Studiu de evaluare adecvată

privind investiţia

Reactualizare PLAN URBANISTIC

GENERAL

și REGULAMENT

LOCAL de URBANISM

aferent

Orașului SOVATA

2

Realizat de:

S.C. NATURALNET S.R.L.

Responsabili:

Sándor D. Attila, PhD biolog

Cristian Domşa, MSc, ecolog Lészai István, PhD, biolog

Beneficiar:

Orașul Sovata

Ianuarie 2014

3

4

CUPRINS

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării 6 Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea planului

36

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului 51 Capitolul IV. Analiza alternativelor 53 Capitolul V. Măsurile de reducere a impactului şi măsuri compensatorii

54

Capitolul VI. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

55

ANEXA- Hărţi 59

5

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile lucrării „Revizuire și completarea PUG și RLU al orașului Sovata - cu localitățile componente” din zona orașului Sovata, judeţul Mureş, asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că implementarea planului se va desfăura în zona ariilor protejate de interes comunitar ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş şi ROSCI0019 Călimani – Gurghiu. În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

Primăria orașului Sovata - Consiliul local

Proiectantul:

SC "Proiect" SA, str.Tineretului nr.2

Subproiectant, colaboratori:

SC "Rapidproiect" SRL - Tg.Mureș - Lucrări edilitare

Informaţii despre autorul atestat al studiului:

SC NATURALNET SRL

sediul social: Dumbrava Nr. 46, Jud. Cluj

adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

biol. SÁNDOR D. ATTILA

ecol. CRISTIAN DOMŞA

biol. LÉSZAI ISTVÁN

tel. / fax: 0364 113 677

e-mail: office@natnet.ro

www.natnet.ro

6

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele planului

„Revizuire și completarea PUG și RLU al orașului Sovata - cu localitățile

componente”

Titular: Primăria și consiliul local al Orașului Sovata

Proiectantul:

SC "Proiect" SA, str.Tineretului nr.2

Subproiectant, colaboratori:

SC "Rapidproiect" SRL - Tg.Mureș - Lucrări edilitare

Obiectivul general al planului il constituie realizarea Planului Urbanistic General al orașului Sovata pentru asigurarea cadrului legal pe baza cărora se vor stabili obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei locuiri durabile din punct de vedere social, economic, al habitatului şi protecţiei mediului.

Documentația pune în acord prevederile planului urbanistic general elaborat în 1995 - cu reactualizarea planului cadastral și cu legislația în domeniu apărută în intervalul 1995-2006, Ordinul MLPAT nr. 80N din 18.11.1996, Ordinul MLPAT nr.13N din 10.03.1999, HGR 525/1996. Lucrarea s-a elaborat pe baza prevederilor Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic general - Indicativ GP038/99.

Perioada de valabilitate a P.U.G.-ului este de 5-10 ani în funcție de condițiile locale și de elementele de cadru natural, condiții sociale, sau de altă natură ce pot interveni în evoluția localității.

Prin revizuirea Planului Urbanistic General s-a urmărit:

1. restudierea limitei intravilanului prin introducerea tuturor zonelor cu potențial construibil în interiorul acestuia;

2. adăugarea la intravilan a suprafețelor necesare pentru obiectivele de utilitate publică;

3. realizarea gestionării teritoriului localității în condițiile respectării depline a dreptului de proprietate;

4. materializarea urbanistică a programelor de dezvoltare a localității.

Prin revizuirea realizată s-a urmărit de asemenea completarea documentațiilor cu zonele aferente localităților componente.

De asemenea s-a reactualizat regulamentul unităților teritoriale de referință în zonele în care în perioadă scursă de la întocmirea documentației s-au realizat alte studii

7

colaterale (planuri urbanistice de detaliu, planuri urbanistice generale care au modificat condițiile de construire stabilite prin regulamentele anterioare.

O atenție deosebită s-a acordat zonelor naturale protejate și zonelor de protecție ale acestora.

1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior

Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi avizele obţinute pentru demararea investiţiei.

1.3. Descrierea planului

Prevederi generale

Planul Urbanistic General reprezintă un instrument de gestionare a interferențelor activității diferitelor colectivități ce compun populația unui teritoriu și a nevoilor acestora.Autoritatea locală, care gestionează nevoile comunității are o strategie a dezvoltării pe durata mandatului său și pe termen mediu.

Principalele prevederi care definesc cadrul legal pentru întocmirea planurilor urbanistice generale se compun din:

- Legea nr.50/1991 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele

măsuri pentru realizarea locuințelor" completată cu HGR nr.525/1995, privind regulamentul general de urbanism, ordinul 91/1991 al M.L.P.A.T, Legea locuințelor nr.114/1996, reglementarea tehnică Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general - normativul PG 068/1999, completat cu indicativul 007/2000, ce stabilesc condițiile de amplasare a construcțiilor de orice fel.

Pentru a putea îndeplini funcția de planificare și coordonare a teritoriului urban, planul urbanistic general conține prevederi legate de:

- stabilirea intravilanului localității;

- zonificarea funcțională a terenuri din localitate și stabilirea regimului de construibilitate al acestora, printr-un sistem de reglementări și servituții adecvate;

- volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă;

- potențialul economic al localității;

- organizarea circulației și a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecția și conservarea mediului;

- condițiile necesității și posibilității de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

8

Planurile urbanistice generale constituie documentațiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele, acțiunile și măsurile necesare pentru promovarea unei locuiri durabile din punct de vedere social-economic al habitatului și protecției mediului.

Programul de dezvoltare a localității include prevederi pe termen mediu și lung menite să conducă la următoarele obiective:

- reabilitarea stațiunii pe principiul dezvoltării durabile ce include utilizarea resurselor regenerabile și reciclabile în condițiile protecției mediului și a resurselor balneoclimaterice naturale, pentru restabilirea prestigiului internațional al acestuia, premiză a transformării ei într-un "motor" economic al dezvoltării locale;

- ridicarea imaginii și a confortului orașului la nivelul stațiunii în ideea obținerii unui model unitar de dezvoltare durabilă urbană pe întreg teritoriul localității.

în acest caz PUG constituie,documentația de bază, care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale orașului Sovata pe o perioadă determinată - în baza analizei multicriteriale a situației existente și a priorităților stabilite.

Proiectul urban se estimează a avea două faze:

faza 1 instrument de gestionare a crizei funcțional-relaționale în scopul reechilibrării dezechilibrelor;

faza 2 găsirea unui model optimizat al orașului pe termen mediu și lung și adoptarea continuă a acelor reguli de dezvoltare care să susțină acest model.

Din momentul aprobării sale PUG-ul devine un instrument de bază al "managamentului urban", - adică un instrument care ajută la îndeplinirea atribuțiilor administrației publice locale în vederea obținerii calității vieții urbane în condițiile dezvoltării durabile.

Principalele elemente de fond urmărite prin elaborarea planului urbanistic al orașului Sovata, sunt următoarele:

- reașezarea localității în vatra ei firească, prin includerea în intravilan a tuturor zonelor existente, construite și amenajate situate pe teritoriul administrativ al localității la data elaborării PUG-ului;

- adăugarea la intravilanul existent al suprafețelor necesare pentru etapa viitoare prevăzută de lege, a dezvoltării funcțiunilor localității;

- materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localității, pe baza propunerilor și intențiilor colectivității locale;

- scenarii prospective privind activitățile economice și de evoluție a populației;

- definirea și asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică;

- posibilitățile de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate.

Documentația conține și regulamentul de urbanism ce particularizează condițiile locale referitoare la utilizarea terenurilor și a construcțiilor, analizând relațiile din cadrul localității și în teritoriu, cu accentuarea disfuncționalităților existente și măsuri de remediere a acestora.

9

Pentru a putea îndeplini funcția de planificare și coordonare a teritoriului urban, planul urbanistic general conține prevederi legate de:

- zonificarea funcțională a terenurilor din localitate și stabilirea regimului de construibilitate al acestora, printr-un sistem de reglementări și servituții adecvate;

- volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă;

- potențialul economic al localității în special profilul balneoclimateric de importanță națională existent în stațiunea Sovata;

- organizarea circulației și a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecția și conservarea mediului, a potențialului balneoclimateric al stațiunii Sovata cu accent deosebit pe zonele protejate de orice tip;

- condițiile necesității și posibilității de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Localitatea Sovata a beneficiat în cursul perioadelor anterioare de studii de urbanism globale, schițe de sistematizare și planuri urbanistice generale. Planul urbanistic general din anul 1995 a necesitat reactualizări legate de teritoriul de aplicare (după definitivarea studiului de cadastru funciar), precum și adaptări la legislație în domeniu apărută în perioada 1995-1999.

Descrierea generală a zonei de implementare

Orașul Sovata este situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Târgu Mureș (reședința Județului Mureș). Principalele căi de acces sunt DN13A Bălăușeri-Sovata și linia de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid.

Primul document care amintește de Sovata datează din anul 1578 (Zowatha). Stațiunea populară Gera a fost înființată în anul 1872, iar stațiunea de pe malul Lacului Ursu în anul 1894. Lacul s-a format într-o colină de sare între anii 1870-1880, având un caracter pelogen, de lac carstic format în sare.

Localitatea Sovata a fost declarată oraș în anul 1952.

Perioada cea mai prosperă din punct de vedere economic a constituit-o cea situată între deceniile 6-8 când stațiunea a beneficiat de dotări investiționale majore (hoteluri și baza de tratament) care i-au permis dezvoltarea capacității turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase locuri de muncă în sectorul serviciilor.

Orașul s-a dezvoltat în vecinătatea stațiunii; principalele repere în evoluția sa spațială fiind legate de arterele de penetrație rutieră dinspre Tg.Mureș, Reghin și Odorheiu Secuiesc, configurația urbană fiind în continuare marcată de existența acestora zone cu densități sporite.

După 1990, stațiunea și implicit și orașul au fost marcate de perioada de tranziție, dotările din zona balneară fiind afectate de evidentul proces de îmbătrânire morală, favorizat și de legislația din domeniul turismului (legiferarea exploatației turistice în

10

forma locației de gestiune), iar reperele activității economice din oraș complementare celor dezvoltate de stațiune, cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.

În mod spontan s-au dezvoltat microzone cu case de vacanță sau dotări turistice de capacitate mică și medie aparținând preponderent sectorului privat.

Elementele cadrului natural

Caracteristicile reliefului

Localitatea Sovata se află la o altitudine de 530 m pe versantul sudic al munților Gurghiului, munți vulcanici, pe un podiș denumit "Intre săruri". Orașul este așezat în întregime pe un masiv de sare, iar în jurul stațiunii pe o rază de 30 km se întind păduri seculare de brad, molid, stejar între care apar colțuri pleșuve de sare.

Pe teritoriul stațiunii s-au format o serie de doline, care umplându-se cu apă au format și alte lacuri sărate cu calități curative.

Există 5 lacuri sărate de acest fel în Sovata:

- Lacul "Ursu" cu o suprafață de 46.000 mp.

- Lacul "Aluniș" cu o suprafață de 9.000 mp.

- Lacul "Negru" cu o suprafață de 3.700 mp.

- Lacul "Roșu" cu o suprafață de 2.100 mp.

- Lacul "Verde" cu o suprafață de 500 mp.

Localitatea Sovata este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei la contactul între depozitele sedimentare ale miocenului aglomeratele vulcanice. Dealurile inconjurătoare au altitudini până la 700 m cu vârfuri rotunjite. La est se înalță munții Gurghiului având cota peste 100 m, vârful Mădăraș are 1777 m.

Altitudinile maxime în jurul localității sunt în jurul a 1000 m, vârful Iuhod 1025 m și Bicheșul 1079 m.

Pantele în general sunt domoale, valea râurilor și pâraielor puțin adâncite.

Caracterul morfologic al regiunii este determinat de faptul că factorii de modelare au acționat asupra a doua formațiuni foarte diferite petrografice:

- formațiunea sedimentară în care predomină argilele marnoase și marne, alterând cu nisipuri și gresii, care este străpunsă de masivul diapir de sare;

- formațiunea vulcanogeno-sedimentară, reprezentată prin aglomerate andezitice.

Rețeaua hidrografică

Principalul colector al rețelei hidrografice este râul Târnava Mică care izvorește din munții Harghitei și este afluentul râului Mureș.

Orașul Sovata se situează în bazinul superior al râului Târnava Mică la poalele munților Gurghiului.

11

Târnava Mică are curs meandrat cu debit permanent variabil. Primește o serie de afluenți cu debit permanent chiar în zona orașului: pârâul Sovata, Iuhod, Sebeș.

Pârâul Sovata are la rândul său o serie de afleuenți de mică lungime: pâraiele Rakottya, Restad, Sărat și Băilor.

Lacul Ursu este alimentate de pâraiele Toplița și Auriu care culeg apele de pe versanții dealului Cireșului. Pluseul de apă din Lacul Ursu se revarsă printr-un canal în Lacul Aluniș, care este legată prin pârâul Sărat de pârâul Sovata.

Pârâul Sovata, Iuhod și Sebeș culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele provenite din torenți și apele de șiroire din zona băilor și partea nordică a orașului.

Pârâul Băilor are debit mai mic, legat și de fenomenele carstice în masivul de sare.

Torenții au debit temporar în funcție de cantitatea și abundența precipitațiilor.

Apar o serie de izvoare de apă dulce la est de Lacul Ursu și la contactul aglomeratelor andezitice cu marne (izvorul Maria ).

O caracteristică a hidrografiei zonei este apariția unui șir de lacuri cu apă sărată și dulce. Lacuri de apă dulce sau foarte puțin sărate au importanță redusă (Lacul ªerpilor și un lac cu suprafața redusă lângă pârâul Sărat).

Importanța turistică și curativă deosebită prezintă lacurile sărate, sub aspectul fenomenelor de mineralizație și termalitate specifică. Cel mai mare este Lacul Ursu cu o lungime de 290 m, 120 m lățime cu formă neregulată. Are cota de nivel absolută a oglinzii apei 490,20 m. Punctul de maximum adâncime – 18,50 m în partea de sud-vest a Lacului. Caracteristica cea mai importantă a Lacului o constituie stratificația apelor conformă cu densitatea, cu concentrație de săruri, fapt care a permis apariția fenomenului de heliotermice.

Masa deluvială este îmbinată cu apă tot cursul anului, având o pânză permanentă în zona de contact cu straturile marnoase. Acest fenomen duce la producerea unor alunecări de teren mai profunde, urma cărora se poate constata pe versant.

Adâncimea apei este legată de cantitatea și abundența precipitațiilor în diferitele anotimpuri.

Nivelul maxim are între 2-4 m față de teren.

Versanții dealului - Coasta Stejarului - în partea vestică a localității sunt alcătuiți din aglomerate vulcanice mult mai groase decât versanții vestici, la baza cărora apare marna argiloasă, la sud de izvorul Maria.

Și acest versant este acoperit cu argile aluviale și deluviale, rezultatul alterării rocilor de bază.

Pătura deluvială argiloasă are grosimi uneori și peste 20 m (la vest de Lacul Ursu).

în pătura de deluviu și la baza lui este posibilă (datele geofizice au demonstrat) existența unui strat acvifer alimentat de precipitații.

Dat fiind coeficientul de infiltrație foarte mică, circulația apelor subterane este lentă, cantitatea infiltrată în teren are viteze de 1-2 m zi.

Având în vedere cele amintite, nivelul maxim al apei subterane este legată de infiltrația cantității de ape meteorice în diferite anotimpuri. Primăvara și în luna iunie se realizează de obicei niveluri foarte mari ridicate la 1-2 m față de teren.

12

Zona masivului de sare

Formațiunile sedimentare tectonice sunt caracterizate prin prezența masivului de sare acoperită cu o pătură deluvială, care apare în zona orașului în forma ovală având direcția NE-SV.

ªirul lacurilor existente amintite anterior sunt rezultatele unor prăbușiri în masivul de sare și mișcărilor straturilor argiloase acoperitoare, legate de circulația apelor subterane.

Apa subterană apare la adâncimi foarte diferite în forajele executate în zonă, apariția ei fiind legată de cantitatea precipitațiilor în diferite perioade și de micromorfologia terenului, precum și ee adâncimea masivului de sare.

Nivelul maxim al apelor subterane se poate stabili în general între 2-3 m adâncime față de teren, cu excepția malului lacurilor unde are nivel între 1-2 m.

Caracterizarea hidrochimică

Apele de suprafață, cu excepția zonei masivului de sare, se caracterizează în general printr-o mineralizație redusă, alcalinitate (duritate temporată, mică, duritate totală mică). Concentrația clorurilor este foarte mică, iar a sulfaților, mijlocie sau mică.

în ceea ce privește agresivitatea apelor din pârâuri și în râul Târnava Mică debitul și capacitatea de tamponare este suficientă, astfel apa nu devine agresivă nici în urma primirii apelor pârâurilor Sărat și Băilor. Apele subterane analizate prin probe recoltate din argilele deluviale nu prezintă agresivitate față de betoanele obișnuite pentru fundații. Unele probe arată o concentrație a sulfaților care prezintă o agresivitate slabă, fiind însă foarte izolate, acestea vor fi cercetate de la caz la caz.

O zonă specială o constituie, din punctul de vedere al agresivității apelor față de betoane și metalele, zona masivului de sare.

Aici apele sunt sărate în general, concentrația NaCl crescând în direcția lacurilor sărate și în zona unde sarea apare foarte aproape de suprafață.

Nici în această zonă nu s-au semnalat însă ape cu o agresivitate pronunțată față de betoane.

Apele sărate au un efect coroziv asupra metalelor, fapt care se va lua în considerare la dimensionarea fundațiilor și construcțiilor din beton armat sau metal.

Clima regiunii

Clima are caracter temperat influențat și de climă subalpină ale munților înconjurător. Temperatura medie anuală marchează 6-8°C. Temperatura minimă în timpul iernii marchează uneori și –30°C. Cantitatea precipitațiilor medii anuale atinge cca 800 mm.

Precipitațiile sunt mai abundente primăvara și la începutul verii în luna iunie și uneori toamna.

Caracteristici geotehnice

Caracteristicile solului și subsolului

Prezentul studiu are drept scop sinteza datelor geologice, geotehnice, geofizice și hidrogeologice din lucrările executate anterior în zona orașului Sovata.

13

In acest scop au fost folosite ca materiale documentare studiile geotehnice, geologice existente în arhiva SC "PROIECT" SA Tg.Mureș, lucrări și publicații de specialitate, măsurători hidrogeologice și ridicări topografice. Totodată s-au executat și cartări geotehnice.

In zona orașului Sovata se dezvoltă două formațiuni diferite din punct de vedere a genezei.

Formațiunea sedimentară este reprezentată prin depozite aparținând tartanianului și panonianului:

- panonianul este reprezentat printr-un complex marnos nisipos;

- tartanianul este reprezentat printr-o serie marnoasă argiloasă cu intercalații nisipoase gresoare. Tartanianului îi sunt atribuite masivele de sare cu pronunțat caracter diapir. Masivul de sare de la Sovata are forma eliptică fiind alungit în direcția NE-SV. Sarea prin plasticitatea sa, prin modul în care reacționează la eforturi tectonice, totodată prin solubilitatea sa, prin modul în care este atacată de diferiți agenți de modelare, determină caracterul geomorfologic al zonei.

Riscuri naturale

Condițiile geotehnice privind amplasarea diferitelor construcții pe teritoriul orașului Sovata sunt legate în mare măsură de geomorfologia și constituția geologică a diferitelor zone.

Lunca râurilor, terasele și conurile de dejecție constituie o zonă foarte favorabilă pentru amplasarea construcțiilor.

Nu sunt alunecări de teren sau pante cu înclinări mari, așadar nu sunt necesare amenajări speciale pentru amplasarea construcțiilor.

Apa subterană constituie singura piedică în privința executării clădirilor cu subsol, sunt foarte aproape de suprafață mai ales în zona de luncă cu conuri de dejecție, sunt necesare epuismente la lucrările de fundații.

Apele nu prezintă agresivitate față de betoane.

Terenul de fundare se află la 0,50-1,00 m de suprafață, constituit din materiale aluvionare grosiere cu o capacitate portantă ridicată.

Presiunea normată pentru aceste straturi este între 4-5 kgf/cmp.

Versantul vestic (dealul Restad) ridică unele probleme în cazul amplasării construcțiilor:

Pe acest versant apar alunecări de teren superficiale în masa materialului deluvionar cât și alunecări mai profunde care au zone de mișcări la contactul deluviunilor.

Având în vedere această situație este necesară studierea amănunțită a amplasamentului fiecărei construcții, pentru stabilirea măsurilor de consolidare și amenajări necesare.

Apa subterană se găsește la adâncimi peste 2 m, nu prezintă agresivitate față de betoane.

14

Terenul de fundare apare sub solul vegetal între 1-2 m adâncime.

Masa argiloasă deluvionară are caracteristici geotehnice mijlocii.

Presiunea normată pentru argile variază între 2-3 kgf/cm.

Versantul (dealului Coasta Stejarului) estic nu este fragmentat de alunecări în măsura arătată în cazul anterior, are însă porțiuni cu puncte foarte inclinate care după tulburarea lor prin săpături și amenajări pot deveni instabile, dând naștere alunecărilor de teren.

Amplasarea unor construcții mai importante este posibilă numai după asigurarea terenului prin drenaje adânci și ziduri de sprijin, locul cărora va fi stabilit pentru fiecare construcție separat.

Apa subterană apare la 2 m față de suprafața, această fiind la nivelul maxim în general sunt însă zone în apropierea piciorului versantului, unde acest nivel se ridică până la 0,50 m.

Probele recoltate și analizate nu arată o agresivitate generală a apei subterane față de betoane, fiind însă zone restrânse unde concentrația de sulfați este mai ridicată de cea permisă de STAS.

Terenul de fundare o constituie pătura deluvionară formată din argila cu intercalații nisipoase.

Presiunea normată variază între 2-3 kgf/cmp.

Zona masivului de sare

Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind măsurile de protejare a Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare și aglomeratele vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, după cum s-a arătat anterior de prăbușiri și alunecări de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite căi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare și la crearea unor goluri, din prăbușirea și dezvoltarea cărora iau naștere formațiunile morfologice de tip dolină.

Pe de altă parte depozitele deluviale, care acoperă masivul de sare, sunt afectate de alunecări de teren superficiale, determinate de acțiunea combinată a prăbușirilor în masivul de sare, circulația apelor subterane și gravitație.

în concluzie, dat fiind caracterul de continuă transformare morfologică a zonei legată de mișcările de teren enumerate, zona masivului de sare se consideră instabilă, zonă care necesită studii amănunțite de la caz la caz.

Zona masivului de sare ridică probleme speciale și în privința amplasării unor construcții importante.

Alunecările și zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toată zona se poate considera instabilă și care necesită studii amănunțite și speciale în cazul amplasării oricărei construcții, zona improprii pentru construcții sunt considerate și porțiunile unde masivul de sare apare la zi și zona dolinelor și prăbușirilor de sare.

Apa subterană are circulație neregulată în acoperișul argilos al sării. Apare între 2-3 m adâncime față de suprafață.

15

Având în vedere mineralizația ridicată și conținutul de NaCl dizolvat, este necesară analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea față de betoane.

Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care venind în contact cu apă prezintă caracteristici geotehnice foarte slabe.

Presiunea normată va fi aleasă de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00 kgf/cmp, unde apa subterană este mai ridicată și nu depășește 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ mai stabile.

Adâncimea de îngheț în zona studiată are valori între –1,00 ÷ –1,20 m față de teren.

Aglomeratele andezitice apar aproape de suprafață într-o zonă mai restrânsă cum este Lacul Ursu.

Această zonă nu ridică probleme din punct de vedere a posibilităților de fundare.

Concluzii

In concluzie se pot constata următoarele zone din perimetrul orașului Sovata, privind dezvoltarea localității în viitor:

- zona cu condiții normale de construire (lunca pârâurilor, conuri de dejecție și terase);

- zona versanților unde terenul necesită amenajări speciale, având în vedere mișcările de teren și posibilitatea dezvoltării alunecărilor în urma activității umane.

Dat fiind caracterul de continuă transformare a zonei ocupate de depozite sedimentare tectoniene (masivul de sare) se consideră nerecomandabilă executarea unor construcții sau amenajări care ar putea provoca distrugerea echilibrului dinamic al zonei, fără ca zonele optime de amplasare ale acestora să fie stabilite prin studii geologice și hidrogeologice detailate.

Se va respecta zona perimetrului de protecție hidrogeologică, delimitat în harta 1:5.000 prescris de ordinul nr.56/24.II.1969 al Comitetului de Stat la Geologiei valabilă până la elaborarea următorului studiu de aceeași complexitate, ca proiectul IPIGFA nr.1397/1969.

Activităţi economice

Sovata este caracterizată de funcțiunea balneoclimaterică cu profil reumatologic, ginecologic și de odihnă. Factorul terapeutic natural al stațiunii îl constituie complexul lacustru cu lacul heliotermic "Ursu" cu flora și fauna specială din zona lacurilor. Menționăm izvoarele de apă sărată din zona Ghera - cu apă foarte valoroasă, însă un debit relativ scăzut.

În paralel cu funcțiunea de bază a localității s-a dezvoltat și funcțiunea industrială, în special prelucrarea materialului lemnos. Agricultura este prezentă în special prin creșterea animalelor în sectorul de fermelor de stat, al asociațiilor de proprietari și în gospodăriile individuale.

Turismul

16

Funcțiunea turistică este de fapt funcțiunea de bază a localității Sovata - datorită existenței stațiunii balneo-climaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit de valoros și cu resurse naturale remarcabile.

Valoarea terapeutică a stațiunii Sovata s-a impus atenției generale încă din secolul trecut, când după 1879 apar primele stabilimente, în zona Lacului Ghera. Despre o reală dezvoltare poate fi vorba începând din 1925, când datorită solicitărilor de tratament reumatologic și ginecologic au fost construite vile și bazele de tratament de lângă Lacul Ursu și Lacul Negru.

Stațiunea actuală se compune dintr-un amestec al construcțiilor din secolul trecut tradiționale pentru stațiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor '80, dotări răspândite, în plantația bogată de multe ori spontană rămasă din vechea pădure.

Accesul în stațiune se realizează prin strada Trandafirilor care se ramifică din str.Principală a orașului Sovata și este o stradă cu 2 fire de circulație în pantă. Coborârea din stațiune se realizează prin str.Eminescu - tot îngustă și în pantă bifurcată tot în str.Principală a orașului.

Capacitatea actuală de cazare a stațiunii este de 4134 locuri la care se adaugă peste 1500 de turiști veniți pentru o singură zi, la sfârșit de săptămână, care nu necesită cazare. Deci în zilele aglomerate stațiunea trebuie să deservească un număr de 1100 de turiști/zi.

Acest număr de vizitator depășește numărul optim de cca (8000) - care poate fi deservit în condiții favorabile de toate serviciile oferite de stațiune.

Este o problemă acută supraaglomerarea zonei centrale, datorită concentrării în această zonă a unităților de cazare de mare capacitate și a dotărilor. In ipoteza realizării de noi investiții trebuie avut grijă de repartizarea uniformă a punctelor de atracție în teritoriu și de evitarea supraaglomerării, efectul de suprasolicitare a potențialului natural conducând la pierderea prin uzură a valorii existente.

în perioada de după 1990, activitatea turistică a încercat să se integreze economic în tranziție, cu eforturi din ce în ce mai mari, datorită îmbătrânirii morale a fondului construit pentru care înscrierea în categoriile de confort contemporan ar fi necesitat investiții din ce în ce mai mari.

în același timp scăderea veniturilor populației, și precaritatea stării căilor de comunicații a diminuat continuu fluxul de turiști indigeni sau străini.

Puținele construcții noi în domeniu se remarcă totuși printr-o adaptare estetică și de confort la standardele actuale.

Activități de tip industrial și de construcții

Activitățile industriale și de construcții sunt în mare parte concentrate în platforme industriale la capătul sudic al localității ocupând o suprafață de peste 40,0 ha.

Ele sunt deservite de accesele rutiere ramificate cu DN13 și cele situate pe partea vestică a DN sunt dotate cu linii de garaje ramificate din linia CF curentă Bălăușeri-Praid - cu gara de mărfuri situat la capătul zonei industriale Sovata.

Inafara zonei industriale există unități dispersate în celelalte zone ale orașului, întrunând în total o suprafață de 8,7 ha.

17

Potențialul amplasamentelor zonelor în care s-au dezvoltat activități industriale, de depozitare și de prestări servicii, gradul de deservire cu căi de acces precum și gruparea acestora relativ compact în zone situate periferic în raportul cu orașul și stațiunea oferă condiții bune de depozitare și reconversie a unităților de profil.

Activități agricole

Corespunzător zonei agroeconomice în care se află localitatea Sovata, agricultura s-a profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oraș și stațiunea Sovata. Datorită reliefului, suprafața arabilă este foarte redusă reprezintă doar 7,97% din suprafața totală administrativă și 23,90% din cea agricolă - ramură mai dezvoltată este creșterea animalelor. Condițiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Săcădat - astfel în orașul propriu zis ponderea unităților agricole se reduce la numai trei.

Pe lângă unitățile de profil funcționează gospodăriile individuale ale populației - dispunând de peste 80% din suprafața terenurilor agricole din zonă - în special în Sovata și în Săcădat. După datele statistice există cca 2254 de gospodării ale populației.

Privind populația ocupată în agricultură - se poate observa o ușoară creștere - datorită reîmproprietării gospodarilor individuali, și o descreștere a numărului celor ocupați ca salariați în domeniul agricol. O parte din forță de muncă ce se eliberează din activitățile industriale se reconvertește în ramura agricolă. Fenomenul este caracteristic în toată economia națională.

Transporturi și telefomunicații

Transportul persoanelor și a mărfurilor în orașul Sovata este asigurat prin linii de autobuze de oraș prevăzute cu stații de autobuz. Există transport feroviar pe linie îngustă, abandonat în ultimul timp dar necesar a fi reluat ca un traseu de agrement, există în același timp transport feroviar pe linie normală. Autogara de călători este situată în stațiune - fiind însă necorespunzătoare în ceea ce privește capacitatea, funcțiunea și aspectul - există un studiu de fezabilitate prin care s-a prevăzut pe amplasament un edificiu nou, care urmează să se realizeze în funcție de posibilitățile de finanțare.

Din punct de vedere al telecomunicațiilor se remarcă creșterea numărului de posturi telefonice fixe la cca 1985, odată cu construcția noii centrale telefonice automate, precum și începutul dezvoltării telefoniei mobile GSM.

Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Teritoriu administrativ, intravilan existent

Teritoriul administrativ al localității în situația existentă se compune din suprafețele însumate ale mai multor zone funcționale.

Următoarele trupuri fac parte din teritoriul administrativ al orașului Sovata în situația existentă se compune din trupurile următoare:

- orașul Sovata 540 ha

18

- stațiunea Sovata 182 ha

- satul aparținător Săcădat 188 ha

- satul component Ilieși 30 ha

- satul component Căpeți 5,0 ha

- ferma și zona de agrement Iszulyka 3,0 ha

- zona caselor de vacanță 3,0 ha

- zona pentru sporturi de iarnă poiana Répás 3,0 ha

Intravilanul existent este aprobat prin Horărârea Consiliului local, pe baza planului urbanistic general elaborat în anul 1995.

Intravilanul localității cuprinde diverse zone funcționale ce însumează o suprafață de 1580,03 ha.

Bilanț teritorial

Existent

Zone funcționale Suprafața (ha) Procent %

din total

intravilan

Locuințe cu funcțiuni complementare 409,96 25,95

Unități industriale și depozite 41,43 2,62

Unități agro-zootehnice 3,46 0,22

Instituții și servicii de interes public 63,62 4,03

Căi de comunicații și transp. 85,94 5,44

Spații verzi,sport,agrement, protecție 18,60 1,18

Construcții tehnico-edilitare 3,45 0,22

Gospod. comunală, cimitire 12,63 0,80

Terenuri libere 741,28 46,92

Ape 17,96 1,14

Păduri 166,77 10,55

Terenuri neproductive 14,93 0,94

Total intravilan 1580,03 100,00

Zone cu riscuri naturale

19

Inventarierea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a realizat pe baza studiilor geotehnice pentru teritoriul localității, a cercetărilor de teren, informațiilor de la localnici privind evoluția diferitelor fenomene, ritmicitatea și amploarea acestora, precum și pe baza concluziilor diverselor studii de specialitate ce au vizat aceste aspecte.

Principalele categorii de riscuri naturale inventariate se datorează structurii geomorfologice a terenului, în care prezența masivă a zăcământului de sare are un rol aparte, interferenței dintre această structură și regimul apelor meteorice și din pânza freatică precum caracteristicilor rețelelor hidrologice de pâraie și locuri aflate pe teritoriul orașului.

Sunt considerate terenuri cu riscuri naturale:

a) zona masivului de sare

Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind măsurile de protejare a Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare și aglomeratele vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, după cum s-a arătat anterior de prăbușiri și alunecări de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite căi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare și la crearea unor goluri, din prăbușirea și dezvoltarea cărora iau naștere formațiunile morfologice de tip dolină.

Pe de altă parte depozitele deluviale, care acoperă masivul de sare, sunt afectate de alunecări de teren superficiale, determinate de acțiunea combinată a prăbușirilor în masivul de sare, circulația apelor subterane și gravitație.

în concluzie, dat fiind caracterul de continuă transformare morfologică a zonei legată de mișcările de teren enumerate, zona masivului de sare se consideră instabilă, zonă care necesită studii amănunțite de la caz la caz.

Zona masivului de sare ridică probleme speciale și în privința amplasării unor construcții importante.

Alunecările și zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toată zona se poate considera instabilă care necesită studii amănunțite și speciale în cazul amplasării oricărei construcții.

Apa subterană are circulație neregulată în acoperișul argilos al sării. Apare între 2-3 m adâncime față de suprafață.

Având în vedere mineralizația ridicată și conținutul de NaCl dizolvat, este necesară analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea față de beteoane.

Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care devenind în contact cu apă prezintă caracteristici geotehnice foarte slabe.

Presiunea normată va fi aleasă de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00 kgf/cmp, unde apa subterană este mai ridicată și nu depășește 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ mai stabile.

Adâncimea de îngheț în zona studiată are valori între –1,00 ÷ –1,20 m față de teren.

b) versanții vestici, cu constituție geologică bazată pe argile deluviale ce manifestă tendințe de alunecare și ca urmare a pâraielor și torenților ce îi străbat

20

c) porțiuni aferente albiei majore a cursurilor de apă, Sovata, Restad, inclusiv zonele în care lucrările de apărare contra inundațiilor și de regularizare a cursului s-au degradat.

c) Disfuncționalități, probleme conflictuale

Disfuncționalitățile majore sunt următoarele:

La uzina de apă nr.1 au fost executate o serie de intervenții de către beneficiar, care înrăutățesc condițiile tehnice de funcționare a uzinei și aducțiunii; deși acestea au fost semnalate și argumentate documentat de proiectat încă din 1973, aceste probleme nu și-au găsit rezolvare nici până în prezent.

Sistemul de alimentare a rețelei organizat pe patru zone de presiune, fiind cel gravitațional, în lipsa instalațiilor de automatizare adecvate, zonele inferioare "fură" apa din zonele superioare în perioadele cu consum maxim.

Zonele cele mai înalte ale stațiunii, în suprafață de cca 3 ha, cuprinzând atât locuințe particulare, cât și vilele ale sbc sa Sovata nu dispun de presiune suficientă în rețea datorită diferenței de nivel reduse, față de cota apei din rezervoare. Pentru rezolvarea acestei probleme există o singură soluție adecvată și anume, alimentarea printr-o rețea distinctă prin stație hidrofor, creând astfel zona de presiune V. Soluția oferită însă din 1973 s-a realizat numai parțial în sensul că s-a realizat stația de hidrofor lângă rezervoarele de 216+500 mc, dar fără separarea rețelei de distribuție, ceea ce face inutilă funcționarea hidroforului.

în zona Stâna de Vale, dotările turistice ca tabăra de elevi, restaurantul și campingul sunt alimentate cu apă potabilă din rezervorul pentru consumul intern al uzinei de apă, ceea ce pe lângă faptul că este o situație anormală tehnic, nici nu asigură presiunea necesară și nici stingerea incendiilor.

în zona Stâna de Vale locuințele individuale sunt alimentare cu apă -printr-o conductă de 2" ce subtraversează p.Sebeș prin pompare, rețeaua fiind realizată haotic și chiar interconectată cu alte rețele realizate tot de localnici prin diverse improvizații, în care sunt admise ape de la niște captări improvizate de ape de suprafață; pe lângă neajunsurile enumerate prin această rețea nu se poate asigura nici stingerea incendiilor.

Zona industrială, situată în zona a IV-a de presiune la capătul rețelei de distribuție, este alimentată în prezent numai printr-un singur fir de conductă. Este necesară închiderea acestuia în inel.

Captarea uzinei de apă nr.1 este într-o stare de deteriorare deosebit de avansată, putând fi distrusă oricând de o viitură. Intr-o asemenea situație consecința imediată va fi lipsa de apă în zonele de presiune superioară I și II, zone în care se încadrează întreaga stațiune balneclimaterică. Presiunea uzinei de apă nr.2 fiind suficientă numai pentru zonele IV și III, zonele superioare nu vor putea fi alimentate cu apă decât cu mare întârziere, prin realizarea unei stații de pompare de avarie în zona inferioară a zonei III de presiune și numai cu debit limitat, știut fiind faptul că debitele necesare pentru stațiune variază între cca 25-50 l/s în funcție de sezon și gradul de ocupare a capacităților de cazare și tratament. Căderea uzinei de apă nr.1 va necesita introducerea unui regim sever de restricție, cu furnizarea apei pe întregul teritoriu al orașului și stațiunii.

21

La uzina de apă nr.1 este nevoie de lucrări imediate pentru îmbunătățirea funcționării unor construcții și instalații, precum și repunerea altora existente în funcțiune, conform schemei tehnologice inițiale, elaborate de proiectant. Este vorba de deznisipator, decantor, turnul de dezaerare, camera de încărcare (plecare) a aducțiunii, instalația de clorinare (sau întroducerea ozonizării), rezervorul pentru consum propriu. Aceste lucrări nu se pot rezolva decât pe baza unui proiect de specialitate, care să trateze problemele semnalate în ansamblul și în conexiunea lor multiplă. Pentru activarea alimentării cu apă dulce a Lacului Ursu în vederea protecției heliotermiei este nevoie de realizarea unei noi conducte de aducțiune.

Pentru alimentarea cu apă a satelor componente Săcădat și Ilieș sunt necesare lucrări de prelungire a rețelelor de distribuție existente, stații de pompare, rezervoare de compensare și înmagazinare a rezervei intangibile de incendiu și rețele de distribuție proprii.

Este strict interzisă de normele sanitare intercontecraea prin conducte de distribuție (sau în orice alt mod) a surselor de apă potabilă cu cele nepotabilă. In acest sens vor trebui depistat toate sursele de apă nepotabilă, necontrolate și netratate din zona Stâna de Vale, care sunt cuplate cu rețeaua alimentată cu apă potabilă de la uzina de apă nr.1 și legăturile lor desființate definitiv. Același lucru este valabil pentru decuplarea definitivă a rețelei de distribuție existente în Săcădat, în cazul racordării acesteia la sistemul centralizat de alimentare cu apă a orașului.

Pentru alimentarea cu apă în bune condițiuni, conform normelor legale în vigoare a zonei Stâna de Vale este nevoie de crearea zonei VI de presiune, alimentată de la uzina de apă nr.1, alcătuită din rezervor de înmagazinare și rețea proprie de distribuție. Tinând cont de dezvoltarea rapidă a construcțiilor în zonă, atât locuințe particulare, turistice și de alte categorii, rezolvarea acestei probleme este de mare actualitate.

Problemele conflictuale principale sunt:

- Deversarea apelor uzate din zona str.Stelelor (zona Stâna de Vale) din canalizarea deservind locuințele individuale în p.Sebeș

- Descărcarea apelor uzate ale restaurantului Stâna de Vale în p.Sebeș.

- Descărcarea apelor uzate din canalizarea menajeră de pe str.Meșterului în p.Săcădat pe sub podeț.

- Menținerea în albia p.Sovata a conductei de canalizare menajeră fixată pe zidul de sprijin de pe malul stâng în zona podului de pe str.Trandafirilor, în lungime de cca 110 m.

- Poluarea p.Sebeș în zona Stâna de Vale de către canalizarea locală a campingului Stâna de Vale, deservită de un decantor etajat tip IMHOFF cu o capacitate de 500 de locuitori echivalenți. Poluarea se datorează faptului că gradul de epurare asigurat de decantor printr-o epurare numai mecanică este cu mult sub norma prevăzută de reglementările în vigoare, parametru ce nu poate fi asiguratdecât printr-o epurare mecano-biologică

22

- Poluarea r.Târnava Mică cu apele uzate evacuate din stația de epurare a orașului, gradul de epurare asigurat de procedeele mecanice fiind insuficient. Conform normelor în vigoare trebuie întrodusă epurarea mecano-biologică.

1.6. Localizarea planului

Administrativ, locaţiile prevăzute pentru realizarea planului analizat „Revizuire și completarea PUG și RLU al orașului Sovata - cu localitățile componente” sunt situate în în partea de est a judeţului Mureş. Sovata este legat de rețeaua de localități a țării prin:

- drumul național DN13 - Bălăușeri - Tg.Mureș - într-o direcție și Odorhei - Miercurea Ciuc, în cealaltă;

- drumul județean DJ153 realizează legătura Sovata-Eremitu-Reghin și este și strada Principală a orașului;

- drumul comunal DC16-deservește satul Ilieș, ramificându-se din DN13A.

Orașul Sovata este deservit de linia CF normală Bălăușeri-Praid - cu gară de călători și marfă pe capătul vestic al așezării. In același timp până în anii trecuți funcționa și transportul de călători și de marfă pe linia CF îngustă Cristești-Eremitu-Sovata - prin gara mică din spatele centrului Sovata.

Datorită situării lor în teritoriu, orașul și stațiunea, fiind contopite se pot considera un singur trup de intravilan. Ilieșul zona pârtiei de schi "Répás" zona fermei Iszulyka, zonele ocupate de cantoane pastorale ale ROMSILVA și OCOT constituie trupuri izolate ale intravilanului propus.

Din punctul de vedere al ariilor protejate şi biodiversităţii, realizarea planului se va desfăura în zona ariilor protejate de interes comunitar ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş şi ROSCI0019 Călimani – Gurghiu.

1.7. Modificările fizice ce decurg din realizarea planului în diferitele etape de

implementare

Rolul şi obiectul prezentului PUG, este enunţarea unor reglementări urbanistice, pe baza analizei şi studiului raţional.

Evoluţia posibilă, priorităţi

în baza analizei situației existente s-au stabilit principalii factori ce pot contribui la dezvoltarea armonioasă a orașului Sovata:

- îmbunătățirea relației oraș-stațiune ca două nuclee independente, care coexistă și se completează între ele. Este necesară în primul rând îmbunătățirea legăturii carosabile pe baza unui studiu de specialitate datorită condițiilor complexe și de relief existente în zonă;

- unele dotări nou propuse - cum ar fi autogara sunt necesare pentru deservirea populației stabile și a turiștilor veniți în stațiune - concret pentru autogara - se

23

propune a fi amplasată în zona de contact oraș-stațiune și cu capacitate, funcțiune și aspect corespunzător pentru ambele entități.

Relația între diferitele zone funcționale ale stațiunii, (zona centrală, zone de locuit, zonele verzi) etc. este deosebit de complexă, având drept consecință formularea regulamentului urbanistic în mod distinct pentru fiecare dintre ele.

La dezvoltarea stațiunii s-au prevăzut dotări și zone verzi, de sport și recreere, care acoperă și necesitățile orașului.

La dezvoltarea orașului se vor acorda prioritate acelor industrii și activități de servicii care deservesc în același timp și stațiunea.

Forța de muncă disponibilă din zonă - în special în sezon este ocupată de activitățile existente în stațiune.

Pentru valorificarea potențialului balneo-turistic din stațiune este necesară ridicarea gradului de confort al spațiilor de cazare și modernizarea tratamentelor și serviciilor oferite bolnavilor și turiștilor cazați în stațiune (operațiune ce se poate realiza în prezența unui cadru legislativ stimulativ).

Valorile oferite de natură - care crează baza existenței însăși a stațiunii - trebuiesc protejate de poluările, care pot influența prezența echilibrului necesar al tuturor factorilor componenți din mediul inconjurător.

în completarea activităților de tratament din stațiune este neapărat necesară asigurarea unor activități complementare, sport, cultură, petrecere a timpului liber, pentru a apropia nivelul serviciilor oferite de stațiune de standardele internaționale. Consiliul local se poate implica în organizarea de sărbători tradiționale, tematice, ce pot inviora sezonul turistic dar și perioadele de extrasezon (concursuri, festivaluri etc).

Este necesară separarea traficului (de tranzit de cel local, de deservire de cel turistic - prin realizarea centurii de ocolire, noi legături carosabile, întroducerea de sensuri unice și chiar scoaterea circulației de pe unele străzi ale stațiunii - datorită suprasolicitării tramei stradale existente și pentru diminuarea disfuncțiilor din sectorul de circulație.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu

La nivelul orașului Sovata îmbunătățirea relațiilor de interdependență dintre localitate și zona înconjurătoare este în strânsă legătură cu îmbunătățirea transportului pe căile de circulație în comun, rutieră și feroviară. Este necesar amenajarea zonei celor două gări CF, asigurarea de stații de autobuze acoperite, locuri de parcare, construirea unei autogări moderne. La estimarea capacității dotărilor orășenești trebuie asigurată și acoperirea necesităților întregii zone, periurbane și a comunelor invecinate.

Rețeaua tehnico-edilitară trebuie să asigure și posibile extinderi către satele componente Săcădat și Ilieși eventual chiar Sărățeni. Stațiunea balneo-climaterică este considerată de aceeași importanță cu orașul propriu-zis. în unele cazuri însă, datorită influenței mult mai vaste asupra legăturilor în teritoriu trebuie tratată chiar prioritar.

Orașul Sovata, stațiunea balneo-climaterică și satul component Sădăcat - din punct de vedere al situării în teritoriu - cu timpul s-au contopit dar în același timp ele sunt trei unități diferite cu funcțiuni bine conturate de sine stătătoare.

24

La întocmirea planului urbanistic general orașul Sovata este studiat la nivelul unei așezări urbane cu peste 10000 de locuitori. Problemele stațiunii sunt mult mai complexe, ele ar fi necesitat mai multe studii de fundamentare premergătoare planului urbanistic - de specialitate - referitoare la capacitatea optimă de cazare, stabilirea gradului de dotare, protecția mediului înconjurător etc.

Satul Săcădat din lipsa bazei topo - până la ora actuală nu a avut intravilan întocmit. Datorită lipsei bazei materiale necesare s-a comandat baza topografică și un plan urbanistic simplificat (PUG-ul) pentru delimitarea intravilanului localității.

Pentru localitățile Ilieși și Sărățeni se vor întocmi în etapele următoare planurile urbanistice generale în scopul stabilirii intravilanelor celor două așezări administrate de Sovata.

Trupurile intravilanului conform planșei 1 sunt următoarele:

Existent - ha

I. oraș Sovata 590,0 II. stațiunea balneo-climaterică 255,0

III. Săcădat 285,0

Căpeți 3,0

zona case de vacanță 3,0

Trupuri izolate IV. ferma și popas turistic Iszulyka 3,0 V. bază pentru sporturi de iarnă "Répás" 3,0 VI. canton pastoral 1,0 VII. satul Ilieși 34,0

TOTAL 1174,0

Dezvoltarea activităţilor

a) Activități turistice și de agrement

Acest sector cuprinde de fapt dezvoltarea stațiunii balneoclimaterice, dar activități de profil se pot regăsi pe tot teritoriul administrativ al orașului Sovata sub formă de zone cu case de vacanță, cantoane pastorale, pista de schi cu complexul pentru sporturi de iarnă - datorită cadrului natural pitoresc ideal pentru toate categoriile de turism.

Principiile, care au stat la baza propunerilor de organizare și funcționare a acestor tip de activități cuprind următoarele aspecte:

• reorganizarea tramei stradale - urmărind pe de o parte facilitarea accesului în și dinspre stațiune, pe de altă parte reducerea circulației rutiere interioare la minimum necesar, asigurarea locurilor de parcare în fiecare zonă;

• se propune construirea unei autogări cu complex de recepție și informare a turiștilor sosiți în stațiune;

• amplasarea de noi unități de cazare în spațiile libere existente, sau în locul unor clădiri aflate în stare avansată de degradare, cu acordarea unei atenții deosebite pentru conservarea aspectului arhitectural, tradițional al stațiunii;

25

• amplasarea dotărilor pentru ocuparea timpului liber al vizitatorilor (club, bibliotecă, sală de spectacole, sală polivalentă, săli de joc pentru activități distractive), trebuie făcută cu evitarea supraaglomerării zonelor centrale, prin crearea unor puncte alternative de atracție în diferite zone și în afara centrului de greutate al stațiunii. Asemenea puncte de atracție ar putea fi : ștranduri de apă dulce cu camping și alimentație publică în zona Lacului "Mierlei", complex de sport cu toate tipurile de terenuri de sport și ștrand, alimentație publică și cazare în zona Stâna de Vale.

• paralel cu noile investiții se propune modernizarea construcțiilor existente, ridicarea gradului de confort și al aspectului arhitectural al fiecăreia.

Se va tinde la limitarea capacității de cazare a stațiunii la maximum 7000 de locuri concomitent cu ridicarea gradului de confort din cauza următoarelor considerente:

- tendințe actuale în turism de promovare mai puțin a turismului colectiv cât a celui selectiv de capacitate medie și cu asigurarea confortului individual;

- posibilitățile limitate de alimentare cu apă sărată și nămol pentru tratamente;

- evitarea epuizării resurselor naturale.

Din acest punct de vedere o problemă de primă urgență este stabilizarea versanților și reducerea aluviunilor în vederea menținerii Lacului Ursu și protejarea fenomenului de heliotermie în condiții de conservare perfectă.

Pentru păstrarea posibilității conservării potențialului stațiunii în cazul că lacurile nu mai pot asigura debitul necesar de apă sărată aceasta se poate obține prin dizolvarea zăcămintelor de sare cu foraje de adâncime. Această posibilitate se oferă datorită stratului de sare de peste 200 m grosime ce se întinde între orașul Sovata și zona lacurilor Sărate.

Având în vedere gradul de solicitare crescută și necesitatea îmbunătățirii condițiilor de funcționare este necesară completarea și extinderea amenajărilor sportive pentru activități concepționale sau de petrecere a timpului liber, terenuri de fotbal, cu pistă de atletism, terenuri de tenis, volei, baschet, minigolf, terenuri pentru sporturi hipice, și a celor pentru iarnă, patinaj artistic de viteză, schi de performanță, săniuș etc.

Menținerea capacității optime de cazare și evitarea unei aglomerații excesive se va realiza prin înbunătățirea sistemului de circulație prin întroducerea unui inel periferic rutier și prin transformarea str.Trandafirilor în circulația pietonală.

Deasemenea se va urmări separarea circulației pietonale de cea carosabilă printr-un pasaj denivelat în zona de acces la Lacul Ursu, supraaglomerată în prezent.

O zonificare corespunzătoare a stațiunii va avea în vedere ca suprapunerea numărului de turiști sosiți la odihnă și tratament pentru sejururi de peste o săptămână, cu cei veniți doar la sfârșit de săptămână să nu creeze greutăți în deservirea stațiunii, efectuarea tratamentelor și desfășurarea transportului în comun.

b) Activități industriale, de depozitare și de construcții

în activitatea industrială de prestări servicii și de construcții se impun măsuri urgente de reorganizare, retehnologizare și rentabilizare a capacităților existente, paralel cu privatizarea acestor unități. De asemenea diversificarea și selectarea activităților rentabile sunt priorități pentru care privatizarea și suportul legislativ sunt esențiale.

26

Este indicată reorganizarea incintelor actuale în scopul folosirii cât mai raționale a suprafețelor aferente unităților.

Asigurarea cu utilități prin premizele create de regulanentul de urbanism este de dorit să se extindă la toată activitățile existente și viitoare.

în Sovata are bune perspective de dezvoltare a industriei mică meșteșugărească și artizanală.

Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completată cu alte activități de producție cu profil nepoluat în partea sud-estică a orașului - unde există rezerve suficiente pentru noi unități - cu posibilități de acces rutier și feroviar și cooperări cu celelalte unități în ceea ce privește echipamentul tehnico-edilitar.

c) Agricultură

Se mențin unitățile agro-zootehnice existente în teritoriu ce vor fi supuse în viitor unui proces de privatizare. Având în vedere media de vârstă înaintată a forței de muncă în agricultură și faptul că lipsesc mijloacele de producție de tipul mașinilor agricole de capacitate mică la prețuri accesibile țăranilor individuali se estimează că pe termen mediu–lung forma de activitate în ramură va fi cea a societăților, asociaților și a fermelor individuale de capacitate medie.

Datorită condițiilor naturale existente în teritoriu - zona de munte zootehnia este ramura cu cea mai bună perspectivă atât în gospodării individuale cât și în ferme cu capacități medii sau mari. Se remarcă lipsa posibilității aprovizionării curente a stațiunii și a orașului cu produse agroalimentare perisabile - acestea în majoritate fiind culturi termofile - nu se cultivă în această zonă. Pentru corecția acestui fenomen este necesară amenajarea serelor și solariilor pe suprafețe mari pentru a produce aceste culturi în zonă, iar dacă sunt aduse din alte părți este de dorit asigurarea unor spații corespunzătoare de depozitare dotate cu capacități de păstrare și conservare performante.

d) Silvicultură

Este ramura de bază a vieții economice din Sovata și prezintă foarte multe posibilități de valorificare a fondului forestier. în acest sens este necesară întreținerea fondului silvic existent - conform analizei și recomandărilor cuprinse în studiul elaborat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Stațiunea Bistrița - în anul 1994. Datorită existenței zonelor întinse cu păduri de protecție, de agrement și recreere pe teritoriul Sovatei - valorificarea și protejarea acestora este o problemă vitală.

e) Alte activități

în alte domenii de activitate economică, cum ar fi transporturi, industrie mică, servicii - sunt de dorit modernizări, retehnologizări. Pentru aamplasarea unor noi activități nepoluante există rezerve de teren în continuarea zonei industriale existente. Serviciile și micile industrii nepoluante pot fi complementare funcțiunii de locuire - ca atare ele pot să funcționeze și în vecinătatea zonelor de locuit, excepție fac cele cu nocivități.

Evoluția populației

Ultimul plan de amenajare a teritoriului județului Mureș ce conține și elemente de estimare a populației de perspectivă arată menținerea populației în parametrii actuali, sau în variantă o creștere moderată.

27

Calculul populației de perspectivă se poate realiza prin varianta biologică și cea tendențială.

în cazul actual nici una dintre metode nu s-a folosit datorită condițiilor existente și particularităților generate de starea de tranziție în viața socială.

La metoda biologică baza creșterii ar trebui să fie rata sporului natural care o vreme în Sovata a fost negativ și de abia în ultimul an a manifestat o ușoară tendință de revenire la valori pozitive.

La metoda tendențială baza calculului este populația ocupată - care momentan în Sovata este în descreștere - ca și în toată țara.

Totuși se presupune o îmbunătățire a situației prezumând o populație de 15000 de locuitori pentru întreaga zonă administrativă a Sovatei în perspectiva anului 2005 deci peste 5 ani.

Organizarea circulaţiei

Organizarea circulației rutiere și a transportului în comun

Pentru îmbunătățirea circulației și a transportului în comun propunerile sunt materializate pe planșa nr.4f în piesele desenate ale planului urbanistic general și anume:

• îmbunătățirea legăturii oraș-cale de acces în stațiune;

• reglementarea circulației rutiere prin întroducerea de porțiuni cu sens unic sau scoaterea din circulație cu program orar a unor porțiuni supraaglomerate ale rețelei stradale din stațiune;

• asigurarea locurilor de parcare-uniform distribuite în toate zonele stațiunii și ale orașului;

• realizarea unei autogări moderne cu capacitate suficientă pentru primirea turiștilor în sezon maxim;

• studierea posibilității de realizare a unui inel de ocolire a centrului stațiunii pentru transportul de deservire. în acest sens se recomandă folosirea drumului din Valea Sebeșului;

• modernizarea și amenajarea străzilor laterale de deservire în oraș și în stațiune - și a celor din zonele cu construcții noi;

• de-alungul drumului național DN13A - se va respecta o retragere de minim 15 m de la axul străzii cu orice intervenție nouă;

• de-alungul drumului județean DJ153 - se va respecta o retragere de 10 m de la axul străzii la autorizarea noilor construcții;

• se propune studierea și amenajarea în baza unor proiecte de specialitate a următoarelor intersecții existente și propuse:

− str.Principală - str. Trandafirilor

− str.Lungă str. Eminescu

− str.Eminescu - str.Izvorului

− str.Principală - centura propusă - denivelate

28

− str.Lungă - centura propusă - denivelate

− str.Trandafirilor - str.Bradului

In străzile de deservire locală este necesară amenajarea trotuarelor, prelungirea canalizării, asigurarea locurilor de parcare sau locuri de întoarcere - în cele cu sens unic.

Este de dorit amenajarea plantațiilor de aliniament în lungul tuturor străzilor orașului.

La traversarea pâraielor trebuiesc construite poduri conformate după proiecte de specialitate - calculate la capacitățile necesare și în cazul ploilor torențiale - când debitul este la maximum în acești afluenți ai pârâului Sovata.

Sunt necesare poduri noi și amenajări de mal în str.Ciocârliei, str.Dealului, str.Liniștei spre Jánosmezõ.

Centură propusă

în vederea scoaterii circulației de tranzit din oraș s-a prevăzut o rocadă pe direcția DJ 153. Traseul rocadei a fost impus de configurația generală a reliefului. Singura posibilitate de ocolire este prin vestul orașului, în afara zonei locuite. Noua centură se propune a se ramifica din DN13A în dreptul unității forestiere pornind spre nord - urmând linia de înaltă tensiune paralelă cu DJ153 - cu care își va face joncțiunea în zona podului existent peste pârâul Sovata la capătul orașului dinspre Săcădat.

Deoarece realizarea centurii din cauza lipsei bazei materiale - este de perspectivă - în prima etapă se prevede toată zona sub interdicție definitivă de construire pentru a menține posibilitatea realizărtii fără demolări a centurii.

Organizarea circulației feroviare

Ca mijloc nepoluant de transport și datorită infrastructurii existente circulația feroviară are bune premize de menținere și dezvoltare. Se prevăd construcții și instalații necesare îmbunătățirii și modernizării circulației feroviare și a zonelor ocupate de gara mare și gara mică - cu dotări și locuri de parcare și stații de autobuze.

Organizarea circulației pietonale

Datorită caracterului turistic al orașului - stațiune Sovata circulația pietonală și variantele ei turistice prezintă o importanță deosebită pentru un concept modern de conviețuire pieton-circulație rutieră.

în oraș reabilitarea străzilor va urmări refacerea trotuarelor după proiecte ce conțin elemente separate de acces pentru bicicliști și facilități destinate persoanelor handicapați, rețeaua pietonală urmărind traseele carosabile dar beneficiind și de alte trasee ("în pieptene") care să lege diferite zone prin spații exclusiv pietonale.

în stațiune se va urmări amenajarea străzii Trandafirilor în porțiunea ei centrală ca promenadă pietonală, trotuarele amenajate în lungul străzilor de acces răspunzând acelorași criterii ca și cele din oraș.

O importanță deosebită se va acorda menținerii, amenajării și extinderii traseelor de "plimbare turistică" (cură de teren) ce trebuiesc gândite în circuite ample, ca o variantă importantă a petrecerii timpului liber.

Despre traseele pietonale de legătură între oraș și stațiune s-a amintit la capitolul legat de analiza situației existente.

29

Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial

Extinderea spontană a zonei de locuit, transformarea zonei industriale, dezvoltarea stației de epurare, solicitările masive de construire de cabane și case de vacanță, au impus extinderea intravilanului stabilit în 1990 prin planul urbanistic general etapa I și a celui delimitat prin studiul din 1995.

Destinația principală a diverselor zone ale teritoriului intravilanului s-a stabilit prin împărțirea în unități teritoriale de referință (UTR) delimitate de străzi existente sau parcele cadastrale - acestea cuprinzînd zone cu aceleași caracteristici urbanistice.

De asemenea delimitarea UTR-urilor coincide pe cât posibil cu perimetrele pentru care se vor elabora planuri urbanistice zonale sau de detaliu.

Deoarece orașul propriu zis și stațiunea se consideră două unități contopite cu funcțiuni complementare de sinestătătoare - intravilanul s-a întocmit în baza considerentelor speciale proprii ale fiecăreia, cu UTR-uri caracteristice funcțiunilor din fiecare zonă și cu regulament propriu aferent fiecărei categorie de UTR.

Conform bilanțului teritorial anexat, intravilanul orașului Sovata crește la 1190 ha față de 875,0 ha. Această suprafață este suma celor două trupuri principale fără satele componente și trupurile izolate din zonă.

Propus

Zone funcționale Suprafața - ha -

Procent % din

total intravilan

Instituţii şi service de interes public 99.76 5.84

Locuinţe şi funcţiuni complementare 1092.29 63.94

Zone mixte 21.75 1.27

Unităţăţi de productie/depozitare 117.55 6.88

Unităţi agro-zootehnice 5.75 0.34

Căi de comunicaţii şi transport 91.63 5.36

Spaţii verzi, sport, agrement, turism 36.28 2.12

Gospodărie comunală-cimitre 12.63 0.74

Construcţii tehnico-edilitare 10.67 0.62

Terenuri libere 46.00 2.69

Ape 18.40 1.08

Păduri 140.56 8.23

Terenuri neproductive 14.93 0.87

TOTAL INTRAVILAN 1708.20 100.00

30

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Prin prevederile regulamentului local s-au specificat condițiile de construibilitate legate de inventarierea zonelor cu riscuri naturale.

Conform studiului întocmit s-au clarificat următoarele categorii de terenuri (zonificări):

− zona cu alunecări de teren active pe

masivul de sare

−

neconstruibil

zona cu pante excesive pe masivul de sare - măsurile de

prevenire ale alunecărilor nu au eficiența garantată

• neconstruibil

− zona cu pante excesive pe

formațiunile vulcanogenă-sedimentară unde sunt necesare

măsuri costisitoare pentru asigurarea stabilității terenului;

rezultă condiții de construire neeconomice

-

construibil cu restricții

severe

− zonă cu pante domoale pe

formațiunea vulanogen-sedimentară un sunt necesare

măsuri pentru canalizarea apei meteorice

construibil cu restricții

− zone cu pante excesive pe

formațiunea cuaternară, unde sunt necesare măsuri

costisitoare pentru asigurarea stabilității terenului, rezultă

condiții de construire neeconomică

⇒ construibil cu restricții

severe

− zonă cu pante domoale pe

formațiunea cuaternară, unde sunt necesare măsuri pentru

canalizarea apei meteorice

⇒ construibil cu restricții

− zonă cu formațiune cuaternară cu

pante neimportante

• construibil

Riscurile sunt legate de existența masivului de sare (pct.1 și 2) și de mărimea pantelor (toate punctele).

Efectul hidrogeologic, respectiv nivelul apei subterane este atât de variabil, încât riscurile în acest caz se pot aprecia numai de la caz la caz. Nivelul hidrostatic - luând în considerare toată suprafața este între 0,00-1,00 m adâncime de la suprafața terenului.

31

Dezvoltarea echipării edilitare

Gospodărirea apelor

Conform STAS 4273-83 din punct de vedere al apărării împotriva inundațiilor, stațiunea se încadrează în clasa a III-a de importanță, iar orașul în clasa a IV-a de importanță. Lucrările de regularizare existente pe p.Sovata și afleuenții s-au dimensionat conform clasei a IV-a de importanță, iar podurile peste p.Sovata și conform aceluiași STAS lucrările din zona str.Principale-Primăverii (în același timp și drum județean) s-au dimensionat conform clasei a III-a de importanță.

Pentru apărarea împotriva inundațiilor a intravilanului și asigurarea descărcărilor colectoarelor pluviale, este nevoie de regularizarea p.Sovata și afluenților.

Acest lucru implică asigurarea accesului organului de gospodărire a apelor RAAR-FT Tg-Mureș, pentru întreținerea și intervențiile necesare, prin crearea fâșiilor de protecție conform ordinului MAPPM nr.298/1991. Aceste fâșii vor trebui create și de-alungul traseelor deja amenajate, în vederea asigurării continuității accesului. Acest lucru însă implică rezolvarea multor probleme de proprietate, imposibile fără sprijinul nemijlocit al autorităților locale și comisiilor de aplicarea Legii nr.18/1991 a fondului funciar.

Una dintre cele mai serioase probleme se pune pe teritoriul fostului IFET Sovata, unde pârâul este înghesuit într-o albie de o secțiune total insuficientă tranzitării debitelor de calcul.

Pentru protecția Lacului Ursu se impune elaborarea unui proiect de specialitate de către hidrotehnicieni și geologi. în elaborarea proiectului, care va trebui să țină seama printre altele și de existența fenomenului carstic și de refacere a protecției vegetale distruse, vor trebui antrenați atât apeologii (și de la URSUS SPELAEUS - Tg-Mureș). Una dintre cele mai serioase probleme se pune pe teritoriul fostului IFET Sovata, unde pârâul este înghesuit într-o albie de o secțiune total insuficientă tranzitării debitelor de calcul.

Pentru protecția Lacului Ursu se impune elaborarea unui proiect de specialitate de către hidrotehnicieni și geologi. în elaborarea proiectului, care va trebui să țină seama printre eltele și de existența fenomenului carstic și de refacere a protecției vegetale distruse, vor trebui antrenați atât apeologii (și de la URSUS SPELAEUS - Tg-Mureș), cât și specialiștii ROMSILVA RA Tg-Mureș. Desecarea Lacului Tineretului este legată nemijlocit de aspectele de protecție a Lacului Ursu. Așa cum s-a amintit la capitolul anterior privind canalizarea, trebuie refăcut și canalul pluvial perimetral. După cum s-a arătat și anterior, refacerea colectorului menajer al lacurilor pe valea p.Sărat fiind imposibilă fără repararea concomitentă și a colectorului pluvial perimetral al Lacului Ursu, aceste cheltuieli s-au cuprins în proiectul în curs de elaborare la SC "PROIECT" SA Tg-Mureș, urmând să se obțină și avizele și acordurile prevăzute de lege.

Alimentarea cu apă

Conform STAS 4273-83, orașul Sovata se încadrează din punct de vedere al alimentăriicu apă, în clasa a III-a de importanță.

Problemele de rezolvat se enumeră aici:

- refacerea integrală a captării uzinei de apă nr.1;

32

- modernizarea și refacerea lucrărilor existente necorespunzătoare la uzina de apă nr.1 în vederea creșterii gradului de siguranță în exploatare;

- crearea zonelor de presiune V și VI;

- extinderea rețelelor de distribuție și realizarea închiderilor de inel pe artere în zonele inferioare de presiune III și IV în scopul creșterii siguranței în exploatare a sistemului; inclusiv prin construirea de rezervoare noi;

- îmbunătățirea funcționării sistemului de refacerea și completarea sistemului de automatizare;

- realizarea sistemelor de alimentare cu apă a localităților componente Ilieș și Săcădat, bazate pe sistemul de alimentare centralizată cu apă a orașului Sovata;

- refacerea aducțiunii pentru protejarea heliotermiei Lacului Ursu de la uzina de apă nr.1.

în încheiere se menționează că, deși este avantajoasă sub toate aspectele realizarea unor sisteme micro sau macro zonale de alimentare cu apă, bazate pe o gospodărie unitară de apă, datorită epuizării surselor naturale oferite pe p.Sebeș și Sovata Mică, nu se poate realiza un sistem microzonal de alimentare cu apă cu extinderea în aval spre localitatea Sărățeni. Alimentarea cu apă a localităților în aval de Sovata va trebui realizată bazându-se pe o altă sursă și uzină de apă.

Canalizare

Conform STAS 4273-83, lucrările de canalizare se încadrează în clasa a IV-a de importanță, inclusiv stația de epurare.

Dintre problemele enumerate mai sus, majoritatea își vor găsi rezolvarea prin investiția în curs de proiectare la SC PROIECT SA Tg-Mureș, proiect nr.0676.1, ale cărei lucrări au fost inițiate încă din 1984 împreună cu cele de alimentare cu apă, dar abandonate temporar de organele de promovare, reluate ulterior, după decembrie 1989 pentru prima dată și apoi a doua oară în 1994.

Problemele care nu sunt cuprinse în această investiție, dar pentru rezolvarea cărora este neapărat nevoie de începerea lucrărilor de proiectare, sunt următoarele:

- rezolvarea canalizării menajere a zonei Stâna de Vale și racordarea acesteia la sistemul centralizat de canalizare a orașului, concomitent cu eliminarea epurării locale;

- extinderea canalizării menajere spre și în satele componente Săcădat și Ilieș.

Rămâne de asemenea deocamdată nerezolvată, dar de prioritate absolută totuși, definitivarea separarării rețelelor de canalizare în Stațiunea Sovata. Acest lucru nu se va putea realiza decât prin inițierea unui releveu deosebit de exigent și amănunțit, începând cu cercetarea canalizării interioare a vilelor și incintelor acestora. Acest releveu necesită o muncă responsabilă și în deplină cunoștință de importanța ei. Pe baza concluziilor acestui releveu va trebui elaborat un program concret și apoi elaborat proiectul destinat să-l rezolve. Se subliniază încă o dată - că - așa cum din păcate a demonstrat practica următoarelor două decenii - oricât de bun să fie proiectul, fără realizarea ei consecventă

33

de către factorii responsabili, consiliul local în calitate de proprietar al rețelei și SC SERVICII TEHNICE COMUNALE SA în calitate de administrator al rețelei, în special, precum și autoritățile de protecția mediului (ipsmp, APELE române și apm) este sortit eșecului. De reținut încă odată că autoritățile proprietară și de administrare au calitatea - dar și obligația să avizeze și să supravegheze orice lucrare de alimentare cu apă sau canalizare, indiferent de investitor, proiectant și executant, conform cu regulamentul de exploatare al sistemului (inclusiv cerințele de protecție a mediului) elaborate de proiectantul sistemului.

Revenind la proiectul de dezvoltare a canalizării și stației de epurare, în curs de elaborare la SC PROIECT SA Tg.Mureș, în faza detalii de execuție, prin acesta se propune rezolvarea următoarelor probleme:

− refacerea zonelor de rupturi pe rețeaua de canalizare, menționate la capitolul anterior;

− realizarea unui nou canal menajer și pluvial pe str.Trandafirilor;

− dezvoltarea capacității stației de epurare la 100 l/s epurare mecanică și biologică, cuprinzând totodată și remedierile necesare în stația de epurare existentă. stația de epurare s-a conceput a fi realizată pe baza celor mai noi tehnologii, atât pe circuitul apelor uzate cât și pe linia de tratare a nămolurilor.

Va rămâne de rezolvat în viitor și problema șanțurilor de gardă, în vederea apărării intravilanului de apele din precipitații de pe versanți.

Reglementări urbanistice

Soluția generală de organizare a dezvoltării orașului Sovata se bazează pe elementele situației existente, estimându-se în perspectivă un proces intensiv-calitativ și mai puțin de tip extensiv.

Conceptul general ce a stat la baza propunerilor făcute este cel al favorizării dezvoltării durabile, tip de dezvoltare care satisface nevoile generațiilor prezente fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

Totodată acest tip de dezvoltare se bazează pe conceperea responsabilă a unui mediu construit sănătos, pe baza utilizării eficiente a resurselor și a principiilor ecologice, pentru a crea, gestiona, întreține și recompune mediul construit.

Soluția pentru rețeaua de circulație în afara aspectelor de întreținere și reabilitare, vizează reducerea pe ansamblu a traficului rutier în câmpul orașului și stațiunii prin selectarea și dirijarea diferitelor fluxuri de circulație.

Principalele zone funcționale rezultate ce au primit un tratament special în prevederile PUG sunt structurate astfel:

a) Fondul locuibil și organizarea structurală a zonei de locuit

La stabilirea necesarului total de locuințe s-a ținut cont de îmbunătățirea indicatorilor specifici de locuire:

• mp. arie locuibilă/l locuitor

• nr. locuitor/1 apartament

34

• nr.locuitori/1 cameră

Populația estimată la nivelul anului 2005 este de cca 15000 de locuitori. Calculând un indice de 3 persoane/l locuință rezultă cca 5000 de locuințe, deci 863 locuințe noi față de numărul existent, indicând un ritm anual de peste 80 locuințe/an. Acest calcul nu include casele de vacanță, cabanele, vilele sau alte forme de cazare a populației. îmbunătățirea indicatorilor specifici de locuire, precum și îmbunătățirea nivelului de confort al locuințelor depinde în totalitate de posibilitatea financiară a locuitorilor sau de programul de colaborare ale comunității locale cu Agenția Națională a Locuințelor sau alte organisme de profil.

La nivelul orașului Sovata se prognozează construirea de locuințe individuale cu 2 sau 3 nivele cu acoperiș tip șarpantă - caracteristic zonei. La executarea locuințelor se vor aplica finisaje adecvate, în special în zonele centrale ale orașului.

Se propune cvasi-separarea zonelor de locuit ale populației stabile de zonele de case de vacanțe - deoarece cele două funcțiuni de locuire reprezintă necesități și programe diferite. Separarea nu se poate realiza în totalitate - deoarece proprietatea terenurilor este privată și nu se poate forța disponibilitatea asupra terenurilor, dar se pot prevede măsuri pentru evitarea incomodărilor reciproce.

în perimetrul stațiunii balneo-climaterice se propunea asanarea locuințelor existente, din necesitate - în vilelele fără confort cu un grad avansat de uzură. în limita posibilităților trebuiesc asigurate noi locuințe pentru cei care locuiesc în aceste condiții - în intravilanul orașului. Pe teritoriul stațiunii nu se prevăd noi construcții de locuințe, se vor menține locuințele de serviciu cu un grad de confort corespunzător.

în afara hotelului și a vilelor, sporirea capacității de cazare a turiștilor - impune forme de locuință, pensiune sau pe cea a caselor de vacanță proprietate privată - în zonele marcate pe planșa S3. Aceste zone au fost asigurate în baza opțiunii populației și a Consiliului local al Primăriei Sovata.

Construcțiile ce se vor autoriza în aceste zone trebuiesc să respecte următoarele cerințe minimale:

- grad de confort corespunzător clasificării turistice

- aspect arhitectural corespunzător în concordanță cu tradiția și profilul localității;

- echipament edilitar corespunzător

b) Spații verzi și amenajări sportive

Spațiile verzi aferente stațiunii au caracter special și nu pot fi asimilate cu cele aferente orașului, fiind afectate programelor de agrement ale stațiunii. Procentul ridicat ale spațiilor verzi din stațiune completează decorul de zonă verde pe locuitor în oraș, deși este menit să deservească vizitatorii veniți la odihnă.

în oraș categoriile de spații verzi existente sunt scuaruri, plantații de pomi și arbuști în lungul străzilor și în fața sau incinta dotărilor mai importante. întreținerea lor cade în sarcina personalului încadrat la gospodăria comunală.

în perspectivă se prevede extinderea zonelor verzi prin amenajarea fâșiilor verzi de-alungul cursurilor de apă, în măsura regularizării albiei, cu lățime variabilă (5-10 m). Se propun plantații bogate în lungimea arterelor principale de circulație rutieră, pentru

35

atenuarea nocivităților rezultate din circulație. La aceste se vor adăuga ca suprafețe verzi-extinderile cimitirelor, reamenajarea și extinderea terenului de sport și plantațiile perimetrale și ornamentale, boschete și arbori ai incintelor industriale - precum și zonele verzi ale complexelor de locuit. Aceste categorii nu s-au cuprins în suprafața spațiilor verzi din bilanțul teritorial. în același timp se prevăd zone verzi masive ca zone de protecție ale stației de epurare și ale gropii de gunoi. Pe valea Sebeșului este singurul teren potrivit pentru amenajarea unui complex de sport - în restul zonelor terenul fiind ondulat.

c) zona centrală - reprezintă o zonă de contact cu orașul și în același timp o zonă de transfer spre stațiune. Ea poate adăposti, în perspectivă o serie de obiective de utilitate publică.

1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Dată fiind natura investiţiei, pentru implementarea măsurilor prevăzute va fi responsabil beneficiarul (primăria și consiliul local al orașului Sovata). În implementarea directă măsurilor prevăzute în prezentul plan nu se poate vorbi de utilizarea unor resurse naturale clasice.

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Dată fiind natura investiţiei analizate (P.U.G.), nu se poate vorbi de o exploatare clasică de resurse din cadrul ariilor naturale protejate .

36

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar

afectată de implementarea proiectului

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona

afectată de proiect

În zona implementării proiectului se află trei situri de importanţă comunitară: situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului şi siturile de importanţă comunitară ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş şi ROSCI0019 Călimani – Gurghiu.

Investiţia are loc în zonele biogeografice continentală şi alpină.

Fig. 1. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice

Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului a fost desemnat prin HG nr. 1284 din 2007 şi reconfirmat prin HG nr. 971 din 2011 pe o suprafaţă de 86 073 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş (87%) şi Harghita (13%).

Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0019 Călimani – Gurghiu a fost desemnat prin OM nr. 1964 din 2007 şi reconfirmat prin OM 2387 din 2011 pe o suprafaţă de 134 936 ha şi se întinde pe tritoriul judeţelor Suceava (8%), Harghita (3%) şi Mureş (89%).

37

Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş a fost desemnat prin prin OM 2387 din 2011 pe o suprafaţă de 37 082 ha şi se întinde pe tritoriul judeţelor Harghita (13%) şi Mureş (87%).

Caracteristici generale ale sitului de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA028

Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului

Habitate Corine LandCover:

Culturi (teren arabil) N12 211 - 213

Păşuni N14 231

Alte terenuri arabile N15 242, 243

Păduri de foioase N16 311

Vii şi livezi N21 221, 222

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului este situat in regiunea biogeografica continentala. Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

Calitate şi importanţă:

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” constă în: C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula

arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, fânaţe, păşuni şi zone umede, găzduind o diversitate biologică foarte ridicată.

Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

38

SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei regiuni, de exemplu aici cuibăreşte o însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă în zona de vest a ariei. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius

collurio) sunt şi ele însemnate. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) nu numai că este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi), dar situează SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” şi printre primele situri din România. Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru conservarea ghionoaiei sure (Picus canus).

Zona dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari.

Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.

Vulnerabilitate:

Vulnerabilităţile la care este supus SPA „Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” sunt următoarele:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculture mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum ar fi cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes

5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)

8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. prinderea păsărilor cu capcane 15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)

39

24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

Tip de proprietate:

Proprietăţi private şi de stat.

Specii de păsări de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC prezente în cadrul SPA Dealurile Târnavelor - Valea

Nirajului:

A091 Aquila chrysaetos

A089 Aquila pomarina

A090 Aquila clanga

A222 Asio flammeus

A104 Bonasa bonasia

A215 Bubo bubo

A403 Buteo rufinus

A224 Caprimulgus europaeus

A031 Ciconia ciconia

A103 Falco peregrinus

A098 Falco columbarius

A321 Ficedula albicollis

A320 Ficedula parva

A092 Hieraaetus pennatus

A022 Ixobrychus minutus

A339 Lanius minor

A338 Lanius collurio

A246 Lullula arborea

A023 Nycticorax nycticorax

A072 Pernis apivorus

A234 Picus canus

A151 Philomachus pugnax

A220 Strix uralensis

A307 Sylvia nisoria

A166 Tringa glareola

A229 Alcedo atthis

A255 Anthus campestris

A030 Ciconia nigra

A080 Circaetus gallicus

A081 Circus aeruginosus

A084 Circus pygargus

A082 Circus cyaneus

A122 Crex crex

A196 Chlidonias hybridus

A238 Dendrocopos medius

A239 Dendrocopos leucotos

A429 Dendrocopos syriacus

A236 Dryocopus martius

A379 Emberiza hortulana

A027 Egretta alba

Caracteristici generale ale sitului de Importanţă Comunitară ROSCI0019

Călimani – Gurghiu

Situl acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice – Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au favorizat menţinerea unei biodiversităţi valoroase, reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. La acest lucru a contribuit şi existenţa pădurilor natural-fundamentale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea antropică, păstrându-se varietatea habitatelor şi a speciilor. În acest spaţiu procentul habitatelor de interes european depăşeşte, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafaţă, clasele dominante fiind pajiştile seminaturale

40

umede, preerii mezofile – 5%, pajiştile alpine şi subalpine – 3%, pădurile caducifoliate – 16%, pădurile de conifere – 34% şi pădurile mixte – 39%. De asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populaţii evaluate şi totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus arctos) – peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) – 70-80 exemplare. Un esenţial factor de favorabilitate în menţinerea valorii biodiversităţii l-a constituit lipsa aşezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureşului unde există însă o serie de culoare ecologice bine individualizate.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante.

Vulnerabilităţile la care este supus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” sunt:

o Faptul că există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor proprietari.

o Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.

Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.

Lista habitatelor pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale

4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;

6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;

6520 - Fâneţe montane;

7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

8310 – Peşteri în care accesul publicului este interzis;

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

41

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9160 - Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae);

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9420 - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

Lista speciilor de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-

Gurghiu” (ROSCI0019)

1308 Barbastella barbastellus - Liliac cârn

1304 Rhinolophus ferrumequinum

1352* Canis lupus - Lup

1355 Lutra lutra - Vidra

1361 Lynx lynx - Râs

1310 Miniopterus schreibersi - Liliac cu aripi lungi

1307 Myotis blythii - Liliac comun mic

1324 Myotis myotis - Liliac comun

1354 Ursus arctos - Ursul brun

Lista speciilor de amfibieni şi reptile enumerate enumerate în anexa a II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

1193 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă

1166 Triturus cristatus -Triton cu creastă

2001 Triturus montandoni - Triton carpatic

Lista speciilor de peşti enumerate enumerate în anexa a II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

1138 Barbus meridionalis - Mreană vânătă

1163 Cottus gobio - Zglăvoc

1146 Sabanejewia aurata - Dunariţă

9903 Eudontomyzon danfordi - Chişcar

1122 Gobio uranoscopus - Petroc

1105 Hucho hucho - Lostriţă

42

Lista speciilor de nevertebrate enumerate enumerate în anexa a II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

1060 Lycaena dispar -

1083 Lucanus cervus - Rădaşca

4012 Carabus hampei - Carab

1052 Euphydryas maturna

1086 Cucujus cinnaberinus

1087 Rosalia alpina - Croitor de fag

1078 Callimorpha quadripunctaria

4039 Nymphalis vaualbum

4054 Pholidoptera transsylvanica

1084 Osmoderma eremita

1088 Cerambyx cerdo

Lista speciilor de plante enumerate enumerate în anexa a II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

1393 Drepanocladus vernicosus

1428 Marsilea quadrifolia

1617 Angelica palustris

1758 Ligularia sibirica

1902 Cypripedium calceolus

4070 Campanula serrata

4097 Iris aphylla ssp. Hungarica

1381 Dicranum viride

1389 Meesia longiseta

4116 Tozzia carpathica

Cacteristici generale ale sitului

Habitate Corine LandCover:

Cod % CLC Clase de habitate

N08 3 322 Tufişuri, tufărişuri

N09 2 321 Pajişti naturale, stepe

N14 7 231 Păşuni

43

N16 19 311 Păduri de foioase

N17 20 312 Păduri de conifere

N19 41 313 Păduri de amestec

N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului:

Clase de habitat (pondere în %):

Pajişti seminaturale umede, preerii mezofile (5%)

Pajişti alpine şi subalpine (3%)

Păduri caducifoliate (16%)

Păduri de conifere (34%)

Păduri mixte (39%)

Stâncării interioare, grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri veşnice (<1%)

Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 1%)

Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase

Caracteristici generale ale sitului de Importanţă Comunitară ROSCI0297

Dealurile Târnavei Mici – Bicheş

Sit de importanţă majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus

arctos şi Lynx lynx (acesta din urmă se regăseşte doar în partea estică a sitului). Sit de importanţă deosebită pentru specia Ursus arctos, întrucât cuprinde atât zone de concentrare de sfârşit de vară-toamnă (zone de hrănire), cât şi zone de iernare (concentraţii de bârloage – se cunoaşte cel puţin o astfel de concentraţie, cu peste 15 bârloage). Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) şi 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanţă ridicată pentru speciile de lilieci listate. De importanţă ridicată şi pentru speciile de amfibieni Bombina şi Triturus.

Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, şi în special pentru Ursus arctos – aceste coridoare se regăsesc pe toată suprafaţa sitului (şi anume pe dealurile de pe ambele părţi ale râului Târnava Mică, respectiv în zona Bicheş) şi sunt utilizate atât de indivizii „locali”, cât şi de urşii care vin dinspre masivul Gurghiu şi se îndreaptă către zonele de concentrare aflate la altitudine joasă.

44

Vulnerabilitate

Pierderea şi distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agriculturţ intensivă (deocamdată în mare parte restrânse la văile principale ale râurilor Niraj, respectiv Târnava Mică), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odată cu abandonarea generală a activităţilor de agricultură), a suprapăşunatului, a lipsei păşunatului, al activităţilor de exploatare forestieră, a dragării şi drenării habitatului umed, al activităţilor industriale, al exploatării miniere de suprafaţă sau subterane, al dezvoltării teritoriale, a circulaţiei, al turismului necontrolat, al poluării prin îngrăşăminte chimice, depozitare de deşeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerţul ilegal, colectare şi/sau braconaj al speciilor protejate (acesta din urmă este un fenomen larg răspândit, mai ales în zona Târnava Mică – valea principală, respectiv văile afluenţilor).

O ameninţare specifică locală este reprenzentată de construcţia viitoarei autostrăzi Târgu Mureş-Iaşi, întrucât acesta va fragmenta habitatul carnivorelor mari şi va izola urşii de zonele esenţiale de hrănire, respectiv de iernare. Acest fapt afectează atât populaţia locală, cât şi urşii care vizitează zona doar în perioada de hiperfagie – în zona respectivă s-a consemnat şi prezenţa sezonieră a unor urşi dotaţi cu colare GPS-GSM, care veneau întocmai din Bălan (judeţul Harghita), sau judeţul Vrancea. Desigur, acest fenomen periclitează şi alte specii de mamifere mari, mai ales mistreţul (Sus scrofa), respectiv cerbul (Cervus elaphus) – specii care deasemenea efectuează deplasări semnificative în zonă.

Lista speciilor de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Dealurile

Târnavei Mici – Bicheş” (ROSCI0297)

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

1355 Lutra lutra

1324 Myotis myotis

1307 Myotis blythii

1303 Rhinolophus hipposideros

1308 Barbastella barbastellus

Lista speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Dealurile Târnavei Mici – Bicheş” (ROSCI0297)

1166 Triturus cristatus

1193 Bombina variegata

1220 Emys orbicularis

4008 Triturus vulgaris ampelensis

45

Lista speciilor de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Dealurile

Târnavei Mici – Bicheş” (ROSCI0297)

1138 Barbus meridionalis

1134 Rhodeus sericeus amarus

1146 Sabanejewia aurata

Lista speciilor de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Dealurile

Târnavei Mici – Bicheş” (ROSCI0297)

1083 Lucanus cervus

Cacteristici generale ale sitului

Habitate Corine LandCover:

Cod % CLC Clase de habitate

N12 5 211-213 Culturi (teren arabil)

N14 19 231 Păşuni

N15 15 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 50 311 Păduri de foioase

N21 4 221, 222 Vii şi livezi

N26 7 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea

acestuia

În urma vizitelor efectuate la amplasament, s-au evaluat zonele ce sunt subiectul prezentului plan. Au fost identificate următoarele specii / habitate de interes comunitar:

Dintre speciile de păsări de interes comunitar din lista sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, în jurul şi în vecinătatea amplasamentului au fost identificate următoarele specii:

A089 Aquila pomarina

A072 Pernis apivorus

A122 Crex crex

A338 Lanius collurio

A246 Lullula arborea

46

Având în vedere că prin implementarea planului zonele cu potenţialul cel mai mare de a fi afectate sunt cele care vor fi incluse în intravilam, evaluarea impacturilor se va concentra în special la acest nivel. La sfârşitul acestui subcapitol vor fi date o serie de

măsuri necesare a fi implementate pentru a reduce la maxim viitorul impact

prognozat asupra speciilor de interes comunitar.

Situaţia oraşului Sovata este una aparte, având în vedere că există o suprafaţă relativ mare împădurită în interiorul sau imediata vecinătate a staţiunii. În aceste păduri (care de altfel au o condiţie excelentă, naturală, cuibăresc şi o serie de specii de interes comunitar. Nu se vor distruge suprafeţe mari de habitate de cuibărire sau cuiburi. Suprafaţa ocupată prin includerea în intravilan (110 ha) este totuşi una redusă raportată la suprafaţa sitului (0,15%), dar care este importantă pentru câteva specii comunitare. Astfel, doar lucrările de montare şi punere în funcţiune reprezintă o sursă de stres pentru aceste specii. De aceea se va respecta interdicţia de construire-montare în perioada mai-iulie.

Speciile ce folosesc pentru cuibărit zona de pădure (A234 Picus canus, A220 Strix

uralensis, A238 Dendrocopos medius, A239 Dendrocopos leucotos, A429

Dendrocopos syriacus, A236 Dryocopus martius, Pernis apivorus şi Aquila

pomarina) nu vor fi afectate în nici un fel în zonele de cuibărire, datorită faptului că nu vor fi intervenţii care au ca rezultat distrugerea vegetaţiei forestiere (locurile de cuibărit). În ceea ce priveşte locurile de hrănire, nu vor fi convertite spre o altă folosinţă suprafeţele mari, deschise din jur (pajişti şi terenuri agricole, ca locuri de hrănire). Considerăm că impactul va fi unul redus.

Speciile care cuibăresc în zona de lizieră şi tufişuri (pajişte şi zona de terenuri agricole mozaicate cu vegetaţie naturală) precum şi o parte din zonele adiacente aşezărilor umane (grădini, livezi) acoperite de viitoarea extindere a intravilanului (Lanius

collurio, Lullula arborea şi Crex crex) vor fi afectate prin potenţiala pierdere pe viitor a unei suprafeţe de cuibărit.

Specia de pajişte umedă prezentă în zonă (Crex crex) este importantă la nivel european şi nu există posibilitatea să fie deranjată de intervenţia plănuită. Specia nu a fost identificată în zona de intervenţie, ci la o distanţă considerabilă (min. 200 m), în consecinţă nu există nici un impact direct asupra ei.

Specia antropofilă existentă (Ciconia ciconia) cuibăreşte pe clădiri şi stâlpii de curent atât în localitate )2 cuiburi activeîn momentul actual, cât şi in localitatăţile învecinate (Sărăţeni, Câmpul Cetăţii), şi foloseşte ca zonă de hrănire parţial şi terenurile din zonele propuse pentru intravilan. Fiind o specie care tolerează bine prezenţa umană, deranjul va fi minim. Având în vedere că se creează potenţialul unor modificări viitoare de habitat, considerăm că impactul va fi unul redus.

În cazul siturilor Natura2000 ROSCI0019 Călimani – Gurghiu cât și Dealurile Târnavei Mici – Bicheş” (ROSCI0297) se poate constata o situaţie similară. Localitatea Sovata se suprapune parţial (intravilanul existent) cu amândouă situri, iar extinderea este parţial planificată în interiorul siturilor. Este imporant de menţioant, că prin extinderea

47

intravilanului nu vor fi ocupate suprafeţe ale habitatelor de interes comunitar, toate suprafeţele propuse deja au suferit un impact antropic in trecut (majoritatea suprafetelor propuse sunt deja antropizate, se afla in interiorul staţiunii). Mai jos vom enumera speciile de interes comunitar, care au fost întâlnite în perimetrul de studiu, sau în imediata vecinătate din cele două situri (speciile sunt același în cazul ambelor perimetre):

1354 Ursus arctos

1352 Canis lupus

1355 Lutra lutra

1166 Triturus cristatus

1193 Bombina variegata

1083 Lucanus cervus

1193 Bombina variegata

Specia este foarte rezistentă şi are un potenţial mare de regenerare. Poate fi deranjat de diferite acţiuni pe plan local, însă la nivel de PUG nu se poate constata un impact negativ.

1166 Triturus cristatus

Această specie poate fi afectată prin deranjarea habitatelor umede situate de-alungul pâraielor, însă la nivel de PUG nu se poate constata un impact negativ.

1355 Lutra lutra

Specia este comună, şi apare regulat pe toate cursurile de ape din localitate, fiind semnalat regulat inclusiv în centrul staţiunii. Nu am constatat nici un efect negativ al planului asupra aceasta specie.

1352 Canis lupus, 1354 Ursus arctos

Aceste specii de carnivore mari nu vor fi afectate de implementarea planului având în vedere, că nu există populații care trăiesc în perimetrele vizate (nu se va introduce supafețe de păduri în intravilan) și prin extinderea intravilanului nu se creează efect de barieră.

1083 Lucanus cervus

Specie tipică de păduri bătrâne de stejar și gorun (Quercus spp.) din zona planului. Apare regulat și în interiorul orașului, populații importante trăiesc în spațiile verzi din stațiune. Prin implementarea planului nu se vor creea premize ale distrugerii acestor habitate (deja sunt ăn ntravilan și au statut de spațiu verde), având în vedere că nu se schimbă statutiul acestora.

48

În concluzie, considerăm că prin implementarea planului se crează potenţialul apariţiei unor impacturi pe viitor. Aceste impacturi vor fi cauzate în principal datorita următorilor factori:

− modificări de habitat – în special datorită aprobării construcţiilor în zonele propuse pentru intravilan şi a construiri infrastructurii de transport propuse. Acest lucru va duce la schimbarea utilizării terenului pentru suprafeţe adiacente localităţii. Zonele afectate vor fi agricole (în special în partea vestică, aproximativ 60%), cu valoare redusă din punctul de vedere a biodiversităţii şi pentru zone naturale (aproximativ 40%), puţin antropizate, reprezentate în special de pajişti cu tufărişuri şi zone imediat învecinate unor liziere, cu biodiversitate ridicată

− creşterea presiunii antropice datorită extinderii zonelor locuite, a infrastructurii de transport şi a turismului (inclusiv pescuit sportiv). Acest lucru se va produce gradual, pe măsură ce terenurile incluse în viitorul intravilan vor fi construite. De asemenea exista posibilitatea creşterii presiunii antropice asupra zonelor umede existente (lacul), datorită creşterii activităţilor de agrement şi a pescuitului spertiv.

Având în vedere suprafaţa redusă propusă pentru extinderea intravilanului relativ la întinderea sitului (1.5%), considerăm că impactul potenţial este unul redus. Totuşi, pentru a reduce sau elimina posibilele impacturi, sugerăm în cele ce urmează o serie de măsuri necesare a fi implementate:

- condiţionarea eliberării autorizaţiilor de construcţie viitoare pentru efectuarea lucrărilor în intravilanul propus în afara perioadei de reproducere a speciilor de păsări de interes comunitar (mai-iulie);

- evitarea pe cât posibil a distrugerii vegetaţiei înalte prezente în zonele de cuibărit (actualele zone de pajişte cu tufărişuri) constituită din tufărişuri şi arbori izolaţi, în cazul ocupării viitoare a habitatelor existente cu construcţii. Această restricţie trebuie implementată în special în zonele de lizieră şi imediat învecinate;

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Conform fişei standard a sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, elaborată în anul 2007, speciile prezente au stare de consevare medie spre bună, inclusiv în zona de implementare a planului.

De asemenea şi speciile enumerate în fişa standard au o stare de conservare relativ bună. Bineînţeles că statutul de conservare favorabilă a unei populaţii se apreciază după un şir de studii şi observaţii efectuate într-o perioadă de mai mulţi ani, metodă care nu a putut fi aplicată în cazul realizării prezentului studiu.

Nu există studii mai recente în zona de implementare a planului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru cele

49

două SCI-uri. Având în vedere faptul constatat în urma vizitei la amplasament, şi anume că în zona învecinată habitatele se găsesc într-o stare relativ bună de conservare, considerăm că acest lucru nu s-a schimbat semnificativ de la elaborarea fişelor standard a siturilor în discuţie.

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managamentul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare.

2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect

Având în vedere că unele dintre speciile de interes comunitar identificate în jurul amplasamentului din cadrul sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului (vezi subcapitolele anterioare) pot fi afectate în mod direct de implementarea planului, se poate prognoza o evoluţie probabilă a situaţiei speciilor. Ţinându-se cont de faptul că unele suprafeţe vor fi ocupate pe viitor de construcţii (locuinţe, construcţii industriale, infrastructură etc.) se poate prognoza o uşoară reducere a efectivelor în zona implementării planului (zonele propuse pentru extinderea intravilanului). Având în vedere suprafaţa redusă şi faptul că viitoarele modificări de habitat vor fi făcute gradual, considerăm ca impactul va fi unul redus. Totuşi, pentru a asigura o reducere maxim posibilă a impactului se va ţine cont de recomandările sugerate în subcapitolele anterioare.

Totuşi atragem atenţia, că în locurile de amplasare a viitoarelor suprafeţe intravilane şi în vecinătatea acestora, există loc de hrană/cuibărit pentru diferite specii de interes comunitar din sit. De aceea considerăm imperativ necesar interzicerea folosirii în viitor a insecticidelor sau altor chimicale cu efect similar cu efect generalizat, respectiv, păstrarea pe cât posibil a vegetaţei naturale existente (în special tufărişuri şi arbori).

Datorită prezenţei unor specii de păsări de interes comunitar care cuibăresc şi se hrănesc pe şi în vecinătatea amplasamentului, putem spune că va exista un şi deranj temporar în perioada de efectuare a potenţialelor lucrări necesare pentru construcţiile viitorului intravilan. De aceea, pentru reducerea impactului propunem în planificarea actiunilor şi acordarea autorizaţiilor de construcţie evitarea perioadei mai – iulie.

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar

În zona implementării planului integritatea sitului nu este afectată de lucrări sau planuri curente. Prezentul plan, prin propunerea de extindere a intravilanului şi potenţialul creeat de acest aspect (apariţia construcţiilor şi a infrastructurii suplimentare), va duce la dispariţia unor suprafeţe reduse în viitor. Alte pericol asupra integrităţii ariei îl reprezintă exploatările forestiere (fără însă nici o legătură cu planul în discuţie), abandonarea deşeurilor, abandonarea pajiştilor şi construcţiile ilegale.

50

În cazul investiţiei care face obiectul acestui studiu, prin natura ei, nu pune în nici un fel în pericol integritatea sitului discutat, datorită dimensiunilor reduse şi deranjului minim cauzat.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate

în planul de management

Până în prezent, ariile de interes comunitar în cadrul cărora se va implementa proiectul în discuţie nu au un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes

comunitar

Conform fişei standard, habitatele şi speciile pentru care siturile au fost desemnate se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Cu excepţia câtorva zone afectate de activităţile antropice – în special pajiştile seminaturale, cursurile de ape şi vegetaţia forestieră, în general habitatele au o stare de conservare bună.

2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi reabilitare de drumuri, construcţii în zone extravilane intensificarea lucrărilor agricole în zone de pajişti şi exploatare forestieră. Totuşi, aceste lucrări ar putea avea efect asupra habitatelor şi speciilor descrise, aflate în preajma locaţiei de implementare a planului.

Până în prezent, ariile de interes comunitar în cadrul cărora se va implementa proiectul în discuţie nu au un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

Cu excepţia câtorva zone afectate de activităţile antropice – în special pajiştile seminaturale, cursurile de ape şi vegetaţia forestieră, în general habitatele au o stare de conservare bună.

51

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

Pe termen scurt prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

1. Având în vedere habitatele existente (pajişte, pădure, terenuri agricole), modul cum vor fi efectuate lucrările, planurile de refacere a solului şi suprafaţa extrem de redusă comparativ cu suprafaţa sitului Natura 2000, considerăm că impactul va fi minim.

2. Speciile de păsări semnalate în zona PUG-ui vor fi deranjate temporar de intervenţiile viitoare. Dacă intervenţia se va desfăşura în afara sezonului de reproducre (mai - iulie), impactul va fi

minim.

Pe termen lung prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

3. pe suprafaţa afectată de lucrările de cosntrucții, după finalizarea lucrărilor, există posibilitatea apariţiei de plante invazive, care ar putea afecta ecosistemele valoroase din zonă. În cazul în care situaţia este monitorizată şi au loc intervenţii la timp, impactul

poate fi considerat redus.

4. existenţa pe termen lung al unei structuri – impact minim,

considerând că suprafaţa afectată este foarte redusă

5. impactul datorat prezenţei umane şi creşterea traficului

motorizat şi pietonal – impact minim deoarece speciile din zonă sunt deja obisnuite de prezenta umanő, fără a cauza un deranj semnificativ asupra speciilor şi habitatelor comunitare.

Ca urmare nu se constată:

− afectarea speciilor de interes comunitar pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate

− modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure

− distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie;

− distrugerea populaţiei de plante sau animale de interes conservativ ridicat; − modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică;

52

− degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.),

− alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate;

− dinamica resurselor de specii de vânat − modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere,

contra frigului; − alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor

celor mai valoroase specii de ciuperci; − pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident; − impact transfrontieră.

Totodată se constată:

− modificări locale şi minore asupra unor specii de păsări, deranjul cauzat de prezenţa umană, mai ales pe perioada realizării construcţiilor

3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare

Pentru perioada de construcţie impacturile au fost cuantificate la punctul anterior. În concluzie putem afirma că impacturile generate de acest plan sunt reduse. Dacă se respectă normele şi regulamentul prezentat de Beneficiar, respectiv, dacă lucrările se vor face în afara sezonului de reproducere, impactul se rezumă la deranj sezonal si

schimbare de utilizare pe suprafete mici.

Asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru care siturile au fost desemnate, impacturile sunt nesemnificative.

Pentru perioada de operare, având în vedere natura investiţiei (plan general de dezvoltare) considerăm că impacturile vor fi minime sau inexistente.

3.3. Evaluarea impactului cumulativ

Nu este cazul.

53

Capitolul IV. Analiza alternativelor

4.1. Alternativa 0

În cazul nerealizării proiectului propus, dezvoltarea urbana al orașului se va realiza haotic, fara a reusi o reglementare clara. Prin nerelaizarea dezvoltarilor infrastructurale locale, polurea va fi dispersa pe saptii mari.

4.2. Evaluarea soluţiilor alternative propuse pentru realizarea proiectului

Nu este cazul.

Realizarea planului propus

Aspectele economice reprezintă un motiv al alegerii acestui plan. Planul propus trebuie să asigure premizele unei dezvoltări urbane armonioase. Deci, pe de o parte să reprezinte un interes socila comun în vederea dezvoltări și reglementării, pe de o parte prin reducerea impactului activitatilor poluante actuale si a celor viitoare.

54

Capitolul V. Măsurile de reducere a impactului şi măsuri compensatorii

5.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru

componentele afectate de implementarea proiectului

- în vederea protejării speciilor de păsări cuibăritoare este necesară evitarea lucrărilor de şantier în lunile mai-iulie în zonele de intravilan propuse in PUG care se suparpun cu siturile Natura 2000;

- evitarea drenării pajiştilor umede in imediata vecinatate a zonelor propuse a fi introduse in intravilan.

5.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului

Considerăm necesar monitorizarea locaţiei pentru a evita apariţia unor specii de plante invazive (de exemplu Amorpha fructicosa, Impatiens glandulifera sau Robinia

psedacacia) în apropierea habitatelor valoroase din siturile Natura 2000. Totodată, considerăm că efectivele speciilor de păsări comunitare semnalate în jurul orașului Sovata trebuie monitorizate anual.

5.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare

Având în vedere natura planului şi localizarea acesteia – şi datorită faptului că nu vor fi afectate nici o specie şi nici un habitat de interes comunitar pentru care siturile comunitare au fost desemnate, nu considerăm necesare propunerea de astfel de măsuri.

5.4. Măsuri compensatorii

Nu se propun măsuri compensatorii.

55

Capitolul VI. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

6.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor

Pentru habitate:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluarea habitatelor. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat. Numărul, forma şi mărimea eşantioanelor de vegetaţie necesare pentru fiecare habitat s-a stabilit în concordanţă cu caracteristicile structurale (variabilitatea) habitatelor studiate.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

Pentru ichtiofauna şi habitate acvatice:

Munca de teren a constat în investigarea habitatelor acvatice şi a zonelor din amonte şi din aval de locaţiile de interes. Pe baza parametrilor hidromorfologici a fost identificat zonarea pisciolă a tronsonului vizat, iar pe baza datelor din literatura de specialitate a fost întocmită lista de specii. Această lista de specii a cuprins toate speciile de peşti, care în condiţiile abiotice date de habitat pot fi teoretic prezente. Această listă teoretică a fost confruntată cu cele mai recente date faunistice din literatura de specialitate, precum şi cu observaţiile din teren, care au constat în pescuit ştiinţific prin electronarcoză conform SR EN 14011//2003.

Pentru vidră:

Metoda cea mai eficientă a fost identificarea excrementelor şi marcajelor teritoriale de pe cursul de râu studiat. S-a folosit parcurgerea pe jos a paraului si al afluentilor cu vizite

56

succesive in locuri des folosite de vidra (pietre mai mari din albie, trunchiuri cazute pe mal, sub poduri, etc.).

Pentru carnivore mari:

Metoda transectelor a fost adaptată zonei studiate (văi lungi montane) prin parcurgerea văi şi observarea urmelor şi marcajului teritorial.

Pentru speciile de amfibieni şi păsări existente pe suprafaţa amplasamentului:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. În această etapă au fost compilate toate informaţiile existente despre locaţia studiată. Pe de o parte s-au adunat informaţiile anterioare existente despre speciile de haepetofaună şi păsări înregistrate în zonă. Pe de altă parte s-au adunat informaţiile despre habitate necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distribuţia lor, asocierea speciilor ţintă cu habitatele folosite etc.).

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren (colectarea datelor) a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse.

Colectarea datelor s-a facut organizat pe grupuri de specii, bazat pe tipurile de monitoring specifice fiecărui grup conform literaturii de specialitate, prin metodele: acoperire totală – FC, observaţii din puncte fixe – PC, sau transecte – LT pentru speciile de păsări cuibăritoare.

Acoperire totală (FC). Pentru unele specii este posibilă acoperirea completă a habitatului ocupat de acestea şi implicit evaluarea precisă a numărului de perechi cuibăritoare. Astfel este cazul la Crex crex – unde în pajiştile folosite pentru cuibărit numărul masculilor cântători se poate evalua în întregime sau la Ciconia cionia – specie la care cuiburile active se pot număra în totalitate într-o zonă dată. Această metodă a fost preferată datorită suprafeţei mici a investiţiei. La fel este cazul şi pentru amfibieni.

Observaţii din puncte fixe (PC). Este cazul, în general, al răpitoarelor mari care pot fi evaluate din puncte fixe bine alese. În funcţie de comportamentul specie studiate, se alege o locaţiile de observare, distribuite spaţial corect pentru acoperirea zonei.

Transecte (LT). Pentru restul speciilor se fac transecte în care se înregistrează speciile într-o bandă continuă de lăţime standard prestabilită, de-o parte si de alta a transectului.

57

Transectele sunt astfel distribuite încât să asigure pe de o parte o reprezentare echitabilă a tuturor habitatelor şi pe de altă parte să satisfacă cerinţele unei analize statistice ulterioare a datelor colectate.

Observaţiile din puncte fixe şi transectele au fost folosite pentru evaluarea suprafeţelor din imediata vecinătate a terenului ocupat de investiţie.

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

6.2. Descrierea dificultăţilor

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind

biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare

iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a

speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost făcute. Ca urmare,

informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale

şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul

proiect.

Colectivul de evaluare a constat din:

biolog Sándor Attila

biolog Lészai István

ecolog Domşa Cristian

58

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***, 2007, Formularul standard Natura 2000 a sitului ROSPA0028 Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005:

Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti. Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România. Risoprint. Cluj-Napoca.

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Bibby C.J., Burgess N.D. et Hill D.A., 2000: Bird Census Techniques. - Academic Press, London, 2nd edition.

Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998: Expedition Field Techniques. - Bird Surveys. Expedition Advisory Centre, Royal Geographical Society, London.

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Gilbert G., Gibbons D.W. et Evans J., 1998: Bird Monitoring Methods - a manual of techniques for key UK species. - RSPB, Sandy.

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

Underhill L. et Gibbons D., 2002: Mapping and monitoring bird populations; their conservation uses. In: Norris K. et Pain D. [eds.]: Conserving bird biodiversity; general principles and their application. - Cambridge University Press, Cambridge: 34-60.

59

ANEXA - Hărţi* (hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit)

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată (SPA0028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului)

60

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu ariile naturale protejate (SCI00019 și SCI00297)

61

Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei

62

Harta 3. Harta satelitară a zonei investiţiei

63

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume/Prenume Sandor D. Attila

Adresa Dumbrava 46, Capusu Mare, jud Cluj, România

Telefon Mobil : 0740 499146

Fax 0364 113 677

E-mail adsandor@gmail.com

Cetăţenia Română

Data naşterii 17.11.1973

Sex Masculin

Locul de muncă vizat /

Aria ocupaţională Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină Veterinară

Depart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj

Experienţa profesională

Perioada 2011 aprilie-prezent

Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Asistent cercetare în ecologie şi protecţia mediului

Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină VeterinarăDepart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2009 octombrie-2012 octombrie

Funcţia sau postul ocupat Doctorand

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Studii de biodiversitate in arii Natura2000

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babes-Bolyai, Fac Biologie-Geologie, str. Clinicilor 5-7, Cluj

Tipul activităţii sau sectorul de Protecţia mediului

64

activitate

Perioada 2007 septembrie – 2009 septembrie

Funcţia sau postul ocupat consilier principal – Compartiment Protecţia Naturii, Sol, Subsol

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Control, consultanta protectia mediului, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului Agenţia de Protecţia Mediu, Mureş

540485 Tg Mures, Podeni 1o , România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2006 ianuarie-2007 august

Funcţia sau postul ocupat Consultant proiecte

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului PF Sandor D. Attila

Str. Lacului 2A Sovata, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2001 iunie – 2006 martie

Funcţia sau postul ocupat Director conservare

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Proiecte si programe de protecţia păsărilor, arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologica Romana, BirdLife Romania

4300 Cluj Napoca, Str. Gh. Dima nr. 32 , România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2000 ianuarie-2001 august

Funcţia sau postul ocupat Responsabil biodiversitate

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului Administraţia Parcului Naţional Retezat

Str. Garii 2, Deva, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea naturii

Educaţie şi formare

Perioada 2009-2012

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie

Domenii principale studiate / competente dobândite

Biodiversitate

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Fac. Biologie-Geologie

65

formare

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Superior, PhD

Perioada 1998-1999

Calificarea / diploma obţinută Masterat in Stiinte

Domenii principale studiate / competente dobândite

Stiinta si Politica Mediului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Central Europeana, Budapesta, Ungaria

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

MSc

Educaţie şi formare

Perioada 1993-1998

Calificarea / diploma obţinută Biolog

Domenii principale studiate / competente dobândite

Biologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Romania

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

BA

Aptitudini şi competente

personale

Limba maternă Maghiară

Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*)

Abilităţi de ascultare

Abilităţi de citire Interacţiune Exprimare

Limba Romana B

2 Utilizator independ

ent

B2 Utilizator indepen

dent

B2 Utilizator

independen

t

B2 Utilizator independ

ent

B1 Utilizator independ

ent

Limba Engleză B2

Utilizator independ

ent

B2 Utilizator indepen

dent

B2 Utilizator

independen

t

B2 Utilizator independ

ent

B1 Utilizator independ

ent

(*)

Cadrului european de referinţă pentru limbi

66

Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de echipă, dispusă la colaborare, bună capacitate de comunicare,

obiectivitate în aprecierea situaţiilor sociale, implicare în definirea şi identificarea problemelor şi soluţionarea creativă a acestora.

Competenţe şi aptitudini

organizatorice Experienţă acumulată în domeniul managementului de proiecte şi al echipei, cu

10 de ani experienta in organizarea si conducerea unui colectiv mic. Capacitate de a interpreta si valorifica informaţii prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali.

Competenţe şi aptitudini

tehnice Aptitudini tehnice în capturarea şi marcarea de mamifere şi păsări

Competenţe şi cunoştinţe de

utilizare a calculatorului Bună cunoaştere a suitei de programe Microsoft Office (Word, Excel , Outlook,

PowerPoint ), Internet

Competenţe şi aptitudini

artistice

Alte competenţe şi aptitudini Recunoastere specii de mamifere şi păsări de uscat din Palearcticul de Vest

Permis de conducere Categoria B

Informaţii suplimentare PuMembru in Asociatii si Societati Profesionale:

− membru fondator al ONG Nycticorax si ACONA − membru: Society for Conservation Biology (USA, din 2007) − Raptor Research Fund (USA, din 2007)

Lista de publicatii 4 carti (coautor/coeditor), autor la 5 capitole din carti, 46 lucrari stiintifice (din care 17 listate in ISI Web of Knowledge), 27 lucrari de popularizare.

67

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Lészai / István László

Adresă(e) Nr. 5/24, Aleea Padiş, 400452, Cluj-Napoca, România

Telefon(oane) Mobil: +4 0742 462 765

E-mail(uri) leszaiistvan@gmail.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 27.05.1981

Sex M

Domeniul ocupaţional Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada 2007 – prezent

Funcţia sau postul ocupat biolog, consultant de mediu

Activităţi şi responsabilităţi principale

- evaluări de specialitate în cadrul ariilor protejate din reţeaua Natura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în situri natura 2000, elaborare studii de impact şi evaluări adecvate - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor

(PHARE; LIFE, POS Mediu) - activităţi de traducere, organizatorice şi de secretariat

Numele şi adresa angajatorului SC NaturalNet SRL

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Consultanţă în protecţia mediului

Perioada 2005 - 2007

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

68

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea biodiversităţii

Perioada 2004 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte, voluntar

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc

Numele şi adresa angajatorului Asociaţia Transilvania Verde

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

ONG de mediu, voluntariat, conservarea biodiversităţii

Educaţie şi formare

Perioada 2004 - 2005

Calificarea / diploma obţinută diplomă Msc în ştiinţele mediului şi politici de mediu

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

ştiinţele mediului, politici de mediu, economia mediului, dezvoltare durabilă

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Central European University, Budapest, Ungaria

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master în ştiinţele mediului, Msc

Perioada 2000 - 2004

Calificarea / diploma obţinută diplomă de licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

zoologie, morfologia plantelor şi a animalelor, citologie, anatomie, botanică, genetică, ecologie, etc.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat, Bsc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Maghiară – limba maternă, Română – limba vorbită la nivel de limbă maternă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

69

Engleză C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

Germană B2

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent B1

Utilizator independent

A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale • excelentă capacitate de comunicare, adaptare cu uşurinţă la diverse situaţii şi medii multiculturale – calitate dobândită în cadrul experienţei de muncă în Statele Unite ale Americii şi în cadrul programului de masterat, desfăşurat într-un mediu internaţional la Facultatea Central Europeană de la Budapesta

• spirit de echipă

Competenţe şi aptitudini organizatorice

• capacitate de coordonore a unor proiecte care implică mai multe componente şi o echipă eterogenă

• capacitate de comunicare cu diverşi factori interesaţi pentru obţinerea unui obiectiv comun

• capacitate de sinteză

• capacitate de a lucra într-un mediu multidisciplinar

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare medie/ medium qualification) Fotografie / realizare şi tehnoredactare a imaginilor pentru diferite scopuri comerciale, ştiinţifice sau artistice

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Microsoft Office / Open Office Adobe Photoshop, Adobe Lightroom şi programe afiliate

Informaţii suplimentare Proiecte

Conservarea biodiversitatii prin promovarea turismului rural in microregiunea Sanpaul - Badeni, sit potential Natura 2000 (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare potenţial ecoturistic, promovare (turistică) a unei microregiuni, înfiinţare arii protejate, conservarea biodiversităţii, promovare şi management arii protejate Investigarea prezenţei dropiei în România (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare efectiv dropii în România, cooperare cu parteneri din Ungaria şi Serbia pentru conservarea speciei Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România(Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare la nivel naţional a populaţiei, mediatizare Fânaţele Clujului: reluarea activităţilor de management al unei rezervaţii neglijate Biodiversitatea la Fânaţele Clujului: implicare şi mediatizare (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: management arii protejate Protecţia florei valoroase din Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: evaluare habitate şi specii, dezvoltarea unor activităţi de management, mediatizare

Competenţe şi aptitudini artistice

Realizarea fotografiilor şi prelucrarea acestora în scop artistic

70

Permis(e) de conducere Categoria B şi C, obţinute în anul 1999

Lista publicaţiilor Vizauer T.-Cs., Hegyeli Zs., Leszai I., Kovacs Z. Cs. & I. Boros (2008) Fanaţele Clujului / Kolozsvari Szenafuvek nature reserve and their management – 9. Biology Days, Babeş-Bolyai University, Biology – Hungarian Line of Study – Apathy Istvan Association, Cluj-Napoca, 25-26 April 2008, pp. 42. Attila D. Sándor, István Lészai and Cristian Domşa (2009) - Are special protected areas (SPA) enough for the conservation of Romania’s forest birds?, 2nd European Congress of Conservation Biology, 1-5 Septembrie, Praga, Cehia (Poster)

71

Europass Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume Domşa / Cristian Adresă(e) Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România

Telefon(oane) 004 0364 113 677 Mobil 004 0740 242 978

Fax(uri) 004 0364 113 677

E-mail(uri) cristidomsa@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 1978 Aprilie 09

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada Octombrie 2009 - Prezent

Funcţia sau postul ocupat Studii Doctorale

Activităţi şi responsabilităţi principale

Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cercetare

Perioada Martie 2007 – Septembrie 2008

Funcţia sau postul ocupat Forest Officer

Activităţi şi responsabilităţi principale

Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Perioada Decembrie 2004 – Martie 2007

Funcţia sau postul ocupat GIS and Database Manager

Activităţi şi responsabilităţi principale

Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS

72

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Perioada Octombrie 2003 – Decembrie 2004

Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect

Activităţi şi responsabilităţi principale

Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Educaţie şi formare

Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie (în curs de obţinere)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Doctor în Biologie / PhD

Perioada Decembrie 2004

Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Curs GIS

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

ESRI România

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Nu are

Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003

Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master / MSc

73

Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002

Calificarea / diploma obţinută Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Ecologie şi protecţia mediului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat / BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română ă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză Proficient user

C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1

Franceză Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP

Permis(e) de conducere Categoria B