Subiecte Bizant

8/17/2019 Subiecte Bizant

1/21

1. Relatiile lui Carol cel Mare cu Bizantul

- dupa actiunile de recucerire ale lui Iustinian, scaunul pontifical s-a aflat, pentru circa 2 secole, sub influenta

bizantina, imparatii bizantini fiind cei care s-au implicat in alegerea papilor, majoritatea lor fiind de origine

orientala, in special siriana;

- edictul iconoclast a intampinat o opozitie din partea apalitatii, si i-a oferit prilejul fa!orabil de a iesi de sub

tutela Constantinopolului, ea orientandu-se catre regatul franc, in care spera sa gaseasca un aliat si un sprijin

impotri!a Constantinopolului;- in regatul franc creste prestigiul majordomilor palatului, datorita !ictoriei obtinuta de Carol Martel la oitiers

"#$2%, si papa &tefan II se orienteaza catre o alianta cu epin cel &curt;

- aceasta alianta a fost materializata, pe de o parte in dubla inter!entie a lui epin in Italia "#'(-#')% in urma

careia epin reuseste sa cucereste teritoriile fostului e*ar+at al Ra!ennei, in!ingandu-i pe longobarzi, dar pe

care refuza sa le cedeze imparatului de la Constantinopol si le incredinteaza papei;

- e!enimentul a stat la baza crearii statului papal, care a!ea sa-si duca e*istenta pana in a doua jumatate a

secolului I 1#/;

- replica orientala la actiunea lui epin a fost aceea de a scoate teritoriile din sudul Italiei si Ill0ricum de sub

autoritatea papei, trecandu-le sub autoritatea patriar+ului;

- epin de!ine rege al francilor in #'(, incoronat de &tefan II;

- in #) epin moare si este urmat de cei doi fii ai sai Carol si Carloman cel din urma murind in ##1;

- papa drian II ii solicita sprijinul lui Carol impotri!a longobarzilor, si in ##( il infrange pe ezideriu si se

intituleaza 3rege al francilor si longobarzilor4, indreptandu-se spre Roma, unde este intampinat de popor si de

papa drian II;

- dupa ##( declanseaza conflictul cu sa*onii, care dureaza pana in /2-/(;

- Carol ajunge pana in annonia si distruge centrul puterii a!are, astfel ca stapanirea regelui franc ajungea pana

catre unarea mijlocie;

- o alta directie a fost catre peninsula Iberica, unde actioneaza ca un rege crestin, declansand razboiul contra

musulmanilor, reusind sa cucereasca teritorii pana in zona Barcelonei;- pana la anul //, imperiul roman era unul unic, indi!izibil, dar in practica, lumea orientala5bizantina si cea

occidentala5romano-germanica erau prin limba, componenta etnica, interese spirituale, doua lumi diferite;

- papa 6eon III a de!enit pontif in #7', insa nu fara o puternica opozitie, si in prima!ara lui #77 6eon III este

inlaturat de pe scaunul pontifical in urma unei re!olte a populatiei din Roma;

- este inc+is, dar scapa cu ajutorul a doi supusi ai regelui franc si se refugiaza in regatul lui Carol cel mare;

- in toamna anului #77, 6eon III a fost reinstalat pe tronul pontifical si in anul urmator, Carol cel Mare merge la

Roma, fiind primit cu un fast deosebit de papa, si la 2' decembrie // este incoronat imparat in basilica &fantul

etru si este aclamat de poporul imperial;

Reactia Bizantului8

- reactia Bizantului in Italia a fost e*trem de slaba, in ciuda inter!entiei france;

- abia in # Irina trimite o armata in Italia pentru a incerca recuperarea teritoriile fostului e*ar+at al Ra!ennei,

insa era o armata mult prea slaba numeric si logistic pentru a face fata armatelor france;

- una din fiicele lui Carol a fost logodita cu Constantin 9I;

- spre sfarsitul secolului 9III au e*istat incercari de apropiere, la initiati!a lui Carol cel Mare, care s-au

intensificat dupa momentul incoronarii lui Carol, acesta fiind nemultumit de felul in care s-a desfasurat

ceremonia de incoronare;

- Carol cauta recunoasterea titlului sau imperial din partea orientalilor;

- au e*istat negocieri cu Irina, intr-o prima faza, e*istand planul casatoriei lui Carol cu Irina;

- solia din /2 nu o mai gaseste pe Irina pe tron, si negociaza cu :iep+or I, care, constient de implicatiile

problemei nu a dat curs pretentiilor imperiale, refuzand sa recunoasca titlul imperial al lui Carol si mentine

pozitia pana la sfarsitul domniei sale, in 11, in conditiile in care Carol face presiuni asupra teritoriilor din


2/21

almatia si asupra 9enetiei;

-in acest conte*t, urmasul lui :iep+or, confruntat si cu pericolul bulgar Mi+ail I trimite in anul 12 o solie

la ac+en, prin care recunostea titlul de 3basileu al francilor4 lui Carol cel Mare limitare teritoriala numai la

regatul francilor;

- in sc+imb, in acelasi an, se modifica titulatura5protocolul cancelariei imperiale titlul fiind acela de 3basileu

al r+omeilor4 singurul imparat uni!ersal si capabil sa legitimeze puterea principilor crestini;

- in aceasta perioada este elaborata doctrina 3familiei de principi4 care face din imparat unul uni!ersal si din

principii crestini frati, fii, prieteni, etc;- dupa anul //, e*istenta a doua imperii ri!ale este o certitudine, c+iar daca in !iziunea celor $ factori implicati

in aceste e!enimente lucrurile nu statea astfel;

- pentru papalitate, noul imperiu nu putea fi decat unul roman, si implicit unic, si in felul acesta era contestat

statutul de imperiu si calificati!ul de roman al statului bizantin;

- mai mult, prin actul incoronarii, papalitatea incearca sa acrediteze ideea ca este singura in masura sa

legitimeze puterea imparatului;

- in !iziunea lui Carol cel mare, ideea de imperiu are $ componente8 cea romana este una mai degraba

secundara, predominand componenta franca;

- in !iziunea lui Carol, notiunea de imperiu si asumarea titlului imperial erau justificate de stapanirea

e*ercitata de stapanirea asupra mai multor regate si popoare, si pana la sfarsitul domniei sale, Carol

pastreaza titlul de rege al francilor si longobarzilor;

- imperiul era un patrimoniu ce trebuia impartit intre fii sai, dar numai un fiu ii supra!ietuieste 6udo!ic cel

ios care a fost incoronat la ac+en, in 1$, de Carol cel Mare;

- cea de-a treia componenta, cea crestina, este esentiala5precumpanitoare in !iziunea lui Carol cel Mare;

- ca rol, apara teza ca sursa imperiului este umnezeu si conducatorul acestui imperiu e*ercita 3o protectie

autoritara4 asupra bisericii crestine si a episcopului roman;

- c+iar din titlul imperial al lui Carol reiese aceasta misiune de conducere a poporului crestin;

- urmasul lui Carol 6udo!ic cel ios abandoneaza conceptia tatalui sau, si dupa ce fusese incoronat imparat

c+iar de catre Carol, el este din nou incoronat de catre papa, iar titlul de imparat al romanilor leaga ideeaimperiala din occident de traditia romana si pro!ocand opozitia basileilor orientali;

- problemele din secolul I nu sunt decat o re!olta impotri!a autoritatii de drept a imparatului oriental, imparat

care este singurul imparat roman;

- conflictul reizbucneste si atinge apogeul in !remea lui 9asile II Macedoneanul ")#-)% si 6udo!ic II "''-

#'%, ri!alitate alimentata si de dorinta de a stapani Italia;

- cei doi imparati !or sa inc+eie o alianta in )7, fiind indreptata impotri!a arabilor;

- in #1, imparatul franc isi manifesta intentia de a se instala temeinic in sudul Italiei dupa ce cucereste orasul

Bari din mainile arabilor;

- in acelasi an, protesteaza si 9asile I, intr-o scrisoare adresata lui 6udo!ic, imparatul bizantin isi aratanemultumirea fata de faptul ca 6udo!ic se intituleaza 3imperator romanorum4 si nu 3imperator francorum4;


3/21

2. Ideologia imperiala secolele I-I

- la mijlocul secolului I, statul bizantin re!ine la formula imperiului uni!ersal;

- Bizantul promo!eaza o politica e*pansionista, incoronata de succes pana la mijlocul secolului I;

- bazele noii ideologii imperiale sunt e*puse in mod clar de una dintre figurile marcante patriar+ul +otios

care intr-o culegere de legi elaborata in timpul lui 9asile I Macedoneanul, consacra o prima parte imparatului,

prezentat ca autoritate legitima pus de umnezeu pe pamant, pentru binele comun al tuturor cetatenilor

imperiului;- scopul imparatului era sa mentina prin !irtutile sale bunurile prezente, sa recupereze prin actiunile sale pe cele

pierdute si sa dobandeasca prin lupta dreapta bunurile care ii lipsesc;

- a doua parte a te*tului este consacrata bisericii aparatoarea dreptei credinte, care impunea aceasta idee

prin opera sa misionara, dar si prin ajutorul acordat imparatului impotri!a ereticilor, si a celor care se

indeparteaza de biserica sc+ismaticii;

- au trebuit sa tina seama de modificarile aparute la frontierele sale statele crestine8 taratul bulgar, regatul

armean crestin, imperiu crestin in occident;

- in aceasta situatie, el nu mai putea re!endica uni!ersalitatea in termenii doctrinei lui


4/21

- de-a lungul timpului, principii crestini au ane*at aceste prerogati!e, ceea ce constituia un act de

rebeliune5re!olta si orice re!olta impotri!a imparatului era ec+i!alenta cu apostazia;

- alt pri!ilegiu era titlul de 3autorator4 care insemna ca a!ea autoritate absoluta in plan intern, si ca pe plan

e*tern imperiul nu depindea de nimeni, ci ceilalti sunt supusi;

- institutia porp+0rogenetilor8

- e*ista dinainte de secol , dar este integrata odata cu domnia lui 6eon 9I Inteleptul;

- a fost casatorit de $ ori, nu a a!ut urmasi la tron si atunci s-a casatorit pentru a patra oara cu o doamna de la

curtea imperiala >oe ridicandu-si in cap pe patriar+ul :icolae Misticul;- conflictul s-a perpetuat, si desi Biserica nu recunoaste casatoria, il recunoaste pe copil Constantin 9II

orp+0rogenetul care fiind nascut in camera imperiala a!ea drepturi de necontestat la mostenirea tronului

imperial;


5/21

$. Bizantul si =tto cel Mare

=ccidentul8

- in ultimii ani ai domniei sale, 9asile I inter!ine in Italia si in anii '-), bizantinii pun bazele celor doua

t+eme din Italia Meridionala 6ongobardia si Calabria, iar dupa disparitia imperiului carolingian, in ,

pentru cate!a decenii, nu mai e*ista acel conflict de doctrina intre Bizant si =ccident;

- principalii ad!ersari raman insa arabii, care reusesc in primii ani ai secolului sa cucereasca intreaga &iciliesi

c+iar ameninta posesiunile bizantine din sudul Italiei;- in fata acestui pericol, bizantinii se aliaza cu principii longobarzi;

- cate!a decenii mai tarziu, ascensiunea regatului german in timpul lui ?enric I asararul si apoi in timpul fiului

sau =tto cel Mare, a!ea sa complice din nou situatia relatiilor bizantine cu occidentul;

- =tto cel mare dupa ce obtine o stralucita !ictorie asupra mag+iarilor 6ec+feld in 7'', inter!ine in Italia la

solicitarea papei Ioan II si in urma !ictoriilor obtinute in Italia, ia si titlul de rege al Italiei;

- toate aceste e!enimente culmineaza cu incununarea sa ca imparat in ziua de 2 februarie 7)2 de catre acelasi

papa Ioan II;

- in primii ani de dupa incoronare, =tto se apropie de modelul lui Carol cel Mare, ia titlul de Imperator

@rancorum, iar bula sa a!ea inscriptia renovatio imperii francorum, e!itand astfel sa intre in conflict cu

Constantinopolul aflat in acel moment in plina e*pansiune;

- totusi, ine!itabil, incercand sa-si consolideze pozitiile in Italia, =tto lo!este si teritoriile bizantine din sudul

Italiei, incercand c+iar sa cucereasca cetatea Bari, dar nea!and o flota proprie, este ne!oit sa renunte;

- in anul 7)#, isi incoroneaza fiul =tto II - drept co-imparat si apoi trimite o solie la Constantinopol, condusa

de 6iutprand, episcop de Cremona, incercand sa obtina recunoasterea titlului imperial si mana porp+0rogeneti

na pentru fiul sau;

- la Constantinopol, imparat era :iep+or II +ocas, care are o atitudine foarte ferma fata de trimisul lui =tto

cel Mare;

- pentru a-i acorda mana nei, ii cere sa renunte la titlul de 3imparat4 pe care nu il recunoaste si de cedarea

oraselor Roma si Ra!enna, a!and o atitudine destul de amenintatoare 6iutprand ii face imparatului un portret e*trem de 3negru4;

- dupa moartea lui :iep+or, urmasul sau Ioan I Azimises se do!edeste mai conciliant in relatia cu

=ccidentul, asa ca ii recunoaste titlul de 3basileu al alamanilor4 si accepta casatoria lui =tto II cu una din

nepoatele sale A+eopano obtinand la randul sau, din partea lui =tto, renuntarea la orice pretentie asupra

sudului Italiei;

- de altfel, dupa moartea lui =tto cel Mare, tronul re!ine fiului sau =tto II care, influentat de sotia sa

bizantina, il educa pe =tto III potri!it traditiilor bizantine;

- A+eopano, dupa moartea lui =tto II in 7$, a fost regenta lui =tto III pana in 771 moartea ei;

- =tto III a fost influentat de educatia primita si el este cel care foloseste in mod obisnuit titlul de 3imparatroman4, stabileste resedinta la Roma a!and ca obiecti! 3reno!atio imperii romanorum4;

- dupa modelul imparatilor orientali, creaza episcopate si ar+iepiscopate, demnitati, consuli etc., si el ia titlul de

3supus al lui ?ristos4 si 3imparat uni!ersal4;

- e drept ca aceste manifestari ale lui =tto III au fost ignorate de 9asile II, iar =tto III nu a domnit foarte mult

pana in ianuarie 1//2, fiind inmormantat la ac+en alaturi de Carol cel Mare;

- dupa moartea lui =tto III, pe tron a!ea sa urce ?enric II, adept al aspiratiilor lui =tto III, el a!ea sa fie

incoronat imparat la Roma abia in 1/1(, insa atingerea acelor idealuri a fost ingreunata datorita e!enimentelor

din Italia;

- populatiile din zona Romei, cea din Roma si apoi toata Italia se re!olta;

- in ceea ce pri!este Constantinopolul, interesele bizantine erau legate de consolidarea stapanirii alaturi de sudul

Italiei;

- 9asile II a reusit sa trimita armata ori de cate ori era ne!oie, fie ca era !orba de re!olte, fie ca era !orba de

presiunea !asalilor sai longobarzi;


6/21

- dupa razboiul din Balcani, 9asile II se pregatea de o inter!entie in Italia, dar acolo isi facusera aparitia

normanzii, care se inrolasera in solda principiilor longobarzi din Italia, luptand impotri!a bizantinilor;

- are loc o e*peditie in 1/2/, apoi, in 1/2' se pregatea pentru inter!entia in sudul Italiei, dar e*peditia nu a mai

a!ut loc din cauza mortii imparatului;

- alte e*peditii in timpul lui Mi+ail I9;


7/21

(. Criza secolului I

- principalele surse ale acestei perioade sunt Cronograp+ia lui Mi+ail sellos "acopera 7#)-1/##%, Mi+ail

ttaleiates cu scrierea sa care acopera anii 1/$(-1/#7 si partea finala a cronicii lui Ioan &0litzes care merge

pana la ascensiunea lui Isaac Comnenul pe tron 1/'#;

- in 1/2' moare 9asile II Macedoneanul, a carui domnie este comparata de Mi+ail sellos cu o ade!arata epoca

de aur;

- este urmat de fratele sau Constantin 9III deja batran cand ocupa tronul imperial "a!ea )2 de ani%, nu mai

putea purta razboiul si se supara repede;- din cele $ fiice ale sale, o marita pe >oe cu epar+ul capitalei Roman rg0ros care este proclamat imparat

in 1/2;

- Roman III era foarte generos si era fastuos in c+eltuieli si donatii;

- imparateasa se plangea de 2 lucruri8 ca imparatul nu o placea si ca nu a!ea bani pentru a-si demonstra

generozitatea;

- moare in 1/$(, sellos sugerand ca a fost asasinat de >oe;

- !ine la tron Mi+ail I9 "1/$(-1/(1% care este laudat de sellos;

- este cel care il aduce pe sellos la palatul imperial;

- nu a abrogat legi, nu a emis legi care sa contrazica legile anterioare si nu a demis nici un senator;

- ia comanda armatei personal in 1/(/, in urma unei re!olte a bulgarilor;

- bolna! de epilepsie, decide sa abdice in decembrie 1/(1;

- urmeaza pentru cate!a luni Mi+ail 9 nepotul imparatului Mi+ail I9;

- are o atitudine nepotri!ita fata de >oe si incearca inlaturarea ei;

- are manifestari tiranice in raport cu supusii sai;

- din 1/'' !ine Aeodora la tron, care era mult mai c+ibzuita decat >oe, a refuzat sa distribuie demnitati si

daruri;

- in 1/'), ridicat de aristocratia ci!ila !ine Mi+ail 9I incapabil sa produca ce!a in tronul imperial, si a fost

deposedat de putere in 1/'#, in urma unei re!olte militare 3dorinta militarilor ca un militar sa conduca

imperiul4 spune sellos;- Isaac I are o domnie scurta de doar doi ani si incearca sa refaca finantele si proprietatile statului bizantin, dar

si o reforma ecleziastica patriar+ fiind Mi+ail erularios;

- el abdica in 1/'7, iar sellos, care conducea &enatul, are parte de reprosuri din partea sotiei lui Isaac

Comnenul considerandu-l artizantul abdicarii;

- sellos este mandru de rolul pe care l-a a!ut in aducerea la tron a lui Constantin ucas;

- in 1/)#, la tron !ine Mi+ail 9II;

- Mantziert 1/#1, Roman I9, infrangere bizantina prin care selgiuc+izii au a!ut drum desc+is spre

Constantinopol;

Consecinte8

- criza politica interna manifestata prin instabilitate datorata confruntarii dintre aristocratia ci!ilia si cea

militara, cea din urma bucurandu-se de un mare prestigiu in timpul lui 9asile II, dupa care generalii au fost

obligati sa se retraga in pro!inciile din care pro!eneau;

- aristocratia ci!ila, in aceste conditii, reuseste sa-si impuna reprezentantii pe tronul imperial, dar e*ista

momente in care aristocratia militara reactioneaza si practic, puterea imperiala re!ine reprezentantului

gruparii celei mai puternice la un anumit moment;

- o e*presie a acestei instabilitati este sc+imbarea frec!enta a imparatilor, mai ales dupa mijlocul secolului

I cand criza se acutizeaza in imperiu;

- criza financiara profunda, care se datoreaza risipei facute de imparati precum Constantin 9III, Roman III,

Constantin I sau de imparateasa >oe, dar ea nu e*plica singura aceasta criza financiara sellos !orbeste de

distribuirea pe scara larga a functiilor, insotite de rentele corespunzatoare;

- donatiile facute bisericii, acordarea de subsidii barbarilor care amenintau imperiul pentru a pre!eni


8/21


9/21

- selgiuc+izii cuceresc Bagdadul si califatul intra sub controlul unui puternic sultanat militar;

- dupa aceasta !ictorie, sultanatul se intoarce spre Bizant, ane*area regatului armean ni in timpul lui

Constantin I Monoma+ul le-a oferit selgiuc+izilor posibilitatea de a ataca direct imperiul, iar slabiciunea

statului bizantin si situatia dezastruoasa a armatei au desc+is drumul spre pro!inciile centrale;

- incepand din anii )/, au fost cucerite rmenia, Cilicia si in!adata sia Mica si pro!inciile incep sa cada pe

rand, esecurile bizantine culminand cu esecul de la Mantziert din 1/#1, care a desc+is selgiuc+izilor drumul

catre Bosfor;

- situatia a fost complicata si de colaborarea unora dintre uzurpatori cu sultanul selgiuc+id, asa ca spre anul1//, acestia erau deja stapanii siei Mici, fondand &ultanatul de Rum;

- in eninsula Balcanica, situatia este deteriorata de aparitia pecenegilor;

- in 1/( are loc prima mare in!azie a pecenegilor, la sud de unare, imperiul fiind deja in dificultate in a-i

respinge si raidurile lor se desfasurau cu regularitate, obligandu-i pe imparatii de la Constantinopol sa cumpere

pacea cu daruri, subsidii acordate conducatorilor triburilor pecenege;

- teoretic, controlul asupra Balcanilor apartinea imparatului bizantin, dar practic, pro!inciile balcanice nu mai

puteau fi aparate de imparatii bizantini si erau ra!asite anual de atacurile pecenegilor;

- abia le*ios I Comnenul reuseste sa-i infranga pe pecenegi si !a restabili controlul asupra Balcanilor;

- in =ccident, normanzii, cu binecu!antarea apei din 1/'7, incep cucerirea sistematica a teritoriilor bizantine

din Italia si in 1/#1-1/#2 "cucerit orasul Bari% este lic+idata stapanirea bizantina in Italia;

- cand le*ios I Comnenul !ine la tron, el mai controla in mod real doar Constantinopolul si un teritoriu din

Aracia aflat in fata orasului;


10/21

'. Relatiile Bizantului cu 9enetia

Aratatul inc+eiat de isaac II cu saladin momentul in care intra in razboi cu bizantul, frederic+ barbarosa.

cesta se apropie amenintator de constant 117/. In aceste conte*te, imparatul bizantin inc+eie tratatul de la

drianopol cu Barbarosa in 117/, tratat prin care isaac II accepta ca na!ele biz sa-i transporte pe soldatii

germani in asia mica, sa apro!izioneze armata germana si sa plateasca daune solilor germani, retinuti pe o

perioada de timp in constant. In tabara germana reapare ideea cuceririi constant, desi e*ista acest tratat. Mai

multi sfetnici ai imparatului german erau de parere ca acesta trb sa rezol!e problema bizantina si abia apoi sacontinue e*peditia. Barbarosa, intr-o scrisoare pt fi-su, ?enric 9I, trimisa inainte de inc+eierea tratatului, ii

solicita lui ?enric sa trimite o flota a oraselor italiene in stramtori pt a ataca constant. si sa ia legatura cu apa pt

a porni o cruciada !ersus bizant. Aratatul semnat in feb 117/ a amanat acest proiect al lui Barbarosa. cesta isi

continua drumul, armata lui trecand in asia mica cu ajutorul flotei bizantine. Reuseste sa obtina o !ictorie

importanta si sa impuna un tratat foarte greu sultanatului &elgiucid. Barbarosa se ineaca in iunie intr-un rau din

: siriei, aproape de Cilicia. = mare parte a armatei germane abandoneaza e*peditia dupa moartea Imparatului,

doar o mica parte sub conducerea lui leopold, ducele ustriei a continuat drumul si s-a alaturat armatelor celor 2

su!erani participanti la e*peditie, @ilip II august si Ric+ard Inima de 6eu. Inainte sa ajunga in asia mica,

Ric+ard cucereste insula cipru de la bizantini, o !inde templierilor, iar acestia o dau regelui e*ilat al

Ierusalimului, u0 de 6usignan. rincipalul succes a fost cucerirea cetatii cra, care a!ea sa ramana cel mai

mult timp sub conducerea =ccidentala.

In a doua si a treia cruciada pare ideea cuceririi constantinopolului. u mai e*istat si o serie de factori care au

a!ut rol in pregatirea psi+ologica a celei de-a patra cruciada8 2 factori uni!ersali Imperiul erman si apalitatea;

si 2 factori locali 9enetia si :ormanzii.

Relatiile cu Imperiul German

Bizantul a a!ut relatii bune in sec 11 si inceputul sec 12. ceste relatii, in !iziunea germaniei, se stabileau cu

regele germaniei nu cu imparatul germaniei. nna comenena !b despre o alianta intre tatal sau si regele

germaniei, impotri!a normanzilor. ?enric I9 !roia si o alianta impotri!a apei. Relatiile in sec 12 nu au fost la

fel de stranse, si se termina cu tratatul intre Manuel I comenul si Conrad III la A+esalonic. lianta dintre cei doi

fiind intarita si prin casatoria lui Manuel I comnenul cu o printesa germana. 6ucrurile se straica odata cu !enirea

lui Barbarosa in 11'2 la putere. Conditie in care @rederic+ re!ine la idea imperiului Roman, si doreste sa-si

impuna suprematia in fata papei, sa-si supuna monar+iile occidentale si nu in ultimul rand, sa reia lupta cu statul

bizantin. In !iziunea sa, imperiul bizantin nu era decat un Regnum raecorum, iar Imparatul Manuel era doar

Imperator raecorum. ceasta este si formaul pe care o foloseste in scrisorile cu manuel, in care barbarosa se

intituleaza Imperator Romanorum. &e redesc+ide conflictul intre cei doi imparati, care a!ea sa se adanceasca in

timpul e!enimientelor care au urmat. In situatia in care Barbarosa intra in conflict cu apalitatea, manuel se

aliaza cu apa le* III impotri!a imparatului german. Impacarea celor 2 cu prilejul reuniunii de la !enetia a!easa-l lipseasca pe Manuel de unul dintre aliatii sai din occident, papa ale* III si a!ea sa dea nastere unor

probleme pt bizant, prin nasterea coalitiei anti-bizantina din care mai facea parte si !enetia si regatul normand.

Conflictul dintre barbarosa si isaac I a intarit ideea ca bizantul era un obstacol in calea latinilor in cucerirea

locurilor sfinte. l doilea factor uni!ersal8

In 1/'( are loc sc+izma bisericeasca, moment in care bizantul a!ea ne!oie de alianta cu papalitatea pt a-si

mentine pozitiile din italia amenintate de normanzi. e altfel, la scurt timp dupa 1/'(, papa :icolae II inc+eie

alianta cu ducii normanzi, guisar si roger guiscar. Dna dintre consecinte a fost lic+idarea stapanirii bizantine din

italia intre 1/#151/#2. Relatiile tensionate cu papalitatea s-au mentinut si in sec 12 cand le*ios se apropie de

+enric I9. Intre 111151112 ale*ios incearca sa foloseasca situatia in care se gasea papalitatea pt a castiga coroanaoccidentului, apa ascal II, luat prizonier in roma de ?enric 9. ale*ios ii trimite o scrisoare papei declarandu-

se pregatit sa inter!ina pt a-l elibera in sc+imbul coroanei occidentale. Raspunsul papei este unul fa!orabil, de

aceea, ale*ios I comnenul, intr-o alta scrisoare ii spune ca e gata pt con!ocarea unui conciliu in !ederea reunirii

bisericilor. Insa cand se ajunge la problemele teologice, religioase, lucrurile se impotmolesc. apa ascal II dupa


11/21

ce trimite o delegatie la Consatant. renunta la proiectul con!ocarii conciliului datorita opozitiei clerului

conser!ator din bizant. Relatiile cu papalitatea se mentin bune, se inc+eie aliante cu papalitatea, mai putin in

timpul lui Ioan I comnenul, acesta concentrandu-se aproape total asupra orientului. Manuel I comnenul se aliaza

cu papa le*ios. upa ce a trimis o armata in italia si fonduri importante, manuel se !ede abandonat de aliatul

sau care trece in tabara aliatului german, acceptant pretentiile acestuia de a conduce un imperiu roman. In

conditiile in care scaunul pontifical e ocupat de inocentiu III acesta de!ine si tutore al fiului lui ?enric 9I,

nepotul lui barbarosa, frederic+ II, si practic datorita sprijinului acordat de papa este asigurat regatul siciliei pt

frederic+ II, iar mai tarziu, in sec 1$ a!ea sa primeasca si coroana imperiului german. &i papalitatea se intoarceimpotri!a bizantului si ramane fidela aliantei cu germania.

- 9enetia, dupa secolul 9I a apartinut statului bizantin, fiind condusa de un D care in secolul 9III a de!enit

=< si dupa conflictul care a urmat incoronarii lui Carol cel Mare, 9enetia ramane in sfera de influenta a

Constantinopolelui, intr-un statut de semi-!asalitate;

- un rol important in constituirea 9enetiei l-au a!ut e!enimentele din 2-27, atunci cand negustori !enetieni

patrund in rada portului le*andria si iau de aici moastele &fantului Marcu, proclamat patronul spiritual al

9enetiei;

- un alt moment important in relatiile bizantino-!enetiene are loc in anul 1///, in conditiile confruntarii dintre9asile II Macedoneanul si tarul &amuel;

- 9asile II face apel la flota 9enetiei pentru a combate pirateria sla!a de pe coasta dalmata;

- in sc+imb, printr-un document din 1/22, !enetienii obtin de la imparatul bizantin reducerea ta*elor

comerciale si protectie in fata abuzurilor functionarilor imperiali;

- pe parcursul secolului I, flota !enetiana a raspuns solicitarilor imparatilor bizantini ori de cate ori a fost

c+emata, ea transformandu-se intr-un partener politic al Bizantului, mai ales in conditiile crizei secolului I;

- intr-o situatia foarte dificila, in anul 1/1, incepe prima e*peditie normanda in teritoriile bizantine si, lipsit de

o flota proprie, le*ios Comnenul face apel la 9enetia;

- trupele normande ale lui uiscard debarca la 0rrac+ium, orasul este asediat de pe mare si uscat, si

inter!entia flotei !enetiene s-a soldat cu imprastierea flotei normande si degajarea orasului dinspre mare;

- in sc+imbul ajutorului primit in iulie 1/1, si in sc+imbul promisiunii ca 9enetia !a lupta in continuare

alaturi de Bizant, le*ios acorda un c+r0soboul negustorilor !enetieni in mai 1/2;

- documentul face referire la ajutorul primit din partea !enetienilor, care au luptat cu 3flota cea blestemata4;

- in sc+imbul acestui ajutor, se acorda o serie de pri!ilegii politice dogele primeste titlul de protosebastos

cu renta anuala corespunzatoare, un titlu pe care dogele il putea lasa mostenire si urmasilor sai;

- patriar+ul 9enetian primea o renta anuala de 2/./// li!re, de ea bucurandu-se si succesorii sai;

- basileul le*ios mai acorda o renta de 2/./// li!re anual pentru a fi impartita bisericilor !enetiene si un

pri!ilegiu bisericii &an Marco, care urma sa primeasca anual cate $ nomisme de la fiecare dintre magazinele

si depozitele detinute de negustorii din malfi la Constantinopol;- dincolo de a!antajele economice, mult mai importante erau pri!ilegiile comerciale pe care le obtineau

!enetienii, cele mai mari pe care le acordase !reodata un imparat bizantin;

- dreptul de a face comert in toate regiunile Imperiului, inclusi! la Constantinopol nu li se permitea intrarea

in bazinul pontic pana la 12/(, bizantinii pastrau monopolul in bazinul pontic;

- scutire totala de orice fel de ta*e !amale la intrarea si iesirea din orasele imperiului pentru marfurile aduse

in imperiu;

- scoaterea negustorilor !enetieni de sub controlul functionarilor imperiali insarcinati cu strangerea

impozitelor;

- dreptul de a !inde orice marfa si de a cumpara orice produs din imperiu;- dreptul de a se instala la Constantinopol, acolo unde !enetienii primeau un cartier propriu si debarcadere;

- consecintele tratatului8

- pentru 9enetia, consecintele sunt cat se poate de clare, tratatul aflandu-se la originea ascensiunii 9enetiei

economica si politica orasul din lagune, reusind in perioada urmatoare sa puna bazele unui puternic


12/21

imperiu colonial pe care a!ea sa-l e*tinda si consolideze dupa 12/(;

- foarte gra!e erau consecintele pentru statul bizantin8 a fost lipsit de sume importante pentru !istieria sa,

sume care pro!eneau din ta*ele !amale platite de negustorii !enetieni;

- pri!ilegiile comerciale acordate au produs mari nemultumiri in randul negustorilor bizantini, obligati in

continuare la platirea ta*elor comerciale, si concesiile economice facute de imparatii bizantini din ratiuni

politice si militare au contribuit la aparitia si agra!area sentimentelor anti-!enetiene in randul populatiei

bizantine;

- prin pri!ilegiul din 1/2, le*ios desc+idea o bresa in sistemul economic si comercial al Bizantului, bresacare a!ea sa fie largita in secolul urmator prin acordarea unor reduceri semnificati!e la plata ta*elor

comerciale, mai intai negustorilor din isa "pana la (E din ta*ele comerciale in 1111% si apoi cei din eno!a

in 11)7 din partea lui Manuel I Comnenul obtin tot o reducere de (E din ta*e;

- urmasul lui le*ios, Ioan II Comnenul, la scurt timp dupa ce urca pe tronul imperial, incearca sa scape de

3tributul4 platit 9enetiei sub forma scutirilor de ta*e si atunci cand dogele !enetian solicita reinnoirea tratatului,

Ioan II refuza sa faca acest lucru, insa imediat a fost confruntat cu represaliile !enetienilor care au facut

incursiuni de prada pe coasta dalmata, in insulele R+odos, 6esbos, C+ios, toate culminand cu ocuparea insulei

ep+alonia in 112);

- nea!and o flota suficient de puternica pentru a se opune celei !enetiene, imparatul Ioan II cedeaza si in

august 112) reinnoieste toate pri!ilegiile acordate 9enetiei;

- doua decenii mai tarziu, Manuel I Comnenul este din nou ne!oit sa faca apel la flota !enetiana pentru a lupta

impotri!a regelui &iciliei Roger II si in sc+imbul acestui sprijin, negustorii din lagune isi e*tind acti!itatea in

Creta si Cipru si in plus, obtin si o marire a cartierului pe care il detineau la Constantinopol;

- cu toate acestea, Manuel I realizeaza pericolul pe care il reprezenta consolidarea pozitiilor !enetiene in

imperiu, fiind ade!arat ca nici 9enetia nu a fost un aliat fidel asteptat de Manuel I, ea realizand ca daca

planurile normanzilor erau de a fi crearea unui imperiu meditereanean, flota sa ar fi fost blocata in driatica, de

altfel ca si re!enirea Bizantului;

- 9enetia acorda ajutor principilor sarbi, si se adauga si conflictele dintre negustorii !enetieni si geno!ezi

ultimii instalati in capitala orientala in 11)7;- Manuel I decide sa ia masuri impotri!a !enetienilor, e!enimentele fiind relatate de Ioan innamos, care in

cronica sa face o scurta prezentare a raporturilor bizantino-!enetiene, incepand cu anul 1/1, !orbind despre

aroganta !enetienilor in relatiile cu aristocratia bizantina si cu imparatul;

- el mai relateaza si despre conflictul !enetiano-geno!ez, soldat cu pradarea cartierului geno!ez;

- Manuel I i-a c+emat pe !enetieni la palatul imperial, si le-a cerut sa plateasca daune eno!ei pentru

pagubele produse, dar !enetienii au raspuns cu insolenta imparatului bizantin, amintindu-i c+iar de atacurile

din timpul lui Ioan II;

- in aceste conditii, Manuel adopta niste masuri radicale, a trimis scrisori catre toti gu!ernatorii pro!inciilor,

stabilind momentul e*act cand acestia trebuiau sa actioneze;- actiunea are loc la 12 martie 11#1, cand autoritatile bizantine au arestat si inc+is pe toti negustorii

!enetieni din imperiu, mai putin cei aflati in slujba imparatului apro*imati! 2/./// negustori !enetieni;

- toate bunurile negustorilor au fost confiscate o estimare de mai tarziu indica o !aloare totala de (//.///

li!re;

- unii istorici au !azut in e!enimente o actiune premeditata a imparatului, din cauza faptului ca Manuel i-a

asezat pe geno!ezi in !ecinatatea !enetienilor, desi stia ri!alitatea dintre cele doua republici;

- ruptura definiti!a dintre Bizant si 9enetia, c+iar daca flota !enetiana a reactionat imediat, conducerea fiind

preluata c+iar de dogele 9enetiei, reluand din nou atacurile, dar epidemia de ciuma care izbucneste in flota a

facut ca e*peditia sa esueze, dogele platind cu !iata dupa intoarcerea la 9enetia;

- din acest moment, 9enetia de!ine un ad!ersar redutabil pentru Bizant, intra in toate aliantele indreptate

impotri!a Bizantului, si asteapta momentul fa!orabil pentru a-si lua re!ansa;

- aceasta ocazie fa!orabila se !a i!i in conditiile organizarii Cruciadei I9;

Cruciada I98 12/2-12/(


13/21

- este legata de numele papei Innocentiu III "117-121)%, pontificatul sau fiind considerat perioada de apogeu a

papalitatii medie!ale, cand acesta cauta sa-si impuna suprematia asupra intregii lumi crestine occidentale, dar

si orientale;

- dupa ce Innocentiu III a lansat apelul pentru organizarea acestei cruciade, c+emarii sale i-au raspuns mari

feudali care se opuneau procesului de centralizare, acestia !enind in regiunile @rantei care refuzau sa se

integreze in regatul francez;

- marii feudali cautau in alte parti compensatii pentru pierderea rolului pe care il detinusera in regatul

@rantei;- obiecti!ul declarat al Cruciadei era acela de a cuceri


14/21

- toti trei !orbesc despre conflictele dintre populatia auto+tona si cruciati;

- tensiunile ating punctul culminant in martie 12/(, cand izbucneste o noua rascoala la Constantinopol8 cei doi

imparati bizantini au fost inlaturati si in locul lor a fost proclamat un reprezentant al aristocratiei bizantine

le*ios 9 ucas, predecesorii sai Isaac II si le*ios I9 a!and sa moara in conditii ciudate;

- odata cu sc+imbarea imparatilor, cruciatii nu mai a!eau cu cine sa trateze, a!and doua posibilitati8 sa

paraseasca orasul si sa se indrepte spre =rient sau sa incerce sa cucereasca orasul pentru a-l obliga pe noul

imparat sa respecte tratatul;

- tot in martie 12/(, in tabara cruciata este elaborata un document Partitio Romaniae un document prin carefruntasii cruciadei si dogele 9enetiei isi imparteau imperiul bizantin8 crearea unui imperiu latin condus de la

Constantinopol, infiintarea mai multor principate latine in teritoriile bizantine care urmau sa re!ina fruntasilor

e*peditiei si principalul beneficiar era 9enetia, care urma sa primeasca $5 din imperiu, inclusi! din

Constantinopol pentru ser!iciile flotei !enetiene;

- !enetienii si-au rezer!at pozitiile cele mai importante din punct de !edere economic care !izau dominatia

asupra stramtorilor, in Marea


15/21

). Relatiile Bizantului cu normanzii

- relatii tensionate inca de la inceputul lor, normanzii cucerind posesiunile din Italia;

- in 1/#1-1/#2 este lic+idata stapanirea bizantina din sudul Italiei;

- aceste relatii au culminat cu prima campanie a normanzilor in teritoriile bizantine, primul razboi dintr-o serie

de patru intre anii 1/1-1/', sub conducerea lui Robert uiscard, normanzii debarca in mai 1/1 in

eninsula Balcanica, asedieaza pe uscat si mare orasul 0rrac+ium, de aici intentia normanzilor sa de a porni

pe !ec+iul drum 9ia


16/21

doilea centru de producere al matasii dupa Constantinopol;

- mestesugarii impreuna cu uneltele lor au fost mutati in sudul Italiei si aceste e!eniment a stat la baza

declinului matasii in Bizant si a carierei stralucite pe care o s-o cunoasca aceasta acti!itate in sudul Italiei;

- dupa anul 11(#, regele a cautat sa isi ia re!ansa in fata normanzilor, si timp de 2 decenii se !a implica in

e!enimentele din Italia;

- ultimul razboi bizantino-norman are lor in 11', an in care regele &iciliei uillaume sau Gil+elm II, dupa ce

cucereste din nou 0rrac+ium, ocupa Aesalonicul, al doilea mare oras al Imperiului acesta fiind supus unui jaf

cumplit e!enimente descrise de :icetas C+oniates gu!ernator de t+ema in eninsula Balcanica;- izbucneste o rascoala in Capitala, atunci cand a inceput z!onul ca normanzii se indreapta spre capitala

bizantina;

- ndronic I Comnenul este inlaturat si ucis, inlocuit cu Isaac II ngelos;

- normanzii nu a!eau intentia de a ajunge in Capitala, armata normanda imprastiindu-se in Balcani in cautare

de prada, si dupa 2 infrangeri in fata unui general capabil, normanzii sunt ne!oiti sa se retraga, renuntand la

toate cuceririle de pana la acel moment;

- normanzii au aratat ca Bizantul nu era de nein!ins, si sa intareasca ideea ca orasul Constantinopol putea fi

cucerit;

- normanzii nu au fost implicati in Cruciada I9, ci doar !enetienii;


17/21

#. Aratatul de la :imp+aion

- in ciuda unei mari parti a societatii niceene, Mi+ail 9III se proclama basileu, si c+iar daca pozitia sa s-a

consolidat dupa !ictoria de la elagonia, era constient ca doar un succes rasunator cucerirea capitalei i-ar fi

permis inlaturarea lui Ioan I9 si fondarea propriei dinastii;

- el mai urmarea contracararea planurilor papale, care !izau atragerea eno!ei sub steagul unei cruciade anti-

bizantine, alaturi de 9enetia;

- nu in ultimul rand, el dorea sa rezol!e dificultatile legate de alungarea latinilor din Balcani;- eno!a se afla intr-o pozitie dificila, in urma infrangerilor suferite in fata 9enetiei, in razboiul dintre cele

doua inceput in 12'2 fiind amenintata de eliminarea din comertul le!antin;

- eno!a mai era tentata de comertul pontic, dar 9enetia controla stramtorile si bazinul pontic;

- care au fost principalele pre!ederi ale tratatului8 acordarea de daruri anuale '// de +iperbe si ar+iepiscopului

eno!ei )/ +iperbe;

- imparatul acorda geno!ezilor libertatea comertului, scutirea completa de ta*e si impozite la intrarea,

sederea si deplasarea in imperiu, pe mare si pe uscat, in porturile si insulele Imperiului, si in cele care a!eau

sa fie recucerite;

- ei mai primeau cartiere in Constantinopol dupa ce a!ea sa fie recucerit, Aesalonic, &m0rna, insulele C+ios,

6esbos, Creta si :egroponte, acestea dupa ce !or fi recucerite;

- se permitea geno!ezilor sa aibe consuli, tribunal si jurisdictie proprie;

- toti dusmanii geno!ezi erau e*clusi de pe pietele imperiului cu e*ceptia pisanilor;

- daca trimiteau ajutor rapid in !ase pentru recucerirea cetatii, geno!ezii urmau sa primeasca !ec+ile

posesiuni din Constantinopol, precum si cartierul !enetian din oras;

- geno!ezii primeau cu drept de proprietate cetatea si portul &m0rnei, cu e*ceptia drepturilor episcopatului,

bisericilor si soldatilor imperiali, care locuiau in acea cetate;

- geno!ezii puteau aduna marfurile, alimentele din Imperiu si sa le !anda in mod liber, fara !reo ta*a;

- Mi+ail promitea sa nu ingaduie niciunui latin sa desfasoare acti!itati comerciale in Marea :eagra cu

e*ceptia eno!ezilor si pisanilor si sa nu faca !reo paguba geno!ezilor la intrarea5iesirea in5din bazinul pontic;

- partea finala are si cate!a restrictii8 geno!ezii nu puteau scoate aur si argint din imperiu fara acord imperial,

iar negustorii bizantini puteau merge pentru comert in eno!a si teritoriile acesteia, fara plata de ta*e si

impozite, fiind protejati de autoritatile geno!eze;

- consecintele tratatului8

- negustorii geno!ezi obtineau a!antaje !amale considerabile in detrimentul negustorilor bizantini, obligati

in continuare la plata ta*elor;

- dupa instalarea in cartierul era "alata%, in jurul anului 1$(/, istoricul bizantin :iep+or regoras

apreciaza ca geno!ezii obtineau din ta*e !amale circa 2//./// de +iperberi, in !reme ce la Constantinopol, bizantinii abia reuseau sa stranga $/ mii +iperberi anual;

- statul bizantin pierdeau bani si prin cedarea comertului pontic;

- actele notarilor geno!ezi din Caffa do!edesc !olumul imens al afacerilor geno!eze din regiune8 un notar

inregistreaza in aprilie-august 122, contracte in !aloare de 2) mii +iperberi, e*istand alti 2) de notari;

- acordand libertate de actiune negustorilor geno!ezi care faceau comert cu alimente si cereale,

apro!izionarea imperiului a ajuns sa depinda de negustorii italieni, iar acest fapt a determinat aparitia unor

ade!arate crize in Bizant, c+iar Mi+ail 9III a trebuit sa cumpere grau din Bulgaria, apoi la inceputul

secolului I9, ndronic II cumpara grau de la turcii din sia Mica;

- la cumpana secolelor III-I9, istoricul eorgios ac+0meres, scria ca alimentele erau rare si la preturi

inaccesibile pentru bizantini, si tot atunci, patriar+ul oriental tanasius II a trimis niste memorii

basileului aratand ca strazile capitalei sunt pline de oameni epuizati si infometati, plangandu-se si de faptul

ca latinii amesteca graul cu paie si il !and pe cel stricat bizantinilor;

- dupa semnarea tratatului, se declanseaza o ade!arata competitie intre eno!a si 9enetia, rezultatul fiind


18/21

cele patru razboaie !enetiano-geno!eze desfasurate in a doua jumatate a secolului III si in prima a

secolului I9;

- primul, inceput in 12' se inc+eie in 12)( cu 9enetia in!ingatoare lucru care l-a determinat pe Mi+ail

9III sa acorde pri!ilegii !enetienilor;

- al doilea "127(-1277% cele doua orase si-au disputat dominatia in bazinul pontic, imparatul ndronic II

luand partea eno!ei, si cu aprobarea imparatului, geno!ezii ataca cartierul !enetian;

- desi razboiul se inc+eie in 1277, !enetienii !or continua ostilitatile cu Imperiul Bizantin pana in 1$/2,

cand ndronic cu flota !enetiana sub zidurile orasului, accepta sa plateasca despagubiri in !aloare de #7mii +iperberi;

- al treilea razboi "1$'1-1$''% a fost precedat de asa numitul 3razboi al alatei4, intre eno!a si imparatul

Ioan 9I Cantacuzino care cu mari eforturi reusise sa stranga din donatii circa '/ mii +iperberi pentru a

reconstrui flota bizantina;

- in plus, a scazut ta*ele !amale in capitala pentru a atrage o parte din traficul de la era;

- asaltul asupra capitalei esueaza, dar lipsa de e*perienta a marinarilor greci si o furtuna, au dus la

infrangerea si incendierea !aselor bizantine in Cornul de ur februarie 1$(7;

- razboiul se inc+eie in 1$'' fara a se ajunge la rezol!area diferendelor dintre cele doua, c+iar daca

!enetienii s-au obligat sa plateasca 2// mii ducati ca despagubiri;

- in timpul acestui razboi, Cantacuzino a luat partea 9enetiei, dar ramas singur in confruntare si cu

sprijinul ragonului, este ne!oit sa inc+eie pacea in 1$'2, cedand in proprietate era, geno!ezilor;

- ultimul razboi "1$##-1$1% razboiul C+ioggiei in care eno!a, sprijinita si de 6udo!ic I de njou,

ataca 9enetia, cucereste insula din fata orasului, si ameninta cu distrugerea 9enetiei, care reuseste sa se

sal!eze in cele din urma;

- miza acestui razboi era insula Aenetos, care controla zona stramtorilor, si pe care in conte*tul

conflictelor din secolul I9, Ioan 9 aleologul o cedase !enetienilor, iar fiul sau o cedase geno!ezilor;

- prin tratat, insula era abandonata de ambele orase, fiind semnata la Aorino cu ajutorul contelui de

&a!oia, iar comertul pontic era interzis !enetienilor timp de 2 ani;

- toate aceste conflicte au pro!ocat pagube imense Imperiului Bizantin si nu o data, imparatii bizantini autrebuit sa plateasca daune unui oras si sa reinnoiasca pri!ilegiile celor doua orase italiene care controleaza

economia bizantina;


19/21

. Razboaiele ci!ile din secolul I9

- consecintele pacii de la :imp+aion sunt nefa!orabile, pierzand fraiele propriei economii, desi nu a!ea ne!oie

de alianta cu geno!ezii pentru a recuceri capitala in 12)1, fiind mai degraba o intamplare fericita;

- un corp de armata care trece pe langa capitala, generalul corpului a fost contactat de oraseni care i-au spus

ca flota !enetiana nu era in port, si i s-a facilitat intrarea in oras, ultimul imparat latin care a e*ercitat functia

Balduin II reuseste sa fuga pe una din corabii;

- Mi+ai aleologul a fost instiintat ca poate re!eni in Constantinopol;

- imediat dupa 12)1, Balduin II reuseste sa castige o serie de aliati, incercand sa redobandeasca orasulConstantinopol si dupa ce Carol njou de!ine rege al &iciliei in 12)), el preia conducerea acelei coalitii anti-

bizantine care a!ea ca principal obiecti! recucerirea Constantinopolului si reinstalarea lui Balduin II;

- atunci, Mi+ail 9III se angajeaza intr-o politica occidentala, lucru ce !a costa imperiul, principalul aliat din

=ccident fiind papa, el intra in negocieri cu papalitatea timp de 1/ ani, in !ederea unirii bisericilor in

sc+imbul solicitarii papei sa nu permita declansarea unei cruciade anti-bizantine;

- unirea Bisericilor a fost proclamata la conciliul de la 60on din 12#(, imparatul nu a participat ci o delegatie

condusa de eorgios ropolites mare logot+et care accepta suprematia papei in sc+imbul obtinerii unui

sprijin in fa!oarea opririi cruciadei anti-bizantine;

- Mi+ail 9III !a intampina dificultati in impunerea unirii bisericilor in anumite pro!incii s-a folosit forta si

tocmai aceasta rezistenta puternica opusa !ointei imparatului l-a impiedicat sa proclame solemn Dnirea la

Constantinopol;

- spre sfarsitul domniei sale, el se !ede blamat de propriul popor si de a fi e*comunicat de papa pentru a nu fi

proclamat unirea bisericilor;

- are un ultim mare succes alianta cu ragonul si in!estind foarte mult in sudul Italiei, determina declansarea

unei re!olte in regatul &iciliei 39ecerniile &iciliene4 prin care Carol de njou este pus in dificultate pierde

&icilia si nu mai reprezinta un pericol real pentru statul bizantin are loc in 122;

- Mi+ail c+iar recunoaste in auto-biografia sa ca acel e!eniment 3a fost e*presia !ointa lui umnezeu, realizata

prin intermediul nostru4;

- urmeaza fiul sau ndronic II asociat din 12#( la tron domneaza pana in 1$2;- in timpul sau, imperiul incepe sa sufere din punct de !edere economic, apoi tot el ia o +otarare cel putin

ciudata si nepotri!ita in defa!oarea statului aceea de a desfiinta flota din cauza resurselor diminuate

astfel ca statul bizantin nu mai are o flota proprie, iar marinarii foarte bine pregatiti intra in ser!iciul oraselor

italiene, fie in ser!iciul ad!ersarilor otomanii;

- sfarsitul domniei lui ndronic II aduce si primul dintre cele trei razboaie ci!ile care au afectat statul bizantin

in secolul I9 3razboiul celor doi ndronici4 opune pe ndronic II bunicul, lui ndronic III nepotul

din cauza dezmostenirii nepotului;

- desfasurat intre 1$21-1$2, cu momente de pauza, cand cei doi ajung la intelegere, fiind implicate si forte

e*terne bulgarii implicati de partea lui ndronic II, sarbii de partea lui ndronic III si in anumite momentec+iar si emiratele selgiuc+ide;

- razboiul se inc+eie in 1$2 prin detronarea lui ndronic II, ramane o perioada la palatul imperial, dupa care

se retrage la manastire, unde moare in 1$$2;

- acest razboi a costat mult Imperiul, care a pierdut pozitii importante in Balcani si sia Mica, mai ales in

Balcani unde incepe sa se ridice statul sarb, care !a atinge apogeul in timpul lui &tefan usan;

- al doilea razboi ci!il 3razboiul celor doi Ioani4 1$(1-1$'(;

- in 1$(1 moare ndronic III pe neasteptate, iar la tron urmeaza fiul sau minor Ioan 9 aleologul, plasat

sub regenta mamei sale na de &a!oia, sprijinita si de alti fruntasi ai aristocratiei;

- intre acestia se afla si Ioan Cantacuzino comandantul armatei si animozitatile dintre el si na de &a!oia

duc la izbucnirea unui conflict ci!il;

- oamenii nei de &a!oia au atacat palatele si casele lui Cantacuzino cand acesta era plecat din oras, el fiind

informat de acest lucru si s-a re!oltat;

- a!and sprijin in pro!incii, si mai ales al aristocratiei pro!inciale, Ioan Cantacuzino este proclamat imparat


20/21

in toamna lui 1$(1, in Balcani idimortia;

- na de &a!oia nu a!ea un sprijin la fel de puternic partizanii sai erau din randurile maselor, cu posibilitati

mai reduse si din randul micii nobilimii;

- in acest conflict se implica si bulgarii de partea lui Ioan 9, sarbii de partea lui Ioan 9I, la fel ca si emirul

=r+an casatorit cu fiica lui Ioan Cantacuzino, ca si 9enetia si eno!a, ce erau di!izate;

- Ioan Cantacuzino a fost acuzat ca si-a casatorit fiica cu un necredincios, fiind principalul !ino!at pentru

aducerea turcilor in


21/21

si re!ine la aris de unde trimite mai multe scrisori regilor din &pania;

- la inceput, Manuel era destul de entuziasmat, dar treptat acest lucru se !a estompa, pierzandu-si speranta si

realizand ca occidentalii au problemele lor;

- cand era la aris, in 1(/2, a aflat de infrangerea lui Baiazid la nara din fata lui Aimur-6en;

- in perioada in care el a fost plecat, conducerea a fost incredintata lui Ioan 9II cu care se reconciliase

datorita maresalului, dar familia sa a fost dusa in Moreea, la fratele sau;

- in 1(/2, acesta incepe sa-i trimita apeluri disperate, pentru ca intrase in negocieri cu &oliman, unul din fii

lui Baiazid, si impreuna cu 9enetia si eno!a, pusese la punct un tratat cu &oliman, dar apelurile erau pentrure!enirea imparatului, a carui semnatura era ceruta;

- Manuel semneaza tratatul in iunie 1(/$ fiind un tratat a!antajos pentru statul bizantin razboiul ci!il

pornit dupa moartea lui Baiazid, &oliman a!ea partea occidentala a imperiului, fiind dispus sa faca unele de

concesii pentru a pastra relatii bune8 inapoieaza Aesalonicul, o serie de cetati de pe litoralul Marii :egre, se

recunoaste fiu al Imparatului Manuel II si, e!ident, imperiul nu mai platea tribut turcilor tribut ridicat platit

dupa 1$#1-1$#2 apro*imati! 1//./// +iperberi;

- el incearca sa foloseasca aceasta perioada ocupandu-se de consolidarea despotatului de Moreea,

fortificatiilor sale, trimite soli in =ccident, aratand ca este bine sa foloseasca momentul pentru a sta!ili

in!azia turcilor si adaposteste la curtea sa di!ersi pretendenti la tronul otoman Me+met I;

- !enirea lui Murad II la tronul otoman in 1(21, a!ea sa sc+imbe situatia, care si-a aratat intentia de a cuceri

Constantinopolul mostenita de fiul sau;

- inca din 1(22 au fost asediate Constantinopol si Aesalonicul, ambele in acelasi timp, fiind foarte greu sa

reziste acelor asedii;

- Manuel II realizeaza ca nu mai poate apara Aesalonicul, iar despotul orasului ndronic l-a cedat

!enetienilor cu conditia de a respecta biserica, drepturile cetatenilor si sa asigure apararea orasului;

- cu toate eforturile !enetienilor, in martie 1($/, orasul a fost cucerit de otomanii lui Murad II, fiind un fel de

prolog al cuceririi Constantinopolului;

- Ioan 9III aleologul "1(2'-1((% accepta sa faca pasul decisi! cu Biserica Romana si merge la conciliul de la

@errara-@lorenta, acceptand unirea Bisericilor in speranta mobilizarii pentru ajutorarea statului bizantin;- intoarcerea in capitala nu a fost foarte fericita, pentru ca afla de moartea sotiei sale, Maria de Arapezunt, pe

care a iubit-o foarte mult, !enea dupa &ofia de Montferrat foarte urata;

- a desemnat un patriar+ latin al capitalei, dar !a fi dezamagit de ce !a mobiliza occidentalii, el nefiind

implicat in Cruciada de la 9arna si s-a imbolna!it destul de gra! murind in 1((, fiind ingropat pe furis;

- urmeaza unul din fratii sai Constantin I ultimul imparat, fusese despot al Moreei in perioada in care Ioan

9III era plecat in Italia, el primind conducerea capitalei;

- nu s-a incoronat in capitala, ci in Mistra, inainte de plecarea in capitala, poate pentru ca nu !oia sa fie

incoronat de un patriar+ unionist si nici nu mai e*istau bani pentru incoronare fastuoasa;

- a incercat sa calmeze spiritele in capitala, sa asigure intarirea zidurilor orasului, sa stabileasca contacte"negustorii din @lorenta%, sa stranga legaturile cu 9enetia, dar toate actiunile sale au fost compromise dupa ce

pe tronul otoman urca Me+med II, in 1('1 un ad!ersar declarat si care isi dorea sa cucereasca

Constantinopolul;

- Iancu si 9enetia inc+eie armistitii cu noul sultan, iar Constantin I realizeaza ca nu mai are cui sa ceara

ajutor;

- la inceputul lui aprilie 1('$, cand incepe asediul otoman, Constantin I a!ea sub comanda apro*imati!

#/// de soldati "2// arcasi trimisi de papa la sfarsitul anului 1('2, geno!ezi !eniti cu 6ongo si oameni din

capitala%;

- au reusit sa reziste la )-# asalturi otomane;

- in dimineata zilei de 27 mai 1('$, turcii au intrat in oras, fiind pradat de tot ce se putea, dar sultanul a

protejat cladirile intrand in &fanta &ofia a !azut ca un soldat dorea sa scoata dalele, dar l-a lo!it si a spus ca

cladirile sunt ale sale;

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	valentin-alexandru
View:	239 times
Download:	1 times

Subiecte Bizant

Documents