Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere 2 PROGRAMUL DE SCHIMB ÎN TURISMUL DE SĂNĂTATE (HEALTOUR) Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere Studiu de caz România VERSIUNE SCURTA Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism: Camelia Surugiu, Rodica Stanciu, Cristi Frent, Tudorache Doru, Rădulescu Adrian, Sabin Dragoman
Transcript
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
2
PROGRAMUL DE SCHIMB ÎN TURISMUL DE SĂNĂTATE (HEALTOUR)
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
Studiu de caz România VERSIUNE SCURTA
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism: Camelia Surugiu, Rodica Stanciu, Cristi Frent, Tudorache Doru, Rădulescu Adrian, Sabin Dragoman
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
3
CUPRINS
1. Analiza sectorului turistic ...................................................................................................4 1.1. Tendinţele pieţei........................................................................................................ 4 1.2. Structuri şi organizaţii implicate........................................................................................ 5 1.3. Scurtă prezentare a celor mai importante regiuni turistice selectate ................................................. 5
1.3.1. Regiunea Băile Felix – Băile 1 Mai .................................................................................5 1.3.2. Staţiunile balneare din regiunea de litoral ........................................................................7
2. Identificarea şi analiza iniţiativelor existente la nivel national/regional/local în vederea stimulării turismului social....8 3. Analiza diferitelor oferte şi a activităţilor economice sezoniere ...........................................................9
3.1. Analiza sezonalităţii..................................................................................................... 9 3.1.1. Regiunea Băile Felix - Băile 1 Mai..................................................................................9 3.1.2. Regiunea staţiunilor balneare de litoral ......................................................................... 10
3.2. Propuneri de produse turistice în extrasezon........................................................................ 11 Anexe ........................................................................................................................... 15
LISTA GRAFICELOR ........................................................................................................... 15 Figura 1: Numărul de turişti sosiţi în staţiunile balneare în perioada 1993 – 2010 ...................................... 15 Figura 2: Numărul de înnoptări în staţiunile balneare în perioada 1994 – 2010......................................... 15 Figura 3: Sosirile de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2010 ......................................................... 15 Figura 4: Sosirile de turişti interni şi externi în staţiunile Băile Felix – 1 Mai în perioada 2002 - 2010 .................. 16 Figura 5: Numărul de înnoptări interne şi externe în staţiunile Băile Felix – 1 Mai, în perioada 2002 – 2010 .......... 16 Figura 6: Numărul de înnoptări externe pe ţări de provenienţă în staţiunile Băile Felix – 1 Mai, 2010 ................. 16 Figura 7: Sosirile de turişti în staţiunile, Băile Felix – 1 Mai pe luni calendaristice, 2010................................ 17 Figura 8: Numărul de înnoptări în staţiunile Băile Felix – 1 Mai pe luni calendaristice, 2010 ........................... 17 Figura 9: Evoluţia numărului de sosiri în staţiunile de pe litoral (Mangalia, Techirghiol, Neptun, Eforie Sud), 2000 – 2011 ....................................................................................................................... 17 Figura 10: Evoluţia numărul de înnoptări în staţiunile de pe litoral (Mangalia, Techirghiol, Neptun, Eforie Sud), 2000 – 2011 ....................................................................................................................... 18 Figura 11: Sosirile lunare de turişti în staţiunile de pe litoral (Mangalia, Techirghiol, Neptun, Eforie Sud), 2011 ...... 18 Figura 12: Înnoptările lunare în staţiunile de pe litoral (Mangalia, Techirghiol, Neptun, Eforie Sud), 2011............. 18 Figura 13: Totalul înnoptărilor lunare în staţiunile, Mangalia, Techirghiol, Neptun, Eforie Sud, 2011 .................. 19
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
În România, noţiunea de “sănătate” şi turism social sunt, în general asimilate cu cea de turism balnear, formă de turism cu o tradiţie de lungă durată. Pe teritoriul ţării, peste 160 de localităţi beneficiază de resurse minerale terapeutice, dintre care mai mult de 27% au fost declarate staţiuni turistice de importanţă naţională sau locală, conform legislaţiei României, staţiuni recunoscute şi pe piaţa turistică europeană. Cele mai importante sunt: Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Tuşnad, Vatra Dornei, Techirghiol, Mangalia, Călimăneşti - Căciulata, Olăneşti, Govora etc.
Produsul turistic oferit de staţiunile balneare se bazează în special pe servicii de tratament, cum ar fi asistenţă medicală, convalescenţă, elemente care se adresează în special oamenilor vârstnici bolnavi, însă există şi staţiuni care oferă pachete wellness. Medicina alternativă de întreţinere are posibilităţi mari de dezvoltare putându-se adresa, prin oferte adecvate, turiştilor interni şi externi.
În anul 2011, se înregistrau 413 unităţi de cazare în staţiunile balneare, reprezentând 8,3% din totalul unităţilor de cazare turistică din ţară. Acestea dispuneau de 37.810 locuri – 13,6% din numărul locurilor totale înregistrate.
Numărul mediu al turiştilor cazaţi anual în staţiunile balneare depăşeşte 600.000 de persoane, reprezentând în jur de 10% din totalul turiştilor cazaţi în Romania pe perioada unui an. Staţiunile balneare acumulează un număr de 5 milioane de înnoptări într-un an,
reprezentând 27% din totalul înnoptărilor anuale înregistrate în România. Turiştii interni reprezintă peste 95% (vezi Figura.1.) din totalul numărului de sosiri turişti în staţiunile balneare şi peste 97% din totalul înnoptărilor (vezi Fig. 2.). Acest aspect demonstrează importanţa pe care o are turismul de sănătate în cadrul turismului din România: chiar dacă sunt atraşi doar 10% din numărul total de turişti, ei înregistrează ¼ din totalul numărului de înnoptări înregistrate în unităţile de cazare într-un
an. De asemenea, reiese evident din statistici că turismul balnear, principala formă de manifestare a turismului social, este vizată în principal de turiştii români.
Turiştii străini vin în special din Ungaria, Republica Moldova, Germania, Israel, Italia, Austria, Franţa şi Polonia, având ca principală motivaţie pentru călătorie relaxarea şi odihna. În ceea ce priveşte tipul de turişti români, aceştia sunt în principal persoane de vârsta a treia.
Un procentaj important al clientelei staţiunilor balneare o reprezintă turiştii care beneficiază de bilete oferite de sistemul asigurărilor sociale de stat. În perioada 1993 – 2003, numărul total de tichete oferite de Fondul Naţional de Pensii, Casa Naţională de Pensii Publice şi alte Drepturi la Asigurări Sociale (CNPP), aproape s-a dublat de la 148.143 la 334.817. Ultimii opt
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
5
ani au înregistrat o fluctuaţie semnificativă în ceea ce priveşte numărul de tichete furnizate către populaţie; tendinţa generală este, oricum de descreştere, situaţie critică înregistrându-se în anul 2010 când au fost vândute 169.816 de tichete.
Cele 169.816 tichete de tratament subvenţionate public au totalizat un număr de 3.056.688 înnoptări în staţiunile balneare. Astfel, sistemul tichetelor subvenţionate a reprezentat aproape 80% din totalul numărului de înnoptări din procentul de doar 30% al numărului de turişti cazaţi în staţiunile balneare. Aceasta demonstrează legătura directă între turismul balnear românesc şi sistemul public de tichete şi definirea corectă a turismului balnear şi de sănătate ca formă principală a turismului social.
Luând în considerare potenţialul balnear deosebit şi factorii naturali terapeutici valoroşi (izvoare minerale, nămol, gaze,etc) existenţi pe întreg teritoriul ţării, care oferă o diversitate de posibilităţi de tratament (cardiovascular, reumatic, digestiv, ginecologic şi recuperator) împreună cu funcţia profilactică de prevenire a îmbolnăvirii, se poate concluziona că turismul românesc de sănătate are posibilităţi mari de dezvoltare. Totuşi, susţinerea dezvoltării acestui sector face necesară modernizarea infrastructurii existente, cât şi atragerea diferiţilor operatori pe anumite pieţe specifice atât pentru segmentul timp liber cât şi pentru afaceri (conferinţe, pregătire profesională, etc). Oferta turistică trebuie dezvoltată, modernizată şi diversificată în conformitate cu schimbările ce au loc în cererea turistică internă şi externă legate de tratamentul balnear.
1.2. Structuri şi organizaţii implicate
La nivel naţional principalii factori de decizie în domeniul turismului social în România sunt:
Casa Naţională de Pensii Publice şi alte Drepturi la Asigurări Sociale (CNPP); Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Sport (ANST); Organizaţia Patronală a Turismului Balnear (OPTBR).
La nivel regional şi local alţi factorii implicaţii identificaţi sunt1: Asociaţia Litoral – Delta Dunării (ALDD) pentru staţiunile de pe litoral; Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Felix pentru staţiunea Băile
Felix 1.3. Scurtă prezentare a celor mai importante regiuni turistice selectate
1.3.1. Regiunea Băile Felix – Băile 1 Mai
Regiunea Băile Felix - Băile 1 Mai este localizată în nord vestul României, judeţul Bihor, sub administrarea directă a comunei Sânmartin şi se află la aproximativ 9 km distanţă de municipiul Oradea, reşedinţa judeţului Bihor şi la 22 km distanţă faţă de graniţa cu Ungaria (punct de frontieră – Borş).
1 Aceste organizaţii nu sunt implicate direct în turismul social, însă la nivel regional şi local pot acţiona ca factori importanţi de decizie.
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
6
Proprietăţile terapeutice ale apelor termale şi minerale (bicarbonatate, sulfatate, oligominerale, cu conţinut bogat în calciu şi sodiu), cu temperaturi cuprinse între 20-48° C şi nămolul sapropelic, au fost utilizate din vechime în turism şi domeniul economic, în prezent având un rol important în dezvoltarea regiunii şi ariilor înconjurătoare. Această combinaţie naturală s-a dovedit benefică, fiind folosită în tratamentul afecţiunilor şi tulburărilor reumatice, inflamatorii, tulburărilor degenerative posttraumatice, ale sistemului nervos central şi periferic, tulburărilor ginecologice, boli de nutriţie, endocrine şi tulburări ale sistemului metabolic.
Climatul, cu ierni blânde şi veri moderate favorizează existenţa pădurilor de foioase, propice relaxării şi tratamentului, iernile şi perioadele ploioase nefiind un impediment în desfăşurarea acestor activităţi, utilizându-se cu succes bazinele cu apă termală în aer liber.
Staţiunile balneare dispun de facilităţi specifice anumitor tipuri de tratament în căzi şi bazine cu apă termală, instalaţii pentru aplicarea nămolului cald şi a parafinei, elongaţii sub apă, electro şi hidroterapie, saună, gimnastică medicală în aer liber sau spaţii special amenajate. Pe lângă serviciile clasice de tratament, au fost create centre de sport şi wellness cu scopul, pe de o parte de a valorifica proprietăţile apelor termale în vindecare şi reabilitare, dar şi pentru recreere şi divertisment.
Ca în majoritatea staţiunilor balneare din România, în Băile Felix – Băile 1 Mai, principalul segment al vizitatorilor îl constituie pensionarii sau salariaţii cu probleme de sănătate care presupun un tratament îndelungat, tichetele reprezentând în acest caz o soluţie viabilă, accesibilă pentru persoanele în vârstă. Un alt segment în continuă dezvoltare, îl reprezintă familiile cu copii care locuiesc în zonele limitrofe şi care preferă Băile Felix – Băile 1 Mai pentru recreere la sfârşit de săptămână. Turismul de afaceri şi congrese (MICE) s-a dezvoltat în ultimii ani, în ambele staţiuni existând infrastructură specifică pentru organizarea de conferinţe şi întâlniri de afaceri.
Unităţile de cazare din ambele staţiuni sunt deţinute şi operate de o varietate de organizaţii:
24 de unităţi (pensiuni turistice, hoteluri, locuri de campare, camere de închiriat) cu 5.098 locuri de cazare sunt în proprietatea unor companii private;
22 de unităţi cu 382 locuri de cazare sunt deţinute de particulari.
Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din regiune au făcut posibilă dezvoltarea diferitelor tipuri de activităţi turistice respective: turism de sănătate, ecoturism şi turism rural, turism cultural, turism pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a celor uşoare.
Autorităţile locale din comuna Sânmartin sunt implicate într-o serie de proiecte de dezvoltare privind îmbunătăţirea infrastructurii locale: construirea de parcuri pentru relaxare în staţiunile Băile Felix şi 1 Mai; realizarea unui Aquapark în Băile Felix – 1 Mai;
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
7
modernizarea infrastructurii rutiere şi a acelei utilitare.
Consiliul Judeţean Bihor a lansat un proiect transfrontalier în domeniul sănătăţii, proiect numit BIHARMED – Contribuţia Judeţului Bihor în domeniul sănătăţii. Acest proiect are ca scop îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a serviciilor medicale de urgenţă de-a lungul principalelor coridoare internaţionale de trafic, intensificarea relaţiilor de colaborare în vederea corectarii imaginii serviciilor chirurgicale în domeniul osteoporozei şi dezvoltarea cooperării în vederea creşterii cererii pentru serviciile de recuperare medicală în urma intervenţiilor chirurgicale. Spitalul de Recuperare Medicală din Băile Felix a beneficiat de o investiţie de 1 milion de lei, pentru modernizarea a cinci bazine pentru hidrokinetoterapie.
1.3.2. Staţiunile balneare din regiunea de litoral
Regiunea litorală a staţiunilor balneare se află în partea de sud est a României, pe coasta Mării Negre, fiind parte a judeţului Constanţa, la aproape 14 km distanţă de oraşul Constanţa, cel mai mare port maritim comercial şi turistic al României. Pe litoralul românesc, s-au dezvoltat, de-a lungul timpului o seamă de staţiuni, unele dintre ele de renume internaţional: Năvodari, Mamaia, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Olimp,
Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, care oferă atracţii naturale şi culturale turiştilor români şi străini. Printre acestea, cele mai reprezentative staţiuni în domeniul turismului de sănătate, care au fost luate spre analiză sunt următoarele: Techirghiol, Eforie Sud, Neptun şi Mangalia.
Staţiunile de litoral au o dublă specializare, respectiv destindere şi îngrijire medicală, oferind multiple
posibilităţi de cură şi tratament pentru o gamă largă de afecţiuni utilizând apa sărată, izvoarele termale şi nămolul sapropelic.
Potenţialul turistic deosebit al regiunii a dus la dezvoltarea unor multiple activităţi turistice axate pe diferite tipuri de turism: de sănătate, destindere şi recreere, turism cultural, turism de afaceri.
Resursele naturale terapeutice sunt indicate în tratarea unor afecţiuni cum ar fi: reumatism inflamatoriu, afecţiuni postraumatice, ale sistemului muscular central şi periferic, boli ale aparatului respirator, dermatologice, endocrine, bronşite cronice şi tulburări metabolice.
Litoralul românesc este frecventat de două segmente principale de turişti: primul segment, cel al turiştilor pasivi, tipul "sunlust", care preferă soarele şi plaja, reprezintă segmentul majoritar, iar cel de-al doilea este cel care apelează la servicii medicale, tratament şi terapie. Un procentaj mic îl reprezintă persoanele care locuiesc în zonele înconjurătoare, cum ar fi judeţele Tulcea, Brăila, Galaţi sau cei care vin din Bucureşti (acces pe autostradă) pentru a petrece sfârşitul de săptămână în aceste staţiuni.
Unităţile de cazare din staţiunile balneare litorale sunt deţinute şi administrate de diferite organizaţii:
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
8
161 de unităţi ( pensiuni turistice, hoteluri, vile, locuri de campare ) oferă 17.659 locuri de cazare şi sunt în proprietatea unor companii private;
18 unităţi, cu 919 locuri de cazare sunt deţinute de particulari.
Autorităţile locale acordă o atenţie deosebită dezvoltării turismului în zonă şi acţionează în următoarele direcţii: crearea de programe turistice pentru grupurile dezavantajate, dezvoltarea infrastructurii generale şi a celei turistice în special (parcuri balneare, parcuri de divertisment, porturi turistice, amenajare peisagistică, etc.). Proiectele infrastructurale implică planificări pe termen lung şi mediu, fiind necesare în acest domeniu investiţii considerabile pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale şi de agrement.
Judeţul Constanţa este situat la graniţa cu Bulgaria. Cele două ţări dispun de un potenţial turistic deosebit şi deschiderea la Marea Neagră a creat oportunităţi în realizarea unor proiecte comune. “Centrul transfrontalier de dezvoltare turistică Romania – Bulgaria” are ca principal scop, îmbunătăţirea infrastructurii turistice în zona de frontieră şi a afacerilor regionale în vederea creşterii accesibilităţii sistemului informaţional pentru beneficiarii din ambele ţări. De asemenea, proiectul are ca scop perfecţionarea cooperării între instituţiile publice şi cele private din judeţul Constanţa şi districtul Dobrich.
2. Identificarea şi analiza iniţiativelor existente la nivel national/regional/local în vederea stimulării turismului social
a. Programul de tichete de vacanţă Lansat la începutul anului 2009 Programul Românesc privind Tichetele de Vacanţă este deschis tuturor instituţiilor publice şi firmelor private. Toţi angajaţii şi funcţionarii publici pot beneficia de aceste tipuri de bilete de vacanţă dacă compania sau instituţia publică decide să o facă.
Programul este similar altora de acest gen şi demonstrează capacitatea furnizorilor români de servicii turistice de a se înrola în sistemul respectiv.
De la lansare în anul 2009 şi până în august 2010, tichetele de vacanţă au fost scutite de impozit pe venit. Totodată, angajaţii care beneficiază direct de aceste vouchere nu se implică financiar în acest proces. Angajatorii acordă tichete de vacanţă numai în cazul în care în anul fiscal anterior au obţinut profit sau venit..
Pe fondul înrăutăţirii situaţiei economice din România şi creşterii dificultăţilor în reducerea deficitului fiscal la bugetul statului, Guvernul României a decis ca, din august 2010 să lichideze toate facilităţile fiscale existente în sistemul tichetelor de vacanţă. Aceasta precum şi scăderea rapidă a volumului beneficiilor acordate de către companii angajaţilor lor, explică diminuarea sistemului tichetelor de vacanţă.
b. Programul de turism social balnear
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
9
În fiecare an Fondul Naţional Public de Pensii (CNPP fostul CNPAS) implementează Programul de Turism Social Balnear pentru pensionari sau persoane cu dizabilităţi. CNPP distribuie ‘tichete de vacanţă gratuite’ pentru pensionarii invalizi şi ‘tichete de vacanţă subvenţionate’ pentru persoanele asigurate (chiar dacă sunt pensionari sau persoane active).
CNPP primeşte o parte din beneficiarii tichetelor de vacanţă în propriile locaţii balneare care sunt gestionate de către “TBRCM” SA (Compania pentru Tratament Balnear şi Recuperarea Capacităţii de Muncă), companie publică. Alţi beneficiari utilizează voucherele în locaţii balneare private care au contract cu CNPP. Contractele se reînnoiesc în fiecare an prin intermediul licitaţiilor naţionale organizate de către CNPP.
Din punct de vedere a contribuţiei beneficiarilor există 2 situaţii: în primul caz contribuţia este în funcţie de preţul real al tichetului iar în al doilea caz, contribuţia beneficiarului este în funcţie de venitul personal.
Aşa cum s-a menţionat la începutul studiului, după o creştere rapidă în perioada anilor ‘90, atingând un apogeu în anul 2003, când s-au înregistrat un număr de peste 300.000 de vouchere, sistemul tichetelor de vacanţă a intrat în declin în ultimii 9 ani. Astfel, numărul de vouchere acordate de CNPP a scăzut de la 169.816 în anul 2010 la 53.499 în 2011 şi 2012. Declinul se datorează în mare parte deficitului înregistrat la Fondul Naţional Public de Pensii datorită tendinţelor demografice înregistrate (îmbătrânirea populaţiei şi deteriorarea raportului populaţie activă/pensionari) dar şi ratei scăzute de colectare a contribuţiilor sociale.
3. Analiza diferitelor oferte şi a activităţilor economice sezoniere
3.1. Analiza sezonalităţii
3.1.1. Regiunea Băile Felix - Băile 1 Mai
Regiunea balneoclimaterică Băile Felix – 1 Mai este recunoscută datorită facilităţilor de tratament oferite turiştilor români şi străini. Reprezintă cel mai mare domeniu balnear din România cu cel mai mare număr de unităţi de cazare. Începând cu anul 2000, zona a beneficiat de investiţii importante, în special legate de modernizarea şi construirea de noi unităţi turistice (Détente Consultants, 2009). Cu toate acestea, numărul de turişti sosiţi a înregistrat un trend oscilatoriu în 2002 – 2010 şi, începând cu anul 2009 o evoluţie descrescătoare. În 2002, erau un numărul total de 122.8 mii persoane, acest număr înregistrând o scădere cu 28.3% în anul 2010. Procentajul sosirilor de turişti străini este sub 5% şi cunoaşte o scădere constantă în perioada analizată de la 6.16% la 3.70% în 2010 când s-au înregistrat 3,255 de turişti străini. În ceea ce priveşte tichetele de tratament, procentajul acestora în cererea internă este de 1 – 2 % (vezi Figura 4).
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
10
Indicatorul număr înnoptări a înregistrat, de asemenea un trend oscilatoriu în perioada 2002 – 2010, însă tendinţa de scădere este mult mai pronunţată decât în cazul numărului de turişti sosiţi, respectiv cu 30.2% în 2010, în condiţiile în care numărul de înnoptări a atins un total de 684,987. În cazul turiştilor străini, procentajul numărului de înnoptări a scăzut de la 5.5% în 2002 la 3.6% în 2010, cea mai mare rată atinsă fiind în anul 2007, respectiv 7.2% ,în anul în care România a aderat la Uniunea Europeană (vezi Figura 5).
Durata medie a sejurului turistic pentru turiştii români a scăzut la 7.8 zile/turist de la 8.0 în anul 2002 iar pentru turiştii străini
a crescut în anul 2002 la 7.5 zile/turist de la 7.1.
În anul 2010, cel mai mare procent în cadrul sosirilor de turişti străini îl deţineau turiştii din Germania (35.6%) şi Israel (35.5%), în timp ce ponderea altor ţări a fost scăzută, respectiv Austria (8.2%), Italia (3.2%), Ungaria (3.1%) (vezi Figura 6). În perioada analizată nu s-au înregistrat schimbări majore în ceea ce priveşte ţările de origine ale turiştilor sosiţi, principalele fluxuri venind din Germania şi Israel. Eforturile campaniilor de marketing au fost orientate în special către aceste pieţe, procentajul numărului de înnoptări în zonă crescând la 32.1%, respectiv 29.7%.
În ceea ce priveşte sezonalitatea se disting două sezoane principale cu două luni de vârf august şi mai. Cea mai mare parte a numărului de sosiri se concentrează în perioada mai – noiembrie (vezi Figura 7). Gradul de sezonalitate este mult mai scăzut comparativ cu alte destinaţii turistice din ţară. Analiza înnoptărilor pe luni calendaristice subliniază gradul mare de concentrare a numărului de înnoptări în lunile iunie şi august (vezi Figura 8). În ceea ce priveşte numărul de sosiri turişti străini şi numărul de înnoptări pentru aceeaşi categorie, cele mai mari valori se înregistrează în lunile mai şi iunie .
3.1.2. Regiunea staţiunilor balneare de litoral
Staţiunile analizate Eforie Sud, Techirghiol, Neptun, Mangalia, completează oferta turistică de litoral prin dotările balneare care oferă tratamente competente atât turiştilor interni cât
şi celor externi. Evoluţia sosirilor de turişti în perioada 2000 – 2011 a cunoscut un trend negativ pentru toate cele patru staţiuni, descreştere pronunţată înregistrându-se în staţiunea Eforie Sud, unde numărul de turişti a scăzut cu peste 70% (vezi Figura 9). Anii 2010 şi 2011 au fost dificili pentru activitatea turistică în staţiunile luate în analiză, observându-se o uşoară redresare în anul 2011 în staţiunea Mangalia. Numărul total de turişti a atins 104 mii persoane în cele patru staţiuni iar cel al turiştilor străini
este foarte scăzut, procentajul fiind de aproape 3%, ţările emitente fiind în principal Germania, Franţa, Belarus şi Italia.
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
11
Tendinţa de scădere s-a menţinut şi în cazul înnoptărilor în perioada 2000 – 2011, cel mai acut simţindu-se în cazul staţiunii Eforie Sud, unde diminuarea a fost de peste 75%. O redresare s-a observat în anul 2011 în comparaţie cu 2010 pentru staţiunile Eforie Sud, Techirghiol şi Mangalia, aceasta demonstrând că turiştii si-au prelungit sejurul (vezi Figura 10).
Sezonalitatea este pronunţată în staţiunile de litoral, perioada cea mai aglomerată fiind iunie –august, cu un maxim în luna august, atât în ceea ce priveşte turiştii străini cât şi cei români pentru sosiri cât şi pentru numărul de înnoptări (vezi Figura 11 şi Figura 12). Neptun şi Eforie Sud sunt staţiunile cele mai afectate de sezonalitate, unităţile turistice deschizându-se în luna aprilie până în septembrie sau octombrie (vezi Figura 13). O distribuţie echilibrată a numărului de turişti se observă în staţiunile Mangalia şi Techirghiol unde profilul de tratament este mult mai pronunţat. Oferta de agrement este, în extrasezon este foarte săracă sau inexistentă.
Aşa cum s-a specificat anterior, sezonalitatea în staţiunile de pe litoral este foarte accentuată şi facilităţile de tratament existente contribuie într-o măsură mică la reducerea ei. Implicarea acestora în programele de turism social se face puţin simţită comparativ cu alte staţiuni din ţară şi această oportunitate ar trebui pe deplin folosită de către parteneriatele din domeniul balnear.
Facilităţile de tratament necesită modernizare şi upgradare continuă mai ales în domeniul serviciilor wellness, cu scopul de a mării durata medie a sejurului în cazul turiştilor care vin, în special în sezon pentru combinaţia “3S” (soare, nisip, mare). Astfel,sezonul turistic pe litoral s-ar putea extinde din Mai până în Septembrie pentru grupurile ţintă Calypso. 3.2. Propuneri de produse turistice în extrasezon
În scopul abordării problemelor sezonalităţii turistice în România şi a creşterii fluxurilor în extrasezon, părţile implicate au lansat o serie de programe turistice. Strategia de marketing se axează pe oferte turistice pentru extrasezon la tarife reduse, aceste tarife fiind considerate preţuri de referinţă pentru programele de asigurări publice sociale în turismul balnear.
Cu toate acestea, se constată două deficienţe ale pieţei turismului social românesc: Sezonalitatea accentuată care caracterizează turismul românesc are ca rezultat
dezvoltarea unor fluxuri mari de turişti în perioadele de vârf; Ofertele turistice scăzute pentru extrasezon nu sunt promovate corespunzător în
afara ţării şi nu ating piaţa externă specifică.
Programe naţionale turistice pentru extrasezon
Organizaţiile profesionale din turismul românesc (FPTR – Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, ANAT – Asociaţia Natională a Agenţiilor de Turism, ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, OPTBR – Organizaţia Patronală a Turismului
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
12
Balnear2) au instituit programe turistice pentru extrasezon: Litoralul pentru toţi este organizat de către FPTR, ANAT şi Comitetul de Turism Litoral
– Delta Dunării. Scopul acestui program este acela de a spori fluxurile turistice pe litoralul românesc în perioada mai-iunie şi septembrie - octombrie. În 2011, programul a pus la dispoziţia turiştilor 40,000 locuri pentru fiecare din cele două perioade.
Vacanţe la ţară organizat de ANTREC, şi susţinut de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - care a cofinanţat campania de promovare – are ca ţintă perioadele de extrasezon aprilie-iunie şi septembrie-noiembrie.
O săptămână la munte: organizat de către FPTR şi ANAT urmăreşte reducerea perioadei de extrasezon dintre lunile martie şi iunie.
O serie programe legate de turismul balnear sunt organizate de către OPTBR în parteneriat cu FPTR şi ANAT pentru reducerea sezonalităţii (ianuarie-mai şi septembrie-decembrie): “O săptămână de refacere”, “10 zile la tratament”, “Hai la băi”, “Tratamente wellness”.
Aceste programe au fost create de către asociaţii profesionale din industria turistică ca un răspuns la gradului redus de ocupare a unităţilor de cazare în perioadele de extrasezon:
Litoralul Românesc: foarte scurtă perioadă de sezon maxim (jumătatea lunii iunie - iulie-august) cu concentrare în week-end-uri şi fluxuri turistice reduse în restul anului;
Zona montană: sezon turistic redus (vara şi mijlocul iernii) pentru principalele puncte turistice.
Staţiuni balneare: perioadă scurtă de sezon în cursul verii şi sezonalitate accentuată în restul anului.
Lansarea periodică de către asociaţiile din turism a programelor naţionale de reducere a sezonalităţii demonstrează capacitatea acestora de implicare a tuturor membrilor în crearea, promovarea şi comercializarea ofertelor şi produselor turistice în acest domeniu.Numărul mare şi diversitatea furnizorilor implicaţi, demonstrează competenţa organizaţiilor profesionale şi interesul crescut manifestat de către furnizorii de servicii turistice în acţiunea de reducere a sezonalităţii turistice. Situaţia economică actuală reprezintă, totodată un stimulent în lansarea unor asemenea iniţiative.
Asemenea programe nu se adresează unui anumit grup ţintă specific; sunt oferte speciale promoţionale care încearcă să mărească fluxurile turistice în perioada de extrasezon. Dar, pot foarte uşor să fie adaptate dacă este cazul. Persoanele din categoria grupurilor ţintă Calypso, care îşi permit şi doresc să meargă în vacanţă (fără a apela la un ajutor din partea Statului) deja folosesc toate oportunităţile oferite de către, mai sus menţionatele programe de reducere a sezonalităţii în România.
Chiar dacă aceste programe nu reuşesc să se facă cunoscute pe pieţele externe şi nu vizează doar grupurile ţintă Calypso, ele pot fi adaptate uşor pentru a fi integrate în platforma web Calypso, prezentând oferta generală de preţuri. Baza de date Calypso poate reprezenta un 2 În anii anteriori, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost implicat în campanii de promovare a programelor de reducere a sezonalităţii.
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
13
instrument de promovare pe care factorii locali din turism implicaţi o pot utiliza pentru a-şi face cunoscută oferta pe piaţa Europeană. Cu toate acestea, lipsa investiţiilor din infrastructura turistică, nivelul scăzut de confort şi lipsa posibilităţilor şi a structurilor de agrement sunt încercări reale, majore în procesul de lansare şi comercializare a ofertei turistice româneşti pe piaţa europeană.
Procesul de lansare a programelor sau produselor de reducere a sezonalităţii pe pieţele externe trebuie luat în considerare ca un instrument important de către părţile române implicate. Pe Iângă buna capacitate organizatorică, factorii implicaţi trebuie să ţină seama şi de alte precondiţii care trebuiesc respectate:
Datorită investiţiilor scăzute în infrastructură numai o parte din facilităţile turistice pot fi incluse în aceste programe. Aceste facilităţi trebuie alese cu grijă: au trecut printr-un proces de renovare, au găzduit turişti străini, etc;
Comercializarea programelor specifice extrasezonului trebuie să ia în considerare raportul cost/beneficiu al acestora precum şi pieţele specifice Europene ( pieţele similare din Europa Centrală şi de Est , clientela reprezentativă de pe piaţa Europei de Vest: persoane de vârsta a treia doritoare de tratamente wellness, etc);
Serviciile incluse în cadrul programelor româneşti de reducere a sezonalităţii trebuie să fie mult mai atractive, diversificate şi să includă activităţi multiple de divertisment, sport, wellness şi fitness. Asigurarea pachetelor de servicii turistice oferite în extrasezon pentru străini (incluzând transport, divertisment, etc) ar reprezenta un avantaj (o pre-condiţie) pentru oferte la preţuri avantajoase.
Ca o concluzie generală, este evident în România oferta de produse extrasezoniere există deja, Calypso putând să asigure suport factorilor decizionali locali implicaţi în direcţia comercializării transfrontaliere a acestora. Experienţa în domeniul turismului social a furnizorilor locali, în special în domeniul balnear şi principalul scop al acestora de a asigura acoperirea capacităţii turistice în extrasezon reprezintă argumente puternice pentru elaborarea ofertelor “Calypso” adaptate la pieţele Europene.
Referinţe bibliografice: Detente Consultants (2009), Master Planul pentru Dezvolarea Turismului Balnear în România, titular Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului. Erdeli, G., Dinca, A.I., Gheorghilas, A. Surugiu, C. (2011), ‘ Romanian Spa Tourism: A Communist Paradigm in A
Post Communist Era’, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, 5(2): 41‐56.
Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism – INCDT (2009), Studiu privind elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului în zona de sud a litoralului românesc, inclusiv a staţiunilor şi a unităţilor teritorial-administrative incluse în Eforie, Costineşti, Mangalia şi Limanu, titular Ministerul Turismului
Organizaţia Mondială a Turismului (2007), Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional Românesc 2007-2026.
***, Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană Constanţa www.mdrt.ro http://dubletturism.com/manastirea-sfanta-maria-techirghiol.htm www.CNPP.org
Studiu privind oferta turismului de sănătate şi a turismului social pe teritoriul ţărilor partenere
