+ All Categories
Home > Documents > subiecte-ird-1-13

subiecte-ird-1-13

Date post: 06-Nov-2015
Category:
Upload: ionutz
View: 214 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
nbbk
16
1. Realizaţi schema cu fazele de lucru la o uzină de compostare care prelucrează în comun reziduuri menajere solide şi nămoluri de epurare a apelor reziduale orăşeneşti I – Pregatirea materiei prime e) Gunoaie cu granulatie medie II – Maturizare f) Fractiune grosiera a) Gunoaie proaspete solide g) Maluri deshidratate b) Maluri si ape fecalo- menajere h) Cenusa c) Bucati fine metalice feroase i) Compost crud d) Fractiune fina 2 Enumeraţi şi detaliaţi principalele operaţii de pregătire a materiilor prime în cadrul procesului de compostare. 1. Cantarirea – scop: introd controlata in flux a unei cantitati coresp capacitatii de lucru nominale a unei uzine
Transcript

1. Realizai schema cu fazele de lucru la o uzin de compostare care prelucreaz n comun reziduuri menajere solide i nmoluri de epurare a apelor reziduale oreneti

I Pregatirea materiei primee) Gunoaie cu granulatie medieII Maturizaref) Fractiune grosieraa) Gunoaie proaspete solideg) Maluri deshidratateb) Maluri si ape fecalo- menajereh) Cenusac) Bucati fine metalice feroasei) Compost crudd) Fractiune fina

2 Enumerai i detaliai principalele operaii de pregtire a materiilor prime n cadrul procesului de compostare.

1. Cantarirea scop: introd controlata in flux a unei cantitati coresp capacitatii de lucru nominale a unei uzine

2. Stocarea se face pe perioade limit in buncare intermediare care sa asig alim continua a utilajelor de pregatire

3. Cernerea (ciuruire) op bazata de baza a proc de pregatire -> scop: sortarea dupa dimensiuni -> se utiliz ciururi rotative cu tambur cilindric sau ciururi plane formate din site oscilante plane care prezinta pericol mare de infundare

4. Separarea fractiilor fine - usureaza efect urmat op de pregatire: sortare manuala sortare magnetica sfaramare

3 Realizaii schema si prezentati modul de functionare pentru un separator magnetic

- se utilizeaza diverse tipuri de separatoare magnetice- cea mai utilizata solutie e aceea in care pe tamburul de actionare a benzii de transp se gas montate elem mg (magneti permanenti)- utiliz la separarea corpurilor feroase continute de reziduurile ce urmeaza a fi supuse procesului de compostare1. Banda de transport2. Magneti permanenti3. Buncar pt materiale neferoase4. Buncat pt materiale feroase5. Tambur cilindric rotativa) Traseul corpurilor met feroaseb) Traseul corpurilor neferoase

Functionare:- mat care urm a fi supuse procesului de compost ajung pe banda da transport (1)- bucatile de mat feroase sunt atrase din gunoi de mg montati pe tamburul cilindric (5)- in procesul de transp, in zona ne-mg, mat feroase ajung prin cadere libera in buncarul de sortare (4a)- mat feroase ajung in buncarul (3b)

4. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru o band magnetic longitudinal1. Banda principala de transport a reziduurilor2. Banda magnetica3. Electromagneti4. Buncar pentru corpuri metalice feroase5. Buncar pentru materiale neferoasea) Traseul corpurilor metalice feroaseb) Traseul mat neferoase

- pt extragerea buc de mat feroase se mai folos si benzi mg de lungime mica ,montate deasupra benzii princip de transp a reziduurilor- in partea din mijloc a benzii sunt montati electro-mg puternici ficsi care atrag fierul din gunoi urmand ca in procesul de transp in zona ne-mg acesta sa fie transportat pe un alt traseu prin cadere libera- benzile mg pot fi longitudinala / transversala in raport cu banda principala

5. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru o band magnetic transversal

1. Banda magnetica2. Electromagneti3. Banda princip de transp a reziduurilor4. Buncar pt materiale neferoase5. Buncar pt corpuri metalice feroasea) Traseu corpuri met feroaseb) Traseu mat neferoase

- cu aj aparatelor mentionate nu pot fi extrase toate reziduurile feroase- cele de dimens mici sunt inglobate in masa celorlalte componente, nu sunt prinse de banda- pt acestea se prevede o noua etapa de separare, cu el-mg rotativi, dupa afinarea gunoaielor, cand acestea sunt transportate cu trasportoare vibratoare

6. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un buncr de separare- mat dure inrautatesc calitatea compostului- aceste mat se elimina prin cernere => se utiliz buncare de separare, separator aruncator, separator cu banda inclin functionand pe principiul diferentelor intre propr fizice ale mat separate fata de cele ale restului de material

1. Transportor cu banda2. Cos de alimentare3. Rotor aruncator cu paletea) Fractie usoarab) Fractie grea

- buncarul e alimentat de transportorul cu banda (1) care aduce mat sfaramate in cosul de alimentare (2), de underotorul aruncator cu palete (3) le arunca cu viteza relativ mare- dat densitatii, formei si coef de rezist a aerului (diferite) => partic sunt aruncate la dist dif ( ajung in compartimente dif ale buncarului: a-fractie usoara, b- fractie grea)

7. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un separator arunctor

1. Transportor cu banda2. Placa fixa montata inclinat fata de verticala3. Cilndru de antrenare a mat usoare

- mat e aruncat de banda cu viteza mare pe supraf unei placi fixe montata inclinat fata de verticala- dat coef de restituire la ciocnire diferit, mat dure vor ricosa pe placa in compartimenul (a) al buncarului- mat usoare (coef de restituire mic) vor cadea prin alunecare pe placa, pe supraf unui cilindru care le antreneaza in compartimentul (b)

8. Realizati schema si prezentasi modul de functionare pentru un separator cu band nclinat1. Transportor cu banda2. Transportor de separarea) Compartiment pe mat greleb) Compartiment pt mat usoare

- este format din (2) montat inclinat sub (1), care aduce materialul in stare afanata aprox in zona centrala a (2)- unghiul se alege intre val unghiurilor de frecare ale mat dure si a celor usoare => mat grele (coef de frecate < ) se deplaseaza in jos prin alunecare/ rostogolire mat usoare ( coef de frecare >) se deplaseaza odata cu banda in sens ascendent si sunt evacuate in (b)- vit de deplas a benzii si se pot regla in fct de natura mat care trebuie separate - pt extragerea din gunoaie a mat f usoare (hartie,plastic) se utiliz instal de separare pneumatica prin aspirare/ refulare

9. Detaliati operatia de maturizare a materiei prime n procesul de compostare

- cea mai inp operatie a procesului de compostare- consta in descomp subst organice pe cale biochimica- se desfasoara in > faze- e infl de compozitia, omogenitatea si umiditatea subst org folosite si de cantit de aer utiliz in procesul de descomp- faza de inceput a maturitatii o reprez producerea compostului proaspat/crud -> scop: aerisirea + amestecarea mat prime alfate in dif stadii de descomp- pierderile de umiditate aparute pot ingreuna procesul de decompunere -> aceste pierderi sunt cel mai bine compensate prin stropire uniforma in tp operatiei de intoarcere-sfaramare- daca materiile sunt prea uscate, treb asigurata si o stropire in tp procesului de descompunere

10. Realizati schema tehnologic i detaliati procedeul de compostare Baden-Baden (sistem deschis cu pregtirea materiei

1. Buncar gunoaie2. melc de alimntare3. ciur4. sortare manuala5. separare fier6. presa balotat fier7. amestecator8. rezeror maluri fecalo-menajere9. uscator10 compostare pe teren liber in halde prismatice aerisite11. instalatie de sfaramare-concasare12. Ciuruire posterioara

a. Maluri de ape fecalo-menajereb. gunoi proaspatc. material rezultat la sort manualad. fiere. amaterii rezidualef. compost maturizat

- gunoaiele colectate -> descarcate in bazine de stocare constuite din beton -> -> incarcate cu o macara pe o banda rulanta si transp intr-o cladire inchisa unde sunt ciuruite

- fractia fina - transportata la terenul de compostare in aer liber, este fol la acoperirea halde prismatice - cealalta parte din fract fina: e amestec cu fractia obt dupa indepartarea mat mari necompostabile + a met fer - din fractia > 40mm se sorteaza manual rez de dimens mari, fierul fiind extras cu electro-mg si presat- mat compostate ramase sunt amestecate cu namoluri fecalo-menajere fermentate si cu fractia fina -> amestecul este transportat pe terenul de compostare si depozitat in halde prismatice - maturizarea dureaza 8 luni fara intoarcerea materialului si temp ajunge pana la 65-75 grade- in partea inferioara a haldelor sunt montate o serie de conducte perforate in scopul aerisirii- prin conducte sunt preluate gazele rezultate in proc de descompunere, evacuate printr-un cos

- dupa maturizare, materiile din terenul de compostare sunt macinate si cernute

11. Realizati schema tehnologic si detaliati procedeul de compostare Dorr-Oliver

a. gunoaie proaspeteb. materii sortatec. fierd. rest de ciure. materii duref. compost crudg. compost maturatBuncare primireBanda sortare manualaSeparator magneticCiur de sfaramareBuncar sep mat dureInst sfaramare cilindricaBanda tr cu misc de rotHalde prism de compost

- elem principal: ciurul special de sfaramare cu ajut caruia, inainte de maturizare, materia prima este supusa op de ciuruire si sfaramare

- in cadrul uzinei, gunoaiele sunt transportate cu 2 benzi tr paralele si sunt sfaramate in 2 ciururi

- cantit de rez ramase dupa separarea fractiilor de dimens mari si a fierului este mare => necesit unei suprafete de teren corespunzatoare

- ciururile speciale de sfaramare, dat calitatii dovedite in proc de lucru, sunt folosite si in alte tipuri de uzine ca inst de sfaramare.

12. Prezentati etapele caracteristice proceselor de ardere (perioada de uscare, de transformare, de ardere, de post-arderea) Perioada de uscare are loc sub acti caldurii radiate in focar, a aerului introd (preincalzit) cat si a gazelor de ardere fierbinti recirculate- partea cea mai mare a umiditatii e transfomata in vapori de apa care se elimina in amestec cu gazele de ardere

b) Perioada de transformare are loc prin aplicarea unif a caldurii - din gunoaie se elimina dif substante volatile si gaze care sunt in cantitate relativ mare- caract acestor gaze este ca se aprind la temp relativ joase- arderea gunoaielor va incepe imediat dupa aprinderea gazelor degajate

c) Perioada de ardere vit de ardere a gazelor degajate depinde de: conductibilitatea termica capacitatea de incarcare a grat de ardere dar cantitatea de aer introd in focard) Perioada de post-ardere (ultima parte a procesului)- partea de materie cazuta de pe gr de ardere isi continua arderea pe un gr suplimentar montat in prelungirea celui princ- o alta varianta consta in introd partii de materie cazuta de pe grat de ardere, intr-un put vertical montat la capatul inferior al grat de ardere (prin stratul de mat, se introd de jos in sus, un curent de aer)

13. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru un sistem de ardere cu grtare mobile fr autorscolirea) Dozator de gunoaieb) Evac gazelor de ardere1. Palnie de alimentare 2. Gratar3. Evacuare cenusa fina4. Evacuare zgura5. Arzator de gaze naturale

- contine > trepte cu gr rulante

- coresp fazelor de ardere, materia se deplas pe gr dispuse unul sub altul

- caderea de pe un gr pe altul asigura amestec coresp a materiei

14. Realizati schema i prezentati modul de functionare pentru o instalatie de ardere cu grtar cilindric (sistem cu autorscolire)

- gr propriu zis este realizat din cilindri rotativi dispusi in cascada

- clindru e alc dintr-un tambur montat pe lagare pe supraf caruia sunt montati segmenti de gratar

- nr cilindri: 6-8, montati in panta de aprox 30 %

- vit de rotatie poate fi reglata independent la fiecare tabur - poate fi reglat si sensul de rotatie- la fiecare cilindru exista un circuit separat de aer- avantaje: vit unghiulara dif a tamburilor asigura o amestecare f buna efectul de raspolire poate fi marit prin schimb sensului de rot al cilndrilor introd aerului de jos in sus poate fi reglata f bine- dat solutiei tehnice destul de complicate costurile de investitie si exploatare sunt ridicate, dar pt arderea gunoaielor cu propr si compoz eterogene este un tip de instalatie adecvat15. Realizati schema i prezentati modul de functionare pentru un sistem de ardere cu grtare cu mpingere rsturnat (Martin)1,2 elemente actionate3,4 dispozitive de actionare

- e alc in totalit din elem mobile actionate mecanic avand miscare oscilatorie a.i. treptele vecine se misca in sens opus- ca urmare a misc in sens opus a barelor de gratar => transp ascendent al stratului de mat aprins alimentare spre aval (in special a mat aflate in straturile superioare care nu este aprins- )

- dat acestui proces cea > parte a materiei arse revine la partea superioara, unde asigura uscarea si aprinderea gunoaielor proaspete- amestecarea si miscarea sunt intense => asigura un randament de ardere f bun- aerul de ardere suflat pe la partea superioara se poate regla pe zone

19. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru cazanele cu panouri convective

a) Intrare apa receb) Iesire apa caldac) Gaze arse

- una din sol moderne de cazan cu tevi colectoare, care asigura indici economici ridicati = cazan din panouri convective- 2 din peretii cazanului recuperator sunt utiliz sub forma de pereti membrana avand tevi colectoare verticale- din colectoare pornesc tevi care realiz panorile convective- pt a se asigura densit mare de fascicule, panourile pornesc alternant din colectoare care se gasesc pe peretii opusi fiind decalate cu jumatate de pas

20. Realizati schema si prezentati modul de functionare pentru cazanele cu fascicule din serpentine simple

a) Cu tevi paralelea- Acces apa receb- Evacuare apa caldac- Gaze de ardere s- Pas longitudinal al tevilor

b) Cu tevi convergente

- 2 colectoare (intrare si iesire) asigura prinderea unui sir de serpentine care sunt plasate in canalul de ardere- colectoarele se plaseaza mereu in afara canalului de gaze, iar asezarea tevilor e efect sub forma de fascicule in linie

21. Definiti procesul de piroliz si realizati schema tehnologic a acestuia

Piroliza=descompunere chimica a subst org in prezenta caldurii ( proces endoterm )

H deseu menajerR reactorS recuperare prod solidV- recuperare partialE ardereF1 recuperare prod lichidF2 stocare prod lichidG obt prod gazos si stocarea.stocareb. uscarec. maruntired. dozare

1.deseuri manj pretratate2. prod gazoase si sub forma de vapori cu part solide antrenate3. prod finale solide4. prod gazoase si vapori5. prod finale lichide6. prod finale gazoase7. prod finale pt valorificare8. aer ardere9. caldura10. part solide

22. Procedeul de piroliz Garret: schema tehnologic si descriere proces

1.gunoaie crude2. rez anorg dep definitive3. sticla4. fier5. semicocs6. uleiuri combustibile7. produs final gazos8. apa pt spalare9. apa uzataA inst de sfaramareB inst de sortare in curent de aerC sort mat neorganiceD uscatorE ciurF concasor cu ciocaneG reactorH separator ciclonI turn de spalare

- procedeu aplic intr-o uzina care funct pe baza pirolizei de joasa temp, cu o capacit de lucru de 200 t/zi rez solide- se doreste recuperarea unei cantitati cat mai mari de uleiuri

- reziduurile sunt maruntite intr-o inst de sfaramare grosiera pana la o granulatie de 55 mm -> apoi sunt separate subst org de cele anorg intr-un separator pe baza de curenti de aer -> urmeaza separarea part anorganice fine ramase in subst org dupa uscare cu ajut unui ciur vibrator

- materialul ramas pe ciur este sfaramat pana la o granulatie fina asig cond pt o piroliza rapida.

23. Procedeul de piroliz Langard: schema tehnologic i descriere proces.

A inst de sfaramareB buncar de stocareC cuptor cu tambur rotativD camera de ardere gazeE schimbator de calduraF spalator de gazeG racitor de zguraH separator magneticI bazin decantare apa spalare1.gunoaie2. zgura3. evacuare prod srdere gazoase

24. Descrieti produsele finale rezultate n urma procesului de piroliz (gazoase, lichide i solide)

25. Prezentati fazele de transformare a materiei organice n biogaz1.Hidroliza -prima etapa de fermentare anaeroba - subst organice constituite din polimeri sunt descompuse in subst mai mici: monomeri sau oligomeri

2. Acidogeneza - cea mai rapid etapa - se prod acizi organici, acizi grasi cu catena scurta, alcooli, H2, CO2

3. Acetogeneza bacteriile acetogene sunt anaerobe si au rolul de a converti acizii grasi volatili si alcoolii in acetat, CO2 si H2 care repr substartul pt metanogeneza

4. Metanogeneza metanul este prod in 2 moduri: scindarea malec de acid acetic cu generare de CO2 si CH4 reducerea CO2 la H

26. Definiti termenii: biogaz, fermentare anaerob, digestatBiogaz

Fermant anaer - met de tratare biologica prin care substratul de natura org este descomp cu ajutorul > specii de bact - procesul se desfasoara in incinte inchise, in cond controlte de mediu, in absenta O2Digestat - faza solida rezultata in urma proc de fermentare anaeroba, bogat in N P K si microelemente - poate fi aplicat pe soluri ca gunoi de grajd lichid

27. Descrieti pe scurt factorii care influenteaz fermentarea anaerobMateria prima tb: sa aiba un cont ridicat de mat degradabile sa aiba umiditate ridicata sa nu contina subst inhibatoare pt proces sa contina C si N intr-o anumita proportie (C/N=15-30)Temperatura infl active enzimelor si prod de CH4 rezultata -> obt biogazului este posibila in dom de temp 0-60 grade C -> cresterea metano-bact este mult incetinita sub 6 grade si peste 55 Domenii de tem: criofil 10-20 grade mezofil 25-35 grade termofil 40-55 grade

pH + acizi grasi volatili pH optim 6,5-8, in afara acetor valori procesul este inhibat

Amoniacul essential pt dezv bact implic in proc de ferment anaer, in cantit mari devine toxic si inhiba cresterea bact

Metalele grele in fct de conc la care se regasesc, metalele grele pot avea un rol stimulator, inhibitor sau toxic in proc Omogenizarea - op obligatorie in fermentator - asig un contact permanent intre mat org si microorg si o uniformizare a temp din fermentator - previne form crustei - aj la o degajare mai abila a biogazului format si confera mat ferment o consistenta convenabila pt evac


Recommended