TrahetomiaEste o interventie care presupune deschiderea conductului trahea, in condipi de obstrucpe la nivelul laringelui sau preoperator, in intervenfiile largi de la nivelultraheei.Este inalta (cand intereseaza primele 3 inele traheale - cea mai facila) si joasa (inelele 4-6 traheale).epere anatomice! tiroidul, cricoidul "i furculita stcrnala.#ncizia este mediana. $e sec%ioneaz& toate planurile! piele, tesut celular subcutanat, aponevroza eervicala superficiala, istmul tiroidian, care e bine de tras in sus, se descopera cartilagiile traheale si se deschide traheea, in care se introduce o canula sau orice tub care poate sa permits re spiraea .'raheotomia joas$ este mai dificila si poate provoca accidente, cum ar fi emfizemul mediastinal.RE GI UN E A NAZALAEste rep rezentata de piramida nazala. situata pe linia medianaLi mitesuperior - printr-un plan care merge prin marginea inferioara a spinei nazale a frontalului(inferior - printr-un plan tangential la cartilagiul subcloazonului(lateral - marginile posterioare ale oaselor proprii ale nasului si ale cartilagiilor alare.)rganotopic!in partea superioara - marginea inferioara a regiunii occipito-frontale(inferior - regiunea labiala(pe partile laterale - regiunea geniana "i "an*urile nazogeniene.+rimul plan al regiunii este reprezentat de tegument, mobil pe planurile subiacente numai in partea superioara si aderent la pericondrul cartilagiilor alarein partea inferioara. #n struct acestuia se intalnesc foliculi pilosi, mai putin evidenti, glande sudoripare si glande sebacee.+lanul muscular este reprezentat de muschii piramidal al nasului(transversul nasului(dilatator al narinelor(ridicator comun al buzei superioare si aripei nasului.Planul scheletic si cartilaginos este reprezentat de ! oasele proprii ale nasului, de forma patrulatera( cartilagiile laterale ale piramidei nazale.$tructurile morfologice ale regiunii nazale sunt vascularizate de ramuri arteriale care se desprind din artera faciala "i din artera oftalmica, dupa cum urmeaza!,) artera subcloazonului si a lobulului nasului se desprinde din cercul coronar superior la 3-4 mm lateral de filtrul buzei superioare(-)artera aripel nasului o gasim #n partea initiala a santului nazogenian . desprinzandu-se din artera faciala(3)artera angulara este ramul terminal al arterei faciale, se proiecteaza la nivelul segmentului pro/imal al santului nazo-genian( din ea se desprind ramuri interne, care vascularizeaza structurile morfologice ale piramidei nazale si externe, care se distribuie regiunii geniene(4)artera nazala din oftalmica o intalnim in unghiul intern al fantei palpebrale "i se distribuie radacinii piramidei nazale( aceasta se anastomozeaza cu artera angulara, realizand astfel o anastomoza intre sistemul carotidian e/tern "i sistemul carotidian intern.0enele sunt dirijate spre vena faciala, care se afla situata initial la 3-4 mm lateral de artera angulara, ulterior aceasta se indeparteaza de artera, dispunandu-se ca o coarda. intre e/tremitatile arcului descris de artera faciala.1irafaticele de la nivelul piramidei nazale sunt dirijate spre grupul ganglionar genian "i de acolo spre ganglionii submandibulari.2ervii senzitivi ai regiunii nazale sunt reprezentap de!,) nervul nazal extern din oftalmic pentru varful trunchiat al piramidei nazale(-) nervul nazal intern pentru lobulul nasului( nervul suborbitar din ma/ilar pentru tegumentul de la nivelul aripei nasului si lobulului nasului( proiectia acestuia se face la nivelul gaurii suborbitare situata la 3 mm sub rebcrdul orbitar inferior, la unirea a -43 e/teme cu i / 3 interne a rebordului orbitar inferior.2ervul motor al regiunii este reprezentat de ramul transvers !in nervul facial.REGIUNEA LA" I ALAEste situata sub regiunea nazala, deasupra regiunii mentoniere *i intern fata de regiunea geniana.Limiteegiune mediana "i nepereche, este delimitata!-superior - printr-o linie orizontala dusa prin marginea inferioara asubcloazonului %i a aripelor nasului!-inferior - de orizontala prin santul mento-labial(-lateral - de o verticals la ,5-,- mm lateral de comisura buzeloregiunea este formats din doua repliuri musculo-membranoase, mobile, care formeaza buzele, una superioara "i una inferioara, care iau parte la formarea peretelui anterior a vestibulului bucal "i care prin marginile lor libere delimiteaza onticiul bucal.1a nivelul buzei superioare, pe linia mediana se afla un "ant vertical numit santul subnazal, care se termina la partea sa distala cu o ridicatura numita tuberculul buzei superioare, situat pe marginea libera a buzei superioare.6cesta corespunde unei depresiuni situata pe buza inferioara. +rin fata lor posterioara, buzele sunt solidarizate de gingii printr-un repliu mucos numit fraulbuzei7arginea libera a buzelor este de culoare ro"ie, iar e/tremitatile acestora se unesc lateral formand comisurile bucale.egiunea labiala este formata din urmatoarele #lanuri$,) piele, aderenta de planurile subiacente, cu numero"i foliculi pilo"i, glande sebacee "i sudoripare(-) patura muscular a, cu mu"chi sistematiza8i dupa actiunea lor in mu"chi dilatatori "i constrictori ai buzelor(%uschii !ilatatori sunt mu"chi e/trinseci! caninul& buccinatorul& ri!icatorul su#er'icial #ro'un! al ari#ei nasului (i buzei su#erioare& marele (i micul zigomatic&risorius al lui $antorini( patratul barbiei( triunghiularul buzelor( pielosul gatului. -7u"chii constrictor9 sunt intrinseci, cum sunt mu(chiul orbicularul buzelor "i mu"chiul compresor al buzelor) 3)$tratul glandular, format din glande salivare mici, labiale, dispuse sub planul muscular.4) 7ucoasa labial a are coloratie ro"ie "i este foarte aderenta de planul glandular.:uzele sunt vascularizate de catre arterele coronare in'erioara (i superioara, care se anastomozeaza prin inosculatie cu cele de partea opusa, realizand la nivelul regiunii un important cerc arterial perilabial responsabil de vascularizatia tuturor structurilor morfologice din constitutia buzelor.6cestea sunt ramuri din portiunea facials a arterei faciale.6rterele coronare se desprind din artera faciala la , cm lateral de comisura labiala "i se afl& situate la ;-< mm deasupra "i dedesubtul marginii libere a buzelor.0enele sunt tributare venei faciale.Lim'aticele superficiale de la buza superioara dreneaza limfa spre ganglionii parotidieni, iar cele de la buza inferioara spre ganglionii submentali.eteaua limfalica #ro'un!* de la nivelul mucoasei labiale, dreneaz$ limfa spreganglionii submandibulari, submentali "i parotidieni.2ervii senzitivi pentru buza superioara provin din nervul ma/ilar, prin raraul sau suborbiiar, iar pentru buza inferioara din mandibular prin ramul devtnr inferior.Nervul suborbitar se proiecteaza la 3 mm sub rebordul orbitar inferior, la unirea a -43 e/teme cu ,43 interna a rebordului orbital inferior.Nervul !entar in'erior p3r$se"te canalul mandibular pe la nivelul orificiului mentonier, care se afla situat pe linia premolara, la mijlocul distantei dintre marginea alveolara "i marginea bazilar$ a mandibulei.Inervatia motorie este asigurata prin ramuri ale nervului 'acial)REGIUNEA %ENT+NIERAEste o regiune medians "i nepereche, situat$ sub regiunea labials "i deasupra regiunii suprahioidiene. Limitesuperior - "antul mento-labial(inferior . marginea bazilar$ a mandibulei(lateral - regiunea se intinde pana la dou$ linii verticale situate la ,- mm distant$ de comisurile labiale.6ceast$ regiune corespunde punctului craniometric numit menton determinat de simflza mentoniera "i, impreun$ cu partile moi, formeaz$ barbia.+rimul plan este reprezentat de tegument care #rezint* 'ire !e #ar mai evidente la barbat, conditionate de incarcatura hormonala a acestuia glan!e sudoripare "i sebacee dispersate in grosimea tegumentului.$ub piele se g$se"te tesutul celular subcutanat variabil in ra#ort !e constitute "i de starea de nutritie. in ,esutul celular subcutanat ata(at !e 'ataprofunda a dermului, se afla fasciculele terrainale ate mufchiului pielos al gatului * mu%chii regiunii {muchii barbiei).Planul muscular este format de trei mu"chi specific9 regiunii, care dinafara inauntru sunt urmatorii! triunghiularul buzelor& #atratul barbiei& motul barbiei)$ub planul muscular se afla #lanul osteo-#eriostic reprezentat de partea anterioara a corpului mandibulei, care pe linia modiana prezinta ridicatura osoasa numita simfiza mentoniera. rezultata prin imirea celor dou& jurnatati aleprimului arc embrionar.1ateral de aceasta, la limita dintre regiunea geniana "i regiunea mentoniera, se afla gaura mentoniera, prin care ies nennui $i artera dentara inferioara "i iatra venele den tare inferioare, care impreuna alcatuiesc buchetul mentonier.+rincipalul pachet vasculo-nervos al regiunii este reprezentat de artera !entarain'erioara ramura din ma/ilara intem$, care patrunde in canalul dentar prin orificiul sau superior "i-l paraseste pe la nivelul orificiului mentonier, terminandu-se prin doua ramuri! un ram mentonier, care deserve"te regiunea mentoniera "i un ram incisiv, care se distribuie incisivilor "i caninilor. #n afara de aceasta ramura, regiunea mentoniera este vascularizata "i prin ramuri din artera coronarain'erioara din faciala, realizand impreuna cu mentoniera din dentara inferioara o bogata retea anastomotica arteriala.$angele venos este colectat de venele !entare in'erioare care dreneaz$ in venajugulara e/terna "i realizeaza la nivelul regiunii mentoniere anastomoze cu sistemul jugular intern, prin ramuri din venele coronare in'erioare "i cu sistemul jugular anterior, prin venele submentale)*istemul lim'atic preia limfa regiunii, precum "i de la nivelul buzei inferioare "i o dreneaza spre cei .-/ ganglioni lim'atici submentali)Inervatia senzitiva a regiunii este realizata de nervul mentonier care provine din dentarul inferior, la randul sau ramura din mandibular.Inervatia motorie este asigurata de ramuri din nervul 'acial ramul marginal - mandibular.:uchetul mentonier este reprezentat de ramul terminal al nervului dentar inferior, care se proiecteaz$ la e/tremitatea distal9 a liniei lui +oirier, care une"te orificiile supraorbitar, suborbitar "i mentonier (fig. 3=).)rificiul mntonier este situat intre primul "i al doilea premolar.2ervul mentonier se distribuie buzei inferioare, gingiei, alveolelor dentare "i pielii mentonului. E>#?2E6 PALPE"RALA LimiteEste o regiune pereche, care face parte din aparatul de protec@ie al globului ocular, %i acopera polu# anterior al acestuia.egiunea este formata din doua repliuri cutaneo-fibro-musculo-mucoase numitepleoape.(o pleoapa superioara "i una inferioara.)+leoapele au! -fata anterioara. cutanata!.-fata posterioara, mucoasa(o e/tremitate e/terna, unde pleoapele se unesc "i formeaza comisura palpebrala e/ternao e/tremitate interna - unde formeaza comisura interna palpebrala( o margine aderenta la rebordul orbitar superior, respectiv inferior( o margine libera, care inpartea interna prezinta o ridicatura numita tuberculul lacrimal, care imp arte marginea libera intr-o portiune e/terna ciliata "i una interna, aciliata.1a nivelul marginii libere, la baza cililor gasim glande sudoripare modificate (7oll) "i glandele sebacee 7eibomius.$tructural, pleoapele sunt formate din piele, tesut celular subcutanat, mobil #e planurile subiacente, planul muscular format din muschiul orbicular al #leoa#elor) La nivelul pleoapei superioare gasim "i un mu"chi cu insertie orbitara, numit ri!icatorul pleoapei superioare (fig. 65).?rmeaza planul fibros, format dintr-o membrana fibro-elastic$ ce are o portiuneperiferica numita ligament larg "i una spre marginile libere, numita ligament tars (bandeleta tarsa).#ndaratul acestor formatiuni se g$se8te o mucoasa intens vascularizat$, numita conjunctiva, care se rasfrange "i pe polul anterior al globului ocular, continuandu-se cu sclerotica "i realizand intre ea "i pleoape fundurile de sac conjunctivale.v ascularizatia este data de arterele #al#ebrale care #rovin din o'talmica lacrimal* azala, dm artera faciala din artera transversa a fetei0enele au traseu invers arterelor "i dreneaza spre vena oftalmica. 1imfaticele din umatatea interna merg la ganglionii subma/ilari, iar din jumatatea e/tern8 laganglionii parotidieni.2ervii provin din oftalmic, pentru componenta senzitiva *i din facial pentru orbicularul pleoapelor. idicatorul pleoapei este inervat de filete din oculomotorcomun. REGIUNEA GENIANAEste o regiune pereche, simetrica, situata pe partile laterale ale fetei, anterior de regiunea maseterina "i lateral de regiunile nazala, labiala "i mentoniera, de care este delimitate prin "antul nazo-genian ** prin verticala coborata la ,- mm de comisura labiala, inferior de regiunea orbitara ** deasupra regiunii suprahioidiene. Limitesuperior - rebordul orbitar inferior(inferior - marginea bazilara a mandibulei(anterior - %anAul nazo-labial(posterior - marginea anterioara a maseterului.+rimul plan al regiunii este tegumentul, cu foliculi pilosi in partea inferioara a regiunii, mai evident la barbat, cu glande sebacee "i sudoripare.'esutul celular subcutanat este mai bine sau mai putin bine reprezentat, in raportde constitute, varsta "i starea de nutritie a persoanei. #n general este mai abundent in partea posterioara a regiunii "i la copil, dand forma rotunjita a obrazului, in timp ce, la varstnic sau la persoanele emaciate, reducerea sa determina deprimarea partii centrale a regiunii.$ub tegument se afla #lanul muscular su#er'icial format din mu"chi pielo"i e/trinseci ai orificiului bucal, care traverseaza regiunea, cum sunt!- ridicatorul comun al aripei nasului "i buzei superioare (-micul si marele zigomatic- mu"chiul risorius al lui $antorini(- triunghiularul buzelor(-fascicule din pielosul gatului.+lanul muscular #ro'un! este alcatuit din mu"chii!canin(buccinator - acoperit de aponevroza sa( fasciculele laterale ale patratului barbiei.#ntre cele doua planuri musculare, in partea mijlocie a regiunii, se delimiteaza un spatiu de forma triunghiulara cu baza lateral catre marginea anterioara a maseterului "i varful spre comisura labiala, spatiu ce contine bula grasoasa a lui Bichatin partea posterioara, canalul lui !tenon, care inconjura bula grasoasa a lui :ichat, vasele faciale, limfatice i filete nei"voase #fig. $%).$ub planul muscular se afla planul profund al regiunii, scheletic si mucos.#n partea mijlocie a regiunii, planul pro fund este. format de mucoasa vestibulara (jugal$), care tapeteaz$ fata profunda a mu"chiuhii buccinator, traversat pe o distanta redusa!e canaiul lui *tcnon) care sc !eschi!e la nivel vestibular in !re#tul celui !e-al !oilea molat su#erior) REGIUNEA *TERN+-0LEI1+-%A*T+I1IANA 20AR+TI1IANA3Este denumita regiune carotidiana, datorita faptului ca mu"chiul stemo- cleido-mastoidian este satelitul arterei carotide "i fata posterioara a mu"chiului formeaza peretele antero-e/tem al lojei vasculo-nervoase.Limiteegiunea corespunde mu"hiului sterno-cleido-mastoidian "i are raporturi posterior cu regiunea supraclaviculara, anterior cu regiunile supra- "i subhioidiana.Borma regiunii este patrulatera "i are doua laturi, reprezentate de marginile anterioara "i posteiioara ale mu"chiului stemo-cleido-mastoidian. $uperior, limita este data de apofiza mastoida, iar in partea inferioara se g$se"te margineasuperioara a manubriului sternal ,, e/tremitatea mediala a claviculei. +rofund, regiunea se intinde pana la mu"chii regiunii prevertebrale.#ntre conductul aero-digestiv (reprezentat de laringo-trahee "i faringo-esofag) ", mu8chiul stemo-cleido-mastoidian se observa un "ant care corespunde in profunzime pachetului vasculo-nervos al gatului.Planurile regiunii,) +ielea - acop8rifa sau nu de foliculi pilo%i. contine glande sebacee "i glande sudoripare.-) TesutuI celular subcutanat . cu trabecule conjunctive simuschiul pielos al gatului, cuprins intr-o fascie de dedublare a tesutului celular subcutanat..3 4ase (i nervi$-- 6rterele . sunt ramuri din tiroidiana superioara, cervicala transversa si scapuiara superioara.--0enele . Cel mai important trunchi venos este vena jugulara e/terna, care se individualizeaza la polul inferior al glandei parotide "i lojei parotidiene(strabate fata e/ternaa regiunii "i apoi o gasim in regiuneasupraclaviculara, unde $e termina varsandu-se in vena subclaviculara.-- 1imfaticele . regiunea fiind intinsa, limfaticele superioare merg la ganglionii subma/ilari, cele posterioare la ganglionii supraclaviculari, iar cele anterioare "i profiinde merg la ganglionii carotidieni.--2erviisuperflciali provin din ramuri ale ple/uluicervical superficial, superior nervul auricular, cervicalul transvers "i supraclavicular, precum "i din nervul facial pentru mu"chiul pielos al gatului.4)Planul a#onevrotic este format dintr-o structura conjunctiva, care se dedubleaza la marginile muschiului stemo-cleido- mastoidian, pentru a forma teaca acestui mu"chi.3) $ub planul aponevrotic intalnim mu8chiul sterno-cleido- mastoidian, cu douafascicule, superficial "i profund. 0el superficial se insera inferior pe marginea anterioara a manubriului sternal, iar superior pe mastoida "i linia nucala superioara. Basciculul profund, situat sub precedentul, pleac$ de la marginea anterioara a mastoidei "i se indreapta spre e/tremitatea interna a claviculei.6) $ub muschiul stemo-cleido-mastoidian intalnim 'oita profunda a tecii sterno-clei!o-mastoi!iene care anterior are o p$tura subtire de tesut adipos, cepermite decolarea uDoara a mu"chiului de aponevroza sa.;) $ub foita profunda acare acopera mu"chiul se afla o parte din mu%chii subhioi!ieni$ omohioidianul, stemo-cleido- hioidianul ** aponevroza cervicala mijlocie, elemente pe care le intalnim in partea inferioara a regiunii carotfdiene. #n -43 superioare, planul musculo-aponevrotic este mlocuit de un strat celulo-ganglionar, care contine ganglioni limfatici, cu aferentele "i eferentele lor (fig.