studiu Oana 2003.doc

STUDIU PRIVIND INTERESUL TINERILOR PENTRU FORMARE PROFESIONALA PRIN PROGRAME DE M.B.ACapitolul 1. ROLUL EDUCAIEI SUPERIOARE N DEZVOLTAREA ECONOMIC PRIN RAPORTAREA LA CERINELE PIEEI MUNCII DIN ROMNIA

1.1 CUNOATEREA I CAPITALUL UMAN N PROCESELE ECONOMICE I SOCIALE

Trind ntr-o lume dominat de schimbare i n ncercarea de a nelege complexitatea dinamicii mondiale, cunoaterea devine componenta numrul unu a dezvoltrii economice, aa cum a definit-o sugestiv Herbert Simon, laureat al Premiului Nobel. Astfel, rile dezvoltate ale lumii evolueaz rapid pe coordonatele unor economii postindustriale care, n viziunea unor autori consacrai, sunt vzute drept economii ale cunoaterii.

Jean-Jeacques Servan-Schreiber releva ca ...revoluia n cunoatere nu este o simpl faza ci un fenomen pe care trebuie s-l nelegem. Singura surs real de putere de acum nainte va fi crearea de noi cunotine... Aceasta este noua economie a unei lumi n care vor trebui mobilizate resursele umane, fcnd din omul nsui prima dintre materiile prime....

Martinotti ( 1997) definete cunoaterea drept un sistem de informaii i date interconectate. Abordarea descrie cunoaterea ca fiind punct de intersecie al informaiilor, interconectate ntr-un sistem de tip reea, organizat n timp i spaiu, dominat de relaii ntre indivizi i organizaii. Autorul prezint trei tipuri de cunoatere i anume: cunoatere organizat, cunoaterea organizaional i cunoaterea diseminat.

Cunoaterea organizat este similar cunoaterii contientizate, produs, acumulat i diseminata n cadrul organizaiilor tiinifice i de nvmnt superior. Aceasta ia n calcul stocul de cunoatere acumulat n timp ( o memorie colectiv ) i opereaz cu el ntr-un mod contient.

Cunoaterea organizaional condiioneaz procesele de organizare a activitilor n societate. Aceste activiti i au locul n cadrul organizaiilor ca urmare a unor nevoie ale societii. Sbu ( 2001) descrie rolul esenial al cunoaterii organizaionale n contextul abundenei de informaii care, trebuie colectate, prelucrate i interpretate n scopul creterii stocului de cunoatere. n schimb, cunoaterea diseminat i are nsemntatea n mai mult dect o definiie, descriind n esen un proces. Gibbons (1998) introduce acest nou termen i l prezint prin combinarea produciei i diseminrii de cunoatere, prin caracterul de interdisciplinaritate al cercetrii pentru cunoatere i printr-o reconfigurare continua a cunoaterii n forme noi i diverse.

Gibbons ( 1998), prezint o serie de trsturi ale noului mod de producere i diseminare a cunoaterii dintr-un punct de vedere axat pe cercetare universitar i nvmntul superior: producerea n contextul aplicrii; prezena unui caracter transdisciplinar al abordrii, eterogenitatea i diversitatea instituiilor care participa la cercetare; creterea gradului de responsabilitate social cu privire la generarea cercetrii i consecinele acesteia i, nu n ultimul rnd, controlul activitii de cercetare, ca un feedback al societii.

Cunoaterea poseda o serie de trsturi subliniate i n lucrarea lui Miron et.al. ( 2011), precum: transferabilitatea, partajabilitatea, contextualizarea, comercializarea, reflexivitatea i eterogenitatea.

Formnd active intangibile, transferabilitatea cunoaterii ntre indivizii implicai este similar oricrui alt activ, cu avantajul posibilitii unui transfer mai mult dect unidirecional, putnd rmne la dispoziia indivizilor implicai iniial n transfer, ct i a potenialilor noi doritori.

Un alt avantaj al cunoaterii este partajabilitatea, similar primei trsturi, prin care informaiile relevante pot fi mprite unui numr ridicat de indivizi, n form iniial.

n schimb, contextualizarea, ca msura de obinere a unui feedback din partea societii, dup producerea i diseminarea cunoaterii, poate avea un efect negativ asupra stocului de cunoatere din societate. Diseminarea cunoaterii i modul n care se realizeaz i au importana lor, comercializarea cunoaterii intersectndu-se ntr-un sistem capitalist cu un sistem de management sau de marketing i, prin gestionare deficitar, conducnd la bariere pentru dezvoltarea memoriei colective. Cunoaterea este n acelai timp i reflexiva, utiliznd reele capabile s integreze mai multe puncte de vedere.

Eterogenitatea acesteia prin diversitatea practicilor, principiilor i locaiilor cunoaterii devine o caracteristic foarte important. n ceea ce privete localizarea, universitile rmn, n prezent, instituii de importan major n producerea i diseminarea cunoaterii i au un rol central n dezvoltarea capitalului intelectual, din care capitalul uman reprezint o component major.

1.1.2. CAPITALUL UMAN N PROCESELE ECONOMICE I SOCIALE

Capitalul uman este o component important a capitalului intelectual, i mpreun cu cel structural i relaional formeaz, cele mai importante pri ale capitalului intelectual considerate a fi de o important strategic pentru orice organizaie ca surs important de avanataj competitiv

O accepiune privind definit capitalului uman l descrie ca reprezentnd stocul de cunotine profesionale, deprinderi, abiliti i de sntate care poate conduce o persoan la sporirea capacitilor sale creative i, implicit, a veniturilor scontate a se obine n viitor.

Definirea conceptului de capital uman reprezint o provocare prin caracterul su interpretabil, fiind folosit uneori n locul unor termeni diferii precum general intelect sau cunoatere. Dup Jerome Gleizes n cadrul modelelor de cretere endogen, capitalul uman este asimilat unui stoc de cunotine valorizate economic i ncorporate indivizilor, msurat ex-post prin salariul virat.

La nivel comunitar, temenul de capital uman a aprut n documentele oficiale ale Comunitii Economice Europene n 1988 cnd Consiliul preciza c: sperana Europei rezid n potenialul intelectual i tehnic al populaiei sale, n special n generaia tnr. Investiia n capitalul uman n general i n cercetare, educaie i formare profesional n special, trebuie s fie prioritar pentru toate statele membre.

Cercetrile n domeniul capitalului uman au vizat att conceptul n sine, ct i msurarea nivelului investiiilor n capital uman i legtura ntre acestea din urm i creterea economic. Adam Smith a fost deschiztorul de drumuri n acest domeniu, definind printre elementele capitalului abilitile i cunotinele folositoare ale fiinei umane. Teoria modern a capitalului uman s-a dezvoltat n jurul grupului de la Universitatea din Chicago, coordonat de Theodore Schultz, pentru care competenele i cunotinele sunt forme ale capitalului, iar acest tip de capital i asumarea existenei sale este esenial pentru explicarea creterii economice a societilor occidentale dup cel de-al doilea rzboi mondial. Jacob Mincer a dezvoltat modelul capitalului uman conform cruia ctigurile observate depind n special de capitalul uman ncorporat ntr-o persoan.

Gary Becker i Barry Chiswick au analizat tipurile de investiii n capital uman pe care le pot alege indivizii. n lucrarea Human Capital, A Theoretical and Empirical Analysis, Gary Becker a examinat consecinele investiiilor n capital uman, acesta fiind definit ca o rezerv de resurse productive ncorporate n indivizi, constituit din elemente diverse precum nivelul de educaie, formare i experien profesional, starea de sntate sau cunoaterea sistemului economic.

n ultima jumtate de secol, studii de specialitate ( Schultz, 1961; Kuznets, 1966; Denison, 1967; Barro i Sala-i-Martin, 1995) arata c, la nivelul rilor, dezvoltarea economic, n spe creterea continua a productivitii factorilor n procesele economice, nu poate fi explicat doar prin creterea inputurilor precum capitalul fizic sau orele de munc. Este necesar luarea n considerare a mai multor factori cum ar fi: educaia, nutrita sau sntatea indivizilor, care explica mare parte din diferen de productivitate menionat i disparitile dintre ri, de ordin social i economic, i care fac parte din aria capitalului uman.

n Romnia, problematica investiiilor n capital uman a fost abordat ndeosebi n cadrul studiilor publicate de Institutul de Economie Naional (IEN) care a desfurat cercetri privind corelaia dintre dezvoltarea economic, ocuparea forei de munc, formarea i distribuia veniturilor, nivelul de trai i dezvoltarea uman. n 1997, echipa IEN (Steliana Per, Constantin Ciutacu, Florin-Marius Pavelescu, Valentina Vasile, Diana Rou, Luminia Chivu) a efectuat o prim ncercare de abordare tiinific unitar, larg cuprinztoare, a problematicii formrii i evoluiei pieei muncii n etapa de tranziie a economiei i societii romneti n studiul Evaluarea capitalului uman, Coordonate strategice ale evoluiei pieei muncii n Romnia.

Steliana Per a realizat numeroase cercetri cu privire la formarea capitalului uman i utilizarea forei de munc. Centrul de Informare i Documentare Economic din cadrul Institutului Naional de Cercetri Economice al Academiei Romne a consacrat mai multe studii problematicii forei de munc.

n cadrul Programului Observatorul Naional Romn (contract de cercetare al European Training Foundation), s-au desfurat analize ale politicilor publice n domeniul educaiei i formrii profesionale, elaborndu-se documente periodice de evaluare a sistemelor de educaie, formare profesional i ocupare n Romnia. Bogdan Voicu n Capitalul uman: componente, niveluri, structuri. Romnia n context european a prezentat structurile i nivelurile nregistrate n Romnia de principalele componente ale capitalului uman, analiznd relaiile la nivel macrosocial ntre indicatorii capitalului uman i cei ai resurselor materiale, precum i relaiile ntre capitalul uman i resursele materiale deinute de actorii individuali. Oana Cmoiu a consacrat o monografie a formrii profesionale n Romnia n context european.

1.1.3 EDUCATIA, CAPITALUL UMAN I FACTORII SOCIO-ECONOMICILa nceputul anilor 60, G. Becker afirma c, puine ri, dac nu cumva nici una dintre ele, au atins o perioad susinut de dezvoltare economic, fr s fi investit sume substaniale n fora de munc (Becker, 1977). Valabilitatea i actualitatea acestei afirmaii sunt confirmate de importana tot mai mare acordat educaiei i oricrei forme de pregtire profesional a populaiei: prelungirea duratei obligatorii de colarizare, nsoit de o cretere a cheltuielilor alocate educaiei, adaptarea permanent a ofertei educaionale la cerinele actuale i de perspectiv ale economiei, promovarea i susinerea unor concepte precum nvarea pe tot parcursul vieii (Delors, 1996), o or de formare pe zi pentru toi etc.

n acest context devine evident c, prin accelerarea difuzrii cunotinelor n economia mondial, principala fora a competiiei mondiale devine calitatea resurselor de munc. De asemenea, studiile i cercetrile n domeniu realizate n ultimele decenii demonstreaz faptul c societatea a impus deplasarea accentului de pe abordrile predominant cantitative ale forei de munc spre cele de tip calitativ, exprimate prin nivelul de educaie i de pregtire profesional atins.

Pe lng stocul de cunoatere din societate, care, indubitabil, are un impact profund asupra dezvoltrii socio-economice, educaie este elementul esenial n relaie cu capitalul uman ce i rsfrnge beneficiile asupra populaiei, la nivel individual, ct i mai departe, la nivel naional i global.

Woodhall (2001) descrie educaia i trainingul din cadrul ariei capitalului uman ca o form de investiie care va crete nivelurile viitoare de venituri pentru societate i indivizi, fcnd oamenii mai productivi, n acelai mod n care cldirile i mainriile reprezint investiii n capital fizic Completnd, educaia n capitalul uman reprezint un tp de investiie a crei inta este procesul de dezvoltare a entitilor umane cu scopul asigurrii n viitor a randamentelor cresctoare n economie, nu doar prin creterea forei de munca nalt calificat ci i prin amplificarea completrii stocului de cunoatere n cadrul proeceselor socio-economice.

Kumar (2006) privete educaia i capitalul uman drept componente ale unui proces care se autontreine i care are la mijoloc productivitatea i creterea economic. Din analiza sa se poate deriva ideea existenei unei spirale a fenomenului, aa cum este prezentat n Anexa nr.1, cu meniunea c, atunci cnd producia devine intensiv bazat pe cunoatere, importanta capitalului uman crete semnificativ i distana dintre etape se restrnge.

Educaia este o component a capitalului uman care asigura dezvoltarea socio-economica n condiiile este suplimentata cu un nivel crescut de sntate al populaiei, o infrastructur care s promoveze stimularea creativitii sau condiii de munca propice.

Relaia dintre educaie i creterea veniturilor personale poate constitui un expemplu preliminar valid al complexitii i dinamicii relaiilor care se pot observa n societile contemporane.

n cazul influentei nivelului educaiei asupra veniturilor personale exista dovezi asupra unei legturi directe ( Schultz, 1993; Schultz, 2003), dar se insist n literatura de specialitate pe diferenele de abordare n cazul fiecrui tip de ar n parte. Spre exemplu, n cazul unor ri mai puin dezvoltate, pentru existena unei influene mai puternice asupra veniturilor personale, educaia de nivel primar i secundar trebuie s cuprind un numr ct mai mare de indivizi nscrii precum i, absolveni.

De asemenea, fenomenul specificat este puternic dependent de existen n economie a cererii pentru fora de munca educat. Dac oferta de fora de munca educat este mult mai mare dect cererea, atunci nu vom observa o cretere semnificativ a veniturilor odat cun creterea nivelului de educaie. Astfel, orice ara trebuie s dein capacitatea de a crea capital uman nalt calificat, dar i de abosrbtie a acestuia.

Politicile naionale cu privire la educaie se formuleaz preponderent la nivel naional dar, entiti precum Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (Organization for Economic and Co-operation and Development-OECD), Banca Mondial sau Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiina i Cultura ( United Nations Educaional, Scientific and Cultural Organzation UNESCO) realizeaz studii i stabilesc inte pentru ntreaga lume, fiind necesar parcurgerea tuturor cazurilor posibile n descrierea relaiei dintre educaie i societate.

Dac educaia, definit la modul general, are o influen sporit asupra economiilor statelor lumii, nvmntul de nivel teriar sau superior, moment din care ncep s se defineasc calificri certe ale indivizilor necesare pentru intrarea pe piaa muncii, ar trebui s impun o dezvoltare socio-economica mai ampl n contextul globalizrii.

Astfel, analiza relaiei dintre educaie, inserie i mobilitate profesional se bazeaz pe o evaluare a sistemului de nvmnt i a pieei forei de munc, plecnd de la premisa c inseria i mobilitate profesional depind din ce n ce mai mult de nivelurile de educaie i pregtire profesional atinse.

1.2. EDUCAIA SUPERIOAR N MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

Rolul educaiei superioare indica dou funcii principale pe care instituiile organizatoare le au n prezent: pregtirea de fora de munca nalt calificat i producia ( amplificarea, propagarea i pstrarea de-a lungul generaiilor) de cunoatere. Dar educaia superioar are i o misiune cae rezulta din a doua funcie menionat, n spe crearea, utilizarea i propagarea cunoaterii relevante att pentru suportul societii i economiei din prezent, ct i pentru dezvoltarea generaiilor viitoare, deoarece nu tot ce implic finanarea cunoaterii i regsete rezultatele pe termen scurt su mediu.

Educaia superioar contribuie la dezvoltarea economic i social prin intermediul a patru obictive principale:

Formarea de capital uman, n primul rnd prin predare i nvare;

Construirea bazelor de cunoatere, ndeosebi prin cercetare i dezvoltarea cunoaterii;

Diseminarea i utilizarea cunoaterii, n principal prin interaciuni cu utilizatorii de cunoatere;

ntreinerea cunoaterii, prin stocarea i transmiterea s intre generaii;

La nivel de ar, principalele obiective identificate se nscriu n aria formrii de competente avansate pentru capitalul uman, susinerea unei baze competitive de cercetare i mbuntirea diseminrii cunoaterii n beneficiul societii.

Evoluia sistemelor de nvmnt superior n parte nu poate fi privit n mod direct, absolut. Se creeaz necesitatea existenei unor comparaii i apelarea la istoric i relativism. Puncte comune intre sisteme se regsesc i se transforma sub forma unor rezultate cantitative, iar metodologia atngerii acestora rezida din capacitatea calculelelor efectuate de a reliefa contribuii i evoluii intra-temporale i intr-dimensionale, toate transpuse ntr-un limbaj comun.

Astfel, educaia superioar este privit ca un input socio-economic,m ale crui rezultate trebuie s se regseasc, ntr-o form sau alta, ntr-o palet de indicatori naionali, regionali sau, de regul, convenii la nivel internaional.

Lucrarea de fa susine abordarea educaiei superioare pentru formarea capitalului uman similar gndirii lui van Marrewijk i Timmers (2003) . Chiar dac acetia analizeaz diferenele dintre managementul de personal n sensul clasic, managementul resurselor umane i managementul capitalului uman, nvmintele se pot adapta i aplic i pentru relaia dintre instituiile educaionale organizatoare de studii superioare i indivizii nscrii n acestea, stabilind o nou abordare, astfel:

renunarea la atitudinea autoritar (sub forma comenzilor); studeii trebuie s participe la un proces de aliniere, nu doar a lor cu cerinele instituiilor de nvmnt superior, pieei muncii sau societii, ct i organizaiile menionate s acioneze n sensul respectrii i satisfacerii nevoilor studenilor. n definitiv rolul instituiilor, precum universitile, nu se limiteaz doar la educare. Acestea trebuie s atrag studenii i s ntrein relaia cu ei pe tot parcursul studiilor, la fel cum i companiile din economie lupt pentru a-i atrage fora de munc nalt calificat;

informaia i cunoaterea transmise s nu fie de tip nchis; comunicarea deschis i dialogul s fie acceptate i ncurajate ca modaliti de perfecionare att a studenilor ct i a universitilor;

activitile s nu fie pur standardizate; s existe deschidere ctre modelarea activitilor n funcie de diverii studeni i, acolo unde este cazul, n funcie de caracterul fiecrui student; studiile s se axeze pe dezvoltarea abilitilor fiecrei persoane n parte dar n context de grup, nct studenii s se simt mplinii i astfel s-i poat continua studiile n viitor sau s activeze pe piaa muncii n domeniile pentru care au fost pregtii;

abandonarea atitudinii "studenii cost bani"; studenii s fie privii ca parteneri ai universitilor n societate i economie, ca indivizi care pot purta ntr-un mod profesional o discuie cu privire la costurile educaiei lor i beneficiile care le pot aduce societii.

Aceasta este doar o abordare posibil. KE tinde s respecte i s aplice cele de mai sus. Spre deosebire de gndirea economic tradiional, KE vine n completarea dezvoltrii societii, educaia fiind parte component pe care aceasta se axeaz, survenind nevoia precizrii succinte a contextului n cadrul KE n cele ce urmeaz.

1.2.1. LOCUL EDUCAIEI N CADRUL ECONOMIEI CUNOATERII. POZIIA ROMNIEI N CADRUL ECONOMIEI CUNOATERII

Economia cunoaterii influeneaz prin prioritile sale o serie de indicatori din economiile i societile prezente. Diverse organizaii precum UNESCO sau OECD aloca fonduri nsemnate pentru realizarea de proiecte prin care s promoveze cunoaterea ca sursa de avantaje competitive , insistnd pe beneficiile transformrii economiilor tradiionale n economii ale cunoaterii. Dar, pentru a promova astfel de sisteme, este imperativa determinarea clar a componentelor cuantificabile, n vederea trasrii de evoluii i comparaii.

Banca Mondial, instituie de referin la nivel global, a dezvoltat o metodologie specifia pentru evaluarea aplicrii cunoaterii n majoritatea rilor lumii. The Knowledge Assesment Methodology (KAM) este nainte de toate un instrument complex ce lucreaz n prezent cu 148 de variabile structurale i calificative pentru evaluarea stadiului actual de integrare al KE n economiile naionale. Este unul din cei mai importani indicatori agregai ai KE.

n urma agregrii tuturor variabilelor luate n calcul rezulta Indicele Economiei Cunoaterii

( Knowledge Economoy Index-KEI) cu valori intre minim 0 i maxim 10, care la rndul su se constituie din patru direcii principale, piloni ai metodologiei KE, astfel:

regimul economic i instituional ca ncurajare a utilizrii existenei i noii cunoateri;

educaia n sprijinul creativitii i utilizrii cunoaterii;

sistemele de inovare care cuprind firme , centre de cercetare, universiti, consultani i alte organizaii care s faciliteze asimilarea, adoptarea i contactul cu stocul de cunoatere global.

Infrastructura tehnologic de creare, diseminare i procesare a informaiei.

Principului obiectiv tehnic al KEI este de a asigura o baz de comparaie ntre ri dublat dc prezentarea evoluiilor de la o perioad la alta pentru fiecare ar.

La nivelul anului 2012 ordinea primelor 10 ari din clasamentul KEI relev o situaie de-o potriv mbucurtoare ct i ngrijortoare pentru Europa. Topul este dominat do rile din nordul Europei, cu Suedia pe primul loc (valoarea KEI de 9,43), urmat ndeaproape de Finlanda i Danemarca. Aceste ri exceleaz n aplicarea KB dc mult timp ncoace. Dar, topul primelor 10, ilustrat n tabelul 1.1, cuprinde doar cele mai dezvoltate economii din Europa, preponderent din Uniunea European (UE), restul Statelor Membre situndu-se mult mai jos n clasament, indicnd discrepane ample ntre cele dou categorii de ri: statele dezvoltate se situeaz pe poziii fruntae n acest clasament, urmate de rile n curs de dezvoltareTabelul 1.1. Topul arilor n clasamentul Indicelui Economiei Cunoaterii n 2012

LOCUL OCUPAT ARAINDEXUL ECONOMIEI CUNOATERII (KEI)STIMULI ECONOMICI LREGIMUL INSTITUTIONALINOVAREEDUCAIETEHNOLOGIA INFORMAIEIICOMUNICRII

1SUEDIA9.439.589.748.929.49

2FINLANDA9.339.659.668.779.22

3DANEMARCA9.169.639.498.638.88

4OLANDA9.118.799.468.759.45

5NORVEGIA9.119.479.019.438.53

6NOUA ZEELANDA8.979.098.669.818.3

7CANADA8.929.529.328.618.23

8GERMANIA8.99.19,ll8.29.17

9AUSTRALIA8.888.568.929.718.32

10ELVEIA8.879.549.866.99.2

12STATELE UNITE8.778.419.468.78.51

14REGATUL UNIT8.769.29.127.279.45

44ROMANIA6.8276.147.55 6.19

45BULGARIA6.87.356.946.256.66

Sursa: Banca Mondial, Knowledge for Development (K4D% 2012, disponibil la adresa http://info.worldbank.org/etools/kam2/KAMj5age5.asp Observm abia pe poziia 12 Statele Unite care totui se afl ntr-o zon a lumii "America de Nord" care domin "Europa i Asia Central" ntr-un clasament particular al regiunilor lumii. Ultimele state care au aderat la UE, Romnia i Bulgaria se situeaz pe locurile 44 respectiv 45 din 145 de ri n clasament, cu valori KEI asemntoare (6,82, respectiv 6,80).

O analiz a KEI (Suciu et. al., 2011) remarca la nivelul anului 2008 mbunatiri semnificative ale valorilor pentru Romnia, deci un progres evident ctre KE. Acest lucru trebuie precizat i n momentul de fa, evoluia fiind mbucurtoare. Mai mult, Romnia se situeaz n topul 10 al evoluiilor KEI n anul 2012, cu mbuntiri la toi cei patru piloni vizai de metodologia KAM. Tabelul 1.2 descrie evoluiile pozitive pentru ara noastr i puncteaz locurile actuale n clasamentele celor patru direcii vizate.

Tabelul 12. Topul celor mai bune evoluii n clasamentul KEI pe 2012

mbuntiri constatm la toi cei patru piloni, cu accentul pe regimul economic i educaie. De altfel, educaia este principalul contributor la mbuntirea poziiei Romniei, aa cum am constatat n ultimii ani, cu o valoare prezent de 7,55. Este un domeniu n care s-a realizat un progres constant i care promoveaz cel mai puternic KIE. De aici i importana pe care o atribuie prezenta lucrare educaiei, n principal de rang superior, pe care o consider un catalizator al procesului de dezvoltare economic prin intemediul amplificrii KE.

1.2.2. PROGRAME DE DEZVOLTARE A CAPITALULUI UMAN N ROMNIA Legislaia specific existent n Romnia i transpunerea acquis-ului comunitar

Acquis-ul comunitar n domeniul educaiei, formrii profesionale i tineretului, agreat n ntregime de Romnia, a nceput s fie implementat n Romnia prin intermediul programelor Phare, Socrates, Leonardo da Vinci i Youth i a constat n programe de aciune i concluzii, rezoluii i declaraii ale Consiliului su ale reuniunilor minitrilor educaiei din cadrul Consiliului. ntre 1999-2007, a avut loc o activitate legislativ abundent care viza reglementarea sistemului naional de formare profesional n acord cu cerinelor Uniunii Europene.

Formarea profesional iniial nvmntul profesional i tehnic

Reforma nvmntului preuniversitar s-a desfurat n conformitate cu reglementrile europene n domeniu, n special cu dispoziiile Memorandumului privind Educaia i Formarea pe tot Parcursul Vieii, un element-cheie constituindu-l Strategia Dezvoltrii nvmntului Preuniversitar. Reforma nvmntului profesional i tehnic a nceput din 1994 i a permis promovarea formrii axate pe nevoile elevului, realizndu-se, n mare msur, cu sprjin comunitar.

Formarea profesional iniial nvmntul superior

Principiile stabilite de Uniunea European n cadrul Spaiului European al nvmntului Superior, n Spaiul European al Cercetrii tiinifice, n Spaiul European al nvrii pe tot Parcursul Vieii au fost transferate i n reglementrile din Romnia. Reforma nvmntului universitar a urmrit adaptarea la cerinele pieei muncii i dezvoltarea unor legturi ntre piaa educaiei, piaa cercetrii, dezvoltrii i inovrii i piaa muncii. n rapoartele privind educaia, precum cel al Societii Academice din Romnia, ncetinirea reformelor n perioada tranziiei a fost explicat de accentul pus pe principii normative i mai puin pe nelegerea nevoilor economiei romneti, sistemul nregistrnd totodat i o pierdere calitativ. Formarea profesional continu

O veritabil strategie privind capitalul uman nu a existat, reglementrile care au aprut dup 1989 cu privire la formarea profesional continu fiind incluse n texte legislative privind securitatea social, protecia social, integrarea n munc a absolvenilor, recalificarea omerilor, educaia adulilor, nvmntul. S-au elaborat strategii, planuri de aciuni privind ocuparea forei de munc, s-au reglementat autorizarea furnizorilor de pregtire i eliberarea certificatelor de calificare cu recunoatere naional, sistemul formrii profesionale continue n Romnia fiind introdus oficial prin Ordonana Guvernului nr. 129/2000.

Programele specifice naionale i programele implementate de Uniunea European (fonduri de preaderare programele: Socrates, Leonardo da Vinci, Tempus, Phare)

Romnia a beneficiat de ajutoare i mprumuturi nerambursabile sau cu dobnzi prefereniale acordate de Banca Mondial i n special de Uniunea European n vederea implementrii reformelor educaional-formative. ncepnd cu anul 1991, Romnia a nceput s implementeze politici naionale de educaie i formare profesional la dimensiune european.

Printre primele programe au fost cele viznd mobilitatea internaional, pe baz de acorduri de cooperare prin implicarea unor universiti sau departamente n diferite aciuni. Prin programul Tempus s-au stabilit aciuni viznd schimbul de studeni i profesori ntre universitile romneti i cele aparinnd unor ri membre. ncepnd cu anul 1997, instituiile de nvmnt superior din Romnia au fost implicate n programe precum Leonardo da Vinci, Socrates i Erasmus.

De asemenea, Uniunea European a reprezentat cel mai important finanator n domeniul msurilor active de ocupare prin programe Phare: RICOP, Componentele de Resurse Umane ale subprogramelor Phare 2000 i 2002 pentru Coeziune Social i Economic. Programul Phare Young Professionals Scheme a vizat accelerarea ritmului de modernizare a funciei publice din Romnia. Programele multianuale Phare TVET au urmrit modernizarea nvmntului profesional i tehnic.

Programul de reform a nvmntului profesional i tehnic Phare RO 9405 a pus bazele unei reforme majore n nvmntul profesional. S-au desfurat totodat programele Phare de twinning privind formarea profesional continu, dezvoltarea unei reele informaionale pentru toate instituiile implicate n formarea profesional iniial, revizuirea politicilor de formare pentru aduli.

La reuniunea Consiliului European de la Lisabona din martie 2000, ca rspuns la provocrile globalizrii i a societii informaionale, Uniunea i-a stabilit ca obiectiv strategic al decadei urmtoare s devin cea mai competitiv i mai dinamic economie din lume, bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, generatoare de noi locuri de munc, mai bune, i caracterizat printr-o mai mare coeziune social.

CAPITOUL 2. PREZENTAREA PROGRAMELOR DE MBA I ANALIZA OFERTEI DE EDUCAIE N ZONA ECONOMIC DIN ROMNIA

Obinerea unui Master of Business Administration (MBA) a devenit o necesitate n zilele noastre, angajatorii dorindu-i n fruntea companiilor manageri educai, capabili s se confrunte cu succes cu situaiile de criz. n acest context, Romnia s-a transformat ntr-o pia cu potenial pentru furnizorii de programe MBA, ofertele disponibile fiind variate att ca structurare a cursurilor, ct i ca pre. Mai multe universiti strine au deschis coli de manageri la Bucureti, pe lista profesorilor aflndu-se mentori celebri.

Romnia ofer o pia de dezvoltare cu potenial pentru furnizorii de MBA, mai multe instituii internaionale exprimndu-i intenia de a veni n ara noastr.Schimbrile operate la vrful companiilor, unde expatii sunt nlocuii cu manageri locali duc la o cretere a necesarului educaional. Profesionitii de la noi vor s fie ct mai instruti, dar programul de lucru ncrcat nu le permite plecarea n strintate pentru a urma MBA-ul.

Din acest motiv sunt preferate cursurile locale. Instituiile internaionale au simit acest fenomen i au devenit interesate de Romnia.Bodo Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy, parte a Universitii Economice i de Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business - WU Wien) susine c 10% din absolvenii colii pe care o reprezint provin din ara noastr. Costul unui program WU Executive Academy susinut la Bucureti este de 35.000 de euro, desfurndu-se pe o perioad de 14 luni.

Indiferent de coal aleas,absolvirea MBA-ului asigura nu doar o netezire a carierei, ci i o cretere semnificativ de salariu.Studiile fcute la nivel european arata ca un astfel de program poate duce la o cretere a veniturilor celui care l urmeaz cu cel puin 25%. Prin urmare, amortizarea investiiei se poate face destul de uor.

Pentru a absolvi un MBA nu este nevoie doar de timp i determinare, ci i de foarte muli bani. Cursurile nu sunt ieftine, ridicndu-se la cel puin 8.000 de euro pe an.

Potrivit Bianci Ioan, director de marketing ASEBUSS-Institutul de Administrare a Afacerilor, actuala criz determina din ce n ce mai muli manageri i antreprenori s identifice modaliti de a deveni mai pregtii pentru un viitor incert, participarea la un program complex de tip Executive MBA, putnd fi una dintre soluii. De asemenea, aceasta susine c obinerea unei diplome de tip Executive MBA, implica deinerea de ctre absolvent a unei viziuni de ansamblu asupra unei companii, nelegerea interdependentelor dintre departamente, bun cunoatere a pieelor de business locale i globale i dezvoltarea abilitailor de leadership i de comunicare foarte bune. Obiectivul oricrui program de EMBA, este acela de a pregti managerii nu numai n a valorifica oportunitile, dar i s fac fa i s gseasc soluii problemelor cu care se confrunt.

Master, MBA i Executive MBA

Necesitatea armonizrii nvmntului superior romnesc cu cel european a determinat Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului s se alinieze cerinelor Procesului de la Bologna, inclusiv n domeniul reglementrii masteratelor. O consecin important a acestui proces este posibilitatea recunoaterii reciproce a diplomelor, ceea ce permite circulaia liber a forei de munc superior calificate. Totodat, aplicarea sistemului creditelor transferabile, faciliteaz mobilitatea studenilor i profesorilor n context european i internaional.

Pentru absolvenii ciclului universitar de trei ani doritori s continue pregtirea universitar, exista o gam larg de specializri, numite master. Pe lng acestea, specifice mai ales nvmntului economic, sunt programele de Master n Business Administration i Executive Master n Business Administration (MBA pentru oamenii de afaceri), care nu se regsesc n cadrul altor domenii ale nvmntului superior (medicin, arhitectur, construcii etc).

Chiar i la nivelul conceptului generic de masterat exist diferene notabile ntre un masterat obinuit, un program MBA sauExecutive MBA. Dac masteratele obinuite n finane, contabilitate, marketing sau alte domenii economice reprezint o specializare la nivel universitar dup primul ciclu de trei ani, MBA se adreseaz absolvenilor cu licen i experiena de munc de minim 2-3 ani, iar programele Executive MBA se difereniaz prin faptul c solicita laadmitere, pe lng diploma de licen, o experien de conducere (managaeriala sau antreprenoriala) a cursanilor de cel puin trei ani.

Programele MBA ofer de regul specializri, obiectivele de carier ale participanilor fiind n principal avansarea ntr-o poziie de management pe o anumit funcie: HR, financiar, logistic, marketing, etc sau start-up/consolidarea unei afaceri proprii.

Pentru a se nscrie i pentru a putea fi admii ntr-un program Executive MBA (EMBA), pe lng testul GMAT (Graduate Management Admission Test), singurul examen care se susine pentru admiterea n cele mai bune coli economice din Europa i SUA, candidaii mai trebuie s ndeplineasc o cerina specific: un numr minim de ani de experiena managerial stabilit de fiecare scoal.

Programul Executive MBA este axat pe analiza studiilor de caz, are un puternic caracter interactiv i este centrat pe modalitile de aplicare a teoriei n activitatea practic. Un astfel de program pregtete managerii n diverse domenii de activitate, i ajut s nainteze pe linie profesional i s identifice noi strategii i posibiliti de dezvoltare a companiilor n care lucreaz, sau chiar s nceap o activitate nou, pe cont propriu.

Un program EMBA cuprinde toatedisciplinele de managementdin programele MBA full-time. n plus fa de un MBA, un program Executive MBA pune accentul pe experiena managerial, pe metoda studiilor de caz, i pe abordarea acestora de la nivel organizaional superior.Echipa de profesoriai unui asemenea program este special pregtit pentru a valorifica la maximum experiena n munc a cursanilor.

Un program EMBA este special conceput pentru managerii maturi - media de vrst fiind de 33-35 de ani - cu o experien relevant de minimum trei ani.

Cele mai importante programe EMBA organizeaz perioade de studiu n diferite locaii din ara sau internaionale, n care participanii au ocazia s interacioneze att n cadrul ct i n afara slii de curs, s efectueze vizite la companii, s participe n proiecte de echipa internaionale, s fac parte din echipe diferite, etc

Avantajuloferit de un program EMBA prin curriculum, dar mai ales prin componenta variat a clasei de manageri, este faptul c ofer fiecrui participant posibilitatea de a cunoate ntreaga palet de opiuni pe care o poate urma n carier, i asta datorit interaciunii cu profesorul, dar i cu colegii de clas. Absolvirea unui astfel de program poate oferi ansa dezvoltrii n domeniul de activitate ales sau poate determina alegerea unui alt domeniu. Va contribui, de asemenea, la dezvoltarea abilitilor necesare pentru a putea performa cu succes i a sesiza potenialele oportuniti de afaceri.Pentru a afla dac un astfel de program se potrivete profilului candidatului, exist site-uri specializate care furnizeaz informaii privind criteriile de selecie.

n ceea ce privete alegerea unui program MBA sau EMBA, primul pas este stabilirea obiectivelor personale, apoi culegerea informaiilor despre piaa-int, durat, parteneri, format, profesori, tax, poziie pe pia, istorii de succes ale absolvenilor i recomandri ale acestora. Un criteriu foarte important este echipa de profesori i pregtirea acestora att academica ct i experiena de business, precum i metodele de predare utilizate. Fiecare candidat trebuie s identifice cele mai importante criterii din punctul lui de vedere, innd cont de momentul n carier, interese i obiective profesionale pe termen mediu i lung. Sunt, de asemenea ncurajate realizarea unor vizite i participarea la prezentri organizate de fiecare dintre instituiile organizatoare, pentru a discuta direct cu profesorii, absolvenii i directorul de program i a avea o baz comun de comparaie.

Procesul de la Bologna, prin prezentarea clar a criteriilor de calitate pentru nvmntul economic, contribuie att la standardizarea nvmntului superior, ct i la o mai mare compatibilitate i adaptabilitate a curriculum-ului (planului de nvmnt) la necesitile n continu schimbare ale mediului de afaceri. Curriculum-ul programelor Executive MBA va trebui s in seama nu numai de perspectiva naional, dar, din ce n ce mai mult, i de cea regional i internaional. Acest lucru este evideniat i de reuniunile comune aleAACSB(Asociaia Internaional pentru Educaie n Management) i EFMD (Fundaia European pentru Dezvoltarea Managementului) ce au ca obiect analiza i comparabilitatea (compatibilitatea) procesului de evaluare a calitii i de acreditare a colilor de afaceri din partea celor dou organizaii internaionale.

RADIOGRAFIA PIEEI LOCALE A PROGRAMELOR DE MBA PIAA ANUAL DE PESTE 4,5 MILIOANE DE EURO - Pe piaa local activeaz 14 coli de business care ofer 14 programe destinate celor care doresc s-i mbunteasc aptitudinile de management: apte programe de MBA, ase EMBA-uri i un program de Professional MBA, programe enumerate n figur nr.1.Valoarea pieei locale de programe de instruire managerial estimat pe baza tarifelor practicate de colile de afaceri i a numrului de nou-inscrisi este de 4,5 milioane de euro. Aceast valoare survine de la cei peste 300 de studeni nscrii la finele anului 2011 sau la nceputul anului 2012 la unul dintre cele 14 programe de MBA/EMBA/PMBA.

Principala diferena dintre programele de MBA i cele de Executive MBA (EMBA) o reprezint publicul-tinta: dac MBA-ul se adreseaz managerilor mai tineri, cu 3 ani de experien n management, EMBA-ul este destinat executivilor care au acumulat deja peste 3 5 ani de experien n management i au vrste medii de peste 35 de ani. Programele de PMBA au aproape acelai coninut ca un MBA clasic n ceea ce privete cursurile de baz, ns unele dintre acestea au module destinate unui anumit domeniu de studiu (finane, marketing, resurse umane etc.).

n 2011 nu a mai intrat nicio coal de afaceri pe pia, din contr: WU Executive Academy, singura scoala de afaceri care oferea dou programe de educaie managerial la Bucureti (un Executive MBA i un Professional MBA) nu mai ofer ncepnd cu anul acesta programul de PMBA pe piaa local. Plecarea n 2010 a CEU Business School de pe piaa local dup cinci ani a lsat loc intrrii altor trei coli de afaceri.

Pilkington R]iu Business School, Maastricht School of Management (coordonata de echipa care a condus programul oferit de CEU Business School) i Southeastern University din SUA& Agora University din Oradea (MBA exclusiv online) au nceput deja cursurile programelor pe care le-au adus pe piaa local.

Spre deosebire de colile din Vest, unde MBA-urile au form de derulare full time, n Romnia programele de educaie managerial se desfoar part time n weekenduri. n strintate, programele de MBA se adreseaz celor care-i permit s ias din activitatea profesional timp de un an sau doi pentru a merge la cursurile colii de afaceri.

CLASAMENTUL PROGRAMELOR DE BUSINESS MANAGEMENT PE PIAA DIN ROMNIA

n anul 2012, peste 200 de manageri au absolvit cursurile unui program de MBA, EMBA sau PMBA oferit pe piaa local din Romnia, iar dintre acetia 167 de persoane executive au rspuns chestionarului ZF pentru realizarea celei de-a cincea ediii a suplimentului Top MBA. Lansat de ZF n 2008, Top MBA este unicul clasament al programelor de business management de pe piaa local i este realizat pe baza evalurilor fcute de absolvenii promoiilor din 2011. Astfel, cea de-a cincea ediie a Top MBA ( Figura nr.1- TOPUL PROGRAMELOR DE MBA I EMBA) a fost elaborat pe baza unui studiu desfurat online n perioada 19 martie 1 aprilie 2012 pe o populaie de 212 absolveni de EMBA i MBA, din care au rspuns la chestionarul ZF o proporie de aproape 80%.

Figura nr.1- TOPUL PROGRAMELOR DE MBA SI EMBA 2012.

Sursa: Revista TOP MBA, Ziarul Financiar, 30 Aprilie 2012, Editia a V-a

Aadar, cel mai bine cotat program din anul 2012 este MBA Romno-Canadian, oferit de Bucharest School of Management n parteneriat cu Telfer School of Management (University of Ottawa Canada), care a avut o evoluie spectaculoas n clasament, avnd n vedere c anul trecut s-a poziionat pe locul 8. Programul a reuit s obin un scor de 44 de puncte dintr-un punctaj maxim de 45 de puncte, fiind urmat ndeaproape de Executive MBA-ul oferit de austriecii de la WU Executive Academy, cel mai scump program local de educaie managerial, de 35.000 de euro (care a nregistrat 42,1 puncte). Pe locul trei, la egalitate, se afla colile de afaceri ASEBUSS i Tiffin University, care ofer cte un program de Executive MBA n Romnia i care au avut cte un punctaj de 41,5.

Topul s-a realizat n funcie de evalurile fcute de absolvenii de MBA din promoiile 2011, care au dat note programului absolvit pe baza celor nou criterii luate n considerare pentru analiza: networkingul, calitatea cursurilor, calitatea predrii, experienta profesorilor, mbuntirea abilitailor de management, mbuntirea calitilor personale, logistic, aplicabilitatea la job, componenta internaional.

Numrul absolvenilor de MBA a sczut anul trecut cu o treime, n condiiile n care companiile i-au alocat mult mai atent bugetele de formare, fiind presate de nevoia de reducere de costuri. La fel ca n anii anteriori, s-a conturat tendina ca managerii s-i plteasc singuri costurile aferente unui program de MBA, n aa fel nct aproape jumtate din acetia (49%) i-au pltit singuri programul, n timp ce 26% au contribuit parial din buzunarul propriu la plata miilor sau zecilor de mii de euro presupuse de un MBA.

n urm cu cinci ani, la prima ediie a Top MBA, companiile angajatoare plteau taxele de colarizare pentru mai bine de 60% din absolveni. Pe de alt parte, cursurile manageriale i-au determinat pe 16% dintre absolvenii de MBA de anul trecut s-i deschid un business propriu, de cele mai multe ori activitile de antreprenoriat venind n completarea jobului de zi cu zi. O mare parte din acetia au deschis firme n domeniul online. Reprezentanii Universitaii Sheffield au declarat c instituia nu participa la topuri locale. Reprezentanii FINE University of Wales i cei ai DeSales University Universitatea Romno-Americana nu au rspuns solicitrii ZF, refuznd s furnizeze datele de contact ale absolven]ilor din promoiile 2011.

Criteriul de maxim importan luat n considerare de ctre absolvenii anului 2012 ai programelor locale de MBA l constituie aplicabilitatea la job a informaiilor acumulate pe parcursul celor doi ani de studiu, avnd n vedere c form de derulare a tuturor programelor de MBA i EMBA este de tip part-time.

Conform studiilor efectuate de Ziarul Financiar, 100% din cei care aleg s participe la programele locale de MBA lucreaz n timpul studiilor, situaie care conduce n mod direct la posibilitatea aplicrii n timp real a noiunilor nvate la coala de afaceri. Nu acelai lucru se poate spune despre programele de MBA de tip full time oferite de colile de afaceri prestigioase din strintate, unde managerii devin inactivi timp de doi ani din punct de vedere al activitilor desfurate, timp n care sunt implicai exclusiv n programul de studiu al colii de afaceri din care fac parte. Marian Dinu, Country Managing Partner al biroului local al firmei internaionale de avocatur DLA Piper, absolvent al unui EMBA local inut de profesorii de la Wirtschafts universitt din Viena, afirma:

Programul pe care l-am absolvit eu aduce profesori de calibru internaional n Romnia, ceea ce face mai puin atractiv variant (mult mai consumatoare de timp) de a alege un program din strintate. De asemenea, Un MBA n afara rii nseamn timp, afirma hotrt i Lucian Aldescu, directorul executiv al companiei de curierat Dynamic Parcel Distribution (DPD) Romnia.

Rezultatele centralizrii chestionarelor arat c cele mai importante criterii n evaluarea programelor urmate de ctre absolveni sunt: aplicabilitatea la job a informaiilor nvate i componenta internaional a programului. Clasamentul privind importana criteriilor evaluate s-a fcut n urma unei analize de regresie liniara, importanta fiecrui criteriu reprezentnd variaia pe care o aduce fiecare aspect n evaluarea general. Componenta internaional a programului devine un element apreciat n rndul absolvenilor, cltoriile n strintate, schimbul de experien cu studenii strini ai univeristatilor partenere i expertiza profesorilor strini fiind de o importan major pentru acetia.

IMPORTANTA CRITERIILOR IN EVALUAREA PROGRAMELOR DE MBACriteriul de maxima importanta luat in considerare de catre absolventii anului 2012 ai programelor locale de MBA il constituie aplicabilitatea la job a informatiilor acumulate pe parcursul celor doi ani de studiu, avand in vedere ca forma de derulare a tuturor programelor de MBA si EMBA este de tip part-time.

Conform studiilor efectuate de Ziarul Financiar, 100% din cei care aleg sa participe la programele locale de MBA lucreaza in timpul studiilor, situatie care conduce in mod direct la posibilitatea aplicarii in timp real a notiunilor invatate la scoala de afaceri. Nu acelasi lucru se poate spune despre programele de MBA de tip full time oferite de scolile de afaceri prestigioase din strainatate, unde managerii devin inactivi timp de doi ani din punct de vedere al activitatilor desfasurate, timp in care sunt implicati exclusiv in programul de studiu al scolii de afaceri din care fac parte. Marian Dinu, Country Managing Partner al biroului local al firmei internationale de avocatura DLA Piper, absolvent al unui EMBA local tinut de profesorii de la Wirtschafts universitt din Viena, afirma:

Programul pe care l-am absolvit eu aduce profesori de calibru international in Romnia, ceea ce face mai putin atractiva varianta (mult mai consumatoare de timp) de a alege un program din strainatate. De asemenea, Un MBA in afara tarii inseamna timp, afirma hotarat si Lucian Aldescu, directorul executiv al companiei de curierat Dynamic Parcel Distribution (DPD) Romnia.

In Figura 2, rezultatele centralizarii chestionarelor arata ca cele mai importante criterii in evaluarea programelor urmate de catre absolventi sunt: aplicabilitatea la job a informatiilor invatate si componenta internationala a programului. Clasamentul privind importanta criteriilor evaluate s-a facut in urma unei analize de regresie liniara, importanta fiecarui criteriu reprezentand variatia pe care o aduce fiecare aspect in evaluarea generala. Componenta internationala a programului devine un element apreciat in randul absolventilor, calatoriile in strainatate, schimbul de experienta cu studentii straini ai univeristatilor partenere si expertiza profesorilor straini fiind de o importanta majora pentru acestia. Top MBA in functie de imbunatatirea abilitatilor de management

POZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/

SCOALACALIFICATIV ABSOLVENTI

( pe o scara de la 1 la 5)

1.2.EMBA ASEBUSS4,9

2.7.MBA Romano-German - ASE4,7

3.N/AMBA City University of Seattle/Intercollege IBS Romania4,7

4.3.MBA The Open University School/ CODECS4,6

5.1.EMBA Tiffin University4,6

6.8.MBA Romano-Canadian Bucharest School of Management4,5

7.4.EMBA WU Executive Acandemy4,4

8.5.MBA INDE/CNAM Paris4,0

NOTA: Evaluarea a fost facuta pe o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna slab, iar 5 excelent.

Imbunatatirea abilitatilor de management constituie un criteriu care evalueaza capacitatea absolventilor de a aborda business-ul intr-o maniera integrata, punandu-se accent pe strategia de business si pe sesizarea oportunitatilor de afaceri de pe piata.

Astfel de rezultate au reiesit si in urma unui studiu asemenator privind importanta programelor de MBA realizat in cadrul unei universitati din Nebraska. Acesta a evaluat parerea absolventilor de MBA privind relevanta a 12 abilitati specifice absolventilor si eficienta programelor de MBA in dezvoltarea si imbunatatirea acestor abilitati. S-a constatat ca abilitatile cantitative, cunostintele tehnice, creativitatea in gandire, gandirea interdependenta, adaptabilitatea/flexibilitatea, gandirea critica/analitica, gandirea strategica, abilitatile de comunicare scrisa si verbala, global/cross-cultural awareness, resoponsabilitatea sociala si etica, inteligenta emotionala si spiritul de echipa, reprezinta cele mai importante 12 abilitati dobandite si dezvoltate in cadrul unui program de MBA Top programe in functie de aplicabilitatea la job

POZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/



1.1.EMBA ASEBUSS4,8


3.7.MBA Romano-German ASE 4,5



6.2.EMBA Tiffin University4,2




Prestigiul unui program de MBA este conferit de componenta practica a acestuia, avand in vedere ca managerii experimentati prezinta o oarecare reticenta fata de stilul de invatare bazat pe notiuni teoretice. Programul cel mai apreciat de absolventi in ceea ce priveste aplicabilitatea la job este si anul acesta, la fel ca anul trecut, cel oferit de scoala de afaceri ASEBUSS.

MBA-ul de la ASEBUSS mi-a schimbat radical modul de a gndi in business, pana la nivelul de a forma deprinderi reflexe cnd vine vorba de o analiza a unei piete, a unei situatii de business, a unui plan de actiune. Si de a gandi totul la o la scara mai mare. De folos mi-a fost de la bun inceput, pentru ca fara acest MBA nu as fi avut accces la ofertele de job pe care le-am primit. , sustine Sergiu Negut, proprietarul firmei de consultanta SVP Consult si fostul director general adjunct al operatorului de servicii medicale private Regina Maria. Top programe in functie de calitatea cursurilorPOZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/



1.7.MBA Romano-Canadian Bucharest School of ManagementEMBA ASEBUSS5,0


3.2.EMBA ASEBUSS4,7


5.1.EMBA Tiffin University 4,5


7.N/AMBA City University of Seattle/Intercollege IBS Romania 4,2

8.8.MBA Romano-German ASE4,0


MBA-ul Romano-Canadian oferit de Bucharest School of Management este cel mai bine cotat program de catre absolventi din punct de vedere al calitatii cursurilor. Rezultatele stranse acordate la acest criteriu, precum si faptul ca notele cordate sunt apropiate de punctajul maxim demonstreaza faptul ca exemplele si studiile de caz folosite in cadrul cursurilor au relevanta atat pe plan local cat si pe plan international. Aceste scoli de afaceri suporta in acest sens costuri semnificative reprezentate de licentele pentru studiile de caz de la scoli de afaceri prestigioase precum Harvard sau INSEAD, pe care studentii le adapteaza la realitatea mediului local de afaceri si gasesc solutii de rezolvare a diverselor probleme.

Top programe in functie de imbunatatirea calitatilor personalePOZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/



1.1.EMBA ASEBUSS5,0

2.N/AMBA City University of Seattle/Intercollege IBS Romania 4,8

3.8MBA Romano-German ASE4,8


5.5.MBA The Open University School/ CODECS 4,5





EMBA-ul de la ASEBUSS a obtinut si in anul 2012 calificative maxime din partea absolventilor la evaluarea criteriului imbunatatirea calitatilor personale. Astfel de calitati sau abilitati de tip sof skills - abilitatea de a comunica si de a-si transmite ideile intr-un mod clar, concis si coerent, precum si increderea in fortele proprii,sunt dezvoltate de catre absolventi prin intermediul programelor locale de tip MBA pe care le-au urmat.

Potrivit unor studii econometrice realizate de catre Lynn M. Brooks la universitatea din Nebraska, s-a demonstrat ca exista o legatura directa puternica, intre calitatile personale si abilitatile de tip soft skills pe care un absolvent de program de MBA le detine si eficienta rolului pe care programul scolii de business absolvite il are in dezvoltarea acestor abilitati. Literatura de specialitate recomand ca viitorii absolventi ai programelor MBA sa dobandeasca un anumit set de abilitati prin intermediul carora sa se poata confrunta cu provocarile societatilor contemporane . Astfel, aptitudinile specifice absolventilor de MBA includ:

o gndire strategic i integrat, n special n ceea ce privete concurena global i de aplicare a tehnologiei ( M.Weisman, 2000 );

capacitatea de analiz pentru a sorta cantitatile mari de informatii si pentru a se focusa pe aspectele cele mai relevante ( Graduate Management Admission Council-GMAC, 2005);

capacitatea de rationament cantitativ ( Greater Expectations, 2002 );

capacitatea de a conduce intr-un mediu multinational ( Barret si Beeson, 2002 ) ;

Capacitatea de a influenta si convinge grupuri diverse de angajati, clienti, parteneri strategici, investitori si alte parti interesate ( Greater Expectations, 2002);

Capacitatea de decizie in conditii complexe de incertitudine si de risc ;

Capacitatea de adaptare la schimbare ( Graduate Management Admission Council-GMAC, 2006 );

Potrivit lui Michael Weisman, coordonatorul Scolii de Management din cadrul Universitatii Buffalo, Univeristatea de Stat din New York, pentru a reui ntr-un mediu complex, organizaiile isi exprima necesitatea de a detine in firma persoane care poseda o gama larga de cunostinte complementare, abilitati si atribute care sa le permita obtinerea succesului in confruntarea cu problemele complexe de nivel global ale firmei. Top programe in functie de componenta internationalaPOZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/



1.3.EMBA ASEBUSS5,0


3.5MBA INDE/CNAM Paris4,8







Dupa aplicabilitatea la job a notiunilor invatate, calatoriile de studiu in strainatate si schimbul de experienta cu studentii universitatilor partenere, sunt aspecte pe care absolventii programelor de MBA pun cel mai mult accentul atunci cand evalueaza programul urmat.

Una din cele mai vechi scoli de afaceri locale, ASEBUSS, a primit cele mai bune calificative din partea absolventilor care au evaluat programele de MBA din perspectiva internationala. Echipa de profesori straini, materiale si studii de caz internationale cu aplicabilitate si relevanta pe piata locala, networking cu studentii scolii partenere sau calatorii de studiu in strainatate, sunt unele din elementele care conduc la componenta internationala luata in considerare de catre absolventii programelor de MBA. Top programe in functie de experienta profesorilor Profesorii care au primit cele mai bune calificative din partea absolventilor de anul trecut predau in cadrul programelor de MBA Romno- Canadian si Romno- German, care au facut un salt semnificativ fata de statisticile realizate in urma cu 2 ani. Studentii sunt interesati de experienta in afaceri a profesorilor, care trebuie dublata de un background academic solid. De asemenea, ei au notat si raportul dintre volumul si utilitatea informatiilor primate in activitatea lor de zi cu zi, precum si echilibrul dintre informatiile teoretice si cele practice transmise la cursuri.

Daca unele scoli de afaceri care ofera programe de MBA in Romnia aduc exclusiv profesori straini, in altele exista un mix intre profesori straini si oameni de afaceri locali care vin sa predea la MBA. Totusi, unul dintre criteriile luate in considerare la realizarea clasamentelor internationale ale scolilor de business este numarul de profesori care au primit un premiu Nobel.POZITIA

2012POZITIA

2011PROGRAM/





3.1EMBA ASEBUSS4,7





8.N/A.MBA City University of Seattle/Intercollege IBS Romania4,3


CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETARII In elaborarea prezentului studiu privind interesul tinerilor pentru formarea profesionala prin programe de MBA, am pornit de la considerentul de baza cum ca efectele educatiei asupra calitatii vietii individului, se extind si la nivelul economiei ca intreg.

Acest considerent inglobeaza politicile de la nivelul oricarei tari care privesc participarea sporita pe piata muncii a unei forte de munca calificate si adaptabile, imbunatatirea sistemului educational si capacitatea adaptabilitatii acestuia la cererea pietei muncii, promovarea educatiei pe parcursul vietii, cresterea adaptabilitatii angajatilor si a intreprinderilor, asigurarea calificarilor si cunostintelor necesare integrarii si mobilitatii pe piata muncii si facilitatrea dezvoltarii economice.

Asadar, premisele care stau la baza elaborarii studiului vizeaza:

necesitatea formarii profesionale a tinerilor intr-o economie bazata pe cunoastere, pe informatii, dezvoltarea capitalului uman determinand sansa omului in societate din punct de vedere economic;

importanta corelarii cerintelor pietei muncii cu gradul de formare profesionala, educatia indeplinind rolul sau principal in cresterea economica;

interdependenta dintre un progres rapid si profund in sistemul educational si cresterea economica a unei tari si a nivelului de trai al individului;

capacitatea de adaptare a resurselor umane la cerintele competitive ale pietei muncii aflate intr-o continua schimbare, prin transformarea acestuia in capital uman educat si dezvoltat;

Luand in considerare aceste premise in proiectarea cercetarii, si relaia educaie munc carier, referitoare la capitalul de pregtire, valori, aspiraii, intenii, motivaii i strategii ale resurselor umane, obiectivul studiului este de a obtine o imagine clara a interesului manifestat de catre tinerii din Romania pentru formarea profesionala prin programe de MBA.

Scopul studiului consta in conturarea unei viziuni de ansamblu asupra perceptiei tinerilor asupra programelor de MBA. Astfel, sunt vizate aspecte privind necesitatea din punctul de vedere al tinerilor a unei educatii de nivel superior prin astfel de programe de formare profesioanala, motivatia alegerii dezvoltarii profesionale prin programe de Master of Business Administration si nivelul de cunoastere al tinerilor despre aspectele care inglobeaza eforturile necesare a fi depuse pentru absolvirea unui astfel de program, precum si avantajele si beneficiile detinute in calitate de cursant si/sau absolvent.

Metoda de cercetare a subiectilor- ancheta pe baza de CHESTIONAR ( prezentat in Anexa nr.)

n realizarea studiului, am folosit ca metoda de cercetare sondajul de opinie, iar instrumentul aplicat a fost chestionarul, considerat de catre specialisti un instrument eficient de investigare, care este utilizat frecvent pentru culegerea informatiilor necesare.

Chestionarul este un instrument de cercetare flexibil, cu o structura creata dupa principii bine definite si concretizate prin intermediul unor ntrebari, care au rolul de a strni interesul subiectilor intervievati si de a raspunde ct mai sincer la ntrebari (Prutianu, 2002).

Prin utilizarea acestui instrument, a crescut gradul de informare a tinerilor intervievati cu privire la posibilitatea de a urma un program de formare profesionala de tip MBA. Prin urmare, putem afirma ca aceasta metoda a fost si o modalitate indirecta de promovare a astfel de programe in general. In elaborarea intrebarilor, s-a tinut cont de anumite criterii precum: adaptarea limbajului necesar a fi inteles de catre tinerii supusi investigarii, claritatea, simplitatea, relevanta si simetria, conform careia fiecare intrebare face referire la un aspect particular al cercetarii. Datele au fost colectate , sintetizate si prelucrate dupa aplicarea chestionarului esantionului stabilit, dupa prelucrarea acestora uramand analiza rezultatelor in vederea confirmarii premiselor de la care s-a pornit.Subiectii analizati

Esantionul este format din 160 de subiecti, cu varsta cuprinsa intre 19-30 ani, incadrati pe diferite nivele de studii, de profil economic ( licenta, masterat, doctorat ), care activeaza sau nu pe piata muncii. Sondajul a fost realizat in perioada 01-25 Aprilie 2013 iar modul de esantionare a fost direct (fata n fata) si indirect (prin intermediul internetului). Tinerii care fac subiectul studiului sunt cursanti sau absolventi a doua universitati reprezentative in tara noastra in domeniul economic si tehnic, Academia de Studii Economice si Universitatea Politehnica din Bucuresti, precum si din cadrul Universtatii Lucian Blaga din Sibiu. Pe langa aceste criterii prestabilite, se iau in coniderare si elementele legate de genul persoanelor intervievate (masculin sau feminin), starea civila, precum si cele legate de zona in care subiectii isi desfasoara activitatea. Accentul pus pe diversitatea criteriilor mentionate are la baza ipotezele :

Tinerii aflati in curs de scolarizare, manifesta pentru formarea profesionala prin programe de MBA un grad de interes mai redus decat cel al absolventilor care nu mai sunt inclusi intr-o forma superioara de studiu; Persoanele din afara Bucurestiului manifesta un interes mai scazut pentru astfel de programe pe fondul resurselor suplimentare antrenate ( timp, costuri de deplasare) si pe fondul diferentelor socio-culturale specifice fiecarei zone;

Disponibilitatea femeilor privind timpul alocat urmarii cursurilor programelor de MBA este mai redusa comparativ cu cea a barbatilor;

Motivatiile variaza in randul genului masculin si feminin ( oportunitatea in cariera, cresterea salariului, imbunatatirea calitatilor personale, dezvoltarea abilitatilor de leader, cresterea eficientei muncii, satisfactie personala, reprofilare );

Tipul de program de MBA pentru care se opteaza, difera in functie de stadiul educational si profesional in care se regasesc;

Principalul factor care ingradeste inscrierea tinerilor la programe de MBA este timpul;

Optiunea pentru un anumit tip de program este data de reputatia diplomei.ASPECTE DESCRIPTIVE Caracteristicile respondentilor Chestionarul debuteaza cu o dimensiune care vizeaza datele factuale ale respondentilor: nume, varsta, gen, denumirea institutiei de invatamant din care faceti parte si ocupatia.

Studiul a fost derulat pe un esantion de 160 de tineri, studenti sau absolventi de studii economice, cu sau fara experienta pe piata muncii. 55% dintre chestionati (88 persoane) sunt de genul masculin, iar 45% dintre acestia sunt de genul feminin ( 72 persoane). ( Fig.1) 65% dintre barbati au varsta cuprinsa intre 19-24 ani, pondere care arata ca inca fac parte dintr-un mediu universitar sau sunt inscrisi intr-un program de studiu, 35% dintre acestia avand o varsta curprinsa intre 25-30 ani. Femeile cu varsta cuprinsa intre 19-24 ani sunt in proportie de 71% dintr-un total de 72 de persoane, 29% dintre acestea avand varsta cuprinsa intre 25-30 ani. Din totalul de 160 persoane, 60% sunt tineri din Bucuresti, iar restul de 40% sunt persoane care isi desfasoara activitatea in afara Bucurestiului. Distribuia respondenilor n funcie de ocupaie (Fig.nr.4), prezint situatia tinerilor care sunt incadrati sau nu in campul muncii. Asadar, 58% dintre studenti, sunt tineri fara experienta pe piata muncii, 13% studenti incadrati pe piata muncii, 25% dintre absolventi detin un loc de munca, iar 4% dintre cei cre nu mai sunt inscrisi in nicio forma de invatamant superior, nu detin un loc de munca.

ASPECTE PRIVIND ORIENTAREA PROFESIONALA La intrebarea Care este opinia dumneavoastr despre planul de carier?, 65% dintre respondenti considera ca planul de cariera joaca un rol decisiv in viata profesionala, 20% dintre tinerii intervievati sustin ca acesta are un rol important, dar nu decisiv in cariera lor, o proportie semnificativa de 15% din totalul de 160 de chestionati, sustinand ca planul de cariera nu este folositor luand in considerare schimbarile survenite pe piata muncii ce nu pot fi anticipate. De remarcat este faptul ca desi 65% din tinerii intervievati considera ca planul de cariera are un rol decisiv in viata profesionala, la intrebarea nr.2 daca detin sau nu un plan de cariera, doar 3% din totalul de 160 au raspuns afirmativ. Putem concluziona ca tinerii sunt in general demotivati, interesul pentru un viitor mai bun, dorina de a avansa sau de a avea o viziune asupra viitorului lor, mai clar, nefiind foarte bine puternice. Privitor la gradul de cunoaste pe care il au tinerii despre programele de MBA, a rezultat intr-o proportie de 55%, ca acestia sunt putin informati despre oportunitatile privind formarea profesionala prin astfel de programe. Ponderea celor care nu detin nicio informatie despre cursurile scolilor de business este de 35%. Numar celor care sunt pe deplin informati este de 2 persoane, reprezentand aproxmativ 1% din total. De asemenea, exista persoane care sustin ca detin numeroase informatii despre aceasta forma de invatamnt superior. De asemenea, din raspusurile primite la intrebarea Cunoasteti care sunt diferentele dintre programele de tip MBA, EMBA si PMBA?, tinerii au raspuns in proportie de 87% ca nu sunt informati in aceasta privinta, doar 13% raspunzand contrariul. Raspunsul tinerilor la intrebarea Care din elementele de mai jos ar reprezenta pentru dv.un impediment in inscrierea la acest program? variaza in functie de categoria de varsta in care acestia se incadreaza. Astfel, pentru tinerii studenti mai mici de varsta 25 ani, se observa ca, in proportie de 75%, principalul impediment care ii retine de la a se inscrie la un curs de MBA, este experienta minima necesara de 3 ani de pe piata muncii. De asemenea, ca si in cazul persoanelor cu varsta mai mare de 30 ani, taxele ridicate reprezinta pentru 80% din acestia o cauza a retinerii lor privind decizia de a urma un astfel de curs. Pentru tinerii mai mici de 25 ani, timpul necesar a fi alocat urmarii unei scoli de business, nu reprezinta o problema, doar 30% din acestia considerandu-l ca fiind un impediment. Pentru tinerii cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani, timpul cerut a fi alocat reprezinta in schimb principala retinere in ceea ce ii priveste hotararea de a urma un MBA, 80% dintre acestia considerand acest lucru. Complementar acestuia, durata programului este semnalata ca fiind o alta reticenta a tinerilor mai mari de 30 ani, 76% dintre acestia afirmand acest lucru.

Intrebati fiind de costul social al MBA-ului care i-ar afecta in cea mai mare masura, 80% dintre tinerii respondenti cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani, au considerat ca diminuarea intervalului de timp alocat vietii personale ar fi costul social cel mai problematic in ceea ce ii priveste. Acest aspect este indeaproape urmat de nemultumirea privind redirectionarea timpului alocat familiei catre sesiunile de studiu ( 76%) si de schimbarea stilului de viata ( 75%).

Situatia este oarecum evidenta pentru acesasta categorie de viata, luandu-se in considerare efectul de subtitutie privind viata profesionala cu cea familiala care se manifesta mai pregnant odata cu inaintarea in varsta. In schimb, pentru cei cu varsta mai mica de 25 de ani, aceste aspecte nu reprezinta neaparat impedimente in viata personala. Asadar, pentru aproximativ jumatate dintre acestia, urmarea unui MBA, ar conduce la diminuarea timpului alocat vietii personale. Ponderea de 30% din totalul tinerilor care sustin ca schimbarile survenite in modul lor de viata, arata flexibilitatea acestora si gradul lor de adaptare privind urmarea unui astfel de program si implicatiile pe care le-ar avea in modul de viata si timpul alocat vietii personale. La intrebarea Pe care dintre beneficiile specifice programului il considerati ca fiind cel mai util?, majoritatea femeilor si barbatilor (67%, respectiv 70%), au raspuns ca ocuparea unui loc de munca reprezinta beneficiul considerat ca fiind cu utilitatea cea mai mare. Interesul barbatilor pentru participarea la intalniri cu scop de business este cu 9% mai mare decat cel al femeilor privind acest aspect, doar 11% din acestea considerand aceasta posibilitatea ca fiind una utila. In schimb, pentru persoanele de gen feminin, posibilitatea participarii la intalniri cu scop recreativ si accesul la bibliotecile virtuale ale scolilor de business, reprezinta in proportie de 12%, respectiv 10% beneficii utile ale programelor de MBA.

Intrebarea privitoare la utilitatea acreditarilor Association to Advance Collegiate Schools of Business (AACSB), European Quality Improvement System (EQUIS) si Association of MBAs (AMBA) dobandite in urma finalizarii programului de MBA, prefigureaza ca, tinerii care au o experienta pe piata muncii, acorda in proportie de 56%, o importanta medie/moderata acreditarilor. Pentru tinerii care nu detin experienta pe piata muncii, aceste acreditari sunt de o importanta mica, 55% dintre acestia semnaland acest fapt. 27% din totalul tinerilor experimentati pe piata muncii, considera ca diplomele si acreditarile obtinute au o importanta semnificativa, doar 10% din cei care nu sunt activi pe piata muncii considerand acelasi lucru.

Pentru 67% din totalul respondentilor, socialiazarea in cadrul cursurilor programelor de MBA, este importanta, studentilor avand posibilitatea de a face schimb de experiente cu manageri din diverse industrii, ceea ce ii ajuta sa isi dezvolte abilitatile manageriale si sa isi creeze un networking vast.

Intrebati de scopul pe care l-ar avea de indeplinit prin urmarea cursurilor unui program de MBA, raspunsurile tinerilor au variat in functie de interesul personal: 20% dintre acestia au afirmat ca si-ar dori schimbarea domeniului de activitate, 27% au raspuns ca urmresc deschiderea si dezvoltarea unei afaceri, iar 18% doresc sa fie promovati in pozitii cheie ale companiei in care lucreaza sau vor lucra. Ingrijorator este ca, o pondere semnificativa din totalul respondentiolor ( 35%), nu a stabilit niciunul din scopurile enumerate.

Interesul tinerilor pentru a aplica la o coal de business

Caracteristicile demografice ale tinerilor intervievati au jucat un rol determinant in aprecierea lor fata de tipul de program pentru care ar opta la un moment dat. Astfel, varsta si genul respondentilor, reprezinta factorii demografici care au conturat interesul tinerilor pentru astfel de programe. La intrebarea Pentru ce tip de program din cele enumerate mai jos ati opta?, programul MBA de tip Full-Time cu o durata de 2 ani, detine cea mai mare pondere ( 47%) dintre toate tipurile de programe considerate ca optiuni in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 19-24 ani. Acest tip de program este indeaproape urmat de optiunile tinerilor intervievati cu varsta mai mica de 24 ani, privind programele de MBA Full-Time de 1 an ( 46%) si Flexible MBA ( 44%). Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, se poate observa ca persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani manifesta cel mai mare interes pentru un program de tip Online/La distanta, program pentru care ar opta in proportie de 76%, formele de tip Executive MBA (74%) si PMBA (72%), fiind, de asemenea, in atentia respondetilor cu varsta mai mare de 25 ani. Cei mai multi dintre potentialii studenti ar fi interesati sa urmeze programele de Executive MBA ( 65%), Full-Time MBA de 2 ani ( 60%) si Full-Time MBA cu o durata de 1 an ( 57%), raspunsurile fiind inregistrate in randul respondentilor de gen masculin. Persoanele de sex feminin ar prefera, in proportie de 75%, sa urmeze un program de tip PMBA ( programe cu aproape acelai coninut ca un MBA clasic n ceea ce privete cursurile de baz, unele dintre acestea avand module destinate unui anumit domeniu de studiu: finane, marketing, resurse umane etc.. Din analiza graficului nr., se poate observa ca interesul pentru programele de MBA de tip Online/la distanta este distribuit in proportii egale in randul tinerilor de gen masculin si feminin.

La intrebarea In ce masura, derularea on-line a cursurilor, ar influenta alegerea dumneavoastra a unui program de MBA? , aproximativ 53% dintre respondentii din afara Bucurestiului au raspuns ca modul de desfasurare a cursurilor in format on-line, i-ar influenta in mare masura, 44% dintre acestia apreciind ca derularea on-line a acestor programe ar avea o oarecare importanta in optiunile vizand programele de MBA. Doar 3% dintre acestia considera ca nu ar fi ifluentati in alegerea lor de acest aspect. Tinerii din Bucuresti, au raspuns in proportie de 30% ca acest aspect ar influenta intr-o mare masura alegerea lor, 65% dintre acestia luand in considerare acest criteriu doar intr-o oarecare masura.

La intrebarea privind criteriile care i-ar motiva cel mai mult in alegerea urmarii unui program de MBA, tinerii respondenti au sustinut in proportie de 23% ca aplicabilitatea la job este de o mare importanta in conturarea deciziei privind tipul de program ales. De asemenea, Renumele/ Prestigiul scolilor de business detine o pondere de 19% din totalul criteriilor evaluate, reprezentand pentru potentialii studenti un element foarte important de luat in considerare.

La intrebarea La ce surse de finantare a programului ati apela pentru a urma un astfel de curs?, respondentii au raspuns in proportie de 53% ca sursa pe care ar intentiona sa o utilizeze ar fi finantarea sustinuta de actualul sau viitorul anagajator. De asemenea, la intrebarea privind modalitatile de facilitare a finantarii unui program de MBA, persoanele intervievate au raspuns in proportie de 82% ca luarea in considerare a tututor metodelor enumerate ( Economisirea din timp, Documentarea si obtinerea unei burse din partea unei fundatii sau organizatii nationale/internationale, Obtinerea unei finantari din partea angajatorului, Analiza ofertelor bancare), reprezinta solutia optima pentru acoperirea costurilor aferente unui MBA.

Raspunsurile primite la intrebarea privind utilitatea programelor de MBA, difera in randul femeilor si al barbatilor, un alt factor care influenteaza diverstatea raspunsurilor fiind varsta.

Pentru intelegerea factorilor motivanti care stau la baza luarii deciziei de a urma un program de MBA, luam in considerare, conform literaturii de specialitate, categorisirea acestora in doua mari orientari conceptuale: motiviatie intrinseca si motivatie extrinseca. Potrivit acestor orientari, prin motivatia intrinseca, indivizii sunt stimulati sa actioneze datorita gradului de interes manifestat fata de activitatea desfasurata, pe cand motivatia extrinseca, conduce la actiunea individului datorita perceptiei acestuia asupra rezultatelor obtinute prin desfasurarea activitatii respective.

Analizand graficul de mai sus, se poate obesrva ca, atat in randul barbatilor cu varsta cuprisa intre 19-24 ani, cat si a celor cu varsta curpinsa intre 25-30 ani, motivatia privind cresterea salariului detine un procentaj ridicat, de 87%, respectiv 78%. Cresterea competitivitatii reprezinta pentru barbatii cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani, un factor motivant foarte important, acesta obtinand un procentaj de 78%. De asemenea, pentru acestia din urma, dezvoltarea abilitatilor de leader (75%) si perfectionarea pe segementul business (70%) se incadreaza in topul motivatiilor privind decizia de formare profesionala prin programe de MBA. In schimb, se poate observa ca, pentru barbatii cu varsta cuprinsa intre 19-24 ani, cresterea angajabilitatii pe piata muncii, reprezinta un element de motivatie deosebit de important, obtinand un procentaj de 75%. Prin analiza graficului privind utilitatea programelor de MBA pentru femei, putem afirma ca, pentru 85% din femeile cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani, cresterea salariului reprezinta principala motivatie care sta la baza alegerii unui astfel de program de formare profesionala, situatie asemenatatoare si in cazul femeilor cu vasrta intre 19-24 ani. Asadar, atat pentru femei cat si pentru barbati, aprecierea utilitatii programelor de MBA din perspectiva cresterii salariului, este asemenatoare.

Un procentaj foarte ridicat (67%) in randul femeilor din ambele categorii de varsta, l-a obtinut cresterea competitivitatii, acestea urmarind dezvoltarea personala si profesionala si diferentierea pe piata muncii.

Dezvoltarea abilitatilor de leader nu reprezinta pentru femei o motivatie principala, asa cum s-a inregistrat in cazul barbatilor, femeile cu varsta cuprinsa intre 25-30 ani sustinand doar in proportie de 30% ca ar fi un factor motivant pentru ele in alegerea formarii profesionale prin programe de MBA.

ASPECTE PRIVIND RECRUTAREA SI DISEMINAREA INFORMATIILOR DESPRE SCOLILE DE BUSINESS In general, motivatia potentialilor studenti de a urma cursurile unui program de Master of Business Administration, este data de dorinta de a obtine abilitatile necesare dezvoltarii carierei la potential maxim.

La intrebarea Care sunt principalele doua mijloace de informare despre programele de MBA preferate de dv.?, raspunsurile subiectilor au fost : Pentru 85% persoane, site-urile scolilor de business reprezinta mijlocul principal de informare, in timp ce pentru 15% dintre acestea, raspunsul este negativ;

80% din subiectii chestionati, considera ca prietenii/familia ar fi o modalitate buna de informare, doar 20% afirmand ca nu ar utiliza aceasta metoda; Pentru 80% dintre tineri, personalul scolilor de business care coordoneaza procesele de admitere in astfel de programe, ar fi o sursa foarte buna de informare, in timp ce 20% dintre acestia nu ar consulta aceasta sursa.

Studentii/absolventii reprezinta in proportie de 67% o sursa preferata de informare in randul tinerilor, in timp ce 33% dintre acestia considera contrariul;

Publicatiile scolilor de business reprezinta pentru tineri o sursa importanta de informare, acestia prefernad-o in proportie de 65%, diferenta de 35% demonstrand contrariul; Procentaje pozitive cu valori mai mari de 50% au inregistrat si sursele de informare precum Site-ul GMAC ( 60%), Topul Programelor de MBA (60%), si Univeristatile (58%) si Revistele de specialitate (58%); Sursele de informare cel mai putin preferate in randul tinerilor care s-ar implica intr-un proces de cunoastere a programelor de MBA, sunt Sesiunile de informare (37% ), Angajatorii ( 35%), Consilerii profesionali (25%), Blog-urile oficiale ale scolilor de business (20%) si Evenimentele de networking ( 17%); Conform celor prezentate mai sus, rezulta ca sursele de informare preferate in randul tinerilor privind oportunitatile de formare profesionala prin programe de MBA, sunt Site-urile scolilor de business, Prietenii/Familia, Personalul coordonator al proceselor de admitere, Studentii sau absolventii programelor, si publicatiile scolilor de business. Raspunsul persoanelor intervievate privind informatiile pe care doresc sa le obtina in procesul de cunoastere a programelor de MBA ( Graficul nr.) , arata ca: Pentru 80% dintre respondenti, stastisticile privind plasarea pe piata muncii dupa absolvirea unui astfel de curs au o importanta foarte mare; Informatiile despre Suportul financiar oferit de scolile de business conteaza in randul respondentilor in foarte mare masura, 74% afirmand acest lucru; In proportie de 73%, tinerii au raspuns ca importanta informatiilor privind Conditiile de inscriere este foarte mare; Descrierea tipului de program si Topul programelor de MBA, reprezinta pentru respondenti, informatii pe care doresc sa le obtina in foarte mare masura, 68% dintre acestia, respectiv 67% considerand acest lucru. Recomandarile obtinute din partea tinerilor cu privinre la

Extinderea ariei universtare si in alte centre univeristare din provincie Diminuarea costurilor antrenate

Accent mai redus acordat experientei profesionale anterior inscrierii

Posiblitatea infiintarii unui program MBA de tip online

VARSTA

GENUL

Trei din cele cinci modalitati de informare despre programele de MBA preferate in randul tinerilor, depind de controlul si implicarea scolilor de business site-urile personale, grupul de persoane implicate in procesul de recrutare, si publicatiile scolilor de business

Informatiile pe care tinerii doresc sa le obtina in procesul de cunoastere a programelor de MBA existente pe piata din Romania, vizeaza aspectele financiare, aspecte fiecarui program, aspecte privind cariera si aspcte privind programa/curriculum-ul.

Herbert Alexander Simon(n.15 iunie1916 d.9 februarie2001) a fost un economistamerican, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1978) i alPremiului Turingn1975.

J.J.Servan-Schreiber, Sfidarea mondiala 1986 si Revolutie in cunoastere, Ed.Humanitas, Bucuresti, 1990, pag.141, 182-183, 186.

Martinotti, G., Interdisciplinarity and the Social Sciences, Interdisciplinarity and the Organization of Knowledge in Europe, Ed.Richard Cunninham, Cambridge, 1997, pag.166.

Sabau, G., Societatea cunoasterii-o perspective romaneasca, Ed.Economica, 2001, pag.31

Gibbons, M.,Higher Education Relevance in the 21st Century, The World Bank, 1998

Suciu, M.C., Dragulescu, I.V., Ghitiu-Bratesc, A., Piciorus, L., Imbrisca, C., Serbu, M.V, Grogore, C., Rolul universitatilor in economia si societatea bazata pe cunoastere. Implicatii pentru invatamantul economic superior romanesc, Amfiteatru Economic, Vol.XIII, 2011, pag 341.

7 Dobrota, N., Dictionar de Economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag.88

Jrme Gleizes, Le capital humain 2. Nouvelle conomie politique, Paris, 2000.

88/655/CEE: Dcision du Conseil du 21 dcembre 1988 adoptant le rapport annuel sur la situation conomique de la Communaut et fixant des orientations de politique conomique pour 1989.

Th. Schultz, Investment in Human Capital, in American Economic Review 51 (1), 1-17, 1961.

Jacob Mincer, Investment in Human Capital and Personal Income Distribution, in Journal of Political Economy, 66(4), pp. 281-302.

G. Becker, B. R. Chiswick, Education and the Distribution of Earnings, in American Economics Review, 56 (1/2), 1966, pp. 350-369.

Gary Becker, Capitalul uman.O analiz teoretic i empiric cu referire special la educaie, Editura ALL, 1997.

Steliana Per (coord.), Evaluarea capitalului uman, Coordonate strategice ale evoluiei pieei muncii n Romnia, IRLI, 1997.

Aida Sarchizian Educaia i formarea profesional - mecanism de modernizare a structurilor ocupaional-profesionale, Vol. 179 Probleme economice, Academia Romn, Institutul Naional de Cercetri Economice, 2005; Diana Preda, Fora de munc n Romnia : performane i constrngeri din perspectiva aderrii, Vol. 204, Probleme economice, Academia Romn, Institutul Naional de Cercetri Economice, 2006; Steliana Per Educaia si nvarea pe tot parcursul vieii, mai mult dect FPC/EA: clarificri conceptuale, vol. 188-189, Probleme economice, Academia Romn, Institutul Naional de Cercetri Economice, 2005; Florin-Marius Pavelescu, Ocuparea i utilizarea forei de munc n Romnia n a doua jumtate a secolului al XX-lea, vol. 240-241/2007, Probleme economice, Academia Romn, Institutul Naional de Cercetri Economice, 2007.

Oana Cmoiu, Formarea profesional, Editura Economic, 2006.

One hour a day, sloganul propus de a V-a Conferin internaional asupra educaiei adulilor, Berna, n 1998.

Education and the economy in a changing society, OECD, Paris, 1989, pag 18-26

Woodhall, M., Human Capital: Educational Aspects, in : Smelser, N.J., Baltes, P.B., International Encyclopedia of the Social, Behavioral Sciences, Pergamon, Oxford, 2001, pag.6951.

Kumar, C.S, Human Capital and Growth Emiprics, The Journal of Developing Areas, Vol.40, Nr.1, 2006, pag 153-179.

OECD, Tertiary Education for the Knowledge, OECD Thematic Review of Tertiary Education: Synthesis Report, 2008, disponibil la adresa http://www.dges.mctes.pt/NR/rdonlyres/8B016D34-DAAB-4B50-ADBB-25AE105AE105AEE88/2567/TertiaryEducationfortheKnowledgeSocietyThematic Rev.pdf

Van Marrewijk, M., Timmers, J., Human Capital Management: New Possibilities in People Management, Journal of Business Ethics, Vol. 44, Nr. 2/3,2003, pp. 171-184.

Saxby, s., OECD reports on growing importance of public sector information to the knowledge economy, Computer, Law and Security Review, Vol. 22, Issue 4, 2006, pag 259

Educatia, Formarea profesionala si tineretul, Bucuresti 2004, Centrul de Resurse Juridice, pag.10

Baruch, Yehuda; Peiperl, Maury, The impact of an MBA on graduate careers, Human Resource Management Journal; 2000; ProQuest Central, pag.69

Tim Hindle, Philip Sadler, MBA- Ghid propus de THE ECONOMIST BOOK, Editura Nemira, 1998, pag.10

Lynn M. Brooks, CORPORATE AND ACADEMIC VIEWS ON THE IMPORTANCE OF AN MBA GRADUATE SKILL SET AND THE EFFECTIVENESS OF THE U.S. MBAS CURRICULUM IN DEVELOPING THOSE SKILLS, Lincoln, Nebraska, Noiembrie 2006, pag.

Ziarul Financiar, Top MBA, Aprilie 2012, Editia a V-a, pag.21

Lynn M. Brooks, CORPORATE AND ACADEMIC VIEWS ON THE IMPORTANCE OF AN MBA GRADUATE SKILL SET AND THE EFFECTIVENESS OF THE U.S. MBAS CURRICULUM IN DEVELOPING THOSE SKILLS, Lincoln, Nebraska, Noiembrie 2006, pag.90

AACSB, GREATER EXPECTATIONS, 2002

Greater expectations: A NEW VISION FOR LEARNING AS A NATION GOES TO COLLEGE (2002), National Panel Report of the Association of American Colleges and Universities.Washington, D.C.

Barrett, A., & Beeson, J. (2002). DEVELOPING LEADERS FOR 2010. New York: The Conference Board.

Mumford, M. D., Zaccaro, S. J., Harding, F. D., Jacobs, T. O, & Fleishman, E. A. (2000). Leadership skills for a changing world: Solving complex social problems. Leadership Quarterly, 11(1), 11-36.

Ryan, R.M. & Deci, E.L. (2000). Intrinsic and extrinsic motivations: Classic definitions and new directions. Contemporary Educational Psychology, 25, 5467.

Date post:	06-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	alyna-alynaa
View:	265 times
Download:	4 times

studiu Oana 2003.doc

Documents