Studiu de Evaluare Adecvatăapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2013. 12....

Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ

P.F.A Georgescu P. Lucian 1

Studiu de Evaluare Adecvată

RESTABILIREA POTENŢIALULUI BĂLŢII ZĂTUN PENTRU SPECIILE

PISCICOLE DE INTERES COMERCIAL

Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi

Elaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian

2013



1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTULUI PROPUS

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea proiectului: „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole

de interes comercial„ localizat pe teritoriul administrativ a municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

Titularul planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi,

adresa poştala; localitatea Galaţi, str. Traian, nr. 454A, judeţul Galați, cod poștal 800179,

tel./fax 0236/317827, e-mail: [email protected]

Elaborator: Studiul de evaluare adecvată, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P. Lucian,

înscris în Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.

Descrierea proiectului:

Prin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor

piscicole de interes comercial balta Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor

pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru a sprijini reconversia

zonelor afectate de schimbările din acest sector.

Restabilirea bălţii Zătun care face parte din zona pescăreasca lunca Prutului inferior -

Dunărea inferioară, este necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al intervenţiei

propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei,

cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de

producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce va avea capacitatea de a atenua efectele,

degradării continui a zonei bălţii Zătun. Principalele activități propuse prin prezentul proiect

vor consta în activităţi de tăiere a stufului şi lucrări de decolmatare.

Pentru atingerea obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii

Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial, se va avea în vedere următoarele obiective

specifice:

dezvoltarea durabilă a zonei, şi promovarea acestuia, atât la nivel local, cât şi naţional;

conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului

bălţii Zătun;

gestionarea durabilă a patrimoniului local de mediu prin decolmatarea si curăţarea

stufărişului din balta Zătun



implicarea locuitorilor din zonă în acţiunile de conservare şi gestionare durabilă a

patrimoniului local de mediu prin menţinerea a 9 locuri de muncă permanente şi

crearea a cel puţin 10 locuri de muncă temporare, în perioada de derulare proiectului.

În mod indirect, ca efect secundar benefic al implementării proiectului beneficiarul, va

ajunge la un mediu favorabil şi pentru persoanele care se ocupă cu pescuitul sportiv (şi nu

numai) şi de agrement din zona municipiului Galați şi din alte zone în perioadele

optime/favorabile de pescuit.

Disfuncţionalităţi

Balta Zătun se afla pe teritoriul municipiului Galați, în zona de est la confluenta râului

Prut cu fluviul Dunărea. Suprafaţa bălții este de 33,18 ha din care 30,18 ha luciu de apă şi 3 ha

taluzuri.

În trecut balta a fost structurata în 4 eleșteie, în anul 2003 fiind realizate lucrări de

reabilitare a bălţii urmărindu-se mărirea luciului de apă prin desființarea digurilor de

separație dintre cele 4 eleșteie şi crearea unor condiții de mediu îmbunătățite pentru

creșterea şi dezvoltarea peștilor în amestec de specii, precum şi înlesnirea accesului pentru

practicarea activităților de agrement specifice bălții cum ar fi pescuitul sportiv, plimbări cu

ambarcațiuni, etc.. Suprafața amenajată piscicol, are forma alungită de la nord la sud, cu

dimensiuni de cca. 1600 x1 90 m. Lățimea maximă este de 240 m şi se află la aproximativ 300

m limita nordica a bălţii, iar lățimea minima este de 170 m, fiind localizată în dreptul limitei

de nord a zonei de agrement.

Adâncimea medie a bălții este de 1,5 m variind intre 1,9 şi 0,7 m. Partea de sud a bălții,

aproximativ 5 ha este acoperita în proporție de 70 % cu stuf, adâncimea apei fiind de 0,7 m.

Datorită colmatării acestei zone, activităţile piscicole, atât de întreţinere cât şi de agrement

(pescuitul sportiv) este impracticabil.

Tot în aceasta zonă o treime din fundul bălții, este ocupată de cioate şi resturi vegetale

de dimensiuni mari provenite de la sălciile crescute în zonă. În partea de est a bălţii, la cca. 20

m de mal se află o făşie de stuf cu lăţimea de 2,5-3 m.

Datorită colmatării avansate a bălţii Zătun, pentru buna desfăşurare a activităţilor din

cadrul complexului, anual se completează cu o cantitate de 25.000-30.000 mc nivelul apei din

baltă cu ajutorul staţiei de pompare echipată cu electropompe şi sistem de distribuție format

dintr-o rețea de conducte de oţel-azbociment prevăzută cu vane amplasate în cămine speciale.

De jur - împrejurul bălţii se află un dig din pământ lat de aproximativ 3 – 3,5 m, acesta

având scopul de a delimita balta întrucât nivelul apei se afla la nivelul solului. În unele zone,



acest dig trebuie consolidat şi înălţat, datorită degradării în timp a acestuia. În perioada 2005-

2006 balta a fost populată cu peşte din speciile cosaş de talie mare, caras, crap de dimensiuni

mari, larve de știuca, novac, sânger în vederea combaterii biologice a vegetației.

Lucrări propuse

Având în vedere disfuncţionalităţile bălţii Zătun, prin prezentul proiect, se vor propune

măsuri de consolidarea a malurilor, precum şi decolmatarea zonelor afectate, după cum

urmează:

a) localizarea organizării de şantier – aceasta va fi amplasată pe platforma betonată

existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp.;

- se va amplasa un container pentru muncitori;

- datorita faptului ca șantierul se află la limita municipiului Galați, personalul muncitor

va putea fi transportat zilnic în oraş fără a fi necesara cazarea acestuia;

- depozitarea temporară a materialelor se va face într-un container special amenajat,

amplasat pe platforma betonată;

- apa potabilă va fi asigurată prin recipiente închise, apă nepotabilă necesara pentru alte

lucrări va fi asigurată din rețeaua existentă;

- racordarea la curentul electric va fi asigurata printr-o firida de la panoul existent;

- în zonă se vor amplasa: WC ecologic, pubele pentru depozitarea selectiva a gunoiului

menajer, pichet de incendiu;

- la bordul fiecărui utilaj şi la containerele amplasate vor exista truse de prim ajutor şi

minimul de medicamente necesar pentru cazurile ce ar putea interveni pe parcursul execuției

lucrărilor;

- amplasarea panoului de identificare al şantierului conform prevederilor legale în

vigoare;

- curățenia în şantier va fi asigurată de firma prestatoare a lucrărilor. Pe întreaga

perioadă de derulare a lucrării vor fi respectate prevederile legale pentru acest gen de lucrări.

La terminarea lucrărilor cadrul natural trebuie să rămână ca la începutul lucrărilor;

- zona unde urmează să se execute lucrarea va fi asigurată cu pază permanentă de către

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.

b) asigurarea punctelor si traseelor de acces, a zonelor de depozitare a deșeurilor

rezultate, a locului unde vor fi parcate utilajele:

Căile de acces pentru organizarea de șantier:



- accesul în zonă se va realiza pe șoseaua Galați-Giurgiulești până la ferma S.C. Zătun S.A.

şi în continuare pe traseul amenajat pe digul de apărare al incintei Bădălan sau pe drumurile

de exploatare agricola existente.

- intrarea utilajului amfibie în baltă se va face pe drumul de acces de la limita de nord a

zonei de agrement unde este prevăzută o rampă de acces specială către baltă;

- materialul rezultat din activităţile de dragare, se va încărca în mijloace de transport

specifice şi se vor transporta/depozita în partea de sud, la capătul bălţi în locul fostei ratării.

Terenul aparține zonei Zătun, urmând să fie curățat de resturi vegetale şi pregătit pentru

depozitarea materialului scos din baltă. Traseul utilajelor de la baltă către locul de depozitare

se va face pe poarta principală a bazei, apoi lateral pe lângă livada din apropierea bălţii, pe un

drum existent;

- parcarea utilajelor şi a mijloacelor de transport (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3

camioane) se va face pe platforma betonata existentă.

c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun – lucrările de

consolidare şi restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca.

1900.00 ml., ele constând în:

desțelenirea suprafeţei digului;

grăpatul resturilor vegetale;

transportul pământului necesar pentru completarea şi aducerea la cota a digului

de protecție, inclusiv compactarea pământului şi protecția digului prin

însămânțare cu ierburi perene.

Lucrările care se vor realiza la consolidarea digului, vor consta în restabilirea formei

geometrice a digului prin lucrări de adăugare a pământului şi taluzarea acestuia în partea

superioară a digului pe porţiunile afectate/degradate.

Figura nr. 1 Lucrări propuse în cadrul proiectului analizat



d) decolmatare şi curăţarea stufărişului bălţii Zătun – lucrările de decolmatare a

bălţii Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia, asigurându-se adâncimea optimă.

Având în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate de

aproximativ 117.336,00 mc. Dragarea bălţii Zătun se va realiza cu ajutorul unei dragline

amfibie de mici dimensiuni, iar materialul dragat, va fi transvazat cu ajutorul unui buldozer,

încărcat în autocamioane şi direcţionat la aproximativ 2 km de baltă, în partea de sud, la

capătul bălţii în locul fostei rățării.

În ceea ce priveşte activităţile de curăţare/îndepărtare a stufului în special în zona de

sud a bălții, unde aproximativ 5 ha este acoperit în proporție de 70 % cu stuf, diminuând

luciul de apă, automat crescând şi gradul de colmatare a zonei, activităţile piscicole în această

zonă sunt imposibil de realizat. Curățarea stufărișului existent se va realiza pe o suprafaţa de

cca. 84700.00 mp cu mijloace mecanice. Curățirea bălţii se va face din centru spre marginile

acesteia, apoi materialul rezultat se va încărca în mijloace de transport specifice.



Fig. nr. 2 – Activități de dragare

Aceste activităţi se vor realiza doar în perioada rece a anului, când activitatea

avifaunistică este scăzută, iar luciul de apă este îngheţat.

Toate activităţile propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial, se vor realiza în anotimpul rece a anului (octombrie -

martie).

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

Balta Zătun se află pe teritoriul administrativ a municipiului Galați T 252, P1151, 1149 şi

1147, fiind situată în zona de est, la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea.

Din punct de vedere al statutul juridic a terenului, balta Zătun se află în proprietatea

domeniului public al Judeţului Galaţi, aflându-se în administrarea Serviciului Public Judeţean

de Administrare a Domeniului Public si Privat Galaţi, prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi

nr. 468/2007. Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă

30,18 ha.



Figura nr. 3 - Localizarea proiectului propus

Tabel nr. 1 Coordonate STEREO 70 ale proiectului analizat

Coordonate STEREO 70

Punct X Y Punct X Y

1 748198,0589 442590,1735 35 748604,6127 440947,9275

2 748276,0309 442588,3603 36 748526,3243 440907,4017

3 748326,5443 442580,5889 37 748441,1277 440886,6783

4 748332,7613 442578,7757 38 748425,9305 440881,6125

5 748334,8337 442575,9261 39 748368,3655 441042,3345

6 748339,2373 442567,1187 40 748321,8529 441168,9777

7 748341,5527 442553,9965 41 748305,2741 441212,1747

8 748344,5033 442544,2703 42 748283,1691 441306,1209

9 748346,7983 442533,3419 43 748281,9409 441325,8641

10 748352,4809 442503,0047 44 748281,5525 441355,9777

11 748355,2131 442488,7979 45 748280,3867 441365,8861

12 748360,0215 442463,6843 46 748274,7525 441396,5827

13 748364,2837 442441,6091 47 748270,6725 441421,1789

14 748373,1357 442394,7919 48 748270,8669 441451,0983

15 748382,0969 442347,7123 49 748267,5641 441466,4467

16 748387,9983 442318,3587 50 748254,9357 441532,7359

17 748400,5659 442259,6733 51 748251,8271 441563,9765

18 748400,5981 442164,3211 52 748244,2503 441608,0785



Coordonate STEREO 70

Punct X Y Punct X Y

19 748395,1583 442102,4099 53 748239,7817 441631,3925

20 748392,3089 442023,7125 54 748232,1051 441660,7781

21 748393,6041 442021,8993 55 748200,2429 441753,2565

22 748393,3451 441994,4407 56 748192,4715 441775,3789

23 748396,9717 441869,4783 57 748179,0013 441880,5505

24 748398,1421 441785,5275 58 748162,9407 442037,8415

25 748399,5975 441712,7539 59 748160,0911 442112,6531

26 748408,9457 441632,3645 60 748156,2055 442158,2447

27 748433,0431 441453,6719 61 748148,6933 442245,0759

28 748442,5093 441389,5673 62 748145,3257 442307,1427

29 748449,8777 441340,2915 63 748158,7959 442394,0775

30 748470,1407 441266,1477 64 748183,9231 442529,6089

31 748491,7851 441190,1617 65 748190,6583 442571,8329

32 748497,7719 441169,9909 66 748190,9173 442571,5739

33 748557,1791 441040,1239 67 748198,0589 442590,1735

34 748557,6397 441035,9791

1.3. Modificări fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare

etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

a) Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de implementare a obiectivelor

prevăzute prin prezentul proiect

În cadrul proiectului propus, se vor propune atât lucrări de întreţinere/consolidare a

malurilor bălţii Zătun, cât şi lucrări cu nave tehnice specializate (dragă), prevăzute cu toate

dotările necesare de utilităţi pentru personalul ce le vor exploata. Pe lângă cele două activităţi,

se vor realiza şi activităţi de destufizare.

Operațiunile de decolmatare, curățarea stratului vegetal acvatic şi subacvatic,

îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafeţele apelor, au şi o însemnătate economică

importantă.

b. Modificările fizice în perioada de exploatare a bălţii Zătun

În perioada de exploatare a bălţii Zătun, nu vor apărea alte modificări fizice în afara

celor prevăzute în etapa de implementare a obiectivelor propuse (consolidare, dragare,

destufizare).

c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare

Nu este cazul.



1.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului

Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă. Singurele lucrări prevăzute sunt de

consolidare, dragare şi destufizare. Materialul dragat, se va folosi la consolidarea malurilor,

iar surplusul va fi depozitat în partea de sud, la capătul bălţii în locul fostei rățării.

Pentru implementarea prevederilor proiectului Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial, cu excepția ihtiofaunei care va fi valorificată, nu

se vor utiliza alte resurse naturale.

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Prin dezvoltarea proiectului analizat, nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul

ariilor naturale protejate.

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Singurele emisii vor fi provocate de utilajele care vor deservi la implementarea

obiectivelor de consolidare, dragare, destufizare, precum şi transvazarea acestora în zonele de

depozitare.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului analizat implică

utilizarea unui număr restrâns de utilaje, pe o perioadă scurtă de timp, precum şi o

concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi pot constitui surse potenţiale de

poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere a bălţii Zătun pot exista

surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării motoarelor cu

ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor propuse prin prezentul proiect,

însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă restrânsă

de timp, mai exact pe perioada lucrărilor propuse.

De asemenea songurile deşeuri generate de implementarea proiectului este pământul

dragat şi stuful rezultat în urma operaţiilor de destufizare a zonelor propuse. De asemenea în

perioada de implementare a obiectivelor, în cadrul organizării de şantier se vor genera

deşeuri menajere, provenite de la personalul angrenat.



Managementul deşeurilor

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată:

deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,05 tone/an – provenite de la lucrătorii

angrenaţi în implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect;

deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an –

PET-uri provenite de la apă îmbuteliată pentru personalul angrenat;

pământ excavat/dragat (17.05.04 - pământ şi pietre, altele decât cele specificate la

17 05 03) – în urma operaţiilor de dragare se estimează o cantitate de aproximativ

117.336,00 mc. O parte din materialul dragat, va fi folosit la consolidarea malurilor,

restul fiind transportat în partea sudică a bălţii Zătun, la capătul acesteia în locul

fostei ratarii;

resturi vegetatele (stuf/papură) - 02 01 03 – rezultate în urma operaţiilor de

destufizare a bălţii Zătun. Se estimează o cantitate de aproximativ 10 t. Resturile

vegetale vor fi depozitate într-o zona special amenajată din incinta fermei, acesta

fiind reutilizate/valorificate.



Tabel nr. 2 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generată

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Managementul deşeurilor

kg/an

V E R

Municipale 0,05 t SL 20 03 01 - - D1 -

Ambalaje 0,02 t S 15 01 02 - R5 - -

Pământ excavat/dragat

117.336,00 mc

SL 17 05 03 - Utilizat la

consolidarea malurilor

- -

resturi vegetatele

(stuf/papură) 10 t S 02 01 03 - R5 - -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor fi

respectate următoarele prevederi legislative:

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă

de depozit de deşeuri;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor deşeuri.

1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice,

ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă 30,18 ha.

Implementarea prevederilor propus prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial se va realiza fără modificări ale suprafețelor

destinate diferitelor categorii de folosință actuale, incluse în siturile Natura 2000.

Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.



1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru proiectul supus avizării nu s-au propus servicii suplimentare de construcţii de

drumuri şi construcţii noi, dezafectare/reamplasarea de linii de înaltă tensiune, etc.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei

de implementare a proiectului

Perioada de realizare a investiţiei (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 4 –

5 luni calendaristice.

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Implementarea prevederilor propuse prin prezentul proiect generează următoarele

activități:

consolidarea malurilor;

dragarea bălţii Zătun;

destufizare a zonelor ţintă din cadrul bălţii Zătun.

Lucrările ce se vor executa asigură restabilirea potenţialului de producţie a speciilor de

interes comercial, prin acţiuni de conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului local de

mediu, pentru balta Zătun susţinând dezvoltarea sectorului pescăresc a bălţii Zătun precum şi,

în mod indirect, crearea unui mediu ambiant pentru turiştii din diverse zone ale României şi

ale Europei.

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală

protejată de interes comunitar/avifaunistic

Activităţile principale identificate în zona de amplasament ce ar putea genera un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

Activități agricole mecanizate desfășurate în zona proiectului – terenuri agricole;

Având în vedere natura proiectului, limitele evaluării în ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilită o raza de cca.



15 km in jurul proiectului, suprafața pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont şi

de:

natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) şi zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul municipiului Galaţi, unde până în

prezent activitățile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de piscicultură,

agricultura, şi creşterea animalelor.

În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului

Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu

specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.

12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului

Nu este cazul.

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Caracterizarea biodiversităţii zonei

Proiectul propus ,,Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes

comercial” se suprapune parţial peste Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI -

0105 Lunca joasă a Prutului şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul

Brateş.

Ariile naturale protejate din zona proiectului au fost instituite conform normelor

legislative:

ROSCI 0105 Lunca joasă a Prutului - arie de protecție specială avifaunistică

declarata sit NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

ROSPA0121 Lacul Brateș - arie de protecție specială avifaunistică declarata sit

NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România.



Figura nr. 4 Localizarea proiectului propus faţă de siturile NATURA 2000

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

proiectului etc.

a) Descrierea sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (conform

Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Lunca Joasă a Prutului, are o suprafaţă totală de 5.852 ha,

fiind situată la o altitudine maximă de 31,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se

întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi

localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8'

54''.

Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza

includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:



Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

6510 - Pajiști de altitudine joasă

1.00 B C B B

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

40.00 B B B B

3160 - Lacuri distrofe și iazuri

15.00 C B C C

92A0 - Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba

15.00 A B B B

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la

mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau

Isoeto-Nanojuncetea

0.20 B C B B

3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de

Chenopodion rubri şi Bidention

1.00 B C B B

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri

5.00 A C B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan și alpin

0.10 B C B B

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

În ceea ce reprezintă corespondenţa habitatelor Natura 2000 conform sistemul de

clasificare românesc (Doniţă et al., 2005), este evidenţiată în tabelul de mai jos:

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire

3270

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de

Chenopodion rubric şi Bidention

R5312

Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum

hydropiper



Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

R3704

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor

(Rumex alpinus)

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

R4404

Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus

sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

6510 Pajişti de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3716

Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R3802

Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius

3150

Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

R2202

Comunită ti danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela

polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2203

Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A.

filiculoides R220

4 Comunităţăti danubiene cu Riccia fluitans şi

Ricciocarpus natans

R2205

Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia

vulgaris

R2206

Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea

canadensis şi Najas marina

3160 Lacuri distrofice şi iazuri R220

7

Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton

natans

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

R4406

Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

R4407

Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius

R4408

Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu

vegetatie din Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-

Nanojuncetea

R2211

Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens

R2212

Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides,

Lindernia procumbens R221

3 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis

şi Littorella uniflora

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE



Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală

Reproducere

Iernat Pasa

j

2021

Sicista subtili

s

P - - - B B A B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume



Populație

Conservare

Izolare

Evaluare globală

Reproducere

Iernat

Pasaj

1188

Bombina bombina

P - - - C B C B

1993

Triturus dobrogicu

s

P? - - - C B B B

1220

Emys orbiculari

s

P? - - - C B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare Populație

Conservare

Izolare

Evaluare

globală Reproduce

re Ierna

t Pasaj

1130

Aspius aspius RC - - - C A C A

1145

Misgurnus fossilis RC - - - B B C B

1149

Cobitis taenia RC - - - C B C B

2522

Pelecus cultratus P - - - C B C B

1134

Rhodeus sericeus amarus

RC - - - C B C B



1160

Zingel streber P - - - C B C B

1159

Zingel zingel P - - - C B C B

2511

Gobio kessleri P - - - B B C B

1157

Gymnocephalus schraetzer

P - - P C C C


Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume



Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

1078 Callimorpha

quadripunctaria R - - - B B C B


Alte specii importante de floră şi faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc.), D - Alte motive

Cat Denumire științifică Populație

P Hippuris vulgaris V D I Hyponephele lycaon P C

P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Salvinia natans R C

P Stratiotes aloides V D

I Tomares nogelii P C

P Trapa natans R C

P Vallisneria spiralis V D

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %



N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare)

42.00

N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării

13.00

N09 - Pajiști uscate, stepe 4.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

5.00

N14 - Pajiști ameliorate 5.00

N16 - Păduri caducifoliate 31.00

Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul

judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,

subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la

rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au

separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca joasă a Prutului se

caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea

sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud.

Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est).

Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat

de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi mlaştini). În

cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din

texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul

fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.

Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura

ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian

superior - romanian (pliocen).

Calitate şi importantă - vegetația luncii Prutului este reprezentata prin formațiuni

vegetale naturale de pajiști şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces

de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate

prin graminee.

Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este

compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum

arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlneşte: Lemna trisulca, Hydrocharis

morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia

natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma

gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum



demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze

silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o

zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări

acvatice în timpul migratiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta

alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser

anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,

Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior

este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.

Desemnarea sitului - prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind

instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului

Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti

până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut.

Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000,

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III - a zone

protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi

Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).

Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române,

Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), 2.

Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi juridice).

Clasificare la nivel naţional şi regional

Cod Pondere %

BR - Rezervație a biosferei 1.21

RO05 - Parc natural 84.68 RO04 - Rezervație naturală 21.66



Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele sitului

BR - Rezervație a biosferei * 1.21 A-Delta Dunării

RO05 - Parc natural * 84.68 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior RO04 - Relevație naturală + 0.68 2.410.-Ostrovul Prut

RO04 - Rezervație naturală * 19.19 2.414.-Lunca joasă a Prutului RO04 - Rezervație naturală + 1.08 2.415.-Lacul Pochina

RO04 - Rezervație naturală + 0.70 2.416.-Lacul Vlăşcuţa

Activitățile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia

Activități antropice, consecințele lor generale si suprafața din sit afectată

Activități si consecințe în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influenţă

801 - Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră

A -

910 - Înnămolirea A -

952 - Eutrofizare A - Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Activități si consecințe în jurul sitului

Cod Intensitate % din sit Influenţă

511 - Linii electrice B 0 690 - Activităţi de petrecerea timpului liber şi de turism

A 0

870 - Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale

A 0

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

- negativă

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Asociaţia Judeţeana a Pescarilor Sportivi Galaţi. ARPM

Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul

LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului

Inferior”.

Planuri de management al sitului - în prezent pentru situl propus nu există un plan de

management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155

„Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia

Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului



de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări

(79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).

b) Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul Brateș

(conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl se încadrează în regiunea biogeografica stepică. La sud este mărginit de Dunăre, la

sud-vest de municipiul Galați, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa iar la est

de râul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaștini şi păduri de luncă. Actualul

lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş, care a fost în cea mai mare parte desecat.

Calitate şi importanță

Situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1,

Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus

onocrotalus – C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerările de

păsări acvatice din timpul migraţiei.

Vulnerabilitate

Gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea

industriala precum şi de folosirea pesticidelor în zonele agricole limitrofe.

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 18.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

76.00

N16 - Păduri caducifoliate 6.00 TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populație Rezidenta

Reproducere

Iernat

Pasaj Sit

Pop. Conser

v Izola

re Glob

al

A019 Pelecanus

onocrotalus - - -

280-320i

C C B C

A097 Falco

vespertinus

10-15 p

C B C C

A196 Chlidonias hybridus

200-

320 p

1500-3000 I

B B C B

A197 Chlidonias niger 35-50 B B C C



p

A396 Branta ruficollis 0-500

i C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare

(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare

(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)

izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o

arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila

Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului

79/409/CEE

Cod Specie

Populație

Rezidenta

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A-41 Anser

albiforms

2000-3000 i

8000- 18000 i

B C C C

A052 Anas crecca - - 2000- 2500i

C B C C

A050 Anas penelope - - - 100-150 i C B C B

A053 Anas

platyrhynchos - - -

1000-1300i

C B C C

A125 Fulica atra - - - 8000 - 10000i

C B C C

A459 Larus

cachinnans - - -

3000-4000i

C B C C

A179 Larus

ridibundus - - -

1000-1200i

C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare

(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare

(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)

izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o

arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

1. Activități și consecințe în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență

100 - Cultivarea A 0.00 + 160 - Managementul silvic C 0.00 -

110 - Folosirea pesticidelor B 0.00 -



Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

- negativă

2. Activități și consecințe în jurul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență

400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare

B 0.00 -

410 - Zone industriale sau comerciale A 0.00 - Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

- negativă

2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea proiectului, menţionate

în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

În acest subcapitol sunt furnizează următoarele informaţii:

Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura 2000.

Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.

Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere concisă şi se

prezintă relaţia acestora cu proiectul:

Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului

Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată specia/habitatul

respectiv pe amplasamentul planului.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia

acestora cu proiectul propus.

Ecologia speciilor de fauna prezente în aria de interes comunitar ROSCI 0105 –

Lunca Joasă a Prutului

Lutra lutra (vidra de apă dulce)

Habitat: Răspândita din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. Habitatelor lor

sunt râurile, lacurile si zonele mlăștinoase. Vidra are nevoie de vegetația bogata a malurilor,

precum si găuri abandonate de vulpi sau bursuci pe care le pot folosi. La noi, localizata în delta

si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi, dar nu exista informații relevante pentru

determinarea celor mai importante zone de conservare. Trăiește în apa si pe uscat, având

vizuina cu doua intrări.



Răspândirea vidrei în Europa cât si la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei

de baza: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor

curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de șes.

Populație: Vidra este una dintre speciile prioritare pentru siturile Natura 2000. Nu

exista date privind numărul de vidre în România, nici distribuția lor sau compoziția dietei lor.

Cunoștințele despre distribuirea vidrei (Lutra lutra) în România, sunt limitate la câteva

observații insulare. Dar totuși este cunoscut faptul ca vidra este încă larg răspândită, fiind

prezenta de-a lungul râuri, Dunăre şi Delta Dunării, dar nu exista informații relevante pentru

determinarea celor mai importante zone de conservare.

Ecologie: Vidrele pot trai uneori până la 10-12 ani, dar vârsta medie a acestora este mai

scurta. În captivitate, au ajuns la 22 de ani. Fiecare vidra are un teritoriu de-a lungul unui curs

de apa sau a țărmului. Teritoriile lor de vânătoare se pot suprapune într-o anumită măsură:

zona unui mascul poate conține adesea zonele mai multor femele. Vidrele marchează

teritoriile lor, până la diferite repere sau locuri proeminente (pietre care se ridica din apa,

buturugi, poduri si punctele de intersecție ale râurile). Deși vidrele sunt animale teritoriale,

conflictele sunt rare - preferând evitarea reciproca. Dimensiunea teritoriilor lor de vânătoare

de-a lungul unui râu este de 7 km pentru femele si poate ajunge la 15 km pentru masculi.

Dimensiunea teritoriilor este determinata de disponibilitatea de hrana. Vidrele prin modul lor

de viață activ necesita multa energie, deci si o hrănire corespunzătoare. O vidra adulta are

nevoie de a consuma o cantitate de hrana, care reprezintă 15% din greutatea sa, asta

înseamnă 1,0 - 2,5 kg de peste pe zi. Vidrele sunt cele mai active în timpul serii şi dimineața

devreme, atunci când vânează. Ele se pot deplasa până la 10 km în timpul unei nopți. Se

hrănesc cu: insecte, pești, broaște, raci si mamifere mici acvatice. Hrana de baza o constituie

pestele şi deși sunt capabile de a prinde peste mare, prefera peștii de 20-30 cm si cel mai

adesea ele consuma cele mai mici exemplare, care sunt mai ușor de prins. Din timp în timp, o

mare parte din hrană o constituie amfibienii (broaștele, în primul rând). Ocazional, ele

consuma păsări, mamifere mai mici, raci, melci, crustacee, etc.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Anterior, vidra a fost vânata în România, mai

ales pe teritoriul Deltei Dunării. În 1993, România a aderat la Acordul de la Berna. În

conformitate cu respectivul acord si cu Legea 103/1996 privind vânătoarea (completata prin

Legea nr 654/2001) vidra este o specie protejata. Vânătoarea sa este interzisa prin lege.

Deoarece vidrele nu mai pot fi vânate, interesul fata de ele a scăzut.

Sicista subtilis (Şoarecele săritor de stepă)



Habitat: Specia are un habitat foarte specific, anume cel de stepa, cu vegetație ierboasa

joasa si foarte joasa (pășuni si suprafețe cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.

Populație: Destul de rar în perechi şi niciodată nu formează colonii. Îşi sapă galerii, dar

mai mult stă la rădăcina ierburilor. Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu

omizi, larve, miriapode, păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-

mai până în septembrie.

Ecologie: Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu omizi, larve, miriapode,

păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-mai până în septembrie.

Femela naşte o singură dată pe an, cam prin mai-iunie, 4-5 pui, care sa maturizează peste 1 an.

Măsuri luate şi necesare pentru ocrotire: Specia este amenințată pe tot arealul din

cauza desțelenirii pășunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în România populaţiile de

sunt afectate de scăderea numărului turmelor de oi şi invadarea păşunilor de către vegetația

ierboasa înalta, improprie pentru aceasta specie

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Emys orbicularis (broasca țestoasa de apă)

Habitat: Trăiește în ape dulci, lin curgătoare şi stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu

malurile acoperite de vegetație; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar

depunerii pontei. Altitudinal ajunge până la aproximativ 700 m.

Populație: Specia a fost mult mai comuna în trecut, având o distribuție mult mai larga

decât în zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distribuție

în mozaic a acestei specii, cu populații mici, izolate, amenințate cu dispariția.

Ecologie: Hrana consta din nevertebrate, pești, amfibieni. Se hrănește doar în apa. În

timpul iernii, precum si vara, în perioadele de seceta, indivizii se refugiază în mal, unde

metabolismul se reduce, până la reapariția condițiilor optime. Este ovipara, femela se

deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua într-o groapa pe

care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după 90-100 zile de incubație. Uneori,

embrionii pot hiberna în ou, ecluzând doar în primăvara următoare. Sexul puilor este

dependent de temperatura: din ouăle ținute la temperaturi mai scăzute (până la 25°C) vor ieși

masculi, iar din ouăle ținute la peste 30°C vor ieși doar femele.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este inclusa în Anexa 2 a Convenției CITES.

Este inclusa în Lista Roșie a UICN ca amenințată, şi în lista roșie a vertebratelor la nivel



Naţional (Botnariuc şi Tatole, 2005). Este inclusa în Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a cărei

protecție necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si în Anexa 4A a

aceluiași act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate.

Până în prezent nu a fost luata nici o măsura practica de conservare. Este necesara

identificarea celor mai importante populații de țestoase de apa si luarea de masuri de refacere

si conservare a habitatelor naturale care adăpostesc aceste populații.

Triturus cristatus (tritonul cu creasta)

Habitat: Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci, cu

vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnita în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri,

piscine). În perioada de viața terestra prefera pajiștile umede. Datorita dimensiunilor mari nu

se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri si lacuri, mai ales daca exista

vegetație acvatică în care sa se poate ascunde.

Populație: Populațiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special

datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pești. Nu exista studii populaționale la nivel

național si puține la nivel european.

Ecologie: Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apa până în mai-iunie.

Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade

sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deși depune numeroase oua (peste

100), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sunt mari, de

2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât si

cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida

dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât si în cel terestru.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Conform listelor roșii, specia este

considerata vulnerabila la nivel național, în anumite zone chiar periclitata, în special datorita

degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor

terestre adiacente. Menținerea habitatelor acvatice existente, precum si crearea de noi

habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie,

va permite menținerea unor populații viabile. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror

conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta roșie)



Habitat: Nu este o specie pretențioasa, trăiește în orice ochi de apa, temporar sau

permanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezenta în lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe

maluri sau în zonele cu vegetație, cel mai adesea fiind găsita în bălțile temporare.

Populație: Populațiile existente sunt variabile ca mărime, în funcție de habitatele

disponibile. Poate forma populații foarte mari în lunca şi Delta Dunării.

Ecologie: Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Intra în apa

primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat,

în ascunzișuri. Reproducerea începe din aprilie-mai si poate dura până în august, cu depuneri

repetate. Fecundarea este externa, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele

anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o

depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm

diametru, iar capsula gelatinoasa ce îl învelește între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-

galbui la celalalt. O femela poate depune mai multe ponte pe an.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie cu un areal vast dar afectata

de activitățile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor

acvatice cât si a celor terestre) îi periclitează supraviețuirea. Menținerea habitatelor existente

si crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populații viabile. Este

mult mai vulnerabila comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatica, prefera ochiuri de

apa mai mari iar arealul sau este în zone de ses cu activităţi antropice multiple si o densitate a

populației umane mare. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita

desemnarea ariilor speciale de conservare precum si în anexa 3 printre speciile de interes

comunitar. Conform listelor roșii specia este considerata potențial amenințata la nivel

național si neamenințata pe întregul areal.

Tabel nr. 3 Evaluarea prezentei speciilor de interes comunitar in zona proiectului

Nr. crt.

Specia Relevanta speciei pentru sit

1. 1355 Lutra lutra

Specie nu este semnalată în aria proiectului, Nu au fost identificate

zone cuibărire sau adăpost pe malurile .

2. 2021

Sicista subtilis

Habitatele specifice speciei nu fac parte integranta din arealul proiectului. Zonele de dezvoltare a speciei nu se suprapun zonele de

dezvoltare a proiectului.

3.

1220 Emys orbicularis

(broasca testoasa de apa)

Habitatele specifice speciei sunt prezente in zona bălţii Zătun. Zonele de distribuție a speciei se regăsesc pe toata zona băltii astfel

stabilindu-se şi zona de acțiune a masurilor de diminuare a impactului potențial produs de dezvoltarea proiectului.

4. 1166 Triturus

cristatus Specie nesemnalata în zona cercetata si implicit in zona proiectului.

Habitatele specifice speciei nu sunt prezente in zona bălţii Zătun.



5. 1188 Bombina

bombina Specie nesemnalata in zona cercetata si implicit in zona proiectului.

Habitatele specifice speciei nu sunt prezente in zona bălţii Zătun.



Descrierea funcțiilor ecologice a speciilor de interes comunitar din aria de protecție speciala ROSPA 0121 – Lacul Brateş

Nr. crt.

Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in

sit

Efective ale speciei in

arealul analizat

1. A396 - Branta

Ruficollis

Descriere: (54 - 60 cm) Din familia gâştelor prezente la noi are penajul cel mai frumos colorat, fiind si singura specie ce prezintă culoarea roșie in penaj. Gatul, pieptul si părțile laterale ale capului au culoarea cărămiziu aprins, iar restul penajului de culoare închisa cu dungi albe. Ciocul este scurt si gatul relativ gros. Picioarele sunt de culoare cenușie iar coada este ce culoare neagra. Se hrănește in special cu iarba dar si cu semințe de cereale (grâu, orz, porumb), insecte. Reproducerea: Cuibărește in Rusia Siberiana, in peninsulele Gydan, Taymir si Yamal. Masculul si femela fac cuplu pe viața. Femela depune in a doua jumătate a lunii iunie intre 3 si 7 oua de culoare verde. Incubația durează între 23-25 de zile. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș gâsca cu gât roșu - Branta ruficollis este o specie oaspete de iarna.

Specie dependent de terenurile agricole si umede. Prefera terenurile întinse cu deschidere si vizibilitate buna pentru a se putea feri de vânători. Principalul sit pentru migrație si pentru iernat a peste un milion de pasări din nordul Europei îl constituie Dobrogea. Distribuția majora a populației de Branta ruficollis este întâlnita pe teritoriul județelor Constanta si Tulcea modificându-se frecvent pe parcursul iernii, sub acțiunea unui complex de factori naturali si antropici, care influențează puternic alegerea teritoriilor de înnoptare si de hrănire. Durata medie a iernatului este de 71 zile (>1000 păsări) si 42 zile (>10.000 păsări) cu variații anuale intre 27-85 zile (>1000 păsări) si intre 15-89 zile (>10.000 păsări).

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in pasaj pana la 00 indivizi

Nu au fost semnalați indivizi în arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

2. A196 -

Chlidonias Descriere: (28 cm) Corp atletic cu penaj diferit in funcție de sezon.

În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si

La nivelul sitului exista o populație cu densitate

Nu au fost semnalați



Nr. crt.


sit


arealul analizat hybridus Vara adultul este gri deschis pe

aripi, coada si pe spate, pe burta este de gri închis spre negru creștetul este negru si obrazul alb. Ciocul si picioarele sunt de culoare roșiatica. Iarna penajul devine albicios cu excepția unei zone negricioase pe ceafa. Ciocul si picioarele sunt de culoare neagra. Reproducerea: femela depune pana la 3 oua in cuiburi făcute in vegetația din apropierea bălților. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. Hrana: consta din insecte sau pești mici. Habitat: oaspete de vara ce se regăsește in preajma oricărui luciu de apa care ii poate oferi hrana.

larg răspândita mai ales in Câmpia Romana si Delta Dunării. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din câmpiile inundabile, în special daca regiunile învecinate sunt pășunate de vite sau cabaline. Cuibărește pe vegetație emergenta din apa sau pe plauri.

buna fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – B (valoare buna). Efective ale speciei in sit: 200-320perechi; 1500-3000 i in pasaj.

indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

3. A197 -

Chlidonias niger

În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri. In afara perioadei de cuibărit întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 –

Habitat. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din zonele

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un



Nr. crt.


sit


arealul analizat 6.000 perechi. Frecventa si larg răspândita in estul tarii, sporadica in rest. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra – Chlidonias niger este o specie clocitoare.

inundabile. În afara perioadei de cuibărit este întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri.

conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective ale speciei in sit: 35-50 p.

impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

4. A097 – Falco

vespertinus

Descrierea speciei Specia se aseamănă cu vinderelul roșu (Falco tinnunculus) are însa coada mai scurta; penajul masculului este dominat de culoarea albastra - cenușie, abdomenul si penele subcodale brun roșcate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii. Femela se aseamănă cu femele de vânturel roșu, poate fi ușor confundata cu aceasta; caracterul departajat este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschiși la culoare Reproducere Pasările sosesc în teritoriu la jumătatea – sfârșitul lui aprilie cu toate ca am identificat în sit si sosiri mai timpurii. Ouăle sunt depuse în luna mai între al doilea si ultimul

Specie migratoare. Tipurile de habitate preferate: pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar daca mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăștinoase în apropierea bălților, cursurilor de ape. Ca habitat secundar având scop de sursa trofica pot fi luate în considerație culturile agricole. În timpul migrației formează asocieri de mai multe exemplare care poate fi observat de regula în amurg în zbor dar si poposind pe sârmele de telegraf, plopii mai înalți; alteori apar aglomerări importante si în arboretele cu aspect de brâuri la margine de culturi agricole recoltate sau în curs de recoltare.

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit 10-15 p.

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. Nu au fost semnalate cuiburi ale specie in zona analizata.



Nr. crt.


sit


arealul analizat pătrar. Vindereii – de - seara folosesc drept vetre de așezare a pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica). Falco vespertinus este specie coloniala, la care densitatea perechilor cuibăritoare este data de densitatea cuiburilor de cioara neocupate sau părăsite. Au fost găsite si cuiburi izolate de Falco vespertinus. Ouăle depuse de femele sunt în număr de 4 (3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun – roșcate, cu macule mai închise si mai deschise ca nuanța pe întreaga suprafața. Forma: scurt – ovala. Incubația durează 22-23 (27) de zile. Specie diurna. În căutare de prada executa zboruri la mica înălțime după tipicul genului pe care îl reprezintă.

Efectivul speciei în România: 600-1.200 perechi. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș vânturelul de seara - Falco vespertinus este o specie rara la cuibărit si pasaj.

5.

A019 – Pelecanus

ornocrotalus

Generalităţi: Specie rara, aflata sub protecția legii, a cărei număr este in continua scădere, din cauza combaterii făcute de către om. In Europa mai sunt probabil sub 3.500 de perechi clocitoare.

Este oaspete de vara, cuibărind in stufărișuri si mlaștini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele unde întinse, bălți si lacuri cu apa dulce, regiunile mlăștinoase,

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa faţă de populația la nivel național, aflata într-o stare de

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact



Nr. crt.


sit


arealul analizat Descriere: (140 -178 cm) : Pelicanul comun imatur este de o culoare vizibil mai închisa deasupra si are un sac guler galben. Pe frunte prezintă un penaj de o forma ascuțit - triunghiulara spre cioc, iar picioarele sunt roz¬maronii.. Puii sunt maro - cenușiu deasupra si de un alb-murdar dedesubt, primind haina alba a adulților abia după 3 - 4 ani. Penajul adulților este alb-roz. Sunt greoi pe sol, dar zboară cu multa ușurința, cu bătăi de aripi încete, urmate de planari. Se pot ridica la mari înălțimi, zborul fiind de obicei linear, dar, se rotesc deseori in formație si in stoluri. Când înoată, corpul lor se scufunda puțin în apă. Reproducerea : Clocește in colonii in Delta Dunării, pe formațiunile de plaur din zonele greu accesibile, sosind încă de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate intre ele. Ouăle, de culoare alba, cu aspect cretos, de regula in număr de doua, fiind depuse in cursul lunii mai. Incubația durează peste o luna , intre 32 de zile si 34 de zile, fiind asigurata de ambii parteneri, cu schimbul.

cu suprafețe mari de stufăriș. Populația europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai puțin de un sfert din populația globală. Nu colonizează terenurile agricole sau cursurile de apa : pârâuri, canale de irigații. Prefera întinderile de apa bogata in hrana (peste).

conservare redusa (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire mare (B) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit cf fisa : 280-320i.

semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș Pelecanus onocrotalus apare foarte rar.



Nr. crt.


sit


arealul analizat Habitat: Vara pot fi găsiți in regiunile lacustre din sud-estul Europei, in special in Delta Dunării. Toamna părăsește ținuturile noastre, plecând sa ierneze in Delta Nilului, Regiunea Golfului. Iarna pot fi găsiți şi în zona de coasta din sudul Asiei si golfuri.



2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Funcțiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit

din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi

productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor

mixte (ecosisteme).

Pentru definirea funcțiilor ecologice se studiază în principal:

relaţiile dintre vieţuitoare (plante şi animale) cu mediul lor;

raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;

relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

proiectului şi în zona învecinată a acestuia, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea

lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă

şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia

modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util,

pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica

ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au

realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o

etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă standardizată,

astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie

comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale



factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.

Tabel nr. 4 - Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora

Păsări cuibăritoar

e

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ

Descrierea habitatelor din zona proiectului (balta Zătun)

Zona destinată realizării activităţilor specifice proiectului Restabilirea potențialului bălţii

Zătun pentru specii piscicole de interes comercial este caracteristică următoarele tipuri de

ecosisteme:

Ecosistemele întâlnite în zona bălții Zătun este caracterizată de vegetaţia palustră şi

acvatică, formată din comunităţi vegetale precum:



a) Phragmition communis Koch 1926 - această asociaţie face parte din clasa ce reuneşte

fitocenoze răspândite de la câmpie până în zona montană, pe soluri hidromorfe neevoluate şi

cu exces de umiditate. La câmpie şi în zona colinară, fitocenozele sunt frecvente în luncile

inundabile ale râurilor, în microdepresiuni cu ape stagnante sau în râuri şi pâraie cu ape line,

iar în zona montană aceste fitocenoze se dezvoltă în depresiunile intramontane. Speciile

caracteristice clasei sunt comune cu cele ale ordinului Phragmitetalia.

În ceea ce priveşte asociaţia Phragmition communis Koch 1926, în cadrul bălţii Zătun,

aceasta se dezvoltă pe malurile bălţii, cantonate la marginea bazinului acvatic, ocupând ape cu

adâncime mică (0.5 – 0.8 m), preponderentă în zona sud-estică a bălţii. Ca şi specii dominante

în cadrul acestei asociaţii speciile dominante caracteristice în cadrul bălţii Zătun sunt trestia

(Phragmites australis) şi papura (Typha latifolia şi Typha angustifolia).

b) Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - fitocenozele caracterizate de Typha

angustifolia sunt răspândite în Moldova, de la câmpie până în zona montană, în ape stagnante

sau lin curgătoare din luncile râurilor, de mică adâncime, în contact cu fitocenozele edificate

de Phragmites australis, pătrunzând şi în compoziţia acestora.

Cenozele asociaţiei Typhetum angustifoliae, sunt raspandite în zona sudică a bălții

Zătun, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu depășește 0,3- 0,5 m şi

unde se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia. Datorita reţelei create de

rizomi, reţin uşor aluviunile şi resturile organice, favorizând colmatarea bălţii.

Foto – habitat acvatic pe balta Zătun invadat de Nymphoides peltata



Flora bălţii Zătun este constituită din vegetație palustră (de baltă) asociată cu cea

acvatică a este alcătuită din specii de stuf (Phragmites australis), papură (Typha), iarba

câmpului (Agrostis stolonifera), rogoz (din speciile Carex Sp), pipirig (Juncus compressus),

cucuta de apă (Cicuta virosa), spetează (Juncus effusus), cinci-degete (Potentilla reptans),

pipiriguț (Eleocharis palustris). Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase

specii de plante submerse sau natante: plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă

(Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscărița (Potamogeton natans),

lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans).

Specia Nymphoides peltata prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii,

dezvoltându-se la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în

interior a luminii.

Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele

mai numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge

albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind: Volvox, Closterium, Spyrogira,

Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.



Pe malurile bălţii Zătun, sunt întâlnite specii din vegetația lemnoasă alcătuită mai ales

din esențe moi ca: salcie (Salix alba) şi specii caracteristice tufărişurilor măceș (Rosa canina).

În ceea ce priveşte habitatele întâlnite, în zona bălţii Zătun, cât şi în vecinătatea

acesteia, acestea sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5 tipuri de habitate şi habitate de interes comunitar identificate în zona proiectului

Nr.crt

Tip de habitat

Caracteristice tipului de habitat Relevanta

proiectului fata de situl Natura 2000

1.

R5305 Comunităţi

danubiene cu Typha

angustifolia şi T. latifolia

Corespondente: NATURA 2000: – EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibians communities CORINE: 53.13 Reedmace (Typha) beds PAL.HAB: 53.13 Reedmace beds EUNIS: C3.231/232 Typha latifolia/T. angustifolia beds Asociatii vegetale:Typhetum angustifoliae Piggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang.1973. Structura: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia

Valoare conservativa: redusă Habitatul este prezent cu precădere pe zona sudică şi sud-estică.

2.

R5309 Comunităţi

danubiene cu Phragmites

australis

Corespondente: NATURA 2000: – EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibius communities CORINE: 53.11 Common reed (Phragmites australis) bed PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds EUNIS: C3.21 Phragmites australis beds Asociatii vegetale: Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926 Specii edificatoare: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris.

Valoare conservativă : moderată . Habitatul este prezent pe toată zona malurilor bălţii Zătun acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha) precădere pe zona sudică şi sud-estică.

3.

92A0 Zavoaie cu Salix alba

şi Populus alba

1) Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul

Valoare conservativa: mare Acest tip de habitat este identificat În afara amplasamentului pe malurile Dunării aflate la o distanţă de 100 m de limita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salcie

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ce%C8%99



prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

proiectului.

Descrierea habitatelor evidenţiate în cadrul zonei analizate precum şi în

vecinătatea acesteia

a) Habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia se regăseşte

cu precădere pe zona sudică şi sud-estică a bălţii Zătun.

Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5305 se regăseşte în Lunca

şi Delta Dunării, râurile interioare din toată ţara. Ocupă ape cu adâncime mică (0,5–0,8 m)

fiind cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul braţelor colmatate sau a canalelor de

drenaj cu apă permanentă. La nivel naţional acest habitat ocupă o suprafaţă de aproximativ

500 ha, localizându-se la o altitudine între 0–250 m, preferând un climat cald, cu o

temperatură medie anuală cuprinsă între 10,5 – 9,50C, iar precipitaţiile fiind cuprinse între

350–600 mm/an.

Habitatul R5305, se evidenţiază în mod deosebit pe depozite aluviale, preferând soluri

aluvio - argiloase uneori bogate în săruri (uşor salinizate) şi cu reacţie neutră , uşor alcalină

(pH = 6,8–7,2).

În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha

angustifolia şi T. latifolia, sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia însoţite de

Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum, Iris

pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile natante

sau submerse, pătrund în păpurişuri următoarele: Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Marsilea

quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Vallisneria spiralis, Najas

marina.

Specii edificatoare pentru habitatul R5305 sunt: Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno-

plectus lacustris, Glyceria maxima, iar speciile caracteristice sunt: Typha angustifolia, T.

latifolia.

Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C.

riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum officinale, Myosotis

scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium hirsutum, Galium palustre,

Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumex

hydrolapathum, Ranunculus lingua.



Valoarea conservativă a habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T.

latifolia, la nivel naţional este redusă.

b) Habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis - este prezent pe toată

zona malurilor bălţii Zătun acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha)cu

precădere pe zona sudică şi sud-estică.

La nivel naţional, conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5309,

acest habitat se regăseşte în Lunca Dunării şi a râurilor interioare din câmpie, Delta Dunării,

ocupând o suprafaţă de aproximativ 4.000 ha la nivel naţional. Din punct de vedere

altitudinal, acest habitat se evidenţiază în intervalul 0–200 m, preferând o temperatură medie

anuală de 10,5–9,50C, cu precipitaţii reduse(350–550 mm/an). Relief: microdepresiuni de

dimensiuni variabile din Câmpia de Sud şi Vest, Delta Dunării şi de-a lungul râurilor

interioare. Habitatul se regăseşte pe depozite aluviale, preferând solurile luto argiloase,

aluviosoluri sau luto-nisipoase, bogate în materii organice şi cu reacţie slab acidă (pH = 5,5–

5,8).

În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5309, acestea sunt dominate de

Phragmites australis, cu înălţime de până la 3 m, au ca specii însoţitoare: Schoenoplectus

lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma plantago-aquatica,

Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua,

Butomus umbellatus, Carex acutiformis. În fitocenozele din cotul Dunării (Calafat) precum şi în

Delta Dună rii, în stufă rişuri se intercalează: Cladium mariscus, Acorus calamus. Fitocenozele

sunt compacte, cu indivizi viguroşi, realizând adevărate „păduri” în miniatură .

Compoziţie floristică a habitatului R5309, este reprezentată de specii edificatoare

precum: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris. În ceea

ce priveşte speciile caracteristice acestea sunt evidenţiate prin: Phragmites australis,

Schoenoplectus lacustris. Alte specii importante pentru habitatul R5309 sunt: Phalaris

arundinacea, Bolbo schoenus maritimus, Oenanthe aquatica, Sium latifolium, Lemna minor,

Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex

hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis palustris, Carex riparia.

Valoarea conservativă a habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis,

la nivel naţional este moderată.



c) Habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - acest habitat a fost

evidențiat/identificat în afara amplasamentului pe malurile Dunării aflate la o distanţă de 100

m de limita proiectului.

La nivel naţional habitatul 92A0 se întâlnește frecvent în luncile de câmpie a marilor

râuri (Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureş, Someş), în lunca Ialomiței şi a Bârladului, în luncile Dunării,

în insulele nisipoase Letea şi Caraorman din Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, în zona

de silvostepă şi de stepă sau ambele subzone.

Habitatul se regăseşte la nivel naţional în intervalul altitudinal 81 - 114 m, preferând

zonele aluvionale, nisipoase şi stratificate, cu soluri de tip aluviosol, nisipoase, profunde,

mezobazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus din plop alb

(Populus alba), în amestec cu plopul negru (P. nigra), salcia albă (Salix alba) şi salcie

plesnitoare (S. fragilis); are acoperire de 30 - 40% şi înălţimi de 4 – 6 (10) m. Stratul

arbuştilor, foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina,

Euonymus europaeus, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, s.a. Liane: Clematis vitalba, Humulus

lupulus.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor, de regulă puternic dezvoltat dominat de Rubus

caesius.

Valoarea conservativă a habitatul 92A0 Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba, la nivel

naţional este foarte mare.

Foto – zona sud-estica a bălţii Zătun colmatată și afectată de excedentul de stuf si papură



FAUNA Bălţii Zătun

a) zoobentosul şi zooplanctonul

Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,

oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide (caracteristice zonei

bentale). Zooplanctonul este format din populații de: flagelate, rizopode, rotiferi, copepode,

ostracode, filopode. Zoobentosul şi zooplanctonul evidenţiat în zona bălţii Zătun, este specifici

zonei analizate, având un grad scăzut de conservare. Lucrările propuse prin prezentul proiect,

nu vor afecta zoobentosul şi zooplanctonul bălţii Zătun.

b) herpetofauna (amfibienii şi reptilele)

Amfibienii – reprezentaţi de specii comune de Bufo viridis, Rana ridibunda, Rana

esculenta, Rana dalmatina.

Reptilele sunt slab reprezentate prin specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix, Natrix

tessellata), ţestoasa de apă (Emys orbicularis), guşterul (Lacerta viridis), şopârla de câmp

(Lacerta agilis).

Fenologia herpetofaunei din zona analizată:

a) Bufo bufo - broasca râioasă brună. Date relevante despre specie: este o specie relativ

mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte broaşte,

pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă în funcţie de

mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape mici şi scot nişte

sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această specie a fost întâlnită în

vecinătatea zonei analizate.

b) Lacerta agilis - şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o lungime

totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-17 cm, din

care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele adulte prezintă

dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-14 ouă albe-gălbui.

Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă temperatura nu este favorabilă.

Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost identificată în zonele cu vegetaţie din

preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special zone însorite.

c) Lacerta viridis – guşterul. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm, din

care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată, formată



din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gât

cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la cafeniu, cafeniu

întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot întâlni şi femele verzui

cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru. Reproducerea: prin mai-iunie,

femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale, ponta putându-se repeta la câteva

săptămâni. Ca şi şopârla cenuşie, guşterul a fost identificat în zonele cu vegetaţie din

preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special zone însorite.

d) Natrix natrix - şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos, ochi şi

nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul dintre

puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli prădătorii.

Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în vecinătatea bălţii, cât şi în zonele însorite, lipsite de

vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau

temporare - sau/şi terestră.

e) Natrix tessellata – şarpele de apă. Asemănător ca obiceiuri cu ruda sa apropiată

şarpele-de-casă, este mai puţin tolerant la prezenţa umană, trăind exclusiv numai în

apropierea apelor. Culoarea de fond este galben-cenuşiu cu pete pătrate brun-măslinii,

dispuse sub formă de cinci şiruri longitudinale. Marginea pupilei este galbenă. În perioada de

reproducere părăseşte apa pentru a depune ouăle albe în pământ sau frunzar, sub formă de

ciorchine. La fel de inofensiv ca şi ruda sa, pe lângă mirosul puternic respingător emis de

glanda de la baza cozii, are obiceiul de a face pe mortul. Specia a fost semnalată în cadrul zonei

analizate, fiind strâns legată de zonele umede existente (bata Zătun).

f) Rana dalmatina - Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie

terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă atât

ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte. Sexele

iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din octombrie până în

februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie în special în perioada

de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere. Această specie s-a evidenţiat

în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale habitatului de stejar - Quercus spp.,

unde stratul frunzelor moarte este consistent asigurându-i habitate de iernare.

g) Rana esculenta - broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are 6 - 9

cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-albăstrui sau

întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dungă pe şira spinării,

mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit. Ochii foarte proeminenţi



sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până la 5.000 de ouă, în grămezi

mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp ovoidal cu coada mai lungă decât

corpul, care după două săptămâni devin mormoloci. După 3 luni apar broscuţele. Această

specie s-a evidenţiat pe întregul areal bălţii Zătun şi în zonele cu umiditate mare, existenţa

speciei fiind în strânsă legătura cu zonele umede existente în zona analizată.

h) Emys orbicularis broasca ţestoasă de apă. Este de talie mica spre mijlocie, prezentând

varietăți cuprinse între 15-25 cm. Formatul corporal este diferit în funcție de categoria de

vârsta, evoluând de la o formă relativ rotundă la tineret, la o formă ovală la materialul adult.

Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mică alarmă se aruncă în

apă şi dispare. Este o specie foarte agilă, deplasându-se ușor în apă, unde de altfel în mod

obișnuit se şi hrănește. Carnivor feroce, își așteaptă prada plutind printre vegetația acvatică.

Hrana acestor broaște o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele, chiar

păsările tinere, pești, insecte, viermi şi foarte rar, unele componente vegetale. Specia a fost

semnalată pe malul bălţii Zătun, în special în perioadele calde ale anului.

Gradul de conservare la nivel european cât şi naţional, speciile de amfibieni şi reptile

identificate în cadrul zonei analizate sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Nr crt

Specia Denumirea

populară

IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în Cartea

Roşie a vertebratelor din România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

Amfibieni

1 Rana esculenta

Broasca mică de lac

LC - Anexa 5 Anexa 5A

2 Rana ridibunda

Broasca mare de lac

LC - Anexa 5 Anexa 5A

3 Bufo bufo Broasca de pământ LC - Anexa 4 Anexa 3

Reptile 4 Natrix

natrix Şarpele de casă LC - Anexa 4 -

5 Natrix tessellata

Şarpele de apă LC - Anexa 4 Anexa 4A

6 Lacerta agilis

Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A

7 Lacerta viridis

Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A

8 Emys

orbicularis Broasca țestoasă de

apă NT * Anexa 2 Anexa 3



Descriere:

Statut IUCN Red List: LC - Least Concern;

Cartea Roşie a vertebratelor din România: -;

OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice: - Anexa 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică,

Anexa 4A – specii de interes comunitar - specii de animale şi de plante care necesită o

protecţie strictă, Anexa 5A - specii de interes comunitar - specii de plante şi de animale de

interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare

fac obiectul măsurilor de management;

Directiva habitate - Directiva Consiliului 92/43/CEE – Anexa 4 - specii de animale şi plante de

interes comunitar care necesita o protecție strictă, Anexa 5 – specii de plante şi animale de

interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face

obiectul măsurilor de management.

Ihtiofauna

Amenajarea piscicolă Zătun a fost realizata după îndiguirea incintei agricole Bădălan, pe

amplasamentul vechiului „ghiol" Zătun în anii '80. De-a lungul timpului însă, au apărut

fenomene care au condus la colmatarea organică şi aluvionară a bălţii şi de asemenea s-au

constatat fenomene de eroziune a digurilor. Toate acestea au deteriorat funcţiile piscicole şi

de agrement ale amenajării.

S-au propus lucrări de realizare de canale drenare, lucrări de supraînălţare şi

consolidare a digurilor, creându-se astfel adâncimi mai mari ale apei în baltă, reducându-se

dezvoltarea vegetaţiei dure şi moi, vegetaţie care în exces are efect nociv asupra ihtiofaunei şi

deranjează deplasarea pe luciul de apă.

După cum se poate observa, încă de la început, această baltă a fost concepută pentru

activităţi piscicole, fie de interes recreativ (pescuit sportiv) fie de interes economic.

În ceea ce priveşte ihtiofauna, ca sursă piscicolă amintim Dunărea la care zona studiată

are deschidere şi de asemenea balta Zătun. Acest biotop (ape puţin adânci şi stătătoare) se

caracterizează prin prezenţa crapului, a sângerului, cosaş, caras, biban, etc. Speciile prezente

în zona bălţii Zătun, au un grad de conservare scăzut



Nevertebratele

Fauna de insecte a zonei este slab reprezentată, nefiind identificate specii de interes

comunitar, acestea fiind caracteristice zonelor ruderale, unde domină populaţiile de

orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus,

Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus

barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus

albifrons, Decticus verrucivorus.

Abundenţa speciilor de nevertebrate din zona analizată este redusă ca urmare a

funcțiilor condiţiilor naturale (umiditate ridicată ori secetă prelungită) dar şi datorată

lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole din vecinătatea zonei analizate.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de

margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă din zona analizată,

identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor),

Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus

varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de

varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa cardui

(fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Mamifere

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se practică

o agricultură intensivă.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi

Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.

În zonă au mai fost observate alte 4 mamifere neprotejate de legile din România şi

Europa, respectiv:

Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie comuna în

toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe în zona limitrofă a

terenurilor agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeana sau naţională

(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Având în vedere natura

lucrărilor propuse prin prezentul proiect, impactul lucrărilor asupra speciei este

nesemnificativă.

Apodemus agrarius - specie uşor de recunoscut în teren datorită coloritului brun



roşcat sau gălbui roşcat cu o dungă neagră pe spate ce se desfăşoară de la nivelul capului până

la baza cozii. Apodemus agrarius populează habitatele deschise din zonele de câmpie. Preferă

biotopurile cu umiditate în exces dar uneori poate fi întâlnit şi în livezi, liziere de pădure,

grădini, terenuri cultivate. Consumă atât hrană vegetală cât şi animală, în special nevertebrate.

Conform ultimului raport al IUCN specia are o populaţie stabilă şi este listată ca fiind: ”least

concern”. Având în vedere natura lucrărilor propuse prin prezentul proiect, impactul

lucrărilor asupra speciei este nesemnificativă.

Lepus europaeus – iepurele de câmp, face parte din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha.

Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Nu este

inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesita

măsuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a

implementării proiectului analizat;

Vulpes vulpes - vulpea – au fost observate în zona analizată– fac parte din Ord.

Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o specie

caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei se menţine stabil. Având în

vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a speciei în special în căutare de hrană,

apreciem că impactul implementării planului în zona analizată nu va avea un impact negativ

asupra speciei.

Avifauna

Speciile de avifauna identificate în zona de studiu au fost reprezentate prin:

Specii de pasări specifice agrocenozelor, ce staționează în cenozele învecinate

bălţii Zătun aflate in cautare de hrana şi pasaj: Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Pica pica –

coțofana, Corvus frugilegus – cioara de semănătura, Corvus corone cornix – cioara grivă,

Sturnus vulgaris - graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Passer domesticus – vrabie de casa,

Streptopelia decaocto – guguștiuc, Miliaria calandra – presura sura s.a.

Specii de păsări acvatice întâlnite în zona de studiu a bălţii Zătun: Egretta garzetta

(egreta mică), Egretta alba (egreta mare), Ardea cinerea (starc cenusiu), Ciconia ciconia (barza

alba), Anas platyrhynchos (raţa mare), Larus cachinnans (pescăruș argintiu), Larus ridibundus

(pescarus razator), Vanellus vanellus (nagâț), Chlidonias hybridus (chirighița cu obraji albi) etc.



Tabel nr. 6 Dinamica avifaunei în zona bălţii Zătun

Nr. crt Denumire științifica Denumire populara

Familia Ordinul TIPF TipE Observații

1. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter In zbor 2. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv In zbor/ Balta Zătun 3. Ardea cinerea stârc cenușiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol 4. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter In zbor/pe vegetație

5. Chlidonias hvbridus chirighița cu obraji

albi Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor

6. Ciconia ciconia barza alba Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol 7. Corvus corone cornix cioara griva Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol

8. Corvus frugilegus cioara de

semănătura Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol

9. Corvus monedula stăncuța Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol 10. Coturnix coturnix prepelița Phasianidae Galliformes S Ter pe sol 11. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter In zbor

12. Cvqnus olor lebăda de vara Anatidae Anseriformes MP Acv O pereche – cuibăreşte

pe balta Zătun 13. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes S Ter In zbor/pasaj

14. Eoretta garzetta egreta mica Ardeidae Ciconiiformes OV Acv balta

Zătun/hranire/pasaj 15. Larus cachinnans pescarul argintiu Laridae Charadriiformes S Acv In zbor/pasaj 16. Larus ridibundus pescăruș râzător Laridae Charadriiformes MP Acv In zbor/pasaj 17. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe vegetatie 18. Motacilla alba codobatura alba Motacillidae Passeriformes OV Ter In zbor/pe sol 19. Nycticorax nvcticorax stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv Balta Zătun/ pasaj

20. Passer domesticus vrabie de casa Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe

sol/vegetatie

21. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe

sol/vegetatie 22. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes S Ter In zbor/pe sol



Nr. crt Denumire științifica Denumire populara

Familia Ordinul TIPF TipE Observații

23. Pica pica coțofana Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe

sol/vegetație 24. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor 25. Streptopelia decaocto guguștiuc Columbidae Columbiformes S Ter In zbor/pe sol 26. Sturnus vulqaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe sol 27. Upupa epops pupăza Upipidae Coraciiformes OV Ter In zbor/pe sol 28. Vanellus vanellus nagâț Charadriidae Charadriiformes OV Acv In zbor/pasaj

Legenda: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP - parțial migratoare; OV - oaspeți de vară; P - specii pasaj);

TipE – tip ecologic (Acv - acvatic; Ter - terestru).



2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Suprafața cercetata a reprezentat atât zona bălţii Zătun, cât şi vecinătăţile acesteia, zona

în care s-au identificat o serie de specii de interes comunitar ce fac obiectul implementărilor

masurilor de reducere. Habitatele identificate în zona studiata şi implicit nu reprezintă

habitate de interes comunitar, au o stare de conservare buna şi o capacitate de regenerare a

speciilor prezente foarte mare. Zona fiind predominant cu funcție agricolă/de odihnă şi

recreere (pescuit sportiv/recreativ), este improbabilă prezenta acestora. Condițiile

nefavorabile datorate antropizării excesive în timp a suprafețelor de teren, au dus la pierderea

calității de suprafețe cu vegetație naturala/seminaturală.

Habitatele şi comunitățile vegetale seminaturale identificate in afara ariilor naturale de

interes comunitar, in cea mai mare parte sunt antropizate şi adesea lipsite de valoare

conservativă sau furajera. Acestea nu prezintă importanţă conservativă în sensul definiției

stricte de habitat, dimpotrivă, starea degradată a vegetației explică rolul factorului antropic în

reducerea şi pierderea diversității specifice locale.

Speciile de floră identificate atât în zona de implementare a proiectului cât şi în

vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient

de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

În ceea ce privește siturile protejate din aria proiectului, nu sunt prevăzute lucrări care

să afecteze în vreun fel starea de conservare, structura şi dinamica habitatelor şi speciilor

conservate aici. Zona în care se vor efectua lucrările prevăzute prin prezentul proiect sunt

formate din habitate antropizate, unde prezenţa speciilor de interes conservativ sunt limitate.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, proiectul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau

de faună.



2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât şi de

interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii, ecosistemul poate

asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale. Funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei

şi funcţia de autoreglare.

Relaţiile dintre ecosisteme şi speciile de faună care necesită protecţie sunt

interdependente, fiind creat un sistem funcțional unitar.

Aceste specii vânează şi se hrănesc la adăpostul ecosistemelor. Şi celelalte specii de

vertebrate şi nevertebrate sunt legate de existenţa ecosistemului.

Tot o relaţie de interdependenţă este şi cea dintre amfibieni şi mediile umede. Existenţa

acestora este determinată de prezenţa bălţii Zătun. În zona de implementarea a proiectului

integritatea sitului nu este afectată de lucrările prevăzute prin proiectul Restabilirea

potențialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial.

Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu

va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile minime

propuse şi recomandările propuse prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv

respectarea legislaţie în vigoare.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde

au fost stabilite prin planuri de management

Nici una dintre ariile naturale protejate analizate nu are elaborat Planul de management,

astfel ca nu exista obiective de conservare stabilite. Având în vedere funcția ariilor de a proteja

elemente de interes comunitar, se impun câteva obiective de ordin general care trebuie

urmărite mai ales atunci când se dorește realizarea unei investiții, dintre care enumeram:

conștientizarea populației asupra proiectului realizat, a efectelor generate şi a

importanţei conservării speciilor protejate;

evitarea perturbării/degradării/distrugerii habitatelor naturale;

evitarea poluării cu deseori de orice fel – înlăturarea celor generate în procesul de

consolidare/decolmatare/ destufizare;

evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativă;

evitarea capturării/omorârii speciilor de fauna şi a distrugerii cuiburilor şi pontelor;



evitarea degradării/distrugerii biotopurilor specifici speciilor de faună – vegetația

acvatică şi palustra, vegetația de lunca, vegetația lemnoasa (pădurile), vegetația spontană, etc.;

controlul speciilor alohtone invazive;

evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor naturale şi antropice

etc.

2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

In cazul ariilor naturale protejate, starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acționează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe

termen lung răspândirea, structura şi funcțiile, precum şi supraviețuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt îndeplinite condițiile:

arealul natural al habitatului şi suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creștere;

habitatul are structura şi funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung;

speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila (aşa

cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menținerea, refacerea sau îmbunătățirea stării de conservare favorabilă, se vor

lua cele mai potrivite măsuri respectând însa realitățile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea proiectului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de conservare bună

a speciilor şi lipsa factorilor ce acționează asupra integrității ariilor naturale protejate şi care

pot influenta pe termen lung răspândirea şi abundenţa populațiilor speciei respective la nivel

comunitar.

Starea se considera „favorabila” deoarece sunt îndeplinite condițiile:

datele privind dinamica populațiilor speciei indica faptul că aceasta se menţine şi are

șanse să se mențină pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce şi nu exista riscul să se reducă în viitorul

apropiat;



exista un areal suficient de vast pentru ca populațiile speciilor caracteristice să se

mențină pe termen lung.

Referitor la situl de protecție speciala avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş (in

conformitate cu Formularul standard al sitului), se apreciază un grad scăzut al vulnerabilității.

Din factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:

poluarea industriala;

precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.

Pentru situl de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, dintre

factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:

înnămolirea;

eutrofizarea;

adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră.

Astfel, prin proiectul propus, acţiunile de decolmatare a zonei, vin în întâmpinarea

impacturilor negative semnalate în cadrul sitului de interes comunitar, respectiv, înnămolirea

şi eutrofizarea.

2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de

interes comunitar

Dată fiind în unele cazuri starea precara a habitatelor şi vegetației afectate de prezenţa

speciilor alohtone şi ruderale, precum şi de depozitarea deșeurilor menajere, se impune

realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate măsuri clare de protejare şi

conservare a habitatelor şi speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol

predominant ar trebui sa îl dețină stoparea activităților degradative ale factorului uman şi

instituirea unor acțiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru

speciile de faună, instituirea unor programe de monitorizare şi conservare a unor specii

vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare în

cadrul siturilor, în care să fie limitate/interzise activitățile cu impact (negativ), care pot

conduce la scăderea abundentei speciilor, în baza celor mai bune măsuri de management

privind protecția şi conservarea.



3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-economice

existente în zona de impact a proiectului (zonele afectate) şi analizează impactul direct şi

indirect a surselor asociate implementării proiectului analizat. Consecinţele asupra mediului

în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

Operațiunile de decolmatare, curăţarea stratului vegetal acvatic şi subacvatic,

îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafeţele apelor, au şi o însemnătate economică

importantă, fiind menite să o practicare pisciculturii etc.

Având în vedere tipurile de habitate prezente ce nu reprezintă habitate prioritare

specifice ariilor naturale protejate ROSCI 0105 – Lunca Joasă a Prutului şi ROSPA 0121 – Lacul

Brateș, proiectul de amenajare a Bălţi Zătun nu are legătura directă cu managementul şi nu

este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate.

3.1. Identificarea impactului

Este esențial că impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost

desemnată ca sit NATURA 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea

cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi

implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului conform îndrumarului

„Managing Natura 2000 sites: The provision of Article 6 of the Habitats Directive 92/43EEC”.

Pentru identificarea şi evaluarea impactului, trebuie să ţinem cont de intensitatea şi

extinderea activităţii generatoare de impact, cât şi de tipul de impact ce are loc în habitatul

respectiv.

3.1.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării proiectului analizat este amplasată în limitele

teritoriale ale municipiul Galaţi, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La

aproximativ 320 m, în sudul bălţii se regăseşte fluviul Dunărea.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor desfășurate de societăţile

care îşi desfăşoară activităţile în interiorul şi vecinătatea bălţii Zătun precum şi a activităţilor

agricole desfăşurate în imediata vecinătate a zonelor analizate, impact asupra solului datorat



activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului şi apei datorat zonelor de agrement din

interiorul bălţii Zătun.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului analizat

sunt următoarele:

Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

Impactul asupra biodiversităţii locale;

Impactul asupra mediului social şi economic.

Impactul asupra calităţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă.

Prin implementarea obiectivelor propuse, vor rezulta emisii de poluanţi în aer în limite

admisibile. Acestea vor fi:

emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi lucrările specifice de

consolidare maluri, dragare şi destufizare. Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță

cu mijloacelor de transport folosite și de durata de funcționare a motoarelor acestora în

perioada cât se află pe amplasament;


persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi pentru lucrările specifice de consolidare

maluri, dragare şi destufizare.;


persistenţi şi pulberi) care vor fi folosite în implementarea obiectivelor propuse în prezentul

proiect;

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a planului este de tip:

direct negativ - emisii datorate activităţilor de implementare a activităţilor de

consolidare maluri, dragare şi destufizare, care pot afecta speciile de floră şi faună a

zonelor învecinate datorită sedimentării acestora;



indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte pot

fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea

pulberilor.

Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite

maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din imediata vecinătate a bălţii.

Având în vedere natura lucrărilor (majoritatea desfășurându-se în mediu umed,

dragarea şi consolidarea malurilor cu nămol rezultat în urma dragării), nivelul pulberilor în

suspensie propagate, este minim, încadrându-se în limitele maxime admisibile.

Măsuri de diminuare a impactului

În activitatea de dragare, consolidare şi destufizare nu se folosesc utilaje ale căror

emisii de noxe să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a

animalelor din zonă. Numărul utilajelor la implementarea obiectivelor proiectului este mic (1

maşină amfibie de dragare şi tăiat stuf, 1 excavator şi 1 - 2 autocamioane). Pentru diminuarea

impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de măsuri precum:

folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele

de poluare EURO 3 – EURO 5;

efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor și

a mijloacelor auto;

etapizarea lucrărilor propuse cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse;

folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități

și evitarea supradimensionarea acestora;

evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;

utilizarea strictă a căilor de acces existente din interiorul zonei analizate.

Zgomot și vibrații

Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea, utilajelor și a mijloacelor auto.

Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive și al nivelului tehnic superior de

dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se vor situa în limite acceptabile.

Totodată mediul în care acestea se produc (zona fiind situată la distanţe considerabile faţă de

zona locuită, înconjurată de terenuri agricole şi vegetaţie forestieră), va contribui direct la

atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.



Consecinţe asupra calităţii solului prin implementarea proiectului

În activitățile propuse prin prezentul proiect pot apare situații de poluare a solului

datorită:

eroziunii de suprafață în urma transportului materialului dragat necorespunzător

(nerespectând căile de rulare existente, respectiv depozitarea haotică a materialului dragat);

tasarea solului datorită deplasării nejustificate utilajelor pe căile de acces;

alegerea inadecvată a traseelor căilor de acces;

pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea analizată;

depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor.

Prin implementarea proiectului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra

factorului de mediu sol de tip:

Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor propuse prin prezentul proiect.

În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile, ambele sunt reversibile în

aceeaşi măsură;

Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul proiectului propus, însă după terminarea

lucrărilor zonele afectate se vor regenera rapid, având în vedere specificul zonei.

Măsuri de diminuare a impactului

În urma aprecierilor făcute anterior rezultată că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă,

pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori

inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul

asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

pentru lucrările prevăzute în prezentul proiect, se vor utiliza utilaje/mijloace de

transport autorizate, care au verificările tehnice la zi şi sunt supuse unui program de

întreţinere periodică;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;



în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală platforma acesteia, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;

evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

utilizarea de WC ecologice în perioada OS;

colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Consecinţe asupra calităţii surselor de apă

Proiectul nu prevede prelevarea apei subterane din zona amplasamentului şi nici

prelevarea de apă din sursa de suprafață. Prin urmare, lucrările propuse nu vor avea nici un

tip de impact (direct, indirect, cumulat,etc.) asupra apei, sub acest aspect.

Vor apare modificări ale condițiilor hidrologice însă nu datorită prelevării apei din zona

amplasamentului, ci datorita intervențiilor în acvatoriu (dragare) şi a realizării lucrărilor de

consolidare a malurilor afectate în zona bălţii Zătun. Aceste modificări însă nu sunt majore şi

nu vor influenţa pe scara largă condițiile hidrologice şi hidrogeologice ale zonei astfel încât să

conducă la apariția unor dezechilibre majore în ceea ce privește regimul apelor de suprafaţă

sau subterane în zonă.

Lucrările de dragare şi consolidare ce se vor executa nu prevăd modificări ale condițiilor

hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea sa influențeze în secundar

alte resurse sau activităţi din zona. Fundul bălţii şi malurile acestuia vor suferi însă modificări

structurale, datorat lucrărilor hidrotehnice necesare pentru asigurarea funcționalității bălţii

Zătun. Pe perioada de implementare a proiectului nu vor exista deversări de ape uzate in

emisar natural. Organizarea de șantier va fi prevăzută cu toalete ecologice. In perioada de

exploatare a obiectivului nu se prevăd evacuări de ape uzate în emisar natural.

Execuţia dragajului se va realiza cu un utilaj specializat. O importantă parte din

materialul dragat de pe fundul bălţii Zătun (în special fracţiunile fine constituite din mâluri

detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde prin masa de apă

prezentă în baltă. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor

rămâne un timp în suspensie urmând a se sedimenta o dată cu deplasarea utilajului. Astfel, o



parte din fracţiunile fine extrase de pe fundul bălţii se vor redistribui prin depunere, pe

distanţe variate, faţă de zona dragată.

Turbiditatea apei în ampriza lucrării va creşte proporţional cu ritmul de dragare.

Materialul dragat, o parte va fi folosit la consolidarea malurilor bălţii Zătun, restul fiind

transportat în zona de depozitare din vecinătatea bălţii Zătun.

Totodată mai pot apare pierderi accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și

mijloacele auto care acționează în zona bălţii Zătun.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

Direct negativ – în perioada în care se vor realiză operaţii de dragare în cadrul bălţii

Zătun, se va genera un impact direct negativ, cu o intensitate scăzută, fiind influenţată de

durata activităţilor de dragare. Având în vedere perioada propusă pentru aceste activităţi

(perioada rece a anului, perioada cu o activitate scăzută din punct de vedere faunistic şi

avifaunistic), impactul direct negativ se va resimţi doar în cazul speciilor de peşti. Având în

vedere mobilitatea ridicată a acestor specii, precum şi suprafaţă mare a bălţii Zătun, nu

estimam un impact direct negativ major asupra ihtiofaunei locale.

Indirect negativ şi rezidual – prin respectarea legislației de mediu şi a măsurilor

propuse, impact rezidual va fi unul extrem de redus, care va fi eliminat după evaluarea

eficienţei masurilor pentru redarea în exploatare a bălţii Zătun.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele

măsuri:

este interzisă depozitarea deşeurilor în imediata vecinătate a bălţii Zătun;

eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de carburanți și

lubrifianți;

este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a

utilajelor folosite implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;

este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la

implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;

generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate prin toalete

ecologice amplasate în cadrul organizării de şantier şi eliminarea acestora prin societăţi

specializate/autorizate.



3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi

integrităţii sitului

Reţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea

stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din siturile

NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale specifice la nivel

regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare această reţea

ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a speciilor şi habitatelor de

importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.

Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din

ariile naturale protejate de interes comunitar

Identificarea şi evaluarea impactului planului asupra siturilor Natura 2000: ROSPA

0121- Lacul Brateş şi ROSCI 0165 Lunca joasă a Prutului s-a analizat pe cele 2 etape principale:

a) lucrări de amenajare – consolidare maluri, dragare şi destufizare;

b) exploatare piscicolă;

Evaluarea impactului asupra biodiversității s-a realizat pe următoarele criterii:

tipul şi suprafaţa habitatelor afectate;

distribuţia şi frecvenţă speciilor pentru habitatele afectate;

specii protejate identificate în arealul studiat inclusiv cele care au stat la baza

desemnării ariilor protejate ROSCI 0105 şi ROSPA 0121.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatelor şi speciilor prezente . Astfel activitățile reamenajare a bălţii Zătun includ activități

de decolmatare şi curățare a zonelor acvatice afectate, înlăturarea vegetaţiei palustre şi

acvatice în exces, scoaterea cioatelor şi a mâlului ce a colmatat zona acvatică, amenajarea

taluzurilor bălţii. Toate aceste activităţi produc o serie de factori de stres caracterizaţi prin:

creşterea turbidităţii şi contaminare zonei acvatice în perioada lucrărilor propuse

prin prezentul proiect;

disturbarea fonică;

Acești factori stresanţi pot avea următoarele efecte asupra habitatelor :

mortalitatea directa asupra speciilor native;

stres fiziologic si diminuarea funcției reproductive ;

întreruperea comportamentului şi activităţilor normale;



modificarea interacțiunii între specii şi invazia speciilor alohtone.

A. IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE AMENAJARE A BĂLŢII ZĂTUN

Lucrările de decolmatare se vor realiza în următoarele etape:

curățirea zonelor afectate de dezvoltarea excesiva a vegetaţiei palustre şi acvatice

(stuf, papură) şi a malurilor acesteia;

decolmatarea bălţii cu ajutorul unei dragline, cu respectarea unghiului de taluz de

pana la adâncimea propusă sub nivelul apei;

încărcarea pământului excavat in mijlocul de transport se va face cu utilajul de

decolmatare;

Activităţile propuse prin prezentul proiect, se vor desfăşura în perioada rece a anului,

când activităţile faunistice/avifaunistice sunt mult mai scăzute în comparaţie cu perioadele de

pontă, ori creştere a puilor.

Impactul direct şi indirect se va concretiza prin următoarele aspecte:

degradarea unor habitate cvasi-naturale prin lucruri de decolmatare şi curățare

maluri de vegetaţia palustră şi acvatică ;

pierderea unor suprafeţelor de habitate palustre şi înlocuirea cu habitate acvatice ce

pot constitui habitate de hrănire şi cuibărire pentru speciile de faună rezidente;

lucrările de reamenajare a bălţii (decolmatare, amenajare taluzuri, curăţare maluri),

funcționarea utilajelor, au un potențial impact negativ prin creșterea disconfortului speciilor

rezidente datorita generării de zgomot, vibrații, pulberi;

perturbarea activităților ecologice a speciilor de fauna (cuibărire, hrănire, odihnă) în

perioada de execuţie a lucrărilor, prin prezenţa activităţilor antropice la un nivel mult mai

ridicat decât în prezent.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, se va avea în vedere un management

riguros al suprafeţelor ocupate temporar, astfel încât să se limiteze la maximum impactul

direct.

La finalizarea lucrărilor se vor realiza lucrări de reabilitare ecologică a zonelor afectate

temporar şi readucerea lor la starea şi funcţionalitatea iniţială.

Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele

învecinate va fi influențată pe întreaga perioada de desfăşurarea activităților specifice şi poate

fi sintetizat astfel:



perturbarea speciilor/ habitatelor atât prin prezenta personalului de lucru, a

utilajelor, implicit prin realizarea propriu-zisa a activităților de reamenajare a zonei piscicole;

factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor ca urmare a zgomotul

provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna (insecte,

specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este

temporar, deoarece o data cu încetarea lucrărilor de execuție, biodiversitatea va putea începe

procesul de regenerare şi readaptare la parametrii normali de existenţă.

Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor de faună identificate pe

amplasamentul proiectului si in apropierea acestuia, cu următoarele efecte:

evitarea perimetrul ocupat de proiect a speciilor de fauna (în special păsări), mai

ales în perioade de execuţie a lucrărilor proiectate;

degradarea habitatelor palustre şi acvatice, prin contaminarea cu substanţe

poluante, pulberi şi specii invazive;

potenţiala fragmentare a habitatelor ca urmare a activităților în faza de execuție prin

crearea unui obstacol în deplasarea normală a indivizilor speciilor de faună;

alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a zonelor propuse pentru

execuţia lucrărilor;

în perioada de execuţie a lucrărilor în zona unde vor fi executate lucrări decolmatare

– rezultatul imediat va fi creșterea turbidității apei, ceea ce va reduce pătrunderea luminii

solare în apă, în detrimentul organismelor fotodependente.

Impact pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a activităţilor specifice

proiectului, impact care este limitat şi redus prin măsurile operaţionale propuse şi printr-o

monitorizare eficientă a lucrărilor realizate.

Impactul pe termen lung. Activităţile propuse în cadrul proiectului pentru

reamenajarea bălţii Zătun nu vor produce un impact pe termen lung. Durata de execuţie e

proiectului este de 4-5 luni, astfel ca pe termen lung habitatele palustre şi acvatice se vor

reface rapid , biodiversitatea zonei va putea începe procesul de regenerare şi readaptare la

parametrii normali de existenţă.



Impactul negativ, în faza de amenajare a bălţii Zătun este datorat în special deranjării

speciilor din cauza zgomotului, prafului şi a prezentei utilajelor. De asemenea se preconizează

un impact asupra speciilor de păsări datorită reducerii suprafețelor habitatelor palustre cu

stuf şi papura – zone ce pot constitui habitate de cuibărire a unor specii de păsări.

În urma amenajării şi a umplerii bălţilor cu apă, zona sudică în suprafaţă de 5 ha afectată

de dezvoltarea excesivă a habitatelor de stuf şi papură vor fi înlocuite cu suprafețe acvatice în

care zonele stuficole vor avea o pondere mult mai redusă.

Impactul produs va fi produs pe termen scurt – durata activităților de curățare şi

decolmatare este redusa fiind estimată la o durată de 4-5 luni. Având în vedere că activitatea

propusă se va desfăşura în perioada rece a anului, când activitatea faunistică va fi mult mai

redusă (în afara perioadelor de cuibărire şi hrănire a speciilor prioritare ) în comparaţie cu

perioada de primăvară – toamnă, impact prognozat va fi nesemnificativ.

De asemenea se vor menține zone cu vegetația palustră şi acvatică cu lăţimi de minim 1m

si maxim 3 metri de forma unor cordoane in zona bălţii.



Impactul potenţial produs asupra biodiversităţii locale

Impactul produs asupra

biodiversităţii locale Tipul de impact

indicatori pentru evaluarea impactului

Identificare si evaluare impact

Descriere

Etapa de reamenajare balta Zătun

DIRECT CU REFERIRE LA INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE

Procentul din suprafața habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut

Pe balta Zătun nu au fost identificate habitate de interes comunitar specifice ariei ROSCI 0105. Activitățile propuse vor afecta habitatele ripariene specifice (stufăriş şi păpuriş) pe o suprafaţa de 5 ha şi reintroducerea acesteia în zona acvatică. Activitățile de decolmatare produc o creştere a materii în suspensie în apă (creşterea turbidităţii) se poate produce o diminuare a intensității luminii din apă şi astfel sunt afectate procesele de fotosinteza specifice algelor sau altor organisme acvatice. Creșterea turbidității se va realiza pe un areal limitat la zona de realizare a lucrărilor de decolmatare la parametrii propuşi conform orografiei terenului. Etapa este de scurtă durată cu utilaje specifice.

Impactul direct pe termen scurt va fi generat in perioada de execuție fiind exprimat prin: afectarea temporara a suprafețelor de teren prin înlăturarea stratului vegetal si decopertare, in vederea reamenajării bălții; generarea de zgomot şi vibrații prin funcționarea utilajelor si mijloacelor de transport; poluarea aerului prin generarea emisiilor rezultate din funcționarea mijloacelor de transport, utilajelor si aparatelor de montaj; deranjarea speciilor de fauna; afectarea zonelor acoperite cu vegetație.

Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrana, odihna si

Nu se vor pierde suprafețe ale habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului de importanta comunitara ROSCI 0105. Habitatele acvatice afectate prin înnămolire şi creştere excesivă a vegetaţiei palustre se vor reintroduce în sistemul piscicol.



reproducere ale speciilor de interes comunitar

Se vor menține suprafețe ocupate de vegetația palustră (cordon de maxim 3 m împrejurul bălţii) pentru asigurarea necesitaților de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnata aria de protecție speciala ROSPA 0121.

Se considera ca impactul direct pe termen lung va fi reprezentat prin desfăşurarea propriu-zisa a activităților de reamenajare a bălții modificări a structurii vegetației şi perturbări a faunei caracterizate prin: perturbarea speciilor/ habitatelor atât prin prezenta personalului de lucru, a utilajelor prin realizarea propriu-zisa a activității reamenajare balta. generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitățile de curățarea şi amenajare taluzuri şi , depozitarea materialului excavat, deplasarea utilajelor si personalului de lucru, formaţiunile vegetale din apropierea zonelor de lucru sunt potenţial expuse alterării, datorită poluării provocate de pulberile antrenate de mijloacele implicate.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)

Nu se va produce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar.

Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul

Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta fata de arealul protejat de interes comunitar

Perturbarea speciilor de faună precum şi a speciilor de interes comunitar va fi locală pe o perioadă scurta. Activitățile specifice se vor realiza in afara perioadelor de activitate biologică a speciilor. Perioada propusă pentru activități de decolmatare, curățare şi amenajare taluzuri: octombrie – aprilie.

Schimbări în densitatea populațiilor (nr. indivizi /suprafața)

Speciile acvatice de interes comunitar (Emys orbicularis) vor resimţi efectele activităţilor. Lucrările executate în zona umedă vor conduce la retragerea temporara adulţilor în alte zone limitrofe ale habitatului favorabil speciei având posibilitatea recolonizării habitatului în perioada de exploatare. Având în vedere faptul că specia Emys orbicularis este un o specie cu mobilitate ridicată se apreciază că populaţia speciei din zona nu va înregistra un declin în ceea ce priveşte populaţia de adulți rezidenţi în zona umedă analizată, ci doar o retragere temporara a exemplarelor speciei spre zonele



adiacente neperturbate. Pentru a evita compromiterea pontelor şi inclusiv a cuibăritului păsărilor lucrările se vor putea efectua în tot cursul anului mai puţin în intervalul aprilie –august. Datorita mobilității ridicate a speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona proiectului si a suprafețelor generoase ale habitatelor favorabile oferite de arealul ROSPA 0121 se apreciază că implementarea proiectului nu va genera schimbări majore în densitatea populațiilor speciilor de interes comunitar.

Scara de timp pentru înlocuirea

speciilor /habitatelor afectate de

implementarea proiectului

Implementarea proiectului nu va distruge habitate de interes comunitar, iar pentru speciile de interes comunitar apreciem ca arealul oferă in continuare habitate de calitate în zona bălții Zătun. Păsările, specii cu mobilitate ridicata, vor avea mai puțin de suferit de pe urma reamenajării bălţii Zătun – habitatele acvatice afectate prin colmatare vor fi redate in circuitul piscicol.

Nu se produc înlocuiri ale speciilor de interes comunitar



B) IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE A BĂLŢII ZĂTUN

Activitatea turistică dacă este practicată dezorganizat poate avea un impact

semnificativ în cazul în care:

nu sunt respectate zonele turistice delimitate;

sunt depășite limitele maxim admise ale zgomotului produs;

deşeurile colectate nu sunt depozitate corespunzător, în siguranţă şi nu sunt

valorificate corespunzător.

Faza de exploatare a amenajării piscicole

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii ariilor naturale protejate adiacente proiectului

Impact direct: Pe termen lung, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece activitățile turistice desfășurate in zona exploatării piscicole – balta Zătun se desfășoară într-un spațiu restrâns, aceste activități neinfluențând integritatea ariilor naturale protejate. Impact indirect: Apariția unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (ape menajere, poluanți atmosferici, deşeuri);

Impactul asupra biodiversităţii locale

Impact direct: Impact potenţial negativ ca urmare a activităţilor de turism ce pot produce un factor de stres asupra faunei locale; impact vizual pozitiv după realizarea proiectului, prin reamenajarea zonelor afectate de colmatare şi reintroducerea acestora in perimetrul acvatic al bălţii Zătun. Impact indirect: Posibila refacere a vegetației în zonele afectate de activitățile de amenajare taluzuri prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenta si regenerare mare;



Impactul potențial asupra speciilor de faună de interes comunitar specifice ariilor naturale protejate din zona proiectului

Specii potenţial

amenințată Descriere impact

Categorie de impact Interval de manifestare a

impactului

Măsuri specifice de reducere impact Degradare

habitate Disturbare

specie

în perioada de

reamenajare

în perioada de

exploatare

ROSCI 0105 – Lunca Joasă a Prutului

Lutra lutra

Alterarea modificarea, pierderea, habitatelor acvatice

NU NU NU NU Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica si evoluția populației speciei

Scista subtilis Factori de stres asupra ecologiei speciei


Emys orbicularis Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice

DA DA DA NU

Execuția lucrărilor in zonele habitatelor acvatice specifice speciei se var realiza in prezenta unui biolog care va reloca indivizii semnalați ai speciei; Se va remedia zona afectata pentru regenerarea habitatelor specifice Perioada optima de a lucrărilor de curățare şi decolmatare este octombrie-martie (autumal - hiemal) când activitățile ecologice ale speciilor sunt mult diminuate.

Triturus cristatus

Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice


Bombina bombina

Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice




Specii potenţial

amenințată Descriere impact

Categorie de impact Interval de manifestare a

impactului

Măsuri specifice de reducere impact Degradare

habitate Disturbare

specie

în perioada de

reamenajare

în perioada de

exploatare

ROSPA 0121 – Lacul Brates

Branta Ruficollis Degradarea zonelor de

popas/iernat NU NU NU NU Nu este cazul

Chlidonias hybridus

Alterarea habitatelor acvatice specifice de hrănire şi cuibărire; Potențial efect de stres asupra zonelor de hrănire si cuibărire; Zgomotul provenit de la lucrările de reamenajare a corpului de apă

NU NU DA NU amenajarea zonei malurilor bălţii Zătun pentru renaturare cu vegetație acvatica specifica (comunitati cu Phragmites australis si Typha Sp.); Perioada optima de realizare a lucrărilor este in afara perioadelor optime de ponta, cuibărit si creștere a puilor (aprilie-august); Se impune realizarea lucrărilor în perioada (octombrie-martie);

Chlidonias niger NU NU DA NU

Pelecanus ornocrotalus

NU NU DA NU

Falco vespertinus

Potențial efect de stres asupra zonelor de hrănire si cuibărire;

NU NU DA NU Având o mobilitate ridicată, specia se va retrage o dată cu demararea lucrărilor, în zonele limitrofe.

Semnificaţia impactului asupra acestor specii de faună s-a analizat din punctul de vedere al cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în relație

cu categoria de impact specifice obiectivelor proiectului.

Categorii de impact:

Impact negativ semnificativ

Impact negativ nesemnificativ



Neutru

Impact pozitiv nesemnificativ

Impact pozitiv semnificativ



Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate

Zona studiată este amplasată în sud - estul municipiului Galaţi, într-o zonă puternic

antropizată. Principalele activităţi existente în vecinătatea proiectului sunt reprezentate de

activităţile agricole şi piscicole.

Impactul cumulativ este necesar pentru o corecta estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si asupra integrității şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate. Impactul cumulativ este definit ca

reprezentând efectul unui grup de activităţi/acţiuni cu incidenţă asupra unei suprafeţe sau a

unei regiuni, a căror relevanţă asupra mediului în semnificaţie singulară este lipsită de

semnificaţie, însă în asociere cu alte activităţi, inclusiv cele previzionate a se realiza în viitor,

poate conduce la apariţia unui impact. Pentru aprecierea impactului investiţiei analizate

asupra biodiversităţii a fost luat in calcul efectul cumulat al acesteia cu alte proiecte aprobate

sau în curs de aprobare, ce sunt sau vor fi aprobate în zona amplasamentului studiat. Întrucât

zona este localizată în extremitatea sud – estică a municipiului Galaţi, în aproprierea fluviului

Dunărea, fiind înconjurată de terenuri agricole şi zone forestiere, activităţile care ar putea

avea un efect cumulativ cu activităţile propuse sunt reprezentate de:

traficul rutier din vecinătatea zonei analizate (drumul judeţean DJ 251E, precum şi

drumurile de exploatare agricolă din vecinătatea bălţii Zătun);

traficul fluvial şi maritim de pe Dunăre;

activităţile agricole din vecinătatea bălţii Zătun;

activităţi antropice: depozitarea necontrolată a deşeurilor, acţiuni de incendiere a

vegetaţiei;

turismul necontrolat în zona.

În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului

Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu

specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.

Având în vedere perioada propusă pentru proiectul Restabilirea potențialului bălţii

Zătun pentru specii piscicole de interes comercial, se va desfăşura în perioada rece a anului

(octombrie - martie), când perioada faunistică în zona analizată, iar etapele de implementare

a proiectului „Amenajare bază de agrement cu specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul

Galaţi” se vor desfăşura în perioada caldă când condițiile meteo sunt favorabile pentru

realizarea investiţiilor propuse, nu anticipăm un impact cumulativ al celor două proiect faţă

de zona analizată. Natura constructivă adoptată (construcţii uşoare) şi durata de realizare a



proiectului, chiar daca s-ar dezvolta simultan lucrările pentru cele două proiecte, nu vor

genera un impact negativ asupra biodiversităţii zonei analizate.

Prin cele două proiecte propuse a se implementa în cadrul bălţii Zătun, acestea

contribuie la atingerea obiectivului asumat prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei

Pescăreşti Prut – Dunăre Galaţi şi anume: valorificarea turistică a resurselor legate de

pescuit.

Prin implementarea obiectivelor prevăzute în două proiecte, se va dezvolta durabil zona

analizată (balta Zătun) şi se încurajează practicarea pescuitului sportiv şi de agrement,

inclusiv metoda alternativă de completare a bagajului informaţional şi cultural al tinerilor şi

copiilor, favorizându-se astfel creşterea activităţii turistice a zonei şi dezvoltarea turismului

de nişă.

Cele două proiecte, prin implementarea lor va facilita popularizarea principiilor şi

beneficiilor pescuitului de agrement şi sportiv, concomitent cu conştientizarea comunităţii cu

privire la importanţa implicării sale în procesul de promovare şi valorificare a tradiţiilor, dar

şi la responsabilitatea ce-i revine pentru protejarea patrimoniului cultural şi de mediu.

În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul proiect, se estimează

o creştere a emisiilor de poluanţi proveniţi de la utilajele ce vor deservi la implementarea

obiectivelor (consolidare maluri, dragare, destufizare), datorită traficului rutier din zonă,

precum şi a zgomotului.

Sursele de poluare provenite de la reabilitarea bălţii Zătun, vor fi temporare, limitate ca

timp (perioada de implementare a acestora fiind de 4 – 5 luni), după care nivelul gazelor

atmosferice va reveni la un nivel din prezent.

Prin utilizarea utilajelor şi a camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele

europene, impactul acestora va fi redus.

Având în vedere suprafaţa redusă a zonei de implementare a proiectului, raportată la

suprafaţă totală a ariilor naturale protejate, rămâne un argument luat în considerare pentru

afirmarea unui impact redus în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes

comunitar şi avifaunistic ţinând cont aici de structura şi de obiectivele de conservare ale

acesteia, cât şi de măsurile propuse pentru reducerea impactului.

După implementarea obiectivelor prevăzute în proiectul analizat, aspectele identificate

mai sus, cu un posibil efect negativ asupra mediului nu vor mai exista.



În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat

pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu

încetarea lucrărilor de restabilire a potenţialului bălţii Zătun.

Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

Urmare a implementării unor măsuri specifice de reducere a impactului proiectului

analizat, asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl

NATURA 200 ROSCI 0105 şi situl de interes avifaunistic ROSPA 0121, măsurile recomandate

în cadrul secţiunii identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului, considerăm

că nivelul impactului cumulativ rezidual asupra habitatelor va corespunde impactului minim

pe care un astfel de proiect îl poate genera. Se apreciază că nu se va înregistra un impact

permanent, care să influenţeze speciile din zonă. Pentru speciile de păsări prezente în zona,

precum şi pentru speciile de herpetofaună, impactul va fi redus.

În acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeţei

ocupate de organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe

amplasament a oricăror substanţe care au potenţial de a polua solul, apa, precum şi ca urmare

a folosirii de utilaje cât mai silenţioase în vederea diminuării disturbării fonice a faunei de

interes comunitar din zonă, se va asigura minimizarea degradării temporare a suprafeţelor de

habitate din zona analizată.

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie

Evaluarea semnificaţiei impactului se realizează în baza unui set de criterii stabilite prin

OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, după cum urmează:

3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

În urma implementării obiectivelor prevăzute în proiectul Restabilirea potențialului

bălții Zătun pentru specii piscicole de interes comercial, ținând cont de natura lucrărilor și de

recomandările din prezentul studiu, nu se va pierde nici un procent din suprafața habitatelor

de interes comunitar existente în aria situl de interes conservativ ROSCI 0105. În aceste

condiţii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaţie pentru situl desemnat.

În cadrul amplasamentului analizat au fost semnalate două habitate (R5305 Comunităţi

danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia, respectiv R5309 Comunităţi danubiene cu

Phragmites australis) habitate ce au o valoarea conservativă redusă, nefiind menţionate în



formularul standard NATURA 2000. Habitatul R5305 a fost evidenţiat cu precădere pe zona

sudică şi sud-estică, pe când habitatul R5309 este prezent pe toată zona malurilor bălţii Zătun

acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha) precădere pe zona sudică şi sud-

estică. Lucrările propuse, nu vor modifica suprafeţele bălţii Zătun, ci vor asigura un habitat

propice dezvoltării speciilor piscicole din cadrul bălţii.

3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Aşa cum s-a arătat şi în secţiunile de mai sus, criteriile ce au stat la baza desemnării

sitului folosesc habitate altele decât cele ce urmează a suporta amprenta proiectului.

În aceste condiţii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaţie pentru

speciile ce au stat la baza desemnării sitului.

3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)

Desfăşurarea limitată a amprentei proiectului, lipsa unei suprapuneri cu habitate de

interes conservativ/comunitar şi ţinând cont de capacitatea locomotorie înaltă a speciilor ce

fac obiectul protecţiei, reprezintă argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei

fragmentări semnificative în cadrul siturilor NATURA 2000 din cadrul zonei analizate.

3.3.4 Durata sau persistenta fragmentării

Nu este cazul - neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista nici o durată a

fragmentării. Aşa cum s-a arătat mai sus, proiectul nu este în măsură a imprima efecte de

fragmentare a habitatelor, fiind exclusă astfel extinderea temporală a acestora.

3.3.5 Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

Dată fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii

semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv ritmul de

lucru şi persistenţa impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciată

prezenţa unei perturbări de durată.

3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)

Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare

a proiectului demonstrată mai sus, conduce la concluzia că nu vor fi induse modificări în



densitatea populaţiilor speciilor criteriu. Având în vedere durata mică de implementare a

proiectului (4 – 5 luni), precum şi implementarea acestuia în perioadele reci ale anului

(octombrie - martie), perioadă când activitatea faunistică este mult mai slabă comparativ cu

perioadele de pontă şi de creştere a puilor, nu estimăm schimbări în densitatea populaţiilor

asupra speciilor de interes comunitar.

3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea PP

Având în vedere compoziţia habitatelor observate şi speciile identificate prognozăm o

refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente, chiar şi

fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ,

iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor

din zonă.

3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale

ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de apă

sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice ale

ariilor naturale protejate de interes comunitar.

3.4 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de

interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la creşterea

numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de funcţionare datorită

specificului activităţii (insecte, rozătoare şi prădătorii lor).

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului

Nu a fost identificat un impact negativ rezidual al implementării prevederilor

proiectului propus asupra habitatelor si speciilor pentru care a fost declarată situl de



importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, respectiv situl de importanţă

avifaunistică ROSCI 0121 Lacul Brateş, după implementarea măsurilor de reducere a

impactului pentru proiectul propus.

3.6 Evaluarea impactului cumulative al proiectului propus cu alte planuri şi

proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Nu este cazul.

Principalele activităţi care se desfăşoară în vecinătatea proiectului propus, sunt

reprezentate în principal de activităţi agricole (balta Zătun este înconjurată de terenuri

agricole), cât şi într-o mică măsură de traficul maritim şi fluvial de pe Dunăre.

Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate

in execuţie sau propuse a fost stabilit pe baza unor factori determinate de:

natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

distanţa faţă de zone protejate (arii naturale protejate ) şi zone locuite.

3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a

acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact rezidual

datorat implementării obiectivelor prevăzute în cadrul proiectului Restabilirea potențialului

băltii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial.

4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru

fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Domeniul Măsură Eficienţă

Conservarea

habitatelor

după finalizarea proiectului, zonele

afectate de implementarea proiectului

se vor reabilitare

controlul plantelor

acvatice şi palustre trebuie

să se realizeze permanent,

un singur an de elaborarea şi implementarea unor



norme specifice de conservare a

habitatelor

neintervenţie dă

posibilitatea acestora de a se

înmulţi mult mai rapid;

vegetația existenta pe

maluri asigură umbra

deasupra apelor, ceea ce

permite menținerea unei

temperaturi scăzute a apei.

O temperatura ridicata a

apei, datorată unui exces de

lumină, scade solubilitatea

oxigenului în apă, ceea ce

riscă sa provoace o creștere

a afecțiunilor virale şi

bacteriene şi, în mod

indirect, creșterea

mortalității peștilor. Pe de

alta parte, pe termen lung,

excesul de lumina poate

deveni o sursa de dezvoltare

excesiva a algelor acvatice si

de eutrofizare a apelor;

vegetația ripariană

este esențială pentru

numeroase organisme

(mamifere,amfibieni, păsări,

pești, etc.) asigurându-le

acestora condiții favorabile

pentru adăpost, hrana şi

reproducere. Vegetația

ripariană joaca, de

asemenea, un rol de„coridor”

care asigura o legătura între

mediile adesea fragmentate,

facilitând schimburile între

diferite comunităţi de

animale;

respectarea graficului

de lucrări în sensul limitării

traseelor şi programului de

lucru in zonele din cadrul

siturilor Natura 2000 pentru

interzicerea deteriorării habitatelor

ruderale adiacente drumurilor de

exploatare

interzicerea arderii vegetației ripariene

realizarea lucrărilor de amenajare

(consolidare maluri ) în funcție de

caracteristicile habitatelor prezente

astfel încât să fie limitat impactul

negativ al acestora

realizarea lucrărilor de amenajare în

funcție de caracteristicile habitatelor

prezente astfel încât să fie limitat

impactul negativ al acestora

promovarea şi sprijinirea cercetărilor

pentru menținerea stării de conservare

favorabile a habitatelor şi a speciilor

caracteristice

monitorizarea şi limitarea impactului

activităţilor generatoare de poluanți

mai ales în zonele învecinate cu

habitate prioritare sau arii naturale

protejate

este interzisă incendierea vegetaţiei din

cadrul celor două habitate evidenţiate

în zona bălţii Zătun (R5305 Comunităţi

danubiene cu Typha angustifolia şi T.

latifolia şi R5309 Comunităţi danubiene

cu Phragmites australis)

utilizarea în faza de construcţie şi

exploatare a drumurilor existente de

acces

implementarea elementelor proiectului

sa nu afecteze sub nici o forma

(respectarea planului) integritatea

habitatelor identificate în vecinătate

limitarea la minimum a suprafeţelor de

teren perturbate în etapa de

consolidare/dragare/destufizare

depozitarea materialului săpat să se

facă doar pe terenurile agricole



evitându-se acoperirea cu material

săpat a unor habitate ce asigura

adăpost pentru fauna locală

a limita impactul asupra

florei şi faunei locale;

recomandăm ca operaţiile de

destufizare să se realizeze doar în

perioada rece a anului, când luciul de

apă este îngheţat, iar activitatea

faunistică este redusă

depozitarea materialelor în spaţii

amenajate

pe amplasament se vor desemna şi

amenaja locuri dedicate pentru

depozitarea materialelor si a utilajelor,

dotate cu material absorbante în cazul

unor scurgeri accidentale de

combustibil, ulei

respectarea căilor de acces existente

asigurarea condiţiilor tehnice şi

organizatorice pentru activităţile

efectuate, astfel încât să se prevină

riscurile pentru persoane, bunuri sau

mediul înconjurător

respectarea prevederilor legale în

domeniul protecţiei mediului

întreţinerea şi repararea utilajelor din

dotare se va realiza în ateliere mecanice

specializate

în cazul unei ameninţări iminente cu un

prejudiciu asupra mediului sau în cazul

producerii unui prejudiciu asupra

mediului, se vor respecta şi aplica

prevederile OUG. nr.68/2007 privind

răspunderea de mediu cu referire la

prevenirea şi repararea prejudiciului

asupra mediului, cu modificările şi

completările ulterioare. În termen de 2

ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei

ameninţării, trebuie să informeze

ANPM, Autoritatea pentru Protecţia

Mediului Galaţi şi GNM Galaţi;

să ia toate măsurile de: prevenire şi

stingere a incendiilor, iar în caz de



incendiu să intervină la stingerea

incendiilor cu utilaje proprii şi

personalul muncitor existent până la

intervenţia altor autorităţi

să instruiască personalul angrenat în

implementarea obiectivelor prevăzute

prin prezentul proiect asupra măsurilor

de protecţie a mediului, a obligaţiilor şi

responsabilităţilor ce le revin, precum

şi a condiţiilor impuse prin prezentul

studiu de evaluare adecvată

nu se vor amenaja depozite de

carburanţi în imediata vecinătate a

bălţii Zătun

păstrarea unui bandou de vegetaţie

palustră, de minim 3 m lăţime în zona

malurilor

prezenţă în permanenţă în perioada

implementării obiectivelor prevăzute în

prezentul proiect a unui specialist cu

vaste cunoştinţe în floră/faună, pentru

a verifica/recomanda/impune anumite

restricţii în cazul unor neconformităţi

educarea şi conştientizarea

turiştilor/pescarilor cu privire la

protejarea şi conservarea habitatelor

din zona analizată

în ariile naturale protejate lucrările se

vor realiza cu informarea

administratorului/custodelui ariei

protejate

Conservarea speciilor de faună (nevertebrate şi vertebrate)

Macrozoobentos şi

ihtiofauna

respectarea prevederilor legale în

domeniul protecţiei mediului

Menţinerea unei temperaturi

optime pentru dezvoltarea

întreţinerea şi repararea utilajelor din

dotare se va realiza în ateliere mecanice

specializate








restricţii în cazul unor neconformităţi speciilor de peşti din cadrul

bălţii Zătun.

De asemenea prin lucrările

propuse se vor stopa efecte

eutrofizării.

În cazul neimplementării

obiectivelor prevăzute prin

prezentul proiect, treptat se

v reduce lama de apa

favorizând creșterea vitezei

de încălzire a apei pe timp de

vara, fenomen ce poate

determina instalarea unor

condiții extrem de

periculoase, chiar letale

pentru biocenoze şi poate

duce la agravarea efectelor

eutrofizării, având în vedere

că acest fenomen este deja

prezent.

Având in vedere măsurile de

diminuare a impactului

asupra biodiversităţii în

zonă,

care reduc stresul şi

afectarea semnificativă a

componentelor de mediu, la

minim posibil,

considerăm că măsurile

propuse sunt cele mai

potrivite in situaţia realizării

proiectului.

este interzisă evacuarea de ape uzate în

balta Zătun

este interzisă spălarea în lacul de

acumulare şi pe maluri a vehiculelor, a

altor utilaje şi agregate mecanice,

precum şi a ambalajelor sau obiectelor

care conţin substanţe periculoase

sunt interzise orice alte activităţi şi

intervenţii care pot altera calitatea apei

aplicarea unui management

corespunzător al activităţilor

desfăşurate, atât in perioada efectuării

lucrărilor şi a organizării de şantier

pe parcursul executării lucrărilor se va

asigura supravegherea strictă a

activităţilor pentru a evita pierderile de

combustibili, uleiuri, ape uzate in

mediul acvatic

exploatarea echipamentelor trebuie să

se facă în condiţii de maximă securitate,

respectând normele de exploatare

prevăzute de cartea tehnică. În aceste

condiţii riscul unui accident de

amploare poate fi considerat minim, iar

probabilitatea producerii unei poluări

cu hidrocarburi, minimă

se recomandă ca lucrările propuse prin

prezentul proiect să se desfăşoare

etapizat în spaţiul desemnat, aferent

zonei de consolidare maluri şi dragare

pentru eliminarea extinderii efectelor

negative asupra calităţii mediului şi

implicit asupra comunităţilor de

organisme acvatice

executarea operaţiunilor de dragare în

afara perioadelor de deponta a

ihtiofaunei locale evitându-se lunile

martie - mai.

operațiunile de dragare şi consolidare

maluri se vor executa doar în zona

desemnată



durata cât mai mica a perioadei de

dragare pentru asigurarea restaurării

faunei bentonice

nu se vor amenaja depozite de

carburanţi în imediata vecinătate a

bălţii Zătun

Avifauna urmărirea desfăşurării lucrărilor

conform graficului de execuție şi

respectarea perioadelor de restricţie a

acestora, corelat cu perioada de

vegetaţie, cu perioada de cuibărire

pentru păsări şi de creştere a puilor (15

aprilie – 15 iulie)

Având în vedere că

activităţile propuse în cadrul

proiectului Restabilirea

potenţialului bălţii Zătun

pentru specii piscicole de

interes comercial, se va

desfăşura în perioada rece a

anului (octombrie - martie),

când activitatea avifaunistică

este scăzută în zona

analizată, prin măsurile

propuse nu estimăm un

impact negative asupra

acestora.

Nu vor fi influenţate

culoarele de zbor, proiectul

propus neconstituind o

barieră în migraţia speciilor

de păsări.

Păsările care vor tranzita

zona analizată, nu vor fi

afectate de OS ce va deservi

punctul de lucru analizat,

deoarece lucrările aferente şi

natura lor adoptată nu va

necesita lucrări la înălţime,

păstrarea unui bandou de vegetaţie

palustră, de minim 3 m lăţime în zona

malurilor

este interzisă incendierea vegetaţiei din

cadrul celor două habitate evidenţiate

în zona bălţii Zătun (R5305 Comunităţi

danubiene cu Typha angustifolia şi T.

latifolia şi R5309 Comunităţi danubiene

cu Phragmites australis)






restricţii în cazul unor neconformităţi

evitarea executării lucrărilor în

perioada de împerechere şi de cuibărire

a speciilor; lucrările se vor executa

întru-un ritm cât mai rapid, pentru a

reduce durata în care sunt supuse la

stres componentele biotice

interzicerea capturării, izgonirii şi

distrugerii speciilor de avifaună de

către personalul angrenat în

implementarea obiectivului analizat

este interzisă orice formă de recoltare,

capturare, ucidere, distrugere sau

vătămare a exemplarelor aflate în

mediul lor natural, în oricare dintre



stadiile ciclului lor biologic lucrări care ar putea

perturba speciile de pasări în

zbor.

Obiectivele proiectului şi

natura lucrărilor efectuate

NU prognozează un impact

semnificativ cuantificabil

prin scăderea numărului de

indivizi, deranjarea zonelor

de cuibărire, de hrănire, de

zbor asupra speciilor

menţionate în anexele OUG

57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei

sălbatice, cu modificările şi

completările ulterioare.

sunt interzise culegerea ouălor din

natură şi păstrarea acestora, chiar dacă

sunt goale

sunt interzise activităţi care conduc la

deteriorarea, distrugerea şi/sau

culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură

este interzis uciderea sau capturarea

intenţionată, indiferent de metoda

utilizată

este interzisă deteriorarea şi/sau

distrugerea locurilor de reproducere

ori de odihnă

este interzisă deteriorarea, distrugerea

şi/sau culegerea intenţionată a

cuiburilor şi/sau ouălor din natură

interzicerea depozitării deşeurilor

menajere în spaţii neamenajate din

vecinătatea bălţii Zătun

Amfibieni şi reptile recomandăm ca înainte de derularea

unei lucrări prevăzute prin prezentul

proiect, inspectarea zonelor de lucru de

către o persoană abilitată/specializată

pentru indicarea, eventual relocarea

unor posibile specii de amfibieni şi

reptile care ar putea fi afectate de

lucrările de conservare prevăzute

Având în vedere că

activităţile propuse în cadrul

proiectului Restabilirea

potenţialului bălţii Zătun

pentru specii piscicole de

interes comercial, se va

desfăşura în perioada rece a

anului (octombrie - martie),

când activitatea

herpetologică în zona

analizată este scăzută, prin

măsurile propuse nu

estimăm un impact negative

asupra acestora.

deteriorarea şi/sau distrugerea

locurilor de reproducere ori de odihnă

interzicerea uciderii sau capturarea

intenţionată, a speciilor de amfibieni şi

reptile semnalate în zona bălţii Zătun

interzicea sub orice formă recoltare,




stadiile ciclului lor biologic




din interiorul zonei analizate

interzicerea perturbarea intenţionată în

cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare

interzicerea abandonării deşeurilor de

orice natură rezultate în urma


prezentul proiect

interzicerea reparării şi alimentării cu

carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor în cadrul

proiectului analizat

interzicerea/limitarea poluării fonice

mai ales pentru mamiferele mari şi mici

Mamifere beneficiarul/antreprenorul se va obliga

să folosească numai utilaje silenţioase

pentru a evita disturbarea speciilor

mamifere prezente în zonă

Menţinerea condiţiilor de

habitat pentru speciile de

mamifere existente în zona

analizată

pentru a evita disturbarea mamiferelor

din zona lucrările se vor efectua pe arii

cât mai restrânse, evitându-se astfel un

posibil deranj asupra speciilor

interzicerea reparării şi alimentării cu

carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor din cadrul

proiectului analizat

interzicerea incendierii vegetaţiei din

interzicerea abandonării deşeurilor de

orice natură rezultate în urma


proiectul analizat


să asigure existenţa unor populaţii

viabile

interzicea sub orice formă recoltare,




stadiile ciclului lor biologic

interzicerea perturbarea intenţionată în

cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie



deteriorarea şi/sau distrugerea

locurilor de reproducere ori de odihnă

interzicerea uciderii sau capturarea

intenţionată, a peciilor de mamifere

semnalate în bălţii Zătun

4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului

Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării

obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru specii

piscicole de interes comercial, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi emise de

Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.

Pentru monitorizarea obiectivelor prevăzute în proiectul sus menţionat, beneficiarul a

prevăzut o suma de ~4.000 euro pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista

în urma implementării obiectivelor. Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana

abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe în

biologie și ecologie pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.

Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului

proiectului asupra speciilor şi habitatelor identificate ca fiind prezente sau potenţial prezente

în zona amplasamentului proiectului, de către o persoana specializată. Acestuia îi va reveni

obligaţia de a monitoriza implementarea proiectului în toate fazele de execuţie şi de a evalua

modul în care în care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a impactului

stabilite prin actele de reglementare şi prin avizul custodelui/administratorului.

Tabel nr. 7 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului Nr crt

Măsura Perioada Responsabil Observaţii

1

toate lucrările prevăzute în proiectul analizat se vor desfăşura/implementa în sezonul rece al anului

octombrie - martie

titular/ antreprenor

Având în vedere că în perioada rece a anului activitatea floristică şi faunistică în zona analizată este mult mai redusă comparativ cu perioadele calde ale anului, nu anticipăm un impact negativ asupra speciilor.

2

lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona monitorizata

exclus perioada 15 martie – 15 iulie


3 în ceea ce priveşte decembrie - titular/



Nr crt


destufizarea zonelor de sud a bălţii Zătun, această activitate se va desfăşura doar când luciul de apă este îngheţat, pentru a permite utilajului să acţioneze conform cerinţelor

februarie antreprenor Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe vaste în biologie pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului. Vegetația ripariană joaca,

de asemenea, un rol

de„coridor” care asigura o

legătura între mediile

adesea fragmentate,

facilitând schimburile

între diferite comunităţi

de animale;

4

consolidarea malurilor, se va efectua pe suprafeţe restrânse, fără afectarea habitatelor de lângă malul digului

pe toată perioada derulării proiectului


5 păstrarea unui bandou de vegetaţie palustră de minim 3 m lăţime în jurul malurilor

permanent titular

6

interzicerea depozitării substanţelor periculoase în imediata vecinătate a bălţii Zătun



7

realizarea unui management adecvat al deşeurilor generate în perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în proiectul analizat



8 interzicerea reparaţiei utilajelor în zona analizată



Toate utilajele care nu vor fi corespunzătoare din punct de vedere tehnic vor fi retrase de pe amplasament

9

înainte de începerea lucrărilor fiecare utilaj va fi verificat, pentru a identifica posibilele scurgeri accidentale de carburanţi



în cazul semnalării unor astfel de scurgeri, antreprenorul este obligat să retragă utilajul din zona analizată şi direcționarea acestuia în unităţi specializate (service-uri autorizate) pentru remedierea problemelor

10 respectarea căilor de acces stabilite



se vor folosi doar drumurile existente din vecinătatea bălţii Zătun

11 interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de floră şi

pe toată perioada derulării


Respectarea măsurilor impuse prin prezentul studiu, şi consultarea în



Nr crt


deranjarea populaţiilor de faună prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

proiectului permanenţă cu expertul pe probleme de mediu

12

refacerea zonelor afectate de implementarea proiectului şi redarea lor în circuitul lor natural

după finalizarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect


4.3 Programul de monitorizare

Monitorizarea obiectivului analizat se va realiza conform următorului program de

monitorizare.

Obligaţia monitorizării revine titularului proiectului.

Nr. crt.

Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate

Etapa de implementare a obiectivelor

1 Protecţia calităţii aerului - pulberi

Poluanţi atmosferici specifici: pulberi

trimestrial titular

2

Protecţia calităţii aerului - Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de transport şi utilajelor

- Verificări tehnice periodice a autovehiculelor utilizate - Consumuri specifice şi evidenţa consumului de carburanţi

Conform bunelor practici

inginerești

titular/antreprenor

3

Protecţia solului - Delimitarea terenurilor afectate direct şi permanent de implementarea proiectului

Menţinerea formei actuale a bălţii Zătun

Lunar în perioada de

implementare a obiectivelor

titular/antreprenor

4

Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului şi vibraţiilor produs de organizarea de șantier

Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor afectate

Perioada de construcție

titular



5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

5.1 Descrierea metodelor de studiu

Metode de cercetare a habitatelor

Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului s-a folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza

aerofotogramelor. Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu

GPS-ul. Orice suspiciune de suprafaţa alterata sau de habitat incert, generat de analiza

amintita şi neclarificata de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor

respective.

Inventarierea speciilor de flora din zonele vizate s-a făcut pe transecte itinerante.

Monitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate

periodic (circa 5 zile/ luna în perioada de vegetaţie) astfel încât sa fie surprinse toate stadiile

5. Biodiversitatea Menţinerea stării de conservare a factorului de mediu biodiversitate

Perioada de construcție

titular/biolog

Etapa de funcționare/exploatare

7 Managementul deşeurilor

Cantităţile de deşeuri generate, tratate, valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu în parte.

Lunar

titular

Parametri ape uzate menajere rezultate

Conform NTPA 002 - H.G. nr 188/2002;

Conform actelor de

reglementare titular

Nivel zgomot şi vibrații produs – limită amplasament

STAS nr. 12574/1987; STAS 10009/1988;

Conform actelor de

reglementare titular

Aer

Legea 104/2011 Conform

actelor de reglementare

titular



de vegetaţie şi cele mai multe specii existente. Datele colectate din teren au fost completate cu

date bibliografice. Au fost verificate unele localizări menţionate anterior în literatura de

specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi în vederea

identificării lor ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în concordanta cu Flora

Ilustrata a României – Ciocârlan 2009.

Identificarea habitatelor/comunitarilor vegetale s-a făcut pe baza speciilor caracteristice

(de recunoaştere) conform Lucrării – Habitatele în Romania - Nicolae Doniţa şi Manual de

interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta & John Owen

Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate, astfel încât ele sa

poată fi transpuse pe hărţi. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa permită localizarea,

dar şi recunoaşterea tipului de habitat.

Aprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor şi a speciilor de plante strict

protejate ţine seama de recomandările Directivei Habitate şi ghidului Metodologic „Evaluarea

statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România”.

Metoda de monitorizare a Nevertebratelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor

de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au

calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite. S-a acordat o atenţie deosebită populaţiilor

de gasteropode terestre cu rol de bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu

caracteristici similare din acest punct de vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere,

chironomide, odonate, etc.). Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este

reprezentată prin observaţia directă (marşrut) în perimetrul destinat implementării

proiectului.

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marşrut) pe relevee de dispuse de-a lungul unor transecte

pe lungimea perimetrului implicat. Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme

deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime

dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care

trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.



Metode de monitorizare a ecosistemelor acvatice

Obiectivul general urmărit în cadrul monitorizării a constat evidenţierea datelor

referitoare la ecosistemele acvatice caracteristice zonei de implementare a planului. Datele s-

au referit strict la balta Zătun.

Activitatea de bază a cuprins:

activitate biologică – a constat în prelevarea de probe biologice pentru: macrobentos;

Activităţile biologice au permis colectarea unui număr de 2 de probe cantitative

pentru caracterizarea ecosistemelor acvatice în zona proiectului;

Pentru prelevarea probelor s-a utilizat un boden-greifer Van Veen (dragă) cu

suprafaţa de probare de 0,14 m2.

Prelevarea de probe de phytobenthos a fost bazată pe o combinaţie de două standarde

("EN 13946: Calitatea apei - Ghid standard pentru prelevarea de probe de rutină şi pre-

tratarea diatomeelor bentonice din râuri" şi "CEN / TC 230 N 0540: Calitatea apei - Orientare

standard pentru topografie, prelevarea de probe şi analizele de laborator ale phytobenthos-ul.

Astfel a fost selectat un segment al bălţii cu substrat potrivit pentru prelevarea de probe.

Au fost prelevate două probe de phytobenthos. Probele folosite pentru analiza bentonica s-au

păstrat în alcool etilic (95%) pentru depozitarea pe termen lung a probelor. Al doilea eşantion

a fost utilizat pentru analiza în laborator a organismelor bentonice vii. Aceste probe

neconservate au fost depozitate la -4°C până la analiză.

După prelevarea de probe, analiza microscopică a fitobentos-ului viu a fost realizată cu

un microscop cu lumină la 400x - 1000x mărire. Toate caracteristicile de determinare

importante a speciilor au fost înregistrate folosind analiza imaginii. Determinarea a fost

efectuată cât mai cuprinzător posibil, folosind o soluţie de determinare recenta pentru

grupuri individuale de alge. Bazata pe o eşantionare a fitobentos-ului, împreună cu analiza

microscopică, s-a estimat raportul de cianobacterii, Chlorophyta, diatomee şi alte grupuri de

alge existent pe segmentul analizat.

Metodele de lucru recomandate pentru evaluarea densităţii păsărilor

Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în doua categorii distincte: metode

calitative, care au scopul stabilirea diversităţii specifice, şi metode ecologice cantitative, care

urmăresc determinarea rolului păsărilor în echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S. Frontier &

D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007). Alegerea metodelor de cercetare



privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie de scopul urmărit şi de tipul şi

caracteristicile habitatelor pe care populațiile de păsări în studiu le frecventează.

Metode de cercetare spaţiale (de suprafeţe)

Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe

suprafeţe cunoscute ca mărime.

Metoda fâşiilor

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai uniforma,

dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se număra din

mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se afla în pasaj pe zona

de observaţie.

Aceasta metoda este apta pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,

culturi agricole, păşuni, fâneţe, tufărişuri, etc.

Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. În habitatele uniforme din

punct de vedere al covorului vegetal (păduri, culturi agricole, pajişti etc.), sunt de preferat

fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20 m. Acest lucru este important pentru calcularea

datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi mărime.

Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri, lungimea şi

lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele biotopuri din Europa

Centrala, practica de pana acum recomanda:

pentru păduri de foioase fâşii de cate 200 x 40m atunci când se estimează

populaţiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40 m în alte cazuri;

pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine

dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.

pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de cate 1000 x100m.

pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1000 m lungime, lăţimea

putând varia în funcţie de tipul de habitat.

La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile trebuind

astfel stabilite, încât ele sa reprezinte variaţiile cele mai semnificative ale peisajului din teren.

După ce s-a fixat poziţia în teren, se trece la întocmirea unei schiţe a terenului, lucru care este

important pentru faptul ca, notând direct pe schiţe pasările observate, se obţin şi date

valoroase privind dispersia pasărilor în interiorul zonei analizate.



Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora estimărilor,

datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii care ar putea

influenta numărul pasărilor din habitatul respectiv.

Estimarea densităţii pasărilor folosind metoda transectelor

Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unul din punctele de

referinţa al evaluării distantei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia

păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii ale

unui ecosistem de acelaşi tip. Transectele pot fi dispuse sub forma de reţea, care este orientata

în funcţie de contur sau de o anume trăsătura a terenului. Folosirea unei astfel de reţele poate

uşura identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea populaţiilor de

păsări. Ea se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung, atunci când se

monitorizează evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.

Lungimea totala a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cat timp este nevoie

pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiata şi de numărul ecosistemelor care

trebuie cercetate.

La sfârşitul studiului ar trebui sa se poată prevedea timpul necesar pentru a culege

suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile

ecosistemului pot fi astfel legate de prezenta anumitor specii în anumite sectoare ale

transectului. Estimarea distantei şi numărarea pasărilor la fiecare observaţie sunt tot ceea ce

trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele elemente:

tipul de observaţie (ex. pasarea a fost văzută stand sau în zbor sau s-a auzit

cântecul);

momentul zilei pentru fiecare observaţie;

înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).

Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi în faza de

analiza şi interpretare a rezultatelor.

Prezentul raport este rezultatul a etapelor de observaţii, reflectând activităţile păsărilor

în zona analizată şi vecinătate.

Înregistrarea datelor colectate prin toate metodele s-a făcut pe fise de observaţie precum

şi pe harţi acolo unde a fost cazul. S-au folosit:

Fise de observaţii pentru transecte;



Fise de observaţii pentru puncte fixe.

Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, fauna întâlnită în zona

studiata, a fost clasificata conform următoarelor categorii:

1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,

2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,

3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila;

4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată;

5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare;

6. Data deficient(DD)- date deficitare;

7. Non evaluated (NE)- Fără date.

Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii. Pentru analiza rezultatelor

s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta, dominanta, constanta, indicele de

semnificaţie ecologica şi diferişi indici de diversitate şi similaritate.



Bibliografie:

Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare

din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,

Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,

Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din

estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a-III-a – zone protejate; Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de

protecţie oficială a unor zone de pe teritoriul judeţului Galaţi Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; Ciocia V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciocârlan V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta,

Edititura Ceres, Bucureşti; Combroux I. & Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi

speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic Editura Balcanic, Timişoara:;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;



Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19,2, Bucureşti; Oancea Dimitrie I., Swizewski Cazimir, Judeţul Galaţi: -monografie, Bucureşti: Editura

Academiei RSR, 1979 Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare

din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. Al.I.Cuza,

Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,

Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din

estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Dinca V., Cuvelier S., Szekely L., Vila R.2009: New data on the Rhopalocera -

Lepidoptera - of Dobrogea - south-eastern Romania - Phegea 37; Oprea, A. 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. — Editura Universităţii

"Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, 668 p.; Şerban Cecilia, 2010 - Contributions to the study of coreoids fauna in the lower basin of

the Siret river, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXXVI fasc. 2 pg. 101-107, ISSN: 1454-6914;

*** Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova - Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 „Mutual management Romania – Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries”, Iaşi 2008;

*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.

***Anexele Directivei Europene Habitate 92/93/EEC+AA2003/ACT; *** Formular standard Natura 2000.

Specialiștii implicați în elaborarea lucrării

- Prof dr. ing Georgescu P. Lucian

- Biolog Aurelia Căldăraru;

- Ecolog. Trif Cătălin Răzvan;

CV-urile specialiştilor implicaţi în elaborarea studiului de evaluare adecvată pentru

proiectul Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial sunt

relatate în ANEXA nr. 1.



6. Concluzii

Proiectul propus va asigura şi restabilita potențial piscicol a bălții Zătun prin acţiuni de

conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului local de mediu.

Activităţile prezentului proiect sunt în corelare cu principiile dezvoltării durabile, astfel

încât să se asigure atât protecţia mediului cât şi a resurselor şi a diversităţii biologice a zonei

analizate.

Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul studiu de evaluare adecvată cât şi

prin respectarea legislaţie în vigoare, nu estimăm un impact negativ asupra zonei analizate.



CUPRINS

1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTULUI PROPUS ......................................................................................... 2

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind

producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate ............................................................................................................................................................................................... 2

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ................................. 7

1.3. Modificări fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor

avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului ........................................................................ 9

1.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului ..................................................................................... 10

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................................................ 10

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi

modalitatea de eliminare a acestora ................................................................................................................................... 10

1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului (categoria de folosinţă

a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu,

drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.) 12

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de

conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care

accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar 13

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare

a proiectului .................................................................................................................................................................................. 13

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului .................................................... 13

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care

este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes

comunitar/avifaunistic ............................................................................................................................................................. 13

12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului ...................... 14

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ........................................................................................................................ 14

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri

de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc. .......................................... 15

2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea proiectului, menţionate în formularul standard

al ariei naturale protejate de interes comunitar ....................................................................................................... 25

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora .............................................................................................................. 37



2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat .......................... 38

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ ......................................................................................................................... 38

2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .............................................. 53

2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare

pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ....................................................................................... 53

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate

de interes comunitar ........................................................................................................................................................ 54

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost

stabilite prin planuri de management ...................................................................................................................... 54

2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv

evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ................................................................................................. 55

2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar .. 56

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ..................................................................................................... 57

3.1. Identificarea impactului ...................................................................................................................................... 57

3.1.1. Impactul actual ....................................................................................................................................................... 57

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu .......................... 58

3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi integrităţii

sitului………………………………………………………………………………………………………………………………………...63

Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate........................... 74

Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar ................................ 76

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ............................ 76

3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut ...................................................................... 76

3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar ............................................................................... 77

3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) ............................... 77

3.3.4 Durata sau persistenta fragmentării .............................................................................................................. 77

3.3.5 Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar .................................................. 77

3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) ....................................................... 77

3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP ....... 78

3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte

resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate

de interes comunitar ........................................................................................................................................................ 78



3.4 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului ............................................................................................................................................................................. 78

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a

impactului ............................................................................................................................................................................. 78

3.6 Evaluarea impactului cumulative al proiectului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în

considerare măsurile de reducere a impactului ................................................................................................... 79

3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a

impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte .................................................................................. 79

4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 79

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie

şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ

asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................................................................. 79

4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .. 87

4.3 Programul de monitorizare ........................................................................................................................................ 89

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE .............................................................................................. 90

5.1 Descrierea metodelor de studiu ............................................................................................................................... 90

Bibliografie: ................................................................................................................................................................................. 96

6. Concluzii ................................................................................................................................................................................... 98



Anexe

CV

Rolul propus in cadrul activității contractate: Expert evaluator de mediu

1. Nume: Georgescu

2. Prenume: Puiu Lucian

3. Data de nastere: 05.05.1960

4. Nationalitatea: româna

5. Studii:

(de la Data – la Data) Institutia

Diploma obținuta si nivelul de scolarizare:

François Rabelais” University Tours, and the Institute of Nutrition Tours, France. 1997-1998

Stagiu Posdoctorat în stiinta mediului, toxicologie si analize instrumentale

University “François Rabelais”, Tours, France, 1993-1997

Diploma de doctor, titlu tezei“Sciences de la vie et de la santé” Interactions Food, Health, Environment

Univeritatea “Dunarea de Jos” Galati 1990-1997

Diploma de doctor in Chimia alimentelor, conducator stiintific: Profesor universitar dr. Mircea Leonte

Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Chimie si Tehnologie Chimica, Departamentul de Chimie organica. 1980 –1985

Diploma inginer chimist

6. Limbi straine: se indica nivelul de competenta: incepator, mediu, avansat.

Limba Citit Vorbit Scris Engleza avansat avansat avansat

Franceza avansat avansat Avansat Rusa mediu mediu mediu

7. Membrii ai unor corpuri profesionale:

EC Research Directorate – General, Member of Experts Evaluators Corps FP6, FP7

(Environment, Life and health sciences);

2005 – prezent Membru al Corpului de Experti Seniori in Cercetare Dezvoltare, Graduate

School, Appalachian State University, Carolina de Nord, SUA



2005 – Membru in Comitetul Stiintific al “2nd International Conference on coastal lagoons:

"European lagoons and their watersheds: function and biodiversity” Klaipeda, Lituania, 4-9

octombrie 2005.

2001 –Membru fondator al Asociatiei Romane pentru Studii Europene

- prezent consultant Stiintific national pentru manualele de Chimie aprobate de Ministerul

Educatiei si Cercetarii din Romania:

1999 - prezent Profesor invitat la universitatile din: Tours, Bordeaux II (Franta), Twente,

Wageningen (Olanda), Lecce (Italia)

1998 – prezent Membru al Societatii Romane de Chimie, Domeniu Mediu si Ingineria Mediului

1997 – prezent Membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania

1995 – prezent – membru al Societatii Franceze de Chimie, Domeniul Ingineria si Stiintele

Mediului, la recomandarea filialei acesteia din Poitou-Touraine. (ID nr. 13464)

8. Cunostinte PC si alte aptitudini:

MS OFFICE: editare cu macro-uri si template-uri, POWERPOINT cu multimedia, EXCEL,

ACCESS;

utilizare mesagerie electonica cu fisiere encriptate si atasate;

lucrul cu calculatoarele în retea si resurse partajate;

utilizare baze de date informationale existente pe Internet;

9. Calificari relevante pentru indeplinirea contractului:

Criteriu de calificare Mod de indeplinire

10. Experienta profesionala (se va avea in vedere demonstrarea indeplinirii cerintelor

minime solicitate prin documentatia de atribuire).

Coordonator echipe de experti în cadrul mai multor proiecte având ca scop conservarea

biodiversitatii:

- Proiectul “Biodiversitate si dezvoltare durabila în zona sitului RO SCI 0060 Dealurile

Agighiolului”, cod SMIS 36254 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin

Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea

sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Domeniu major de interventie -

Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si

retelei Natura 2000/beneficiar: Asociatia GeoD pentru promovarea geodiversitatii/ perioada:

2013 /rol: coordonator echipa de experti;

- Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaturile de la

Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin




retelei Natura 2000/beneficiar: Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui/ perioada: 2013-

2014 /rol: coordonator echipa de experti;



- Proiectul „Protejarea Padurilor – conservarea biodiversitatii si constientizarea publicului”

cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin




retelei Natura 2000, beneficiar AJVPS Galati; perioada 2012-2013/rol coordonator echipa

de experti;

- Proiectul „SALVATI aria protejata Padurea Gârboavele” cod SMIS-CSNR 17227, co-finantat

de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Sectorial de Mediu

2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protectia naturii, Domeniu major de interventie - Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de

management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000- Solicitarea de proiecte

nr. 3/2009; beneficiar CJ Galati perioada 2010-2011/rol coordonator echipa de experti;

- Conservazione e gestione degli ecosistemi acquatici di Transizione: Potenziamento di

iniziative congiunte per la formazione di giovani ricercatori in Italia e in Romania (2008 –

2013), Parteneri: Universitatea Lecce (Italia), Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Romania/

Responsabilitate: director pentru partea romana

- Managementul si valorificarea apelor de tranzitie protejate/ Management and valorisation of

protected transitional waters (2004 - 2006) TWReferenceNET, Proiect CADSES (Initiativa

Comunitara UE Program de Cooperare Transnationala in Dezvoltare INTERREG III B), Al

doilea apel. Coordonator: University of Lecce – Dept. of Biological and Environmental Sciences

and Technologies, tari partenere: Romania, Grecia, Bulgaria, Albania, responsabilitate:

Coordonator national;

11. Diplome, premii, distinctii:

Certificate of excellence – Appalachian State University

Certificate – Oxford Round Table – Oxford University

12. Articole stiintifice publicate:

Specific Diffusion using the Monte Carlo stimulation, G. Murariu; L. Georgescu; C. Iticescu; M.

Dobre; V. Gogoncea; Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 3A, p

2007–2012 (2012)

Abiotic filtering of benthic invertebrate guilds in the Margherita di Savoia salt pan, Italy

Enrico Barbone, Ilaria Rosati, Aurelia Caldararu, Alberto Basset, Lucian P. Georgescu, Catalina

Iticescu; Environmental Engineering and Management Journal (ISI), April/2012, Vol. 11, Nr. 4,

ISSN: 1843 - 3707, p. 717 – 723

Study of spatial and temporal variations of some physic-chemical parameters of Lower Siret

River Georgescu,P.L.; Voiculescu,M.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of

Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, book 3, Pages: 837-844 vol 11, ref

1549B/07.07.09, ISSN 1311-5065

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21&volum=54

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21&volum=54&numar=125

http://www.ecozone.ro/carti.php?cmd=&RID=25939



Implementing European Water Framework Directive uncertainity degree of metrics for

macoinvertebrates in transitional waters; Aurelia Caldararu, Ilaria Rosati, Enrico Barbone,

Lucian P. Georgescu, Catalina Iticescu, Alberto Basset, Environmental Engineering and

Management Journal (ISI), September 2010, Vol.9, No. 9, 1259-1266

Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River; Voiculescu,M.;

Georgescu,P.L.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of Environmental Protection

and Ecology (ISI) 2010, ref 1551B/07.07.09;

Integrated management and control system for water resources Olaru,V.; Voiculescu,M.;

Georgescu P.L.; Caldararu,A, Environmental Engineering and Management Journal (ISI),

Volume 9, No.3/2010, 423 – 428, ISSN 1582-9596;

Biodiversity conservation in Mediterranean and Black Sea lagoons: a trait-oriented approach

to benthic invertebrate guilds, A.Basset; L.Sabetta; F.Sangiorgio; M.Pinna; D.Migoni; F.Fanizzi;

E.Barbone; N.Galuppo; S.Fonda Umani; S.Reizopoulou; A.Nicolaidou; C.Arvanitidis;

S.Moncheva; A.Trajanova; L.P.Georgescu; S.Beqiraj; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18:

S4–S15 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com)

DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613;

Quality assessment of Mediterranean and Black Sea transitional waters: comparing responses

of benthic biotic indices; M.Ponti; M.Pinna; A.Basset; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;

S.Beqiraj; S.Orfanidis; M.Abbiati; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S62–S75 (2008)

(ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI:

10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613

Environmental factors affecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean

and Black Sea transitional waters; F.Sangiorgio; A.Basset; M.Pinna; L.Sabetta; M.Abbiati;

M.Ponti; M.Minocci; S.Orfanidis; A.Nicolaidou; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;

S.Dragan; S.Beqiraj; D.Koutsoubasi; AEvangelopoulos; S.Reizopoulou; Aquatic Conserv: Mar.

Freshw. Ecosyst. 18: S16–S26 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience

(www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613



Informatii personale

Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela

E-mail(uri) [email protected]

Nationalitate romana

Data nasterii 21.01.1978

Sex F

Experienta profesionala

Perioada 1.08.2008 - prezent

Functia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului”

Activitati si responsabilitati principale Cercetare stiintele mediului,ecologie

Numele si adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,

Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activitatii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul

ecologiei si

protectiei mediului

Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009

Functia sau postul ocupat Inginer ecologie si protectia mediului, responsabil

de mediu

Activitati si responsabilitati principale Managementul si monitorizarea impactului

activitatii firmei,

asupra mediului

Numele si adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud.

Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica si pvc, constructii



Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007

Functia sau postul ocupat Profesor ecologie si protectia mediului

Activitati si responsabilitati principale Predare, coordonare activitate didactica

Numele si adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar

Educatie si formare

Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi)

Calificarea / diploma obtinuta: Master „Managementul si monitorizarea mediului”

Disciplinele principale studiate /

competente profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe si strategii de mediu, Tehnologii cu impact

redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii

industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea

fizica, Audit si evaluarea impactului asupra mediului, Transportul si difuzia poluantilor în

mediu, Meteorologie si factori de mediu, Legislatia interna si internationala în domeniul

mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul

mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele si tipul institutiei de învatamânt / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea

de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea nationala sau internationala

Nota diploma 10

Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi)

Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”

Disciplinele principale studiate /

competente profesionale dobândite: Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia

nevertebratelor, Climatologie si elemente de meteorologie, Elemente de geologie,

Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie,

Microbiologie,Ecofiziologie animala si vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica,

Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor

de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu



Numele si tipul institutiei de învatamânt /

furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi

Nivelul în clasificarea nationala sau internationala: Diploma de licenta cu media 10

Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007

Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”

Disciplinele principale studiate / competente profesionale dobândite

Numele si tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

Aptitudini si competente personale: Chimie organica, Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica,

Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie si elemente de

meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie,

Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie,

Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor de apa,

Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Mentionati separat fiecare forma de învatamânt si program de formare profesionala absolvite,

începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007

Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie

Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

Limba materna romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Întelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la

conversatie Discurs oral Exprimare scrisa

A2 Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar

A2 Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar A2

Utilizator

elementar

Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009



Membru Asociatia Romana de Mediu 1998

Competente si aptitudini organizatorice

Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik

Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale

Proiecte internationale

1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea si gestionarea ecosistemelor acvatice de

tranzitie:

Consolidarea initiativei comune pentru formarea tinerilor cercetatori în România si Italia

Parteneri,Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea Salento, Lecce

Rol - membru/doctorand

2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and

Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset

Rol – Cercetator

3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset

Rol – Cercetator

4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale



1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica

a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane si industriale,

conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu

Rol - membru/doctorand

2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor si

parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu

hidrocarburi

Conducator - UPB BUCURESTI,

Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu

Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI

1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”,

2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International

Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.

Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference

Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,

Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în

lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti

International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,

B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”,

2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International

Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.

Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference

Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,

Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

REVISTE NATIONALE



1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M.

Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de

Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral

presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G.

Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza

si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2,

Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P.

Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control,

Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati,

Romania, Oral presentation



Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume TRIF Cătălin Răzvan

Adresă Str. Nufărului nr.3 , Bl S13 ap 66 , Galați, ROMANIA

Telefon Mobil: 0749150224

Fax

E-mail(uri) [email protected] , [email protected]

Naţionalitate Romana

Data naşterii 1 noiembrie 1979

Sex Masculin

Experienţa profesională

Perioada 2006 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia mediului

Numele şi adresa angajatorului

SC Mediu Consulting SRL, Galaţi

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Evaluare de mediu. Servicii de consultanta pentru autorităţi şi industrie Elaborare de documentaţii pentru obţinere avize, acorduri şi autorizaţii de mediu; Evaluarea impactelor sociale, Studii de audit social in cazul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu Elaborare politici de mediu, dezvoltarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Elaborarea Planurilor de Management pentru conservarea ariilor protejate, realizarea de studii ştiinţifice cu privire la analiza si monitorizarea florei (asociatii / habitate), faunei (entomofauna, malacofauna, herpetofauna, ornitofauna, mamofauna, chiroptere, fauna acvatica);

Perioada 2008 - 2012

Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare

Numele şi adresa angajatorului

Centrul Regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi



Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Monitorizarea si asigurarea calităţii mediului Studii de reabilitare/reconstrucţie ecologica pentru soluri degradate şi ape infestate; Coordonarea grupelor de studenţi – secţia Ştiinţa Mediului, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, în perioada de practică, seminarii la disciplinele: Conservarea resurselor, Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu.

Educaţie şi formare

Perioada Oct 2009 – 2012

Calificarea / diploma obţinută Doctor Metode moderne de valorificare a determinărilor experimentale utilizate în cuantificarea gradului de poluare a solului, utilizând sisteme GIS.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu Ingineria Mediului

Perioada 2008-2010

Calificarea / diploma obţinută Diplomă de master

Management şi Monitorizarea Mediului


formare

Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu

Perioada Oct. 2004 – iulie 2008

Calificarea / diploma obţinută Licenţiat în fizică şi chimie


formare

Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe şi Mediu

Membru al asociațiilor profesionale

2009 - prezent Membru Asociaţia Română de Mediu (ARM) 2009 - prezent Membru Societatea Ornitologică Română

(SOR) 2008 – prezent Membru in cadrul Centrului Regional de

Cercetare si Monitorizare a Calității Mediului - CREDENTIAL. 2007 – prezent Membru in cadrul ECEE (European Centre of

Excellence for the Environment).

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă romana



Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprima

re scrisă

Limba engleza C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun

C2

Nivel bun

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Abilităţi de comunicare excelente, bun orator, bun organizator, spirit de echipă Coordonare activități profesionale in echipă, activități cercetare Competente în organizare şi coordonarea activităţilor de cercetare (2008-prezent) Experienţă in managementul proiectelor de mediu (membru în echipe de cercetare şi evaluare a impactului de mediu, peste 100 proiecte).

Competenţe şi aptitudini tehnice

Operarea echipamentelor de laborator, Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu; Evaluare de mediu pentru planuri şi programe, proiecte cu impact asupra infrastructurii de mediu; Analiza riscului: Integrated Risk Information System (IRIS), RMP*Comp. Estimarea si disperia emisiilor de poluanti atmosferici: Tanks, OLMi Multi pollutants dispersion, Meti-LIS Model. Evaluarea riscului:Hazard, incendii şi explozii: Areal Locations of Hazardous Atmospheres ALOHA, MARPLOT - Mapping Applications for Response, Planning, and Local Operational Tasks GIS (Geographic Information System)- Global Mapper, ArcGis; Cunoștințe avansate în crearea şi operarea bazelor de date tip geodatabase (GDB) si metadatabase.(MDB) In conformitate cu Directiva INSPIRE

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Sisteme operare Windows, LINUX. Aplicatii Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), ChemDraw, GIS. Aplicații grafice:, Macromedia Flash , Dreamweaver, Adobe PhotoShop;

Permis(e) de conducere Permis conducere cat B



Participare personala in rețele internaționale si naționale

2012 - Training privind utilizarea sistemelor GPS GNSS – South 82V – Syscad Solution Bucureşti; 2012 – Utilizarea ridicărilor topografice în cadrul aplicațiilor de tip GIS Open-Source - Syscad Solution Bucureşti; 2011- Soluții open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale - 2011, București Facultatea de Geografie – Universitatea din București 2009 - Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii - Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International; 2009 - Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii - POS MEDIU Galaţi; 2008 - „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi” – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor - Filippo Vivareli ETA Renewable Energies; 2008 - Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu – ECOBusiness Romania; 2008 - Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice - Reinertsen AS – Norvegia, APM Galati; 2007 - Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, MEDIU Consulting, AROV;

Anexa 1 Anexa 2

Lista de publicaţii şi participări proiecte de cercetare aplicate; Participare în proiecte de cercetare aplicata;

Anexa 1

PUBLICAŢII

A. Lucrări publicate - (articole) Nr. crt.

Categoria articol

Autorii /titlul lucrării ştiinţifice. data – anul

1. Articol

ISI

D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakolios, A. Mamoukaris, K. Xipolitos. – „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution. case study”: Bucharest city 2007-2010, Journal Of Environmental Protection and Ecology 13, 837-843 (2012);

2. Articol

ISI

Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Drăgan, Cătălin Trif, Lucian P. Georgescu – „Study of psysico-chemical characteristics of wastewater in a urban agglomeration in Romania”, The Scientific World Journal, article id 549028, 10 PAGES 2012.

3. ISI G. Murariu; M.Voiculescu; L. Georgescu; C. Iticescu; V.Gogoncea; C. Trif –



„Specific diffusion using the Monte Carlo simulation”; Journal of Environmental Protection and Ecology, accepted October 2012

4. ISI C Trif, M. Voiculescu, L. Georgescu, S. Drăgan – „Study and statistic prognosis on soil pollution in Moldova region” - Journal of Environmental Management – propus spre publicare septembrie 2012.

5. Articol

BDI

Vlad Gogoncea, Catalin Trif, Lucian Georgescu, Gabriel Murariu – „Numerical aproaching în waste disposal assessment”, Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle IX Metalurgy and Material Science , pag 123 – 128. May 2011.

6. Articol

BDI

Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu – „Ecological study on soil quality” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics, fascicle II, year II (XXXIII) 2010, no. 2.

7. Articol

BDI

Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu - “Study of soil contamination with petroleum products” -.annals of “dunarea de jos” university of galati,mathematics, physics, theoretical mechanics - fascicle II, year III (xxxiv) 2011.

8. Articol

BDI

Cătălina M. Ţopa, A. Căldăraru, L. P. Georgescu, C. Trif, G. Murariu. - „Human impact on benthic biocenosis structure on a sector of the lower Danube” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics - Fascicle II, year III (XXXIV) 2011.

9. Articol

BDI

Daniel Ciobanu, Lucian p. Georgescu, Cătălin Trif – „Contaminated sites în Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis”, „Annals of University “Dunărea de Jos”, Fascicle IX – Metallurgy and Materials

B. Lucrări comunicate (susţinute la conferinţe) Nr. crt.

Tipul lucrării Categoria

Autorii /titlul lucrării ştiinţifice.sau a referatului/ data – anul

Tip prezentare

1.

Lucrare comunicata

poster

Conf. internationala

C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, D.E. Constantin, G.

Murariu, L. Georgescu „Map of flood hazard for small

river basins using ARCGIS FLOOD Model”

„ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest

11th -13th November 2011

Prezentare

2.

Lucrare comunicata

poster


C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, L. Georgescu

„Comparison of environmental quality soils from

different geographical areas”



Prezentare orala

3.

Lucrare comunicata

poster


V. Gogoncea, G. Murariu, L. Georgescu, F. Mingireanu, I.

Mocanu, V. Gogoncea, C. Trif „Optimization procedure

for waste disposal management using GIS software„



Prezentare

4. Lucrare comunicata D.E. Constantin, M. Voiculescu, I. Balin, L. Georgescu, C. Prezentare

http://www.phys.ugal.ro/Annals_Fascicle_2/Year2010/index2.htm#L28



poster


Trif „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric

pollution case study: Bucharest city 2007-2010”



5.

Lucrare comunicata

poster

Conf. nationala

C. Trif, L. Georgescu, G. Murariu, D.E. Constantin, C.M.

Topa

„Comparison between two fluid models results in water

flood assessment”

Simpozionul PhD Student 7-8 dec. 2011 – Universitatea

Dunarea de Jos , Galati

Prezentare

6.

Lucrare comunicata

poster Conf.

naţionala

Daniel CIOBANU, Lucian P. GEORGESCU, Catalin TRIF - Contaminated sites in Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis, „CASTING, FROM RIGOR OF TECHNIQUE TO ART”- 6 th edition -May 18-19, 2012 , Galaţi - ROMANIA

Prezentare

Date post:	06-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Studiu de Evaluare Adecvatăapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2013. 12....

Documents