Studiul preliminar al materialului osteologic din situl arheologic Băneasa, județul Ilfov

Material şi metodologie

Fauna studiată provine din 6 complexe cu conținut faunistic destul de redus. Cantitatea

de faună descoperită variază în limite destul de mari pe diferite paliere cronologice analizate

și anume: epoca fierului (La Tène) – 10 fragmente; ev mediu timpuriu (secolele VI – XI) – 6

fragmente; ev mediu târziu (secolul 18) – 48 de fragmente (Tabel 1).

Specificăm că tipul de recoltare al materialului faunistic a fost făcut direct - „la

ochi” - ceea ce prezintă o serie de avantaje și dezavantaje, fapt care a mai fost reliefat și

cu altă ocazie1.

Interesant ar fi ca în perspectiva analizei arheozoologice să încercăm să

caracterizăm formarea şi evoluţia acestor complexe arheologice. Numărul relativ mic de

complexe datate cronologic pentru anumite epoci și cu cantități variabile de faună ne

împiedică acum să avansăm o serie de ipoteze de lucru, dar aceasta problematică va fi

urmărită cu ocazia studierii altor eșantioane faunistice din același sit arheologic.

Determinările anatomice și taxonomice au fost realizate cu ajutorul colecțiilor

osteologice de referință ale Laboratorului de Arheozoologie din cadrul Centrului Național

de Cercetări Pluridisciplinare din Muzeul Național de Istorie a României. De asemenea

au fost consultate lucrările metodologice ale lui Barone (1986) și Schmid (1972).

Noi am estimat vârstele de abataj (de sacrificare) după erupțiile dentare apelând la

lucrarea lui Schmid (1972), iar pentru uzurile dentare am apelat la lucrările lui Ducos

(1968) și Grant (1982) pentru bovine, Payne (1973) și Helmer (2000) pentru ovicaprine,

Horard-Herbin (1997) pentru suine și Horard Herbin (1998) pentru canide.

Calcularea taliei la “greaban” și a robusteții câinilor s-a efectuat după lucrările lui

Harcourt (1974) și Udrescu et alii (1999).

Măsurătorile resturilor faunistice au fost realizate cu un şubler cu o precizie

instrumentală de 1/10 milimetri. Acestea au fost luate după recomandările lui von den

Driesch (1976

1 Popovici et alii 2002, 57–58

Fauna prezintă toate caracteristicile unor resturi menajere: o puternică fragmentare,

urme de tranșare (foto 1) și dezarticulare, urme de dinţi - carnivore în special (posibil şi

de suine domestice) şi foarte rar de rozătoare şi mai rar urme de ardere. Starea de

conservare a materialului este relativ bună.

Fragmentele osoase prelevate sunt în număr de 64 dintre care au fost determinate 44

iar restul de 19 fragmente sunt indeterminate (Tabel 1). Majoritatea resturilor sunt de

mamifere cu excepția unui singur fragment de carapace ce a aparținut unei broaște

țestoase de apă dulce (Emys orbicularis). În urma determinărilor specifice s-au identificat

numai animale domestice. În cazul acestora enumerăm: vita (Bos taurus), oaia (Ovis

aries), capra (Capra hircus), porcul (Sus domesticus), și câinele (Canis familiaris). Dintre

alți taxoni a mai fost identificat doar un (Tabel 1).

Prezentarea materialului

Analiza resturilor faunistice s-a realizat în funcție de perioada istorică identificată

(de la preistorie către prezent) și pe complexele atribuite acestor perioade.

PerioadăIstorică

Epoca fierulu(La Tène)

Ev mediu timpuriu(secolele 6-7)

Ev mediu târziu(secolul 18)

Complexe 150A 548 634 403A 150 403 TotalSpecii NR NR NR NR NR NR NRBos taurus 1 1 3 1 8 14Ovis aries 11 11Capra hircus 2 2Ovicaprine 4 4Sus domesticus 6* 1 4 1 12Canis familiaris 1* 1Total determinate 1 1 7 6 9 20 44Total indeterminate 18 1 19Total mamifere 1 1 7 6 27 21 63Emys orbicularis 1 1Total faună 1 1 8 6 27 21 64

Tabel 1. Repartiţia resturilor osteologice (NR) pe specii și pe complexe.

Epoca fierului - La Tène

Materialul faunistic descoperit și datat cronologic pentru această perioadă nu este

foarte numeros și însumează doar 10 de fragmente. Aceste resturi osoase au fost prelevate

din 3 complexe arheologice și anume: CPL 150A (1 rest), CPL 548 (1 rest) și CPL 634 (8

resturi).

Complex 150 A

În acest complex s-a descoperit doar un singur fragment diafizar de humerus ce a

provenit de la o vită domestică (Bos taurus).

Complex 548

Din acest complex s-a prelevat un schelet întreg de căine (134 elemente

anatomice întregi și epifizate) ce a fost trecut în tabelele noastre ca un singur ‘rest’ osos

conform normelor internaționale de arheozoologie (acesta este trecut cu “*” în tabelele 1

și 6).

Craniul și mandibula acestui schelet prezintă dentiție incompletă și anume

(dentiția lipsă este trecută în paranteze):

Partea stangă sus: I1-I2-(I3)-C-P1-(P2-P3-P4)-M1-M2-M3

Partea dreaptă sus: I1-I2-I3-C-P1-(P2-P3-P4)-M1-M2-M3

Partea stangă jos: I1-I2-I3-C-P1-(P2-P3-P4)-M1-M2-(M3)

Partea dreaptă jos: I1-I2-I3-C-P1-(P2-P3-P4)-M1-M2-(M3)

Alveola incisivului I3 de pe partea stangă prezintă urme de patologie (abces

dentar) ceea ce a dus la căderea dintelui în condiții premature și în ultima perioadă a vieții

animalului. Premolarii P2, P3, și P4 de pe ambele părți ale maxilarului cât și perechea de

molari M3 de pe mandibulă au căzut în condiții naturale iar alveolele rămase în locul lor

s-au închis definitiv în timpul vieții individului. Analiza uzurii destul de severe a dentiției

cât și lipsa osului penian ne arată că acest schelet a aparținut unei femele cu vârsta

dentară cu mult peste 6 ani. Aceasta estimare este dovedită și de prezența excrescențelor

osoase prezente la nivelul sternebrelor, vertebrelor toracale V-VI și lombare III-IV.

Lipsa urmelor antropice (jupuire, tăiere, dezarticulare) și naturale (dinți de

carnivore sau rozătoare) ne-au condus concluzia că acest câine a murit de bătrânețe, în

condiții naturale și a fost depus într-o groapă.

Estimarea taliei la “greabăn” și a robusteții s-a efectuat prin calcularea mediei a 5

elemente anatomice lungi (humerus, radius, ulnă, femur și tibie). Valoarea medie finală

rezultată este de 60,5 cm (limite 59,2-61,1 cm) și ne-a arătat că acest individ făcea parte

din categoria câinilor de talie înaltă și robustețe mijlocie (indice diafizar mediu 7,07).

Datele biometrice complete alre acestui individ se regăsesc la anexa “Biometrie” (Foto

9).

Complex 634

În acest complex s-au descoperit și determinat în totalitate 8 fragmente osoase

dintre care 6 fragmente aparțin mamiferelor domestice iar un fragment dintr-o carapace

aparține unei broaște țestoase de apă dulce (Emys orbicularis) (Foto 2).

Vita domestică (Bos taurus) este prezentă prin intermediul unui dinte inferior de

pe partea stângă cu rădăcina spartă. Acest fragment a aparținut unui individ subadult cu

vârsta dentară cuprinsă între 2-4 ani determinată pe baza erupţiei/uzurii acestui dinte

(Foto 3).

Porcul domestic (Sus domesticus) este atestat cu doar 5 fragmente osoase. În urma

calculării numărului minim de indivizi (NMI) a reieșit că aceste resturi provin de la trei

indivizi cu vârste diferite. Primul individ este un neonatus identificat pe baza a 37 de

fragmente osoase foarte mici și poroase. Aceste fragmente au fost cuantificate ca un

singur „rest” conform normelor internaționale de arheozoologie și este trecut cu “*” în

tabelele 1, 2 și 6 (Foto 8). Al doilea individ a rezultat în urma studierii unei mandibule cu

dentiție incompletă și anume: C-dP4-M1-M2. Pe baza erupției lui M2 a deducem că acest

individ era un juvenil ce avea o vârsta dentară în momentul sacrificării de circa 8-10 luni

(foto 4a). Al treilea individ este prezent printr-o mandibulă ce avea formula dentară

incompletă cu P4 și M2. Măsurarea gradului de uzură a molarului 2 inferior ne arată

prezența unui individ subadult de circa 14-16 luni. (Foto 4b) Tabel 2.

Specii NR % NMI %Bos taurus 1 1Sus domesticus 6* 3*Total domestice 6 4Emys orbicularis 1 1Total faună 8 5

Tabel 2. Repartiția pe specii și indivizi a fragmentelor osoase din complexul 634

Ev mediu timpuriu (secolele VI-XI)

Complex 403 A

În acest complex materialul osteologic este foarte redus numeric cu doar 6

fragmente. Jumătate din aceste resturi osoase au aparținut unei vite domestice (Bos

taurus). Prezența unei diafize de radius neepifizate distal ne-a arătat că acest individ a

fost un subadult cu vârsta scheletică sub 40 de luni (Foto 5). Alte două astragale întregi

de pe părți diferite au provenit de la o capră domestică (Capra hircus) subadultă/adultă

(Foto 6). În acest eșantion s-a mai găsit un fragment de fibulă epifizată proximal ce a

aparținut unui porc (Sus domesticus) Pe baza acestei epifizări am dedus că acest individ a

fost un adult cu vârsta scheletică de peste 42 de luni Tabel 3.

SpeciiNR NMI

Bos taurus 3 1Capra hircus 2 1Sus domesticus 1 1Total determinate 6 3

Tabel 3. Repartiția pe specii și indivizi a fragmentelor osoase din complexul 403 A

Ev mediu târziu (secolul 18)

Complex 150

În acest complex s-au prelevat 27 de resturi anatomice din care s-au determinat

doar 9 fragmente, iar restul de 18 fragmente sunt indeterminate. În urma analizei

morfologice toate aceste fragmente provin numai de la mamifere domestice.

Vita domestică (Bos taurus) este reprezentată doar de un fragment de molar 1/2

inferior neerupt. În urma analizei acestui dinte a rezultat că este vorba despre un individ

juvenil cu vârsta dentară între 6-18 luni.

Din cauza lipsei unor criterii clare de discriminare specifică un număr de 4 resturi

au fost trecute în dreptul grupei ovicaprinelor (Ovis aries/Capra hircus).

Porcul domestic (Sus domesticus) este prezent printr-un număr de 4 fragmente ce

au provenit de la un individ subadult/adult. (Tabel 4).

SpeciiNR

NMI

Bos taurus 1 1Ovis aries/Capra hircus 4 1Sus domesticus 4 1Total determinate 9 3Total indeterminabile 18Total mamifere 27

Tabel 4. Repartiția pe specii și indivizi a fragmentelor osoase din complexul 150

Complex 403

În acest complex s-au descoperit cele mai multe fragmente şi anume 21 resturi

osoase dintre care 20 fragmente s-au determinat specific. Toate aceste resturi aparțin în

totalitate mamiferelor domestice.

Vitei domestice (Bos taurus) îi sunt atribuite 8 fragmente ce au provenit de la un

individ adult cu vârsta mai mare de 10 ani determinată pe baza uzurii unui molar trei

inferior (Foto 7).

Oaia domestică (Ovis aries) este prezentă cu 11 resturi ce au provenit de la un

individ subadult cu vărsta mai mica de 30 luni identificat printr-un calcaneu neepifizat

distal. Prezența a două fragmente parietale cu excrescențele cornoase prezente ne-a

indicat faptul că ar fi vorba de o femelă acornută.

Porcul domestic (Sus domesticus) este atestat doar printr-un exemplar

subadult/adult determinat pe baza unui singur fragment de neurocraniu (Tabel 5).

SpeciiNR

NMI

Bos taurus 8 1Ovis aries 11 2Sus domesticus 1 3Total determinate 20 7Total indeterminabile 1Total mamifere 21

Tabel 5. Repartiția pe specii și indivizi a fragmentelor osoase din complexul 403

Concluzii preliminarii

Cantitatea de material faunistic este foarte redusă și de aceea în acest moment al

studiului nu putem avansa concluzii pertinente vis-a-vis de paleoeconomia animalieră a

comunităților umane ce au locuit în trecut la Băneasa.

“*” Remarcăm descoperirea unui schelet întreg de câine din perioada La Tène ceea

ce completează imaginea relației speciale dintre geto-daci și acest animal

Mulțumiri

Mulțumim pe această cale domnului arheolog Oanță Sorin pentru ajutorul acordat

în înțelegerea situației arheologice și colaborarea directă in efectuarea acestui raport

preliminar.

Bibliografie

BARONE R. (1986) – Anatomie compare des mammifères domestiques. 3e éd., Paris,

Editions Vigot, vol. I.

DRIESCH von den A. (1976) – A guide to the measurement of animal bones from

archaeological sites, Peabody Museum Bulletin. 1, Harvard University, 137 p.

DUCOS P.  (1968) – L’origine des animaux domestique en Palestine, Bordeaux ,

Publications de l’Institut de l’Université de Bordeaux, 6.

GRANT A., (1982) – The use of tooth wear as a guide to the age of domestic ungulates.

In : Wilson, C. Grigson, S. Payne. Ageing and Sexing Animal Bones from Archaeological

Sites. B, British Archaeological Reports, British Series, 109, p. 91-108.

HELMER D. (2000) – Discrimination des genres Ovis et Capra a l’aide des prémolaires

inférieures 3 et 4 et interprétation des âges d’abattage : l’exemple de Dikili Tash (Grèce),

Ibex Journal of Mountain Ecology 5 - Anthropozoologica 31, p. 29-38.

HORARD HERBIN M.-P. (1997) – Le village celtique des Arènes à Levroux. L’élevage

et les productions animales dans l’économie de la fin du second Age du Fer. 12eme

supplément à la Revue du Centre de la France, Levroux 4, 207 p.

HORARD HERBIN M.-P. (2000) –Dog management and use in the late Iron Age: The

evidence from the gallic site of Levroux (France), BAR International Series 889, 2000, p.

115-121.

HARCOURT R. A., (1974), 1, The Dog in Oreistoric and Early Historic

Britain,Ashford, Kent, Journal of Archaeological Science, p 151-175.

PAYNE S., (1973), Kill-off patterns in sheep and goat : the mandibles from Asvan Kale,

Anatolian Studies, 23, p.281-303.

POPOVICI D., BĂLĂŞESCU A., HAITĂ C., RADU V., TOMESCU A.M.F.,

TOMESCU Iulia (2002) - Cercetarea arheologică pluridisciplinară. Concepte, metode şi

tehnici. In Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare, 3, Bucuresti,

Editura Cetatea de Scaun, 78 p. şi 12 planşe.

SCHMID E. (1972) – Atlas of Animal Bones, Amsterdam-London-New York, Elsevier

Publishing Company, 160 p.

UDRESCU M., BEJENARU L., HRIŞCU C., (1999), Introducere în arheozoologie,

Editura Corson, Iaşi.

Anexa 1Ulna La tene Sec 6-7 Sec 18

Total

Complexe 150A 548 634 403A 150 403

EL

EM

EN

T

AN

AT

OM

IC

Bos

tau

rus

Can

is

fam

ilia

ris

Bos

tau

rus

Su

s do

mes

ticu

s

Bos

Tau

rus

Cap

ra h

ircu

s

Urs

us

arct

os

Bos

tau

rus

ovic

apri

ne

Su

s do

mes

ticu

s

Bos

tau

rus

Ovi

s ar

ies

Su

s do

mes

ticu

s

Schelet   1*   1*                   2

Neurocraniu                       5 1 6

Dinte superior       2                   2

Mandibulă       2 1           1     4

Dinte inferior     1 1       1         3

Hioid                     1     1

Vert lomb                     1     1

Humerus 1                   2 1   4

Radius         2           1 1   4

Ulna                   1 1 1   3

Metacarp                 1     1   2

Coxal                 2 1       3

Femur                 1 1       2

Tibie                       1   1

Fibula             1             1

Astragal           2               2

Calcaneu                     1 1   2

Falanga 1                   1       1

TOTAL 1 1 1 6 3 2 1 1 4 4 8 11 1 44

Repartiţia pe elemente anatomice şi pe specii a fragmentelor osoase descoperite în complexele Sitului arheologic Băneasa.

Anexa 2-BiometrieEpoca fierului (LaTène)-Complex 548Canis familiaris (Schelet întreg)

Craniu 77 Mandibulă 781 213.2 1 152.52 192.8 2 155.43 189.2 3 1474 57.1 4 132.65 128.8 5 123.66 100 6 134.67 94.1 11 43.68 104.8 12 37.49 110.4 13 21.510 82.6 14 2112 94.4 15 L 21.513 105.8 15 l 9.513a 101.6 16 L 814 34.4 16 l 6.814a 31 18 59.815 70 19 28.415a 87.7 20 21.616 16.5 21 40.517 55.8 22 (2x1.21) 188.318 20.1 23 (4x1.37) 181.718a 11 24 (5x1.46) 180.518b 8.2 25 (media: 22+23+24/3) 183.4119 19.620 L 12.1 Atlas 8020 l 15.5 GB 74.421 L 6.8 GL 37.321 l 8.8 BFcr 32.622 24.9 GLF 30.323 64.2 Lad 15.824 62.5 H 28.325 38.426 51.6 Axis 8127 19.3 LCDe 52.528 13.6 LAPa 53.129 58.3 BFcr 30.630 103.9 BPacd 28.131 33.8 BPtr 45.432 52 SBV 21.833 40.2 BFcd 17.634 65 H 38.635 31.936 40.137 28.938 61.839 53.940 42.841 42.2

Vertebră cervicală 83 Scapulă 120PL 27 HS 155.2GLPa 39.3 DHA 147.2BPacr 33 Ld 63.1Bpacd 32.7 SLC 25.6BPtr 45.9 GLP 30.7BFcr 14.9 LG 26.7BFcd 15.3 BG 19.1HFcr 10.8HFcd 13.9 Humerus 122H 25 GL 182

GLC 177Vertebră toracală 88 Bp 30.5PL 17.4 Dp 41GLPa 22.8 SD 13.3BPacr 29.4 Bd 31.1Bpacd 20.6 BT 20BPtr 42.7 Talie 611.3BFcr 16.1 Robustețe 7.3BFcd 15.3HFcr 11.3 Radius 124HFcd 10.8 GL 184.5H 73.4 Bp 17.8

SD 13.5Vertebră lombară 100 Bd 23.2PL 27.2 Talie 592.92GLPa 37.9 Robustețe 7.31BPacr 25.7Bpacd 15.6 Ulnă 126BPtr 66.7 GL 213.6BFcr 21.3 LO 30.5BFcd 22.8 DPA 25.9HFcr 13.7 SDO 20.3HFcd 12 BPC 18.6H 49.4 Talie 600.01

Sacrum 82GL 41.3PL 34.2GB 45.2BFcr 23.6HFcr 10.6

Coxal 128 Metacarp 2 147GL 158 GL 62LAR 20.7 Bd 8.8LS 44.4SH 20.6 Metatars 2 153SB 9.4 GL 71.8SC 63 Bd 8.2Lfo 32GBTC 93.4 Metacarp 3 148GBA 83.6 GL 71.1GBTi 105.9 Bd 8.6Sbi 75.5

Metacarp 4 149Femur 130 GL 70.6GLC 199 Bd 8.1Bp 37.9DC 18 Metacarp 5 150SD 14.6 GL 61.9CD 55 Bd 9.8Bd 30.1Talie 611.9 Metatars 2 153Robustețe 7.33 GL 71.8

Bd 8.2Tibie 132GL 205 Metatars 3 154Bp 31.8 GL 79.3SD 13 Bd 8.8CD 60Bd 21.6 Metatars 4 155Dd 16.4 GL 809Talie 608.01 Bd 8.2Robustețe 6.34

Metatars 5 156Fibulă 133 GL 74.5GL 196 Bd 8.5

Astragal 137GL 26.3

Calcaneu 138GL 45.7GB 16.7

Complex 634Bos taurusHUMERUS 18GLC 270SD 37CD 130Bd 87.7BT 73

Ev mediu timpuriu (secolele 6-7)- Complex 403 ACapra hircusASTRAGAL 2 3GLl 30 28.5Glm 28 26.5Dl 15.5 14.5Dm 17 16.2Bd 20 19.1

Ev mediu târziu (secolul 18)-Complex 403Bos taurusDents inf 34L M2 25.9l M2 12

Mandibulă 19L M3l M3 13.3H 39.3DT 16.5H/DT 2.38

HUMERUS 15GL 360GLC 270SD 37CD 130Bd 86.7BT 73

RADIUS 17GL 371Bp 80.9BFp 76DAPpSD 40.8CD 110Bd 72.6BFd 70

Ulnă 16BPC 45.6DPA 65.2SDO 52LO 107.6

Ovis ariesHUMERUS 26Bd 33.6BT 31.3

Foto

Foto 1. Fragment coxal de oaie domestică (Ovis aries) cu urme de tranșare (retezare)

Foto 2. Fragment de broască țestoasă de apă dulce (Emys orbicularis).

Foto 3. Fragment molar doi inferior de vită domestică (Bos Taurus)

Foto 4. Mandibule de porc domestic (Sus domesticus) de vârste diferite.

Foto 5. Fragment de radius neepifizat distal de vită domestică (Bos Taurus).

Foto 6. Astragal de capră domestică (Capra hircus0.

Foto 7. Mandibulă de vită domestică (Bos Taurus).

Foto 8. Schelet de “purceluș de lapte” (Sus domesticus).

Foto 9. Schelet de câine (Canis familiaris).