1

Universitatea Valahia TargovisteFacultatea de Stiinte Economice

INSTITUIREA MONEDEI COS ECU

CA UNITATE DE CALCUL

CUPRINS

I. SCOPUL LUCRARII...............................................................................................pag. 3

II. OBIECTIVE PROPUSE.........................................................................................pag. 3

III. INTRODUCERE...................................................................................................pag. 3

IV. INSTITUIREA MONEDEI-COS ECU CA UNITATE DE CALCUL................pag. 41. Caracteristicile monedei ECU..................................................................................pag. 52. Calculul cursului de schimb al ECU........................................................................pag. 63. Calculul ratei dobanzii pentru ECU.........................................................................pag. 74. Tipuri de interventii in cadrul SME.........................................................................pag. 105. Mecanismul de creditare..........................................................................................pag. 106. Tipuri de finantari....................................................................................................pag. 117. Piata oficiala si privata a ECU, cos complex de monede al UE..............................pag. 12 ECU-OFICIAL. INTERVENTIILE SI FINANTAREA LOR

PE PIETELE DE SCHIMB.......................................................................pag. 13 ECU PRIVAT.............................................................................................pag. 14a) Crearea ECU privat....................................................................................pag. 14 b) Utilizarile ECU privat................................................................................pag. 158. Functiile ECU..........................................................................................................pag. 17V. STUDIU DE CAZ.................................................................................................pag. 18VI. CONCLUZII .......................................................................................................pag. 20VII. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................pag.20 SCOPUL LUCRARIILucrarea prezint un continut bogat de cunostinte teoretice si practico-aplicative privind moneda cos ECU. Moneda ECU se calcula ca omoneda cos, pe baza monedelor statelor membre. Ponderea fiecareia in cos depindea de PIB-ul tarii respective.Scopul acestui referat este de a pune accent pe evolutia monedei-cos ECU, pe compozitia acesteia, precum evidentierea rolului detinut in cadrul Sistemului Monetar European. Lucrarea sistematizeaz cele mai importante cunostinte referitoare la moneda comuna, oferindu-le studentilor informatii despre ECU oficial, si cel privat, precum si interventia lor pe piata de schimb, ECU fiind singura moneda care a avut succes in tranzactiile private.

In incheiere, am ales sa evidentiez modul cum se afirma ECU pe pietele de capital, si ce rol a avut pe plan international si am concluzionat cu cateva idei de baza despre cosul monedelor nationale participante. OBIECTIVE PROPUSE cunoasterea semnificatiei conceptelor cheie: integrare monetara, Ecu oficial, Ecu privat, moneda unica, marja de fluctuatie, Sistem Monetar European, Banca Centrala Europeana cunoasterea si intelegerea mecanismelor de functionare a Sistemului Monetar-European;

formarea deprinderii de stabilire a cursului intre doua monede, a caror definire este in EURO;

cunoasterea principalelor efecte ale utilizarii monedeiINTRODUCERELa 13 martie 1979, n urma acordului intervenit ntre presedintele Frantei (Valry Giscard dEstaign) si cancelarul Germaniei (Helmut Schmidt), intra n vigoare Sistemul Monetar European (SME), bazat pe principiul paritatilor fixe, dar ajustabile ntre monedele nationale, la care participa toate statele membre ale Comunitatilor, cu exceptia Marii Britanii. n cadrul sistemului se introduce ECU-ul (European Currency Unit), unitate de cont si instrument de plati si de rezerva, la care se raporta fiecare moneda participanta. ECU nsusi era constituit dintr-un cos al monedelor nationale participante, ponderea fiecareia fiind direct legata de puterea economica a statului respectiv. La infiintarea ECU, acesta cuprindea in cos cele opt monede ale statelor fondatoare ale SME : Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca si Marea Britanie. In 1993, in cosul ECU erau 12 monede, cea mai mare pondere avand-o marca germana, iar cea mai scazuta drahma greceasca.De-a lungul evolutiei SME, vor fi momente in care unele tari, desi si-au retras moneda din componenta fundamentala a SME, mecanismul de cursuri fixe, moneda este luata in calcul in continuare in cosul ECU si tara participa mai departe cu acelasi statut in cadrul FECOM.INSTITUIREA MONEDEI-COS ECU CA UNITATE DE CALCULDiferentele dintre mecanismul sarpelui monetar si SME evidentiaza superioritatea din acestuia din urma:

Aparitia ECU, moneda comuna care va juca rolul central in SME; Existenta unui indicatorde divergenta care declanseaza interventiile bancilor centrale pe piata valutara; Institutionalizarea si perfectionarea sprijinului destinatinterventiei pe piata pt mentinerea cursului in limitele prestabilite. Marja de fluctuatie de 2,25% a fost completata de o marja de fluctuatie extinsa de 6% Sistemul Monetar European este format din urmatoarele 3 componente:

1. moneda comuna, ECU:

2. mecanismul de cursuri fixe, cunoscut si sub denumirea de mecanismul ratelor de schimb(MRS), reprezentand componenta fundamentala a SME;

3. componenta institutionala, Fondul European de Cooperare Monetara.1. ECU, o abreviere de la European Currency Unit (in traducere unitate monetara europeana), a fost o moneda de cont, o moneda-cos, elemental central al mecanismului de cursuri fixe.ECU este un cos compus dintr-o cantitate fixa din monedele statelor membre ale Uniunii Europene, la 18 decembrie 1978, ponderile atribuite celor noua monede din CEE erau aceleasi cu cele stabilite in 1974 pentru Unitatea de Cont Europeana (UCE), unitate contabila utilizata in mod esential pentru prezentarea bugetului comunitar.Dar ECU este in acelasi timp un cos deschis prin procedurile de revizuire a compozitiei sale prevazute in acordurile SME. Ponderile monedelor ce intra in calculul monedei ECU fac in realitate obiectul, in general din cinci in cinci ani, a unei reexaminari si, la nevoie, a unei revizuiri. Aceasta trebuie sa fie acceptata de toate tarile membre ale CEE si poate avea ca rezultat includerea in cosul comunitar a monedei unui nou stat membru sau pur si simplu schimbarea ponderii mendelor componente.

O asemenea procedura a fost utilizata, de exemplu, la 17 septembrie 1984. La aceasta data, la putin mai mult de cinci ani dupa intrarea Greciei pe Piata comuna, s-a decis nu numai introducerea drahmei in ECU, ci si diminuarea ponderii devizelor forte.

ECU a fost calculat dupa aceleasi criterii aplicate in cazul altui cos valutar consacrat, DST. Cantitatea determinata din fiecare valuta componenta care a fost luata in calcul pt stabilirea valorii ECU a fost stabilita in functie de:

Importanta relativa a PIB-ului fiecarei tari participante pe o perioada de 5 ani;

Ponderea tarii in comertul intracomunitar pe o perioada de 5 ani;

Participarea fiecarei banci centrale la mecanismul de sprijin pe termen scurt prevazut in cadrul Fondului European de Cooperare Monetara.

Ponderea monedelor in cosul ECU s-a modificat in timp (incepand cu anul 1979) si ca urmare a realinierii paritatilor, monedele care au fost revalorizate obtinand o pondere mai mare in cos, pe seama celorlalte monede.

Caracteristicile monedei ECU:- moned constituit pornind de la un co valutar

- unitate de cont utilizat pentru stabilirea bugetului, exprimarea tarifelor vamale, stabilirea prelevrilor i a altor taxe intracomunitare

- reflect media puterilor de cumprare ale monedelor componente

- ponderea monedelor se stabilea la fiecare 5 ani - se folosea n operaiunile bancare pentru constituirea depozitelor publice i private

- baz de referin n mecanismul de intervenie i de credit

- instrumente de reglare a soldurilor creditoare i debitoare ntre autoritile monetare .In 1998, compozitia ECU (adica numarul de unitati monetare nationale intr-un ECU) si ponderea monedelor in ECU erau dupa cum urmeaza (tabelul 1):

Compozitia ECU si ponderea monedelor

Tabelul 1

DevizaCantitate(*)Ponderea (in %) la

23.03.199817.03.1995

Marca germanaFranc francezLira sterlinaLira italianaFlorin olandezFranc belgianFranc luxemburghezPeseta spaniolaCoroana daneza

Lira irlandezaDrahma greceascaEscudo portughez0,624200

1,332000

0,087840

151,180000

0,219800

3,301000

0,130000

6,885000

0,197600

0,008552

1,440000

1,39300031,49

20,05

13,57

7,78

9,84

8,07

0,32

4,09

2,62

1,08

0,41

0,6934,03

20,28

10,55

6,49

10,68

8,69

0,34

4,04

2,67

1,02

0,48

0,72

* Fixata la 21 septembrie 1989 si neschimbata ulterior.

In conformitate cu Rezolutia Consiliului European de la Bruxelles din 5 decembrie 1978, revizuirea ponderii monedelor in cos si a structurii acestuia se facea atat din oficiu, la fiecare 5 ani, cat si de fiecare data cand ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%. Revizuirea trebuia facuta astfel incat valoarea externa a ECU sa nu se modifice, asa cum era interzisa si modificarea paritatilor bilaterale in cadrul MRS si a cursurilor-pivot in ECU ale monedelor participante.

In timp, in cadrul cosului ECU s-au produs 2 revizuiri.

- Prima revizuire a ECU a fost hotarata de Consiliul European la 15 sept 1984, pe baza propunerii Comisiei Europene, dupa consultarea Comitetului Monetar si a consiliului de administratie al FECOM. Cu aceasta ocazie, numarul monedelor componente ale cosului ECU creste la 10, prin includerea drahmei grecesti(Grecia intrase in CEE in anul 1981).

- A doua reevaluare a cosului ECU a fost realizate in luna sept 1989, incluzandu-se si monedele Spaniei si Portugaliei (care aderasera la CEE I 1986), a.i numarul monedelor din cos creste la 12.In 1979, numai noua monede intrau in compozitia ECU; la momentul revizuirii din 1984, a fost adaugata drahma, iar cu ocazia celei din1989 a fost randul adaugarii peseta si escudo. De-a lungul primelor doua perioade, compozitia ECU a fost (tabelul 2): Tabelul 2

DevizaDe la 1.01.79 la 16.09.84De la 17.09.84 la 20.09.89

Marca germanaLira sterlinaFranc francezLira italiana

Florin olandezFranc begianFranc luxemburghezCoroana danezaLira irlandezaDrahma greceascaPeseta spaniolaEscudo portughez0,82800

0,08850

1,15000

109,00000

0,28600

3,66000

0,14000

0,27700

0,00759

-

-

-0,71900

0,08780

1,31000

140,00000

0,25600

3,71000

0,14000

0,21900

0,00871

1,15000

-

-

Sursa: Fondul Monetar Internaional i Banca Central EuropeanCalculul cursului de schimb al ECU

Calcul teoretic

Valoarea teoretica a ECU, exprimata intr-o unitate monetara nationala oarecare, se calculeaza adunand contravaloarea in aceasta moneda nationala a cantitatilor de moneda ce compun ECU. De exemplu, calculul cursului ECU in franci francezi la 30 decembrie 1995, deci intr-un moment in care compozitia ECU nu includea decat 10 monede, se efectua in felul urmator (tabelul 3):

Tabelul 3

Cantitatile devizelor

in ECU

(compozitia de la 17.09.84)

(a)Cursul fiecarei devize in FRF

(30.12.85)

(b)Contravaloarea

in FRF

(30.12.85)

(a) x (b)

Marca germanaFranc francezLira sterlinaLira italianaFlorin olandezBEF + LUF

Coroana danezaLira irlandezaDrahma greceasca0,71900

1,31000

0,08780

0,25600

3,85000

0,21900

0,00871

1,150003,068000

1,000000

10,859000

0,004495

2,724100

0,150030

0,841600

9,390000

0,0509102,205892

1,310000

0,953420

0,629300

0,697370

0,577616

0,184310

0,081787

0,058547

6,698242

Cursul ECU in FRF

( suma contravalorilor)

Sursa: Piete financiare - Claude DuflouxSa calculam acum cursul unui ECU in dolari la 17 iulie 1990, deci dupa a doua revizuire, ceea ce ne obliga la luarea in calcul a celor 12 monede care faceau parte din cos la data respectiva (tabelul 4) :

Calculul cursului ECU in USD la 17 iulie 1990

Tabelul 4 Monedele din cosMarimea in ECU

(compozitia 21.09.89)

(1) Cursul USD

17.07.90

(2)Echivalentul USD pentru fiecare moneda

(3)Cursul ECU pentru fiecare moneda

(4) = (2) x E

Marca germanaFranc francezFlorin olandezBEF/LUF

Coroana danezaLira italianaLira irlandeza (a)

Lira sterlina (a)

Drahma greceascaPeseta spaniolaEscudo portughez0,634200 /

1,332000 /

0,219800 /

3,431000 /

0,197600 /

151,800000 /

0,008552 x

0,087840 x

1,440000 /

6,885000 /

1,393000 /1,6507

5,5345

1,8612

34,0030

6,2700

1209,0000

1,6234

1,8080

161,6200

101,1200

144,80000,3781426

0,2406721

0,1180959

0,1009029

0,0315152

0,1255583

0,0138833

0,1588147

0,0089098

0,0680874

2.0703

6,9414

2,3343

42,6466

7,8638

1516,3307

0,7726

0,6937

202,7042

126,8249

181,6085

Cursul ECU in USD (total coloana 3): E = 1,2542024 (b)

(a) Cotarile lirei sterline si ale lirei irlandeze se fac invers fata de celelalte monede. Partea lor in ECU trebuie sa fie inmultita si nu impartita la cursul de schimb.

(b) In mod normal, ECU se trateaza pe pietele de schimb ca si lira englezeasca, deci in USD contra ECU si nu invers.

Sursa: Piete financiare - Claude Dufloux Cotarea de catre bancile comerciale pentru operatiunile de schimb si cursul oficial

Cursul ECU nu se obtinea doar plecand de la aceasta prima modalitate de calcul. In marile centre financiare, el era cotat direct prin fixing, prin jocul ofertei si al cererii de pe piata. Tinand cont de rapiditatea ajustarilor pe pietele de schimb, cursul Ecu la fixing nu se poate indeparta totusi de cursul obtinut prin calcul plecand de la monedele din cos.

De altfel, cursurile oficiale ale ECU fata de toate monedele care il compun si fata de un anumit numar de alte devize internationale erau calculate in fiecare zi la orele 14:30 (ora Bruxelles) de catre Uniunea Europeana. Aceste cotari sunt fondate pe cursurile furnizate de catre bancile centrale europene si servesc oricarei tranzactii in ECU din interiorul UE. Cursurile oficiale ale ECU publicate de catre UE se consultau prin serviciul telematic Reuters.

Calculul ratei dobanzii pentru ECU

Trebuie sa calculam in prealabil ponderea fiecarei monede in ECU

Am indicat deja aceasta pondere in tabelul 1.

Ponderile monedelor in ECU se calculeaza in felul urmator. De exemplu, la 30 decembrie 1985, valoarea calculata a unui ECU se stabileste la 6,698242 FRF. In aceeasi zi intrau in ECU echivalentul a 2,205892 FRF in DEM. DEM reprezenta deci la acea data: 2,205892 / 6,698242 = 32,93 % din ECUAprecierea unei monede componente antreneaza o crestere a ponderii sale in ECU. Valorizarea marcata a DEM din perioada 1979-1983 s-a tradus astfel printr-o pondere crescatoare a monedei germane in ECU. Acest fenomen a fost corectat in momentul revizuirii cosului din data de 17 septembrie 1984 printr-o scadere a ponderii devizelor forte.

Contrar unei idei false, ponderea fiecarei monede care compune cosul nu este, asadar, fixa: este numai o marime (sau o cantitate) de moneda constitutiva a ECU care este fixata si reajustata prin examinari regulate. In schimb, ponderea fiecarei monede evolueaza intre revizuiri in functie de cursurile de schimb. Astfel se explica cele doua coloane din tabelul 1 (compozitie si ponderare).

Aceasta pondere permite calculul ratei teoretice a dobanzii prin multiplicarea ratei ponderarii pentru fiecare deviza cu rata dobanzii pentru deviza in cauza la 1,2,3 luni in functie de durata dorita.

Pentru a exemplifica, reluand data de 30 decembrie 1985, calculul teoretic al ratei ECU la 3 luni se efectueaza in felul urmator (tabelul 5): Tabelul 5

Rata dobanzii

la 3 luni

(%)

(a)Ponderea devizelor in ECU

(%)

(b)Rata dobanzii

ponderate

(%)

(a) x (b)

Marca germanaFranc francezLira sterlinLir italiana

Florin olandezBEF + LUF

Coroana danezaLira irlandezaDrahma greceasca4,875

13,000

11,875

17,000

5,875

9,500

9,500

11,500

30,50032,93

19,56

14,23

9,40

10,41

8,62

2,75

1,22

0,87

Rata dobanzii ECU la 3 luni

(suma ratelor ponderate)1,605

2,543

1,690

1,598

0,612

0,819

0,261

0,140

0,265

9,533

Sursa: Fondul Monetar Internaional Cu alte cuvinte, ratele dobanzii pentru ECU sunt teoretic egale cu suma ratelor dobanzilor fiecarei monede ponderate cu ponderea relativa a acestor monede.

Ca si in cazul cursului de schimb, in practica, rata dobanzii pentru ECU se formeaza direct pe piata, evident fara a se indeparta prea mult de calculul teoretic.Conform prevederilor Tratatului de la Maastricht, in contextul pregatirilor pentru uniunea economica si monetara, compozitia cosului ECU a fost inghetata ramanandu-se la cantitatile fixate din monedele cosului la 21 sept 1989. Nici in 1989, cand se implineau 5 ani de la ultima revizuire, si nici in urma aderarii la 1 ianuarie 1995 a Austriei, Finlandei si Suediei nu s-au mai produs modificari in structura ECU, numarul monedelor din cos ramanand limitat a 12 pana la trecerea la euro. Tabel 6 - Ponderea valutelor n cosul valutar ECU (%)Valuta13.03.1979-16.09.198417.09.1984-20.09.198921.09.1989-31.12.1998

Marca germana

Franc francez

Lira sterlina

Florin olandez

Franc belgian

Franc luxembughez

Lira italiana

Coroana danezaLira irlandeza

Drahma greceasca

Peseta spaniola

Escudo portughez32,98

19,83

13,34

10,51

9,64

*

9,49

3,061,15-

-

-32,08

19,06

14,98

10,13

8,57

*9,98

2,69

1,201,31

-

-31,91520,306

12,452

9,870

8,813

0,322

7,840

2,653

1,086

0,437

4,138

0,695

Sursa: Deutsche Bundesbank -Exchange Rate Statistics, 2005

* - francul belgian si cel luxemburghez faceau parte dintr-o uniune monetara, motiv pentru care in componenta ECU intra o singura moneda, cea a Belgiei2. ECU a fost punctul central al MRS, inlocuind dolarul din mecanismul sarpelui monetar. Pentru toate monedele participante la mecanismul de cursuri fixe al SME se defineste un curs-pivot fata de ECU, numit si curs central.Folosind metoda cursurilor incrucisate, plecand de la cursurile pivot fata de ECU, se obtineau cursurile pivot bilaterale fiecarei monede din sistem fata de celelalte monede participante.Ansamblul cursurilor-pivot bilaterale era numit grila de paritati.Aplicand marja de fluctuatie autorizata, de +- 2,25% la cursul-pivot bilateral, se obtin cursurile-limita de interventie pentru fiecare moneda fata de celelalte, reprezentand valorile limita superioara si inferioara intre care putea varia cursul efectiv de piata.

Marja de fluctuatie de 2,25% nu a fost unica. Initial, s-a adoptat decizia ca tarile member ale Comunitatii Europene care nu faceau parte din mecanismul sarpelui monetar la desfiintarea sa (Franta, Italia si Irlanda din Europa celor 9) pot sa opteze temporar pentru o marja largita, de 6%, aceasta urmand sa fie redusa treptat, pe masura ce acest lucru va fi permis de situatia economica.Dintre tarile amintite, doar Italia a folosit aceasta facilitate (pana in ianuarie 1990), dar ulterior si Spania (in iunie 1989), Marea Britanie (in octombrie 1990) si Portugalia (in aprilie 1992), la intrarea monedelor lor in mecanismul de schimb al SME, au recurs la banda de fluctuatie largita.Ca si in cadrul mecanismului sarpelui monetar, interventia bancilor centrale pe piata era obligatorie pentru a pastra cursul intre cursurile-limita de interventie stabilite.

Interventia pe piata trebuia facuta de catre ambele banci centrale ale caror monede erau implicate, insa aceasta nu era simetrica: greutatea mai mare revenea tarii cu moneda slaba, care era nevoita sa-si foloseasca rezervele valutare, in timp ce tara cu moneda forte trebuia doar sa injecteze lichiditati suplimentare in ecconomie (in moneda nationala).

Corelatiile dintre monedele member ale SME au acealasi rezultat intalnit si in cazul sarpelui monetar: marja maxima de depreciere sau de apreciere a unei monede poate fi atinsa doar fata de moneda cea mai slaba, respectiv ce mai puternica din sistem; in caz contrar sunt atinse limitele fixate pentru alte monede din sistem.In cadrul SME trebuie distinse doua tipuri de interventii:

1. Interventii marginale, obligatorii, necesare in momentul in care o moneda atingea limita bilaterala superioara sau inferioara fata de o alta moneda. Aceste interventii presupuneau participarea activa pe piata valutara a ambelor banci centrale;2. Interventii intramarginale, facultative, in interiorul bandei de fluctuatie, realizate atunci cand bancile centrale considerau oportun, pentru a preveni cu costuri mai mici eventuale tendinte ale cursului de a depasi limitele stabilite. Spre deosebire de interventiile marginale, erau realizate unilateral, de catre o singura banca centrala.In acest context apare a doua caracteristica ce confera superioritate SME fata de sarpele monetar: indicatorul de divergenta bazat pe ECU, semnaland apropierea de limitele de interventie, in masura in care cursul unei monede se apropie de aceste limite, aratnd deprecierea sau reprecierea unei monede fata de ansamblul celorlalte monede componente ale ECU.Divergenta maxima reprezinta valoarea maxima pe care o poate atinge indicatorul de divergenta, moment in care bancile centrale implicate erau obligate sa intervina pe piata.

Pragul de divergenta, stabilit la 75% din divergenta maxima, este punctul din care, o data atins, incep interventiile bancilor centrale pe piata valutara pentru a corecta evolutia cursului monedei nationale.

Exemplu

Cursurile-pivot fata de ECU, pentru marca germana si peseta spaniola sunt:1 ECU=133,631 ESP, 1 ECU=2,05586 DEM

Cursul-pivot bilateral, obtinut prin raportarea celor 2 cursuri-pivot centrale, este:(133,631 ESP/ ECU) / (2,05586 DEM / ECU) = 65 ESP / DEM

Banda de fluctuatie a pesetei fata de marca perminte definirea limitelor de fluctuatie autorizate (superioara si inferioara):

65 ESP / DEM (1+6%) = 68,9 ESP / DEM,65 ESP / DEM (1+6%) = 61,1 ESP / DEM

3. Mecanismul de creditare pentru sustinerea interventiilor bancilor centrale pe piata valutara a fost pus la punct prin Fonddul European de Cooperare Monetara, structura avand ca punct de plecare mecanisul sarpelui monatar. La FECOM au participat toate tarile membre care aveu moneda in componenta ECU (fara legatura cu participarea la sistemul de cursuri fixe al SME) cu 20% din rezevele lor in aur si valuta. In functie de perioada de acordare a creditului, prin FECOM se puteau obtine 3 tipuri de finantari:a) finantarea pe termen foarte scurt, pana la 75 de zile (initial pe maximum 30 de zile, apoi pana in 45 de zile, ulterior prelungita cu inca 30 de zile) este nelimitata ca volum. Desi finantarile erau acordate de fapt de catre bancile centrale intre ele, evidenta lor era tinuta de FECOM, prin exprimarea datoriilor si creantelor reciproce in ECU. Acest mecanism de creditare a fost cel mai utilizat in practica.

b) sustinerea monetara pe termen scurt, create inca din 9 februarie 1970, a fost conceputa pentru finantari in caz de deficit temporar al balantei de plati, pentru 3 luni, cu posibilitatea reinnnoirii, si se acorda tot intre bancile centrale;c) sprijinul financiar pe termen mediu, prevazut in Tratatu de la Rom, este implementat din anul 1971, dar din decembrie 1978 resursele de finantare a necesitatilor si obiectivelor SME. El se acorda prin decizia Consiliului European, in limite prestabilite pentru fiecare tara in parte, statului membru care inregistra dificultati majore in mentinerea echilibrului balantei de plati. Spre deosebire de celalte 2 forme de creditare, acesta era un credit intre tarile membre, acordat pe o perioada cuprinsa de regula intre 2 si 3 ani.In calitate de cos monetar, ECU are un curs de schimb rezultat din cursurile de schimb ale monedelor ce il compun. Cursul astfel dedus este calificat drept curs teoretic. Este un curs instantaneu ce rezulta din ponderea la un moment precis a cursului in ECU al unei monede cu participarea ei la cos.Acest curs se calculeaza atat pentru devizele europene, cat si pentru $ SUA.

In afara cursului teoretic exista si un curs de piata al ECU si care nu se indeparteaza prea mult de cel teoretic. Contravaloarea ECU intr-o moneda nationala nu este in mod direct un curs de schimb. Deci, nu trebuie confundat cursul de piata al ECU (cotat ca si celelalte devize importante) cu contravaloarea sa in acea moneda si care ne este altceva decat un curs teoretic.Intre aceste doua notiuni trebuie sa distingem pe o a treia si anume aceea de curs pivot. Cursul pivot nu este un curs de piata, ci unul abstract, ales in mod arbitrar in functie de o serie de criterii legate de politica de incadrare a cursurilor de piata. Nici o tranzactie nu se efectueaza la cursul pivot, exceptand situatiile in care cursul de piata coincide cu acesta.Fiecare moneda europeana din cos are, deci, un curs pivot fata de ECU, care serveste la determinarea unei grile a cursurilor pivot bilaterale.

De o parte si de alta a acestor cursuri pivot bilaterale se determina marjele astfel calculate incat sa contina cursurile de piata. La randul lor, cursurile pivot centrale sunt si ele stabilite pe baza de acord, de o parte si de alta a acestora, stabilindu-se ecarturile maxime si pragurile de divergenta. Exista, de fapt, doua tipuri de limite susceptibile sa declanseze interventia autoritatilor monetare si anume:

cursurile limita de interventie

pragurile de divergenta

Pentru fiecare tara membra a SME se fixeaza marjele in interiorul carora moneda sa este autorizata sa fluctueze. Marjele de fluctuatie de 2, 25% sunt fixate de-o parte si de alta a cursurilor pivot bilaterale. Odata ce cursul de piata atinge aceste cursuri limita, interventia bancii centrale devine obligatorie, declansand automat finantarea pe termen scurt. Exista si o alta limita stabilita, de data aceasta in raport cu cursurile pivot centrale, deci in raport direct cu ECU. Aceasta limita este numita prag de divergenta . Divergentele se caracterizeaza prin praguri fixate la 75% fata de ecartul maxim de divergenta. Acest ecart se calculeaza procentual ca diferenta intre cursul zilnic si cursul pivot al unei monede exprimate in ECU.Acest mecanism spre deosebire de primul, respective al cursurilor limita, nu comporta obligatia unei interventii, ci doar o prezumtie de actiune. In general, pragulm de divergenta al unei monede este atins inainte ca aceasta sa atinga cursul limita de interventie vis--vis de o alta moneda. Incepand, de altfel, din 1989 indicatorul de divergente a cazut in desuetudine.4. Piata oficiala si privata a ECU, cos complex de monede al UE

ECU, singura moneda compusa care a avut succes in tranzactiile privateAvantajul utilizarii unui cos de monede este de a permite o anumita stabilitate cu privire la schimburi monetare si la ratele acestora, intrucat, atunci cand cursul unei monede scade sau creste, o alta din acest cis trebuie sa aiba o miscare inversa; cosul este, asadar, un tip de amortizor al variatiei cursurilor de schimb si al ratelor dobanzii.

A trebuit sa asteptam inceputul anilor 1980 pentru ca, in fine, o formula sa poata depasi cadrul pur oficial de unitate de cont intre bancile centrale si sa poata cunoaste un veritabil succes in utilizarea privata, devenind astfel o moneda internationala.

ECU (European Currency Unit - Unitatea de Cont Europeana) a fost creat oficial in 1978 pentru a deveni piatra de hotar a Sistemului Monetar European (SME): obiectivul este, daca nu de a stabiliza, cel putin de a limita fluctuatiile intre diferitele devize ale tarilor membre ale Pietei Comune, dupa expresia epocii. ECU va fi suma unei anumite cantitati din fiecare moneda nationala a statelor membre ale CEE si va juca rolul unui instrument de rezerva acordat bancilor centrale in schimbul cedarii unei parti din propriile rezerve in aur sau in devize pentru FECOM (Fondul European de Cooperare Monetara).

ECU avea sa depaseasca foarte repede limitele ce au fost fixate in rolul sau de monda intre bancile centrale ale tarilor membre ale Comunitatii Economice Europene ceea ce numim circuitul oficial al ECU - pentru a indeplini rolul de alternativa printre monedele utilizate in mod regulat de catre agentii economici pentru finantari si tranzactii curente - utilizare general denumita circuitul privat al ECU.

Acest ECU privat este acelasi cu ECU utilizat in circuitul oficial: el este definit intr-o maniera identica si raspunde acelorasi constrangeri. Numai originea sa este diferita, intrucat ECU privat a fost creat prin circuitul bancar clasic, plecand de la monedele componente, in vreme ce ECU oficial a fost creat de catre FECOM in contrapartida depozitelor in aur sau devize efectuate de catre bancile centrale ale tarilor membre CE, devenita Uniunea Europeana (UE) incepand din octombrie 1993.

Dezvoltarea utilizarii private a ECU a depasit cele mei optimiste previziuni. Motivele acestui succes sunt simple:

- sistemul monetar european a demonstrat mult timp (pana la inceputul anilor 1990) o relativa soliditate. ECU este reflectarea Uniunii Europene;

- utilizarea monedei ECU permite concilierea intereselor opuse ale debitorilor si ale creantierilor;- reajustarile de paritate intre monedele SME ce afecteaza cursul ECU fata de pricipalele devize sunt efectuate in unanimitate de catre tarile participante in functie de criterii economice unanim cunoscute ce permit operatorilor realizarea tuturor anticiparilor posibile. ECU-OFICIAL. INTERVENTIILE SI FINANTAREA LOR PE PIETELE DE SCHIMB

Continutul ECU- oficial este constituit din aur si dolari SUA. Este creat in contrapartida cu un depozit in aur si dolari. Pentru aceasta tarile CEE s-au angajat sa depuna la FECOM 20% din rezerva lor in aur si $. In contrapartida, ele au fost creditate in ECU prin conturile lor deschise la FECOM. S-a stabilit un pret al aurului si un curs al dolarului in ECU. Pentru aur pretul se fixeaza pe baza mediei cursurilor monedelor din cos, convertita in ECU si stabilita in fiecare zi la cele 2 fixing-uri de la Londra. Pentru dolari se retine cursul de piata cu doua zile bursiere inaintea datei cand se stabileste valoarea acestuia.ECU-oficial este utilizat numai in reglementarile intre bancile centrale si care, in fapt, nu exprima altceva decat o noua incercare de monetizare a aurului.

Desfasurate in principal pe seama resurselor FECOM, care sunt evaluate in conditiile aratate mai sus, interventiile au de fapt scopuri pragmatice: mentinerea cursurilor in cadrul marjelor stabilite. Interventia apare in tipare bine cunoscute (a caror origine este mecanismul punctelor aurului).

In cadrul unei piete nationale o moneda din cosul ECU poate tinde spre a depasi limita superioara a marjei ca expresie a raportului intre cerere si oferta (C > 0). Interventia presupune cresterea ofertei (O+0) pentru a se ajunge la egalitatea intre cerere si oferta majorata (C = O+0) si chiar la modificarea sensului dezechilibrului (C < O + 0) fapt ce va impinge cursul inapoi in cadrul marjei. C>O C=O+o C 0). ECU PRIVAT

1.Crearea ECU privat

ECU privat are o viata proprie. Ca si ECU oficial, el a imprumutat de la ECU cos doar definirea continutului sau. ECU privat este constituit din 12 monede europene in proportii ce respecta definirea ECU cos si este creat prin circuitul bancar clasic. S-a nascut din depozitele valutare ale bancilor, constituite de catre institutiile comunitare din monedele celor 12 tari membre in schimbul creditelor in ECU din conturile lor. Crearea ECU privat este posibila prin operatii bancare si in contrapartida cu depozitele aflate in banca si formate din monedele care il alcatuiesc.Pentru ca o banca sa creeze ECU privat trebuie sa crediteze contul unui client care trebuie sa-i furnizeze echivalentul in ECU a tuturor celor 12 monede.

Operatiile de creare a ECU privat sunt astazi concentrate in mainile unui numar relativ mic de banci.Crearea ECU-privat de catre banca

Activ Pasiv0,62420 marci germane

0,08784 lire sterline

1,3320 franci francezi

151,80 lire italiene

0,2198 florini olandezi

3,301 franci belgieni1 ECU privat0,130 franci luxemburghezi

0,1976 coroane daneze

0,00885 lire irlandeze

1,44

drahme grecesti1,3930 pesetas spaniole6,8850 escudo portugheze

Masa monetara in ECU corespunde diferentei intre suma creantelor bancare in ECU asupra sectorului nebancar si datoriile bancilor in ECU fata de acelasi sector. Fiecare ECU privat poate fi utilizat de mai multe ori datorita cererii viguroase si constante pentru aceasta moneda. Masa monetara in ECU circula mai mult sau mai putin rapid pe piata, trecand de la un utilizator la altul cu diferite viteze. Masa monetara derivata (M2 si M3) poate fi calculata incluzand in structura ei alte produse financiare (obligatiuni si alte titluri rezultate din intermedieri si exprimate in ECU).Ca oricare alta moneda, ECU privat are un curs de schimb, calculat zilnic pe baza compozitiei cosului ECU si a cursului de schimb al monedelor componente, stabilit si el zilnic la fixing.

Nr. crtDenumirea valuteiCompozitia la data de 21/09/89Cursurile la data 21/10/92Valoarea dolari a unui ECUCursul valutelor fata de ECU

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12Marca germanaLira sterlinaFranc francez Lira italiana Florin olandez Franc belgian

Franc luxemburghez

Coroana daneza

Lira irlandeza

Drahma greceasca

Peseta spaniolaEscudo portughez0,6242000,087840

1,332000

151,800000

0,219800

3,301000

0,130000

0,197600

0,008852

1,400000

1,393000

6,8850001 $ = n X

1,50500,6143

5,1000

1318,6139

1,6981

31,0694

29,0245

5,8053

0,5721

195,4545

106,965

133,95641 X = n $

0,66441,196

1,627

0,00075

0,5889

0,3219

0,03445

0,1722

1,747

0,005177

0,0093

0,00740,4147510,1429920,261176

0,115121

0,129437

0,106246

0,004479

0,034038

0,014949

0,007367

0,013023

0,051397

1,94894

0,79550

6,60438

1707,57379

2,19904

40,23409

37,58604

7,51775

0,74083

253,10901

138,51737

173,47035

1,294976 $ / ECU

Sursa: Buletinul lunar al Bancii Centrale EuropeneFiecare moneda europeana este codata neintrerupt. Deci, ECU dispune in fiecare moment de un curs teoretic de cumparare si unul de vanzare. Pe pietele de schimb, ECU se negociaza, insa, la cursuri care pot fi mult diferite de cele oficiale (teoretice) calculate.

ECU este cerut pentru el (ca atare) si nu pentru cele 12 monede care il compun atat pe pietele monetare pe termen scurt, cat si pe termen mijlociu sau lung (pe piata obligatara sau a imprumuturilor). Nu mai este vorba de un ECU cos, pur nominal, ci de unul real cotat pe toate pietele ca si celelalte devize. ECU privat face obiectul unor multiple tranzactii.

2. Utilizarile ECU privat

a. Piata interbancara in ECU. Este o piata generica care regrupeaza ansamblul operatiilor care genereaza inscrieri in ECU in pasivul sau/si activul unei banci europene sau neeuropene. Trebuie facuta distinctie neta intre piata interbancara (ca piata dintre banci) si cea dintre banci si agentii ne-bancari.

Piata interbancara are la baza doua criterii de evaluare. Un prim criteriu il reprezinta volumul zilnic al tranzactiilor in ECU, acesta reprezentand mai mult de 1 % din totalul tranzactiilor cu devize.

Al doilea criteriu de evaluare a pietii interbancare in ECU este mai complet si mai precis. El furnizeaza date cu privire la stocurile si fluxurile in aceasta deviza. Volumul mediu zilnic al tranzactiilor pe piata interbancara

MonedaMil. ECU%

ECUBFR

DKR

DM

ESC

FF

HPL

IRL

LFR

LIT

PTA

UKL1801346

3

959

86

1164

317

52

92

626

701

176820,023,80

0,04

10,70

0,90

12,90

3,50

0,60

1,00

7,00

7,80

19,70

b. Piata dintre banci si agentii nebancari. Depozitele in ECU ale agentilor nebancari sunt inscrise in pasivul bancilor si reprezentau in 1990 mai multe de 10 % din ansambul pasivelor bancare in ECU. Aceasta cifra trebuie corelata cu slaba utilizare comerciala a ECU, precum si cu faptul ca cea mai mare partea imprumutatorilor nebancari (de pe piata bancara sau a obligatiunilor) cedeaza imediat ECU pe piata de schimb.Pozitiile creditoare in ECU ale bancilor asupra clientilor nebancari corespund creditelor pe care acestea le acorda sub diferite forme (imprumuturi la termen, credite revolving, facilitati, optiuni multiple etc.). Imprumuturile la termen detin ponderea cea mai mare, respectiv peste 60% in perioada 1982 1990.

c. Piata monetara in ECU. Aceasta cuprinde piata creditelor a caror durata de viata este sub un an. Are o existenta veritabila numai in masura in care este suficient de lichida, ea inglobeaza si piata interbancara, cat si bonurile de tezaur in ECU emise de un numar tot mai mare de tari si a caror uilizare s-a nascut si dezvoltat ca urmare a masurilor de dezintermediere bancara. De asemenea, biletele de trezorerie si certificatele de depozit in ECU sunt produse specifice create la nivelul pietei monetare, fiind utilizate in aceeasi maniera ca si alte produse financiare, avand o maturitate cuprinsa intre 1 6 luni.d. Piata euroobligatiunilor in ECU. S-a nascut in 1981 si a cunoscut, cu unele perioade de stagnare, o dezvoltare vertiginoasa, ECU devenind in 1991 a doua deviza pentru imprumuturi obligatare pe piata financiara internationala. Emisiuni obligatare (euro sau internationale) in devizele cele mai utilizate (milioane ECU contabilizati la data platii)

Deviza1985%1990%

$

DM

YEN

ECU

UKL93.721

8.093

6.971

6.780

5.84170,7

6,1

5,3

5,1

4,461348

23595

21581

21166

1800151,5

13,6

12,4

12,2

10,3

Total132.552100174.121100

Sursa: Moneda,credit, banci Nicolae Dardac, Constantin FloricelSpatiul financiar european se consolideaza tot mai mult. Disponibilitatile monetare colectate in interiorul acestui spatiu sut utilizate de intermediarii financiari fara a tine cont de frontierele nationale.

e. Utilizarile comerciale ale ECU. Cresterea sustinuta a utilizarilor financiare ale ECU nu este insotita de o crestere echivalenta a utilizarilor sale comerciale. Pentru relatiile intraeuropene, ECU, pe baza compozitiei sale, prezinta un tot mai mare grad de stabilitate fata de fiecare din componentele sale, atat pentru cursul de schimb, cat si pentru rata dobanzii. ECU constituie, deci, un mijoc de acoperire impotriva oricarui risc.

De asemenea, pentru intreprinderile apartinand aceleiasi societati cu mai multe filiale raspandite in diferite tari europene, ECU permite o simplificare a gestiunii de trezorerie in devize, dar si in politica de preturi. Pentru comertul international, ECU permite intreprinderilor sa se degaje de consecintele nefavorabile ale instabilitatii $ SUA.

ECU a fost folosit de institutiile europene pentrustabilirea bugetului si a taxelor vamale, precum si pentru stabilirea varsamintelor si a prelevarilor comunitare. In cadrul SME, ECU a indeplinit urmatoarele functii:- moneda efectiva in mecanismul de schimb; - baza de calcul pentru monedele europene;

- baza de interventie utilizata in aplicarea politicilor monetare;

- instrument de reglare intre bancile nationale.Studiu de caz

AFIRMAREA ECU PE PIETELE DE CAPITAL

Dupa 1981, tranzactiile financiare in ECU privat s-au dezvoltat foarte mult, aceasta deja fiind utilizata in toate compartimentele pietei financiare internationale: credite pe termen scurt, mediu si emisiuni obligatare. Tranzactiile comerciale in ECU incep sa se dezvolte, in mod semnificativ, dupa 1985. La crearea sa, in 1978, nimeni nu-si putea imagina ca ECU privat va inregistra un asemenea succes pe pietele financiare internationale. Astfel, in 1991, la numai 12 ani de existenta, ECU detinea rolul urmator.- a patra moneda internationala de rezerva, inaintea lirei sterline;- asigura 2% din volumul tranzactiilor de schimb pe piata Londrei, cu 5 ani in urma fiind practic absent de pe aceasta piata;- al patrulea, ca importanta, in componenta emisiunilor obligatare internationale ;- ECU este astazi singura moneda privata din lume, cu un rol economic semnificativ, in afara de orice interferenta cu sectorul oficial si autoritatile monetare.Acest succes pe pietele financiare ne indreptateste sa credem ca moneda europeana unica va juca un rol deosebit de important in calitate de instrument ce apartine superputerii secolului XXI, pentru a-l cita pe Lester Thurow, unul dintre cei mai apreciati analisti americani contemporani.ECU fiind folosit n anumite tranzacii financiare internaionale, a existat o ngrijorare c instanele strine ar putea s nu recunoasc EURO ca succesorul legal al ECU. Acest lucru a fost puin probabil s fie o problem, deoarece acesta este un principiu general acceptat, de drept internaional privat care afirm determinareamonedelor, i c, prin urmare, statele ar accepta legislatia Uniunii Europene n acest sens. Cu toate acestea, pentru precauie abundente, mai multe jurisdicii strine au adoptat acte legislative pentru a asigura o tranziie lin.Ce rol a avut ECU pe plan international?Pentru a ne face o imagine asupra rolului jucat de ECU pe plan internaional, amintim faptul c moneda comunitar era a patra ca pondere n mprumuturile internaionale (1990), dup dolarul SUA (40%), yenul japonez (12%) i francul elveian (10%).La nceputul anilor 90, ECU ocupa locul al patrulea ca moneda interationala de rezerva dupa dolar, care reprezenta 50 % din rezervele internationale, marca germana (20 %) si yenul (8%); cu o pondere de 4 % n rezervele internationale, ECU se plasa naintea lirei sterline, a francului francez si a francului elvetian.n 1991, ECU detinea 2 % din volumul tranzactiilor valutare de pe piata Londrei, cea mai puternica piata valutara (aproximativ 5 miliarde de dolari americani zilnic); toate acestea au facut ECU , pna la introducerea EURO, singura moneda privata din lume care avea un rol economic semnificativ fara vreo interferenta cu sectorul oficial sau cu autoritatile monetare.n anul 1995, participarea statelor membre la ECU era urmtoarea (n funcie de ponderea statelor respective n PIB-ul i schimburile comunitare ale Comunitii): marca german, 30,10%; francul francez, 19%; lira englez, 13%; lira italian, 10,15%; florinul olandez, 9,40%; francul belgian, 7,60% francul luxemburghez 0,30%; peseta spaniol 5,30%; coroana danez, 2,45%; lira irlandez 1,10%; escudo portughez 0,80% i drahma greceasc 0,80%. APLICATIEAcest studiu de caz se inspira din cel aparut in revista Aujoudhui lecu, nr.26 si arata perfect utilizarea privata a monedei ECU de catre intreprinderi. Situatia este in felul urmator.

Intreprinderea DUBOIS S.A (70 salariati) exporta 30% din cifra sa de afaceri. Facturile sale sunt eliberate in devize. Avand in vedere trezoreria in devize, delicata din punctul de vedere al supravegherii, directorul financiar al intreprinderii doreste sa compare pentru exercitiul 1988 datele pentru acelasi sume de facturare in ECU.

Comparatia este realizata pe trei perioade distincte: inceputul lui ianuarie, inceputul lui februarie, inceputul lui mai 1988. De fiecare data este vorba despre echivalentul a patru milioane DEM exportati in DEM, NLG, ITL SI IEP, in contrapartida a un milion DEM pentru fiecare factura. Intreprinderea acorda trei luni ca durata de plata si se acopera la termen de fiecare data.

Operatiunea ianuarie 1988

- Facturare in devize:a) Cursul din 04.01.88 : 1 DEM = 3,3864 FRF4,49 = Report

(338,64 + 4,49)DEM = x 1 000 000 x 1 = 3 431 300 FRF

100b) Cursul din 04.01.88 : 1 NLG = 3,0135 FRF3,08 = Report 1 DEM 3,3864NLG = = = 1,1237 NLG / DEM

1 NLG 3,0135

(301,35 + 3,08)NLG = x 1 000 000 x 1,1237 = 3 420 880 FRF

100

c) Cursul din 04.01.88 : 1 ITL = 0,045955 FRFDeport = 0,0352 1 DEM 3,3864

ITL = = = 73,69 ITL / DEM 1 ITL 0,045955

(4,5955 0,0352)

ITL = x 1 000 000 x 73,69 = 3 360 485 FRF 100d) Cursul la 04.01.88 : 1 IEP = 8,9315 FRF

Deport = 0,0128 1 DEM 3,3864

IEP = = = 0,37915 IEP / DEM 1 IEP 8,9315

IEP = (8,9315 0,0128) x 1 000 000 x 0,37915 = 3 381 510 FRF

Deci un total facturat in devize echivalent cu: 13 594 175 FRF

- Daca am fi facturat in ECU in cele patru randuri, adica echivalentul a 4 000 000 DEM:

Cursul XEU / FRF la 04.01.88 : 6,964 1 DEM 3,3864

XEU = = = 0,48627

1 XEU 6,964

XEU = (6,964 + 0,0292) x 4 000 000 x 0,4862 = 13 600 375 FRF

Sa vedem rapid ce au insemnat aceleasi operatiuni, realizate in februarie 1988, apoi in mai 1988, cu aceleasi devize si cu termeni de plata identici:

Operatiunea februarie 1988

- Facturarea in devize: DEM / FRF = 3 407 100

NLG / FRF = 3 399 480

ITL / FRF = 3 344 656

IEP / FRF = 3 325 852

Total facturat 13 477 088- Facturarea in ECU:

(6,9595 + 0,0233) x 4 000 000 x 0,4841 = 13 521 493 FRF

Operatiunea mai 1988

- Facturarea in devize: DEM / FRF = 3 437 600

NLG / FRF = 3 431 759

ITL / FRF = 3 378 812

IEP / FRF = 3 399 268

Total facturat

13 647 439

- Facturarea in ECU:

(7,0460 + 0,0266) x 4 000 000 x 0,4825 = 13 650 118 FRF

Sinteza Daca situam in paralel sumele facturate in devize si in ECU la cele trei date, obtinem:Ianuarie 1988Februarie 1988Mai 1988TOTAL

Suma celor 4 devize

ECU13 594 175

13 600 37513 477 088

13 521 49313 647 439

13 650 11840 718 702

40 771 986

Rationand intr-o maniera globala putem constata, dincolo de castigul lejer realizat din schimb, ca avantajul cel mai important pentru intreprinderea DUBOIS al facturarii in ECU este o simplificare sensibila a gestiunii trezoreriei: o singura deviza de manevrat si deci o economie de timp pentru directorul financiar. Acest exemplu militeaza in favoarea recurgerii la moneda unica.CONCLUZII ECU este astazi singura moneda privata din lume, cu un rol economic semnificativ, in afara de orice interferenta cu sectorul oficial si autoritatile monetare.

ECU a fost folosit de institutiile europene pentrustabilirea bugetului si a taxelor vamale, precum si pentru stabilirea varsamintelor si a prelevarilor comunitare

In prezent exista numeroase instrumente la dispozitia particularilor sau intreprinderilor care alcatuiesc cererea. Experientele pivot au ca scop familiarizarea utilizatorului cu folosirea ECU in tranzactiile cotidiene.

Principala utilizare comerciala a ECU este aceea de mijloc de reglare intre filialele aceluiasi grup european sa intre diferite forme europene. Intreprinderi ca VISA, EUROCARD, EUROCHEQUE trateaza astazi ECU ca pe oricare alta deviza. Carti de credit si cecuri in ECU sunt liber utilizabile, fiind totusi, necesar acordul beneficiarului platii. Motivul principal pentru care ECU nu a devenit pana la urma o adevarata moneda a Europei nu a fost lipsa sa de calitati, ci absenta vointei politice a statelor membre, care nu au dorit acest lucru. Un alt motiv esteca el nu a dus la o asemenea coordonare a politicilor monetare si valutare nationale, care sa fie considerata satisfacatoare de catre toate statele participante.BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae Integrarea monetar-bancara europeana , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001;

2. Paun Roxana- Daniela Spatiul monetar european , Editura Economica, Bucuresti, 2004;

3. Violeta Elena Dragoi Moneda, Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010; 4. Claude Dufloux Piete financiare, Editura Economica, Bucuresti, 2002. 5. http://www.stiucum.com/finante/finante-internationale/377/afirmarea-ecu-pe-pietele-de-ca44464.phpPAGE 21