;? poate însemna ?/a) vreau?.@ricum) în cele mai multe cazuri) nu se poate susţine că ecolalia este doar uncomportament stereotip "i că nu conţine nici o inten"ie de comunicare. At+t în cazulcopiilor normali) c+t "i în cazul celor cu autism) s2a constatat că aceia care utilizeazăecolalia par să !olosească mai puţin vorbirea spontană. 'emni!icativ în interpretareaecolaliei răm+ne eIperimentul lui . 0ermelin "i @Connor. Aici ecolalia pare ca omani!estare de întrerupere a coneIiunilor dintre un sistem peri!eric de procesare a

in!ormatiei "i un sistem central) responsabil de semni!icaţii. Ast!el) copiii cu autismascultă selectiv vorbirea "i transpun vorbirea auzită în limba verbal. Reu"ita acestuidemers ar presupune implicarea g+ndirii) proces psi#ic de care este responsabil structurilenervoase centrale. colalia) în viziunea acestei teorii) ar demonstra modul în care produsele !inale ale acestui proces so!isticat de prelucrare se pierd datorită neprelucrăriilor "i la nivel central. /e"i unităţile !onologice) prozodice "i sintactice sunt per!ecte) produsele !inale nu devin părţi ale unui înţeles global. colalia în situaţii de oboseală saude preocupare este normală) repetarea în "oaptă a ultimei !raze auzite) !ără a o înţelege)este un mod de a recicla !raza) p+nă în momentul în care se găse"te un receptor apt pentrua o interpreta. ste necesar un anumit e!ort pentru a repeta un mesa) dar un e!ort "i maimare este implicat în înţelegerea mesaului. /i!erenţa constă între înţelegerea deplină a

unui mesa "i doar simpla lui transmitere. ste oare posibil ca slaba coerenţă centrală sădiminueze capacitatea de apreciere a intenţiilor pro!unde ale comunicării; colalia s2ar putea preta per!ect la această ipoteză. 'e disting două !orme de ecolalieG imediată "itardivă 3speci!ică tulburării autiste.

Jn !enomen straniu "i particular al modului de utilizare a limbaului de către persoanele autiste a !ost denumit) încă din perioada lui Nanner) prin termenul de !rir2a-!ri08. Jn eIemplu edi!icator pentru înţelegerea acestui termen este cel al unuicopil autist care avea doi ani în perioada în care mama obi"nuia să2i recite o poezie decopii. Lntr2o zi !ăcea acest lucru în bucătărie) iar în timp ce recita a scăpat pe os o!ar!urie. /in acea zi) copilul recita această poezie de c+te ori vedea ceva ce semăna cu o!ar!urie. Acestă situaţie constituie un eIemplu per!ect de învăţare verbală asociativă) untip de învăţare care a !ost c+ndva considerată ca eIplicaţie pentru ac#iziţia limbaului la persoanele cu autism. /upă cum spunea Nanner 31&46) ?remarcile 3meta!orice alecopilului nu sunt relevante pentru nici un tip de sc#imb verbal sau de altă natură?.

Prsinn;a :n -ra3" i/i!sin0ri0 s ! 0ara0risi08 a 0!pii"!r 0u auis2.C!piii 0u auis2 susiui pr!nu2" u 0u u <i u 0u u. Acest

lucru a devenit suport pentru speculaţiile care încearcă să evidenţieze dacă copilul cuautism este pro!und con!uz !aţă de propria lui identitate. '2a sugerat c#iar !aptul că

,6



autistul evită activ pronumele eu) mie) al meu) pe mine. @ eIplicaţie o constituie ecolaliaînt+rziată a unei !raze asociate cu o situaţie similară 3un copil care spune ?Drei apă;?repetă o !rază utilizată de adult atunci c+nd îi o!eră apă. Copilul învaţă să asocieze !razacu evenimentul !ără a învăţa ce înseamnă acestă !rază. Analiza compleIă a erorii de pronume se re!eră la !uncţia deictică a pronumelui personal. Acest lucru înseamnă că

pronumele este relativ la vorbitor "i la ascultător. Iistă dovezi eIperimentale "iobservaţionale care arată că aui<ii nu sun 0!n-u3i r-ri!r "a pr!pria "!r i/nia-i3i08 sau a a"!ra. Jn studiu al Ritei Pordon indică !aptul că ace"ti copii !olosesc corectnumele aproape întotdeauna. @ricum) ei !olosesc corect numele atunci c+nd congeneriilor normali !olosesc dea pronumele. @ interpretare a acestor rezultate este că persoanelecu autism sunt subiecţi doar pentru o coerenţă locală) nu "i pentru una globală. Ei!pra38 /!ar 0u ! 0ania 2i08 / in-!r2a;i p uniaa / i2p, :n i2p 00!piii n!r2a"i ui"i3a38 ! 0ania 2ar / in-!r2a;i. În 2!/ n!r2a", ;in2 0!n/ s2ni-i0a;ia p 0ar ! a-ir2a;i ! ar, /in pun0 / /r a" 0"ui 0ar !r<sau a" 0"ui 0ar as0u"8, pun0 / /r 0ar s /s0=is n6!0irii s!0ia". C!piii0u auis2 au pr!"2 :n sui"i8;i" r!"u"ui s!0ia". As-" :n0 0!n-u3ia

pr!nu2"ui sau asn;a "ui :n !rira a0s!r 0!pii nu s surprin38!ar. Dina0s 2!i, 0!piii 0u auis2 au pr!"2 0u i2puri" r"!r, 0a 0 nurpr3in8 ! pr!"28 6ra2ai0a"8, 0i ! pr!"28 :n a <i 0 i2p s p!ri< :nr#!anu2i8 siua;i. -ără o puternică dorinţă de coerenţă centrală) abilitatea de a utilizaconteIte de nivel mai înalt va !i slabă. Di-i0u"8;i" 0u pr!nu2", 0u r2nii r"aii"a spa;iu <i i2p, prsisn;a r2ar0i"!r i/i!sin0ri0, prsisn;a 0!"a"ii sun !a-n!2n sp0i-i0 0!2uni08rii 0!pi"u"ui auis.

C!pi"u" auis / rs8 pr<0!"ar8

C. 7ilcent 31&&: a!irma că la această v+rstă copilul autist este un adevărat

0!r0= i- %@upui / iu&. Copilul pre"colar poate avea probleme !oarte serioase. În 2!2nu" :n 0ar s si2 -rusra, i3u0n< rus0 :n a00s / -urii2prsi!nan <i -8r8 2!i aparn. Aceste crize !recvente !rapează prin violenţa lor "i prin !aptul că sunt însoţite nu arareori de automutilări 3mu"carea m+inilor. Accesele de!urie încetează însă la !el cum au apărut) !ără a2i lăsa părintelui iluzia că a "tiut să lecalmeze. Jneori crizele au loc în timpul nopţii în maniera co"marurilor "i este di!icil de"tiut dacă sunt sau nu legate de reprezentări cu sens sau dacă este vorba doar de senzaţiidezagreabile. Ace"ti ani sunt întotdeauna !oarte di!icili pentru părinţi) care par să nuconteze pentru copil. C+nd pare a !i demn de interes) umanul este) în cel mai bun caz ) unobiect al curiozităţii sau un miloc de acţiune. ărinţii trebuie să suporte starea detensiune) disperarea copilului) !ără a putea să2i diminueze su!erinţa. Ma această v+rstă)

copilul autist nu ia în seamă aprobarea sau dezaprobarea părinţilor) iar descoperirile "iinteresele sale nu sunt g#idate de comportamentul uman.Copilul autist va reu"i construirea relativă a unei reprezentări a mediului)

căut+ndu2"i reperele. Acestea vor consta deseori în regularităţi) ritmuri sonore sauvizuale. l inventează coerenţe "i găse"te anumiţi pivoţi prea puţin tradiţonali în urulcărora î"i edi!ică o logică proprie) !ără a putea utiliza aIele sociale "i culturale !urnizatede adulţi. e de altă parte) valorile sociale) !recvent transmise prin emoţii) nu par a2lg#ida sub nici o !ormă. 7ultă vreme tributar senzaţiilor) el nu construi"te dec+t !oarte lent

,



noţiunea de permanenţă a obiectului. l nu2"i dore"te o ucărie ce aparţine altuia) renunţău"or la bunurile proprii) cu eIcepţia cazurilor c+nd acestea sunt ţinta obsesiilor sale.D2n8 / r2ar0a "a a0as8 rs8 s :nr3ira apari;ii !ririi. A0as8 :nr3ir nu s /0 prsia uni 0arn; 2u" 2ai pr!-un/ a 0!2uni08rii, su!a asp0" sa". În 0a3u" :n 0ar !rira s !u<i pr3n8, auisu" rp8

-ra3 -8r8 s8 " ana"i33. In-!r2a;ia ra"8 s s!0a8 0a aar, a<a 0u2 a -!sau3i8, <i s rsiui8 :n 2anir8 i/ni08, as28n8!r "i2a@u"ui rpii a"papa6a"u"ui.

Atunci c+nd un copil normal încearcă să înţeleagă aspectele variate "icompleIe ale lumii "i în primul r+nd) ale propriei lumi) reprezentate) de eIemplu) demi"carea m+inii sau degetelor) el începe să !ie con"tient de !aptul că) în mod voluntar) eleste autorul ce imprimă mi"carea. C+nd dore"te să2"i însu"ească anumite obiecte) săatingă anumite scopuri) depun+nd în acest sens "i e!ort "i înregistr+nd o reu"ită) u2l săuîncepe să se dezvolte.

/impotrivă) comportamentul copiilor auti"ti indică un /0"in a" Eu#"ui. Cu c+t uncopil este mai pro!und ancorat în autism) cu at+t viaţa sa devine mai globală) mai

monotonă "i mai stereotipă) u2l său av+nd o structură "i un conţinut din ce în ce maisărace.privirea vagă) nedirecţionată "i neselectivă are scopul de a evita perceperea de noistimuli) de a vedea ceea ce se înt+mplă în apropiere "i) în consecinţă) prin deteriorarea pronunţată a u2lui) subiectul poate aunge la o renunţare totală "i de!initivă la orice !elde comunicare.

Cu toate că au !ost realizate un număr mare de încercări de a alcătui un rezumatal dezvoltării timpurii a sinelui la copiii auti"ti) acest lucru pare a înt+mpina serioasedi!icultăţi. 'e poate porni de la legătura eIistentă între relativă absenţă a capacităţii deimitaţie "i posibilitatea redusă de identi!icare cu atitudinile altor persoane. Ln încercareade ilustrare a Bmodului speci!ic de eIistenţă a unui copil autist?) <. os# 31&: insistăasupra mani!estărilor proprii copilului căruia :i "ipss0 a/sa si2;u" p!ssii8;ii,

0!n<iin;a / sin <i sni2nu" / ru<in, /!rin;a / au!#i2p"i0ar <i i/ni-i0ar0u ! prs!an8 a0i8. <. os# sugerează "i !aptul că la copilul autist Bcontra2atacul? sauapărarea sunt imposibile deoarece copilul autist posedă eIperienţa necesară în domeniulrelaţiilor de!ensive !aţă de a"a2zisele agresiuni venite din eIterior. l scoate în evidenţă!aptul că înt+rzierea apare mai ales în privinţa capacităţii de a2l percepe pe celălalt ca pe o persoană) a capacităţii de a2l percepe pe celălalt ca pe o persoană) a capacităţii empatice"i a convingerii că lucrurile se pot re!eri "i la alţii) nu numai la sine. @ serie de autori aurealizat paralele între descoperilele legate de autismul in!antil "i cele ale lui P. iaget privind dezvoltarea intelectuală a copiilor. Dorbind de eIperienţa de sine a copilului mic)iaget 31&54 a!irmă că BeIact în momentul în care subiectul este mai centrat pe sine) else autocunoa"te mai puţin) se descoperă "i se plasează în universul pe care îl construie"teîn virtutea acestui !apt.

Cu alte cuvinte) egocentrismul semni!ică absenţa at+t a percepţiei de sine) c+t "i aobiectivităţii) întruc+t ac#iziţia posesivităţii obiectului ca atare este la paritatea cuac#iziţia percepţiei de sine?. Aceasta constituie o descriere eIactă a modului în carecopilul dob+nde"te Bposesiune obiectului? simultan cu percepţia de sine. ercepţia de sine poate !i dob+ndită doar atunci c+nd subiectul devine activ prin !orţe proprii) într2unmoment în care egocentrismul său) încă radical) îl determină să atribuie orice evenimenteItern unei activităţi personale. /ar copiii auti"ti nu atribuie evenimentele activităţilor

,%



personale) deoarece ei se simt prea dominaţi de mediu pentru a2l putea modi!ica. /inmoment ce copilul autist evită activitatea personală "i orice modi!icare) el nu poate trecedincolo de un stadiu în care universul este centrat pe ceva ce e complet independent de elca subiect. @ altă problemă este aceea a modului în care copiii auti"ti î"i conceptualizează propriile caracteristici) inclusiv cele legate de v+rstă "i seI. R. . 0obson 31&%* a condus

o serie de cercetări re!eritoare la această di!icultate. l a pornit de la ideea con!orm căreiacuno"tinţele copilului normal) legate de semni!icaţia di!erenţelor de v+rstă "i seI) ardepinde parţial de tendinţele cu bază biologică de a percepe "i a relaţiona indivizii tineri"i în v+rstă) bărbaţi "i !emei) în di!erite moduri. /e"i pare o modalitate neplauzibilă deg+ndire) date relevante atestă asemea tendinţe c#iar "i la copiii mici) capabili uneori dediscriminări timpurii între bărbaţi "i !emei) între adulţi "i copii. 8poteza susţinută de R.0obson este aceea con!orm căreia absenţa acestei !orme de bază a di!renţierii) în cadrulrelaţiilor perceptuale interpersonale) ar putea determina di!icultăţile auti"tilor de aprecierea naturii v+rstei "i seIului pentru ei în"i"i "i pentru alţii.

9.4. F!ia s!0ia"8 si Sin/r!2u" Apr6r "a 0!pii – /ia6n!si0 /i-rnia"@rice adult cu A' se luptă cu anIietatea în una sau mai multe !orme 3<aus) ,::.

AnIietatea ridicată comorbidă cu A' !ace !oarte di!icil diagnosticul di!erenţial. -obiasocială este !oarte greu de di!erenţiat de A'. vitarea situaţiilor sociale nu apare în toatecazutile de A'. Jnii adulţi cu A' sunt destul de sociabili) caută compania celorlalţ) uit+ndconsecinţele gre"elilor lor sociale. Ln cazul celor care se angaează în comportamente deevitare) prezentarea clinică poate mima !obia socială. Criteriul C pentru !obie socialăsusţine că persoana recunoa"te că !rica sa este eIcesivă sau neusti!icată 3la copii acestelement poate lipsi. entru adulţii cu A' teama de interacţiunile sociale este usti!icatădatorită lipsei abilităţilor necesare succcesului social 3/'7 8D. Ma copii trebuie să eIiste

proba capacităţii de relaţii sociale corespunzătoare etăţii cu persoane !amiliare) iaranzietatea trebuie să survină în situaţiiile cu egalii) nu doar în interacţiunile cu adulţii. Lncazul în care acestea lipsesc nu se poate pune diagnosticul de !obie socială sau personaliteevitantă. Fu este eIcesiv sau neusti!icat ca individul să se teamă de situaţiile socialedacă nu are abilităţile de a le !ace !aţă. 7ulţi dintre adulţii cu A' care se prezintă laterapie sunt con"tienţi de de!icitul lor "i au învăţat evitarea ca pe o strategie adaptativă. 'e poate pune at+t diagnosticul de !obie socială) c+t "i A' doar dacă anIietatea este pestenivelul de!icitului abilităţilor sociale 3anIietatea împiedică persoanele cu A' să !olosescăabilităţile pe care le posedă.

ste rezona!il "i per#ect $usti#icat ca o persoană cu A.S. să #ie depresivă sauan%ioasă în condi&iile constantei pro!a!ilită&i de e"ec "i lipsă de recunoa"tere din partea celorlal&i, care dau un sens izolării "i lipsei de identitate. An%ietatea nu #acetotu"i parte din criteriile de diagnostic pentru A.S.

BA.'. trăiesc anIietatea în !iecare zi din viaţă) unii dezvolt+nd c#iar tulburărianIioase) inclusiv anIietatea socială. Cercetările arată că 65Q dintre adolescenţii cu A.'.au o tulburare a!ectivă secundară 3depresie) anIietate?3Ton Att>ood) ,::6. -.'. estedes înt+lnită în cazul persoanelor cu A.'.) în special în adolescenţă "i v+rsta adultă t+nărăc+nd devin con"tienţi de con!uzia în situaţiile sociale) de gre"elile sociale "i su!erinţa dincauza ridicolului.

,&



'c#neider 3,::: vede o suprapunere între aIietatea socială "i alte tulburări datede in#ibiţia socială 3A.'.) autism) alcoolism) depresie) tulburările de alimentaţie "ievitarea socială. erne 3,::4 susţinea predispoziţia persoanelor cu A.'. de a dezvoltaanIietate) inclusiv !obie socială) atacuri de panică "i tulburări obsesiv2compulsive.

B'unt destul de anIios? 3bărbat cu A.'.

B'unt anIios tot timpul pentru că nu "tiu ce se va înt+mpla. 7ă simt izolată însituaţiile sociale? 3-emeie) A.'.BAm avut atacuri de panică atunci c+nd mă a!lam în locuri necunoscute !ară

persoane !amiliare care să mă !acă să mă simt normal? 3-emeie) A.'.-obia socială în cazul indivizilor cu A.'. apare uneori în adolescenţă c+nd tinerii

devin con"tienţi de !aptul că sunr pe cont propriu din punct de vedere social "i per!ormanţa lor va avea impact asupra abilităţii de a atrage prieteni "i parteneri. Apariţiaei este în conteItul sc#imbărilor mediului 3sc#imbarea "colii) a pro!esorilor.

A.'. "i -.'. nu este acela"i lucru. ste însă posibil ca unele persoane diagnosticatecu -.'. să aibă de !apt A.'. "i temerile sociale să nu !ie total neusti!icate. Acestesentimente pot determina persoana să consume alcool pentru a reduce intesitatea lor.

AnIietatea este o caracteristică pentru -.'.) dar nu !ace parte din criteriile de diagnostic pentru A.'.. ste doar un subprodus pentru un număr mare de persoane care au A.'.ersoanele cu A.'. pot dezvolta o teamă legitimă de erorile sociale pentru că pot !icon"tienţi de !aptul că abilităţile lor zona aceasta i2au dezamăgit în trecut. -.'. di!eră cuA.'. prin !aptul că condiţiile nu durează toată viaţa. ot apărea similarităţi "i urmăriGizolare) anIietate) stimă de sine scăzută) evitarea situaţiilor sociale. <#aziudin 3,::5Gdiagnosticul de anIietate socială nu se pune dacă este prezentă o tulburare pervazivă dedezvoltare în prezent. l sugerează că aceasta implică !aptul că simptomele sociale suntast!el simptome ale tulburării de dezvoltare. A.'. "i -.'. vor evita situaţiile sociale deteama umilinţei "i a ru"inii de a gre"i. Jn adult cu A.'G BFu e vorba neapărat de a gre"i) cide acceptarea 3con"tientizarea !aptului că nu "tii ce să !aci "i că nu este nici o "ansă de a

acţiona corect? 3Tinsle) ,::%.'c#opler 31&&%G Fobia socială este o tulburare des întâlnită la adulţi, dar din păcate există puţină informaţie relevantă în ceea ce priveşte copii.

iedel 31&&1 a!irma că simptomele clinice mani!estate de copii sunt !oartesimilare simtomelor prezentate de adulţi) iar tulburarea poate !i diagnosticată încă dincopilărie. 7ulţi copii cu // mani!estă simptome de anIietate în interacţiunile sociale "idi!icultăţi în stabilirea contactului vizual "i lipsa iniţiativei sociale. /acă în istoriacopilului eIistă o înt+rziere în dezvoltare cum ar !i o tulburare de învăţare aceasta poatesugera un diagnostic de A.'. Con!uzia este mai mare în cazul !etelor cu A.'. din cauza!uncţionării mai bune. Ln cazul copiilor cu -.'. anIietatea legată de interacţiunile socialede obicei nu se mani!estă în perioada pre"colară. e de altă parte copii cu A.'. dezvoltăobsesii neobi"nite) o arie restr+nsă de interese "i preocupări. Acestea nu sunt caracteristicecopiilor cu -.'. ste important să ne interesăm de varierea situaţiilor în care anIietateasocială poate apărea. -obia socială se mani!estă acut în a!ara casei în timp ce cu părinţii"i adulţii !amiliari) relaţiile sunt de obicei calde "i adecvate. /e"i copii cu A.'. se potsimţi mai condortabil acasă dec+t în a!ara casei) ei dau dovadă c#iar "i în mediul !amiliarde di!icultăţi în reciprocitatea socio2emoţională) în iniţiativa socială) în a"teptarear+ndului etc. Fu s2au !ăcut studii care să compare caracteristicile copiilor$indivizilor cuA.'. cu alte tulburări cu care poate !i con!undată.

*:



Ton Att>ood relata în una din cărţile sale că în interviurile cu adulţii întreba deobicei care a !ost momentul în care persoana s2a simţit pentru prima dată di!erită de alţioameni. 7ulţi adulţi diagnosticaţi în perioada maturităţii au răspuns că prima dată s2ausimţit di!eriţi c+nd au început "coala. =i relatează că erau capabili să relaţioneze adecvatcu !amilia) inclusiv să se oace cu !raţii "i surorile) dar c+nd erau pu"i în situaţia de a se

uca la "coală cu alţi copii sau de a relaţiona cu pro!esorii se recunosc ca !iind !oartedi!eriţi de copii de v+rstă apropiată?3Att>ood) ,::%. C+nd acelora"i adulţi li se cerea sădescrie aceste di!erenţe ei răspundeau că nu erau interesaţi de activităţile sociale alecopiilor de aceea"i v+rstă) că nici nu î"i doreau să includă alţi copii în propriile ocuri$activităţi "i că nu înţelegeau normele sociale în clasă sau la locurile de oacă.rimele semne de întrebare apar c+nd un pro!esor cu eIperienţă observă ceva neobi"nuitîn abilitatea de a înţelege situaţiile sociale la un copil care nu a avut p+nă atuncisimptome speci!ice autismului. 'e observă la copil "i o imaturitate în controlul emoţiilor"i în eIprimarea empatiei. oate avea cuno"tinţe uimitoare în domeniile de interes) dar probleme semni!icative de învăţare "i atenţie în sarcinele "colare. ro!esorul poateobserva probleme în coordonarea motorie la scris) alergat) prinderea mingiei. Copilul î"i

poate acoperi urec#ile la eIpunerea la sunete care nu sunt percepute ca neplăcute deceilalţi copii. Ma locurile de oacă poate evita ocurile sociale cu grupul de egali sau dădovadă de naivitate socială) este intruziv sau dominator. Ln clasă) pro!esorul observă cărespectivul copil nu înţelege limbaul nonverbal "i mesaele de genulG =Fu acum?) =Lncepsă2mi pierd răbdarea?. Copilul poate întrerupe sau poate re!uza să răspundă în conteItesociale într2un mod neobi"nuit pentru un copil de v+rsta lui) cu nivelul lui intelectual.ro!esorul poate observa la copil cre"terea anIietăţii dacă rutina se sc#imbă. ro!esoriicare au în clase copii cu sindromul Asperger au nevoie de suport in!ormaţional) detraining pentru a !acilita integrarea socială "i succesul "colar al copilului. At+t copilul) c+t"i pro!esorul au nevoie de autor.

CAPITOLUL III – ELE)UL CU AD5DU 'e concentrează greu "i se pl+nge de oboseală sau plicisealăU Fu poate să doarmă sau doarme cu intermitenţe. Ln timpul zilei nu pare odi#nit "i

nici pe deplin treazU oate părea plictisit sau lene" la "coală "i are probleme de concentrare la lecţiile

mai puţin interesanteU Mucrează #aotic ceea ce in!luenţează negativ calitatea "i cantitatea rezultatelor lui.U Ar /i-i0u"8;i 0u as0u"ara insru0;iuni"!rU oate !i u"or distras "i î"i pierde interesul pentru lecţie în orice moment 3la

început) la miloc sau la s!+r"it de lecţieU Ln timp ce stă lini"tit la locul lui) mintea îi este în altă parteU oate !i interesat de lucruri care nu au legătură cu instrucţiunile sau poate desena)

poate visa cu oc#ii desc#i"i în timpul lecţieiU @dată distras) se concentrează cu greutate.U Ar /i-i0u"8;i / -!"!sir a uni in-!r2a;ii i2p!ranU /eseori prelucrează prea multă sau prea puţină in!ormaţie) deoarece nu poate !ace

deosebirea între ce este important "i ce nuU are să se !ocalizeze super!icial) neg+ndindu2se la detaliile a ceea ce învaţă

*1



U Are di!icultăţi de a relaţiona in!ormaţia nouă cu ceea ce "tie dea.U C+nd apare o in!ormaţie nouă) elevul pare să treacă în revistă idei cu "i !ără

legătură cu in!ormaţia respectivă.U Ar pr!"2 / s0rirU Fu are bune deprinderi de a lua notiţe) de eI. nu eItrage in!ormaţia importantă din

lecturi sau manualeU Fu are un sistem e!icient de a lua notiţe si de a le organiza.U Pr!"2 / 2ana62n a" i2pu"ui <i a" -!ru"uiU oate răspunde gre"it c#iar dacă "tie răspunsul corect) din cauza citirii neatente

sau !ragmentare a teItelorU Fu aruncă o privire pe test înainte de a începe pentru a vedea cu ce se con!runtă.U E-0" =ipra0ii8;iiU Are probleme să stea lini tit la locul luiș

U Trece de la o activitate neterminată la altaU Dorbeste neîncetat în timpul orelor U E-0" i2pu"sii8;ii

U Acţionează !ără să se g+ndeascăU Răspunde înainte să se !i terminat întrebareaU Lncepe să lucreze înainte să se !i dat toate instrucţiunileU Li este greu să asculte) să citească sau să urmeze indicaţiile verbaleU -ace erori din neatenţieU Trece repede peste sarciniU Dorbe"te cu ceilalţi în timpul activităţilor care presupun lini"te.U E-0" /3!r6ani38riiU Fu are materialele gata c+nd trebuie să înceapă o lucrare) de eI. pierde timpul

căut+nd un creion sau #+rtieU <#iozdanul) caietele "i materialele sunt de regulă dezordonate

U Fu2"i găse"te materialele) de eI. rătăce"te tema sau î"i lasă cărţile acasăU 'paţiul de lucru nu este în ordine) de eI. !ace a"a o dezordine) că nu se mai poategăsi nimic) sau se creează prea multe puncte de distragere a atenţiei în zonă

U Fu2"i poate organiza opiniile.

entru diagnosticarea A/0/) simptomele trebuie să se înscrie în categoriileGU /-8C8T / ATFV8U 08RACT8D8TATU 87JM'8D8TAT

Trebuie să eIiste cel puţinU "ase simptome de /-8C8T / ATFV8) mani!este pe o perioadă de minim

"ase luni) în cel puţin două conteIte socialeU cel puţin "ase simptome de 08RACT8D8TAT "i 87JM'8D8TAT luate

împreună.'imptomele trebuie să apară înainte de v+rsta de ani

NEATENIA %Manua"u" / /ia6n!38 DSM I) APA, 7$$4&U /eseori nu reu"e"te să !ie atent$ă la detalii sau !ace gre"eli de neatenţie în timpul

activităţilor "colare) la muncă sau în timpul altor activităţi

*,



U /eseori are di!icultăţi de menţinere susţinută a atenţiei în activităţile "colare sauîn timpul ocurilor

U /eseori pare să nu asculte c+nd i se vorbe"teU /eseori nu respectă instrucţiunile p+nă la capăt "i înt+mpină di!icultăţi de

!inalizare a temei 3!ără comportament opoziţional

U /eseori are di!icultăţi de a se organiza în timpul activităţilorU /eseori mani!estă aversiune sau reţinere de a se implica în activităţi care necesităe!ort mental susţinut

U /eseori pierde materialele necesare pentru activităţi sau sarciniU oate !i deseori distras$ă de stimuli eIterniU ste deseori neatent$ă în timpul activităţilor cotidiene.5IPERACTI)ITATEA %Manua"u" / /ia6n!38 DSM I), 7$$4&U /eseori î"i agită m+inile sau picioarele sau se mi"că pe scaunU /eseori se ridică în picioare în timpul orei sau cu alte ocazii c+nd ar trebui să

răm+nă a"ezat$ă 3la adolescenţi "i adulţi poate !i doar o senzaţie de agitaţieU /eseori are di!icultăţi de a se uca sau de a se implica în diverse activităţi în

lini"teU 'e mi"că continuu sau acţionează ca "i cum Bar !i acţionat de un motor?U /eseori vorbe"te eIcesiv.IMPULSI)ITATEA %Manua"u" / /ia6n!38 DSM I), 7$$4&U /eseori răspunde înainte de a se !i terminat întrebareaU /eseori are di!icultăţi de a2"i a"tepta r+ndulU /eseori întrerupe sau are un comportament intruziv

SUBTIPURIU /acă dintre cele nouă simptome de Bneatenţie? apar cel puţin "ase) diagnosticul

va !i A/0/) suipu" nan;i.

U /acă apar numai "ase din cele nouă simptome B#iperactiv2impulsiv? enumeratemai sus) diagnosticul va !i A/0/) suipu" =ipra0i#i2pu"si.U /acă ambele subtipuri sunt prezente) diagnosticul va !i A/0/) suipu"

0!2ina.'nd un adult are nevoie de o evaluare pentru ADHDU er!ormanţă inconsecventă la lucru sau în carieră) pierderea sau părăsirea

!recventă a serviciuluiU Rezultate "colare "i pro!esionale slabeU Capacitate slabă de administrare a responsabilităţilor zilnice 3de eI. Terminarea

treburilor gospodăre"ti sau a celor de întreţinere) plata !acturilor) organizarealucrurilor

U robleme relaţionale din cauza neterminării sarcinilor) a uitării unor lucruriimportante sau a enervării din nimic

U @boseală cronică "i teama de a nu termina ce e de !ăcut "i de a nu se ac#ita deresponsabilităţi

U 'entimente intense "i cronice de !rustrare) vină sau învinuire.

S-auri pnru p8rinii 0!pii"!r 0u AD5D

**



U Jn copil cu A//$A/0/ care vă ignoră) vă necăe"te sau vă pune în situaţii proaste) nu !ace aceste lucruri în mod intenţionat.

U A//$A/0/ este la !el de !rustrant "i pentru cel care su!eră de această a!ecţiune.Copiii "i tinerii cu A//$A/0/ vor săG

stea lini"tiţi

!acă ordine "i curăţenie în cameră !acă tot ceea ce le cere mama.U Fumai că nu "tiu cum să !acă aceste lucruri. /acă reţineţi acest aspect) va !i mult

mai u"or să vă ocupaţi de copil în mod pozitiv "i cu !olos.'rede&i-l "i spri$ini&i-vă copilul*U Recunoa"teţi tot ceea ce este pozitiv) valoros "i unic la copilul dvs.U -iţi siguri că acesta poate învăţa) se poate sc#imba "i maturiza) "i poate reu"i.U Cultivaţi talentele copilului dvs. "i canalizaţi acele aspecte ale A//$A/0/ care

pot !i canalizate în mod pozitiv. Disătorul de astăzi poate !i un al doilea P.N.Ro>ling

U Măsaţi copilul să gre"ească "i învăţaţi de la el) dar !iţi l+ngă el pentru a2l alina c+nd

gre"eala îi provoacă durereU romovaţi un respect de sine sănătos prin cultivarea deprinderilor de care arenevoie copilul dvs. "i prin comunicarea iubirii părinte"ti de netăgăduit) a aprobării"i a spriinului dvs. necondiţionat.

+ăstra&i perspectiva*U Reţineţi că aveţi un copil cu o tulburare. Ln cea mai mare parte a timpului)

comportamentul generat nu este intenţionatU ăstraţi2vă simţul umorului. Ceea ce astăzi este enant) peste zece ani poate !i o

poveste de !amilie nostimăU Lncercaţi să ignoraţi lucrurile mărunte. @ treabă gospodărească rămasă ne!ăcută

nu este mare lucru) dacă !iul$!iica dvs. a !ăcut dea alte două) plus tema zilnică

U -iţi gata să !aceţi unele compromisuri. /acă sunteţi per!ecţionist$ă sau vă placordinea "i manierele) nu numai copilul trebuie să se sc#imbe Strategii pentru îm!unătă&irea comunicării U Lndreptaţi2vă către copil "i priviţi2l drept în oc#i înainte de a2i da o

instrucţiuneU Deri!icaţi dacă a înţelesG B'pune2mi ce îţi cer să !aci?U /aţi indicaţii verbale una c+te una) nu mai multe deodatăU Contactul !izic îl poate auta pe copil să se concentrezeU Lncuraaţi copilul să vorbească în timp ce trece printr2o situaţie) "i

nu să se cu!unde în eaU Treceţi în revistă pa"ii at+t înaintea) c+t "i în timpul activităţii) inclusiv în cazul

activităţilor pe care le !aceţi împreună cu copilulU Iprimaţi2vă a"teptările at+t verbal) c+t "i în !ormă scrisă sau vizuală. Acorda&i aten&ie #ra&ilor U Lnvăţaţi2i pe !raţii copilului bolnav despre A//$A/0/U 'tabiliţi un set de reguli clare ce trebuie urmate de cei din casăU etreceţi c+t mai !rumos timpul cu toţi copiii dvs.U lani!icaţi activităţi care plac întregii !amiliiU Fu luaţi de bune toate reu"itele copiilor nea!ectaţi.

*4



U reţuiţi calităţile lor unice) abilităţile "i realizărileU Măsaţi2i pe copiii sănăto"i să2"i trăiască copilăria. Fu2i trans!ormaţi în locţiitori de

părinţi.U Fu2i învinuiţi pentru gre"elile !raţilor cu A/0/ a!laţi sub supraveg#erea lor. Strategii de men&inere a structurii

U 'tabiliţi rutine predictibile pentru dimineaţa "i searaU Vineţi copilul ocupat cu activităţi programate "i sub supraveg#ere) dar nu2l aglomeraţi

U 'omnul insu!icient înrăutăţe"te problemele de atenţie) a"a că insistaţi asupra oreiregulate de mers la culcare "i asupra odi#nei

U -aceţi în a"a !el înc+t copilul să aibă un spaţiu al său) lini"tit) c#iar dacă acesta nueste dec+t o masă cu o pătură pusă pe ea

U lani!icaţi în avans) pentru a vă asigura că în timpul plimbărilor copilul nuobose"te prea tare sau nu i se !ace !oame recapitulaţi mai înt+i regulile privindcomportamentul

U Asiguraţi2vă că alte persoane care se ocupă de copil "tiu rutinele zilnice "i

obiectivele comportamentale) "i că le aplică. Strategii de îm!unătă&ire a organizării "i a managementului timpului U Aranaţi2vă casa după principiulG un loc unde găse"ti de toate "i !iecare lucru la

locul săuU Copilul dvs. trebuie să aibă un loc speci!ic "i regulat pentru teme) departe de

agenţi perturbatoriU Lnvăţaţi copilul să2"i araneze #ainele pentru dimineaţa următoare) înainte de a

merge la culcare lucrurile necesare la "coală trebuie puse într2un loc anume) laîndem+nă) pentru a putea !i luate u"or "i repede

U /aţi2i copilului un carnet pe care să2"i scrie ce are de !ăcutU uneţi ceasuri prin casă) unul mare în camera copilului

U revedeţi su!icient timp pentru ceea ce are de !ăcut copilul) cum ar !i temele sau pregătirea de dimineaţăU 8ntercalaţi pauze numeroase în timpul alocat temei pentru acasă.ema pentru acasăU Asiguraţi un loc lini"tit "i degaat unde copilul î"i poate !ace temeleU Autaţi copilul la teme) împărţind tema în secţiuni mai mici "i menţin+nd atenţia

acestuia. -aceţi tema mereu la aceea"i oră "i luaţi pauze deseU Jtilizaţi te#nici de studiu cum ar !i sublinierea) notiţele) citirea cu glas tareU Măudaţi copilul pentru lucrul bine !ăcut "i nu uitaţi că Bbine? nu înseamnă

Bper!ect?U Deri!icaţi ca tema !ăcută să !ie acolo unde trebuie c+nd copilul pleacă la "coală

nterventia psihoterapeutică individualizată în cazul copiilor cu ADHD esteadaptată vrstei si maturitătii copilului si are ca scopuri principale

2 Reducerea simptomelor principaleG lipsa atentiei) impulsivitatea) #iperactivitatea2 8nterventia asupra tulburărilor asociateG anIietatea) tulburarea s!idător2provocatoare)

tulburările a!ective2 /ezvoltarea deprinderiiG de a rezolva probleme) de administrare 3control a

emotiilor) de crestere a tolerantei la !rustrare

*5



2 Lnvătarea unor te#nici de autoreglare verbală 3dialogul interior în situa iiț

problematice2 Constientizarea situatiilor stresante si a modului în care pot !i controlate2 7anagementul neprevăzutului2 /ob+ndirea autocontrolului interior.

PARTEA A II#A # REPER PENTRU NORMALITATE %COPII TIPICI&

CAPITOLUL I.Dina2is2u" <i r!"u" r"a;ii "i2a@#6n/ir :n 0!2uni0ar "a rsa pr<0!"ar8/ebutul etapei verbale se produce în al doilea an de viaţă) c+nd apar primele cuvinte

convenţionale) asociate uneori cu gesturi) care îl !ac să înţeleagă mai bine ceea ce ziceGBnu? asociat cu mi"carea capului sau Bpa? cu mi"carea m+inii consolidează înţelesulcombinaţiei !onetice datorat strati!icării. 7ai eIact) între un an "i un an "i umătate)copilul începe să producă anumite structuri de sunete sau combinaţii pe care adulţii leindenti!ică a !i cuvinte) interpretate sau Btraduse? invariabil de Btranslatorul?

omniprezentG mama.?. P"un %7$$', pp. 4'#((& n pr!pun ri ipuri /isin0 / ra"i38ri-!ni0J

• 'ecvenţe identi!icabile cu diverse mor!eme din leIicul adultului) precis articulate• 'ecvenţe de sunete !ără corespondent) nici măcar apropiat) între termenii din

leIicul adultului• 'ecvenţe care se apropie sau c#iar !ormează un cuv+nt recunoscut în cadrul

sistemului !onolingvistic) reproduse cu !luiditate "i relativ precis.rogresia limbaului) în str+nsă relaţie de subordonare !aţă de evoluţia globală

a copilului) se realizează în etape "i poate !i u"or Binventariată?. Ast!elG• Ln urul v+rstei de 7 "uni) copilulG• produce un număr variabil de cuvinte 3W$2 între "i ,:) cu de!ormările

caracteristice• arată c+teva părţi ale corpului• arată c+teva obiecte din urul său• înţelege consemnul Bdă2miX?• produce c+teva onomatopee• Bvorbe"te? în stil telegra!ic.• Ma 94 / "uni) copilulG

!olose"te aproIimativ 5: de cuvinte) dar înţelege în ur de *::3C. C#evrier27uller) 1&%%21&&

• asociază ,2* cuvinte pentru a !orma propoziţiiG Btata titi?) Bmama papa?• "tie să spună Bpa?) Bmulţumesc?• !olose"te cuvinte ce eIprimă acţiune 3'. Nern) ,:::• dă * obiecte atunci c+nd i se cere• denume"te la cerere di!erite obiecte• î"i spune prenumele• produce %2& consoane) în strcturi variabile 3'. Dinter) ,::4

*6



• produce corect consoanele p) t) m) n) d) !) v) în poziţie !inală• produce uneori consoanele t) m) p) în poziţie !inală• înlocuie"te un !onem cu un altul) av+nd punct anterior de articulare 3cap2tap.

@ înt+rziere în apariţia primelor cuvinte sau o inapetenţă pentru ocul vocalic "iverbal poate reprezenta indiciul unei înt+rzieri în dezvoltarea vorbirii.

Ln ceea ce prive"te numai progresia limbaului) ea poate !i măsurată în di!eritemoduriG

• cre"terea graduală a enunţurilor• evidenţierea numărului progresiv de cuvinte "i a !ormelor gramaticale !olosite de

copil în calitate de locutor• dezvoltarea generală a vocabularului) prin notarea cuvintelor din limbaulul

adultului) care apar de2a lungul c+torva luni. Totu"i aceste variante de cuanti!icarese bazează pe numărătoarea cuvintelor sau a mor!emelor clar identi!icabile) ceeace riscă a !i eItrem de subiectiv) dar mai ales aproIimativ) at+ta timp c+telementele para "i nonverbale) speci!ice perioadei 3repetiţii) ţipete) reluări)interecţii) locuţiuni pragmatice sunt eludate.

Ln mod real) numărătoarea eIprimărilor apropiate de vocabularul adultului devine pertinentă numai după v+rsta de , ani "i relevantă dacă se des!ă"oară p+nă la * ani)surprinz+ndu2se ast!el dinamica dezvoltării limbaului) datorită) în primul r+nd) !aptuluică sistemul !onetic al copilului se dezvoltă într2un ritm alert. /upă '. Dinter 3,::4) la ,2* ani) %%Q dintre consoane sunt produse corect) iar procentul de 1::Q va !i realizat) încondiţii normale) între * ani "i umătate "i 4 ani.

Pn8 "a ' ani) per!ormanţele verbale ale copilului dob+ndesc valori superioare) at+tdin punct de vedere calitativ) prin asimilarea sistemului !onetic "i !onologic) c+t "icantitativ) prin accesarea ac#iziţiilor la nivel cognitiv "i semantic.

• Iplozia leIicală "i gramaticală este evidentă) copilulG• a acumulat un stoc leIical variabil din punct de vedere cantitativ• stăp+ne"te structura mor!ologică "i sintactică a limbii• repetă) la cererea adultului) cel puţin trei silabeG pa) ba) la• ascultă "i înţelege micile povestiri• înţelege "i arată mai multe părţi ale corpuluiG gură) urec#e) genunc#i• înţelege c+teva adverbe circumstanţiale de locG aproape) sus) os 3C. C#evrie2

7uller),::4• î"i eIprimă poziţia prin !olosirea cuv+ntului Bnu?• eIprimă stări !izice de !oame) sete) etc.• încearcă să povestească mici înt+mplări• înţelege comenzi duble• !olose"te uneori pluralul substantivelor• !ormează propoziţii din *24 cuvinte.•

Copilul trece într2un stadiu superior de dezvoltare a g+ndirii) care in!luenţează lar+ndul ei limbaulG reprezentarea) memoria) percepţia spaţiului) !uncţia simbolică) toate cu

*



valori ec#ipotenţiale) vor activa procesul de dezvoltare eIplozivă a limbaului. Copiluleste pregătit să înveţe "i intră într2o altă perioadă de dezvoltare a g+ndirii.

+nă în urul v+rstei de 4 ani) copilulG• asimilează toate !onemele) inclusiv consoana Br?• vorbe"te !ără gre"eli gramaticale "i sintactice

• !olose"te prepoziţiile "i locuţiunile prepoziţionale• arată "i nume"te cel puţin 5 culori• "tie să spună o poveste• este avid de cuno"tere) mani!est+ndu2"i curiozitatea prin !olosirea invariabilă a

întrebării Bde ce;?• mani!estă plăcerea de a comunica

Ma v+rsta de 4 ani) copilul cu o dezvoltare globală normală este pregătit să!recventeze un sistem educativ mai riguros) cum este cel al grădiniţei) datorită !aptului căare limbaul constituit. Cre"terea vocabularului productiv "i receptiv are o dinamică

di!erită) în !uncţie de v+rstă) determin+nd un decala între înţelegerea "i producereavorbirii) în termeni psi#olingvistici) între competenţă "i per!ormanţă lingvistică. Ma v+rstamicii copilării) competenţa este mai dezvoltată dec+t per!ormanţa. Ma copilul mic cu odezvoltare normală) raportul dintre v+rstă "i competenţă este invers proporţional. e parcursul înaintării în v+rstă) distanţa psi#ologică dintre competenţă "i per!ormanţă sereduce) cele două concepte aung+nd să se suprapună sau să !uncţioneze în diverseraporturi) determin+nd variate !orme de comunicare verbală. Cele două caracteristicispeci!ice însu"irii limbaului) după C#oms9z 31&5) care lansează cei doi termeni) suntîn intercorelaţie generativă 3creativitate lingvistică cu potenţial generator al vorbitorului3. Derza) ,::* "i în str+nsă corelaţie cu potenţialul creativ al vorbirii. J. Yc#iopu "i .Derza 31&%* au studiat mecanismele raportului dintre competenţa lingvistică a copilului)la di!erite) la di!erite v+rste) prezentănd următoarea statisticăG

• la un an copilul poate eIprima doar c+teva cuvinte simple) dar datorită capacităţiisale de imitaţie el încearcă "i reu"e"te) în Bstilul? său) să reproducă anumiterealizări verbale ale adultului

• la ( ani) !0au"aru" 2ini2 s / 7.*, 2/iu / 9. <i 2ai2 / 9.*/ 0uin

• "a s-r<iu" <0!"ari8;ii 2i0i s :nr6isra38 un pr!6rs i/nJ /in !"u2u"/ 4.#4.* / 0uin a" !0au"aru"ui !a", 7.*#7.( -a0 par /in!0au"aru" a0i.

Asp0 a" /3!"8rii "i2a@u"ui pn8 :n @uru" rsi / 4 aniJ

.7 aniJ• recuno"terea adultului ca interlocutor• stabilirea unui circuit de comunicare rudimentara) eIcesiv paraverbală) între copil

"i adult• trecerea de la o atitudine de subordonare a color din ur la o conduită bazată pe

sc#imb

*%



• eIersarea !onetică 3lalaţia) ce pregăte"te B!ormele stabilite?) din punct de vedere!onetic 8.C. Jzgiris) P 0unt caracterizează aceste !orme stabilite) !olosindurmătoarele indiciiG

• sunt izolate prin pauze care nu eIistau în lalaţie• se repetă în repertoriul productiv al copilului• pot !i corelate cu anumite circumstanţe care le con!eră sens în conteIt• pot !i cali!icate drept !orme Bproto!onice?) întruc+t elementele !onetice pe care le

conţin sunt mai stabile dec+t cele ale lalaţiei7#9 aniJ

• debutul procesului de dezvoltare a abilităţilor !onologice) la nivel de silabă• primele cuvinte rostite urmează primelor silabe înţelese) după o perioadă de

c+teva luni• cre"terea calitativă "i cantitativă a leIicului)• dezvoltarea !onologică în prima sa !ază • !olosirea #olo!razelor) termen utilizat prima dată în 1&, de către /e Maguna ca

eIpresie a primelor relaţii semantice• !olosirea Bcuvintelor2pivot?) care permit copilului organiarea enunţului din doi

termeni) urmare a Brelaţiilor? semantice interne dintre copil "i obiecte) pe de o parte) sau dintre obiecte) pe de altă parte 3agent2acţiune) agent2obiect) acţiune2localizare.9 aniJ

• enunţuri din mai multe cuvinte• activităţile de ordin !onologic) mai !recvente "i mai precise) vor determina

evoluţia leIicală "i mor!ologicăG acest progres este consecinţa stimulării copilului pentru conversaţie) în timpul căreia el va !i nevoit să ţină cont de reprezentările partenerului adult) pentru a se !ace mai bine înţeles

• ontogeneza propoziţieiG !olosirea substantivului "i a verbului cu !uncţie de subiect)respectiv de predicat în propoziţiile simple

• dezvoltarea !onologicăG învăţarea cuvintelor mono "i bisilabice "i stăp+nirea progresivă a importanţei poziţiei silabei în lanţuri !onetice) de compleIităţidi!erite

• progres în !olosirea substantivelor "i verbelor• apariţia unor adective "i adverbe.

' aniJ• progres în !olosirea mor!emelor 3plural) acordul în gen "i număr)

adectivul$epitetul2substantiv) acordul în număr între subiect "i predicat)

conugarea pentru marcarea timpului) pronumele personal) adectivul posesiv.4 aniJ• dezvoltarea propoziţiei 3prin însu"irea articolului) prepoziţiei) conuncţiei• dezvoltarea relaţiilor sintactice) !olosirea propoziţiilor coordonatoare• apariţia cuvintelor ce !ac trimitere la unele procese ale g+ndiriiG cuanti!icări)

cali!icări) clasi!icări• apariţia noţiunilor.de aspect "i timp.

*&



La a0as8 rs8, "i2a@u" 0!pi"u"ui /in 0!2pr=nsii", :n p!-i/a un!rr!ri :n p"an 2!r-!"!6i0 sau sina0i0. Jn eventual de!icit al limbaului poate !itranzitoriu) în cel mai !ericit caz) dar poate !i "i o tulburare) de care părinţii "i speciali"tiitrebuiau să se preocupe pentru corectarea ei prin măsuri pedagogice adaptative saureeducative.

În pri!a/a pr<0!"ar8 %'#( ani&, rap!ru" /inr 0!2pn;a <i pr-!r2an;a"in6isi08 s 2!/i-i08. C!pi"u" 0un!a< ! /3!"ar inrn8 p !a p"anuri" , /ar2ai a"s :n 0" a" "i2a@u"ui, 0ar a pr"ua -un0;ia / !r6ani3ar a a0ii8;iipsi=i0. 7onologurile) speci!ice) normale în cadrul conduitei verbale a pre"colarului)denotă că acţiunile acestuia se des!ă"oară acum "i în intimitatea g+ndului) pentru că el aauns la un mod nou de !uncţionare care2i permite să evoce c#iar în lipsă obiectele)situaţiile) persoanele) sentimentele) dorinţele "i temerile sale) servindu2se de semne "isimboluri. 'emni!icantul "i semni!icatul nu mai sunt agăţate concret unul de altulsemni!icantul s2a distanţat !aţă de semni!icat.

S2ni-i0anu" :n 0!n0p;ia "ui Pia6 se prezintă în cinci ipostazeG•

emiterea di!erită• imaginea mentală• ocul simbolic• desenul• vorbirea.

În apa / /3!"ar a "i2a@u"ui 0!rspun38!ar rsi / ( ani, 0!pi"u",ar ur28!ar" 0apa0i8;iJ

• descoperă muzicalitatea unor sunete) a silabelor) "i poate realiza primelesimbolizări

• începe să stabilească corespondenţa dintre semni!icat "i semni!icant) ceea ceconstituie dea preleIie

• identi!ică "i nume"te %2& litere• î"i !iIează lateralitatea• repetă o serie de 425 ci!re• "tie să numere p+nă la 1:• î"i însu"este sc#emele de organizare temporală în mod progresiv) de la

combinarea sunetelor în silabe "i a acestora din urmă în cuvente) p+nă la povestirile pe baza imaginilor

• învaţă mărimile) !ormele) culorile de !apt) dob+nde"te !ormele preleIice) dar nuconservă cantitatea

• î"i dezvoltă vocabularul) mai înt+i substantivele) apoi verbele) acestea !iind

!olosite at+t în denumire) c+t "i în evocare• dezvoltă structura propoziţiei• înţelege !raze mai compleIe• repetă două propoziţii coordonate• î"i însu"e"te sc#emele de organizare spaţială în str+nsă legătură• macromotricitatea

4:



• î"i dezvoltă motricitatea !ină) anticip+nd prin desene) ocuri de construit) pictură)decupae etc. Derza "i nenumăraţi autori străini au subliniat în lucrările lor) din perspectiva

pragmaticii) rolul capacităţilor "i al proceselor metalingvistice asupra conduiteiverbale a pre"colarului mare acum) conduita verbală se mani!estă prinG

• adoptarea de modele "i sc#eme operaţionale anticipative• apariţia !uncţiei semiotice a limbaului care !acilitează dezvoltarea g+ndiriiG

cuv+ntul) muzica) desenul) comportamentul) imaginaţia) memoria se consolidează"i se eIersează mai ales în oc

CAPITOLUL II.E/u0ara "i2a@u"ui :n :n8;82nu" pr<0!"ar

/umitrana 7agdalena 31&&&) în Bducarea limbaului în învăţăm+ntul pre"colar?realizează un innar / /prin/ri :n /3!"ara "i2a@u"ui 3p+nă la v+rsta de 5ani) clasi!ic+ndu2le în "ase categoriiG

• Dprin/ri 2!ri0• Dprin/ri au/ii• Dprin/ri ra"• Capa0i8;i i3ua"• Capa0i8;i 0!6nii• Capa0i8;i s!0i!#a-0i• Dprin/ri 2!ri0

• ronunţă sunete ast!el înc+t să poată !i recunoscute 3stăp+ne"te aparatul !onator• rinde o minge aruncată at+t de aproape) c+t "i de departe) dovedind coordonare oc#i2m+nă• rinde obiecte mici sau subţiri) utiliz+nd numai degetele 3nu le apucă cu m+naîntreagă• Trasează în aer cercuri mici "i mari• Vine în mod corect un creion gros 3carioca) utiliz+nd degetele 3nu îl ţine în pumn• Vine corect pensula de di!erite mărimi• 7+zgăle"te pe tablă cu cretă• Copiază !orme geometrice simple) desen+ndu2le pe tablă "i privind la modelul) care segăse"te tot pe tablă• Trasează) utiliz+nd di!erite instrumente de scris) peste traseele de linii "i cercuri dea

desenate pe o !oaie de #+rtie albă• Trasează) cu creionul) peste liniile "i !ormele dea desenate pe o !oaie de #+rtie liniată• Trasează) utiliz+nd di!erite instrumente de scris) peste propriul nume ori alte literescrise dea pe o #+rtie• L"i copiază propriul nume pe o !oaie liniată) după modelul dat 3numai litere de tipar)mari sau mici• Copiază litere după modelul dat 3numai litere de tipar) mari sau mici

41



• Copiază litere după modelul scris pe tablă 3numai litere de tipar) mari sau mici• 8mită mi"cările animalelor• Aruncă obiecte) dovedind stabilirea dominanţei 3dreapta ori st+nga• L"i mi"că trupul pe direcţii dateG sus2os) în spate2în !aţă) dreapta2st+nga 3pe l+ngăinstructaul verbal) adultul prezintă modelul mi"cării• 7erge în ec#ilibru pe bară 3traversă) bancă lungă "i îngustă• Aleargă în linie dreaptă.

Dprin/ri au/iiJ• 8denti!ică sunetele auzite• L"i dă seama dacă două sunete auzite în mediu sunt asemănătoare sau di!erite• Arată instrumentul la care s2a produs un sunet) !ără ca el să vadă• oate să povestească ceva c#iar dacă în ur sunt zgomote• ate din palme structura ritmică a numelor colegilor din clasă "i a altor cuvinte!amiliare• <ăse"te cele două cuvinte care rimează dintr2o listă de trei cuvinte• 8denti!ică cuvinte care rimează• Ytie care din cuvinte încep în mod asemănător cu cuv+ntul pe care2l prezintă pro!esorul• Arată care cuvinte se termină asemănător) după ce le2a auzit pronunţate de cineva• Arată consoana 3litera) pe care a auzit2o pronunţată• Arată vocala 3litera pe care a auzit2o pronunţată• Fume"te literele ce corespund sunetelor !inale$iniţiale ale unui cuv+nt dat• Fume"te un obiect după ce a ascultat descrierea lui verbală 3de eIempluG este ro"u)este !ruct) cre"te în copac

Dprin/ri ra"J• 8mită sunete scoase de animale !amiliare• Reproduce un sunet verbal dat• /enume"te corect obiectele !amiliare a!late în casă ori grădiniţă• articipă la activităţi în care se c+ntă• Dorbe"te cu voce tare sau în "oaptă) după cum i se spune• Dorbe"te în tonuri înalte sau oase) după cum i se spune• L"i diversi!ică eIprimarea în vorbirea oralăG supărat) !ericit) temător 3voce eIpresivă• Cere ceva prin cuvinte) mai degrabă dec+t prin acţiuni motrice 3spre deosebire de

copilul mic• Răspunde utiliz+nd cuvinte mai degrabă dec+t acţiunile motrice 3spre deosebire decopilul mic• osedă obi"nuinţe verbale care nu mai seamănă cu vorbirea copilului mic• Dorbe"te clar "i distinct• Dorbe"te în propoziţii complete• Derbalizează sentimentele "i înt+mplările pe care le2a trăit

4,



• /escrie obiectele !amiliare• L"i îmbogăţe"te vocabularul propriu) cu noi cuvinte• 8nterpretează verbal imagini simple• /escrie verbal imagini desenate• Fume"te !igurile geometrice pe care le desenează• Fume"te literele pe măsură ce sunt scrise 3litere de tipar mari sau mici• Repoveste"te o poveste cu propriile sale cuvinte• ronunţă corect vocalele "i consoanele• Transmite în mod corect scurte mesae verbale.

Capa0i8;i i3ua"J• Jrmăre"te cu privirea un obiect care se mi"că• Clasi!ică culorile• Clasi!ică obiectele după culoare) mărime "i !ormă• /emonstrează că poate urmări elementele de sus în os) atunci c+nd studiază o reţetăde m+ncare Bscrisă? prin desene• Aranează imaginile ori obiectele în succesiune de la st+nga la dreapta• Arată !igurile geometrice care se găsesc în imagini ori în mediu• Arată 3verbal ceea ce lipse"te dintr2o imagine simplă) din !iguri geometrice "i dinlitere• otrive"te un eton pe care este desenat un singur obiect cu un obiect similar care segăse"te desenat într2o scenă mai largă• <ăse"te litera asemănătoare cu litera model• <ăse"te cuv+ntul asemănător cuv+ntului model care i s2a dat.

Capa0i8;i 0!6niiJ• Lndepline"te o comandă verbală simplă• Lndepline"te o serie scurtă de comenzi• Repetă propoziţii ce sporesc în lungime• Clasi!ică imagini sau cuvinte care se potrivesc într2un !el sau altul• Clasi!ică imagini sau cuvinte care nu aparţin unui grup dat• 8denti!ică obiecte ca !iind asemenea sau di!erite• L"i recunoa"te propriul nume c+nd îl vede scris• Aranează o poveste în imagini în ordinea secvenţelor• 7enţionează detalii semni!icative dintr2o poveste auzită• L"i aduce aminte de poveste atunci c+nd e prezentată în clasă• /iscută o idee principală după ce ascultă o poveste• -ace predicţii "i trage concluzii privind o poveste neterminată• -ace raţionanamente în legătură cu ceea ce s2a înt+mplat) se înt+mplă ori se vaînt+mpla• Completează cuv+ntul care lipse"te dintr2o structură de versuri rimate• <ăse"te rima la cuv+ntul dat de educatoare

4*



• /ă un al treilea cuv+nt care rimează într2o serie de trei versuri rimate• 8nterpretează semni!icaţia unor cuvinte scurte pe baza conteItului• Recunoa"te cuvinte scrise "i în alte conteIte dec+t cel al unei cărţi cunoscute• otrive"te cuvintele cu imaginile corespunzătoare• 'ugerează căi de rezolvare a problemelor• Recită poezii mai scurte sau mai lungi

Capa0i8;i s!0i!#a-0iJ• L"i alege singur o carte "i se uită la poze• Cere să asculte înregistrări cu pove"ti sau muzică• articipă la recitări de poezioare "i interpretări de c+ntecele• articipă la ocuri de rol) at+t spontane) c+t "i direcţionate de educatoare• articipă la dramatizarea unei pove"ti !amiliare• Jtilizează e!ecte sonore în ocul de creaţie• Aduce cărţi "i ziare de acasă "i discută despre ele• Cere materiale pentru a picta• Copiază simbolurile pe care le vede în mediu• 'pune pove"ti după imagini date• Lmprumută cărţi de la biblioteca clasei sau a grădiniţei• /ictează povestioare educatoarei• 'e oacă cu sonorităţile cuvintelor• 8niţiază conversaţii cu educatoarea ori cu colegii de clasă• Ascultă "i vorbe"te la r+ndul său în timpul activităţilor organizate de conversaţie• articipă la activităţile grupului prin care se plani!ică o acţiune• -ace legătura dintre o poveste "i înt+mplările personale• Bcite"te? unei alte persoane 3coleg sau adult dintr2o carte ci poze• Jtilizează !ormule de politeţe în conversaţie• Ascultă atent atunci c+nd cel ce vorbe"te i se adresează direct• /evine mai doritor să2i lase "i pe alţii să vorbească

PARTEA III – TERAPIA ABA %APPLIED BE5A)IOR ANALSIS&

CAPITOLUL I

CE ESTE TERAPIA ABAQ

Trapia ABA %App"i/ B=ai!r Ana"sis – Ana"i3a 0!2p!ra2na"aap"i0aa& presupune invatarea comportamentelor sociale) motorii si verbale) precum siabilitatile de rationament) de rezolvare a problemelor. Terapia AA este in mod deosebitutilizata pentru a2i invata pe copii cu autism comportamente pe care acestia nu le potinvata singuri) asa cum se intampla in cazul copiilor tipici.

44



ABA se bazeaza pe !srara 0!2p!ra2nu"ui, r0!2pns p!3iia sipr!2p %autorul minim dar su!icient o!erit copilului pentru a indeplini o sarcina pentrua preda$invata pas cu pas un comportament. Comportamentul unui copil este intarit cu orecompensa atunci cand raspunsul este corect. Comportamentele nedorite sau cele careinter!ereaza cu invatarea abilitatilor sociale sunt observate cu atentie. 'copul este

determinarea trigger2ului 3!actor declansator pentru comportamentul respectiv) precum siobservarea a ceea ce se intampla dupa mani!estarea acelui comportament) ce anumeintareste comportamentul respective.

ABA s siina 0!2p!ra2nu"ui u2an. Analiza comportamentala aplicataeste un proces de interventie sistematica bazat pe teoriile invatarii) care are drept scopdezvoltarea unor noi comportamente.

Metoda ABA ajuta copii autisti in feluri!

1. cresterea comportamentelor dezirabile 3eI.comunicare,. predarea noilor abilitati

*. mentirea unui comportament 3invatarea autocontrolului4. generalizarea sau trans!erul comportamentelor invatate5. restrangerea !actorilor de mediu care actioneaza asupra copilui cand invata6. reducerea comportamentelor nedorite 3agresivitatea) autoagresivitatea) stereotipii)

autostimulari.

CAPITOLUL II – TERMINOLOGIE SI PRINCIPII ABA

Trapia ABA presupune utilizarea unei terminologii speci!iceJ "iscrete #rial, tar$et, sittin$, sesiune, %ăspuns &%', receptiv, stimul recompensă &(%', random rotation &%%' ,

stimul prompt &()', pro$ram, distractor neutru, masterat, Mass #rial, *tem , extincţie,

format, intervalul inter+trial+uri, Format, expresiv, #rial+uri extinse, stimuldiscriminativ&("', învăţarea discriminării , #rial+uri în bloc, recompensă diferenţială,aci-itie, $enerali-are.

8n /is0r ria") terapeutul AA da o comanda clara in legatura cu un comportamentdezirabil 3eI. 8nc#ide usaX daca raspunde corect) copilul este recompensat 3eI. ravoX) primesti E. 8n cazul in care comportamentul este nou pentru copil terapeutul ii o!era prompt 3eI. indreapta copilul catre usa si ii pune mana pe usa pentru a28 indica ce sa!aca. /aca este un comportament dea invatat) iar copilul greseste sau nu raspunde primeste o consecinta negativa) adica =FJX? 3tonul este neutru.

Dis0r Tria" – / unitate de învă&are alcătuită din trei păr&i care constituie osecven&ă comportamentală speci#ică utilizată pentru a cre"te la ma%im învă&area .Aceasta stă la !aza învă&ării în terapia ABA.

SD#####################R###################SR %Si2u" Disin0i& %R8spuns& %Si2u" În8ri!r&

45



A0=i3ii ( Raspunsurile pe care copilul le invata in prezent. Răspunsul esterecompensat "i promptat la nevoie daca nu este încă masterat .

Pra0=i3iii ( raspunsurile$abilitatile pe care copilul le2a invatat anterior inceperiiterapiei AA si de la care pornim in predarea altora noi.

Tria"#uri :n B"!0 K Jn pas !olosit în cadrul procedurii de Lnvăţare a /iscriminăriiîn care !iecare 'd ţintă "i perec#e de R este prezentat în blocuri de trial2uri 3 e.I) 5 ori lar+nd .

R0!2pns8 Di-rn;ia"8 K Alternarea nivelului de recompensare 3intensitate)!recventa) recompense di!erite în !uncţie de răspunsul copilului 3 eI. rezervarea unorcantităţi mai mari sau a unor recompennse mai puternice pentru răspunsuri independentede calitate superioară.

În8;ara Dis0ri2in8rii 2 rocedură !olosită pentru a2l învăţa pe copil să !acă

discriminări între doi itemi ţintă care implică trecerea itemilor de la mass trial la randomrotation. Si2u" Dis0ri2inai%SD& 2 @ indicaţie în mediu sau o instrucţiune caresemnalează disponibilitatea unei recompense !aţă de un comportament ţintă .rezentareaunui obiect ) a unei instrucţiuni sau a unei întrebări.

Tria"#uri Eins 2 @ te#nică !olosită pentru a implementa copilului reţinereaunui răspuns nou ac#iziţionat 3durata de timp în care copilul trebuie să2"i aminteascăitem2ul ţintă este eItins. /upă masterarea unui item în mass trial ) această procedură este!olosită pentru a auta pe mai departe învăţarea "i memorarea . 8tem2ul ţintă estesistematic amestecat cu alte răspunsuri masterate.

Eprsi 2 Ln cadrul unui program eIpresiv copilul da un raspuns verbal.

Ein0;i K @ procedură !olosită pentru a reduce !recvenţa comportamentelornedorite. Lndepărtarea recompensei unui comportament anterior recompensat ) în care nuse o!eră nici o consecinţă în urma comportamentului . ste aproIimativ analog cuignorarea comportamentului.

F!r2a 2 @ manieră particulară în care se învaţă sau se practică un program$abilitate3 e.I.) Fume @biecte *2/) Fume @biecte ,2/ ) Fume Acţiuni ,2/ ) Fume Acţiuni in (

vivo.Inra"u" inr#ria"#uri 2 auza dintre trial2uri .auza ar trebui să !ie su!icient

de lungă ast!el înc+t să asigure distinctivitatea !iecărui trial ) dar nu at+t de lungă înc+tcopilul să2"i piardă atenţia sau să înceapă să se angaeze în comportamente alternative .8ntervalul inter2trial2uri ar trebui să aibă 12* secunde aproIimativ.

46



I2 2 Componentele individuale ) stimuli ) sau itemi învăţaţi în cadrul unui program 3e.I.) Receptiv @biecte G ma"ină ) lingură ) dinozaur ) c+ine .

Mass Tria" 2 prezentarea repetată a aceluia"i '/ "i perec#e R timp de c+tevatrial2uri la r+nd . Această procedură este !olosită pentru a introduce noi itemi sau a se

concentra asupra itemi2lor di!icili.

Masra # Jn item este considerat? masterat? atunci c+nd copilul poate sărăspundă potrivit corect %:21::Q din timp !ără promptări .Ar trebui să se demonstreze pentru cel puţin doi terapeuţi "i două sesiuni .

Disra0!r Nuru 2 Jn item ce nu este ţintit în cadrul programului care sedes!ă"oară . 8tem2ul este a"ezat în prezenţa unui item ţintă care este învăţat sau se a!lă înac#iziţie . Acest item ar trebui să !ie necunoscut "i să nu distragă atenţia copilului.

Pr!6ra2 2 @ abilitate speci!ică pe care copilul o învaţă 3 eI. 8mitaţie

Fonverbală ) Receptiv culori .Si2u" Pr!2p %SP& 2 Autorul o!erit copilului pentru a !acilita e!ectuarea

răspunsului corect al sarcinii ţintă.

Ran/!2 R!ai!n 2 rezentarea aleatorie a itemilor ) !ără vreun tipar 3 ca "i cuma2i da cu banul în mod repetat .

R0pi 2 Lntr2un program receptiv copilul demonstrează înţelegerea limbaului prin răspunsuri non2verbale !aţă de un '/ verbal .

Si2u" R0!2pns8 %SR& 2 Consecinţa răspunsului copilului care sc#imbă probabilitatea cu care va reapare comportamentul.

R8spuns %R& 2 Comportamentul la care se angaează copilul în urma prezentării'/2ului.

Ssiun 2 Cele , sau * ore pe durata cărora copilul se angaează în învăţarestructurată "i pauze de oacă unul2la2unul cu un terapeut .

Siin6 2 'erie de trial2uri 3%21:. Cele *25 minute in care copilul des!asoara olectie) invata un anumit program) ec#ivalentul a %21: comenzi adresate copilului.

Tar6 2 8tem2ul din cadrul unui program care se a!lă în ac#iziţie în prezent .

Gnra"i3ar 2 'c#imbare în comportamentul copilului în mod speci!ic dreptrezultat a ceea ce a !ost învăţat . ste aproIimativ analog cu =trans!er =.

Inaara in0i/na"a !unctioneaza pe aceeasi idZe ca si invatarea prin discretetrial) di!erenta constand in !aptul ca scopul ei este sa predea comportamentele si

4



conceptele in timpul eIperientei zilnice a copilului) in loc sa se !ocuseze pe un anumitcomportament.

Trapia ABA este asociata cu predarea$inaara "i2a@u"ui si a 0!2uni0arii)care este numita comportament verbal 3verbal be#avior ( D.

Copii cu autism) spre deosebire de cei tipici) nu pot invata doar prin eIpunerea lamediul de zi cu zi. AA reduce acest de!icit prin !ocusarea pe sarcini simple) prinspargerea activitatii in subactivitati si predarea ei in pasi simpli si prin o!erirea uneiconsecinte adecvate. AA auta copii cu autism sa isi dezvolte independenta sis a seintegreze in societate. Rezultatele interventiei AA sunt mult mai bune in cazul copiilordiagnosticati la varste mici si care incep imediat terapia.

CAPITOLUL III – ADAPTAREA TERAPIEI ABA

B!"i" :n sin nu is8 3Mudol! von Nre#l. Fu eIistă noţiunea de boală) !izicăsau mentală) în a!ara noţiunii de om. Yi cum !iecare om este unic "i boala sa este unicădeoarece î"i pune amprenta pe ea "i în consecinţă programul de recuperare necesităadaptare) individualizare. ste tristă situaţia în care s2a auns în terapia copiilor auti"ti.Dorbesc de modul în care este înţeleasă terapia AA "i modul în care este !iltratăin!ormaţia "i în special de modul în care se lucrează.

C <i 0u2 a/ap82 in rapia ABAQ

7. M!/u" / "u0ru a" pr!6ra2"!r.

/e obicei) orice program am lucra o putem !ace în vreo 4 maniereG2 potrivire2 receptiv2 eIpresiv2 sortareJnii copii trec direct în eIpresiv) alţii au nevoie de potrivire) alţii încep cu receptivele.Acela"i copil poate începe un program direct în eIpresiv) iar la altul poate avea nevoie de potrivire. ste important să înţelegem că atunci c+nd !acem AA nu înseamnă căîncepem neapărat cu potrivirea ci că ne raportăm la ceea ce copilul dea "tie.

,. S0!pu" pr!6ra2"!r/e ce !acem programul;

Cu ce îl aută pe copil;C+nd va avea nevoie de acele lucruri pe care le învaţă "i c+t de des le va !olosi;Cum îi va îmbunătăţi comunicarea "i înteracţiunea cu mediul;Care dintre lucrurile pe care copilul trebuie să le înveţe are prioritate în acest moment;Are copilul baza pentru a putea trece la acest program;Copii de v+rsta lui au ac#iziţiile pe care dorim să "i le însu"ească el;

'. I2ii8temii sunt adecvaţi v+rstei lui;

4%



ste important să !im atenţi ca numărul de itemi ac#iziţionaţi într2un program să nudepă"ească cantitatea medie de in!ormaţie similară pe care o deţine grupul de egali.Ma !el de important este ca la începutul !iecărui program să alegem itemii cu "anse maimari de masterare 3prezintă interes) copilul interacţionează des cu ei etc. "i de a nuintroduce itemi asemănători unul după altul.

4. Cririi" / 2asrarDorbim de criterii de masterare a itemilor "i criterii de masterare a programelor./e obicei un item este masterat c+nd copilul dă %:2&: Q răspunsuri corecte 3în RR cu alţidoi itemi masteraţi anterior în sitting cu cel puţin doi terapeuţi di!eriţi. Această regulă nueste întotdeauna valabilă. Iistă copii care nu au probleme de generalizare a persoanelor"i atunci nu mai este nevoie de al doilea sitting pentru a considera un item masterat.Iistă "i situaţia în care un copil poate mastera un item dintr2un singur sitting. Dorbesc desituaţiile în care la începutul sittingului în care copilului i se introduce un item noucopilul gre"e"te) dar apoi ultimile 'd2uri sunt cu W "i am veri!icat în timp !aptul căac#iziţia se păstrează de obicei în sittingul următor 3adică atunci c+nd reluăm itemul nugre"e"te "i nu are nevoie de prompt.

Jn program este masterat în momentul în care !ie terminăm itemii posibili 3eIGculorile)dacă le2a învăţat pe toate nu putem inventa alte culori) !ie a asimilat numărul de itemi pecare îl deţine grupul de egali 3de eI. la v+rsta de * ani copii "tiu în medie , culori) la 4 ani* culori etc.) !ie poate învăţa spontan "i cu minim e!ort restul itemilor) îi poate învăţa înacela"i ritm ca un copil normal 3eI. programul de receptiv obiecte este consideratmasterat c+nd copilul învaţă un obiect în mediul lui după ce îi este prezentat de c+teva oriîn mod incidental.

*. R6u"i" / a0!r/ar a r0!2pnsi 1 !ni"!r %r0!2pnsa /i-rn;ia8&ste !oarte important să avem stabilite scopurile programelor 3Ce vrem să înveţe copilul

în acel program "i la ce îi va !olosi; "i scopurile !iecărui sitting 3Ce urmăresc în acestsitting; Ce item vreau să mastereze copilul;) Dreau să veri!ic pentru a vedea dacă a uitatceva;) Dreau să văd dacă a masterat programul reu"ind să înveţe un item nou spontan) înmediul lui de viaţă;) Dreau să ţintesc !luenţa pe itemii dea masteraţi; etc. rogramele nuduc la progresul copilului dec+t dacă "tim să stabilim scopuri. Jn terapeut bun arescopurile în cap) nu în dosare. entru a !i un terapeut bun nu este su!icient doar să "tiescopurile 3pe care i le poate pune cineva pe #+rtie sau le poate citi în dosar) ci săinteriorizeze scopurile) să creadă în ele "i valoarea lor "i mai mult dec+t orice să creadă în!aptul că acel copil poate să2l atingă. Ln lipsa acestora un terapeut poate lucra aparent !ărăgre"eală) dar în realitate nu va reu"i să aute copilul să înveţe. Da citi în dosar că are de!ăcut BRR portocală? "i va !ace BRR portocală?) dar dacă nu va avea scoprile interiorizatecopilul va reu"i să mastereze dec+t dacă este un copil care învaţă !oarte repede 3target2ulera sub nivelul lui) programul era dea masterat sau va mastera după mai multe sittinguridec+t cu un terapeut care are scoprile interiorizate.

Jn terapeut nemotivat) care nu crede cu adevărat în copil) care nu are scopurileinteriorizate va !ace 4 din 5 zile pe săptăm+nă imitaţie verbală "i logopedie !ără săreu"ească să scoată un cuv+nt nou de la copil de"i a !olosit '/2ul adecvat) a !ăcut sittinga"a cum i s2a spus etc. Yi în a 52a zi poate veni un terapeut care c#iar "tie ce vrea să

4&



obţină de la copil "i crede în potenţialul lui "i va reu"i să obţină progrese pe limba) pentrucă a "tiut ce situaţii să valori!ice "i a "tiut c+nd să o!ere recompensa $ to9enul.

Jnii terapeuţi "tiu programe) învaţă reguli "i le aplică de ce mai multe orinedi!erenţiat) !ără să "tie de ce aplică acele reguli. normal să !ie a"a la începutul!ormării unui terapeut) dar dacă după un an de lucru !ac în continuare la !el ar !i bine să

ne punem ni"te semne de întrebare. /i!erenţa de înţelegere poate !i observată "i în lucru"i în special în relatările de după "edinţă. Jnii terapeuţi vorbesc despre Bce programe au!ăcut?) alţii despre ce au reu"it să îl înveţe pe copil. C+nd se termină o "edinţă de terapie putem lua o !oaie de #+rtie "i trece pe ea progresele copilului în "edinţa respectivă) nu programele !ăcute deoarece pot !i lucrate toate !ără să se înregistreze vreun progres lavreunul. u dacă a" avea o ec#ipă de terapeuţi i2a" plăti în !uncţie de progresele copilului pe lună cu !iecare terapeut. Jn rol !oarte important în terapie este ucat de acordarearecompensei $ to9enului "i mai precis de a "ti c+nd să îl o!eri. /acă ar eIista reguligenerale) u"or de reţinut "i de aplicat la toţi copii ar !i minunat) dar nu este a"a.

Doi încerca să dau c+teva eIemple de o!erire a recompesei 3materiale sau a

to9enului. 'peci!ic că recompensa socială e primită de copil la orice răspuns corecte!ectuat cu prompt sau !ără prompt. ste valabil doar pentru sitting acest lucru. Ln restultimpului încercăm să diminuăm "i recompensa socială "i pemtru a veni în spriinul acesteia!irmaţii în loc să argumentez voi relata o înt+mplare. Aveam un copil care mergea primadată la grădiniţă "i "tia dea răspunsurile la întrebările sociale. ducatoarea a i2a adunat petoţi copii "i i2a întrebat cum îi c#eamă "i c+ţi ani au. Toţi copii au răspuns. A răspuns "i el)dar după ce a răspuns a !ăcut o criză groaznică pentru că educatoarea nu i2a spusBravoX?.

2 acordarea recompensei pentru răspunsul o!erit cu rompt 3 3C+nd p+nă "i cu acordarea răspunsului reprezintă un e!ort pentru copilG arătarea unui obiect la un copil

a!lat la început de terapie "i care nu are deloc ac#iziţii în receptiv) o!erirea cu prompt aunui răspuns în propoziţie de către un copil care abia !ace trecerea la vorbitul în propoziţii "i acest lucru este perceput ca !iind un e!ort considerabil "i !rustrant pentrucopil

2 acordarea recompensei pentru răspunsul corect acordat imediat după prompt 32Wsau W. Yi aici este de discutat dacă '/2ul dat imediat după prompt vizează aceea"i poziţie sau acela"i material 3putem păstra itemul "i varia materialul uneori în !uncţie decopil.

2 Acordarea recompensei la al doilea răspuns corect după prompt 3WW) de obiceicu sc#imbarea poziţiei

2 Acordarea recompensei atunci c+nd copilul se corectează singur 3(W sau 2W

2 Acordarea recompensei la al doilea răspuns corect după ce copilul s2a corectat 32WWsau (WW) pe acela"i item

5:



2 Acordarea recompensei doar c+nd copilul arată un item din prima 3eI.2Witem1Witem,. 8deea este să primească recompensa doar c+nd arată un item corect din prima) !ără să gre"ească înainte. /acă gre"e"te "i apoi se corecteză i se sc#imbă itemul pentru a arăta un alt item corect din prima. /e cele mai multe ori se aunge aici din cauza prompturilor gre"ite pe care copilul le2a primit mult timp "i a recompensei primite c#iar "i

pentru prompt sau pentru lucruri pentru realizarea cărora nu mai depunea e!ort. Yi copilulde obicei aunge la a a"tepta promptul "i la a răspunde la înt+mplare pentru că "tie că totva nimeri "i va primi ceea ce dore"te. Vintim să taIăm neatenţia pentru că at+ta timp c+tcopilul este în această stare nu va putea !ace progresele de care este capabil. Jn timp va !i!rustrat) va !ace proteste) dar după aceea vom putea reveni la a introduce noi itemi "i îivom c+"tiga atenţia. 'peci!ic că !acem acest lucru pentru itemii pe care suntem siguri că îi"tie) dar pe care copilul nu2i arată din prima din neatenţie) dar se corectează dacă estelăsat în următoarele '/2uri.

'unt doar c+teva eIemple deoarece situaţiile înt+lnite sunt in!inite "i în !iecaredintre ele !olosim recompensa alt!el.

8deea care trebuie reţinută este !aptul că recompensa trebuie acordată di!erenţiat)în !uncţie de di!icultate pentru că o recompensă acordată tot timpul nu are e!ectul pe careîl cred unii de încuraare a copilului) ci una de demotivare "i scădere a atenţiei "i de crearea con!uzie 3nu "tiu c+nd primesc "i ce anume trebuie să !ac pentru asta) a"a că !ac ceva)orice) a"tept "i voi primi.

A" mai vrea să subliniez !aptul că nu se acordă recompensă suplimentară într2unsitting dea început "i nici nu se sc#imbă recompensa în timpul sittingului. /acă !acemasta !oarte rar "i în anumite situaţii nu este o gre"eală) dar dacă devine obi"nuinţă este ogre"eală pentru că în loc să !ie atent copilul învaţă să a"tepte Baltceva? ca să !ie atent "i nu

"tiu care sunt "ansele ca un terapeut să tot găsescă altceva) ca să nu mai vorbesc de !aptulcă p+nă la găsirea acelui altceva copilul e neatent. /e obicei alegem recompensa laînceput de sitting "i nu o sc#imbăm în acel sitting dec+t în condiţii eIcepţionale. utemrelua apoi sittingul cu o altă recompensă dacă asta dorim.

(. R6u"i" / pr!2pin6.

'unt două eItreme "i aiciG acordarea promptului tot timpul) ceea ce duce la dependenţa de prompt "i neacordarea promptului la timp. /e obicei dacă un copil care are o recompensă puternică nu dă un răspuns corect după vreo două încercări are nevoie de prompt. @ altăsituaţie des înt+lnită este cea în care copilul nu dă răspunsul corect de"i "tie răspunsul. Fu

este o soluţie să îi repetăm 'd2ul !ără dec+t în puţine cazuri. /e obicei îi !acem promptul) dar nu îi dăm to9enul dec+t atunci c+nd dă răspunsul corect singur.

ste !oarte important să "tim c+nd să renunţăm la prompt în momentul în care introducemun item nou. Yi să nu uităm niciodată că aut+nd un copil tot timpul) în orice înseamnă căîl tratăm ca pe un #andicapat "i în timp a"a va aunge indi!erent de potenţialul lui.

+. Trapu;ii %2!/ / inra0;iun, nr6i&

51



/e cele mai multe ori aici nu sunt reguli) dar !ără îndoială copii pre!eră anumiţi terapeuţi

3nu mă re!er la a pre!era doar în sensul de mani!estare a a!ecţiunii) ci în mod deosebit la aobţine rezultate cu anumiţi terapeuţi după cum terapeuţii pre!eră anumiţi copii. steinevitabilE Jn caz special îl reprezintă copii cu de!icit de energie 3copii lenţi.

Am înt+lnit părinţi ai unor copii lenţi care apreciau "i căutau tot terapeuţi lenţiconsider+nd că ace"tia sunt adaptaţi copilului lor. Cine o să2l a"tepte pe acel copil să deaun răspuns în viaţa de toate zilele; /acă ai un copil care nu vorbe"te îi aduci un terapeutmut; Jn copil lent are nevoie de dinamizare. Credeţi că un terapeut lent poate dianamizaun copil; Riscurile alegerii unui terapeut inadecvat sunt instalarea unui ritm lent deînvăţare "i cre"terea latenţei în răspunsuri.

D 0 ;in2 0!n 0n/ a/ap82 rapia ABAQ

1. )rsa 0!pi"u"ui o luăm în considerare pentru a putea compara per!ormanţele

copilului "i itemii stabiliţi de noi cu nivelul de dezvoltare al copilului normal deaceea"i v+rstă.,. Ri2u" / :n8;ar ne aută să adaptăm criteriile de masterare*. Enr6ia 0!pi"u"ui 3promptitudinea răspunsului trebuie luată în considerare

pentru a "ti dacă avem ca ţintă suplimentară dinamizarea "i cre"terea !luenţei.4. A0=i3i;ii" anri!ar ne aută la stabilirea scopurilor viitoare deoarece pe ele ne

bazăm) de la ele pornim.5. Nu28ru" / !r / rapi 3stabilit în !uncţie de v+rsta copilului) de gradul de

a!ectare "i c#iar de posibilităţile !inanciare oacă un rol !oarte important înstabilirea scopurilor.

6. M/iu" /in 0ar pr!in 0!pi"u" spune !oarte multe despre ceea ce este acum

copilul) despre problemele de comportament pe care le înt+lnim) dar "i despre posibilele ac#iziţii ale copilului anterioare terapiei.. M/iu" :n 0ar s n0sar s8 s in6r3. 'ă nu uităm niciodată că

întotdeauna urmărim integrarea mediului într2un mediu) într2o !amilie) într2oinstituţie. Copii nu sunt ai no"tri) ai terapeuţilor indi!erent c+t am investi a!ectiv înei "i în nici un caz nu e realizarea noastră. Am văzut terapeuţi care î"i văd copilulca pe o construcţie !ragilă care trebuie proteată de in!luenţa male!ică a părinţilor.Am cunoscut părinţi cărora le era teamă să interacţioneze cu propriul copil dincauza criticilor primite. 'ă nu uităm că gre"elilor lor se pot corecta dacă sunt ni"te părinţi !leIibili care acceptă ni"te argumente logice 3"i dea în selecţia copiilor cucare lucrăm a intrat !leIibilitatea părinţilor "i acceptarea condiţiei de specialist aterapeutului "i să îi lăsăm să le !acă) să îi autăm să le corecteze "i să înveţe să sedescurce în situaţii neprevăzute.

Lnainte coordonatorii "i terapeuţii cucereau părinţii prin duritate) program strict) c+tmai multe reguli !iIiste pe care le aplicau la toţi copii nedi!erenţiat) c+t mai multeinterdicţii.

5,



Azi părinţii se cuceresc cu discursuri despre !rustrare "i c+t de îngrozitor este să!rustrezi copilul. Yi oare ce î"i dore"te un părinte mai mult dec+t să audă că cineva poatesă !acă progrese lucr+nd AA cu copilul său autist "i poate !ace asta asta !ără să !rustrezecopilul. Aţi văzut cu siguranţă reclame de genul Bvă puteţi uita la televizor "i în timpulacesta cu autorulE puteţi slăbi I 9g?. Cine a încercat a"a ceva "i c+ţi au obţinut

rezultate; doar o strategie de convingere) manipulare. Ma !el este "i discursul despreabsenţa !rustrării în terapie. Copilul !ace progrese prin stimulare) dar care este raportulîntre progresele !ăcute "i potenţialul copilului; Adevărul este că este necesar să reducemnivelul de !rustrare al copilului) este un scop al terapie acest lucru) dar asta nu înseamnăcă batem pasul pe loc. /e obicei punem în balanţă !rustrarea cu progresele "i e posibil cauneori progresele mari să se asocieze cu !rustrare. Fu putem sc#imba acest lucru) putemreduce !rustrarea) dar nu o putem niciodată elimina. Ln ultimul timp tot aud de !rustrare însens negativ "i uităm că de !apt !rustrarea ne !ace să evoluăm. IG dacă suntem !rustraţide !aptul că avem c#eltuieli mai mari ca înainte ne căutăm un ob mai bun sau ne per!ecţionăm) învăţăm mai mult pentru a c+"tiga mai bine. 'ă ne g+ndim la un copil carea început să vorbească) dar nu !olose"te limbaul eIpresiv pentru a2"i eIprima cererile. Yi

dacă nu îi o!eri ceea ce dore"te p+nă nu cere !olosind limbaul eIpresiv cu siguranţă îlvom !rustra. l are de ales în acest caz între două !rustrăriG !rustrarea de a nu primi ceeace î"i dore"te "i !rustrarea de a !olosi limbaul eIpresiv care este un lucru destul de di!icil.Yi o va alege pe cea mai mică.

/acă !rustrarea de a vorbi este mai mare sau ceea ce i"i dore"te nu e at+t de necesar "iimportant pentru el va renunţa la cerere "i va alege să nu vorbească. /acă !rustrarea de avorbi este mai mică dec+t !rustrarea de a nu primi ceea ce2"i dore"te va cere adecvat)!olosind limbaul. -rustrarea nu trebuie eliminată ci !olosită în scopurile evoluţieicopilului) gestionată) eIploatată adecvat. -rustrarea devine !actorul care împiedică terapiaatunci c+nd este în eIces. Revenind la eIemplul de mai sus) !rustrezi acum copilul) dar îl

înveţi să comunice adecvat. uneţi în balanţă !rustrarea de acum pe care o declan"ezicon"tient) în limite normale cu !rustrarea pe care o va simţi tot restul vieţii nereu"ind săî"i eIprime adecvat dorinţele. oate acum are ni"te părinţi care "tiu ce î"i dore"te "i îio!eră) dar mai t+rziu; Ce se va înt+mpla dacă părinţii nu vor mai !i; 'au dacă într2o zicopilul va dori ceva "i părinţii "i nimeni altcineva nu va înţelege ce; Cum va !i !rustrareaacelui copil atunci; Am mai înt+lnit "i situaţia în care timp de luni de zile copilul !aceaceia"i itemi) pe acelea"i materiale pentru că nu nu masterează "i motivul pentru care nuse trece mai departe se pare că este tot legat de !rustrare) adică nu vor să !rustreze copilultrec+nd la itemi noi at+ta timp c+t el nu i2a !iIat pe aceia. C+t de !rustrat credeţi că este uncopil care zilnic !ace acelea"i lucruri) aceia"i itemi;

Lntotdeauna eItremele sunt ine!iciente. Calea cea mai e!icientă implică ec#ilibru.Ceea ce am vrut să subliniez aici este !aptul că în terapia AA nu avem dec+t o regulăgeneralăG '/2Răspuns2Consecinţă. Toate celelalte reguli necesită adaptare în !uncţie de!actorii de care am vorbit "i de mulţi alţii pe care nici nu i2am enumerat "i !ără aceastăadaptare va !i greu să valori!icăm potenţialul copilului. Terapia AA nu este rigidă) AAînseamnă adaptare) !leIibilitate "i mai mult dec+t orice înseamnă cunoa"tere) empatie "iimplicare.

5*



CAPITOLUL I)

GENERALI>AREA

Un 0!2p!ra2n n!u :n8;a p!a -i 0!nsi/ra 6nra"i3a /a08 s 2n;inu

pnru ! pri!a/8 "un68 / i2p, /a08 apar :nr#! aria / siua;ii <i /a08 s/2!nsra in/i-rn / 0!2p!ra2n" 0"!r /in @ur. 3aer et al.) 1&6%

Gnra"i3ar ( sc#imbările comportamentale care apar în a!ara procesului de învatare.Gnra"i3ara si2u"u"ui1ras-ru" rainin6u"ui ( generalizarea locaţiilor) persoanelor"i a condiţiilor.Gnra"i3ara r8spunsu"ui ( dezvoltarea unor comportamente similare !ără învăţaresistematică.'to9e [ aer 31&G generalizarea sc#imbărilor comportamentaleG =apariţiacomportamentului target în di!erite) non2ţnvăţate condiţii 3eI.) locaţii) persoane)comportamente) "i$sau timp !ără aranarea unor evenimente similare întalnite în

condiţiile de învăţare?.Gnra"i3ar 2 'c#imbare în comportamentul copilului în mod speci!ic drept rezultat aceea ce a !ost învăţat . ste aproIimativ analog cu =trans!er =.'e generalizamL!0a;i2 abilitatea copilului de a răspunde în locuri di!erite de =scaun "i masă = 3 e.I.) pecanapea ) pe podea )la "coală.Si2u"i 2 abilitatea copilului de a răspunde la stimuli de cei !olosiţi la lecţii) în procesulde învătare .

SD 2 abilitatea copilului de a răspunde la '/ (uri di!erite 3 e.I.) = a"ează2te aici = ) = stai os = ) = ia loc = .

Pr3na!r 1 prs!an8 2 abilitatea copilului de a răspunde unor persoane di!erite de celeimplicate în învăţarea originală.

Disra0!ri 2 copilul raspunde si în conditii de zgomot) pe stradă unde trec masini) cutelevizorul etc 3în prezenta unor stimuli menitti sa distragă atentia.Disan;8 2 copilul răspunde nu doar atunci c+nd i se cere să !acă ceva în pozitia !ată în!ată si de la o distantă mică) ci si atunci c+nd distanta este mai mare sau cel care îiadresează cererea nu se a!lă în raza lui vizuală 3eI. răspunde la nume din cameraalăturată

F!r2a # /e obicei in terapia AA itemii sunt masterati intr2un anume !ormat 3trei pemasă de eI. în cazul obiectelor) generaliz+nd !ormatul) copilul poate răspunde la orice!el de prezentare a itemilor 3eI.) obiecte) asezate în cerc) 15 obiecte pe o carte) integrateîntr2un peisa.

R8spunsu" ( 7ăsura în care ) prin învăţarea unui comportament ) observaţi sc#imbări înalte comportamente de"i aceste comportamente nu au !ost învăţate eIplicit 3 e.I.) învăţaţi

54



copilul să î"i str+ngă ucăriile la '/2ul =str+nge ucăriile = iar copilul începe în acela"itimp să arunce gunoiul la co"ul de gunoi "i să2"i pună cărţile pe ra!t .

Sis2 / r0!2pnsar 2 copilul răspunde indi!erent ce recompensă primeste si c#iar!ară recompensă.

Mi 2 combinarea tipurilor anterioare.

T=ni0i Gnra" / Pr!2!ar a Gnra"i38rii :n rapia ABAJ

7.)aria;i 0!n/i;ii" / si2u"ar :n i2p .a. Aveţi mai mulţi pro!esori$terapeuţi "i mai multe stiluri . b. Dariaţi stimulii . Lnvăţaţi mai multe eIemple de stimuli 3e.I.) 7ai multe !otogra!ii adi!erite pisici .c. Dariaţi cuvintele instrucţiunilor "i ale întrebărilor 3e.g.) =stai os = ) = ia loc = ) = "ezi aici= .

d. Dariaţi mediul în care are loc învăţarea . @dată ce s2a auns la controlarea '/2ului încamera originală de învăţare ) daţi drumul la radio ) lucraţi în camere di!erite sau în curte)sau cereţi membrilor !amiliei să ("i des!ă"oare activităţile normale în timpul sesiunilor .

9 . La :n0pu , 0!n/i;ii" p! -i /su" / ari-i0ia" 3 e.I. ) '/2urile sunt limitate lacele mai importante cuvinte ) se !olosesc recompense tip #rană ) etc. & T!u<i , :n i2p ,r0;i "a 0!n/i;ii 0 s p!a / naura" Ja. Trans!ormaţi antecedentele 3'/2uri în antecedente naturale a"a cum vor apărea îna!ara situaţiei de învăţare 3 e.I.) = oţi să arăţi triung#iul? versus = atinge triung#i? . b. Treceţi la recompense2 laude naturale) = mulţumesc = ) abţibilduri ) steluţe ) bani )etc .c. Trans!ormaţi trial2urile în mai puţin distincte "i mai asemănătoare cu interacţiunile

tipice 3 !olosiţi un limba mai natural "i diminuaţi recompensarea evidentă .d. -olosiţi stimuli pe care copilul îi va înt+lni zilnic 3 e.g.) în locul stimulilor plasaţi pecarduri ) !olosiţi imagini din cărţi ) obiecte din cameră ) etc . .e. Adăugaţi sesiunilor obi"nuite ) sesiuni de învăţare =incidentale = la alte ore ale zilei3 e.I.) orele mesei ) în timpul ocului liber ) etc. . Arătaţi stimuli "i prezentaţi 'd2uri a"acum apar în mod natural .

' . M!/i-i0a;i r0!2pns" .a. -olosiţi recompense secundare . b. 'ubţiaţi programul de recompense pentru recompensele primare "i recompensele ceconsumă timp. Ma început recompensaţi !iecare răspuns corect ) apoi reduceţi rata sau

!olosiţi un program aleatoriu 3 e.I.) la !iecare al *2 lea sau al 42lea răspuns.4 .I2p"2na;i r;inra in-!r2a;ii :n pr!0/uri" /s / :n8;ar .a. Itindeţi durata timpului dintre practicarea sarcinilor 3 e.I.) treceţi de la practicareasarcinii în !iecare zi la * ori pe săptăm+nă ) la 1 pe săptăm+nă ) la , ori pe lună ) etc . Aceste programări sunt incorporate într2un orar de menţinere . b. -olosiţi orare intermitente de recompensare ast!el înc+t comportamentele să !ie mai

55



rezistente eItincţiei .c. -aceţi uz în învăţarea copilului de procedura Trial2uri Itinse .

* . În8;a;i 0!pi"u" 0!2p!ra2n -un0;i!na" as-" :n0 a0sa s8 -i in/i0a <i :n8ri :n ia;a / 3i 0u 3i , 0u2 ar -i @!a0a a/0a8 , 0!2uni0ara <i sp!rira

-"ii"i8;ii <i a !"ran;i .CAPITOLUL )– RELATIA ÎNTRE DE>)OLTAREA COGNITI)Ă, TEORIAMINTII SI INTEGRAREA SOCIALĂ

7etacogniţia se de!ine"te ca !iind g+ndire despre g+ndire. Ln ultimii ani psi#ologii au început să !ie tot mai interesaţi de metacogniţie "i de modul în care sedezvoltă teoria despre mental. Comportamentele "i g+ndurile noastre scot în evidenţăideea că suntem con"tienţi de !aptul că "i alţi oameni au mental) ceea ce înseamnă că aua"teptări) g+ndesc) au opinii proprii) sentimente proprii. @ mare parte din comportamentulnostru este in!luenţat de ceea ce credem noi că simt) g+ndesc) a"teaptă ceilalţi. 'tările

mentale primare studiate de cercetători suntG dorinţele) percepţiile) credinţele)cuno"tinţele) g+ndurile) intenţiile "i sentimentele 3-lavell) 1&&&.aron2Co#en 31&&5 se re!eră la teoria minţii 3t#eor o! mind) To7 ca !iind

Bcitirea g+ndurilor? 3Bmind reading?) iar în ceea ce prive"te incapacitatea persoanelor cuAspergers 'ndrom de a aprecia !aptul că ceilalţi oameni au intenţii) nevoi) dorinţe)g+nduri) credinţe) emoţii !olose"te termenul Borbirea minţii? 3Bmind blindness. Cumine)Meac# and 'tevenson "i 'tevenson 31&&% vorbesc despre Babilitatea de a g+ndi despreg+ndurile celorlalţi oameni) apoi de a g+ndi despre g+ndurile lor despre g+ndurile noastre)apoi de a g+ndi despre ceea ce noi g+ndim re!eritor la g+ndurilor lor "i a"a mai departe?3pag.1& /i!icultatea în citirea intenţiilor celorlalte persoane îi !ace pe copiii auti"ti să"oc#eze prin lipsa lor de discreţie "i teribila "i inocenta sinceritate.

T!ria 2na"u"ui %2in;ii& s 0!nsrui< :n ri pa<i 3artsc#) ellman)1&&5G1. Ln urul v+rstei de doi ani copiii au o concepţie elementară despre dorinţe)

sentimente) eIperienţe perceptuale simple. Ma acestă v+rstă înţeleg !aptul că oameniisimt) g+ndesc di!erit) au di!erite dorinţe) a"teptări) dar nu sunt capabili să înţeleagă "i!aptul că oamenii î"i reprezintă mental at+t obiectele) c+t "i dorinţele) credinţele) emoţiilelor.

,. Ma v+rsta de * ani) copiii înţeleg !alsitatea sau adevărul credinţelor)g+ndurilor "i dorinţelor "i !aptul că acestea di!eră de la o persoană la alta) dar au tendinţade a eIplica propriile acţiuni "i pe ale celorlalţi apel+nd mai mult la dorinţe dec+t laopinii.

*. Ma 4 ani copiii înţeleg in!luenţa pe care au au g+ndurile si sentimenteleoamenilor asupra comportamentului acestora) precum "i !aptul că uneori oamenii potavea păreri care nu sunt con!orme cu realitatea. 3At9inson [ 0ilgard) ,::5) pag. 11&

0enr ellman 31&&4 a lansat o ipoteză con!orm căreia 0!pi"u" auis nu ar! !ri a 2na"u"ui <i /in 0au3a a0asa s pus :n 2ar /i-i0u"a aun0i 0n/s !ra / :n;"6ra sni2n"!r, /!rin;"!r <i !pinii"!r a"!r prs!an.7erg+nd mai departe) noi) oamenii) ne deosebim de obiecte tocmai prin sentimente)g+nduri) dorinţe) opinii. /acă un copil autist nu vede toate aceste particularităţi la ceilalţi

56



oameni pentru ei oamenii nu sunt cu nimic deosebiţi de obiecte. Yi de aici vine retragerea)aparentul dezinteres !aţă de ceilalţi "i problemele de comunicare "i interacţiune socială)c#iar "i la copiii care au limbaul dezvoltat "i aparent au toate ac#iziţiile pentru a puteacomunica "i interacţiona adecvat.

Această teorie este singura care !ace legătura între problemele de socializare "i

cele cognitive. Aplicabilitatea practică a acestei teorii o constituie tocmai predarea eicopiilor !oarte avansaţi în terapie pentru a2i auta să !acă "i ultimul pas "i cel mai greu) pasul de integrare în societate. Acest lucru se realizează prin predarea intensivă a stărilormentale prin simple principii. Iemple de principii pentru c+teva stări mentaleG

a. Cunoa"tem ceea ce percepem b. -iecare persoană are anumite dorinţec. -iecare om î"i !ormează o părere despre noi în !uncţie de cum ne purtăm în

prezenţa lui) în !uncţie de ce aude despre noi) în !uncţie de opiniile luilsa Able "i /enise <renier 3Aspergerss 'indrom. 8ntervening in 'c#ools and

Communities) ,::5) pag. ,,% prezintă 2!/u" / pr/ar a ai"i8;i"!r pra62ai0 /inra0;iun s!0ia"8 :n paru pa<iJ

1. S"- aKarnss. Abilităţile sociale "i limbaul social nu se vor sc#imbadec+t după con"tientizarea abilităţilor sociale la ceilalţi "i înţelegerea nevoii de dezvoltarea acestora la propria persoană. 'e realizează vizionarea unor !ilme cu "i !ără sunet pentrua observa cum !olosesc ceilalţi contactul vizual) a"teptarea r+ndului) gesturi etc. 'evizionează "i înregistrări video cu di!erite ocuri de rol) grupuri care lucrează împreună.

,. S"- – 2!ni!rin6. 'e trece de la con"tientizarea abilităţilor sociale laeIersarea lor) pun+nd un to9en pe tabla de to9eni de !iecare dată c+nd comunică adecavat3salută) !ace un compliment etc.

*. S"- – 0!nr!". Ln această etapă se urmăre"te generalizarea abilităţilor deaac#iziţionate într2o varietate de situaţii) adaptarea la subiectul conversţiei) la interlocutor.Cei care au o probleme cu impulsivitatea pot învăţa te#nici de genul Bsel!2tal9?3vorbitul

cu sine însu"i) limbaul interior. IG B@ secundă să ma g+ndescE?) Bot să nu măgrăbescX?4. Masrin6 = sun0. Con"tientizarea de sine aunge la nivelul în care

persoana este con"tientă de comportamentul său "i înţelege consecinţele potenţiale alecomportamentului) învaţă să ia decizii în ceea ce prive"te comunicarea analiz+ndconsecinţele comunicării

PARTEA A I) # INTEGRAREA COPIILOR CU AUTISM ÎN GRĂDINITESI SCOLI NORMALE

DEFINIREA TERMENILOR DE S5ADOV %UMBRA&, S5ADOVING'#ado>ing ( termen !olosit de obicei pentru a descrie suportul Bunu la unu?) într2

o situaţie zilnică 3cum este cea de grădiniţă. '#ado> teac#ing aută la îmbunătăţirea per!ormanţelor) a abilităţilor psi#osociale "i a cre"terii independenţei.

'#ado> ( persoana care însoţe"te copilul la grădiniţă) aut+ndu2l să !acă !aţăcerinţelor.

Teoria pe care se bazează=umbritul? este aceeasi teorie pe care se bazează silucrul acasă. Aceasta înseamă că este vorba despre un comportament de autorare care

5



aută copilul să se adapteze la situatia din clasă.

Ai"i8;i10un!<in; n0sar u2ri "a :n0puu" "u0ru"ui :nr#! 6r8/ini;81<0!a"82 a !i un bun observator 2 in!ormaţii despre autism

2 in!ormaţii despre prompt2 sistemul de recompensă$to9eni2 cum să interacţioneze cu educatoarea "i copii

CAPITOLUL I. DEFINIREA ATRIBUTIILOR EDUCATOAREI1 UMBREI1TERAPEUTULUI ABA CARE LUCREA>Ă INDI)IDUAL CU COPILUL%COMPARATIE&

Terapeut ( terapieindividuală

'#ado> ducatoare

L"i dedică tot timpul "iatenţia copilului în

absenţa grupului3lucrează individual cucopilul

@!eră asistenţă "i!avorizează

independenţa

L"i dedică timpul "iatenţia întregului grup de

copii

Mecţii speci!ice adaptatenevoilorcopilului$stabile"tescopuri

'usţine copilul îndes!ă"urarea activităţilor în clasă

'copurile activităţilorsunt stabilite încon!ormitate cu programa "colară "iadaptate capacităţii!iecărui copil

/e obicei stă în !aţă saul+ngă copil

'tă în spate sau îlobservă dintr2un colţ al

clasei

'tă în !aţa grupului "iinteracţionează cu

!iecare pe r+nd atuncic+nd este cazulAsistenţă intruzivă @!eră cel mai puţin

intruziv autor @!eră autor tuturorcopiilor

Recompensă directă @!eră recompense înmod subtil atunci c+ndeste posibil

@!eră acela"i tip derecompense pentru toţicopii

Recompensă continuă)!recventă

Tinde să reducărecompensa

Tinde să aungă la!olosirea recompenseisociale) ca unicărecompensă

Vinte"te !ormarea deabilităţi individual 'copG învăţareaincidentală "i trans!erulabilităţilor

Vinte"te !ormareaabilităţilor speci!icev+rstei în grup

Terapeutul poate o!eri unmodel pentrucomportamentul dorit

Atenţia copilului estedirecţionată de s#ado>către grupul de egali "icătre educatoare

'olicită direct atenţiacopiilor) poate !i unmodel pentrucomportamentul dorit

/ate despre !ormarea Fotează observaţiile !ectuează evaluări

5%



abilităţilor !ăcute "i evoluţiacopilului 3menţinereaabilităţilor ac#iziţionate)generalizarea lor) limbaspontan) interacţiune

socială

periodice ale copiilor

Copilul prime"tesolicitări de la terapeut

Copilul prime"tesolicitări de laeducatoare

Alterneză solicitărileadresate întregului grupde copii cu solicitărileindividuale) care însăsunt adresate tot de ladistanţă.

Ai"i8;i1a0=i3i;ii 2ini2 n0sar 0!pi"u"ui 0u auis2 0n/ s in6ra :n6r8/ini;82 se !ace trecerea de la maniera rigidă "i structurată de lucru la un mod c+t mai

natural de învăţare2 a"teaptă r+ndul2 poate înţelege comenzi simple2 poate să asiste măcar la des!ă"urarea unei activităţi timp de 1:215 min) c#iar dacănu se implică2 'tă pe scaun2 Acceptă compania copiilor "i a persoanelor străine2 Comportamentele agresive 3sau alte comportamente neadecvate nu pun în pericolsecuritatea altor copii sau propria securitate

Oi0i 6nra" / ains :n <0!"i16r8/ini;J

2 trecerea de la o activitate la alta2 înţelegerea "i respectarea regulilor sociale2 ridică m+na2 dezvoltarea capacităţii de a învăţa de la grupul de egali2 @bţinerea atenţieiG contactul vizual) !aţa "i corpul sunt întoarse către persoana cu

care vorbe"te) gesturi de genul bătutului pe umăr.2 8niţierea conversaţieiG salutul) strigarea pe nume a celeilalte persoane) !ormule

de începere a unei conversaţii.2 Răspunde la solicitările celeilalte persoane.2 A"teptarea r+nduluiG nu întrerupe c+nd cineva vorbe"te) să "tie c+nd să î"i ia

r+ndul la conversaţie.

2 Ascultarea celor spuse de interlocutor. 2 Reguli de intrare în discuţie cu cineva "i prezentarea pe scurt a ideii. 2 7enţinerea unei conversaţii pe un anumit subiect) adăugarea de noi in!ormaţii

la subiectul care dea se discută. 2 'c#imbarea subiectului c+nd acest lucru este potrivit !olosind !raze de genulG

BAcest lucru îmi aminte"teE?

5&



2 Clari!icarea lucrurilor spune) evit+nd !olosirea acelora"i cuvinte. ( Lnc#eiereaconversaţiei evit+nd ie"irea bruscă din conversaţiei 3BTrebuie să plec acumE?) B7i2a!ăcut plăcere să vorbimX?) BMa revedere) ne vedem m+ineX?

M!/a"i8;i / pr!2p "a 6r8/in;8 1 Dpn/n;a / pr!2p1R/u0rapr!2pu"uiromptul se utilizeaza pentru a invata copilul comportamente noi pe care

trebuie sa le indeplineasca in mediul scolar. romptul se scade apoi !oarte sistematic sigradual.Comportamentele target sunt identi!icate pentru a !i descrescute sau crescute caintensitate. Aceste comportamente sunt identi!icate prin observare de catre Consultant )=umbra? sau pro!esor. Copilul va avea aceleasi scopuri la scoala ca orice alt copil.

Pr!2pG autorul minim dar su!icient care trebuie dat copilului pentru caacesta sa

!inalizeze corect o sarcină.Di2inuara G reducerea sistematică a intensităţii promptului.

Tipuri / Pr!2p J2 -izicG 8ndrumarea !izica a copilului spre raspunsul corect 3prompt mana peste

mana.2 7odel 38mitatieG copilul rezolva sarcina educatoarea sau ceilalţi copii2 ozitie $apropiereG A"ezarea stimulului ţintă mai aproape de copil 3copilul

este a"ezat mai aproape de educatoare) în băncile din !aţă2 8mitaţie DerbalăG C+nd este solicitat de educatoare sau de ceilalţi copii) umbra

îi !urnizează copilul răspunsul) iar acesta îl imită.

28nstrucţiunea Derbală ( IG educatoarea poate cere copiilor să str+ngămaterialele după ce au lucrat umbra îl g#idează apoi spun+ndu2i la !iecare pas ce are de!ăcutG Bune creioanele în pa#arX?) B/u pa#arul pe catedrăX?) Bune caietul în dulapX?etc

2 Fespeci!icG gesturi$ privire$indicare cu degetul.2 7odularea vociiG Accentuarea aspectului relevant din '/ 3eI. /acă

educatoarea trasează sarcini mai multor copii) printre care "i copilul autist ea va accentuanumele "i sarcina acestuiaG BCristi va c+nta la c#itară) 7aria la pian) 7AT8 MATR@7T\X?.

S-auri pnru a ia /pn/n;a / pr!2p1 Sra6ii / pr!2!ar ain/pn/n;i <i / r/u0r a si62ai38riiG

2 Fu se o!eră cantităţi mari de recompense pentru răspunsuri promptate 3dec+tîn cazul în care copilul înainte nu accepta deloc participarea la sarcina respectivă) nicimăcar cu prompt

I. Copilul nu a participat p+nă atunci la un anumit oc organizat deeducatoare. Atunci c+nd acceptă participarea c#iar "i cu prompt) în primele participări prime"te recompensă puternică. e viitoare recompensa pentru prompt se diminuează "i prime"te pentru participarea independentă.

6:



2 vitati promptarea după consecinţă sau după ce a trecut o perioadă de timp!ără a primi vreun răspuns de la copil

I. ducatoarea a adresat tuturor copiilor o instrucţie 3m+inile pe cap "icopilul nu a eIecutat2o. /acă dea a trecut mai mult de c+teva secunde "i copilul nu arăspuns) iar copii dea au trecut dea la următoarea instrucţiei dată de educatoare

promptarea se !ace pe noua instrucţie. entru a2l prompta pentru B7+inile pe cap? estenevoie ca educatoarea să repete comanda tuturor copiilor. Ln cazul în care comandaeducatoarei trebuie eIecutată "i repetarea ei de educatoare nu este posibilă atunci umbraîi poate arăta copilului ceea ce dea !ac ceilalţi copii 3copii !ac trenuleţul) implică !aptulcă educatoarea a cerut acest lucru) copilul deduce ceea ce se înt+mplă "i stabile"tecomanda singur de"i nu a !ost atent la ea sau îi poate repeta comanda dacă totu"i copilulnu înţelege din activitatea celorlalţi copii de are de !ăcut 3B/2na educatoare a spus săstr+ngeţi ucăriile?.

2 /iminuarea sistematică a prompt2urilor în !uncţie de evoluţia copilului spreindependenţă

I. Copilul are de colorat mai multe obiecte. resupunem că acasă el este

capabil să !acă acest lucru singur. /acă la grădiniţă nu îl !ace la început se poate !acec#iar "i prompt pe toată perioada activităţii) apoi la începutul !iecărui obiect) apoi oric+ndcopilul se opre"te din colorat) terapeutul se îndepărtează "i revine pentru a2i aminti desarcină atunci c+nd este nevoie 3simpla prezenţă umbrei l+ngă copil este un prompt.

2 'e !olose"te promptul cel mai puţin intruziv la momentul respectiv 3dacă uncopil înţelege gesturile pragmatice umbra îi poate !ace semn să stea os în loc să se ducă!oarte aproape de el "i să2i spună acest lucru

2 vitarea o!eririi prompt2ului după ce copilul a început să !ie independentîntr2o sarcină$activitate

2 @!erirea promptului "i menţinerea atenţiei prin intermediul celorlalţi copii3umbra desemnează un alt copil să îi amintească ce are de !ăcut sau încuraează copilul cu

autism să ceară autor celorlalţi copii2 ducatoarea acordă autor copilului în locul umbrei atunci c+nd este posibil"i în mod deosebit c+nd acordă autor "i celorlalţi copii.

- Distanta

Jnul dintre scopurile =umbrei? este sa se retraga cat este posibil de langacopil pentru a nu mai sta numai langa el) dar trebuie totusi sa stea indeauns de aproapeincat sa ii poate o!eri recompense si prompt daca este necesar. Asta inseamna ca dacavrem sa ne departam putin !izic de copil pentru ca el sa !ie cat mai natural cu putintatrebuie sa ne asiguram ca ii putem !ace prompt sau il putem recompensa daca este nevoiede la distanta.8nitial =umbra? trebuie sa sta cat mai aproape de copil dar cu timpul trebuie sa se retraga )se poate incepe cu cateva activitati la care stie ca copilul nu are nevoie de prompt.

/e obicei =umbra? !ace promptul din spatele copilului) asta pentru ca) copilul trebuie sa!ie atent la invatator si la clasa ) la ceea ce se intampla la tabla) in loc sa se uite la=umbra?. /aca se alege varianta de a prompta la distanta atunci =umbra? trebuie sa sta in!ata copilulula o oarecare distanta pentru ca acesta sa o poata vedea cu usurinta./aca =umbra? !ace !aorte putine lucruri) activitati) aceasta e bine pentru ca inseamna ca)copilul nu are nevoie de prompt masiv si este mai independent.

61



Di-rn; :n sai"ira !i0i"!r in6r8rii 0!pii"!r aui<i :na" -un0;i!na"isau 0u Sin/r!2 Aspr6r <i a 0"!r 0u auis2 in-ani" sau 0u rar/ as!0ia sau 0uAD5D %s /is0u8 "a 0urs 0u a@u!ru" un!r su/ii / 0a3&Bolile în sine nu eIistă? 3Mudol! von Nre#lU 'imptome combinate) dublu sau triplu diagnostic

U 8denti!icarea "i tratarea simptomului principal care stă la baza celorlalte simptomeU Ln stabilirea obiectivelor ţinem cont deG simptomul principal v+rsta copilului ritm de învăţare energia copilului ac#iziţiile anterioare numărul de ore de terapie "i de participare la activităţile de grup mediul din care provine copilul mediul în care este necesar să se integreze situaţia !inanciară raport !rustare$bene!icii pe termen scurt "i pe termen lungU 8mportanţa intervenţiei pe comportament

C!2p!ra2n" na/0a <i 2!/a"i8;i / a!r/ar1Epri2ara -urii <ia /3a0!r/u"ui :nr#! 2anir8 a/0a8 %s /is0u8 "a 0urs 0u a@u!ru" un!r2p", "u0ru p 6rup / pari0ipan;i pnru 68sira s!"u;ii"!r& – -ia;ii,a6rsiia, au!si2u"ar, pr!sSis2u" / r0!2pns8 <i ap"i0ara "ui "a 6r8/ini;8 %su/ii / 0a3& Recompensa pe care o o!eră = umbra? va !i discretă . Alti copii îsi pot da seama căcopilul este supraveg#eat cu atentie ) dar se poate ca acest comportament să nu !ieobservat de către ceilalti copii pentru că este !oarte discret.Recompensa va !i o!erită întai de =umbră? dar si de pro!esor ) dar acest tip derecompensă va !i scăzut în intensitate asa înc+t cu timpul singurul care o!erărecompensa copilului sa !ie pro!esorul) asa cum se întamplă si în cazul celorlalti copii.ste necesară această precizare pentru că uneori se întamplă ca copiii cu autism să nu!ie recompensasi cu comportamente sociale asa cum sunt recompensa si ceilalti copii./ar recompensarea intermediară sau suplimentară este necesară pentru copil pentru caacesta să primească un mesa clar în legatură cu comportamentul său si să continue săîndeplinească comportamentul recompensat. Jnele tipuri de recompense pot !itrans!erate de la umbră la pro!esor cum ar !i tabla cu cartonase.

Recompensele care se o!eră de obicei de =umbră? la scoala suntG

a remiile

=Jmbra? va recompensa verbal) dar încet)de eIemplu se apropie încet de copil si îisopteste că ceea ce a !ăcut este bine etc./acă este adecvat =umbra? poate recompensa si comportamentul celorlalti copii) înacest !el copilul nu se va simti deosebit !ata de ceilalti copii in nici un !el.

6,



b <esturiG=Jmbra? poate !olosi gesturi ca mainile sus pentru a arata copilului ca comportamentulsau a !ost un succes. Aceasta este o metoda destul de discreta pentu a recompensa care poate !i o!erita si de la o oarecare distanta.c Tabla cu cartonaseG

Tabla cu cartonase are avantaul ca o!era recompensa copilului pentru comportamentulsau dar premilul propriu2zis nu este o!erit dacat dupa ce stange toate cartonasele ceea ceinseamna ca premilul e!ectiv este amanat.Acest mod de premiere poate amana primireae!ectiva a recompensei pentru pauza ) pentru ca unele recompense nu pot !i o!eritee!ectiv in casa si pot !i o!erite in pauza sau in drumul spre casa ) in sc#imbul unei tablecompletate.Acest tip de recompensa se concretizeaza prin recompensarea comportamentului custelute sau !ete zambitoare care sunt lipite pe o tabla.Copilului 8 se va cere sa stranga pe tabla un anumit numar de cartonase pentru a primirecompensa ceruta ) de eIemplu se poate ca dupa scoala copilul sa mearga intr2un loc pelare vroia sa2l vada ) sau in pauza sa merga intr2un loc din scoala care ii !ace deosebita

placere.Jn lucru important este ca toate comportamentele adecvate sa !ie recompensateU Aceasta metoda de recompensate este !oarte potrivita pentu ca poate !i !oarte discreta pentru ca se opt con!ectiona tablite mici de premiere si cartonase la !el de mici) deeIemplu bratari cu arici pe care pot !i prinse cartonase.entu a !olosi tabla cu cartonase trebuie ca acest mod de recompensate sa !ie !olosit maiintai acasa) sa !ie o recompensa cunoscuta copilului.Recompensa e!ectiva de la s!arsitul tablei de recompensare depinde de ceea ce ii placecopilului sa !aca si gaseste el recompensat.

74. Înr6israra /a"!r• Jnde am intervenit;•

Ce !el de autor am o!erit;• Cum a răspuns copilul;'e notează in!ormaţii despreG generalizarea abilităţilor ac#iziţionate

comportamentele neadecvate 3mani!estarea) durata) !recvenţa comportamentului)antecedent "i consecinţă ( reacţia celor din ur interacţiunea socială în !uncţie de nivelulde dezvoltare al copilului 3stă alături de copii) se uită la ocul lor) dă un obiect cerut) cereo ucărie) salută) răspunde la solicitările copiilor ( solicitări simple sau compleIe) răspunsîn oc "i în comunicare) iniţiere în oc "i în comunicare) transmite mesae) pune întrebărietc participare la activitatea educatoarei 3înţelegerea activităţii) ridică m+na) realizeazăsarcinile cerute) trecerea de la o activitate la alta respectarea regulilor de grup notareaseparată a tageturilor viitoare în terapie.

/ata Comportament 3mani!estare (!recvenţă) durată) intensitate

Antecedent Consecinţă

6*



/ataG

W 2

'alutăAutoservireRăspuns în oc

Răspuns înverbalizare

8niţiere în oc

8niţiere înverbalizare

Activ des!ă"uratede educatoare

8temi care pot !i trecuţi în tabel în !uncţie de necesităţile copiluluiG

64



Transmite mesaeA"teaptă r+ndul-ace a!irmaţii2a!irmaţii

une întrebăriContact vizualeCereriRăspunde copiilor RăspundeeducatoareiRăspunde de ladistanţăRăspunde la nume'e adresează!olosind numele

copiilor Conversaţie ( *)4r+nduriAduce obiecte lacerere'tă pe scaun întimpul activităţiiConceptul deec#ipăConcepte abstracte3a c+"tiga$a pierde)

vinobat$nevinovat)sincer$mincinos)zg+rcit$lacom etc8ndenti!icăemoţiile celorlalţi"i se adapteazăadecvat la eleTestarea atenţei3Ce ai de !ăcut;$Cea spus;8mitaţie verbală

-ace trecerea de lao activitate la altaA"teaptă sătermine toţi copiiactivitatea'e încadrează întimp "i terminăactivitatea odată cu

65



ceilalţi copii/es!ă"oarăactivitate prelungită

Oi0i rapui0 %0!pii aansa;i&J2 Lmbunătăţirea capacităţii de eIprimare verbală2 Cre"terea atenţiei la limba2 Asimilarea conceptelor cognitive abstracte2 Lnţelegerea normelor morale) sociale2 /ezvoltarea capacităţii de a varia întrebările într2o conversaţie. Iistă varianta în careun copil autist pune mereu aceea"i întrebare sau acela"i tip de întrebare.2 Lnţelegerea necesiţăţii de adaptare a a conţinutului conversaţiei2 /ezvoltarea imaginaţiei) creativităţii) spontaneităţii2 Iersarea în ocuri de rol a comportamentelor !uncţionale) adaptate diverselor situaţii2 Lnţelegerea "i eIersarea regulilor de grup

2 Fotarea tuturor stereotipiilor în g+ndire "i lucrarea acestora2 Iersarea empatiei) a teoriei minţii

D3!"ara 0!2uni08rii "a aui<ii :na" -un0;i!na"i <i r!"u" i :n s!0ia"i3ar 7esaelor emise de o persoanăG Q sunt verbale) ,% Q paraverbale "i 65 Q

nonverbale. Cuv+ntul Bcomunicare? vine din limba latină "i înseamna Bacţiunea de a pune în

comun lucruri) indi!erent de natura lor.

Capi!"u" II.

C!2uni0ara 0u 0!pi"u" auis

La 0!piii 0u auis2 apari;ia "i2a@u"ui s 2u" :nr3ia8 <i ar rar!ri-un0;i / 0!2uni0ar. Cr08ri" au ar8a 08 :n @ur / * /inr prs!an" 0uauis2 nu au un "i2a@ ra", iar 0i 0ar !rs0 !u<i, sun 0ara0ri3a;i prinr#un sr /-i0i ra", /i-i0u"8;i :n :n;"6ra !ririi, / pr0pr <i / 2ir a!ririi, inrs8ri / pr!nu2 <i !rir 2a-!ri08. Ace"ti copii pot repeta o serie decuvinte un timp îndelungat sau pot emite sunete articulate ori nearticulate !ără sens.Această lipsă de apreciere a valorii simbolice "i a aspectelor !uncţionale ale limbaului)!ace ca ei să aprecieze mai mult !orma cuvintelor dec+t conţinutul lor în comunicare.Atunci c+nd copiii auti"ti vorbesc) emiterea cuvintelor lor este neclară) imprecisă) dar

anumite !raze) cuvinte pot !i însă pronunţate corect. /e"i au permanent "ansa de a utlizalimbaul în mod spontan) eu nu reu"esc să dezvolte un sistem de comunicare) !ie el c#iarrudimentar. i !olosesc !oarte rar vorbirea cu scop de comunicare) "i atunci) ei trebuieînvăţati că vorbirea) indicarea) gesturile) cuvintele scrise) imaginile pot constitui un modde a2"i !ace cunoscute "i satis!ăcute dorinţele) nevoile. Atunci c+nd este vorba despre uncopil cu autism) aceste intenţii de comunicare "i mesaele transmise sunt !oarteimportante. ste mult mai u"or să înţelegi o nevoie a copilului care spune =apa? c+nd îieste sete) dec+t pe unul care repeta !raze) cuvinte !ără sens c+nd are aceasta nevoie.

66

http://psihoterapie2009.wordpress.com/2009/07/05/dezvoltarea-comunicarii-si-socializarea-autistilor-inalt-functionali/

http://psihoterapie2009.wordpress.com/2009/07/05/dezvoltarea-comunicarii-si-socializarea-autistilor-inalt-functionali/



Pnru un 0!pi" auis 0uin" au /irs s2ni-i0a;ii. Jn limba simplu va autacopilul să înţeleagă mai repede "i mai bine mesaul transmis. Adică) în loc să2i spuiG=ogdan desc#ide !rigiderul) ia apa) pune în pa#ar "i bea?) îi spui simplu =ogdan ia apă"i bea?. 7esaul este clar) simplu "i el întelege ce se a"teaptă de la el "i ce are de !ăcut.C+nd situaţia este invers) c+nd i"i aleg singuri modalitatea de comunicare cu care vor să

transmită g+ndurile "i dorinţele) atunci noi trebuie să decodi!icăm mesaele pe care letransmitG gesturile$ comportamentele care eIprimă !aptul că vrea ceva) că este trist sauvesel) că îi este !oame sau sete) cald sau !rig etc. Jn copil autist c+nd eIprimă !aptul cănu2i !ace plăcere un anumit lucru) o anumită persona sau o activitate se poate eIprima prin comportamente dintre cele mai diverseG agresivitate) automutilare) pl+nsul) r+suleIcesiv) ţipete. Aceste comportamente pot eIprima însă "i !aptul că o vrea să înceapă oactivitate mai repede) activitate care îi !ace plăcereG să plece cu ma"ina) să meargă la piscină sau în parc. Cei din ur trebuie să desci!reze aceste mesae pentru a vedea ce vreasă spună copilul. Ace"ti copii găsesc multiple !orme de "anta sentimental pentru a sesustrage de la anumite activităţi sau pentru a !ace ceva ce vor ei. Au un mod de a protestacu totul special. Iemple de comportamente cu !uncţie de comunicareG

•

pl+nsul "i ţipetele• somnul "i căscatul• îmbrăţi"area "i sărutul• agresivitatea• vocalizarea• prinderea de m+nă a adultului "i îndreptarea lui către obiecte.-iecare dintre aceste comportamente poate avea semni!icaţii di!erite pentru !iecare

copil în parte. Jn copil poate pl+nge pentru că îl doare ceva) iar altul pentru că s2aterminat sau nu a început o activitate !avorită. l+nsul "i ţipetele pot însemna multelucruri în cazul copiilor cu autismG

• !oame) sete sau dorinţe de a merge undeva• antipatia pentru o persoană• teama) !rica de ceva• poate eIprima că se simte negliat sau că vrea să !ie în centrul atenţiei• poate eIprima că vrea să înceapă o activitate sau să se termine activitatea

prezentă.

PARTEA A )#A TESTE SI C5ESTIONARE

Tsu" / a"uar P!ra6 ortage este un test de evaluare a copiilor mici 3cu v+rste de p+nă la 6 ani) care poate

!i de autor în două mari direcţiiG• testul ortage are avantaul că prin întrebări ne poate crea o idee asupra

aptitudinilor "i stadiului la care ar trebui să se a!le copilul la o anumită v+rstă "iunde anume este copilul în mod real în momentul evaluării

• a doua direcţie este evaluarea e!ectivă a copilului la o anumită v+rstă) ceea ce ne poate da o imagine destul de eIactă asupra zonelor pe care copilul nu le acoperă "iunde acesta are nevoie de autor. Această evaluare ne va crea un mare avanta întimp ast!el înc+t) dacă îi vom !ace o evaluare la !iecare ,2* luni) vom avea o

6



imagine mult mai eIactă despre evoluţia copilului. Iistă două concepte pe careorice test de evaluare) inclusiv testul ortage) le ia în considerareG v+rstacronologică a copilului) care reprezintă v+rsta biologică) "i) cel de al doileaconcept) v+rsta mentală a copilului sau v+rsta la care este copilul din punct devedere al dezvoltării în momentul evaluării.

Ln testul ortage eIistă 5 secţiuni care cuprind întrbări în !uncţie de stadiul normalde dezvoltare al unui copil. Acestea suntG• socializare• limba• autoservire• cognitiv• motor -iecare secţiune are un număr de întrebări la care trebuie răspuns) întrebări

împărţite pe paliere de v+rstă de la :21 an 12, ani ,2* ani *24 ani 425 ani 526 ani. Lngrila de evaluare trebuie răspuns încep+nd cu întrebarea numărul 1 de la !iecare secţiune3c#iar dacă copilulul are 4 ani "i întrebarea 1 se re!eră la o v+rstă de :21 an. Răspunsul

a!irmativ se traduce prin încercuirea numărului întrebării pe grila de evaluare) iarrăspunsul negativ se traduce prin lăsarea neîncercuită a întrebării respective. Răspunsulnu poate !i dec+t da sau nu. C+nd răspunsurile sunt pozitive la un palier de v+rstă în proporţie de &: Q din întrebări se trece la următorul palier de v+rstă în momentul în carese aunge la un palier de v+rstă la care răspunsurile pozitive sunt sub 5: ( 6: Q dinîntrebări se opre"te testul.

Aici eIistă două varianteG• trec+nd la palierul de v+rstă imediat superior) copilul eIecută cam *: ( 5: Q din

cerinţele de acolo ( în acest caz se consideră că v+rsta mentală a copilului lasecţiunea respectivă este întreagă la palierul de v+rstă unde nu eIecută dec+t 5: Qdin cerinţe 3de eIempluG aţi remarcat că puteţi răspunde pozitiv la &: Q dinîntrebări pe !iecare palier de v+rstă la secţiunea cognitiv p+nă la palierul *24 ani "ică aici nu poate eIecuta dec+t 5: 26: Q din cerinţe) dar poate eIecuta "i *: Q din palierul 425 ani) în acest caz se consideră că are o v+rstă mentală la aceastăsecţiune de 4 ani

• a doua variantă este cea în care copilul nu eIecută dec+t ,2* cerinţe de la palierulde v+rstă superior "i atunci se consideră palierul de v+rstă unde el nu reu"e"tedec+t 5:Q ca !iind palierul maIim pentru el în acel moment 3de eIempluG aţiremarcat că puteţi răspunde pozitiv la &:Q din întrebări pe !iecare palier de v+rstăla secţiunea cognitiv p+nă la palierul *24 ani "i că aici nu poate eIecuta dec+t 5: ( 6:Q din cerinţe "i nu poate eIecuta dec+t c+teva cerinţe din palierul 425 ani ( înacest caz se consideră că are o v+rstă mentală la această secţiune de *)5 ani.D+rsta mentală a copilului va !i media aritmetică între cele cinci secţiuni. 'corulva !i v+rsta mentală împărţită la v+rsta cronologică O 1::.

8nterpretarea testuluiG

• 1*: W eIcepţional

• 1,:21,& !oarte bun

• 11:211& mediu2superior

6%



• &:21:& mediu

• %:2%& mediu2in!erior

• :2& zona de graniţă

• 5526& retard u"or

• 4:254 retard moderat• *:2*& retard sever

• 'ub *: retard pro!und T#e Carolina Curriculum !or 8n!ants and Toddlers >it# 'pecial Feeds

• 'tereotipie si automutilareG

• 'tereotipiile si automutilarea sunt !orme relativ comune decomportament de neadaptare la copii cu autism. 'tereotipia este) de obicei)de!inita ca o serie de miscari repetitive ale corpului) !ara un semni!icatadaptiv aparent si se mani!esta !oarte adesea sub !orma leganatuluicorpului) strambaturi ale !etei sau miscari compleIe ale mainilor sidegetelor.

• 8poteze legate de aceste comportamente a !ost elaborate in cadrulmetodologic al analizei aplicate a comportamentului 3terapiei AA.Acestea suntG ipoteza autostimularii) incuraarii pozitive si incuraariinegative

• 8poteza autostimularii se bazeaza pe argumentul ca un organismare nevoie de un anumit nivel optim de stimulare iar stimularile pot !iemise de comportamentele compensatorii cand se modi!ica acest nivelideal. Aceasta crestere compensatoare de stimulari se poate produce in

absenta aparenta a incuraarii eIterne 3actiuni sociale) apropierea celorlaltietc.. Ast!el) unii subiecti emit comportamente de automutilare saustereotipice cand stimularea ambientala este prea scazuta si este prezentanevoia de =a imbogati? situatia stimul.

• /aca o copil cu autism se leagana pentru a creste !luIul destimulare) procedura de tratament care sa incuraeze comportamenteleadaptive care produc stimulari asemanatoare pare sa aiba mai multa probabilitate de e!icienta in raport cu un alt tip de procedura care nu o!eranici o stimulare aditionala. /aca un subiect prezinta un comportament deneadaptare cu !recventa inalta) din cauza unei incuraari pozitivecontingente acestui comportament) ar trebui sa !ie mai e!icient sa aplicam proceduri de eliminare asociate cu te#nici de incuraare di!erentiala.

e de alta parte) un copil cu autism care a !ost incuraat negativ pentrucomportamentul problematic) de eIemplu pentru ca datorita unui ast!el de comportamentreusea sa evite o sarcina di!icila) cu greu va raspunde pozitiv la o pr!0/ura /in0ura@ar /i-rnia"a a unui 0!2p!ra2n a"rnai) dar poate !i autata mult de oserie de proceduri care sa continue o incuraare directa a comportamentelor de

6&



colaborare) te#nici de autor 3prompting) modelare prin aproIimari succesive la sarcinasa.

7ulte studii si2au bazat tratamentul pe o ana"i3a -un0i!na"a a variabilelor carementin comportamentul de automutilare. /e eIemplu) Carr) Fe>son si in9o!! 31&6 audescoperit ca automutilarea crestea considerabil cand ii erau adresate subiectului cereri

speci!ice si se diminua cand ii erau adresate simple !raze descriptive./oi autori au aratat ca un comportament de automutilare este !oarte legat de tipulde sarcina prezentata si care putea !i redus prin diminuarea !recventei cererilor) !olosindsarcini mai usoare sau proceduri de invatare =!ara greseli?. Aceste studii au aratat in modclar ca automutilarea poate !i in relatie cu conditiile de cerere de prestare.Alti cecetatori 38>ata) /orse) 'li!er) auman si Ric#man) 1&%, au aratat cum un ast!elde comportament poate depinde de alte conditii 3de eIemplu) prezenta sau absenta demateriale diverse si interesante in situatia stimul) intrebari si atentii. Acesti autori audedus ca o atenta ana"i3a -un0i!na"a a 0!2p!ra2nu"ui / au!2ui"ar ar trebui sa!ie o parte integranta a oricarei proceduri de tratament si ca alegerea unui tip speci!ic deinterventie ar trebui sa se bazeze pe o analiza apro!undata si pe o intelegere a dinamicii

comportamentale a acelui subiect.

Masurar / a3a

Acest studiu a !ost realizat cu scopul de a determina daca oricare dintre cele treiipoteze ar !i la !el de utila pentru a spriini tratamentul sau daca) din contra) cauzadescoperita in timpul masurarii de baza era e!ectiv relevanta pentru a realiza o interventiee!icienta. 8n acest scop) in timpul masurarii de baza) au !ost inregistrate date re!eritoare lavariabila dependenta 3comportamentul2problema si la situatiile care de!ineau cele treiipoteze cauzale 3autostimulare) incuraare pozitiva si incuraare negativa.

8n ceea ce priveste ipoteza incuraarii pozitive) au !ost adunate date asupracomportamentului problematic si asupra consecintelor grati!icante pe care acesta le producea. Acest lucru a !ost !acut notandu2se care evenimente probabil pozitive pentrucopil precum apropierea invatatorului) atentia verbala ce i se acorda) atentia !izica 3atinsulcopilului si asa mai departe) se produc drept consecinta directa a raspunsului nepotrivit.Aceasta in!ormatie ne2a permis sa speci!icam ce consecinte trebuiau inlaturate in timpultratamentului si al !azelor de eliminare.

entru ipoteza re!eritoare la incuraarea negativa) sa notam care situatii erau!acute sa inceteze sau evitate ca rezultat al unui comportament problematic) in

convingerea ca aceasta in!ormatie ne2ar !i autat sa determinam situatia aversiva care esteintrerupta datorita raspunsului nepotrivit.

/e cele mai multe ori) evenimentul evitat era o cerere de a indeplini o sarcinatraita ca neplacuta.

8n ceea ce priveste ipoteza autostimularii) am inregistrat daca copiii traiau o !ormade stimulare in timpul celor 1: secunde care precedau comportamentul2problema. rin=stimulare? intelegeam eIperiente variate) precum implicarea intr2o activitate) primirea

:



atentiei unui adult si cuvintele adresate subiectului) plimbatul sau orice alta activitate.Aceasta in!ormatie ne2a !ost utila pentru a determina daca un comportament neadecvat semani!esta de obicei in intervale de stimulare ridicata sau scazuta.

roceduri de interventie

liminarea &xtinctia'G

1. Fu se o!era nici o atentie incuraatoare dupa raspunsuri inadecvate,. 'e intrerupe o!erirea atentiei pozitive cand este emis un raspuns inadecvat*. 'e continua orice alt comportament 3de eIemplu) se vorbeste cu altcineva cand

se da un raspuns inadecvat

liminarea incurajarii ne$ative! in acest caz stimulul trait drept aversiv de copil 3deeIemplu) o cerere de prestare este eliminat sau evitat. 8n cadrul acestei proceduri)copilului i se adreseaza o =comanda? aproape in !iecare minut sau c#iar mai des si eleste incuraat daca o urmeaza la nivelul de colaborare la care se gasea in acel moment.

Iista patru niveluri de apropiere de colaborare) pe care le parcurg copiiiG

1. indeplinirea unei comenzi verbale cu autor !izic total,. indeplinirea unei comenzi cu autor !izic redus*. indeplinirea unei comenzi repetate cu voce mai puternica in timp ce oc#ii

copilului sunt !iIati spre invatator

4. indeplinirea unei comenzi verbale !ara nici un autor

Comenzile se re!era intotdeauna la lucruri pe care copilul le stie dea 3de eIempluGB Atinge2mi mana?) BAtinge !oaia?) /a2mi creta?) etc.. /upa obtinerea cooperarii siincetarea autostimularii se revine la sarcina initiala.

nlocuirea autostimularii cu o activitate acceptata social. I. 8nlocuireaalergatului !ara sens cu practicarea unui sport) a autostimularii orale cu mestecatulgumei sau un instrument de su!lat.

8poteza autostimularii se baza pe presupunerea ca un copil adopta

comportamentul2problema cand se gaseste in conditii de stimulare scazuta !orma ceamai buna de tratament consta in cresterea !recventei de contacte intre copil si mediulsau. @ ast!el de crestere a !ost realizata in trei !azeG

1. o invatare generalizata a colaborarii asa cum este descrisa mai sus,. o invatare in grup 3/eitz) 1&%6 bazat pe modelul de instruire directa a lui

ngelmann

1



*. invatarea colaborarii ce vizeaza angaamentul continuu asupra unei sarcini3deci copilul trebuia sa continue sa des!asoare o sarcina c#iar daca invatatorulnu o mai solicita continuu

ibliogra!ieG

Att>ood) T. 3,::%) T#e complete guide to Aspergers 'indrome) Pessica Ningslezublis#ers) J'AAspergers 'ndrom. 8ntervening in 'c#ools) Clinics and Communities)Ma>rence rlbaum Associates) ublis#ers) Mondon) ,::5

At9inson [ 0ilgard 3,::5) 8ntroducere în psi#ologie ( ediţia a O8D2a) d.Te#nică) ucure"ti

AndrZ) C. 3,::*) Ma peur des autres. Trac) timiditZ et p#obie sociale) @dile Pacob)aris

ates) . 31&6) Manguage in conteItG studies in t#e ac]uisition o! pragmatics) Fe> or9G Academic=Autism coneIiuni?) august ,::,) noiembrie ,::,) !ebruarie ,::*) editată de

@rganizaţia Autism Rom+niaourne) . 3,::5) T#e anIiet [ #obia >or9boo9) Fe> 0arbinger) J'Autler) < 31&%5. Iposure as a treatment !or social p#obia. 'ome instructive

di!!iculties. e#aviour Researc# an T#erap) ,*urlea) <. 3,::) Tulburările limbaului scris2citit) olirom) 8a"iartsc#) N.) ellman) 0. 7. 31&&5) C#ildren tal9 about t#e mind Fe> ôr9G

@I!ord Jniversitz ressaron2Co#en) '. 31&&5) 7indblindnessG An essa on autism and t#eor o! mind.

Cambridge) 7AG 78T ressClar9) /.) ells. A. 31&&5. A cognitive 7odel o! 'ocial #obia. 3în 0eimberg)

R.) Miebo>itz) 7.) 0ope) /.) 'c#neier) -.) 'ocial #obiaG /iagnosis) Assessment) andTreatment) T#e <uil!ord ress) Fe> ôr9

Coggins) T.) Carpenter) R. 31&%1) T#e communicative intention inventor.Pournal o! Aplied sc#olinguistics) ,) ,1* ( ,*4

Cumine) D.) Meac#) P.) 'tevenson) .) 'tevenson) <.31&&%) Asperger 'ndromGA practical guide !or teac#ers. Mondon G /avid -ulton

,



/avid) /. 3,::6) Tratat de psi#oterapii cognitive "i comportamentale) olirom)8a"i

/umitrana) 7. 31&&&) ducarea limbaului în învăţăm+ntul pre"colar (Comunicarea orală 3volumul 1) Compania ucure"ti

/umitrana) 7. 3,::,) Activităţile matematice în grădiniţă) Compania) ucure"ti

dmonds) <.) orton) /. 3,::6) T#e Asperger social guide. 0o> to relate >it#Aspergers 'ndrome) aul C#apman ublis#ing) Mondon-enster#eim) 0.) aer) Pean) 'top Running 'caredX -ear Control TrainingG T#e

Fe> a to Con]uer -ears) #obias and AnIiet) /ell ublis#ing Com.) 8nc.) Fe> or9)1&

-lavell) P. 0. 31&&&) Cognitive developmentG C#ildrens 9no>ledge about t#emind. Annual revie> o! psc#olog) 5:) ,1245

<aus) D. 3,::) Cognitive T#erap !or Adult Asperger 'ndrome) T#e <uil!ordress) Fe> ôr9

<randin) T. 31&&5. T#in9ing in pictures and ot#er reports !rom m li!e >it#autism. Fe> ôr9G Dintage oo9s

0oldevici) 8. 3,::,) si#oterapia anIietăţii. Abordări cognitib2comportamentale)d. /ual Tec#) ucure"ti0oldevici) 8.) Feac"u) D. 3,::%) 'isteme de psi#oterapie "i consiliere psi#ologică)

d. Nulluss) ucure"ti0oldevici) 8. 3,::&. Tratat de psi#oterapie cognitive2comportamentală. <+ndirea

pozitivă(c#eia sănătăţii "i e!icienţei. d. Trei. ucure"tiMuca) 7. 3,::%) 'peci!icul învăţării limbii rom+ne "i particularităţile limbaului

pre"colarului autist 3lucrare de licenţă7ar9s) 8. 7.31&%. -ears) p#obias) and rituals. @I!ord Jniversit ress7anual de /iagnostic "i 'tatistică a Tulburărilor 7entale) ediţia a patra 3/'72

8D) Asociaţia psi#iatrilor liberi din Rom+nia) ucure"ti) ,::* 3prima dată publicat în

'tatele Jnite de Asociaţia si#iatrilor Americani) ,:::7ure"an) C. 3,::4) Autismul in!antil. 'tructuri psi#opatologice "i TerapiecompleIă) d. resa Jniversitară Clueană

reda) D. 3,::) lemente de psi#opedagogie specială. Cercetări !undamentale "iaplicative) i9on) Clu2Fapoca

Rot#) -.) 'pec9man) F. 31&%4) Assessing t#e pragmatic abilities o! c#ildrenG art1. @rganizational !rame>or9 and assessment parametrs. Pournal o! 'peec9 and 0earing/isorders) 4&) ,211.

Tinsle) 7.) 0endric9s) '. 3,::%) Asperger 'ndrome and Alco#olG drin9ing tocope) Pessica Ningslez ublis#ers) Mondon

Derza) .31&&*) =/elimitări conceptuale în autism?) Revista de ducaţie'pecială) nr.,) ucure"ti

ilms#urst) M. 3,::) si#opatologia copilului. -undamente) olirom) 8a"iing) M.31&%) =Aspects o! autismG biological researc#) proceedings o! a

con!erences #eld at t#e Jniversit o! Nent#ttpG$$disleIic.ro$despre2disleIie$identi!icarea2tulburarilor2de2invatare$semnele2 predispozitiei2spre2disleIie$ <eorgeta urlea) Tulburarile scris2cititului 3,::) olirom) 8asi

*

http://dislexic.ro/despre-dislexie/identificarea-tulburarilor-de-invatare/semnele-predispozitiei-spre-dislexie/






Date post:	17-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	angela-enache
View:	231 times
Download:	0 times

Suport Curs Complex

Documents