+ All Categories
Home > Documents > SEMIOTICA TURISMULUI

SEMIOTICA TURISMULUI

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: olivianaughtyangel4043
View: 117 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
26
SEMIOTICA TURISMULUI
Transcript
Page 1: SEMIOTICA TURISMULUI

SEMIOTICA TURISMULUI

Page 2: SEMIOTICA TURISMULUI

TABLA DE MATERII

Page 3: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

• Turismul este in genere definit drept activitate de loisir care implică o deplasare temporară efectuată de plăcere.

• In calitate de turişti sau de observatori ai turiştilor, occidentalii cunosc această practică devenită comună în ultimii 150 de ani.Niciodată în ultimele decenii mobilitatea nu a fost mai valorizată.

• Pentru Organizatţia Mondială a Turismului turismul desemnează toate mobilităţile, indiferent motivaţia )mobilitate profesională, familială, medicală sau de loisir. Anunţînd 903 milioane de deplasări internaţionale doar într-un an (2007) OMT prezintă turismul drept prima indutrie din lume

Page 4: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

• Pentru Yves Winkin turismul este un “fapt social total”

• Dacă expresia “dezvrăjirea lumii”îi aparţine lui Weber, contrariul ei Vrăjirea nu a fost folosit în ştiinţele sociale.

• Winkin sugerează că euforia/disforia subîntind interacţiunile în timp ce vrăjireaSe referă la spaţii şi peisaje menite să producă euforia(“ in Anthropologie de la communication”-Le Touriste et son double”2001)

Page 5: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

Definiţia socioculturală şi cea economică situează turismul între reprezentări contradictorii :

• stigmatizat ca fenomen (turism de masă) el este considerat

• exclusiv dezirabil de agenţii economici :factor de dezvoltare şi

• recomandabil :voiajul ca întîlnire cu celălalt.

Turismul ţine astăzi în primul rînd de Cultural Studies (Mattelart & Neveu,2003).Turismul este o cale regală de intrare în societatea şi sociabilităţile contemporane.

Page 6: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

• Annette Pritchard şiAdam Jaworski (2005) în „Discours, Communication and Tourism” subliniază importanţa studiilor interdisciplinare ce reunesc două practici culturale distincte, discursul şi turismul. Pentru aceşti cercetători, interrelatia analitică între turism, discurs şi comunicare oferă o combinaţie transdisciplinară a ipotezelor, tehnicilor de investigare şi a reprezentărilor ce caracterizează turismul considerat cea mai importantă industrie mondială şi activitate culturală, le tourisme.

Page 7: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

• Abordarea semiotică şi comunicaţională a discursului turistic a fost iniţiată de Jonathan Culler care a revitalizat studiul turismului şi al semnelor autenticităţii unui spaţiu.

• “Analiza semiotică a discursului turistic focalizează atenţia asupra funcţiilor textelor şi imaginilor turiatice considerate reprezentări culturale şi agenţi sémiotici angajaţi într-un proces complex prin care des identităţile sunt construite şi menţinute prin şi în communicare" (J.Culler, 1990).

Page 8: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Definiţie şi delimitări

• Dean MacCannell analizează expérienţa turistică în etapa postindustrială, postmodernă şi semnele atracţiei turistice .

• John Urry subliniază caracterul profund vizual al experienţei turistice şi introduce noţiunea de « tourist gaze ». Autorul coreleazăde asemenea mobilitatea ca expérienţă modernă şi postmodernă şi turismul ca stil de viaţă..

Page 9: SEMIOTICA TURISMULUI

Turismul.Problematici sociosemiotice

• Care sunt determinările sociale şi culturale ale practicilor turistice ?

• Care sunt caracteristicile meseriilor şi întreprinderilor turistice ?

• Care sunt mizele sale economice, politice şi culturale? 

Page 10: SEMIOTICA TURISMULUI

Geneza

• Inventarea turismului se înscrie în transformările societăţilor europene de la finele sec XVIIlea

• Le Grand Tour a fost inventat în beneficiul tinerilor aristocraţi care trebuiau sa cunoască situri şi monumente dar mai ales să întîlnească egalii lor in alte ţări precum şi condiţii materiale mai puţin confortabile.Scrisorile şi jurnalele vremii consacrau spaţiu anecdotelor de călătorie, tovarăşilor de drum dar nu acordau deloc atenţie peisajului.

• Intre anii 1750 şi 1830 apare şi atracţia mării (băile ca remediu al angoasei şi refugiu în faţa imoralităţii oraşului) ;marea basculează însă curînd de la terapeutic la hedonist, la sejurul de plăcere

Page 11: SEMIOTICA TURISMULUI

Geneza şi dezvoltarea turismului

• In secolul al XIX lea dezvoltarea transportului feroviar contribuie la lărgirea posibilităţilor în materie de turism :în 1851 expoziţia universală de la Londra creează importante mişcări ale populaţiei (circa 6 milioane).

• Thomas Cook un baptist militant care organizează campanii împotriva alcoolismului va organiza după succesul sejurului la Londra vizite în străinătate pentru middle class (Franţa, Italia).Mai tîrziu va organiza croaziere ;şi astăzi Thomas Cook este una dintre primele cinci companii de voiaj europene.

Page 12: SEMIOTICA TURISMULUI

Analiza turismului între socioantropologie şi marketing

Jean Viard director de cercetare la CNRS distinge două categorii de analiză a turismului

• Abordarea sociologică şi antropologică,care vizează aprofundarea motivaţiilor şi a imaginarului asociat turismului

• Abordarea marketing preocupată în primul rînd de comportamentul concret al turistului şi de efectele sale comerciale.Abordarea socioantropologică (Jean-Didier Urbain) evidenţiază două figuri emblematice ale turistului

Page 13: SEMIOTICA TURISMULUI

Analiza turismului între socioantropologie şi marketing

• Phileas Fogg sau turismul de circulaţie (individul pleacă pentru a descoperi lumea)

• Robinson Crusoe (sau turismul de transplantare) vezi vacantele de iarnă ale canadienilor în Cuba, Mexic sau Florida sau ale europenilor în Africa).

• Primii caută desprinderea de obiceiurile şi rutina cotidiană, ceilalţi transplantează în noul spaţiu vechile rutine.

• Aceste categorii apar transversale în raport cu categoriile tradiţionale venit, vîrstă, clasă socială.

• Anchetele cantitative din marketing validează sau amendează tipologiile socioantropologice.

Page 14: SEMIOTICA TURISMULUI

Practicile turistice

• In Theory of the Leisure Class Thorstein Veblen se ocupă de caracterul ostentativ al loisirului celor bogaţi

• A contrario Puerre Bourdieu (1960) studiind practicile cultural nu presupune această strategie conştientă a indivizilor(chiar dacă nu o exclude).Actorii se diferenţiază fără să fie nevoie să o facă în mod explicit.

• Categoriile sociale superioare îşi modifică stilul de viaţă pe măsură ce el se banalizează.

• In perioada 196o-1975 consumul de « turism » depăşeşte toate celelalte consumuri iar plecarea în vacanţă a francezilor trece de la 31% la 60%.

Page 15: SEMIOTICA TURISMULUI

Practicile turistice

• Ieşirea la pensie-marea vacanţă-eldorado pentru profesioniştii turismului

• Majoritatea deplasărilor turistice sunt sejururi (90% în Franţa) şi mult mai puţine circuite (9%).

• Cadrele superioare, profesiile liberale şi cadrele medii preferă destinaţii îndepărtate,în hoteluri şi de durată mai mare.

• Segmentarea mobilităţilor -Cu destinaţie culturală (descoperirea altor ţări,

culturi, vizitarea muzee) -Cu vocaţie ludică (cluburi de vacanţă) şi sportivă

Page 16: SEMIOTICA TURISMULUI

Practicile turistice

• Dean Mac Cannell publică în 1976 The Tourist şi consideră autenticitatea ca una din motivaţiile centrale ale turismului :turistul caută să excludă măcar pentru o perioadă scurtă alienarea existenţei moderne.

• Dar această căutare este destinată eşecului din moment ce odată identificată drept destinaţie turistică, localitatea pierde atributul autenticităţii, oricare ar fi semnele reliefate de promoteri.

• Mac Cannell descoperă privirea de gradul doi a turistului care pătrunde dincolo de artefactele pregătite de industria turistică.

Page 17: SEMIOTICA TURISMULUI

Practicile turistice

Jean Didier Urbain notează cel puţin trei ipostaze de investire a unui spaţiu

• Iniţială-prima vizită a unui muzeu

• Experimentală-a asista în acelaşi muzeu la un vernisaj

• Interstiţială a petrece o noapte la muzeu

Page 18: SEMIOTICA TURISMULUI

De la dezvoltarea personală la aventură,

căutarea rădăcinilor şi Mitologia întîlnirii • Turismul cultural, ecoturismul, turismul alternativ

desemnează un turism etic investiti cu valori morale pozitive.

• La polul opus se situează dark tourismul şi turismul sexual.Nu este deloc vorba de locurile memoriei (Holocaustul sau genocidul rwandez) ci de fascinaţia morbidă pentru violenţă, atrocităţi,Thanatos (a merge să vezi războiul în Sierra Leone sau Sarajevo în anii 90 sau să contempli consecinţele dramatice ale catastrofelor de mediu).

Page 19: SEMIOTICA TURISMULUI

De la dezvoltarea personală la aventură, căutarea rădăcinilor şi Mitologia întîlnirii

• Există şi un turism politic reality tours în zone de conflict (circuite în teritoriile ocupate de Palestina sau în zone tampon din Belfast:aici frontierele sunt greu de trasat între implicaţia militantă, turismul memoriei sau fascinaţia morbidă)

• In cadrul turismului alternativ se vorbeşte de dezvoltare durabilă, turism sustenabil,etnic, solidar, responsabil.

• In 2003 turismul responsabil reprezenta doar 1% din piaţa turistică

Page 20: SEMIOTICA TURISMULUI

De la dezvoltarea personală la aventură, căutarea rădăcinilor şi Mitologia întîlnirii

• Dacă turismul de masă este neautentic,pt că oamenii „caută reproduceri ale propriei culturi în locuri instituţionalizate cu puţine interacţiuni orientate spre cultură şi mediu în locuri autentice”, turismul alternativ pune accent pe contact, pe o mai mare şi înţelegere între oaspeţi şi gazde, între turişti şi mediu (Newsome, D, Moore, S.A., Dowling, R.K., 2002:10

Page 21: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

Edwards (1996 apud Doresey et.al., 2004:756) vede turismul ca o călătorie rituală de la 'ordinar' la 'non-ordinar'. Prin călătorie, turistul dobândeşte cunoştinţe care îl vor face mai bun şi îl vor ajuta să depăşească alienarea societăţii moderne. Experimentarea autenticităţii unei alte culturi, în lipsa autenticităţii culturii personale este accentuată de D. MacCannell "Vizitatorii sunt motivaţi de dorinţa de a vedea viaţa aşa cum este ea trăită, chiar să interacţioneze cu localnicii”. (D. MacCannell, 1999: 94).

Page 22: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

• Noile tipuri de consumatori se particularizează prin faptul că, aşa cum spune Baudrillard (1983, 1985 apud Urry, 2002:77) „consumăm tot mai mult semne sau reprezentări".

• Aceeaşi idee este subliniată de M. Paterson (2006), autorul precizând faptul că în cultura turistică consumul se transformă în „consumul semnelor, marcatorilor sau reprezentărilor, atenţia turistului fiind direcţionată către acestea prin intermediul discursurilor de călătorie şi natură din, de exemplu, broşuri şi reclame.” (M. Paterson, 2006: 118

Page 23: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

• Bruner (1991) face o analiză a discursului de promovare a ţărilor din lumea a treia (exemplul este al ţărilor africane) din broşurile turistice şi apreciază că discursul turistic îl „fixează pe Celălalt într-un prezent etern” iar cei puternici care au putere şi bani şi ştiu ce vor decid ce poveşti vor fi spuse:

• „Turiştii merg în Africa pentru a vedea peisaje spectaculoase, animale sălbatice şi triburi primitive, iar din moment ce ei sunt pregătiţi să plătească pentru acest lucru, tocmai acest lucru trebuie să le fie pus la dispoziţie” (Bruner, 1991:241).

Page 24: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

• Natura însăşi este construită ca lanţ de semnificaţii şi mituri şi consumată ca atare de privirea turistului:„spaţiile naturale sunt structuri mitice şi locuri ale reprezentaţiilor culturale prin intermediul cărora sunt construite identităţi naţional-politice şi sociale” (Hall and Page, 1999 apud Jamal T., Everett J., Dann G, 2003: 161)

Page 25: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

• Pentru Dean Mac Cannell sau Z Bauman turistul este metafora individului contemporan.John Urry consideră turismul o formă nouă de mondializare efect al inovaţiilor tehnologice (transport, noi tehnologii) care modifică raportul indivizilor cu timpul şi spaţiul

• “Noua cultură turistică mondială” implică noi competenţe tehnice, sociale, culturale precum şi permeabilitatea spaţiilor familiare şi străine.

• Turismul mondializat poate fi considerat însă şi o nouă formă de neocolonialism (acces prioritar al occidentalilor la mobilitate de afaceri, loisir etc şi migraţie a populaţiilor din Sudul geopolitic spre eldorado+ul capitalist

Page 26: SEMIOTICA TURISMULUI

Concluzii

• 1. Turismul şi revrăjirea lumii (Clienţii şi lucrătorii din turism coproduc revrăjirea care ascunde realitatea schimburilor comerciale şi a relaţiei de servicii).

• 2. Turismul este şi un instrument de politică locală de amenajare a teritoriului,de dezvoltare economică

• 3.Turismul produce povestirea utopică a întîlnirii cu celălalt,”ideologia unei societăţi mondiale unite prin mobilitate


Recommended