DINAMICA UNOR DINAMICA UNOR SPECII SPECII

- - Jurnalul.Memoriile.Aparitii Jurnalul.Memoriile.Aparitii

editoriale dupa 1990editoriale dupa 1990 - -

GENUL BIOGRAFICGENUL BIOGRAFIC

Genul biografic reprezinta literatura Genul biografic reprezinta literatura de granita, confesivade granita, confesiva. . El desemneaza El desemneaza un tip de scriere aflat la granita dintre un tip de scriere aflat la granita dintre realitate si fictiune, ce se incadreaza realitate si fictiune, ce se incadreaza totodata in literatura subiectiva. totodata in literatura subiectiva. Autobiografia nu are destinatar Autobiografia nu are destinatar precis,este scrisa cu scopul de a fi precis,este scrisa cu scopul de a fi publicata , ea reconstituind formarea publicata , ea reconstituind formarea unei personalitati. unei personalitati.

JURNALULJURNALUL

► Termenul Termenul jurnal jurnal provine din limba franceza provine din limba franceza veche,journal, care, la rândul sau, descinde din veche,journal, care, la rândul sau, descinde din latinescul târziu “diurnalis”.latinescul târziu “diurnalis”.

► Un Un jurnaljurnal este, de obicei, un caiet în care există este, de obicei, un caiet în care există niște intrări aranjate, de cele mai multe ori, în niște intrări aranjate, de cele mai multe ori, în ordine cronologică. Poate fi folosit pentru a planifica ordine cronologică. Poate fi folosit pentru a planifica niște activități viitoare sau doar pentru a înregistra niște activități viitoare sau doar pentru a înregistra ceea ce s-a întamplat în cursul unei zile.ceea ce s-a întamplat în cursul unei zile.

► O varianta a acestora sunt O varianta a acestora sunt jurnalele literarejurnalele literare, de , de obicei obicei jurnalele intimejurnalele intime ale unor scriitori , care ale unor scriitori , care formeaza o specie literara aparte a genului formeaza o specie literara aparte a genului memorialistic. Acestea sunt o forma a scrisului memorialistic. Acestea sunt o forma a scrisului autobiografic, o inregistrare regulata a activitatilor autobiografic, o inregistrare regulata a activitatilor si reflectiilor unui diarist. si reflectiilor unui diarist.

   

Tipuri de jurnal:Tipuri de jurnal:

► Jurnal intim;Jurnal intim;► Jurnal istoric;Jurnal istoric;► Jurnal personal;Jurnal personal;► Jurnal documentar;Jurnal documentar;► Jurnal de calatorie;Jurnal de calatorie;► Jurnal marturie;Jurnal marturie;► Jurnal mixt.Jurnal mixt.

In cazul jurnalului intim, cele trei instante narative In cazul jurnalului intim, cele trei instante narative coincidcoincid: autorul este tot una cu cel care povesteste : autorul este tot una cu cel care povesteste si se identifica, in egala masura, cu acela despre si se identifica, in egala masura, cu acela despre care se povestestecare se povesteste..

Jurnalul este o aditiune de fragmente , cu pauze Jurnalul este o aditiune de fragmente , cu pauze temporale, mai mari sau mai mici, si fara nicio preocupare temporale, mai mari sau mai mici, si fara nicio preocupare de linearitate,continuitate in cronologie;este istoria unei de linearitate,continuitate in cronologie;este istoria unei vieti ,de la inceputuri pana in momentul scrierii. vieti ,de la inceputuri pana in momentul scrierii.

Jurnalul mizeaza pe poetica spontanului si a Jurnalul mizeaza pe poetica spontanului si a autenticitatii,dar sinceritatea nu poate fi probata pentru autenticitatii,dar sinceritatea nu poate fi probata pentru ca intervine subiectivismul .ca intervine subiectivismul .

Jurnalul intim respinge toate conventiile literaturii , dar isi Jurnalul intim respinge toate conventiile literaturii , dar isi construieste propriile conventii ce-i permit sa functioneze.construieste propriile conventii ce-i permit sa functioneze.

Respingand sistematic fictiunea, confesiunea diaristica Respingand sistematic fictiunea, confesiunea diaristica devine,adesea,o fictiune , si anume: o fictiune a devine,adesea,o fictiune , si anume: o fictiune a nonfictiunii, o fictiune a realului , a autenticului. Jurnalul nonfictiunii, o fictiune a realului , a autenticului. Jurnalul intim este cronica fidela a lui “le dedans”,dar si a lui “le intim este cronica fidela a lui “le dedans”,dar si a lui “le dehors”.dehors”.

Este scris cu regularitate, fara mari pauze si conform cu Este scris cu regularitate, fara mari pauze si conform cu legile legile diarismuluidiarismului:calendaritate,cotidianitate,simultaneitate, :calendaritate,cotidianitate,simultaneitate, fictiunea nonfictiuniifictiunea nonfictiunii..

► Jurnalul nu are o misiune literara ;in acest sens, R. Jurnalul nu are o misiune literara ;in acest sens, R. Barthes afirma” Jurnalul nu este proiectat sa devina o Barthes afirma” Jurnalul nu este proiectat sa devina o Carte, si de multe ori, e condamnat sa raman un Carte, si de multe ori, e condamnat sa raman un Album”.Album”.

► Jurnalul este luat in considerare abia in secolul Jurnalul este luat in considerare abia in secolul XIX,insa momentul de inflorire il constituie aparitia XIX,insa momentul de inflorire il constituie aparitia unor noi filosofii de existenta, o filosofie despre unor noi filosofii de existenta, o filosofie despre om,despre personalitatea si libertatile lui. Emergenta om,despre personalitatea si libertatile lui. Emergenta jurnalului are legatura si cu aparitia romantismului jurnalului are legatura si cu aparitia romantismului care se bazeaza pe cultul eului ,pe o filozofie de care se bazeaza pe cultul eului ,pe o filozofie de existenta fundamentata pe ideea de unicitate a eului existenta fundamentata pe ideea de unicitate a eului in univers. in univers.

► Alain GirardAlain Girard identifica 4 functii ale jurnalului identifica 4 functii ale jurnalului : : -psihoterapeutica;-psihoterapeutica; -etica;-etica; -estetica;-estetica; -religioasa.-religioasa.

► Jurnalul este un discurs fragmentar.Jurnalul este un discurs fragmentar. FragmentarismulFragmentarismul reprezinta o forma reprezinta o forma de scriitura in care eul vorbeste despre de scriitura in care eul vorbeste despre sine ca si cand ar fi vorba de un altul si sine ca si cand ar fi vorba de un altul si marcheaza ritmurile timpului subiectiv marcheaza ritmurile timpului subiectiv in raport cu orologiul cosmicin raport cu orologiul cosmic..

► In jurnalul intim esential este pactul In jurnalul intim esential este pactul autorului cu sine. Autobiograficul sau autorului cu sine. Autobiograficul sau autorul de jurnal intim se are in vedere autorul de jurnal intim se are in vedere in primul rand pe sine si istoria in primul rand pe sine si istoria reprezinta ,de cele mai multe ori, rama reprezinta ,de cele mai multe ori, rama acestor evenimente ale interioritatii. acestor evenimente ale interioritatii.

► Intre memorii si jurnale nu exista decat o mica Intre memorii si jurnale nu exista decat o mica diferenta: primele vor sa restituie, in chip diferenta: primele vor sa restituie, in chip coerent, o istorie a sufletului, celelalte vor sa coerent, o istorie a sufletului, celelalte vor sa surprinda o cronologie a sufletului in momentul surprinda o cronologie a sufletului in momentul desfasurarii ei. In cazul autobiografiei se desfasurarii ei. In cazul autobiografiei se resimte o mai mare concentrare asupra resimte o mai mare concentrare asupra subiectului narator,pe cand , in cazul naratiunii subiectului narator,pe cand , in cazul naratiunii memorialistice, accentul cade pe lumea ce memorialistice, accentul cade pe lumea ce poarta naratorul. In memorii prevaleaza pactul poarta naratorul. In memorii prevaleaza pactul cu istoria,in timp ce jurnalul intim are in vedere cu istoria,in timp ce jurnalul intim are in vedere pactul autorului cu sine. Daca jurnalul este pactul autorului cu sine. Daca jurnalul este scris sub impulsul evenimentului, memorialul scris sub impulsul evenimentului, memorialul este o istorie intamplata cu mult timp in urma . este o istorie intamplata cu mult timp in urma .

MEMORIILEMEMORIILE

► MemoriileMemoriile (din substantivul  (din substantivul masculin masculin francezfrancez  memoirememoire, cu sensul de înregistrare a , cu sensul de înregistrare a unui eveniment,) sunt o specie a literaturii unui eveniment,) sunt o specie a literaturii autobiografice, în care evenimente istorice sau de autobiografice, în care evenimente istorice sau de altă natură sunt recompuse pornind de la observații și altă natură sunt recompuse pornind de la observații și experințe strict personale. Memoriile formează o experințe strict personale. Memoriile formează o subclasă a genului subclasă a genului autobiografic. autobiografic.

► Legate strâns de, și adeseori confundate Legate strâns de, și adeseori confundate cu cu autobiografia,autobiografia, memoriile diferă de acesta prin memoriile diferă de acesta prin faptul că accentul este pus pe evenimente faptul că accentul este pus pe evenimente exterioare.Ele se concentrează uneori asupra unui exterioare.Ele se concentrează uneori asupra unui episod punctual al vieții autorului, asupra unui episod punctual al vieții autorului, asupra unui eveniment istoric la care acesta a fost martor și nu eveniment istoric la care acesta a fost martor și nu narează viața în ordinea ei cronologică, așezand narează viața în ordinea ei cronologică, așezand evenimentele într-un șir, de la naștere și pană la evenimentele într-un șir, de la naștere și pană la moarte. moarte.

► Autorul de memorii se comporta ca un Autorul de memorii se comporta ca un martor dublu: al existentei sale si al epocii martor dublu: al existentei sale si al epocii sale;ceea ce este personal este punctul de sale;ceea ce este personal este punctul de vedere individual,dar obiectul discursului vedere individual,dar obiectul discursului este istoria grupurilor sociale si istorice este istoria grupurilor sociale si istorice carora el le apartine. La fel ca si in cazul carora el le apartine. La fel ca si in cazul jurnalului intim, sinceritatea memorialistilor jurnalului intim, sinceritatea memorialistilor este relativa din cauza subiectivismului, dar este relativa din cauza subiectivismului, dar si a distantei mari dintre momentul trairii si si a distantei mari dintre momentul trairii si momentul scrieriimomentul scrierii..

►O carte de memorii cuprinde povestea unei O carte de memorii cuprinde povestea unei vieti si, indirect, povestea unei istorii.vieti si, indirect, povestea unei istorii.

►Memoriile tind sa transforme o viata intr-un Memoriile tind sa transforme o viata intr-un destin prin intermediul unei povestiri care nu destin prin intermediul unei povestiri care nu respecta legile fictiuniirespecta legile fictiunii. Acestea . Acestea intra in logica intra in logica naratiunii confesive prin rupturile temporalenaratiunii confesive prin rupturile temporale..

►Memorialistul noteaza intamplari de demult, Memorialistul noteaza intamplari de demult, astfel ca naratorul se bazeaza pe ceea ce isi astfel ca naratorul se bazeaza pe ceea ce isi aminteste.aminteste.

►Memorialistii apar,de obicei, dupa mari Memorialistii apar,de obicei, dupa mari catastrofe ale istoriei. catastrofe ale istoriei.

►Dupa prabusirea comunismului, a aparut un Dupa prabusirea comunismului, a aparut un nou tip de memorialist: cel care a trecut prin nou tip de memorialist: cel care a trecut prin experienta detentiei.experienta detentiei.

Anii postcomunsti…Anii postcomunsti…

► Dupa schimbarile politice majore de la inceputul Dupa schimbarile politice majore de la inceputul deceniului,lumea culturala romaneasca s-a vazut deceniului,lumea culturala romaneasca s-a vazut pusa in fata unei dileme noi,nemaiintalnite care au pusa in fata unei dileme noi,nemaiintalnite care au produs o stare de panica, scepticism si ,in fine, produs o stare de panica, scepticism si ,in fine, resemnare.Chiar din primii ani de dupa prabusirea resemnare.Chiar din primii ani de dupa prabusirea comunismului a devenit limpede ca literatura comunismului a devenit limpede ca literatura cunostea un fenomen rapid de devalorizare si de cunostea un fenomen rapid de devalorizare si de insolutie.insolutie.

► Cea mai spectaculoasa evolutie a lumii editoriale Cea mai spectaculoasa evolutie a lumii editoriale romanesti in intervalul 1990-2000 a fost, fara romanesti in intervalul 1990-2000 a fost, fara indoiala, explozia documentului si a literaturii indoiala, explozia documentului si a literaturii confesive sub toate formele: memorii, jurnal, confesive sub toate formele: memorii, jurnal, corespondenta, evocari, interviuri. Sute si sute de corespondenta, evocari, interviuri. Sute si sute de volume, fie cu scrieri inedite, fie cu primele reeditari volume, fie cu scrieri inedite, fie cu primele reeditari dupa 50-60 de ani, acoperind aproape doua secole de dupa 50-60 de ani, acoperind aproape doua secole de istorie si cultura si apartinand oamenilor politiciistorie si cultura si apartinand oamenilor politici

► (ex.:de la Casa Regala a Romaniei – Carol I si Carol al II-(ex.:de la Casa Regala a Romaniei – Carol I si Carol al II-lea) inclusiv figuri ale comunismului din epoca lea) inclusiv figuri ale comunismului din epoca Gh.Gheorghiu-Dej si N.Ceausescu (precum Belu Silber) Gh.Gheorghiu-Dej si N.Ceausescu (precum Belu Silber) victimelor persecutiilor si inchisorilor comuniste(din victimelor persecutiilor si inchisorilor comuniste(din zecile de titluri s-au detasat Ion Ioanid, Adriana zecile de titluri s-au detasat Ion Ioanid, Adriana Georgescu etc.)Georgescu etc.) scriitorilor, gazetarilor si artistilor scriitorilor, gazetarilor si artistilor afirmati intre cele doua razboaie mondiale (precum C. afirmati intre cele doua razboaie mondiale (precum C. Noica), ori in anii de dupa instaurarea comunismului Noica), ori in anii de dupa instaurarea comunismului (Alexandru Paleologu), ca si unor mari personalitati ale (Alexandru Paleologu), ca si unor mari personalitati ale exilului romanesc (Mircea Eliade).exilului romanesc (Mircea Eliade).

► Toate stilurile, toate culorile politice, oameni din toate Toate stilurile, toate culorile politice, oameni din toate provinciile romanesti si de toate varstele, unii reprimati provinciile romanesti si de toate varstele, unii reprimati deopotriva de totalitarismul de dreapta si de cel de deopotriva de totalitarismul de dreapta si de cel de stanga, apoi literati si actori, academicieni si tarani, stanga, apoi literati si actori, academicieni si tarani, filozofi, preoti, studenti sau oameni de stiinta, au filozofi, preoti, studenti sau oameni de stiinta, au alimentat aceasta extraordinara foame de adevar, de alimentat aceasta extraordinara foame de adevar, de viata cruda, de document si marturie nevoalata a viata cruda, de document si marturie nevoalata a cititorului roman,cititorului roman,

► obosit de fictiune, ostil la orice tentativa de obosit de fictiune, ostil la orice tentativa de reinstaurare a evazionismului si mitologizarii istoriei, reinstaurare a evazionismului si mitologizarii istoriei, intoxicat de manualele oficiale, malformat de intoxicat de manualele oficiale, malformat de propaganda, frustrat de trairea religioasa si tinut propaganda, frustrat de trairea religioasa si tinut riguros departe de culisele „istoriei mici“.riguros departe de culisele „istoriei mici“.

► Multa vreme s-a crezut ca nu exista literatura de Multa vreme s-a crezut ca nu exista literatura de sertar in Romania comunista. Cu putine exceptii, sertar in Romania comunista. Cu putine exceptii, aceste opere nu sunt de fictiune. Majoritatea apartin aceste opere nu sunt de fictiune. Majoritatea apartin memorialisticii ori jurnalului intim. In acest sens, Annie memorialisticii ori jurnalului intim. In acest sens, Annie Bentoiu, in partea a doua a memoriilor ei ,"Timpul ce Bentoiu, in partea a doua a memoriilor ei ,"Timpul ce mi s-a dat", afirma: "Dupa 1989,s-au publicat in mi s-a dat", afirma: "Dupa 1989,s-au publicat in Romania si probabil in toate tarile din Estul Europei o Romania si probabil in toate tarile din Estul Europei o sumedenie de carti de amintiri. Unele erau deja scrise sumedenie de carti de amintiri. Unele erau deja scrise si asteptau in sertare ;majoritatea au aparut mai si asteptau in sertare ;majoritatea au aparut mai tarziu ,pe masura ce acumularea informatiilor tarziu ,pe masura ce acumularea informatiilor dezvaluia o perspectiva mai larga asupra celor dezvaluia o perspectiva mai larga asupra celor intamplate cu decenii in urma”.intamplate cu decenii in urma”.

► Annie Bentoiu explica de ce rectificarea nu s-a facut Annie Bentoiu explica de ce rectificarea nu s-a facut prin opere de fictiune , ci prin memorii: " Ani de zile, prin opere de fictiune , ci prin memorii: " Ani de zile, am pregatit fise si insemnari pentru un roman al vietii am pregatit fise si insemnari pentru un roman al vietii sub comunism, la care intr-o buna zi am renuntat sub comunism, la care intr-o buna zi am renuntat brusc. La ce bun sa inventezi personaje fictive cand stii brusc. La ce bun sa inventezi personaje fictive cand stii ca faptul brut,detaliul concret,decizia ca faptul brut,detaliul concret,decizia administrativa,hotararea judecatoreasca si viata administrativa,hotararea judecatoreasca si viata politica reala, ar alcatui , la un loc, cel mai exact si cel politica reala, ar alcatui , la un loc, cel mai exact si cel mai halucinant tablou de societate ?“mai halucinant tablou de societate ?“

► In timpul comunismului, publicarea de memorii, de In timpul comunismului, publicarea de memorii, de jurnale, ale clasicilor sau ale autorilor contemporani, jurnale, ale clasicilor sau ale autorilor contemporani, era privită cu mefienţă de cerberii ideologici. Genul li era privită cu mefienţă de cerberii ideologici. Genul li se părea excesiv de liber, prezentând riscul de a face se părea excesiv de liber, prezentând riscul de a face să circule judecăţi prea „subiective”, neortodoxe, fie să circule judecăţi prea „subiective”, neortodoxe, fie privitoare la trecut, la istorie, fie la realităţile zilei. Ceea privitoare la trecut, la istorie, fie la realităţile zilei. Ceea ce nu convenea era pur şi simplu eliminat, extirpat, ce nu convenea era pur şi simplu eliminat, extirpat, scos din text, uneori indicându-se operaţia mutilantă scos din text, uneori indicându-se operaţia mutilantă prin nefastul semn al „croşetelor”, iar alteori nici măcar prin nefastul semn al „croşetelor”, iar alteori nici măcar prin atât.prin atât.

În ce priveşte epoca postbelică, până în 1990, În ce priveşte epoca postbelică, până în 1990, aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului memorialistic. A ţine atunci jurnale, a scrie memorii memorialistic. A ţine atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertăţii până la pierderea vieţii de la pierderea libertăţii până la pierderea vieţii (Gheorghe Ursu). Astfel, jurnalele, cărţile de memorii (Gheorghe Ursu). Astfel, jurnalele, cărţile de memorii şi cărţile-document, epistolarele erau căutate cu şi cărţile-document, epistolarele erau căutate cu fervoare de cititorii primului deceniu postdecembrist fervoare de cititorii primului deceniu postdecembrist şi mai sunt căutate şi azi. şi mai sunt căutate şi azi.

Scriitori precum: Adrian Oprescu, Mircea Scriitori precum: Adrian Oprescu, Mircea Cartarescu, Neagu Djuvara, Nicolae Steinhardt si Cartarescu, Neagu Djuvara, Nicolae Steinhardt si Sorin Stoica sunt memorialisti si jurnalisti ce publica Sorin Stoica sunt memorialisti si jurnalisti ce publica in aceasta perioada si se bucura de un real succes.in aceasta perioada si se bucura de un real succes.

ADRIAN OPRESCUADRIAN OPRESCU► S-a nascut pe 24 august 1929 S-a nascut pe 24 august 1929 ► „„Varul Alexandru si alte povesti Varul Alexandru si alte povesti adevarate” (2008)adevarate” (2008)► Titlul este dat de una dintre cele 19Titlul este dat de una dintre cele 19 povestiri ale cartii, in care autorul povestiri ale cartii, in care autorul vorbeste despre experientele vorbeste despre experientele traumatizante din inchisoarea detraumatizante din inchisoarea de la Craiova si din lagarul de la Canal,la Craiova si din lagarul de la Canal, unde a fost detinut intre 1949 si 1951 .unde a fost detinut intre 1949 si 1951 .► Adrian Oprescu era, la 20 de ani, un tanar ferches, Adrian Oprescu era, la 20 de ani, un tanar ferches,

„destul de sigur pe el, caruia viata i se asternea la „destul de sigur pe el, caruia viata i se asternea la picioare”, dupa cum si-l aminteste Gabriel picioare”, dupa cum si-l aminteste Gabriel Liiceanu,cel care i-a publicat volumul si care este si Liiceanu,cel care i-a publicat volumul si care este si varul acestuia. Pe 15 octombrie 1949, a fost arestat varul acestuia. Pe 15 octombrie 1949, a fost arestat si i s-a inscenat un proces politic, fiind condamnat si i s-a inscenat un proces politic, fiind condamnat doi ani „pentru atitudine dusmanoasa la adresa doi ani „pentru atitudine dusmanoasa la adresa regimului popular”.regimului popular”.

Distanţa consistentă între anii de închisoare (1949-1951) Distanţa consistentă între anii de închisoare (1949-1951)

şi anii de reproiecţie memorialistică a detenţiei îl ajută pe şi anii de reproiecţie memorialistică a detenţiei îl ajută pe autorul-personaj să vadă lucrurile în perspectivă şi într-un autorul-personaj să vadă lucrurile în perspectivă şi într-un mod stilistic necontaminat de febra răzbunării. mod stilistic necontaminat de febra răzbunării. Aversiunea faţă de figurile "de neuitat" ale gardienilor Aversiunea faţă de figurile "de neuitat" ale gardienilor sceleraţi, informatorilor zeloşi, brigadierilor laşi din sceleraţi, informatorilor zeloşi, brigadierilor laşi din penitenciar şi de la Canal se resoarbe într-o silă, aşa penitenciar şi de la Canal se resoarbe într-o silă, aşa zicând, sistemică. Accentul personal, implicarea zicând, sistemică. Accentul personal, implicarea individuală sunt diminuate, făcând posibilă executarea individuală sunt diminuate, făcând posibilă executarea veritabilei radiografii. veritabilei radiografii.

► Cartea surprinde in vorbe de o simplitate care taie in Cartea surprinde in vorbe de o simplitate care taie in carne vie, fara patetisme, chiar cu nuante de umor, carne vie, fara patetisme, chiar cu nuante de umor, secvente cutremuratoare :secvente cutremuratoare :

„ „Murdar, imbracat in haine murdare si care put, fara Murdar, imbracat in haine murdare si care put, fara posibilitatea de a le indeparta, la care se adauga foamea posibilitatea de a le indeparta, la care se adauga foamea sfasietoare. Pentru mine, mai rele decat foamea erau sfasietoare. Pentru mine, mai rele decat foamea erau plosnitele. (...). Fiecare isi pastra, in gamela, dupa asa-plosnitele. (...). Fiecare isi pastra, in gamela, dupa asa-zisa cina, putina apa de baut. De fapt, nu aveai dupa ce s-zisa cina, putina apa de baut. De fapt, nu aveai dupa ce s-o bei. Dimineata, cand lumina patrundea prin ferestruica, o bei. Dimineata, cand lumina patrundea prin ferestruica, gaseai in gamela mai multe plosnite inecate. Pentru ca nu gaseai in gamela mai multe plosnite inecate. Pentru ca nu suportam plosnitele, eram mai chinuit decat ceilalti. (...)suportam plosnitele, eram mai chinuit decat ceilalti. (...)

► Nu mai incapea nicio indoiala. Destinatia era Canalul. Nu mai incapea nicio indoiala. Destinatia era Canalul. (...) Terminaseram „hrana rece pentru trei zile” si ne (...) Terminaseram „hrana rece pentru trei zile” si ne chinuia foamea. „ (Fragmente din carte) chinuia foamea. „ (Fragmente din carte)

► Gabriel Liiceanu a evitat multa vreme sa se uite peste Gabriel Liiceanu a evitat multa vreme sa se uite peste povestiri si nu le-a dat initial vreo sansa, considerand povestiri si nu le-a dat initial vreo sansa, considerand ca n-au nici cea mai mica valoare literara. Totusi, cand ca n-au nici cea mai mica valoare literara. Totusi, cand le-a citit, a inteles ca s-a inselat. Povestile varului le-a citit, a inteles ca s-a inselat. Povestile varului Adrian s-au dovedit a fi un miracol in viata sa de Adrian s-au dovedit a fi un miracol in viata sa de editor, care nu are nicio legatura cu „legatura lor de editor, care nu are nicio legatura cu „legatura lor de sange”. Sangele din randurile „boierului” Adrian sange”. Sangele din randurile „boierului” Adrian Oprescu, care-si priveste cu demnitate trecutul, este Oprescu, care-si priveste cu demnitate trecutul, este mai puternic. De unde a invatat el sa scrie, la peste 70 mai puternic. De unde a invatat el sa scrie, la peste 70 de ani? „de ani? „Am scris pentru ca mi se parea ca am Am scris pentru ca mi se parea ca am ceva de spus”. ceva de spus”. (Adrian Oprescu)(Adrian Oprescu)

► Publicându-şi mărturia nu imediat după Revoluţia din Publicându-şi mărturia nu imediat după Revoluţia din 1989, ca majoritatea celor eliberaţi de frică şi scăpaţi 1989, ca majoritatea celor eliberaţi de frică şi scăpaţi de cenzură, ci după aproape două decenii, Adrian de cenzură, ci după aproape două decenii, Adrian Oprescu se detaşează, spre meritul lui, Oprescu se detaşează, spre meritul lui, de de modamoda rememorărilor zguduitoare şi de nota  rememorărilor zguduitoare şi de nota previzibilă a unor amintiri în serie, autovictimizante şi previzibilă a unor amintiri în serie, autovictimizante şi autoeroizante. autoeroizante.

MIRCEA CARTARESCUMIRCEA CARTARESCU(n.1 iunie (n.1 iunie 1956)1956)

► Este un poet, prozator si importantEste un poet, prozator si important

publicist roman, considerat de Nicolae publicist roman, considerat de Nicolae

Manolescu cel mai important poet al Manolescu cel mai important poet al

generatiei optzeciste. generatiei optzeciste.

Printre cele mai representative opere Printre cele mai representative opere

ale lui Cartarescu se numara si volumul ale lui Cartarescu se numara si volumul

“ “Jurnal”,Jurnal”, publicat in 2001. Este vorba, după cum publicat in 2001. Este vorba, după cum sugerează și titlul, despre un jurnal propriu-zis care sugerează și titlul, despre un jurnal propriu-zis care cuprinde gânduri și trăiri ale lui Mircea Cărtărescu, cuprinde gânduri și trăiri ale lui Mircea Cărtărescu, în cea mai mare parte legate de opera sa, de în cea mai mare parte legate de opera sa, de calitatea sa de scriitor. Evenimentele cuprinse se calitatea sa de scriitor. Evenimentele cuprinse se petrec pe parcursul a 7 ani, din 1990 până la petrec pe parcursul a 7 ani, din 1990 până la sfârșitul anului 1996, fiecare an reprezentând un sfârșitul anului 1996, fiecare an reprezentând un capitol. Însemnările nu sunt făcute zilniccapitol. Însemnările nu sunt făcute zilnic

câteodată trec săptămâni întregi fără ca personajul câteodată trec săptămâni întregi fără ca personajul Mircea Cărtărescu să noteze ceva în jurnal. Mircea Cărtărescu să noteze ceva în jurnal.

Anul cu care începe, 1990 a fost un an foarte dificil Anul cu care începe, 1990 a fost un an foarte dificil pentru Mircea Cărtărescu. Acesta a trecut printr-o pentru Mircea Cărtărescu. Acesta a trecut printr-o perioadă de criză, în care nu mai putea scrie aproape perioadă de criză, în care nu mai putea scrie aproape nimic, era nemulțumit de tot ceea ce făcea, perioadă nimic, era nemulțumit de tot ceea ce făcea, perioadă din care a ieșit foarte greu. Există elemente care din care a ieșit foarte greu. Există elemente care evidențializează această criză de personalitate a evidențializează această criză de personalitate a autorului, printre care stările de spirit oscilante de la o autorului, printre care stările de spirit oscilante de la o zi la alta sau contradicțiile. zi la alta sau contradicțiile.

► Pe parcursul întregului volum autorul face foarte multe Pe parcursul întregului volum autorul face foarte multe referiri la cărțile sale, la acea perioadă considerând referiri la cărțile sale, la acea perioadă considerând că ,,Levantul” și ,,Nostalgia” sunt cele mai reușite.De că ,,Levantul” și ,,Nostalgia” sunt cele mai reușite.De asemenea, are oarecum o obsesie pentru visele sale, asemenea, are oarecum o obsesie pentru visele sale, pe care le reține și le descrie până la cel mai mic pe care le reține și le descrie până la cel mai mic amănunt, câteodată încercând chiar să le analizeze.amănunt, câteodată încercând chiar să le analizeze. Există și aspecte biografice ale lui Mircea Cărtărescu Există și aspecte biografice ale lui Mircea Cărtărescu mai importante ce reies din ,,Jurnal”:mai importante ce reies din ,,Jurnal”: în 1990 a în 1990 a participat la participat la

Programul internațional pentru scriitori (International Programul internațional pentru scriitori (International

Writers Program) în SUA. Din 1991 devine lector la Writers Program) în SUA. Din 1991 devine lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere din București. Între 1994-1995 este visiting Litere din București. Între 1994-1995 este visiting professor la Universitatea din Amsterdam, iar la professor la Universitatea din Amsterdam, iar la sfârșitul anului 1996 ajunge și în Marea Britanie, în sfârșitul anului 1996 ajunge și în Marea Britanie, în Anglia și Irlanda. ,,Jurnal” se încheie în același ton în Anglia și Irlanda. ,,Jurnal” se încheie în același ton în care începe, cu o stare confuză a autorului, din nou care începe, cu o stare confuză a autorului, din nou Mircea Cărtărescu nu se regăsește, e nemulțumit de Mircea Cărtărescu nu se regăsește, e nemulțumit de modul în care scrie, și în general de tot ceea ce face.modul în care scrie, și în general de tot ceea ce face.

► Jurnalul lui Jurnalul lui Mircea Cărtărescu Mircea Cărtărescu a adus dovada anularii a adus dovada anularii confidenţialităţii. Sprijinul acordat de elemente post-confidenţialităţii. Sprijinul acordat de elemente post-moderne, precum discontinuitatea ideilor,ingeniozitate moderne, precum discontinuitatea ideilor,ingeniozitate egocentrismul se adaugă la fragmentaritatea specifică egocentrismul se adaugă la fragmentaritatea specifică genului diarist, conducand spre ideea că jurnalul, genului diarist, conducand spre ideea că jurnalul, destinat sau nu publicării, născut in liniştea reveriei, de destinat sau nu publicării, născut in liniştea reveriei, de un eu izolat in acel moment de orice influenţă externă un eu izolat in acel moment de orice influenţă externă sunt doar cateva caracteristici ce sustine incadrarea sunt doar cateva caracteristici ce sustine incadrarea operei in genul memorialisticii.operei in genul memorialisticii.

► Mircea CartarescuMircea Cartarescu afirma despre opera sa :” De afirma despre opera sa :” De fapt, motivul principal pentru care m-am hotarat sa fapt, motivul principal pentru care m-am hotarat sa public "Jurnalul" acesta este unul pur estetic: pentru public "Jurnalul" acesta este unul pur estetic: pentru expresivitatea lui literara. Pentru mine conteaza expresivitatea lui literara. Pentru mine conteaza frazele, nu evenimentele. Pe de alta parte, frazele, nu evenimentele. Pe de alta parte, "Jurnalul" exprima bunul meu cel mai de pret, viata "Jurnalul" exprima bunul meu cel mai de pret, viata interioara.Ceea ce apare aici este doar o parte din interioara.Ceea ce apare aici este doar o parte din personalitatea mea, nici mai profunda, nici mai personalitatea mea, nici mai profunda, nici mai adevarata decat celelalte zone ale ei. In cartile adevarata decat celelalte zone ale ei. In cartile mele de fictiune apar alte fete ale fiintei mele, mele de fictiune apar alte fete ale fiintei mele, uneori foarte diferite de cea din "Jurnal". E o mare uneori foarte diferite de cea din "Jurnal". E o mare greseala si o mare capcana sa crezi ca intr-un greseala si o mare capcana sa crezi ca intr-un jurnal intim gasesti eul cel adevarat si profund al jurnal intim gasesti eul cel adevarat si profund al celui care scrie. Nu, aici e doar un organ vital, unul celui care scrie. Nu, aici e doar un organ vital, unul dintre multe altele.”dintre multe altele.”

► Cartarescu scrie un jurnal atipic, separat de Cartarescu scrie un jurnal atipic, separat de

opera literara, instrumentalizat ca rezervor opera literara, instrumentalizat ca rezervor de proiecte, caiet de schite, bruion de proiecte, caiet de schite, bruion discontinuu, dar pastrînd întotdeauna un loc discontinuu, dar pastrînd întotdeauna un loc secund în raport cu "creatia de viziune", secund în raport cu "creatia de viziune", antumitatea lui ,aparand la fel de deranjanta antumitatea lui ,aparand la fel de deranjanta ca si asa-zisul sau autism.ca si asa-zisul sau autism. Jurnal IIJurnal II este o este o scriere de nisa, de rezistenta interioara, dar scriere de nisa, de rezistenta interioara, dar si de conturare - aproape disperata - a unei si de conturare - aproape disperata - a unei identitati narative mereu în criza, ce se identitati narative mereu în criza, ce se misca, se schimba, supravietuieste.misca, se schimba, supravietuieste.

NEAGU DJUVARANEAGU DJUVARA(n. 18 august 1916, București)(n. 18 august 1916, București)

► Neagu Djuvara a publicat în Neagu Djuvara a publicat în principal despre istoria României principal despre istoria României și a poporului român. O bună și a poporului român. O bună parte din cărțile sale se referă la parte din cărțile sale se referă la filosofia istoriei, concentrându-se filosofia istoriei, concentrându-se în jurul problemei obiectivității în jurul problemei obiectivității istoriei și istoriografiei.istoriei și istoriografiei.

Djuvara este un susținător al continuării cercetărilor referitoare la istoria românilor, punând la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică și comunistă, afirmând că anumite părți ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse și sunt văzute ca subminând identitatea națională română, cum este de pildă teoria că nobilimea din formațiunile statale medievale românești ar fi fost de origine cumană. 

► Neagu Djuvara a analizat în multe dintre cărțile sale Neagu Djuvara a analizat în multe dintre cărțile sale relațiile pe care România le-a avut cu Europa, plasând-relațiile pe care România le-a avut cu Europa, plasând-o politic și cultural "între orient și occident", o politic și cultural "între orient și occident", caracterizând-o ca fiind "ultima [țară] intrată în ceea ce caracterizând-o ca fiind "ultima [țară] intrată în ceea ce se numește Concertul European", referindu-se nu atât se numește Concertul European", referindu-se nu atât la aderarea României la Uniunea europeană din 2007 la aderarea României la Uniunea europeană din 2007 cât la orientarea politică a țării către un model politic și cât la orientarea politică a țării către un model politic și cultural de natură occdentală. Acesta și-a exprimat cultural de natură occdentală. Acesta și-a exprimat scepticismul față de politica multiculturalismului din scepticismul față de politica multiculturalismului din Europa, pe care o consideră dăunătoare pentru Europa, pe care o consideră dăunătoare pentru stabilitate în cadrul UE.stabilitate în cadrul UE.

► Neagu Djuvara este perceput ca un popularizator și Neagu Djuvara este perceput ca un popularizator și demistificator al istoriei, publicând cărți adresate celor demistificator al istoriei, publicând cărți adresate celor tineri, precum și cărți care își propun să explice tineri, precum și cărți care își propun să explice originea istorică a unor figuri de mit ca Dracula sau originea istorică a unor figuri de mit ca Dracula sau Negru Vodă. Și-a publicat de asemeni și memoriile, Negru Vodă. Și-a publicat de asemeni și memoriile, istorisindu-și viața din exil la Paris și Niamey.istorisindu-și viața din exil la Paris și Niamey.

► ““Amintirile din pribegie” Amintirile din pribegie” (2002) ale lui NEAGU DJUVARA (n. 1916), al (2002) ale lui NEAGU DJUVARA (n. 1916), al căror titluri “pastișează”, vorba autorului însuşi, titlul celebru al lui Ion căror titluri “pastișează”, vorba autorului însuşi, titlul celebru al lui Ion Ghica (cu care era rudă bună), sunt rodul unei memorii fabuloase şi descriu Ghica (cu care era rudă bună), sunt rodul unei memorii fabuloase şi descriu o pribegie despărţită prin exact un veac de aceea de după revoluţia din o pribegie despărţită prin exact un veac de aceea de după revoluţia din 1848 a lui Ghica. Neagu Djuvara n-a ţinut niciodată jurnal intim, nici nu s-a 1848 a lui Ghica. Neagu Djuvara n-a ţinut niciodată jurnal intim, nici nu s-a putut constitui, din cauza vitregiilor soartei, o arhivă personală, rătăcind putut constitui, din cauza vitregiilor soartei, o arhivă personală, rătăcind până şi scrisorile primite în cei aproape 50 de ani la care se referă până şi scrisorile primite în cei aproape 50 de ani la care se referă AmintirileAmintirile. Istoricul care este Neagu Djuvara, autor al unor încântătoare, nu . Istoricul care este Neagu Djuvara, autor al unor încântătoare, nu se dezminte: evenimentele sunt situate exact, personajele îşi au, toate, se dezminte: evenimentele sunt situate exact, personajele îşi au, toate, mica istorie personală, iar genealogia e, pe cât de abundentă, pe atât de mica istorie personală, iar genealogia e, pe cât de abundentă, pe atât de încântătoare. Biografia însăşi a autorului este excepţională. Relatarea încântătoare. Biografia însăşi a autorului este excepţională. Relatarea debutează cu o întâmplare şi cu o coincidenţă care anunţă turnura debutează cu o întâmplare şi cu o coincidenţă care anunţă turnura senzaţională pe care a luat-o, după al Doilea Război, viaţa lui Neagu senzaţională pe care a luat-o, după al Doilea Război, viaţa lui Neagu Djuvara. Acesta numai revine în ţară decât în 1990, după cealaltă lovitură Djuvara. Acesta numai revine în ţară decât în 1990, după cealaltă lovitură de palat, numită, ca şi precedenta, revoluţie. În pofida greutăţilor de tot de palat, numită, ca şi precedenta, revoluţie. În pofida greutăţilor de tot felul, a nesiguranţei cotidiene, îmbrăcând deseori cele mai aventuroase felul, a nesiguranţei cotidiene, îmbrăcând deseori cele mai aventuroase veşminte, Neagu Djuvara îşi povesteşte viaţa cu o anume obiectivitate de veşminte, Neagu Djuvara îşi povesteşte viaţa cu o anume obiectivitate de istoric, dar şi cu haz, pe alocuri. N-are savoarea de povestitor al istoric, dar şi cu haz, pe alocuri. N-are savoarea de povestitor al strămoşului, ori paleta lui “strămoşului, ori paleta lui “haute en couleurhaute en couleur”, dar are tonusul lui, bucuria ”, dar are tonusul lui, bucuria amănuntului şi mai ales, rezultat al formaţiei, precizia informaţiei. amănuntului şi mai ales, rezultat al formaţiei, precizia informaţiei. Amintirile sunt o lectură captivantă şi deopotrivă un document de primă Amintirile sunt o lectură captivantă şi deopotrivă un document de primă mână pentru exilul românesc din anii ‘50 şi, din nou, în anii ‘80, ai secolului mână pentru exilul românesc din anii ‘50 şi, din nou, în anii ‘80, ai secolului trecut, completat de o exotică experienţă diplomatică în Niger, în plină trecut, completat de o exotică experienţă diplomatică în Niger, în plină destrămare a imperiului colonial francez din Africa subsahariana petrecută destrămare a imperiului colonial francez din Africa subsahariana petrecută în deceniul intermediar.în deceniul intermediar.

Lucrări publicateLucrări publicate► Le droit roumain en matière de nationalité , Paris, 1940Le droit roumain en matière de nationalité , Paris, 1940► Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire, în Revue des études roumaines, Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire, în Revue des études roumaines,

Paris, 1973Paris, 1973► Civilisations et lois historiques, Essai d'étude comparée des civilisations, Mouton, Civilisations et lois historiques, Essai d'étude comparée des civilisations, Mouton,

Paris - Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză)Paris - Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză)► Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Humanitas, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Humanitas,

19951995► Aromânii: istorie, limbă, destin, ed. Fundației Culturale Române, 1996Aromânii: istorie, limbă, destin, ed. Fundației Culturale Române, 1996► O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999► Cum s-a născut poporul român, seria Humanitas Junior, 2001Cum s-a născut poporul român, seria Humanitas Junior, 2001► Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, 2001Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, 2001► De la Vlad Țepeș la Dracula vampirul, Humanitas, 2003De la Vlad Țepeș la Dracula vampirul, Humanitas, 2003► Scrisorile spătarului Nicolae Milescu, roman, Humanitas, 2004Scrisorile spătarului Nicolae Milescu, roman, Humanitas, 2004► Există istorie adevărată?, Humanitas, 2004Există istorie adevărată?, Humanitas, 2004► Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005► Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Românești, Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Românești,

Humanitas, 2007Humanitas, 2007► Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914 - Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914 -

1991), Humanitas, 20081991), Humanitas, 2008► Amintiri și povești mai deocheate, Humanitas, 2009Amintiri și povești mai deocheate, Humanitas, 2009► Ce-au fost boierii mari în Țara Românească? Saga Grădiștenilor, Humanitas, 2010Ce-au fost boierii mari în Țara Românească? Saga Grădiștenilor, Humanitas, 2010

NICOLAENICOLAE STEINHARDTSTEINHARDT(n.(n. 29 29 iulie 1912 - d. 30 martie 1989)iulie 1912 - d. 30 martie 1989)

► A fost un scriitor, publicist, critic literarA fost un scriitor, publicist, critic literar și jurist român. . De origine evreiască,și jurist român. . De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxăs-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, își va lua în închisoarea de la Jilava, își va lua numele de fratele Nicolae, și se va numele de fratele Nicolae, și se va călugări după punerea sa în libertate.călugări după punerea sa în libertate. ► Este autorul unei opere unice în literatu-Este autorul unei opere unice în literatu- ra română, ra română, Jurnalul fericiriiJurnalul fericirii..

"Jurnalul fericirii","Jurnalul fericirii", volum aparut postum volum aparut postum (1991),este, in principal, un memorial al anilor de (1991),este, in principal, un memorial al anilor de

detentie ai autorului. Amintirile despre intamplari detentie ai autorului. Amintirile despre intamplari si oameni din infernul diverselor inchisori, datate si oameni din infernul diverselor inchisori, datate precis, dupa conventia jurnalului, alterneaza cu precis, dupa conventia jurnalului, alterneaza cu altele mai vechi, din copilarie si adolescenta.altele mai vechi, din copilarie si adolescenta. Pagini de comentariu moral si spiritual, de multe Pagini de comentariu moral si spiritual, de multe ori interpretari ale unor texte evanghelice, ori interpretari ale unor texte evanghelice, însoţesc rememorările.însoţesc rememorările.

► Din cand in când comentariile şi interpretările sunt Din cand in când comentariile şi interpretările sunt datate separat, cu date ulterioare anilor de detenţie. datate separat, cu date ulterioare anilor de detenţie. Intr-un scurt preambul autorul justifică astfel Intr-un scurt preambul autorul justifică astfel construcţia textului: construcţia textului: "De vreme ce nu l-am putut insera în durată, cred că "De vreme ce nu l-am putut insera în durată, cred că îmi este permis a-l prezenta pe sărite, asa cum, de îmi este permis a-l prezenta pe sărite, asa cum, de data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conştiinţă. Desigur, căruia ne place a-i da numele de conştiinţă. Desigur, efectul bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie efectul bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie să-l accept".să-l accept".

► Riscul artificialului pe care memorialistul si-l asumă - Riscul artificialului pe care memorialistul si-l asumă - si care e determinat nu numai de construcţie, ci şi de si care e determinat nu numai de construcţie, ci şi de utilizarea timpului prezent - e acela de receptare a utilizarea timpului prezent - e acela de receptare a textului ca roman, un roman la persoana I. In locul textului ca roman, un roman la persoana I. In locul materialului ficţional autorul utilizează unul strict materialului ficţional autorul utilizează unul strict

autentic, furnizat de memoria sa.autentic, furnizat de memoria sa.

► Romanul-memorial "Jurnalul fericirii", e ordonat de Romanul-memorial "Jurnalul fericirii", e ordonat de tema enunţată prin chiar titlul: fericirea. Paradoxul tema enunţată prin chiar titlul: fericirea. Paradoxul acestui titlu în fruntea unui volum ce cuprinde în acestui titlu în fruntea unui volum ce cuprinde în principal amintiri din infernul închisorii- expresie principal amintiri din infernul închisorii- expresie limită a universului concentraţionar - e legat de limită a universului concentraţionar - e legat de specificitatea experienţei mistice. Calea credinţei -specificitatea experienţei mistice. Calea credinţei -una din cele patru despre care vorbeşte în una din cele patru despre care vorbeşte în testamentul său politic - a fost găsită şi, deopotrivă, i testamentul său politic - a fost găsită şi, deopotrivă, i s-a dăruit "acolo, în celula de la Securitate". "Atunci - s-a dăruit "acolo, în celula de la Securitate". "Atunci - notează memorialistul - am cunoscut groaza faţă notează memorialistul - am cunoscut groaza faţă către faţă, am ştiut ce este "zidul" lui Sartre, către faţă, am ştiut ce este "zidul" lui Sartre, întunericul, derâderea, colţul [...]. Şi atunci m-am întunericul, derâderea, colţul [...]. Şi atunci m-am aruncat în apa neştiută, fără a fi învăţat să înot şi cu aruncat în apa neştiută, fără a fi învăţat să înot şi cu ochii închişi; "în cuptorul încins". ochii închişi; "în cuptorul încins".

► Crezând numai pe jumătate, ori pe sfert, ori şi mai Crezând numai pe jumătate, ori pe sfert, ori şi mai puţin, aproape deloc, dar atât de nenorocit încât, puţin, aproape deloc, dar atât de nenorocit încât, nenorocirea însăşi substituindu-se credinţei, m-am nenorocirea însăşi substituindu-se credinţei, m-am încredinţat. Fără ruşine. Nu mi-a fost ruşine să mă încredinţat. Fără ruşine. Nu mi-a fost ruşine să mă rog. Poate că de aceea am fost ascultat".rog. Poate că de aceea am fost ascultat".

► Detenţia în ansamblul ei şi în fiecare moment al ei Detenţia în ansamblul ei şi în fiecare moment al ei este o încercare, atât în înţelesul capcanelor la care este o încercare, atât în înţelesul capcanelor la care sant supuşi cavalerii ciclurilor medievale ale sant supuşi cavalerii ciclurilor medievale ale "questei", cât şi în cel religios, de ispită. Incercarea "questei", cât şi în cel religios, de ispită. Incercarea implică un risc, de aceea depăşirea ei se constituie implică un risc, de aceea depăşirea ei se constituie într-o aventură, iar "Jurnalul fericirii" poate fi citit ca într-o aventură, iar "Jurnalul fericirii" poate fi citit ca roman al aventurii spirituale.roman al aventurii spirituale.

SORIN STOICASORIN STOICA

ni se pare un lucru nedrept, moartea unui scriitor ni se pare un lucru nedrept, moartea unui scriitor netrebuind, in mod teoretic, sa afecteze receptarea netrebuind, in mod teoretic, sa afecteze receptarea scriiturii lui. scriiturii lui. Evident, aceasta s-ar putea intampla doar intr-Evident, aceasta s-ar putea intampla doar intr-o societate ideala. Autor al mai multor volume, colaborând o societate ideala. Autor al mai multor volume, colaborând la redactarea altora, Sorin Stoica este confruntat cu la redactarea altora, Sorin Stoica este confruntat cu aceeasi atitudine mercantilista a celor din jurul sau care nu atitudine mercantilista a celor din jurul sau care nu pot pricepe cum cineva poate sa-şi dedice cea mai mare pot pricepe cum cineva poate sa-şi dedice cea mai mare parte a timpului unor ocupaţii neserioase, recte parte a timpului unor ocupaţii neserioase, recte neaducatoare de (cat mai mulţi) bani. neaducatoare de (cat mai mulţi) bani. ““

Este un tanar prozator se naste la Banesti moare la doar 28 de ani la 6 ianuarie 2006.

In mod evident jurnalul lui Sorin Stoica nu ar avea aceeasi valoare daca tânărul scriitor din Banesti nu ar fi murit prematur si neaşteptat si mai mult ca sigur ca Editura Polirom nu i-ar fi publicat jurnalul ultimului său an de viata ceea ce

► Este remarcabila capacitatea tanarului scriitor de a Este remarcabila capacitatea tanarului scriitor de a transforma oralitatea unor personaje pitoresti si transforma oralitatea unor personaje pitoresti si vesnic prezente in lumea satului romanesc in portrete vesnic prezente in lumea satului romanesc in portrete bine trasate. Poate ca din acest punct de vedere bine trasate. Poate ca din acest punct de vedere personajele din Banesti, descrise ironic, caustic, cinic personajele din Banesti, descrise ironic, caustic, cinic de catre autor ar trebui sa treaca peste umorile de catre autor ar trebui sa treaca peste umorile conjuncturale datorate penitei ascutite a conjuncturale datorate penitei ascutite a constateanului lor si sa aprecieze la justa valoare constateanului lor si sa aprecieze la justa valoare rămânerea lor în paginile unor cărţi, privilegiu destul rămânerea lor în paginile unor cărţi, privilegiu destul de rar in satele romanesti. O altă serie de remarci ne de rar in satele romanesti. O altă serie de remarci ne dezvalui degradarea (aproape) iremediabila a satului dezvalui degradarea (aproape) iremediabila a satului roamnesc care duce lipsa acuta nu numai de investitii roamnesc care duce lipsa acuta nu numai de investitii in infrastructura dar care se depopuleaza rapid. Nu in infrastructura dar care se depopuleaza rapid. Nu stim cat de intemeiată este informatia lansata de stim cat de intemeiată este informatia lansata de autor conform carei 500 de consateni de-ai lui, la o autor conform carei 500 de consateni de-ai lui, la o populatie de 2500 de oameni ar fi plecati in Spania populatie de 2500 de oameni ar fi plecati in Spania insa nu ne-ar mira să fie adevarata.insa nu ne-ar mira să fie adevarata. Degradarea Degradarea umana a satului poate fiumana a satului poate fi

► urmarita si prin imputinarea copiilor. Urmarirea betelor urmarita si prin imputinarea copiilor. Urmarirea betelor de chibrit la marginea strazilor după ploile torenţiale de chibrit la marginea strazilor după ploile torenţiale de vară pare acum doar un joc infantil. “Am revenit de vară pare acum doar un joc infantil. “Am revenit dupa vreo patru zile de spital (…). M-am intors in dupa vreo patru zile de spital (…). M-am intors in Banesti si am regăsit acelaşi sat, cu un ritm al vietii Banesti si am regăsit acelaşi sat, cu un ritm al vietii mai potrivit pentru lauze.”mai potrivit pentru lauze.”

► Un alt aspect important al acestui jurnal il constituie Un alt aspect important al acestui jurnal il constituie aversiunea autorului (intru totul împărtăşită şi de noi) aversiunea autorului (intru totul împărtăşită şi de noi) faţă de mass-media valaha si servanţii ei semidocti. faţă de mass-media valaha si servanţii ei semidocti. “L-am ascultat ca prostul aseară pe Basescu cum “L-am ascultat ca prostul aseară pe Basescu cum bătea câmpii. Cum trece timpul, am tot mai mult bătea câmpii. Cum trece timpul, am tot mai mult dispreţ pentru alde Marie Jeanne Ion si toţi şpăgarii din dispreţ pentru alde Marie Jeanne Ion si toţi şpăgarii din presa. Adevarul e că presa e plină de analfabeti şi inşi presa. Adevarul e că presa e plină de analfabeti şi inşi cu o moralitate dubioasă, multi produsi chiar de cu o moralitate dubioasă, multi produsi chiar de facultatea pe unde mai predau si io. facultatea pe unde mai predau si io. Indivizi care nu se Indivizi care nu se pricep la nimic. Unori mi se face jena ca am contribuit pricep la nimic. Unori mi se face jena ca am contribuit si io la sporirea numarului de vite încălţate din presa.” si io la sporirea numarului de vite încălţate din presa.” “80% dintre ziaristii din presa romana nu prea au “80% dintre ziaristii din presa romana nu prea au nimic in cap. Ii vad venind in anul intai, intrati pe pile nimic in cap. Ii vad venind in anul intai, intrati pe pile sinistre, copii fara nici un pic de experienta de viaţă sinistre, copii fara nici un pic de experienta de viaţă sau de cultura generalasau de cultura generala.. Nu stiu nici macar cine e Nu stiu nici macar cine e presedintelepresedintele

► Frantei, se mira ca trebuie sa citeasca ziare. De carti nici Frantei, se mira ca trebuie sa citeasca ziare. De carti nici nu poate fi vorba sa le pomenesti. Cărţi trebuie să nu poate fi vorba sa le pomenesti. Cărţi trebuie să citeasca tocilarii de la Litere. Jurnalismul e altceva, desi citeasca tocilarii de la Litere. Jurnalismul e altceva, desi nimeni nu stie prea bine ce. In plus, se vorbeşte mult de nimeni nu stie prea bine ce. In plus, se vorbeşte mult de ce sunt privilegiate in presa subiecte din astea ce sunt privilegiate in presa subiecte din astea cacacioase, cu Mitica Dragomir si curul siliconat al nu stiu cacacioase, cu Mitica Dragomir si curul siliconat al nu stiu carei vedete. Oamenii astia de 19-20 de ani atat inteleg, carei vedete. Oamenii astia de 19-20 de ani atat inteleg, nu-i duce mintea mai mult. Sunt subiecte ceva mai nu-i duce mintea mai mult. Sunt subiecte ceva mai abordabile, la care nu trebuie sa-ti storci creierii prea abordabile, la care nu trebuie sa-ti storci creierii prea mult.” “Parca in TV lucreaza oameni crescuti in eprubeta, mult.” “Parca in TV lucreaza oameni crescuti in eprubeta, care prefera sa se vaite in loc sa bea o bere sau sa faca care prefera sa se vaite in loc sa bea o bere sau sa faca un dus”. In stransa conexiune cu atractia autorului fata de un dus”. In stransa conexiune cu atractia autorului fata de fenomenul televiziunilor se afla fenomenul fotbalistic din fenomenul televiziunilor se afla fenomenul fotbalistic din Romania. Sorin Stoica a avut de altfel si o rubica de Romania. Sorin Stoica a avut de altfel si o rubica de specialitate in saptamanalul Suplimentul de Cultura in specialitate in saptamanalul Suplimentul de Cultura in care analiza acest torent abatut asupra Romaniei dupa care analiza acest torent abatut asupra Romaniei dupa 1990. Sorin Stoica a cazut la fel ca multi alti scriitori in 1990. Sorin Stoica a cazut la fel ca multi alti scriitori in capcana fotbalismului si a personajelor abjecte care-l capcana fotbalismului si a personajelor abjecte care-l populeaza. Cu cat aceastea sunt mai aberante cu atat populeaza. Cu cat aceastea sunt mai aberante cu atat mai multi scriitori romani simt nevoia sa le analieze mai multi scriitori romani simt nevoia sa le analieze intoxicand şi spaţiul cultural cu prezenţa lor.intoxicand şi spaţiul cultural cu prezenţa lor.

► Nu in ultimul rand trebuie subliniat umorul Nu in ultimul rand trebuie subliniat umorul extraordinar care razbate din acest volum, un umor extraordinar care razbate din acest volum, un umor al situatiilor care depaseste morbidul legat de al situatiilor care depaseste morbidul legat de starea de sanatate aflata în continua degradare. starea de sanatate aflata în continua degradare. Chiar si in spital, spiritul de observatie nu-l Chiar si in spital, spiritul de observatie nu-l paraseste el descriind cu maxim umor ritualul dării paraseste el descriind cu maxim umor ritualul dării şpagii sau al intâlnirii unui adevarat clan oltean.şpagii sau al intâlnirii unui adevarat clan oltean.

In final…In final…► Desi privita ca o descatusare, Revolutia de la 1989 a Desi privita ca o descatusare, Revolutia de la 1989 a

produs un nou cutremur si schimbari produs un nou cutremur si schimbari radicale,perecepute nu de putini scriitori ca prea radicale,perecepute nu de putini scriitori ca prea brutale,pentru ca se face o trecere brusca in brutale,pentru ca se face o trecere brusca in literatura.Acest fapt a determinat cresterea valorii literatura.Acest fapt a determinat cresterea valorii speciilor genului memorialistic: jurnalul,memoriile, speciilor genului memorialistic: jurnalul,memoriile, care au fost anterior cenzurate sau,pur si simplu care au fost anterior cenzurate sau,pur si simplu uitate. Ele au imbogatit considerabil istoria literaturii , uitate. Ele au imbogatit considerabil istoria literaturii , conferind o noua viziune asupra vietii, si in special una conferind o noua viziune asupra vietii, si in special una autentica.autentica.

► In schimb ,sentimentul frustrant al unei prea lungi In schimb ,sentimentul frustrant al unei prea lungi izolari istorice ,au accelerat procesul recuperarii si al izolari istorice ,au accelerat procesul recuperarii si al modernizarii.In cativa ani,au fost vizitate superficial modernizarii.In cativa ani,au fost vizitate superficial parcelele ramase neacoperite in vremea comunismului parcelele ramase neacoperite in vremea comunismului auster si ateu si care ne lipseau din panoplia fuduliei auster si ateu si care ne lipseau din panoplia fuduliei nationale,spre a ne simti pe de-a-ntregul europeni.nationale,spre a ne simti pe de-a-ntregul europeni.

►Memorialistica postmoderna nu-si Memorialistica postmoderna nu-si propune sa faca pe om mai intelept, ci propune sa faca pe om mai intelept, ci doar sa-l seduca, iar memorialistul doar sa-l seduca, iar memorialistul intelept, izolat de zgomotul si furia intelept, izolat de zgomotul si furia lumii contemporane este inlocuit, lumii contemporane este inlocuit, incetul cu incetul, cu imaginea incetul cu incetul, cu imaginea individului de succes, care scrie doar individului de succes, care scrie doar pentru beneficiile financiare. pentru beneficiile financiare.

Bibliografie

► Manolescu ,Nicolae,”ISTORIA CRITICA A LITERATURII ROMANE”, Ed. Paralela 45,Bucuresti,2008

► Simion, Eugen,”Genurile biograficului”, Ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2002

► Simion, Eugen,”Timpul taririi, timpul marturisirii“, Ed. Corint,

Bucuresti, 2006► www.wikipedia.org