Date post: | 03-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | ana-maria-anghel |
View: | 256 times |
Download: | 0 times |
of 84
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
1/84
Embriologia aparatului respirator
Etapele organogenezei aparatului respirator
Exista 2 mari etape, ambele in primele 6 luni de viata
intrauterina:
Din sapt 4-16 = perioada in care se diferentiaza sistemul
bronhic, adica bronhiile si bronhiolele cu mentiunea ca se
diferentiaza in special bronhiile.
Din 16-24 sapt in care se dif plenar/in totalitate bronhiolele
respriratorii
La embrionul de 3 mm care echivaleaza ca mom de viata sapt a
3-a + jum a 4-a apare prima schita a aparatului respirator ca un
sant situat pe fata interna a intestinului cefalic / anterior, deci
un sant cu dispozitie cranio-caudala/longitudinala situat de la
nivelul arcului 4 branhial pana la septul transvers. In sapt a 5-a
de viata intrauterina acest sant se adanceste si devine sant
laringo-traheal. Tot in sapt 5 la exterior in dreptul santului
apare un diverticul / proeminenta tot longitudinala cu capatul
caudal rotunjit.
In sapt 6, acest sant proemina mai ales in partea lui
caudala, se adanceste si diverticulul este flancat de catre 2 plici(una stanga si alta dreapta) care prin adancirea santului intern,
plicile ajung sa se uneasca. Procesul de alipire a plicilor incepe
dinspre portiunea caudala spre port craniala si se realizeaza cu
exceptia pctului cranial.
Din sapt 6-7 se realiz diverticulul laringo-traheal / bronsic,
care la embrionul de 4mm , in extremitatea lui caudala
diverticulul se bifide, rezultand astfel primordiul epiteliului
bronsic care va captusi arborele bronsic care va fi reprez de 2muguri bronsici care reprez schita viitoarelor bronhii principale.
Dezvoltarea traheei si bronhiilor
La embrionul de 4 mm, mugurele primitiv se bifurca in cele
2 bronhii dreapta si stanga cu mentiunea ca bronhia dreapta la
inceput are o directie aproape verticala, cea stanga fiind in
colateral.
La embrionul de 5 mm segmentul cuprins intre locul debifurcare si locul de origine (unde isi pastreaza legatura cu
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
2/84
intestinul primitiv) se alungeste si devine trahee. Ulterior in luna
a 5-a (sapt 20), epiteliul acestui tub traheo bronsic incepe sa se
diferentieze si pe langa epiteliul de captusire se formeaza
epiteliul secretor / glandular. Apar astfel glandele traheale si
glandele bronsice. In paralel incepand din sapt 18 20, la
exteriorul epiteliul de captusire incep sa se diferentieze din
mezenchim (derivat din mezoderm) incep sa se diferentieze
inelele semicartilaginoase si primele miocite bronsice.
La embrionul de 7 mm, bronhiile primare incep sa se
ramifice:
Bronhia dreapta da 2 ramuri colaterale:
o Una superioara de dimensiuni mici pt lobul
pulmonar superior (drept)
o O alta ramura colaterala, mijlocie pt lobul pulmonar
mijlociu.
Extremitatea caudala a bronhiei primitive drepte va deveni
lobul inferior al plamanului drept.
Bronhia primitiva stanga da o singura ramura colaterala,
care va deveni lob superior stang. Extremitatea ei caudala
va forma bronhia secundara inferioara pt lobul inferior alplamanului stang.
Dezvoltarea plamanilor
La embrionul de 8-9 mm, mugurii bronhici incep sa se
divida dihotomic (specifica speciei umane) luand nastere asa
numitii muguri bronhici secundari, care continua sa se ramifice
de mai multe ori, diviziunile intamplandu-se in plin tesutmezenchimal care face parte din mezocardul dorsal (=structura
mezodermala situata la nivelul cavitatii celomice, viitorul
trunchi al fatului, in portiunea ei craniala, deasupra septului
transvers).
Treptat, prin aceste diviziuni dihotomice, mezenchimul
mezocardului dorsal ajunge sa imbrace bronhiolele/mugurii
separati dihotomic si este impins spre partea laterala si caudala
a cavitatii celomice, unde exista canalele pleuro-peritoneale(=spatii de comunicare intre cavitatea celomica craniala de
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
3/84
deasupra septului transvers si cav celomica caudala de sub
septul transvers).
Mezenchimul mugurilor bronsici va fi impins chiar in
lumenul canalelor pleuro-peritoneale. De fiecare parte a liniei
mediane, in lumenul fiecarui canal pleuro-peritoneal, aceste
ramificatii / muguri bronsici impreuna cu mezenchimul lor
alcatuiesc cate o proeminenta ovalara (stanga +dreapta) in
lumenul canalelor pleuro-peritoneale situate latero-dorsal.
Proeminentele acestea se numesc proeminente pulmonare
(=schita viitorului fiecarui plaman).
Obs: sunt 2 proeminente in fiecare canal pleuro-peritoneal
si pe masura ce aceste formatiuni cresc, canalele pleuro-
peritoneale se alungesc, septul transvers va fi obligat sa
coboare si in paralel, septul transvers se diferentiaza total si
separa total cavitatea celomica/a trunchiului in viitoarea
cavitate toracica craniala rsp abdominala caudala. Canalele
pleuro-peritoneale devin canale pleuro-pericardice.
Prin dezvoltarea acestor 2 promeninte pulmonare, canalele
pleuro-pericardice devin cavitati pleurale. Plamanii sunt
extrapleurali, lichidul pleural = intrapleural.
Epiteliul bronsic ce imbraca peretii canalelor va forma cele
2 foite ale seroasei pleurale:
Plica epiteliala, epiteliul care imbraca proeminenta
pulmonara va deveni pleura viscerala, care acopera intim
Plica epiteliala, epiteliul care captuseste chiar peretii
canalelor pleurale (stang + drept) va deveni foita parietala.
IN sapt 22 intre arborii bronsici ai fiecarei ramificatii bronsice
dihotomizate apar limite de separatie ce delimiteaza lobulpulmonar:
In dreapta apar 2 limite de separare care dau nastere la 3
lobi
In stanga apare o limita de separare care va da nastere la
2 lobi.
Pe fata mediana a proem pulmonare drepte, devenita deja
plaman drept apare asa num lob azygos. El se dezvolta ca o
proeminenta excesiva a celei de-a 2 bronhii ventrale drepte.Lobul azygos persista in viata intrauterina, este redus ca
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
4/84
dimensiuni si este situat intre pericard si diafragma. La
patrupede, el persista, la om insa spre sfarsitul perioadei fetale
dispare, deoarece datorita viitoarei pozitii verticale, cordul se
sprijina pe diafragm (repauzeaza pe diafragm) si apasa pe acest
lob azygos, care dispare.
Obs: Pana la nastere, bronhia secundara de fiecare parte
(stanga+dreapta) da circa 18 generatii de ramuri (se
dihotomizeaza), dar ramificatia dihotomica continua pana la
varsta de 7 ani, mom pana la care se mai formeaza inca 6
generatii de ramuri. In total = 24 de generatii.
Obs: In perioara fetala extremitatile terminale / capetele
ramificatiilor bronsice se vor diferentia in saci alveolari / alveole
separati intre ei prin spatii care vor fi ocupate de retea capilara
rezultata din ramificatia concomitenta a aortelor dorsale si
ventrale. Acolo unde vasele capilare vin in contact cu peretele
alveolar, deci nu se interpune intre ele mezenchimul, epiteliul
acesta alveolar dispare, de devine discontinuu. Mezenchimul ce
inveleste ramificatiile bronsice va forma stroma pulmonara. El
este intr-o dezvoltare maxima (abundent) + atinge un apogeu
de dezvoltare in sapt a 12 (luna 3), dupa care scade, se reduce,
in luna 6 de v intrauterina apare ca o lama mezenchimatoasa
subtire intre sacii alveolari. Din luna a 6-a formandu-se plexurile
capilare, alveolele fetale devin viabile. Este motivul pt care
pana in luna 6, fatul = neviabil in conditii extrauterine si
eliminarea lui accidentala constituie avort. In luna a 7/8
eliminarea lui = nastere prematura.
Plamanii continua sa se dezvolte si destind / maresc
cavitatile pleurale, care se dezvolta si anterior de cord, pe care
il separa de cutia toracica. Concomitent, incepand cu luna a 7-a,
se diferentiaza timusul, care ocupa trigonul toracic superior
dintre plaman si peretele toracic anterior.
In paralel incepand cu sapt6 se dezvolta si cavitatea
pericardica, a.i. in spatiul supramediastinal (deasupra septului
transvers) iau nastere 3 cavitati inchise virtual:
2 pleurale
1 bronhiala
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
5/84
De asemenea, cele 2 cavitati pleurale circumscriu plamanii in
timp ce mezenchimul dintre pleurele mediastinale va edifica
vasele mari (artere, vene, vase limfatice) care se vor gasi in
spatiul interpulmonar denumit mediastin. Intre sapt a 6-a si
luna a 6-a de viata intrauterina, plamanul este o masa
glandulara de tip acinos, ce atarna de capatul terminal al
bronhiilor. In aceasta perioada, plamanul sufera modificari de
forma datorita a 2 procese:
Pe de-o parte alveolele pulmonare si capilarele care le
inconjura devin extensibile (vor avea foite mezenchimale
elastice)
Pediculul pulmonar (= alcatuit din elementele care intra si
ies din plaman) + bronhiile principale + vasele mari ale
mediastinului = inextensibile
Dezvoltarea vascularizatiei pulmonare
Alveolele si capilarele pulmonare trebuiesc mentinute la
periferia plamanului, fiindca aici este zona cea mai dilatabila (cu
capacitatea cea mai mare de extensie/dezvoltare) ceea ce
determina alungirea continua a bronhiilor si dihotomizarea lor.In paralel se alungesc si vasele mari. Fiecare alveola isi
pastreaza epiteliul respirator care are rolul de a multiplica
sistemul lobulilor prin proces de proliferare/dezvoltare, lucru
care se intampla pana la varsta de 7 ani. Exceptie: acele
alveole in care reteaua capilara este in contact direct/intim cu
alveola. Aici epiteliul este discontinuu.
Vascularizarea proemintele pulmonare primitive este asigurata
de ramuri din aorta dorsala.In sapt 5 apare o anastomoza din arcul aortic 4 care va
deveni schita viitoarei artere pulmonare. La inceput aceasta
artera pulmonara are o directie descendenta de-o parte si de
alta a traheei.
In sapt 6-7 in mom in care cordul coboara odata cu septul
transvers, aceste 2 artere pulmonare se scurteaza si devin
orizontale.
In sapt 6 venele pulmonare se pun in contact cu atriulstang, legatura dintre atriul stang si aceste vene o face
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
6/84
mezocardul venos. Concomitent, tot din sapt 6, din
mezenchimul pulmonar incep sa se diferentieze vasele nutritive
ale plamanului (arterele si venele bronsice).
Vasele limfatice patrund in plaman in luna 2 si ajung in
tesutul pleural in lunile 3 si 4.
Modificarile ce apar dupa nastere / postpartum la nivelul
aparatului respirator
Inainte de nastere plamanii sunt plini cu lichid amniotic si
in perioada ultima fetala (lunile 7-8-9) parenchimul pulmonar
este dens, are un aspect glandular si este redus ca volum,
neocupand toata cavitatea pleurala. El este situat doar in
pozitie ventro-caudala. Daca s-ar face proba docimaziei
(=testarea parenchimului pulmonar intr-un vas cu apa), proba
ar fi pozitiva, deoarece fatul nu a respirat niciodata, deci s-a
nascut mort.
In primele 4 zile dupa nastere, lichidul amniotic este
absorbit, el trece in capilarele alveolare si aerul patrunde
treptat in alveole a.i. pulmonii se destind si vor ocupa toata
cavitatea pleurala. In conditiile acestea proba docimaziei ar fi
negativa, adica plamanul al pluti la suprafata apei. Fatul se
naste viu si moare dupa ce a respirat macar o singura data.
In primele zile de viata mai ales partea sterno-costala se
umple cu aer, apoi partea diafragmatica / caudala, urmeaza
cam in ziua a 3-a varful plamanii, apoi marginile dorsale/partea
periferica dorsala si ultima este partea profunda a plamanului
care se umple cu aer.
Obs: la prematuri, deoarece alveolele sunt incomplet
dezvoltate, hematoza (=schimbul de gaze intre alveole si
capilare) este asigurata de conductele terminale care
suplinesc / inlocuiesc satisfacator functia alveolara.
Anomalii in dezvoltarea aparatului respirator
1. Traheea se poate deschide in segmentul esofagian
inferior, iar capatul ei terminal se infunda, are aspect
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
7/84
cecal. Lucrul acesta se datoreaza incompletei separari a
traheei de intestinul primitiv anterior.
Atrezia traheala (nedezvoltarea traheei)
Deformari ale traheei
2. Plamani
Atrezia totala pulmonara (nedezv niciunui plaman) /
atrezia partiala datorita lipsei de dezvoltare a esofagului.
Variatii ale numarului de lobi pulmonari, cea mai
deasa anomalie intalnita = prezenta unui al 3-lea lob la
plamanul stang = lob cardiac.
Anomalii de pozitie situs inversus pulmonar care
face parte fie dintr-un situs inversus toracic/situs inversustotal (abdominal)
Dezvoltarea diafragmei
Diafragma = un organ specific omului si caracteristic
mamiferelor.
Embriologic are 4 origini:
Septul transvers, din care se formeaza partea ventrala a
diafragmei si centrul tendinos. Membranele pleuro-peritoneale, la data aparitiei acestora,
ele = niste structuri intinse, asezate in sens sagital, cu un
capat pe septul transvers (in partea ventrala) si cu celalalt
capat pe peretele dorsal al trunchiului, acest ultim capat al
membranei se num pilierul lui Uskov. Dezvoltarea ficatului
si dezvoltarea peretelui trunchiului in sens transversal
(stanga-dreapta), aceste 2 procese fac ca membranele
pleuro-peritoneale din pozitie antero-posterioara sa devinamembrane laterale (capata o pozitie frontala). Ele vor
delimita orificiile pleuro-peritoneale. Presiunea exercitata
de dezvoltarea plamanilor creste pe de-o parte, pe de alta
parte dezvoltarea ficatului sub septul transvers, aceste 2
procese fac ca aceste membrane fac ca aceste membrane
pleuro-peritoneale sa obtureze / astupe comunicarea dintre
cavitatea toracica si cavitatea peritoneala/abdominala.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
8/84
Obtureaza canalele pleuro-peritoneale si devin canale
pleuro-pericardice.
Mezenchimul care da nastere la plicile posterioare
mediane. Acest mezenchim va forma pilierii/stalpii
diafragmatici stang + drept.
Mezenchimul parietal al peretelui toraco-abdominal ventral
care participa atat la edificarea muschilor drepti abdominali
cat si la edificarea diafragmei.
In sapt 6-7 cand diafragma incepe sa se diferentieze din
septul transvers, ea este situata intr-o pozitie inalta, craniala,
in dreptul somitei cervicala C1, in timp ce odata cu
dezvoltarea plamanilor si a cordului, concomitent cu
coborarea septului transvers, diafragma se va aseza in
pozitia ei finala in dreptul somitei lombare L1.
Ca malformatii, anomalii ale dezvoltarii diafragmei, cea
mai intalnita = lipsa inchiderii canalelor pleuro-peritoneale
prin needificarea membranelor. Consecinta: apar herniile
diafragmatice congenitale, mai ales pe partea stanga.
A 2-a malformatie: desi complet, tesutul diafragmatic
poate sa fie slab dezvoltat / deficitar, si datorita presiuniiintraabdominale mari, dupa inchiderea peretelui ventral,
poate sa duca la aparitia de diverticule intratoracice ale
diafragmei.
Dezvoltarea aparatului cardio-vascular
Origini.Momente importante
Mezodermul extraembrionar si intraembrionar.
Sapt 3+4 cand incepe angiogeneza (angios=gr. Vas) insplanhnopleura sacului epitelial. Tot in sapt 3-4 se prod
mezodermul cardiogen (mezodermul cardio-hepato-
diafragmatic): inima, septul transvers, ficatul.
Tot acum se prod bascularea placii cefalice, ceea ce face
ca mezodermul cardiogen care initiaza era cranial/ventral de
membrana bucofaringiana, se plaseaza caudal de membr
bucofaringiana.
La sf sapt 4 se formeaza tubul cardiac.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
9/84
Zilele 21-23 cand apar primele batai ale tubului cardiac
care sunt neregulate, fiindca in aceste zile se diferentiaza un
tesut specific care se autoexcita.
Obs: in organism exista doar 2 structuri cu capacitate de
autoexcitatie: tesutul viitor cardiac excitoconductor, neuroni din
centrul respirator principal bulbar CRPB cu rol inspirator.
Urm moment e reprez in sapt 4-8 cand au loc 3 procese
imp:
1. Tubul cardiac trece prin 3 stadii:
a. primul stadiu stadiul tubular (tub circular in sens
cranio-caudal),
b. al doilea stadiu-de inima sigmoida,
c. al 3-lea stadiu de inima septata.
2. Formarea arcurilor arteriale aortice mai multe
aorte/arcuri aortice si formarea vaselor intraembrionare.
3. Dezvoltarea vaselor de la nivelul membrelor (palete
craniale si caudale)
Urmatoarea perioada este cea din sapt 8-10 cand incepe sa
se dezvolte sistemul limfatic, ca o cale derivativa a circulatiei
venoase.
Urm moment este nasterea cu mari modificari.
1. Intreruperea circulatiei ombilicale.
2. Se inchide orificiul interatrial (dintre cele 2 camere atriale)
3. Intreruperea circulatiei prin canalul arterial Botalo
4. Debuteaza circulatia pulmonara functionala = mica
circulatie = legatura dintre inima si plamani
Un alt mom imp = dupa nastere lunile 5-8 cand se formeaza
globulele rosii = hematiile si globulele albe = leucocitele bine
diferentiate intre ele.
Obs: hematiile se form ca eritrocite, procesul denum
eritropoeza. Eritrocitele = nucleate si fara hemoglobina=celule
afunctionale. La 7-10 dupa formare devin functionale, devin
anucleate
Obs: din mezenchimul extraembrionar se formeaza inima.
Obs: din mezenchimul sacului vitelin, care este tot
extraembrionar se form vasele viteline.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
10/84
Obs: din mezenchimul situat in jurul alantoidei =
perialantoidian, se formeaza vasele ombilicale.
Obs: din mezenchimul chorionic se vor forma vasele vilozitatilor
choriale (cele care vor intra in structura placentei.
Obs: din mezenchimul intraembrionar=mezenchim visceral si
parietal (splachnopleural/visceral si parietal/somatopleural) se
vor forma peretii arterelor, venelor si vaselor limfatice.
Dezvoltarea inimii
Primordiul cardiac se formeaza din mezenchimul visceral
extraembrionar, denumit si mezodermul cardiogen, mai corect
mezodermul cardio-hepato-diafragmatic. Dupa inchiderea
corpului embrionar, prin dubla plicaturare acest mezoderm CHD
se sit caudal de membrana bucofaringian.
Din sapt 4 se formeaza de-o parte si de alta a liniei
mediane 2 tuburi mezoteliale, care la sf sapt 4 se apropie unul
de celalalt in sens cranio-caudal, se unesc pe linia mediana si
formeaza un singur tub care initial va prezenta median un sept
denumit septul primitiv ce dispare f rapid in 2-3 zile. Ia nastere
astfel un tub mezotelial, care va forma endocardul (foita interna
a inimii) care captuseste tubul cardiac.
Mezodermul splahnic din jur va forma epicardul=foita care
va acoperi inima = foita viscerala a pericardului seros.
In timp ce mezodermul somatic, va forma foita parietala a
pericardului seros si o parte din pericardul fibros. (vezi desen)
In sapt 5 din cavitatea celomica primitiva (limitat de cele 2
foite ale pericardului seros viscerala si parietala) se diferentiaza
cavitatea pericardica.
Obs: mezodermul splahnic/visceral se cont cu cel
somatic/parietal pe fata dorsala a inimii tubulare formand un
sept care leaga inima tubulara / tubul cardiac de intestinul
primitiv anterior.
In sapt 6, acest sept cardio-enteric = mezou cardiac dorsal
se resoarbe.
In sapt 7, mezenchimul situat ventral de tubul cardiac se
resoarbe si el, dar nu inainte de a diferentia partial in vasele ce
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
11/84
vor lega tubul cardiac / viitoarea inima de viscerele cavitatii
celomice.
Asa se face ca la sf sapt 6, tubul cardiac este ancorat
doar prin interm vaselor de organele din jur.
Inima evolueaza in 3 stadii de diferentiere:
1. Stadiul tubular se form la inceputul sapt 4 ca un tub
cranio-caudal scurt pe linia mediana. La sf sapt 4, acest
tub incepe sa prez o serie de dilatatii (nu mai este
uniform, devine neregulat): sinusul venos, atriul
primitiv, ambele dilatatii fiind situate spre caudal, apoi
dilatatia ventriculara care este situata la mijloc si in fine
bulbul inimii/dilatatia bulbara care este situata cranial.
Aceste dilatatii sunt separate intre ele prin
strangulari/ingustari ale tubului.
2. Inima sigmoidiforma apare la sf sapt 4 si se
caracterizeaza prin modificari ale formei inimii:
a. Sinusul venos se separa permanent de atriu a.i.
dilatatia cea mai caudala a inimii, adica sinusul
venos capata 2 prelungiri denumite coarne sinusale:
cornul sinusal drept si cornul sinusal stang, a.i. in
aceste coarne (in sinusul venos) se vor deschide
cele 2 vene viteline care vin de la sacul vitelin si
cele 2 vene ombilicale care vin de la placenta. La
inceputul sapt 5 in coarnele acestui sinus venos se
deschid venele cardiale comune care aduc sangele
din intreg corpul embrionar.
Obs: in sinusul venos se deschid 2 vene viteline, 2
vene ombilicale si 2 vene cardinale comune.
b. Sinusul venos se separa total de atriul primitiv
printr-o strangulare denumita sino-atriala careia ii
corespunde in interior orificiul sino-atrial. Cu timpul
aceasta strangulare / orificiu se va micsora si
calibrul orificiului sino-atrial se micsoreaza.
c. Atriul primitiv este separat de ventriculul primitiv
prin stramtoarea atrio-ventriculara. In urm 2 zile
(sapt 4-5) atriul primitiv se dezv mult mai rapid
decat ventriculul cardiac si se plaseaza cranial de
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
12/84
acesta din urma, fiind separat de el prin
stramtoarea atrio-ventriculara.
d. Intre bulbul cardiac si ventriculul cardiac se
adanceste un sant, santul bulbo-ventricular= santul
Haller, caruia in interior ii corespunde orificiul bulbo-
ventricular.
e. Ventriculul cardiac creste si el in dimensiuni,
ascensionand partial alaturi de bulbul cardiac care
este obligat sa se alungeasca spre caudal. Obs:
bulbul inimii=dilatatia sit la extremitatea craniala,
se va continua tot spre cranial cu trunchiul arterial
prin care sangele este eliminat/evacuat din inima.
Obs: la nivelul orificiilor de trecere dintre dilatatiile
tubului cardiac (orificiul bulbo-ventricular, orificiul
atrio-ventricular si orificiul sino-atrial), endocardul
se ingroasa si form asa numitele pernite
endocardice din care se va forma aparatul valvular
al inimii rsp valvulele atrio-ventriculare, valvele
sigmoidiene (atrii-artere) , valvulele lui Thebesius
care se gaseste la niv sinusului coronar/venos al
inimii si valvula venei cave superioare.
Obs: sangele patrunde in tubul cardiac prin acest
sistem venos (venele viteline, venele ombilicale si
venele cardiale comune) => va merge in sinusul
venos=>atriul comun care se va septa=>ventriculul
cardiac=>bulbul cardiac => trunchiul arterial.
Concluzia: odata cu aparitia dilatarilor si
strangularilor, in aceasta a 2-a etapa (etapa
sigmoidiforma) inima capata forma literei sigma (s
italic). Bulbul inimii si ventriculul care se va forma
la dreapta lui, se alungesc. Se alungesc spre caudal,
deci coboara si ventral. Si devin astfel sinuosi. In
timp ce atriul si sinusul venos se vor deplasa dorsal
si cranial, spre posterior si superior. Atriul si sinusul
venos se deplaseaza dorsal si cranial datorita
diferentierii septului transvers si separarii cavitatii
celomice primitive in cavitate toracica si cavitate
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
13/84
abdomino-pelvina. In aceasta faza sigmoidiforma,
inima este voluminoasa si determina formarea
proeminentei cardiace, care pulseaza, proemina,
bombeaza pe fata ventrala a trunchiului
embrionului. Cranial de ea, se gaseste arcul
mandibular/arcul intai branhial (arcurile branhiale
edifica toate structurile gatului). Materialul
mezenchimal din jurul tubului cardiac (care va
forma endocardul) este antrenat si se organizeaza
pe de-o parte in pericard, pe de alta parte se
organizeaza caudal de cord/inima in septul
transvers, care participa la edificarea diafragmei.
Asa se face ca alungirea/coborarea tubului cardiac si
se roteste determinand astfel subimpartirea cavitatii
celomice in cavitate peritoneala, situata caudal de
septul transvers si cavitate pericardica situata
cranial si ventral de septul transvers cu mentiunea
ca dorsal de ea/cranial se va gasi cavitatea pleurala.
3. Etapa de inima septata = etapa care se desfasoara in
sapt 5-8 si consta in 4 procese:
a. Definitivarea formei exterioare a inimii.
b. Formarea septelor celor 4 cavitati ale inimii (2 atrii
+ 2 ventricule) si concomitent aparatul valvular.
c. Diferentierea miocardului (intre endocard si epicard)
d. Are loc procesul de descindere/coborare a inimii din
regiunea cervicala/ de sub arcul intai mandibular in
regiunea toracica, pe septul transvers, pe diafragm,
pastrandu-se legaturile de inervatie vegetativa
simpatica cervicala.
e. Tot in aceasta etapa apare santul coronar care
delimiteaza la suprafata atriil de ventricule. (cor=
lat. Inima)
f. Apare santul interatrial care marcheaza in
profunzime (in miocard) diferentierea septului
interatrial, cel care va separa la incepul incomplet
atriul primitiv in 2 compartimente, stang si drept.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
14/84
g. Apare santul interventricular, la locul de formare a
septului interventricular, care si el separa incomplet
ventriculul cardiac in 2 cavitati, stanga si dreapta.
Comunica intre ele prin orificiul Panitzza. Sep
ventriculara se face din viata intrauterina.
h. In aceasta faza, inima sufera miscarea de rotatie,
a.i. atrile trec cranial si ventriculele trec caudal de
atrii.
i. Tot pana sapt 8-a se septeaza incomplet atriile,
ventriculele si trunchiul arterial, el va edifica ulterior
trunchiul arterial pulmonar si aortic.
Mecanismele generale ale formarii septelor si valvulelor
inimii
Sunt cunoscute 3 mecanisme diferite:
1. Endocardul de origine mezodermala viscerala
extraembrionara din tubul cardiac. La nivelul comunicarilor
primitive dintre dilatatiile acestuia se diferentiaza prin
proliferare in pernitele endocardice.
2. Al 2-lea mecanism este det de modificarile hemodinamice
particulare intracardiace care determina variatii ale
presiunii sangelui in tranzitul sau dinspre sinusul venos
spre bulbul cardiac, modificari care det variatii ale p si care
induc dilatari particulare specifice ale celor 4
compartimente de baza al trunchiului cardiac (bulbului
cardiac, ventriculul, atriul, sinusul venos).
3. Al 3-lea mecanism = reprez de diferentierea mezocardului
cardiac spre o structura specifica denumita gelatina
cardiaca, care = mezenchim bine diferentiat si care pana
in sapt 8 incepe sa se vacuolizeze ( sa capete
compartimente). => formarea aparatului valvular atrio-
ventricular alaturi de pernitele endocardice.
Dezvoltarea sinusului venos
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
15/84
Sinusul venos pana in sapt 8 are un aspect bifid (tip pereche)
formand coarnele sinusului stang si drept care = partea
transversala comuna a sinusului in care se deschid 3 perechi de
vene, cate o vena din cele 3 tipuri de fiecare parte:
- o vena vitelina stanga+ una dreapta situata aproape de linia
mediana, deci sunt mediale
- o vena ombilicala stanga si dreapta sit lateral de vena vitelina
- o vena cardiaca/cardiala comuna stanga + dreapta, sit lateral
de precedenta
Comunicarea dintre sinusul venos si atriul este larga, in sapt 9
partea stanga a sinusului venos involueaza, se dezv f putin, in
timp ce compensatoriu, partea dreapta a sinusului venos se
dezvolta preponderent. Aceasta evolutie diferentiata este
cauzata de fluxul sangvin venos mult mai abundent spre
dreapta decat spre partea stanga. Consecinta: cornul venos
stang se atrofiaza, determinand obliterarea venei ombilicale
stang in sapt 4, a venei viteline stangi in sapt 5 si a venei
cardiale comune in sapt 10. Asa se face ca din partea stanga a
sinusului venos persista doar 2 mici vene (la niv cordului
definitiv): v oblica atriul stang si sinusul coronar in care vor
drena cele 2 vv coronare stanga si dreapta. Aceasta este
evolutia cornului stang al sinusului venos.
Cornul drept al sinusului venos si venele aferente lui
Se largesc mult si el / cornul drept va pastra legatura cu
atriul primitiv.
Asa se face ca cornul drept al sinusului venos prin dezvoltarea
rapida a atriului va fi inglobat in partea dreapta a atriului drept,
const portiunea neteda a atriului drept, situata la stanga crestei
terminale. Orificiul sino-atrial se diferentiaza in 2 valvule sino-
atriale, una dreapta si alta stanga. In sapt 6 cele 2 valvule sino-
atriale dintre cornul drept si atriul primitiv fuzioneaza intre ele
si formeaza septul scurium / septul fals situat la dreapta
septului prim si acest sept scurium fals are o existenta
trecatoare.
Din valvula venoasa dreapta se vor diferentia valvula venei
cave inf (valvula lui Eustachio) si valvula sinusului coronar
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
16/84
Septarea arcului primitiv. Formarea celor 2 cavitati
atriale stanga si dreapta.
Aceasta septare se desf in 3 etape, in urma carora se va forma
septul interatrial definitiv.
1. Etapa: formarea septului prim, care apare in sapt 5 ca o
lama endocardica/a tubului cardiac, de aspect semilunar si
ia nastere pe peretele postero-superior al atriului primitiv.
Acest sept prim se dezvolta spre caudal si se uneste cu
cele 2 pernite endocardice anterioara si posterioara la niv
orif atrio-ventricular. Septul prim imparte canalul atrial si
aceste pernite in: orificiul si valvula atrio-ventriculara
dreapta (tricuspida) pe de-o parte si orificiul si valvula
atrio-ventriculara stanga. Consecinta: septul prim separa
atriul primitiv in atriul drept si atriul stang dar incomplet,
deoarece nu ajunge / nu atinge peretele antero-inferior al
atriului primitiv. In sapt 7 acest orificiu se inchide repede,
insa nu inainte de aparitia cvasi-concomitenta a unui alt
orificiu care este situat in portiunea postero-superioara a
cavitatii.
2. Etapa: etapa formarii septului secund. Septul secund este
de asemenea o lama endocardica, semicirculara ce apare
in sapt 7 pe peretele antero-superior al atriului primitiv la
dreapta precedentului (septul prim). Septul secund va
creste, se va dezvolta spre postero-inferior si se aplica
peste orificiul septului prim. Septul secund este incomplet,
ca si precedentul, in 1/3 lui inferioara, unde prezinta gaura
ovala a lui Botallo. Obs: orificiul secund care este situata in
partea postero-inferioara a atriului primitiv si gaura ovala a
lui Botallo nu se gasesc la acelasi nivel. Ca urmare, gaura
ovala a lui Botallo are in dreptul lui septul prim. In timp ce
orificiul secund prezinta in dreptul lui o dedublare a
septului secund.
3. Etapa: in care se formeaza un al 3-lea sept, septul fals,
septul scurium. Se form prin fuziunea craniala a celor 2
foite/valvule endocardice, dr si st de la niv orificiului sino-
atrial. In sapt 7-8 caudal, valvula dreapta a septului fals se
alipeste cu septul secund si va da nastere la 3 elemente:
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
17/84
a. Creasta terminala descr de Leonardo da Vinci, este
o ingrosare liniara de pe peretele post al arcului
drept. Ea separa partea neteda a atriului drept care
deriva din cornul drept al atriului venos de partea
denivelata care deriva din A primitiv).
b. Valvula venei cave inf Eustachio
c. Valvula sinusului coronar Thebesius
Atriul drept creste puternic in sapt 6-8, inglobeaza cornul drept
al sinusului venos si implicit inglobeaza si septul fals.
Obs: portiunea cea mai craniala si cea mai dorsala din cornul
drept al sinusului venos nu este inglobata in totalitate in atriul
drept si va edifica sinusul coronar si vena oblica a A drept=v lui
Marshal. Consec: A dr va fi format in cea mai mare parte a lui
din sinusul venos inglobat si doar o mica parte din peretele sau
(A definitiv) va fi format pe seama A primitiv. Limita dintre cele
2 portiuni o face crista terminalis.
Segmentul atrial derivat din atriul primitiv este prevazut cu
muschii pectinati (dinti de pieptane) si este o portiune mica. In
rest peretii atriului drept sunt netezi si se numesc pereti sinusali
(deriva din cornul drept al sinusului venos).
Atriul stang
Emite un mugure din care se va dezv v pulmonara, care se
bifide a.i. in sapt 8 A st prez 2 vv pulmonare. La sf sapt 8 si
inceputul sapt 9 si cele 2 vv pulmonare se bifid. In sapt 9 A st
creste rapid si inglobeaza treptat, intai primele ramificatii ale vv
pulmonare. Ulterior va ingloba si ultimele ramificatii ale v
pulmonare, a.i. cele 4 vv pulmonare rezultate prin dubla
bifidare, se vor deschide independent, separat in atriul stang.
Ca atare, cea mai mare parte a atriului stang se formeaza prin
inglobarea venelor pulmonare.
Concl: din A primitiv se form o mica parte din peretele A dr +
auriculul drept. In A st, din A primitiv se form doar auriculul
stang (auricul=urechiusa)/urechiusa stanga, care este format
din perete conjunctiv.
Septarea ventriculului
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
18/84
De pe peretele posterior al ventriculului primitiv porneste o
lama endocardica denumita sept interventricular. In sapt 5-6,
ea este invadata de mioblasti si devine sept muscular, care in
aprox 72 h atinge peretele anterior al ventriculului primitiv,
impartindu-l in 2 compartimente, ventriculul stang si drept cu
mentiunea ca el creste dinspre caudal spre cranial fara sa
atinga canalul atrio-ventricular, a.i. va ramane un orificiu
interventricular, deci compartimentarea este incompleta =
orificiul lui Panitza. Acest orificiu se inchide f rapid la sf sapt 7-
inceputul sapt 8, din acele pernite atrio-ventriculare apare o
structura membranoasa si aceasta va inchide complet
ventriculul primitiv. Consec=> chiar si in viata intrauterina si
postpartum, septul interventricular are 2 portiuni:
Partea cea mai craniala = membranoasa, este o mica
portiune = 7-10% din suprafata
Partea caudala 90-93% este musculara, septul
interventricular se va contracta.
Septarea trunchiului arterial
Bulbul inimii este partial inglobata in ventriculul drept,exceptand portiunea ei caudala, care prin inflexiunea tubului
cardiac va deveni portiune craniala si va constitui conul
arterial, care este la baza ventriculului drept definitiv. Ce
ramane din bulbul inimii devine trunchi arterial si in acesta apar
2 creste endocardice longitudinale, care in sapt 4-5 cresc, se
dezvolta, se unesc si formeaza septul aortico-pulmonar /
septul spiral, care va compartimenta intr-un segm stang la
origine, care va deveni aorta ascendenta. Consec. acestui septspiral: cele 2 vase se incruciseaza la origine.
Ulterior, dupa sapt 8, portiunea inf a trunchiului arterei
pulmonare se situeaza inainte aortei ascendente, portiunea
mijlocie se pozitioneaza la stanga aortei si portiunea lui
superioara se va aseza posterior de aorta.
La nivelul orificiului bulbo-ventricular, pernitele
endocardice fuzioneaza cu acest sept aortico-pulmonar, dupa
cum urmeaza: dintre cele 4 perinitie: una ant, alta post, 2laterale, doar pernitele laterale fuzioneaza direct cu septul
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
19/84
spiral si acesta le divide in 2 jumatati o jumatate anterioara,
care va apartine trunchiului arterei pulmonare si o jumatate
posterioara care va apartine aortei ascendente. Astfel iau
nastere 6 perinite, dand nastere la 6 valvule semilunare =
valvule in cuib de randunica = valvulele arteriale.
Din cele 6, 3, una anterioara si 2 post vor apartine trunchiului
arterial pulmonar. Celelalte 3 , adica una posterioara si 2
anterioare vor apartine arterei aorte.
Rolul acestor valvule consta in inchiderea comunicarii
arterio-ventriculare (dintre artere si ventricul: artera pulmonara
ventr dr, artera aorta ventr st) la sf sistolei ventriculare si
inceputul diastolei ventriculare. Va da nastere la zgomotul 2 al
inimii = zgomotul diastolic.
Diferentierea miocardului(peretele de mijloc al inimii)
La inima fetala, peretele cardiac e format din 3 straturi:
endocardul de origine mezenchimala
Toate cavitatile viscerale / ale organelor cavitale deriva din
epiteliu. Exc. endocardul care deriva din mezenchim. Miocardul
= peretele cel mai gros. Epicardul = pericardul seros intern.
In jurul endocardului mezenchimal, mezenchimul se
organizeaza formand miocardul. Intre cei 2 pereti se
organizeaza gelatina cardiaca tot de origine mezenchimala. Cu
timpul, dupa sapt 7-8, aceasta gelatina se transforma in tesut
conjunctiv subendocardic (sub endocard + in contact cu
miocardul). Se diferentiaza in 2 directii:
pe de-o parte va da nastere la intregul aparat valvular al
inimii (valvule atrio-ventriculare, valvule semilunare,valvula lui Thebesius de la sinusul coronarian si valvula
venei cave inf),
pe de alta parte, a 2-a directie, formeaza asa num schelet
fibros al inimii = 2 inele conjunctivo-fibroase, la nivelul
carora isi vor avea originea si insertia muschiul atrial si
ventricular.
Miocardul la inceput are un aspect spongios, buretos, ulterior
devine compact cu exceptia portiunii care este in contact cuendocardul, care va constitui la nivelul ventriculelor
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
20/84
trabeculele carnoase ale valvulelor, ale cordajelor tendionase,
la nivelul atriilor va constitui muschii pectinati. Obs: aceste
trabecule carnoase se fibrozeaza rapid spre orificiul atrio-
ventricular si va constitui corzile tendinoase. In timp ce
extremitatea opusa acestor trabecule carnoase, isi pastreaza
aspectul muscular si va constituii muschii papilari:
3 la niv ventr dr
2 la niv ventr st
Rolul acestor muschi papilari + corzile tendinoase functioneaza
cu rol de balama, adica inchid orificiile atrio-ventriculare la
inceputul sistolei ventriculare, marcand inceputul sistolei
ventriculare 2 zgomot al inimii.
La inceputul diferentiierii m cardiac / miocardului = unic.
Prin dif scheletului fibros, musculatura atriala se separa total
de cea ventriculara. Persista o singura legatura, realizata prin
fibre musculare cardiace/miocardice, care nu se maturizeaza,
nu capata caractere contractile, isi pastreaza caracterul
embrionar de la origine (din sapt 3-4), adica capacitatea de
autoexcitatie, devenind tesut cardiac embrionar/ tesut
excitoconductor/ nodal. El asigura automatismul contractiilormiocardului diferentiat. Automatism = capacitate de contractie
independenta.
Inca din sapt 4, moment in care inca nici n-au sosit fibre
nervoase la inima, cand inima inca nici nu s-a pus in contact cu
sistemul nervos vegetativ, ea se contracta ritmic 65
contractii/min, in jurul sapt 5-6, iar in perioada perinatala
(inainte + dupa nastere), inima are un ritm de 130-140
contractii/min.Obs: exceptand acest tesut excitoconductor, care-si
pastreaza caracterul embrionar, o parte din muschiul atrial
drept isi pastreaza capacitatea de conductibilitate, nu si de
excitabilitate. Consec: muschiul atrial drept constituie cale de
propagare a excitatiilor embrionare.
Miocardul contractil / matur al atriului drept pastreaza
caractere functionale embrionare (capacitate de
conductibilitate) a.i. stimulii plecati de la nodulul sino-atrialajung la nodulul atrio-ventricular sunt condusi prin miocardul
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
21/84
atriului drept. Consec => sistola atriala precede sistola
ventriculara.
Tesutul excitoconductor ventricular/embrionar se
pozitioneaza in miocardul profund exact sub endocard. Consec
=> primele fibre miocardice ventriculare excitate/contractate
sunt cele subendocardice si ultimele sunt cele superficiale,
subepicardice. Reteaua excitoconductorie este
intramiocardica si subendocardica.
Dezvoltarea arterelor
Primele elemente vasculare apar in sapt 3 = insule
angioformatoare. Ele conflueaza si formeaza retele vasculare,
care vor diferentia arterele si venele. Factorul care diferentiaza
retelele vasculare in cele 2 tipuri, arteriale si venoase este
sensul circulatiei sangvine din aceste vase: vasele prin care
sangele pleaca de la inima (sens cardiofug), acele vase =
artere. Vasele prin care sangele soseste la inima (sens
cardioped), acele vase = venele.
Inca din sapt 4-5, vasele astfel formate sunt perechi si
simetrice. Pt ca ulterior, la sf sapt 5 ele sa fie modelate si
devin asimetrice.
Remodelarea
Trunchiul arterial este subdivizat prin septul spiral aortico-
pulmonar in aorta ascendenta si trunchiul arterei pulmonare.
Acest trunchi arterial se va cont cu 2 aorte ventrale si 2 aorte
dorsale.
Obs: aortele ventrale, cea din stanga si cea din dreapta
sunt unite cu aortele dorsale (cea din st si cea din dr): aorta
dorsala st e unita cu cea ventrala st si idem dreapta,formand 6
perechi de arcuri aortice/arcuri faringiene. Aceste aorte sunt
notate cu cifre romane I-VI dinspre cranial spre caudal.
Cele 2 aorte dorsale flancheaza notocordul, ele fuzioneaza
dupa un scurt traiect, formand o singura aorta dorsala, care
strabate trunchiul dinspre cranial-caudal, terminandu-se cu 2
artere caudale (partea caudala a aortelor dorsale inca
nefuzionate).
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
22/84
Obs: pana in sapt 6-7 , regiunea sacro-coccigiana/partea
caudala a notocordului este f lunga, a.i. vertebrele coccigiene
pot sa ajunga la un nr de 7-9. Din sapt 7 are loc un proces de
resorbtie /autolizare a portiunii caudale a CV, a.i. vor ramane
doar 4-5 vertebre coccigiene si o data cu aceasta resorbtie se
resorb si cele 2 artere caudale nefuzionate. Ele sunt inlocuite
cu o prelungire a aortei dorsale unice denum. artera sacrala
medie.
Obs: din aceasta aorta dorsala se desprind 3 grupe de
artere, perechi:
artere ventrale
artere intersegmentare = artere parietale
artere segmentare laterale / viscerale
Arterele ventrale
= reprez de perechile de artere viteline din care se vor forma
definitiv trunchiul celiac . Tot de aici mai deriva artera
mezenterica superioara, care va iriga duodemul, intestinul
subtire fix si mobil, cecul, colonul ascendent si 2/3 drepte din
colonul transvers. Mai deriva mezenterica inf care iriga
1/3stanga a colonului transvers, colon descendent, sigomid,cranial din rect.
Arterele ombilicale duc sangele la placenta.
Partea terminala / ventrala a aortei dorsale da nastere la:
arterele iliace comune : iliaca ext + int
Obs: caudal aorta dorsala se trifurca in:
2 artere iliace comune
sacrala medie
Arterele intersegmentare / parietale= 30 perechi. Ele fiecare se vor bifide in ramuri dorsale si
ramuri ventrale. Ramurile dorsale vor deveni arterele
vertebrale.
Ramurile ventrale dau nastere la arterele intercostale
posterioare, 4-5 artere lombare si o parte din artera subclavie,
denumita si artera intersegmentara a 7-a.
Arterele segmentare laterale / viscerale
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
23/84
= 20 perechi. Ele se diferentiaza odata cu mezonefrosul = acea
portiune intermediara din mezoderm care va edifica cea mai
mare parte din aparatul renal. Mezonefrosul involueaza in per
de dif (sapt 8-10), deodata cu el involueaza cea mai mare parte
a arterelor segmentare laterale, ramanand doar 4 perechi:
2 artere frenice inf subdiafragmatice
2 artere suprarenale medii
2 artere renale
2 artere gonadale testiculare rsp ovariene. Aceste artere
sunt ramuri din aorta.
Evolutia arcurilor aorticeIn sapt 4 exista 2 aorte ventrale, 2 aorte dorsale si 6 arcuri
aortice care le unesc. In sapt 4-7, aceste arcuri aortice sufera
modificari profunde:
a. arcurile aortice I,II,V se resorb
b. arcul aortic III da nastere la artera carotida comuna.
Aceasta se cont cu artera carotida interna, care se
formeaza din aorta dorsala sit deasupra arcului III. Artera
carotida interna patrunde in craniul neural, seanastomozeaza cu ramuri din artera bazilara si contribuie
la formarea cercului arterial al creierului = poligonul
arterial al lui Willis, sit la baza creierului.
c. din aortele ventrale se formeaza artera carotida externa.
Dupa ce se diferentiaza, se pune in contact cu arterele ce
se dezvolta / deriva din mezenchimul arcurilor branhiale I
si II. Adica acestea vor deveni ramuri are carotidei externe
+ sunt 3 mari ramuri colaterale: artera tiroidiana sup
artera linguala
a maxilara
d. Segmentul arcului aortic ventral din dreapta situat intre
perechea a 4-a si a 5-a, formeaza trunchiul arterial
brahio-cefalic.
e. Din arcul aortic IV de partea dreapta se formeaza a
subclavie dreapta
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
24/84
f. Din arcul aortic IV de partea stanga se formeaza arcul
aortic definitiv, care se va pune in contact cu aorta dorsala
stanga, inainte ca ea sa se alipeasca de aorta dorsala
dreapta. => aorta descendenta
g. Din segmentul medial al arcurilor aortice VI se formeaza
arterele pulmonare dreapta si stanga, care se vor alipi la
trunchiul arterial pulmonar.
h. Segmentul lateral al aceluiasi arc VI din dreapta se
resoarbe.
i. Segmentul lateral al arcului VI din stanga formeaza ductul
arterial / canalul arterial al lui Botalo, care creeaza o
comunicare tranzitorie (in perioada fetale) intre artera
pulmonara stanga si arcul aortic.
Obs: anastomoza dintre aortele dorsale determina
formarea arterei subclavii drepte, ca vas independent al
crosei aorte. Consec => din arcul aortic se desprind 3
ramuri:
trunchiul arterial brahio-cefalic
artera carotida comuna stanga
subclavia stangaTrunchiul arterial brahio-cefalic va da nastere la subclavia
dreapta si artera carotida comuna dreapta.
La nivelul insulelor angio-formatoare din dreptul mugurilor
membrelor se formeaza plexurile capilare, din care la inceput se
formeaza cate o artera axilara pt fiecare membru. Din acestea
se vor dezvolta retelele arteriale ale MS.
La MI, a axilara devine a ischiadica si strabate MI care se
termina cu plexul arterial al piciorului (arcurile plantare).Concomitent, din a iliaca comuna se formeaza iliaca externa,
apoi a femurala, in timp ce a ischiadica se resoarbe, ramanand
din ea doar un segm terminal, din care deriva a gluteala /
fesiera inf.
Dezvoltarea venelor
Se formeaza tot din insulele angioformatoare si dpdv functional,
aceste vene = de 2 mari categorii:
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
25/84
unele care fac legatura dintre fat si membranele fetale =
venele viteline si ombilicale
a 2-a categorie: venele care asigura circulatia de
reintoarcere a sangelui din corpul fetal: vv precardiale (de
dinaintea inimii), vv postcardiale (de dupa inima), vv
pulmonare, sinusul coronar al inimii.
Majoritatea venelor se varsa in sinusul venos al inimii, dar odata
cu diferentierea fetala se formeaza in primul rand ficatul, care
se dif f rapid si creste in dim a.i. el ocupa cea mai mare parte
din cav abd si se interpune intre sistemul venos al fatului si
sinusul venos al inimii.
Venele viteline = vv perechi, pornesc din peretii sacului vitelin
si din peretii tubului intestinal primitiv, strabat septul transvers
si patrund in sinusul venos al inimii (in partea lui mediala).
Dezvoltarea ficatului intrerupe legatura directa dintre aceste
vene si inima (sinusul venos) si determina diferentierea
separata a segmentelor acestor vv viteline in raport cu ficatul:
1. segm subhepatic al venelor viteline va devine vena
porta hepatica2. segm intrahepatic al venelor viteline va deveni capilarele
sinusoide hepatice
3. segm suprahepatic al venelor viteline va deveni vv
hepatice/suprahepatice
Se pastreaza si o legatura directa intre segm subhepatic si seg
suprahepatic al venelor viteline, care scurtcircuiteaza ficatul,
acest segm se num ductul venos al lui Arantius, care in viata
extrauterina se va oblitera si va deveni lig.Venele vitelin in segm lor suprahepatic => vv hepatice, la
inceput se varsa direct in sinusul venos al inimii, dar ulterior
prin organizarea v cave inf, acest segm se va varsa direct in v
cava inf => atriu drept.
Vv ombilicale
= sit in cordonul ombilical. Pleaca de la placenta, se deschid in
sinusul venos al inimii, lateral de venele viteline si aduc sangecu substante nutritive si O2 pt embrion.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
26/84
Dupa diferentierea ficatului, cele 2 vv ombilicale se pun in
contact/ se deschid in sistemul capilar intrahepatic derivat din
segm intrahepatic al venelor viteline. Consec=> o parte din
aceste vv obiilicale dintre ficat si inima se va resorbi,
pastrandu-se legatura doar prin ductul venos al lui Arantio.
Vv cardiace ( vv care aduc sangele la cord)
In raport cu inima, acestea se numesc:
vv precardiale
vv postcardiale
VV precardiale = sit cranial de inima, ele se transforma definitiv
abia prin sapt a 9-a.
= 2 dreapta + stanga.
La sf sapt 9, se unesc cu cele 2 vv postcardiale dr+ stg si
creeaza 2 canale stg si dr denum canale venoase ale lui Cuvier.
Ele se deschid in sinusul venos / in inima. Partea craniala a
canalului Cuvier se pune in contact cu insulele angioformatoare
craniale, care vor da nastere la venele profunde ale creierului +
sinusurile venoase ale durei mater.
In sapt 8 se organizeaza o anastomoza intre v precardialastanga si v postcardiala stg, care va edifica v brahiocefalica
stanga.
Obs: din v precardiala dreapta sa organizeaza v cava sup
Obs: din insulele sanguine angioformatoare cerebrale / craniale
se organizeaza venele jugulare interna, externa, anterioara.
Vv postcardiale in cea mai mare parte a lor se atrofiaza impr cu
mezonefrosul. Din el se form plexuri venoase care vor edifica vv
iliace comune, v azygos si v hemiazygos.
Vv pulmonare
Prolifereaza din atriul primitiv stang, la inceput ca o singura
vena, apoi aceasta se bifurca, dupa care fiecare ramura de
bifurcatie se bifurca a 2-a oara, ulterior prin cresterea in volum
a atriului stang sunt inglobate aceste ramificatii, a.i . in el se vor
deschide separat, independent 4 vv pulmonare.
Sinusul coronar al inimii
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
27/84
Venele inimii/vv coronare dreneaza intr-un vas colector comun
= sinusul venos al inimii, care se deschide printr-un orificiu
separat in atriul drept cu exc unor mici vene, care dreneaza
sangele din atriul drept direct in acesta, existand astfel intre 4-8
venule atriale drepte care se deschid in atriul drept.
Concl: in A drept se deschid:
v cava sup
v cava inf
sinusul coronar cu valva lui Thebesius ( in care se varsa
venele coronare st + dr)
4-8 venule mici ale atriului drept.
orificiul atrio-ventricular dreptCirculatia fetala si modificarile ei dupa nastere
Circ fetala se realiz prin interm vaselor fetale:
2 vv ombilicale
1 artera ombilicala
care fac legatura intre ficatul fetal si sangele matern. Aceasta
legatura se face prin interm placentei(sange oxigenat).
Obs: dupa nastere, v ombilicala stanga se atrofiaza cu
mentiunea ca cea dreapta se atrofiaza cu 10-14 zile inainte denastere. V ombilicala stanga patrunde in ficatul fetal, unde
sangele este transportat prin ductul venos al lui
Arantius/canalul hepato-cardiac si prin capilarele sinusoide
hepatice. Acestea se deschid in venele
hepatice/suprahepatice=> apoi in vena cava inf => in atriul
drept al cordului septat. Asa se face ca in v cava inf se
amesteca sangele venit prin v ombilicala (de la mama) cu
sangele venit de la tubul digestiv fetal venit prin vena
porta(sange neoxigenat). In plus in atriul drept se varsa si v
cava sup si sinusul venos coronar (sange neoxigenat). Din atriul
drept sangele merge atat in ventriculul drept, dar merge si spre
atriul stang prin orificiul interatrial al lui Botallo, fiindca
presiunea in atriul drept e mai mare decat in stangul.
Dupa nastere
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
28/84
Se instaleaza respiratia pulmonara, ceea ce face ca circulatia
dintre plamani si inima sa se instituie plenar ca o a 2-a
circulatie: mica circulatie/circulatia pulmonara.
A 2-a modificare care se prod imd dupa nastere: incetarea
circulatiei feto-placentare prin sectionarea si ligaturarea
cordonului ombilical, inclusiv a vaselor ombilicale.
Consec acestei duble modificari: scaderea presiunii in atriul
drept datorita scaderii cantitatii de sange primit de acesta si
cresterea presiunii in atriul stang datorita cresterii cantitatii de
sange vehiculat prin pulmon. => se prod urm modif
morfologica: septul prim se aplica/se lipeste pe septul secund si
astfel orificiul interatrial al lui Botallo se inchide.
Vv ombilicale si ductul venos al lui Arantius se oblitereaza,
se fibrozeaza, a.i. v ombilicala dreapta de la ombilic spre ficat
devine lig rotund al ficatului, iar ductul lui Arantius va deveni lig
venos al lui Arantius, prezent in santul longitudinal stang al
ficatului.
Arterele ombilicale se obliterezeaza/se fibrozeaza dar nu in
totalitate, ci cu exceptia regiunii initiale a lor adica locul de
origine in artera hipogastrica/ iliaca interna unde raman
permeabile pe o distanta de pana la 4-5 cm, ci din aceasta
portiune se vor detasa arterele vezicale superioare/arterele
supravezicale. In rest ele vor deveni ligamentele ombilicale, pe
fata profunda a peretelui abdominal antero-lateral de la ombilic
spre infero-lateral/regiunea inghinala.
Canalul arterial al lui Botallo ( facea comunicarea dintre
artera pulmonara stanga si crosa aortei), se oblitereaza
devenind ligamentul arterial.
In urma acestor modif morfologice se realiz mica
circulatie/circ pulmonara ca incepe in ventriculul drept si se
termina in atriul stang prin cele 4 vv pulmonare, realizandu-se
schimbul gazos de la nivel pulmonar asa numitul proces de
hematoza (procesul prin care se preda CO2 alveolelor si se
preia O2). O2 si CO2 in sange nu sunt in stare gazoasa .
O alta modificare: cresterea masei musculare cardiace,
deoarece efortul mecanic al cordului se mareste in dublu sens:
pe de-o parte, el va trebui sa impinga sangele in corpul nou-
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
29/84
nascutului, pe de alta parte trebuie sa impinga sangele spre
plamani, asta face ca cele 2 circulatii sistemica rsp pulmonara
sa fie separate si mai face ca inima stanga (atriul + ventr stg)
aferente marii circulatii sa fie separate in totalitate de inima
dreapta, aferenta micii circulatii.
Inima stg oxigenata si inima dreapta neoxigenata.
Formarea sistemului limfatic
Acesta se dezvolta independent de sistemul circulator
sanguin, originea este comuna insa = in mezenchim, din tesutul
limfoblastic. El dezvolta/genereaza aceste plexuri cu peretii
mezoteliali, care se unesc si formeaza sacii limfatici. Acestia
vor constitui punctul de plecare pt capilarele limfatice (capilare
inchise).
Morfologic ele au aspect de deget de manusa. Acesti saci
limfatici si plexurile aferente se organizeaza in jurul venelor.
Sacii limfatici sunt in nr de 8 cei mai importanti:
3 perechi
2 saci neperechi
Cei perechi sunt 2 saci jugulari, apar in sapt 6 de viataintrauterina, se organizeaza in jurul venelor jugulare interne, 2
saci subclaviculari, in jurul venelor subclavii stanga si dreapta si
2 saci iliaci, in jurul vv iliace comune.
Se mai formeaza un sac retroperitoneal (posterior de peritoneul
parietal posterior) langa glandele suprarenale si ultimul sac =
cisterna chilului (chillos = gr. limfa)/ cisterna descrisa de
Pecquet. Aceasta cisterna a chilului constituie originea ductului
limfatic care se organizeaza la stanga CV.Obs: de-a lungul aortei se organizeaza saci limfatici mici care
conflueaza si formeaza 2 canale toracice perechi:
unul la stanga aortei, care are calibrul cel mai mare 2-3
mm si in sapt 9 da nastere la canalul toracic/ductul toracic
ce se uneste cu cisterna Chilli
la dreapta coloanei se formeaza marele canal limfatic drept
Ductul toracic va prelua limfa retroperitoneala, abdominala de
la:- ambele MI,
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
30/84
- de la hemitoracele stang de la MS stang
- de la jumatatea stanga a capului si gatului
In timp ce marele canal limfatic drept (care e mai mic
decat stangul) preia limfa numai de la:
hemitoracele drept, MS drept
jumatatea dreapta a capulu si gatului
Concomitent cu dezagregareasacilor limfatici, in jurul acestora
se organizeaza primordiile nodulilor limfatici derivati din
mezenchim. Acesti noduli limfatici sunt colonizati de limfoblaste
si limfocite din 2 surse:
din timus, unde timoblastele devenite timocite invadeaza
ganglionii limfatici si vor diferentia in limfocite T, care vorproduce IgG(anticorpi)
din bursa lui Fabrizius = o structura care se dezvolta in
intestinul primitiv mijlociu (ansa ombilicala), din care se
dezvolta limfocitele B (burso-dependente), care edifica
restul Ig-urilor.
In jurul acestor noduli limfatici se formeaza vasele limfatice
care se pun in contact cu nodurile limfatice si vor constitui
vasele aferente ale nodulilor limfatici. Tesutul conjunctiv dinjurul nodulilor se organizeaza in capsula de invelis a acestora. In
interiorul nodulului, tesutul mezenchimal formeaza sinusul
central al nodulului din care va pleca vasul eferent, a.i. nodulii
au vase aferente si eferente.
Dezvoltarea splineiSplina (lat. lien) se dezv in sapt 5 ca organ limfoid. Apare
dintr-un conglomerat mezenchimal situat inferior de
mezogastrul dorsal. Vine in raport cu marele epiploon (omentul
mare) / sortul epiploic = structura conjunctivo-adipoasa care
se interpune intre peretele abdominal antero-lateral si ansele
intestinale. Splina se deplaseaza din mezogastrul dorsal spre
stanga si il divide/imparte pe acesta in 2 ligamente:
lig gastro-splenic / gastro-lienal va fixa fata viscerala asplinei / fata chillara la marea curbura a stomacului
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
31/84
lig freno-lienal / freno-splenic va fixa splina la fata inf a
diafragmei
Forma definitiva a splinei se vede in sapt 12 de viata
intrauterina, iar in perioada dintre a 8-16 sapt, splina incepe sa
produca, si anume produce eritrocite, viitoarele hematii si
limfocite. De aceea splina este un organ hematopoetic = eritro-
+limfopoetic.
Tesutul mezenchimal din vecinatatea splinei se
organizeaza si formeaza capsula splinei (splina=un organ
parenchimatos) din care se formeaza trabeculele ce impart
parenchimul in lobuli splenici.
Obs: in capsula acestui organ se diferentiaza slabe mioblaste,
care se transforma in miocite netede si care se vor contracta.
Anomaliile sistemului cardio-vascular
Aceste anomalii sunt de mai multe categorii si cu gravitati
diferite.
1. Defectul septal interatrial prezent in orficiul arterial al lui
Botallo: septul prim nu se lipeste de septul secund. Este
des intalnita, duce la persistenta gaurii ovale, jumatatea
dreapta se hipertrofiaza dat faptului ca o mica parte din
atriul stang in loc sa se duca in ventriculul stang, merge
spre atriul drept si de aici in ventriculul drept, ceea ce face
ca inima dreapta sa fie mai solicitata. Aceasta comunicare
este compatibila cu viata, necianogena (nu det
cianoza/invinetirea extremitatilor), indivizii putand sa aiba
o viata cvasinormala.
2. Comunicarea interventriculara orificiul lui Panitza.
Intereseaza mai intai port membranoasa a septului
interventricular. De regula, comunicarea interventriculara
este insotita de neseptarea trunchiului arterial (inca o
comunicare intre aorta si pulmonara). Si aceasta afectiune
este compatibila cu viata, este mai rara, dar ambele sunt
tratabile chirurgical
3. Lipsa totala a septului interventricular face ca inima sa
aiba 3 camere (trilobulara: 2 atrii si un ventricul comun)care cateodata poate sa fie insotita chiar si de lipsa totala
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
32/84
a septului interatrial (inima bilobulara): un atriu si un
ventricul comun. Ambele aceste anomalii sunt
incompatibile cu viata.
4. Anomalii cardiace in care se asociaza mai multe defecte
concomitente:
a. Trilogia Fallot
= reprez de stenoza pulmonara valvulara. Stenoza =
incapacitate de deschidere completa a orificiului arterei
pulmonare. Urmata de hipertrofia ventriculului drept. A 3-a
modif= comunicarea interatriala = persistena orificiului lui
Botallo.
b. Tetralogia Fallot
= reprez de defectul septal interventricular = orif lui Panitza =
persistent, de dextropozitia aortei (aorta=orientata la dreapta)
si stenoza infundibulara dreapta ( stenozarea
infundibulului/auriculului drept de la niv atriului rsp)
c. Pentalogia Fallot
= tetralogia + persistenta comunicarii interatriale. Aceste 3
anomalii sunt cianogene, dar sunt corectabile chirurgical.
5. Anomaliile valvulelor cardiace
= relativ frecvente.
ex. stenoza valvulara. Cea mai frecv = stenoza mitrala, care
determina insuf cardiaca stanga. De asemenea insuficientele
valvulare, mai des ca anomalii dobandite decat congenitale,
adica incapacitatea orificiului acestuia de a se inchide in timpul
sistolei ventriculare stangi si drepte.
O alta anomalie=ectopia cardiaca, care este reprez de
lipsa de deschidere a inimii, ce nu ajunge, nu coboara in
mediastin, pe diafragm. Este incompatibila cu viata.
O alta anomalie=ectocardia = exteriorizarea inimii, iesirea
la exterior, deoarece peretele toracic nu se inchide. Atat ectopia
cat si ectocardia sunt incompatibile cu viata.
O alta anomalie=dextrocardia: varful cordului este orientat
la dreapta datorita unui situs inversus cardiac ( ce e in stanga e
in dreapta si invers), dar de regula acest situs inversus cardiac
face parte dintr-un situs inversus toracicus, si mai rar poate fi
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
33/84
un situs inversus abdominal. Aceasta anomalie este compatibila
cu viata.
6. Anomalii ale vaselor legate de cord
Anomalii ale arterelor mari / ale venelor
Insotesc de regula anomaliile inimii.
a. orientarea spre dreapta a atriului aortic
b. persistenta celor 2 artere aorte dorsale / ventrale
c. coarctatia aortei = ingustarea istmului arcului aortei.
Coarctatia este insotita de anevrismul aortic care
duce la ruperea aortei. Aceasta determina moartea
aproape instantanee.
d. V cava sup dubla cu dispozitie atipica a v cave inf si
cu persistena trunchiului venos pulmonar unic ( nu se
bifide). De regula aceste anomalii sunt tratabile
chirurgical.
e. Persistena celor 2 canale toracice din viata
intrauterina determina dedublarea ductului toracic.
DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV
Originea embrionara a tubului digestiv
Tubul digestiv este derivat din endoderm. Din endoderm se
dezvolta mucoasa tubului digestiv, partea care comunica cu
exteriorul si ca un derivat mucoasa aparatului respirator, mai
precis din endoderm se dezvolta epiteliul mucoasei.
De asemenea restul structurilor tubului digestiv deriva din
mezoderm si anume din splanchnopleura: chorionul mucoasei,
sub mucoasa = submucoasa, musculara, adventicea.
Tubul intestinal primitiv care incepe cu membrana buco-
faringiana, cranial pana la membrana cloacala, are 3 portiuni:
1. Intestinul anterior = proenteronul
2. Intestinul mijlociu = mezenteron / ansa ombilicala, are
forma de ansa/bucla, are un brat superior care coboara, un
brat inf care urca cu mentiunea ca la unirea celor 2 brate
3. Int posterior = metenteron care se deschide in cloaca in
care se deschid:
a. alantoida
b. canalul Wolf
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
34/84
Obs: alantoida participa la formarea vezicii urinare
Din proenteron se dezvolta:
1. Mucoasa esofagului (epiteliul mucoasei)
2. Mucoasa intregului aparat respirator inclusiv al alveolelor
pulmonare
3. Mucoasa gastrica
4. Mucoasa duodenului D1 si a jum sup/craniale a lui D2(port
supramezochorica a duodenului).
5. Ficatul si caile biliare intra- + extrahepatice apar din
mugurele hepatocistic.
6. Pancreasul deriva tot din intestinul anterior pe seama a 2
muguri pancreatici ventral si dorsal
Din ansa ombilicala/mezenteron se formeaza:
1. Mucoasa portiunii caudale a lui D2, mucoasa D3 si D4
2. Mucoasa jejunului
3. Mucoasa ilionului
4. Mucoasa cecului
5. apendicelui vermiform/vermicular
6. Mucoasa colonului ascendent
7. Mucoasa celor 2/3 drepte ale colonului transvers pana la
punctul/inelul lui Cannon Bohem
Obs: pana la unirea celor 2/3 drepte cu cea stanga ajunge
nervul vag X. Vagul va inerva int. ant si mijl.
Din metenteron/int terminal se dezvolta:
1. Mucoasa 1/3 stangi a colonului transvers
2. Mucoasa colonului descendent
3. Mucoasa colonului sigmoid
4. Mucoasa rectului exc 1/3 terminala a rectului de origine
ectodermala
Obs: tubul intestinal primitiv este inchis la extremitatea craniala
de membrana orofaringiana / bucofaringiana/
stomatofaringiana, care dispare / se resoarbe in sapt 3-4.
Caudal tubul intestinal primitiv e inchis de membr cloacala care
dispare in sapt 11-12.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
35/84
Obs: tubul intestinal primitiv = legat de peretele dorsal al
trunchiului, de un mezou/ligament comun dorsal care se intinde
pe toate cele 3 segmente ale intestinului primitiv: proenteron,
mezenteron, metenteron.
In mezoul dorsal comun se dezv structurile care vor vasculariza
intestinul primitiv:
pt proenteron se dezv trunchiul celiac ( se imp in hepatica
comuna, gastrica stanga, artera lienala) vascularizeaza
structurile digestive supramezocolice
la niv mezenteronului se dezv artera mezenterica sup care
va vasculariza D2, D3, D4, jejunul, ileonul, cecul,
apendicele, 2/3 desc din colonul transvers.
metenteronul se dezv a mezenterica inf care va
vasculariza 1/3 stg a colonului transvers, descendentul,
sigmoidul si rectul
Obs: intestinul primitiv anterior / proenteronul=legat de
peretele anterior printr-un mezou ventral.
Obs: duodenul provenind atat din mezenteron si din proenteron
va avea vascularizatie din 2 surse:
ramuri din trunchiul celiac care iriga proenteronul, arteraretroduodenala, artera supraduodenala, ambele fiind
ramuri din artera gastroduodenala, aceasta la randul ei
este ramura din hepatica comuna, care la randul ei este
ramura din trunchiul celiac.
ramuri duodeno-pancreatice inferioare din mezenterica
superioara, cea care vascularizeaza ansa ombilicala /
mezenteronul.
Dezvoltarea esofagului
Se dezvolta din proenteron. La varsta de 4 sapt a embrionului,
la nivelul peretelui ventral al proenteronului apare diverticulul
respirator = mugure pulmonar care va fi separat de proenteron
printr-un sept traheo-bronsic.
Initial, esofagul este scurt, el reprez partea incipienta a
proenteronului, dar cu timpul, dupa sapt 4 are loc coborareacordului, concomitent cu dezvoltarea septului transvers, se
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
36/84
alungeste si diverticulul respirator, dar se alungeste si esofagul.
In paralel cu evolutia foitei endodermale (proenteronului) din
mezodermul splanhnic situat in jurul acestuia se dezvolta tunica
musculara a esofagului, care in primele 2/3 este formata din
fibre musculare striate si va fi inervata de nervul vag (aferent
arcurilor branhiale III,IV,V). 1/3 caudala are fibre musculare
netede si va fi inervata de plexul splahnic. Odata cu dezvoltarea
tunicii musculare se dezvolta si plexul nervos mienteric
Auerbach (mio=muschi, enteros=intestin) care va determina
contractia acestei tunici.
Intre tunica musculara si tunica mucoasa, in tunica
submucoasa, se dezvolta un al 2-lea plex nervos, plexul
submucos al lui Meissner. Plexul submucos Meissner se
dezvolta tardiv spre sapt 10-12. Consec: fibrele musculare incep
sa se contracte, deci esofagul are parte de peristaltica.
Dezvoltarea stomacului
Stomacul apare concomitent cu dezvoltarea esofagului, in a 4-a
sapt de dezvoltare, la inceput ca o dilatatie fuziforma (alungita)
a proenteronului, situata caudal de esofag. In sapt 5-6 aceasta
dilatatie se modifica datorita ritmurilor diferite de dezvoltare a
peretilor stomacului in stransa legatura cu dezvoltarea
organelor din jur. Schimbarile de pozitie ale stomacului se
explica printr-o dubla rotatie a acestuia:
o rotatie in sens antero-posterior
o rotatie in jurul axei longitudinale
In sapt 6 are loc o rotatie dextrogira (in sensul acelor deceasornic) in urma careia fata laterala stanga a ficatului devine
fata anterioara, in timp ce fata laterala dreapta va deveni fata
posterioara. Concomitent, nervul vag stang care initial va inerva
fata stanga a stomacului se va distribui peretelui anterior
gastric, in timp ce nervul vag drept va inerva fata posterioara a
stomacului.
Obs: datorita dezvoltarii peretelui abdominal antero-lateral
(inchiderii peretelui abdominal antero-lateral) care se inchideincepand cu sapt 10, capacitatea / posibilitatea de dezvoltare a
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
37/84
peretelui anterior al stomacului este limitata, astfel se dezvolta
mai ales peretele posterior, determinand aparitia curburilor:
marea curbura pe partea stanga
mica curbura pe partea dreapta
In sapt 4-5, orificiile cranial si caudal ale stomacului sunt inca
pe linia mediana, dar prin rotatia antero-posterioara a
stomacului, orificiul caudal / portiunea pilorica se deplaseaza
catre dreapta si ascendent, mai precis sub ficat (in contact cu
fata viscerala a ficatului). Portiunea cefalica/cardiala se
deplaseaza catre stanga si usor descendent, sub
diafragma/septul transvers. Se realizeaza astfel directia axei
finale a stomacului, dinspre stanga superior spre dreapta
inferior.
Obs: rotatia stomacului antreneaza si rotatia mezourilor, prin
care stomacul este legat la peretii trunchiului:
mezo-gastrul/mezoul dorsal
cel ventral
1. rotatia in jurul axei longitudinale determina tractiunea
mezogastrului dorsal catre stanga
Mezogastrul dorsal se alipeste la peretele posterior si secreeaza un spatiu intre acesta si stomac (fata posterioara a
stomacului), spatiu denumit bursa omentala / mica cavitate
peritoneala retro-gastrica.
2. aceeasi rotatie tractioneaza mezogastrul ventral la
dreapta, a.i. mugurii care apar in aceste
foite/ligamente/mezouri (hepatic rsp lienal/splenic) se vor
dezvolta si vor genera viscerele amintite.
Consec: si splina care se pozitioneaza la stanga stomcului, sificatul care se pozitioneaza la dreapta, raman organe
intraperitoneale, doar ca ficatul care se dezvolta foarte mult
(ficatul ocupa 55-60 % din spatiul abdominal). Ficatul se va
alipi de pertele posterior al trunchiului si de diafragm, luand
nastere pars afixa a ficatului, adica portiunea
extraperitoneala.
Splina se pozitioneaza anterior de rinichiul stang, de care
ramane fixat prin ligamentul spleno-renal / reno-lienal, iar destomac se fixeaza prin lig gastro-splenic/gastro-lienal.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
38/84
3. Odata cu pozitionarea finala a mezogastrului dorsal (din
care se dezv splina), in el ajunge prin extensie/crestere
coada pancreasului care fuzioneaza cu peretele dorsal al
trunchiului si astfel ea va ramane in afara cavitatii
peritoneale, retroperitoneala.
In timp ce odata cu dezvoltarea ansei duodenale, caudal
de stomac, pe moment/temporar (pt 6 sapt), restul
pancreasului ramane intraperitonela, dupa care si el va
deveni organ secundar retroperitoneal ca si duodenul.
4. Prin rotatia stomacului si dezvoltarea concomitenta in
mezogastrul ventral a ficatului, legatura ligamentara dintre
stomac si ficat devine micul epiploon/omentul mic, in timp
ce legatura dintre ficat si peretele anterior al abdomenului
devine ligament falciform, in grosimea caruia se gaseste
vena ombilicala stanga, care si ea se va oblitera post-
partum si va deveni lig rotund al ficatului.
Evolutia duodenului
Se formeaza caudal de stomac din:
1. partea terminala a intestinului anterior
2. portiunea cefalica a intestinului mijlociu (intestinul mijlociu
= ansa ombilicala)
Jonctiunea dintre cele 2 parti, componente ale duodenului se
realizeaza distal de mugurele hepatic. Odata cu rotatia
stomacului la dreapta si dezvoltarea acestei anse duodenale, ea
capata forma literei C convex spre anterior pe linia mediana, ce
se va roti si ea la 90 spre dreapta odata cu stomacul.
Consec:
1. in concavitatea acestei anse duodenale, din 2
muguri(ventral si dorsal) se formeaza pancreasul
2. atat duodenul cat si capul pancreasului vin in contact
direct cu peretele dorsal al trunchiului si foita
dreapta/partea dreapta a mezoduodenului dorsal
fuzioneaza la peritoneul parietal posterior si devine fascie
de coalescenta (alipire/fuzionare) duodeno-pancreatica
descrisa de Treitz. Ea se va gasi retro-duodeno-pancreatic.
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
39/84
Foita stanga a acestui mezoduoden va deveni ea insasi
peritoneu parietal posterior, a.i. duodenul si pancreasul din
organe primitiv intraperitoneale, devin organe secundare
retroperitoneale.
Obs: legatura dintre stomac si duoden, adica dintre portiunea
pilorica a stomacului si partea incipienta a duodenului, ramane
intraperitoneala. Aceasta portiune num bulbul duodenal, ea
reprez jumatatea stanga/intiala a duodenului subhepatic si
aceasta portiune este legata de ficat prin lig duodeno-hepatic /
pars vasculoza a micului epiploon.
[Unde sunt ligamente = organe intraperitoneale, unde nu sunt
extraperitoneale(maj retroperitoneale)].
Restul duodenului impr cu capul si corpul pancreasului devin
organe secundare retroperitoneale.
In luna 2 (sapt 8) lumenul duodenului (partea lui centrala)
este obliterat, astupat, prin proliferarea celulelor parietale. In
sapt 9-10, lumenul se repermeabilizeaza si se face comunicare
larga cu restul ansei ombilicale/ intestinului mijlociu.
Obs: deoarece proenteronul / intestinul primitiv anterior este
vascularizat de artera celiaca, in timp ce intestinul mijlociu
(mezenteronul) este vascularizat de artera mezenterica
superioara, duodenul va fi irigat din ambele surse.
Artera celiaca prin dezvoltarea organelor supramezocolice,
artera celiaca se va trifurca in:
artera gastrica stanga
artera hepatica comuna, care va iriga ficatul si duodenul
supramezochoric D1 si jum sup a lui D2
artera lienala/splenica artera celiaca devine trunchi celiac
Duodenul inframezocolic = jum inf a lui D2,D3, D4, va fi
vascularizat de ramuri pancreatico-duodenale din mezenterica
superioara.
Obs: datorita evolutiei embriologice complexe a ansei
ombilicale/a mezenteronului, artera mezenterica superioara
(care iriga intestinul mijlociu) va avea 3 categorii de ramuri:
rr duodeno-pancreatice
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
40/84
rr jejuno-ileale
rr colice
Obs: prin dezvoltarea concomitenta a colonului transvers, ca
organ intraperitoneal, si a jejun-ileonului, tot ca organ
intraperitoneal, se formeaza 2 mezouri mari:
mezocolonul transvers, care fixeaza colonul transvers la
peretele parietal posterior, are directie oblic, ascendent
spre stanga.
mezenterul, sub forma unui evantai, cu directie oblica
dinspre lateral superior stanga spre lateral inferior dreapta.
Mezocolonul transvers prez 2 foite:
o foita peritoneala superioara
o foita peritoneala inferioara
Mezenterul va prezenta:
o foita laterala stanga
alta laterala dreapta
Duodenul 1 si jumatatea sup a lui D2 sunt invelite de foita
peritoneala parietala superioara a mezocolonului transvers,
in timp ce jumatatea inferioara a lui D2, D3, D4 = duodenul
inframezocolic este invelit atat de foita parietala
mezocolica inferioara cat si de foita latero-superioara
dreapta a mezenterului, de 2 foite peritoneale.
De aceea, aceasta portiune a duodenului = pars tecta a
duodenului = duodenul inframezocolic.
Dezvoltarea ficatului si a veziculei biliare
Dezv ficatului
In sapt 3 de viata intrauterina, embrionul de 2,5 mm in
mezenterul ventral a proenteronului in partea caudala a
acestuia (aproape de ansa ombilicala, mezenteron) apare un
diverticul = diverticulul hepatocistic. El se form prin
proliferarea placii hepatice si apare din peretele ventral al
duodenului supramezocolic, acest diverticul dezvoltandu-sepatrunde in septul transvers (viit parte ventrala a diafragmei).
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
41/84
Septul transvers isi va modifica pozitia prin dezvoltare, ceea
ce face ca acest diverticul sa se pozitioneze posterior/dorsal
de septul transvers.
In sapt 4 diverticulul se imparte in 2 segmente:
intr-un mugure hepatic va forma ficatul + canalele
hepatice (caile biliare intrahepatice)
mugure cistic => vezica biliara si canalul cistic
Mugurele hepatic
Continua sa prolifereze si va da nastere la cordoanele celulare
(cordoanele lui Remak). La inceput aceste cordoane sunt pline.
Ele patrund in mezenchimul septului transvers si sunt
inconjurate/invelite de capilarele septului transvers care vor
deveni capilare sinusoide = capilare cu pereti incompleti care
lasa/dau nastere la lacune vasculare interstitiale / intercelulare.
Exista o ipoteza potrivit careia vv viteline din portiunea
intrahepatica prolifereaza, se multiplica si contribuie si ele la
diferentierea acestor capilare sinusoide.
Aceste vv viteline au 3 segm/ 3 portiuni in raport cu viitorul ficat
(mugurele hepatic):
o port suprahepatica care se va indrepta catre cord o port interhepatica
o port subhepatica evolueaza diferentiat
Prin anastomoze vitelo-viteline se va forma v porta.
Port interhepatica se pune in contact cu capilarele sinusoide.
Se pare ca hepatocitele odata diferentiate au un efect inductor
intre vv viteline intrahepatice si legatura acestora cu capilarele
sinusoide.
Din sapt 4-5 de viata intrauterina, capilarele sinusoide vorconecta/lega portiunea subhepatica a vv viteline care a devenit
v porta cu portiunea suprahepatica, care va deveni v hepatica /
suprahepatica. Sistemul aferent venos(v porta) si sistemul
venos eferent (v hepatica) sunt la distanta unul de celalalt.
Intrahepatic v porta va ramifica in vv, rr interlobulare. In timp
ce v hepatica se va ramifica tot intrahepatic in vv
centrolobulare.
In sapt 5-6, in ficat exista:
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
42/84
cordoane celulare Remak
ramificatii intrahepatice ale venei porte= rr interlobulare
vene centrolobulare=rr ale v hepatice (eferente)
capilare sinusoideIn sapt 6, capilarele sinusoide pt a lega venele centrolobulare
cu care incepe sistemul eferent cu ramurile interlobulare ale
venei porte (care const sis aferent) fragmenteaza coloanele
hepatocitare, determinand aparitia unor retele celulare
trabeculare care se reorienteaza/reorganizeaza intr-un sistem
de tip radiant in jurul fiecarei vene centrolobulare. Aceste
ramificatii radiante constituie originea venelor
hepatice/suprahepatice.In perioada fetala venele centrolobulare se bifid si in jurul
lor se organizeaza aceste cordoane/siruri celulare radiale,
organizandu-se ceea ce se cunoaste sub denumirea de lobul
hepatic.
Lobul hepatic este format:
este centrat de v centrolobulara
in jurul careia, in toate directiile se organizeaza cordoanele
celulare hepatocitare in jurul carora se organizeaza capilarele sinusoide, care
reprez partea terminala a sistemului aferent venos hepatic
si in acelasi timp partea incipienta a sistemului eferent.
Procesul de crestere a nrului globulelor hepatice face ca la
embrionul de 7,5mm ficatul sa aiba deja 2 lobi. La embrionul de
11,6 mm = 6 lobi. La nastere = 500.000 de lobuli.
Dpdv al derivatelor embrionare, mugurele hepatic deriva din
endoderm. Capsula hepatica (capsula fibroasa=capsula lui
Glisson) deriva din mezenchimul septului transvers
(mezoderm). Tot din acest mezenchim deriva tot tesutul
conjunctiv intrahepatic ca si celulele sistemului reticulo-
histiocitar = celulele lui Kupfer, care au rol de aparare. Ele se
gasesc in capilarele sinusoide si sunt producatoare de
macrofage = celule ale imunitatii speciale.
Caile biliare intrahepatice
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
43/84
Apar la sf sapt 8 din mezenchimul situat de-a lungul
ramificatiilor venei porte. La nivelul lobului hepatic apar mai
intai canalele biliare intralobulare prin tunelizarea cord-oanelor
lui Remak. Dupa sapt 8 aceste canale capata lumen.
Hepatocitele capata canalicule biliare intralobulare delimitate
chiar de hepatocite (=> ele nu au pereti proprii), ele se unesc la
extremitatile lobulilor si acolo dreneaza / varsa in caile biliare
interlobulare care capata pereti noi.
Formarea ligamentelor ficatului
Ligamentele ficatului = derivate din mezogastrul ventral
1. Lig coronar
In sapt 4 apar diverticuli peritoneali care sepata mugurele
hepatic / masa hepatica de portiunea diafragmatica a septului
transvers. Separarea rsp se produce in totalitatea mugurelui
hepatic cu o singura exceptie, mai putin partea posterioara,
dorsala a acestui mugure, port dorsala ramanand lipita de
septul transvers, unita cu diafragma, va const aria nuda a
ficatului / pars afixa, care este marginita de mezenchimul
seroasei peritoneale, care se diferentiaza in lig coronar. => lig
coronar circumscrie si delimiteaza pars afixa/aria nuda, port
retroperitoneala a ficatului.
2. Ligamentele triunghiulare
Iau nastere la extremitatile stanga si dreapta ale marginii
posterioare a ficatului, unde cele 2 foite ale lig coronar
fuzioneaza=>lig triunghiulare stang+drept.
3. Lig falciform
Prin cresterea masei hepatice, ea se apropie de peretele ventral
al abdomenului. Din septul transvers, ceea ce ramane intre ficat
si peretele ventral al abdomenului se va reflecta / va trece de
pe peretele ventral pe fata inferioara a diafragmului. Ca
urmare, in dreptul ficatului apare o plica seroasa = lig falciform,
in marginea libera a caruia se va gasi lig rotund al ficatului
obtinut prin obliterarea v ombilicale drepte.
4. Omentul mic = micul epiploon = lig eso-gastro-
duodeno-hepatic
= cel mai mare lig al ficatului
7/28/2019 Anato Sem 2 Curs (2)
44/84
Legatura dintre stomac si septul transvers se alungeste / se
subtiaza prin coborarea stomacului. Aceasta legatura devine
mezogastrul ventral, intre foitele caruia se dezvolta mugurele
hepatic (ficatul). Consec: mezenchimul/tesutul mezodermal al
septului transvers situat pe de-o parte intre ficat si esofag,
stomac si duoden pe de alta parte, acest mezenchim va deveni
o membrana ce formeaza omentul mic. Pe marginea libera a
acestuia se gaseste pediculul hepatic=elementele care
intra+ies din ficat. Va constitui pars vasculoza/port duodeno-
hepatica, cea mai caudala a omentului mic. Ca atare, se
considera ca acest ligament impr cu lig falciform se dezv din
mezogastrul ventral, care la randul lui se dezv afara din
mezenchimul septului transvers.
Obs: prin formarea venei porte se mai formeaza 2 ligamente: lig
ro