Date post: | 07-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | sumedreacristian |
View: | 227 times |
Download: | 0 times |
of 58
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
1/58
Tabel - Matricea finala a temelor si subtemelor comune identificate.
Teme Subteme
1. Cine sunt eu?
“O persoana care iubeste viata. Si
semenii”.
1.1 Biografia persoanei diagnosticatecu schizofrenie
1.! "articularitatile persoaneidiagnosticate cu schizofrenie.
2. Care sunt motivele pentru care eu
cred ca m-am imbolnavit?
“Totul a pornit de la o scrisoare”
!.1 #actorul considerat decisiv in
declansarea bolii!.! $evoia de a fi iubit.
3. A trai cu schizofrenia
“ %a o furtuna”&.1 %um am aflat ce diagnostic am'&.! %um s-a manifestat boala in cazul
meu'
4. Ce consecinte are aceasta boala in
cazul meu?
( )u credeam atuncea ca sunt o persoana
destul de bine dar in momentul ala m-am schimbat* cum am zis. +alorizarea a scazut
drastic* la zero”
,.1 Scaderea increderii in propria persoana
,.! fectarea comunicarii cu ceilalti
5. Cum fac fata bolii?
(it ca am memorie scurta* probabil si astama a/uta sa trec mai departe”
0.1 escoperirea lui umnezeu
0.! itare0.& orinte* aspiratii.
4. Interpretarea rezultatelor cercetarii.
5.1. Primul nivel de interpretare: Vocea participantilor.
Prima parte a interpretarii rezultatelor, conform standardelor IPA, confera voce relatarilor
participantilor. Astfel, cercetatorul conduce interviul, asculta cu atentie relatarile participantilor
iar apoi expune istoriile de viata ale acestora, reda sentimentele, gandurile, explicatiile pe care
cei doi participanti le-au avut vis-à-vis de experienta bolii.
Cei doi participanti la studiu au fost rugati sa povesteasca, cat mai deschis posibil, despre
ei, despre copilaria lor, despre traseul profesional urmat, daca isi mai amintesc contextul in care
boala lor s-a instalat, despre experienta bolii, despre modul in care au perceput boala, despre ce
anume au simtit in momentul aflarii diagnosticului, despre modul in care viata lor s-a schimbat,
despre cum anume au facut fata bolii si despre perspectivele de viitor. Astfel, in urma relatarilor
participantilor si dupa parcurgerea tuturor etapelor in ceea ce priveste analiza datelor, s-a
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
2/58
desprins o matrice finala care contine urmatoarele teme: “Cine sunt eu?”, “Care sunt motivele
pentru care eu cred ca m-am imbolnavit? , “ A trai cu schizofrenia”, “Ce consecinte a avut
aceasta boala in cazul meu?”, “ Cum fac fata bolii ?”.
Tema 1: “Cine sunt eu?
Aceasta prima tema are un dublu rol: pe de o parte are un rol de aclimatizare!, de
cunoastere, familiarizare a celor doi protagonisti ai interviului, cercetator si participant dar si de
obtinere a unor informatii importante care il a"uta pe cercetator in conturarea unei imagini de
ansamblu in ceea ce priveste istoria de viata a participantului. Aceasta tema este alcatuita din
doua subteme, respectiv “Biografia persoanei diagnosticate cu schizofrenie” si
“"articularitatile vietii persoanei diagnosticate cu schizofrenie”.
1.1. Biografia persoanei diagnosticate cu schizofrenie.
#lena, prima participanta la studiu, poveste faptul ca locuieste in $arsa la bloc, are %& de
ani, are un frate mai mare care locuieste in 'ranta , ca relatia cu parintii cu care si locuieste este
una armonioasa, ca incearca pe cat posibil sa nu-i supere si ca familia ei este una frumoasa . (e
asemenea, ea se descrie ca fiind fericita.
“ "2 Ma numesc )lena
T2 3hi
"2 aaa* sunt din Marsa
T2 sa "2 aaa* locuiesc la bloc
T2 ha
"2 Si4am o familie frumoasa si sunt fericita.T2 ha. %ati ani aveti'
"2 m &5 de ani* am implinit pe 11 martie
T2 ha. Multi inainte "2 Multumesc
T2 #rati* surori mai aveti'
"2 m un frate mai mare care e casatorit si are ! baieti.
T2 ha. #ratele e in Sibiu'
"2 $u* el locuieste in #rantaT2 ha. %u parintii cum va intelegeti'
"2 #oarte bineT2 3hi
"2 #oarte bine ma inteleg cu ei. $iciodata nu4daca au ceva de zis imi zic dar nu4nu
ma supara si nici io* nici io nu incerc sa-i supar dar poate* probabil ii mai supar cateodata* depinde ce atitudine am* depinde cum ma simt !. )#lena *,+
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
3/58
tefan afirma ca este originar din uzau, ca in prezent locuieste in ibiu impreuna cu
parintii, este in varsta de /0 de ani si ca, la fel ca si in cazul #lenei, relatia sa cu parintii este una
foarte buna in prezent, lipsita de conflicte sau alte neplaceri. (e asemenea, afirma ca mai are o
sora mai mica cu + ani cu care, de asemenea, este in relatii cordiale.
“ "2 Ma numesc Stefan.T2 Stefan. e unde sunteti* Stefan'
"2 S6nt din 7omania* s6nt roman* roman* sunt nascut in Buzau.
T2 3hi "2 Si locuiesc in orasul Sibiu.
T2 Si parintii dumneavoastra sunt unde' 3n Buzau'
"2 Sunt in Sibiu dar si ei sint din /udetul 8or/.T2 3hi. O9. %ati ani aveti domnul le:andru'
"2 m ,; de ani si merg pe ,< acuma in aprilie.
T2 ha. %um va intelegeti cu parintii dumneavoastra'
"2 %u parintii mei* acum* in present ma inteleg foarte bine* foarte bine ma inteleg* iiapreciez si sunt cu ei. 3i a/ut si vreau sa-i a/ut si sa-i iubesc pe ei pentru ca si ei ma
iubesc pe mine. 3i apreciez si ii iubesc* da.
T2 3hi. $u v-am intrebat. #rati* surori mai aveti' "2 Mai am o sora
T2 O sora
"2 O soraT2 Si cu sora'...) mai mare* e mai mica'
"2 ) mai mica decat mine cu ! ani.
T2 Si cu sora cum va intelegeti'
"2 %u sora ma inteleg foarte bine”. ) tefan *, *+
In ceea ce priveste copilaria, atat #lena cat si tefan relateaza ca s-au bucurat de o
copilarie frumoasa insa in grade diferite. (aca cazul #lenei a fost unul fericit, aceasta neducand
lipsa de nimic, tefan insa nu s-a bucurat de aceleasi posibilitati.
“T2 ha. a. %um a fost copilaria dumneavoastra'
"2 O copilarie fericita* n-am dus lipsa de nimic. m avut si fructe si ciocolata si suc* tot
ce4parintii s-au preocupat si ne-au oferit de toate.T2 3hi
"2 %hiar daca nu se gaseau* deci faceau rost
T2 )ra in perioada4.pe vremea lui %eausescu' "2 a* era pe vremea aceea. Si bine* ca mergeam la cofetarie si stateam la rand la
portocale sa luam un 9ilogram de portocale sau banane* se mai termina inainte si la
carne stateam la rand si nu mai apucam dar noi nu am dus lipsa pentru ca parintii s-au
straduit* n-au facut parte din nu stiu ce partid sau mai stiu eu ce* da= aaa n-am dus lipsa*am avut intotdeauna tot ce ne-am dorit. $e organizam zilele de nastere* invitam vecinii
nostri* copii vecinilor nostri de ziua noastra* eram impreuna* sarbatoream* era chiar
foarte frumos si ne simteam foarte bine.” ) #lena +,%
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
4/58
#lena descrie cu lux de amanunte atmosfera copilariei, efortul parintilor de a le oferi cat
mai multe si de a nu le lipsi nimic, chiar daca nu intotdeauna se gaseau asa usor, precum si
petrecerea zilelor de nastere.
Copilaria lui tefan a fost frumoasa insa a fost marcata de unele lipsuri de ordin financiar.
Acesta afirma ca familia din care provine este una modesta financiar si ca i-a asigurat doar
strictul necesar: mancare si haine. tefan mai povesteste ca se simtea 1 putin cam ciudat ! cand
vedea ca alti copii au "ucarii si el nu. In prezent situatia financiara a familiei nu s-a schimbat prea
mult, acestia ramanand in continuare o familie modesta din punctul de vedere al puterii
financiare , tefan invatand sa fie econom si sa isi pastreze banii 1 pentru intretinerea familiei si
locuintei!.
T2 %um a fost copilaria dumneavoastra' "2 %opilaria mea a fost frumoasa* copilaria mea a fost frumoasa cu anumite >rade? mici
intamplari negative ca eram cam4eram * eram putin cam4 imi placeau masinutele si
tehnica. 3mi placea sa desfac* sa fac *sa lucrez. Si desen4 multe* multe imi placeau.
T2 ha "2 Si nu prea aveam /ocuri. Mama nu imi prea cumpara ca noi eram mai saraci. Mama
imi cumpara mancare* haine si4atat* cam atat. Si /ucarii nu prea aveam si cand vedeam
o masinuta sau ceva la copilul de langa mine ravneam si nu aveam.T23hi
"2 3ntr-un fel m-am simtit asa* putin cam ciudat.
T23hi "2 Si acum cand am devenit mare* la maturitate am posibilitatea de a-mi cumpara masini
cate vreau numai ca acuma simt si eu nevoia sa nu* sa nu pun banii pe asa ceva pentru
ca tot la fel* nu suntem o familie bogata* suntem o familie modesta si banii trebuie sa4
pentru intretinerea familiei si locuintei si4.locuintei si a familiei.! )tefan, /.
In ceea ce priveste traseul profesional, #lena povesteste ca scoala generala a urmat-o la
$arsa, liceul in ibiu la 2ctavian 3oga si ca este absolventa de litere.
“T2 ha. %e scoala ati facut' %e ati urmat'
"2 "ai scoala generala la Marsa* liceul la Octavian 8oga si facultatea aici la Sibiu* facultatea de litere.” )#lena, %
4otodata, aceasta se mandreste cu performantele scolare obtinute, subliniind faptul ca a
obtinut al doilea post pe "udet la titularizare iar in al doilea an, tot la titularizare, s-a clasat in
primii zece. 4itularizarea a obtinut-o pentru limba latina.
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
5/58
"2 3n Sibiu la Onisifor 8hibu m-am titularizat din primul an. m obtinut post din primul
an* am obtinut al doilea post pe /udet si prima din generatia mea care am obtinut aaa
nota respectiva care* in urma careia eu am optat pentru 8hibu. )ra romana si latina*colegele mele au zis “ lasa ca tu te descurci la latina”
T2 ha
"2 Si de aceea am optat si am mai dat in anul urmator e:amen de titularizare* m-am plasat in primii zece* chiar asa si puteam opta pentru Marsa* am ramas tot la 8hibu.”
)#lena %, /
$otivul pentru care #lena a decis sa ramana in continuare la liceul 2nisifor 3hibu in
detrimentul celui de la $arsa l-au reprezentat colegii pe care ii descrie ca fiind oameni tineri
sufleteste si trupeste!.
“T2 ha. +a placea la 8hibu.
"2 a* mi-a placut foarte mult. 3i4oameni tineri sufleteste si trupeste
T2 ha "2 Si plini de entuziasm* de viata* colegi foarte buni”. )#lena, /
#lena povesteste ca la inceputul carierei era foarte entuziasmata si dedicata profesiei pe
care o facea cu drag, neresimtind oboseala.
“"robleme am avut* daca pot sa zic asa* probleme ca am lucrat* primii ani am fost plina
de entuziasm* toate* toate bune* faceam naveta* plecam * mergeam pe /os din gara pana
la 8hibu si inapoi si nu simteam oboseala.”)#lena, /
In cazul lui tefan, traseul profesional nu a fost incununta numai de succese. Acesta
afirma ca a facut liceul teoretic 3h. 5azar! din ibiu la profil real, matematica-fizica si ca a
urmat niste cursuri de pregatire in domeniul electrotehnicii.
“ T2 aa* ce scoala ati facut' "2 m facut liceul siii niste cursuri de pregatire in domeniul electrotehnicii. m facut
liceul teoretic “8heorghe @azar”* mate-fizica* profil electrotehnic si dupa aceea mate-
fizica”. )tefan *, %
2 data insa cu aparitia bolii, tefan a fost nevoit sa intrerupa scoala + ani de zile, din
*60* pana in *60% cand a reluat-o la seral.
“T2 3n ce an se intampla acest lucru' "2 3n 1
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
6/58
T2 Si ce s-a intamplat cu scoala' ti intrerupt-o'
"2 m intrerupt* am intrerupt in timpul scolii
T2 ha. "ana cand' "2 "ana in 1
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
7/58
"2 upa ce m-am imbolnavit am incercat sa reiau* sa retraiesc viata pe care am avut-o si
n-am mai putut” )#lena /, 8
Pe de alta parte, tefan, incercat de ezitari in oferirea unei perspective proprii vis-à-vis de
propria persoana, isi puncteaza calitatile considerate reprezentative si anume: integritatea morala,
respectarea regulilor invatate la scoala, credinta in (umnezeu, punctualiatatea, sensibilitatea si
faptul ca este o persoana careia ii place sa studieze.
T2 3hi. aca ar fi sa va descrieti in cateva cuvinte* ce ati spune despre dumneavoastra' "2 )u... eu nu pot sa ma descriu pe mine insami4 dar sunt o persoana care ii place* ii
place corectitudinea* sa respecte ceea ce a invatat la scoala*
T2 ha "2 Sa fie credincioasa in umnezeul ortodo:
T2 ha
"2 Sa fie curata4punctuala si sunt mai multe cred* mai multe dastea
T2 ar daca ati incerca sa va caracterizati dumneavoastra* ce fel de persoana sunteti' "2 Sunt o persoana cammm aaaa4. $u stiu4nu* nu as putea spune. r trebui altcineva*
altcineva ma vede mai bine pe mine decat ma vad eu pe mine insami.
T2 n prieten apropiat* ce credeti ca ar spune despre dumneavoastra' %um v-ar caracteriza'
"2 $u stiu4nu stiu cum m-ar caracteriza. %and am prieteni nu prea vin* nu prea ma
cauta* prieteni asa cunostiinte am dar nu prea sunt cautate cei care as putea sa-i numesc prieteni
T2 ha
"2 ar 4 spun ca sunt o persoana sensibila* o persoana* o persoana care ii place sa
studieze4” )tefan +, %.
tefan atinge aici si problema prietenilor, mai exact lipsa unei retele sociale de suport.
Ambii participanti se confrunta cu aceasta problema, cea a lipsei unui cerc propriu de prieteni.
Atat tefan cat si #lena afirma ca prietenii lor sunt de fapt prieteni de familie mai mult. In cazul
#lenei, prietenii sunt aceia care i-au fost alaturi din momentul imbolnavirii si pana in prezent si
doua fete, tot a unor prieteni de familie, cu care se viziteaza.
1T2 "rieteni aveti'
"2 %are sa ma viziteze* sa vina la mine acasa'
T2 a "2 $u prea vin. "rieteni asa ca prieteni de familie. m prieteni de familie care au doua
fete care-s la scoala in clasa a patra si in a sasea si mai ma duc pe la ele sau mai vin ele. $u prea vine nimeni la mine asa* nu ma viziteaza. m o prietena sa zicem in 7acovita. )
dascalita* e invatatoare* deci prieteni de familie asa care au fost alaturi de mine de cand
m-am imbolnavit.” ) #lena, *0
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
8/58
In ceea ce il priveste pe tefan, criteriile pe baza carora acesta isi face prieteni tin mai
mult de sfera religioasa si de un 1filtru! de selectie destul de strict de care 1 nu toti reusesc sa
treaca!. 5a baza lipsei prieteniilor par sa stea viciile societatii moderne: fumatul, alcoolul,
desfraul, lipsa educatiei din partea unora.
1 "24..s-a creat o distanta4o distanta care m-a facut sa4>ofteaza? sa fiu4sa4.cum sa
zic4in sensul ca eu cu o persoana daca vrea sa o apreciez trebuie sa respecte niste
reguli2 sa nu fumeze* sa nu bea* sa mearga la biserica* sa nu te desfraneze4 )i* si nu
prea gasesc aceste persoane in lumea* in ziua de astazi in care vezi tot fum >rastit?*
galagie* betivi* desfranati* nu stiu. $u vreau sa* sa accept aceasta lume a lor.” )tefan, %
(T2 3hi* ihi. eci inteleg ca aveti un fel de filtru de selectie "2 a* am filtru de selectie* da
T2 3hi. e care nu reuseste4
"2 $u toti reusesc sa treaca >zambeste?. $u stiu ce sa zic* nu stiu de ce sunt asaT2 Si nu v-ati gandit sa4ca acest filtru sa nu mai fie atat de dur* sa fie mai permisiv* sa
faceti un fel de4
"2 m incercat
T2 %ompromis.. "2 $u* compromis nu este un termen binevenit. )ste ingaduinta* e un termen mai potrivit
dar4in.. mai sunt cazuri cand sunt asa ingaduitor dar sunt in familie* cand sunt in
familie dar cand pornesc4teoretic merge dar cand trebuie si practic in societate* cand ies in societate ala ma supara prin faptul ca miroase urat de la tigara sau prin faptul ca
e nespalat sau prin faptul ca vorbeste urat* ma supara
T2 3hi "2 )u tac* tac* mai tac* mai las sa treaca de la mine dar am gri/a sa nu mi-l fac prieten
pentru ca ma deran/eaza asa4deci nu prea4” ) tefan **, *+
(e asemenea acesta afirma ca ii plac stiintele exacte si cele umane, ca i-ar placea sa-si
valorifice talentul cu care a fost inzestrat insa nu poate pentru ca se simte izolat de ceilalti.
1 "2 >rade? imi place sa4aaa* imi place sa desenez* sa lucrez la matematica* stiinte
e:acte* m-am* mi-au placut si* si stiintele umane sunt interesante. ezvolt talent la mai
multe prin faptul ca umnezeu mi le-a dat si4.ceea ce mi-a dat umnezeu vreau sa pun
in valoare* sa4 cam greu pentru ca sunt oarecum izolat de ceilalti”. )tefan, **
1.! "articularitatile persoanei diagnosticate cu schizofrenie.
#lena povesteste ca una din marile ei dorinte a fost aceea de a fi independenta. Aceasta
relateaza ca a participat la o nunta in Cisnadie insa in loc sa se intoarca acasa dupa terminarea ei
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
9/58
a ales sa stea la cineva peste noapte fara a-si anunta insa parintii care s-au ingri"orat recurgand la
telefoane pentru a afla unde se afla fiica lor.
1. Si4 >ofteaza? si4cineva sau nu stiu cine i-a chemat pe parintii mei sau au vorbit cu eila telefon* m-am dus la o nunta in %isnadie dar nu m-am dus acasa..)u ma simteam
foarte rau dar nu m-am dus acasa la ai mei. "ur si simplu stateam. "rima data cand mi s-a realizat visul sa stau cu cineva* la cineva in apartament si sa ma simt independenta. sta imi doream de foarte mult timp ceea ce n-am realizat pana atunci si ma simteam
libera dar libertatea aceasta m-a costat”. )#lena, 6
Atat tefan cat si #lena frecventeaza cercul literar si le face placere sa scrie poezii. #lena
povesteste ca aceasta pasiune pentru poezie o are dintotdeauna insa numai dupa ce s-a imbolnavit
s-a putut apuca de compus deoarece pana atunci era impiedicata de lipsa timpului pentru asa
ceva. 9eferitor la subiectele abordate de poeziile ei, #lena afirma ca acestea ating temele centrale
ale vietii ei respectiv iubirea neimpartasita* dorinta unei impliniri sufletesti si relatia mea cu
divinitatea!.
T2 3hi. +-ati apucat de mult sa scrieti poezii'
"2 aa..pfiu deci intotdeauna mi-am dorit sa scriu dar cu adevarat numai dupa ce m-amimbolnavit. "entru ca nu aveam timp inainte pentru
T2 Si de cand v-ati imbolnavit aveti timp
"2 aT2 3hi. Si despre ce sunt poeziile dumneavoastra* ce subiect au'
"2 3ubire neimpartasita* dorinta unei impliniri sufletesti si relatia mea cu divinitatea”.
)#lena, +
tefan povesteste ca pasiunea pentru poezie a venit o data cu inceperea vietii bisericesti,
in anul *666, cand a facut cunostiinta cu un student la teologie, fondatorul AC29-ului.
1T2 m vazut ca va place sa scrieti si poezii
"2 a* nu de mult scriu poezii
T2 %um a inceput aceasta pasiune'
"2 ceasta pasiune a inceput prin
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
10/58
1T2 ha. e unde va luati inspiratia* energia'
"2 epinde. e e:emplu anul trecut aaa deci inspiratie am momente. m multe ganduri
de a scrie dar nu le pot asterne ca-s prea multe* ar trebui sa ma a/ute cineva si eu sadictez aceluia* sa-i dictez ceea ce as vrea. tuncea am inspiratia cea mai mare. Si
noaptea sunt inspirata dar noaptea trebuie sa dorm ca asa e tratamentul si n-am voie sa
pierd noptile. eci noaptea trebuie somn” . )#lena +, +*
In ceea ce il priveste pe tefan, acesta afirma ca in compunerea poeziilor se inspira din
viata de zi cu zi si isi doreste sa acopere 1 greseala pe care o face omul !. Prin aceasta greseala
tefan intelege viciile societatii contemporane. (aca in cazul #lenei poeziile faceau referire la
temele centrale ale vietii ei, poeziile il au ca subiect principal, in cazul lui tefan, pe (umnezeu
si mai fac referiri la cartea studentului la teologie pe care l-a intalnit si de la care a pornit
pasiunea lui pentru poezie.
1T2 Si de unde aveti insipiratie pentru a scrie' e unde o luati'
"2 in viata de zi cu zi* din propria mea minte* eu vreau sa acopar greseala pe care o
face omul T2 Si care credeti ca este aceasta greseala'
"2 $eascultarea* asta e principala
T2 ha
"2 $eascultarea si mandria si mai multe* mandria * neascultarea4.T2 "oeziile dumneavoastra fac referire si la boala'
"2 $u
T2 $u "2 $umai la umnezeu fac referire si cartea lui ragomir”. )tefan, +/
#lena relateaza ca in urma frecventarii cercului literar si-a dat seama ca, contrar
asteptarilor ei, nu este singura care se confrunta cu aceasta boala, fiind surprinsa sa vada si alti
oameni exact ca ea. Acest lucru nu a facut decat sa o bucure pentru ca eu ma credeam singura*
nu stiam ca mai e:ista si altii!.
“ T2 ha. e cat timp frecventati cercul literar'
"2 e la inceput. sta inseamna de doi ani
T2 ha. Si cum va simtiti in cadrul acestui cerc' "2 Ma bucur ca am descoperit oameni care* ma credeam singura pe lumea asta cu boala
aceasta si am descoperit oameni ca si mine* care au* traiesc* traiesc ca si mine* simt ca si
mine* sunt la fel ca si mine deci sunt oameni* suntem de aceeasi teaca T2 3hi
"2 Si asta m-a bucurat pentru ca eu ma credeam singura* nu stiam ca mai e:ista si
altii.”. )#lena, +
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
11/58
Tema 2: ! Care sunt motivele pentru care eu cred ca m-am imbolnavit?
In cadrul acestei teme s-a incercat surprinderea cauzelor care au dus la aparitia bolii din
perspectiva fiecarui participant in parte. Informatiile primite s-au dovedit a fi foarte interesante ,
prin prisma semnificatiilor acordate factorului considerat responsabil de instalarea bolii. #stesurprinzator sa vezi forta pe care semnificatia acordata unui eveniment, aparent foarte comun, o
poate exercita asupra sistemului psihic, amenintandu-l cu dereglarea stabilitatii si reorganizandu-
l, sub o forma de protectie, dupa mecanismele etiopatogenice invaluite de mister ale
schizofreniei.
!.1 #actorul considerat decisiv in declansarea bolii.
#lena povesteste ca totul a pornit de la o, aparent banala, scrisoare. 9ugata fiind, daca
poate, sa divulge continutul acestei scrisori, #lena ne introduce in neplacuta lume a iubirii
platonice si a respingerii. Aceasta povesteste ca era indragostita de un baiat cu care se intalnise
pentru prima data intr-o tabara studenteasca in urma cu 8 ani, caruia insa nu i-a adus la
cunostiinta in acel moment sentimentele pe care le avea pentru el, asteptand sa fie remarcata. In
momentul in care #lena a primit atentia dorita din partea acestui baiat si i-a spus ceea ce simte
pentru el, raspunsul primit in schimb a fost un refuz la dorinta ei, materializat intr-un sec 1a fost
prea tarziu!.
1 "2 Totul a inceput de la o scrisoare.T2 O scrisoare. "2 a4.nu e scrisoarea lui %aragiale sau o scrisoare pierduta. )ra mai bine daca nu
citeam acea scrisoare dar am citit acea scrisoare si ma luptam cu mine. Sa o citesc* sa nu
o citesc* sa o citesc* sa nu o citesc si am citit-o si4. Si m-am neca/it foarte tare de la o scrisoare.
T2 ha. aca doriti sa-mi spuneti la ce facea referire acea scrisoare. espre ce era
vorba' $umai daca doriti. "2 44mi se spunea clar ca nu am nici o sansa* ca pot avea o relatie de amicitie dar nu
mai mult.
T2 ha
"2 eci nu mi se oferea nici o sansa si problema era ca acea persoana pentru carenutream sentimente de 4. era de cativa ani in momentul acela in care m-am imbolnavit
sa vedem4doi* trei de cinci ani. eci mie persoana aceea mi-o placut cu multi ani
inainte dar nu i-am spus nimic. $e-am intalnit intr-o tabara* intr-o tabara studenteasca si ne-am mai intalnit si dupa aceea si il vedeam liber si asa atuncea4bine* tot el a facut
primul pas si io am fost deschisa. Si pana la urma n-a fost sa fie. eci eu am asteptat
persoana respectiva ca sa ma remarce* ca sa-mi dea atentie si cand mi-a acordat atentie zice “ a fost prea tarziu”. $u stiu la ce se referea”
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
12/58
)#lena 8, &
#lena continua incursiunea in aceasta lume a suspinelor! descriind modul in care a trait
suferinta provocata de decizia persoanei iubite si nevoia de a cunoaste motivele care au condus la
aceasta.
eci asta mi-a dat de inteles ca mai mult de atata nu voi avea niciodata si m-am
resemnat* m-am resemnat* am suferit si bine* i-am mai trimis* i-am telefonat si de scris nu
i-am mai scris. Ba da* poate i-am scris o ultima scrisoare* nu stiu daca i-am scris si4
da4>ofteaza?4si am telefonat si am tot insistat si daca mi-ar fi dat chiar putintelaatentie dar nu mi-a dat sansa sa ne intalnim sau sa mai vorbim si l-am mai sunat ultima
data dupa ce fusesem internata deci trecusera cat timp'....un an sau doi si l-am sunat si
am vorbit la telefon* mai aveam numarul de telefon ca tot asa* cand ma imbolnavesc ma gandesc la persoana respectiva* vorbesc si as vrea sa vorbesc cu ea* as vrea sa aflu ce a
vrut de fapt de la mine * asa intr-un fel sa-mi spuna cu ce am gresit”. )#lena, &
Cazul lui tefan a fost unul diferit. Acesta povesteste ca, in cazul sau, totul a pornit de la
o raceala la cap avuta in vacanta de iarna a anului *60*. tefan isi facuse baie si dorea sa iasa
afara cu capul gol. 4atal sau nu a fost insa de acord, rezultand o altercartie intre cei doi in urma
careia tefan a iesit afara cu capul gol si a racit. Aceasta raceala s-a manifestat prin incapacitatea
de a a-si mai putea indeplini atributiile de elev si prin oboseala accentuata.
"2 debutat aaa4eram* eram4 eram4 am reusit sa intru la liceu la 8heorghe @azar
si aaa era intr-o sambata4.si4.mi-am facut baie4.si am iesit afara4.aveam* aveam
parul lung4eram in vacanta de iarna. )ra cam in < februarie* < ianuarie 1
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
13/58
nu poate fi cumparata ca si cum aceasta si-ar fi dorit acest lucru. 4otodata, participanta ofera si
posibile explicatii pentru refuzul persoanei iubite de a se anga"a intr-o relatie serioasa.
1 "2 $u* na* nu mi-a e:plicat. Bine* in scrisoarea respectiva aaa se lega de persoana mea si imi spunea de e:emplu ca4nu stiu* e ca un cancer stii* terminal* stii4care s-a
raspandit in intreaga persoana si nu stiu* se lega si de aspectul meu fizic si felul meu de a fi si felul de a vorbi si4imi dadea de inteles ca dragostea nu se cumpara ca si cum eu as fi vrut sa cumpar dragostea. "robabil ca daia4nu se poate cumpara aceasta dragoste”.
)#lena, &
tefan povesteste faptul ca a avut o relatie in care a iubit foarte mult si in acelasi timp a si
suferit din cauza ca nu si-a putut indeplini dorinta patimasa! si anume aceea de a se culca cu o
fata.
"2 Si cu toate ca nu puteam sa imi indeplinesc dorinta mea patimasa * sufeream4
iubeam cu patima si sufeream ca nu* nu puteam sa-mi satisfac patima si4..T2 "atima fiind sentimentul reciproc din partea celeilalte persoane sau4.' "2 $u4
T2 ar in ce sens'
"2 "atima era ca vroiam sa ma culc cu o fata si nu reuseam acest fapt )tefan, 0.
Tema : “ ! trai cu "c#izo$renia”.
Aceasta tema exploreaza modul in care cei doi participanti au trait experienta bolii si isi
propune sa surprinda perceptia fiecaruia vis-à-vis de aceasta tulburare. Ca subteme avem %um
am aflat ce diagnostic am'! si %um s-a manifestat boala in cazul meu'!
&.1 %um am aflat ce diagnostic am'
#lena afirma ca a aflat de diagnostic intamplator. (upa intoarcerea sa din 3ermania,
unde fusese internata pentru prima data la varsta de +8 de ani, in anul +*, medicul care o
tratase in strainatate i-a inmanat doctoritei care se ocupa de ea aici in 9omania, fisa medicala
care continea si diagnosticul pozitiv. Acela a fost primul moment, afirma #lena, in care a luat
contact cu denumirea bolii ei, aceasta relatand ca pana atunci credea ca era tratata pentru ca
iubea si pentru ca era indragostita.
T2 Si la spital ce s-a intamplat aici'
"2 @a spital'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
14/58
T2 a* cand ati a/uns prima data. @a ce varsta se intampla acest lucru'
"2 @a !0 de ani. cum 11 ani. e fapt in iunie se implinesc 11 ani.
T2 ha. ti a/uns la spital aici. Si aici ce s-a intamplat' "2 "ai4 eu am fost mai intai in 8ermania la spital.”)#lena 7, 0
“"2 upa* dupa etapa* dupa faza din 8ermania am fost adusa acasa * am vazut hartiacand i-a dat-o doctoritei* doctorita de aici* am vazut ce scria pe ea. )u pana atunci nu
stiam* habar n-am avut ce boala am. eci pe mine m-or tratat dar eu nu stiam pentru ce.
)u credeam pentru ca iubeam si pentru ca sunt indragostita. )u credeam ca asa setrateaza iubirea. sta credeam.” )#lena, **
tefan afirma ca diagnosticul l-a aflat in "urul varstei de + de ani, dupa aproximativ + ani
de la prima internare de pe sectia de psihiatrie copii.
“T2 3hi. %um ati primit diagnosticul sau cand anume ati primit diagnosticul de
schizofrenie' 3n ce conditii' %and se intampla'
"2 Schizofrenia am primit-o dupa ce am fost internat la copii la domn doctor Titar4 parca si la doctoru= Munteanu* domnul Munteanu* la adulti cam la varsta de 4nu-mi
aduc eu bine aminte4!A si ceva de ani* nu stiu
T23hi "2 !A si ceva de ani* da
T2 ha
"2 "rin4aaa4la varsta de !A de ani” )tefan, 7
4ot in legatura cu aflarea diagnosticului, tefan povesteste si despre sentimentele traite in
legatura cu aflarea bolii de care sufera, pe care o caracterizeaza ca fiind o boala stupida, aceste
sentimente fiind revolta si negarea in principal.
1T2 %um ati primit acest diagnostic' Stiati ce inseamna atuncea'
"2 Stiam ca schizofrenia inseamna o ooo4ceva grav* o boala* am citit in dictionar ceinseamna schizofrenia* in dictionarul e:plicativ al limbii romane si4a4mi s-a parut cam
stupida boala fapt care eu nu* nu am acceptat asa ceva. )u care iubeam lumea* eu care
vroiam sa fiu* sa fiu cu ea* sa4nu4 nu* nu asa ceva era de neconceput pentru mine.T2 3n ce sens vi se parea stupida' dica cum'
"2 "entru ca4.nu stiu* poate definitia* poate definitia era gresita* nu stiu. )u stiam ca
schizofrenia inseamna o ruptura de* de realitatea umana.
T2 ha
"2 Si nu* eu cand4vream e imposibil* eu traiam cu ei* eu traiam* eu nu* nu* eu nu traiam pe munte sau la inaltime sau undeva sub apa. )u traiam cu oameni acolo* la un loc* in
societate* cu parintii* cu vecinii* cu oamenii care mergeau la lucru. %um sa fiu eu rupt derealitate >usor intrigat?* cum* cum adica'C
T2 ha. eci v-a revoltat contradictia4
"2 a* m-a revoltat” )tefan 7, 0
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
15/58
Atat #lena cat si tefan povestesc despre impactul pe care aflarea diagnosticului l-a avut
asupra parintilor, in ambele cazuri parintii suferind foarte mult.
#lena relateaza faptul ca parintii ei au fost foarte afectati, diagnosticul avand consecinte
negative in ceea ce priveste starea de sanatate a acestora. 4atal #lenei a facut diabet pe bazanervoasa iar mama acesteia, fiind si asa slaba, a slabit si mai mult.
1T2 3hi. "arintii cum au primit diagnosticul' %um au reactionat'
"2 S-au neca/it foarte tare. Tatal meu care era un gurmand sa zicem asa si era mai
implinit la trup a slabit fooarte* foarte mult* foarte mult. facut diabet pe baza nervoasadin cauza mea. Si mama e foarte slaba asa si ea a slabit foarte mult* deci parintii mei s-
au consumat. Si fratele meu a plans”. )#lena, **
tefan a fost mai scurt in declaratii, neoferind prea multe detalii, rezumand totul la o
1mare durere!.
1T2 ha* aha. %um a primit familia dumneavoastra vestea diagnosticului'
"2 3nchipuie-ti4cu mare durere* cu mare durereT2 ha
"2 "entru ca4cu mare durere* cu mare durere a primit-o si4atat* cu mare
durere”)tefan, *8
ondand dorinta de a afla mai multe vis-à-vis de boala de care sufera, ambii participanti
afirma faptul ca aceasta tulburare nu le-a suscitat un interes prea mare.
#lena povesteste ca a incercat sa se documenteze mai mult in aceasta privinta, insa nu
imediat ci dupa cativa ani de la aflarea diagnosticului. (in nefericire insa, #lena s-a documentat
de pe internet iar informatiile gasite nu reflectau intocmai adevarul, fiind mai degraba niste
pre"udecati in ceea ce priveste schizofrenia. (upa aceasta faza de documentare, interesul #lenei
pentru aceasta tulburare a disparut complet.
"2 m incercat in primii ani* nu chiar dupa* in al doilea* al treilea* al patrulea an sau
nu mai stiu al catelea an am incercat * am cautat pe net si ma interesam si demedicamente * cum se iau medicamentele. colo spunea ca nu poti sa ai o familie* nu te
poti casatori* nu poti sa ai copii cu o asemenea boala si nu te poti integra in societate.
T2 ti citit aceste lucruri din surse stiintifice sau pur si simplu articole de pe net scrise dediverse persoane'
"2 "e net am* pe net m-am uitat dar de mult timp nu m-am mai uitat pentru ca nu mai ma
intereseaza acum”. )#lena, **
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
16/58
tefan declara ca nu a fost interesat sa afle mai multe despre boala pentru ca n-are sens
si pentru ce'!
T2 +-ati documentat* ati incercat sa aflati mai multe lucruri despre ea din surse stiintifice'
"2 $u* nu vreau sa adancesc acest lucru pentru ca n-are sens si pentru ce'eu suntconstient* nu* nu* imposibil4deci4ceea ce se intampla se intampla.” )tefan, *0
In ceea ce priveste stigmatul bolii, cei doi participanti relateaza ca s-au confruntat cu
experiente diferite. Astfel, #lena povesteste ca ascunde diagnosticul adevarat de frica de a nu fi
etichetata ca fiind nebuna iar in loc de schizofrenie le spune celorlalte persoane cu care intra in
contact ca are depresie, primul ei diagnostic. (e asemenea, aceasta povesteste ca se simte
oarecum mai confortabil cu acest diagnostic de depresie decat cu cel de schizofrenie deoarece
ma"oritatea oamenilor au pre"udecati si cunostiinte prea putine atunci cand vine vorba de un
diagnostic psihiatric sau psihologic, mai ales cand este vorba de o boala atat de mediatizata cum
este schizofrenia.
T2 3hi. %um au reactionat cunoscutii la aflarea diagnosticului dumneavoastra'
"2 ar ei nu stiu ce diagnostic am. )i nu stiu
T2 ha "2 )i nu stiu ce diagnostic. Stiu ca sunt bolnava si atat si mai mult nu si la unii incerc sa
nu le spun. “m depresie” le spun.
T2 3ncercati sa le ascundeti "2 a* va dati seama. ) foarte simplu sa zici “* esti nebuna* esti nebun”
T2 %onsiderati ca aceasta eticheta este echivalentul nebuniei' dica despresia este mai*
in acceptiunea dumneavoastra ar fi mai putin severa decat acest diagnostic al dumneavoastra'
"2 "ai la mine* am avut diagnostice mai multe de-a lungul timpului. Si am avut si
depresie. %and am fost internata aaa
T2 @a inceput "2 a* am avut depresie. %a totul a inceput aaaa
T2 %u o depresie
"2 %u o depresie o inceput. Stiti' Si daia eu raman la diagnosticul asta de depresieT2 +a simtiti mai confortabil cu el decat cu celalalt'
"2 $ici pe asta nu-l inteleg oamenii da= pai4da* e mai* e mai le/er asa sa spui depresie
decat altceva” )#lena ++, +%
#lena compara acest stigmat al bolii cu un tatua" pe fata pe care oricine il poate vedea si
de care nu se poate scapa.
T2 3l simtiti ca pe un stigmat acest diagnostic'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
17/58
"2 %a pe un tatua/ pe fata* da* ca pe un tatua/ pe fata pe care ar trebui sa-l vada toata
lumea. "oate unii il vad* unii te simt* isi dau seama ca ceva e in neregula cu tine. "entru
altii e mai greu. aia am zis. ar tu stii ca e:ista tatua/ul ala.” )#lena, +%
tefan nu a resimtit atat de puternic acest stigmat al bolii, afirmand ca ramane la
latitudinea fiecaruia sa decida daca este sau nu bolnav. Cei care ii stiu insa diagnosticul si in
special familia evita sa-l puna la treaba iar acest lucru il cam nemultumeste pe tefan deoarece,
afirma acesta, acestia nu au incredere ca poate depasi aceasta boala.
“T2 ti simtit vreodata stigmatul acestei boli'
"2 $u chiar* nu toti* depinde de persoana. nii ma accepta* altii nu ma accepta.T2 ha
"2 epinde de persoana* nu cred ca toti4 unii spun ca nu-s bolnav* ca eu nu-s bolnav* ca
sunt o persoana normala in societate* ca n-am nici o tulburare* cei care ma cunosc stiu
ca am avut o tulburare* stiu ca sunt putin sensibil si ca asa si4.si neamurile mele de la
tara care au aflat nu ma pun nici ei la treaba multa. aca vreau eu sa* daca vreau eu sa pun mana pe ceva spun “ $u* nu* stai copile sa nu faci* nu* stai acolo ca nu” deci nu-mi
permit T2 ha. %um va face sa va simtiti acest lucru' +a deran/eaza ca va spun sa nu faceti'
"2 3ntr-un fel ma deran/eaza pentru ca nu au incredere in mine ca pot sa depasesc
aceasta boala”. )tefan *7, *0
&.! %um s-a manifestat boala in cazul meu'
Intrebata fiind cum s-a manifestat aceasta tulburare de care sufera, #lena incepe prin a
povesti faptul ca nu a mai avut pofta de mancare, nu se mai putea odihni, ca plangea tot timpul si
ca nu mai avea gri"a de igiena personala. Aceasta afirma un lucru interesant si anume acela ca ea
nu-si poate da seama cand ceva neobisnuit se intampla cu ea, cei din "urul ei observand
schimbarile comportamentale. 5a fel ca si in cazul aflarii diagnosticului, #lena relateaza faptul
ca nu a crezut ca toate aceste manifestari ar putea constitui o problema serioasa ci mai degraba
un mod normal de comportament al persoanei care sufera din dragoste.
T2 ham. aa* cum a inceput toata aceasta poveste legata de tulburareadumneavoastra' m inteles ca a fost aceasta scrisoare care v-a afectat intr-un mod
semnificativ. Mai departe ce s-a intamplat'
"2 "ai n-am mai mancat* n-am mai dormit* plangeam tot timpul* nu mai ma ingri/eam si4si au remarcat cei din /urul meu. )u niciodata pana acum* deci eu niciodata nu-mi
dau seama cand se intampla ceva cu mine. %ei din /urul meu remarca ca de fapt eu nu
mai ma comport normal.T2 3hi. Si dumneavoastra spuneti ca nu simtiti aceasta schimbare
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
18/58
"2 )u n-am stiut. )u am crezut ca asa se comporta o persoana care se iubeste si care
sufera din dragoste. eci eu nu ma gandeam in nici un fel ca aceasta ar putea fi o
problema* stiti'” )#lena, 7
(e asemenea #lena mai adauga faptul ca in cazul ei boala s-a manifestat si printr-o
usoara logoree si concluzioneaza prin a spune ca am fost ca o leguma!. Pe langa aceasta
logoree, #lena povesteste ca devenise si o persoana foarte cheltuitoare si ca tot ce isi dorea
trebuia sa si aiba iar parintii trebuiau sa fie foarte atenti cu ea pentru a nu face prostii sau sa i se
intample ceva.
T2 Si cum se manifesta aceasta boala' ti spus ca prin nemancat* prin neingri/ire
"2 Si vorbesc* vorbesc poate mai mult decat de obicei si uneori* uneori* bine ammomente. $u pot sa zic ca or fost aceleasi. u fost intotdeauna altfel* niciodata la fel. Tot
timpul schimbat. eci aaa am4cand ori vorbesc alteori nu vorbesc deloc* ma uit la
televizor* nu pot dormi* nu4am fost ca o leguma. Si bine* am si luat medicamente si na4oamenii respectivi m-au dus la spital”. )#lena, 7
“T2 Mai sunt si alte lucruri pe care le faceti si pe care dumneavoastra nu le
constientizati' "2 %heltuiesc foarte mult atuncea. evin o persoana* ma simt asa de bogata de toata
lumea imi apartine >rade? si cheltuiesc* cheltuiesc foarte mult. @ucruri pe care de obicei
eu nu* nu* chiar daca mi le doresc nu mi le cumpar. ar atuncea tot ce imi doresc trebuie sa am. eci atuncea4vreau la treatru. 3nca n-am a/uns. 3mi cumparasem bilete la teatru
la #aust ca sa merg impreuna cu o verisoara. $oroc ca i-am lasat biletele ei si s-a dus ea
cu cineva ca era pacat de ele sa nu se duca cu cineva. eci vreau la teatru* vreau* vreau sa ma bucur cat mai mult de viata si dintr-o data pleosc >rade?. eci nu. Si iarasi
vorbeam* nu dormeam* vorbeam aiurea* mama trebuia sa aiba gri/a de mine si tata.
Trebuia sa fiu insotita tot timpul * sa fiu sub supraveghere* sa nu cumva sa fac ceva sau oamne fereste. $u.” )#lena *7, *0
In alta ordine de idei, #lena povesteste ca a avut o agresiune autolitica, respectiv o
tentativa de suicid care s-a soldat cu o alta internarea la spital, parintii fiind nevoiti sa faca acest
lucru in ciuda dorintei lor de a evita aceasta.
M-au internat in spital pentru ca o fost o tentativa* sa nu-i zicem altceva* de suicid sim-or internat in spital atunci . O fost nevoiti sa ma lase sa ma interneze in spital ca altfel
nu m-ar fi lasat si atunci tot cu gandul la persoana respectiva eram. tunci am vorbit cu
persoana respectiva* am prins cura/ si am sunat-o. cum nu mai am numarul de telefon si4si asa am a/uns in spital.” )#lena 0, 6
Pe langa simptomele amintite mai sus, #lena mai povesteste ca avea de luptat cu
gandurile care nu-i dadeau pace.
T2 3hi. S-a intamplat sa aaa* nu stiu* anumite lucruri mai iesite din comun sa auziti'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
19/58
"2 $u* n-am auzit voci dar ganduri* am avut tot felul de ganduri* gandurile nu-mi dau
pace* deci gandurile. %u gandurile era de luptat. )ra o multitudine de ganduri si tot ce
era real parea ireal si ce era ireal parea real si4T2 )ra o inundati de ganduri
"2 a. 8andurile* gandurile. veam probleme de luptat cu gandurile”. )#lena, *+
9ugata fiind, daca poate, sa detalieze aceasta lupta cu gandurile, a reiesit faptul ca
participanta se confrunta cu idei delirante de referinta si de grandoare, avand tendinta de a-si
atribui meritele faptelor altor persoane.
T2 ar despre ce erau gandurile* daca puteti sa-mi spuneti'
"2 "ai aaa
T2 %e ganduri nu va dadeau pace' "2 "ai stiti4deci4ce-mi spuneau mie colegii sau colegele spuneau pentru altii. e
e:emplu* ce mi se povestea* ce mi-au povestit ei vreodata ceva* deci credeam ca e vorba
despre persoana mea nu despre alta persoana. 3ar ce era sigur despre mine era desprealtii. eci intotdeauna schimbam* stiti'
T2 ha
"2 sta* asta era problema. %a am inceput sa aaa* sa constientizez caaaa ma vedeam pe
mine eroina* protagosnista faptelor altora. %redeam ca eu sunt si ca intotdeauna a fost vorba despre mine in orisice situatie”. )#lena, *+
Aceste idei delirante de grandoare sunt continuate si sustinute prin faptul ca #lena
relateaza ca se simtea tot timpul in centrul atentiei celorlalti. Alte moduri de manifestare a bolii
ies la iveala si anume iluzia sosiilor, #lena afirmand ca a perceput-o pe mama sa ca pe o
infirmiera.
T2 ha. Spuneati ca ati perceput-o pe mama dumneavoastra ca pe o infirmiera
"2 a* asa credeam. $u o vedeam ca pe mama meaT2 3hi
"2 %a pe o straina. eci toti oamenii imi erau straini. Ma vedeam singura si nu o mai
cunosteam pe mama si de fapt stiti care era problema' Tot ce am vorbit cu acea persoana* cu acel baiat sau asa si tot ce mi-a zis el si despre altii eu credeam ca e vorba
despre mine. Tot timpul eram in centrul* sa zic asa* atentiei tuturora”. )#lena,*%
In ceea ce priveste evolutia bolii, #lena povesteste ca in cazul ei exista o anumita
ciclicitate in sensul ca perioadele de inactivitate in care spune ca se simte ca o leguma alterneaza
cu perioade de energie debordanta, de hiperactivitate, in care se implica in tot felul de activitati.
m incercat sa capat vointa pana in4sa ma duc la scoala* sa incep activitatea si
intotdeauna lasam* nu puteam sa vorbesc. $u puteam sa ma e:prim. $u puteam* nu
puteam. Si nu puteam sa comunic cu cei din /ur si nici cu elevii. $u puteam si in !AA, amcapatat cum sa zic aaa elan. m capatat elan. in leguma aia am devenit o persoana
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
20/58
care se implica in activitati* hiperactiva asa. Si dintr-o data* brusc* nu stiu cate luni am
predat. oua luni /umate sau trei luni daca am reusit sa predau si atata a fost. Si de
atunci am incheiat activitatea* n-am mai predat si nici n-am putut. m mai fost internatadar tot asa ca o leguma eram* adica eram o leguma mai vie ca dormeam foarte mult.
Mancam* dormeam si atata si vorbeam numai prostii cred ca sau nu mai stiu.” )#lena,
*&
;n ultim aspect vizat in cadrul acestei subteme se refera la ultimul episod psihotic avut.
#lena povesteste ca in cazul dumneai ultimul episod a avut loc in vara anului trecut si ca a avut o
durata de % luni. Aceasta subliniaza alunecarea insidioasa in patologic care se face fara ca ea sa o
poata percepe. Aceste recaderi il au ca subiect central pe baiatul de care ea se indragostise si pun
in lumina nevoia #lenei de a afla cat mai multe despre ce s-a mai intamplat cu aceasta persoana.
T2 %and a fost ultimul episod'
"2 nul trecut T2 nul trecut
"2 %are a durat vreo trei luni. +ara
T2 %um s-a manifestat el'
"2 %a intotdeauna. Ma intalnesc pe tren vorbesc cu persoane* intreb de aceeasi persoanaT2 dica de baiatul respectiv
"2 aaa. "e tren inainte vorbisem cu alta persoana. eci aflam noutati despre el si
intotdeauna intreb “ de unde sunteti'” si “ cu cunoasteti pe'”. sa intreb “ nucunoasteti cumva pe4” >rade? ca si cum toata lumea ar trebui sa cunoasca acea
persoana. Si nu mi-am dat seama nici anul trecut. $-am constientizat
T2 eci inteleg ca aceasta trecere se face pe nesimtite asa "2 aaa* insidios asa”. )#lena, *7
In cazul lui tefan, acesta povesteste ca boala a inceput sa-i dea tarcoale din iarna anului
*600, la 7 ani dupa raceala la cap pe care a asociat-o cu debutul bolii, cand, mergand la patinoar,
a avut sentimentul ca este urmarit si tachinat de cativa tineri pe care nu ii cunostea dar de care
avea senzatia ca se simtea legat prin niste intamplari neplacute.
1 "2 %u boala se pare ca a inceput pe vremea cand patinam* am inceput sa patinez pevremea aceea si cand mergeam4eram si anga/at* in urma* mai tarziu in ;
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
21/58
gri/a de tine4pai o fi zis in gluma* ce stiu eu cum o fi zis >rade?. $u* nu stiu4..nu prea
am avut de a face cu4deci mi s-a parut dar nu stiu daca am fost urmarit”. )tefan, 6
tefan mai povesteste faptul ca visul lui de a da la electrotehnica sau la matematica a fost
curmat de aceasta tulburare si de medicamentele care i s-au administrat si care au avut ca efect,
conform relatarilor acestuia, uitarea, aproape in totalitate, anumitor informatii invatate in timpul
liceului. Consecinta acestor lucruri s-a materializat intr-o nesiguranta pe care tefan o resimte
atunci cand discuta cu cineva pe chestiuni de ordin profesional. 4ot de aici mai aflam si ca
aceasta boala, prin medicamentele prescrise, l-a transformat pe acesta, la fel ca si in cazul #lenei,
intr-o leguma.
1 "2 ceasta cale m-a impiedicat faptul ca4m-am imbolnavit si ca am putut sa o iau mai
greu in sensul ca * faptul ca am uitat anumite invataturi care le-am invatat la liceu* le-am
uitat. #aptul ca am luat medicamente atat de multe si m-au facut* m-au facut sa dorm* sanu mai fiu activ* s-a pierdut. S-a pierdut cate putin.
T2 ha
"2 S-au pierdut anumite cunostiinte aproape total si faptul care ma face sa fiu putin
cam4sa ma simt putin cam4greoi la4la a discuta in probleme de serviciu sau de4 probleme de4care pot fi discutate de o persoana cu o alta persoana”. )tefan, /
Aceasta ultima afirmatie este sustinuta si de o alta relatare in care tefan descrie situatia
critica in care a"unsese din cauza medicamentelor luate.
1 "2 Si* si fizic si* si spiritual. Si fizic si spiritual eram deramat* nu mai intelegeam
cuvinte* eram moale* eram tot la pat* eram* tot sa dorm* sa dorm din cauzamedicamentelor care mi s-au administrat si4”. )tefan, *
Acesta mai afirma ca, in cazul sau, boala parca il vra"ise. timulat in a oferi mai multe
detalii cu privire la acest aspect, tefan explica aceasta 1vra/a! prin faptul ca devenise agresiv
fizic cu tatal sau, lovindu-l. (atorita acestui comportament neadecvat, mama lui, afirma tefan, a
luat decizia de a-l interna, acesta suferind un soc datorita acestui lucru.
1 "24 boala asta pe care am avut-o eu in
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
22/58
In ceea ce priveste recurenta episoadelor, tefan povesteste faptul ca este sensibil la
actiunea factorilor externi cum ar fi zgomotele si ca fizic oboseste usor, efortul intelectual sau
1sufletul!, asa cum il numeste acesta, pe care il depune in activitatile intreprinse epuizandu-l,
fiind necesare perioade de odihna la fiecare cateva ore .
1T2 ha. Bun. %ate* cat de des se intampla sa reapara aceste episoade' Se intampla des*cam la ce frecventa'
"2 dica ce episoade'
T2 dica sa4sau sa reformulez. Se intampla sa mai fie perioade din acestea mai putinbune* in care sa nu va simtiti bine* in care boala sa revina'
"2 cum sunt in perioada de aaa
T2 7emisie' "2 e sensibilitate fizica in sensul ca si* si* si4.in sensul ca nu suport zgomotul* nu
suport sa lucrez ; ore. Obosesc fizic si trebuie sa ma* sa ma odihnesc sa stau in pat si sa
ma odihnesc. %am la4.inainte era mai des si acuma mai rar
T2 ha. %am la ce perioada de timp' %u apro:imatie sau nu e:ista un model anume' "2 @a ore. 3ntr-o zi cam la ore. dica4>ofteaza? intr-o ora4eu depun suflet in activitatea
mea. Sufletul care il depun eu ma* ma e:tenueaza. Si intr-o zi ma e:tenueaza in cateva
ore. Ma e:tenueaza sufletul pe care il depun eu in a-mi e:pune ideile sau lucrul meu si laore* la ore* cam la ore intr-o zi cam la cateva ore.”
)tefan *, **
Intrebat fiind cand s-a confruntat cu ultimul episod al bolii, tefan relateaza ca a fost anul
trecut insa nu poate oferi repere temporale cu privire la acest lucru, motivand aceasta aparenta
lipsa de interes prin faptul ca toate aceste intamplari neplacute doreste a fi uitate.
1T2 %and a fost ultima perioada mai putin buna pentru dumneavoastra'
"2 ltima perioada mai putin buna pentru mine a fost anul trecut* o perioada foarte
scurtaT2 ha. %am de cat timp'
"244..cateva zile* nu stiu. O zi sau poate cateva zile sau poate un anotimp4
T2 eci nu stiti cu e:actitate "2 )u cam uit* astea rele le uit* vreau sa le uit si de-asta nu le tin minte”. )tefan, ++
In privinta modului in care acest ultim episod a fost trait, tefan spune ca a suferit o
dezamagire din partea oamenilor intrucat acestia s-au indepartat de (umnezeu si au pierdut din
vedere faptul ca orice fapta atrage dupa sine consecinte pozitive sau negative, in functie de
polaritatea ei.
1T2 Si cum s-a manifestat aceasta perioada'
"2 ceasta perioada s-a manifestat cu o 4fiind amagit* fiind dezamagit de oameni* ca nu
respecta pe umnezeu si nu au nici un4.si se duc cu capul inainte asa4si dupa aia tot ei se plang ca ce au patit4..
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
23/58
T2 3nteleg ca dumneavoastra sunteti de parere ca orice fapta a unui om are un4aaa
revers al medaliei sa spunem
"2 a* daT2 Si ca ei nu-si dau seama
"2 $u-si dau seama* in general cei mai multi nu-si dau seama
T2 a* si de legatura cu umnezeu "2 a* fie ca nu cred* fie ca4.” )tefan, ++
Intrebata cum ar descrie boala prin care a trecut, #lena o compara cu o furtuna. In ceea ce
priveste perceptia bolii, din perspectiva persoanei care s-a confruntat cu asa ceva, participanta
povesteste faptul ca, in ciuda celor citite de pe internet referitor la aceasta tulburare, poti sa ai
totusi o viata decenta insa cu anumite limitari.
1T2 3hi. %um ati descrie cu cuvintele dumneavoastra boala prin care ati trecut'
"2 %a o furtuna
T2 %a o furtuna. 3hi "2 a
T2 %um priviti aceasta boala din perspectiva spectatorului* din afara' "24. eci poti sa ai si o viata cu aceasta boala. in* trebuie sa te limitezi la unele
lucruri si sa-ti dai seama ca nu poti sa depasesti anumite obstacole si4.” )#lena, *6
Indemnata fiind sa dezvolte putin acest acest aspect, cel al obstacolelor, #lena
prefigureaza o parte din planurile sale de viitor, respectiv recapatarea increderii in propria
persoana si gasirea unui nou loc de munca. (e asemenea, #lena subliniaza notiunea de timp,
nevoia de timp pentru a se putea aduna.
T2 Obstacole in ce sens' @a ce va referiti' "2 eci* ca sa am o activitate. e e:emplu nu mai ma vad la catedra. 3mi dau seama ca
activitatea aceasta este de/a* nu o sa mai fie in atentia mea. Si atunci va trebui sa ma
reorientez* in timp. %and o sa capat mai multa incredere in mine si poate o sa invat o
meserie. Si ca sa* ca sa muncesc si eu pana la urma. 3n timp. eci e:ista timp* e:istatimp pentru toate. m implinit o varsta si tot mai am nevoie de timp ca sa ma adun.”
)#lena, *6
5egat de aspectul redobandirii increderii in fortele propriii, #lena relateaza faptul ca in
anul +/ a simtit nevoia de a"utor motiv pentru care a consultat un psiholog scolar in vederearemedierii acestui deficit insa fara succes.
„T2 ha. ti incercat sa mai vorbiti si cu alti psihologi despre aceasta problema a lipsei
de incredere in dumneavoastra' Sa incercati sa cereti a/utor din partea lor pentru a va
redobandi increderea in fortele proprii'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
24/58
"2 m incercat. 3n !AA, era o psiholoaga la liceu* psiholoaga scolii si am discutat adica
m-a supus la niste teeste* mai discutaaam si atunci am incercat. +roiam sa ma a/ute*
simteam nevoia ca am nevoie de a/utor T2 3hi. Si a reusit sa va a/ute'
"2 4.dupa aia am avut caderea cea mare. 3n !AA,* deci nu stiu”. )#lena, *8
tefan descrie boala prin care a trecut ca fiind o boala stupida si grea deoarece te izoleaza
de ceilalti membrii ai comunitatii si te face sa ai anumite pareri care nu-s adevarate despre
tine!.
T2 3hi. %um ati descrie acum* cu cuvintele dumneavoastra aceasta boala dupa ce ati
trait-o' %e ati spune despre ea'
"2 $-as dori la nimeni sa aiba aceasta boala care am avut-o eu* e o boala stupida* e grea* e stupida* e4.e o asa zisa boala4 de fapt4da4 boala e stupida* boala e grea in
sensul ca te face sa ai anumite pareri care nu-s adevarate despre tine* te izoleaza boala*
4”. )tefan, *0
tefan concluzioneaza ca aceste boli psihice apar ca urmare a pacatelor oamenilor si a
neascultarii de (umnezeu si de sfinti. 4otodata, acesta percepe tulburarea sa si ca fiind o
consecinta a neindeplinirii dorintei lui de a se culca cu o fata.
"2 Bolile psihice sunt mai multe cauze. Bolile psihice apar o data din mai multe cauze.
)u m-am imbolnavit cand am vrut sa am parte de o fata si nu mi-am indeplinit aceastadorinta”. )tefan, +*
“"2 Si a pacatelor* a pacatelor care le-au facut natagii >apropiatii? mei s-au perpetuat intimp4
T2 $u am inteles4.natagii'
"2 $u* apropiatii mei
T2 * apropiatii* aha "2 eci totul porneste din neascultare de umnezeu si a sfintilor”. )tefan, *6
Tema 4: “ Ce consecinte are aceasta boala in cazul meu?
Aceasta tema are ca scop explorarea efectelor pe care aceasta boala le are asupra celor
doi participanti la studiu. In ciuda faptului ca aceasta boala a avut efecte nefaste in plan socio-
profesional, ambii participanti au relatat faptul ca aceasta tulburare a avut insa si anumite parti
pozitive materializate in cresterea coeziunii membrilor familiei si credinta in (umnezeu. Ca
subteme comune amintim Scaderea increderii in propria persoana! si fectarea comunicarii
cu ceilalti!.
/.* Scaderea increderii in propria persoana.
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
25/58
In ceea ce priveste acest aspect, cel al scaderii increderii in propria persoana, #lena
incepe prin a povesti faptul ca aceasta problema a capatat-o in urma citirii scrisorii primite de la
persoana iubita. (aca pana atunci aceasta afirma ca avea o parere buna despre propria persoana,
o data cu lecturarea scrisorii stima de sine s-a prabusit iar #lena a inceput sa se vada prin prisma
persoanei iubite.
T2 %onsiderati ca daca n-ati fi citit-o * relatia cu el ar fi continuat' Sau era de/a luata
hotararea lui'
"2 eci el ar fi vrut sa continuam relatia dar ar fi vrut sa continuam relatia ca prieteni.Si ceea ce eu n-am putut accepta. "entru ca eu imi doream mai mult si nu se punea
problema. $u eram inalta* nu eram aratoasa* nu eram nici cum. )u credeam atuncea ca
sunt o persoana destul de bine dar in momentul ala m-am schimbat* cum am zis.+alorizarea a scazut drastic* la zero. eci eu am inceput sa ma vad prin prisma ochiilor
lui si nu eram persoana pe care o dorea el.” )#lena, */
#lena isi continua relatarea povestind despre transformarea ei ca om intr-o persoana
foarte geloasa! si posesiva.
3mi pare rau ca am citit scrisoarea ca daca nu citeam scrisoarea poate nu s-ar fideclansat nimic dar am citit scrisoarea si in momentul in care am citit scrisoarea m-am
transformat ca om. m devenit foarte geloasa si gelozie* asta-i. m devenit pentru ca din
ce imi povestise el o data despre o prietena* credeam* credeam ca gata. Bine* prietena
aceea era mult mai frumoasa* ca el* in fine. Totul* totul se raporteaza la el. Si acuma* sianul trecut am avut probleme si fara sa-mi dau seama m-am intalnit cu cineva pe tren si
la inceputul anului cu altcineva care il cunostea* i-o fost profesor si am intrebat. eci tot
timpul nu ma abtin. aca cunosc o persoana nu ma abtin sa nu intreb. Ma intereseaza.”)#lena *%, */
caderea increderii in propria persoana a fost insotita de sentimente de inferioritate fata
de alte persoane, sentimente pe care inca nu a reusit sa si le depaseasca.
"2 a* da. eci ce zicea el asa era pentru mine. eci era real* adevarat.
T2 Si apoi ati inceput sa aveti sentimente de inferioritate fata de celelalte persoane "2 a. %are s-a acutizat asa. Si nici acuma n-am reusit sa depasesc.” )#lena, *8
Intrebata daca considera ca a existat si o parte pozitiva in toata aceasta valtoare a bolii,
#lena afirma faptul ca familia sa a devenit si mai unita! , ca si-a acceptat boala si ca s-a simtit
impulsionata sa-si continue lupta pentru existenta, sa nu se lase invinsa de soarta.
T2 %onsiderati ca ati avut si ceva de castigat de pe urma acestei boli' dica e ceva cen-ati fi castigat daca nu ati fi avut-o'
"2 4.m-o a/utat sa* boala m-a a/utat sa merg pe un anumit fagas.
T2 +a intreb pentru ca* ma rog e:ista si o vorba cum ca “ in fiecare rau e si un bine”
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
26/58
"2 a* e adevarat* e adevarat ca in fiecare rau e si un bine. Suntem o familie unita* ne-a
unit. )ram si inainte dar acuma parca suntem si mai uniti* stii si 4.si ma lupt si eu
pentru e:istenta. "ana sa recapat vointa mi-au trebuit ani de zile pana sa4deci aaa siam acceptat boala”. )#lena, +0
tefan povesteste faptul ca este pur si simplu deran"at de unele vicii ale societatii actuale, pacate cum le numeste el, cum ar fi fumatul. In plus, scaderea increderii in propria persoana se
manifesta in cazul lui prin timiditate, in special cu fetele, neavand cura"ul de a face el primul pas
in initierea unei conversatii, creandu-si, in acest sens, "udecati eronate de genul: fata asta e
ocupata* nu are timp de mine* nu are treaba cu mine4!.
+ad anumite pacate pe care nu le pot suporta pur si simplu4 cum ar fi fumatul. cuma si copii mici fumeaza* il simt si pur si simplu imi face rau mirosul asta de tigari* pur si
simplu nu pot sa stau langa ei si ma indeparteaza automat* nu pot. Si sunt si putin cam
timid cu o fata si cu barbatii* in sensul ca “ Bai* fata asta e ocupata* nu are timp de mine*nu are treaba cu mine” sau e prea mare sau e prea4”.
)tefan, *&
4ot datorita bolii, tefan povesteste faptul ca parintii sai au devenit mai gri"ulii, mai
protectori cu el, scutindu-l de efort fizic si psihic in incercarea de a-l prote"a cat mai mult si cat
mai bine de societatea actuala care este cum este
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
27/58
ca il supara faptul ca apropiatii nu il cred in stare ca poate depasi boala de care sufera insa nu
indrazneste sa se impotriveasca de teama de a nu-i supara.
4cei care ma cunosc stiu ca am avut o tulburare* stiu ca sunt putin sensibil si ca asa si4.si neamurile mele de la tara care au aflat nu ma pun nici ei la treaba multa. aca
vreau eu sa* daca vreau eu sa pun mana pe ceva spun “ $u* nu* stai copile sa nu faci* nu* stai acolo ca nu” deci nu-mi permit T2 ha. %um va face sa va simtiti acest lucru' +a deran/eaza ca va spun sa nu faceti'
"2 3ntr-un fel ma deran/eaza pentru ca nu au incredere in mine ca pot sa depasesc
aceasta boalaT2 ha. @e spuneti de e:emplu “ @asa-ma ca pot sa o fac si eu'”
"2 $u* nu le spun* nu le spun. 3i las in pace si nu insist pentru ca* pentru ca observ din
partea lor o hotarare de a nu ma lasa si nu vreau sa-i supar prin a insista si4.a faceceea ce nu-i voie >zambeste?”. )tefan, *0
,.!. fectarea comunicarii cu ceilalti.
#lena afirma ca in primul rand a fost afectata relatia cu parintii, aceasta avand tendinta de
a-i tine la distanta, ca si cum boala era doar a ei cu toate ca nu avea insightul bolii. Aceasta mai
adauga faptul ca a"unsese sa se simta ca o straina pentru proprii parinti si a trebuit sa reinvete sa-i
cunoasca si sa-i iubeasca. #lena compara aceasta tulburare cu o boala a prezentului, ca si cum tot
ce fusese pana atunci se stersese, afirmand ca ( e ca si cum atunci as fi trait prezentul !.
1 "ai cum sa zic. 3-am tinut la distanta ca si cum boala era numai a mea dar eu nu-mi
dadeam seama ca e:ista aceasta boala ci mi se parea ceva normal si cum sa zic4o
trebuit sa invat sa-i cunosc din nou si sa-i iubesc ca ma simteam ca o straina pentru ei”.
)#lena, *
“T2 ti remarcat vreo schimbare in comportamentul parintilor dumneavoastra dupa
aflarea diagnosticului' "2 $u stiu. )u nu mai stiam cum era inainte. )u nu mai stiam cum era inainte. eci e ca
si cum atuncea as fi trait prezentul. $u mai stiam cum era inainte.
T2 3nteleg ca ati pierdut toata notiunea trecutului "2 a* am pierdut-o. )u nu mai stiam cum era inainte deci4eu am invatat din mers.
T2 7elatia dumneavoastra cu dansii inteleg ca a pornit oarecum de la zero in acea
perioada "2 a
T2 S-a recladit "2 S-a recladit* da. S-a re* reformat* reformulat >cu un ton trist?”. )#lena, +*
In alta ordine de idei, #lena povesteste faptul ca a devenit rece, distanta cu cunoscutii, din
pricina diagnosticului, de teama a nu fi etichetata sau inclusa in categoria persoanelor nebune.
1T2 3hi. %um au reactionat cunoscutii la aflarea diagnosticului dumneavoastra'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
28/58
"2 ar ei nu stiu ce diagnostic am. )i nu stiu
T2 ha
"2 )i nu stiu ce diagnostic. Stiu ca sunt bolnava si atat si mai mult nu si la unii incerc sanu le spun. “m depresie” le spun.
T2 3ncercati sa le ascundeti
"2 a* va dati seama. ) foarte simplu sa zici “* esti nebuna* esti nebun”. )#lena ++, +%
tefan relateaza ca la baza afectarii comunicarii cu alte persoane sta un anumit filtru de
selectie! care functioneaza dupa niste principii invatate la scoala si faptul ca nu este solicitat de
ceilalti, acesta dorindu-si, mai mult, o relatie bazata pe colaborare. Altfel, tefan nu traieste atat
de intens, ca in cazul #lenei, aceasta lipsa de comunicare cu ceilalti sau cel putin nu a avut alte
completari pe parcursul interviului in aceasta privinta care sa ofere informatii importante vis-à-
vis de modul in care comunicarea cu altii a avut de suferit.
P:4.cam greu pentru ca sunt oarecum izolat de ceilalti
T2 3zolat4 fizic sau'
"2 Si fizic si4 izolat de sfinti nu sunt. )i sunt prezenti mereu alaturi de mine si in general de noi toti dar izolat de ceilalti oameni. Ma simt izolat pentru faptul ca nu sunt cautat*
nu* nu pot si faptul ca si eu sunt om si am si eu ocupatii* treburi doar nu stiu4e prea
scurta ziua pentru a ne4T2 3nteleg ca v-ar placea mai mult sa fiti in centrul atentiei
"2 $u* nu* nu asa* nu in centrul atentiei* sa* sa44
T2 Sa fiti cautat
"2 Sa4nu sa fiu cautat. Sa fiu4. 7eciproc
T2 3hi. Sa fiti solicitat "2 Sa fiu solicitat si* si sa solicit* sa port o relatie mai4 dar am alte pretentii in aceasta
relatie ca4tine de om* tine de educatia omului care trebuie sa fie4cum am invatat eu la scoala
T2 3hi* ihi. eci inteleg ca aveti un fel de filtru de selectie
"2 a* am filtru de selectie* daT2 3hi. e care nu reuseste4
"2 $u toti reusesc sa treaca >zambeste?. $u stiu ce sa zic* nu stiu de ce sunt asa”. )tefan,
**
Tema 5: % Cum fac fata bolii?”
Aceasta tema reuneste strategiile de coping la care cei doi participanti la studiu au recurs
in vederea incercarii de a-si depasi sau de a-si tine sub control boala cu care s-au confruntat. Ca
subteme comune amintim: 1 escoperirea lui umnezeu!, 1itare!, 1 orinte* aspiratii!.
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
29/58
#lena povesteste ca in ceea ce priveste viata religioasa, aceasta a avut din totdeauna o
relatie armonioasa cu divinitatea, fiindu-i recunoscatoare pentru tot ceea ce facuse pentru ea.
Aceasta recunostiinta s-a materializat in principal prin post si spovedanie la duhovnic. #lena
acuza la inceput o incapacitate de destainuire in fata duhovnicului, acestuia comunicandu-i doar
1 fi:urile mele!. 9elatia religioasa cu duhovnicul este presarata de suisuri si coborasuri a"ungand
insa pana la urma sa fie o relatie stabila in care #lena se simte confortabil , in care simte a"utorul
duhovnicului, descriind in final spovedania ca fiind o 1 usurare sufleteasca!.
1 "2 m o prietena sa zicem in 7acovita. ) dascalita* e invatatoare* deci prieteni de
familie asa care au fost alaturi de mine de cand m-am imbolnavit. dica nu chiar de
cand m-am imbolnavit. Mai tarziu am descoperit si m-au indrumat asa pe alta cale. Saaleg si calea duhovniceasca* cea religioasa* evlavioasa
T2 m sa va rog sa imi povestiti putin daca doriti despre aceasta parte religioasa. %um a
inceput' %e ati simtit' "2 )u si inainte* relatia mea cu divinitatea a fost foarte buna. 3ntotdeauna i-am multumit
pentru ce mi-a dat si intotdeauna am fost multumita. Si comunicam cum sa zic* eram4
eram fericita si multumita. "osteam si inainte posteam fara sa-mi zica cineva* la biserica
nu prea mergeam. $oi avem o sala de clasa. Biserica acum se construieste* biserica. $u prea mergeam. eci s-a accentuat* s-a precipitat cum sa zic asa activitatea aceasta
duhovniceasca* descoperind* avand un duhovnic la inceput a fost greu cu spovedania
pentru ca bine* ideile* fi:urile mele le-am spus dar nu puteam sa comunic mai mult. 3ntotdeauna ma plangeam de aceleasi chestii ca mananc prea mult* ca-s rea* ca nu fac
nimic* ca nu puteam sa fac nimic. $u ma simteam in stare sa fac nimic si n-aveam siii
aaa datorita acestei prietene* dascalita* am a/uns si la un duhovnic si am luat o pauzadupa aia de cand am fost din !AA! sau din !AA& nu mai stiu pana in !AA, cand m-am
imbolnavit am luat iarasi o pauza. sta nu insemna ca nu mai* cum sa zic* eram tot
persoana aia* posturile le tineam* regimul il tineam dar n-am mai fost* n-am mai fost laduhovnic. Si dupa aia iarasi m-am intors la duhovnic si am avut intoarceri* reveniri si
acuma am o relatie stabila si ma a/uta foarte mult cu sfaturi si ma indruma si un fel si de
usurare asa sufleteasca* spovedania. eci ma a/uta foarte mult. Si merg la biserica. a*
merg la biserica. $u lipsesc de la biserica.” )#lena *0, *6
#lena isi reafirma credinta in (umnezeu, credinta bazata pe a"utorul primit de-a lungul
timpului in diverse etape ale vietii, exprimandu-si dorinta de a afla care este planul pe care
divinitatea il are cu ea.
1 %red in umnezeu. Si stiu ca ma iubeste foarte mult pentru ca* pentru ca m-a salvat de
atatea ori. m avut un accident de masina la 5 ani* m-am descurcat la scoala foarte bine*
m-a a/utat. %a m-am imbolnavit si iarasi mi-am revenit. re un plan cu mine* nu stiu caree acela dar sper sa-l aflu si eu pana la sfarsitul vietii. Macar atat.” )#lena, +&
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
30/58
tefan povesteste ca l-a cunoscut pe (umnezeu prin suferinta, post, rugaciune,
spovedanie la varsta de %/ de ani atunci cand era deramat din punct de vedere fizic si psihic.
1 T2 %um a inceput aceasta aventura in lumea spirituala' veati si inainte aceasta preocupare sau cum a aparut ea'
"2 ceasta preocupare n-a fost dinainte ca n-a avut cine sa ma educe in acest sens pentruca pe vremea aceea* pe vremea* pe vremea aaa4ateismului comunist era interzisa propagarea credintei si bisericile erau inchise si nu eram educat de parinti dar aaa pe
parcurs am suferit4si prin suferinta umnezeu aaa* prin suferinta l-am cunoscut pe
umnezeu in sensul ca nu m-a lasat de capul meu* sa fac ceea ce eu doream* sa asa4T2 ha
"2 Si prin suferinta m-a tinut* m-a tinut putin in frau. 3n sensul ca nu m-a lasat sa plec* sa
plec peste hotare cum aveam de gand in liceu cu o fata* in fine4asa4m-a tinut sa sufar pentru ea si in
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
31/58
“ T2 3n perioadele in care nu aveti aceste episoade ale bolii* reusiti sa va analizati critic
perioadele de boala'
"2 %and' eci cand ies din ele'T2 a. %and iesiti din ele. 7eusiti sa va dati seama ca ceva in neregula s-a intamplat'
"2 @e uit repede. @e uit. "ana ma trezesc iarasi si atuncea le iau de la inceput. @e uit.
T2 ) ca un vis asa pe care nu vi-l mai amintiti' "2 a* uit* uit. it ca am memorie scurta probabil si asta ma a/uta sa trec mai departe.
T2 @e uitati involuntar inteleg
"2 @e uit* pur si simplu le uit si de fiecare data e ca si cum as lua-o de la inceput. $iciodata nu pot sa zic ca le-am lasat la un punct si dupa aia gata* trec la un alt punct”.
)#lena, ++
“"2 $u stiu. )u nu mai stiam cum era inainte. )u nu mai stiam cum era inainte. eci eca si cum atuncea as fi trait prezentul. $u mai stiam cum era inainte”. )#lena, +*
5a fel ca si in cazul #lenei, tefan afirma ca intamplarile neplacute doreste sa le faca
uitate. Aceasta dorinta se leaga si de faptul ca acesta povesteste ca a fost iertat de (umnezeu si
astfel, daca (umnezeu l-a iertat, a trebuit si el sa uite lucrurile care i s-au intamplat, ce a fost a
fost !.
"2 ltima perioada mai putin buna pentru mine a fost anul trecut* o perioada foarte
scurtaT2 ha. %am de cat timp'
"244..cateva zile* nu stiu. O zi sau poate cateva zile sau poate un anotimp4
T2 eci nu stiti cu e:actitate
"2 )u cam uit* astea rele le uit* vreau sa le uit si de-asta nu le tin minte”. )tefan, ++
("24.m-am spovedit la preot si am fost iertat de umnezeu si a fost cazul sa uit si sa ies si eu la randul meu. aca am fost iertat de umnezeu a trebuit sa ies si eu la randul meu
si sa iert aceste lucruri daca mi s-au intamplat si le-am cam uitat daca s-au intamplat* nule mai bag in seama* viata merge inainte* ce a fost a fost”. )tefan, 6
tefan mai povesteste faptul ca in lupta cu aceasta boala nu a fost singur, parintii dand
dovada de intelegere si spri"in.
„T2 ha. +-ati gandit ca aceste pretentii de e:emplu pot fi si aaa un fel de zid care sa va
prote/eze de cei din e:terior' "2 3ntr-un fel da* intr-un fel da. Sunt4parintii ma inteleg foarte bine* ma inteleg* ma
inteleg si pe mine si aaa ma descurc* ma descurc in sensul ca ma apara * parintii ma
apara aaa faptul ca am preocupari* fie ca sunt cu ei* fie ca fac dorintele mele*matematica sau4
T2 ha
"2 Muzica sau altceva4desen”. )tefan, *%
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
32/58
In privinta planurilor de viitor, #lena afirma ca si-ar dori ceea ce nu poate avea, visul
dansei fiind sa aiba propria familie cu % copii. Aceasta se simte descura"ata insa in atingerea
acestui vis datorita varstei pe care o considera inaintata.
T2 %um va vedeti peste cativa ani' 3n viitor' "2 +ai* nu stiu. Mi-as dori ceea ce nu pot sa am. Mi-as dori o familie* mi-as dorii copii.+isul meu e sa am trei copii si se duce o data cu tineretea. eci mi-as dori* mi-as dori o
familie pe care nu o sa o am niciodata
T2 e ce spuneti acest lucru'
"2 "ai aaa. aca nu am reusit pana acuma' $u stiu de ce as reusi mai incoloT2 %onsiderati ca e prea tarziu'
"2 m &5 de ani. @a cat incep' @a 0A' Sau la ,A' )#lena, +8
tefan povesteste ca isi doreste sa fie 1un om al lui umnezeu!, un fiu iubitor cu a sa
familie si sa fie patriot. Afirma ca desi atunci cand era mai tanar era si el tentat sa plece si sa
vada cum e prin alte locuri, acum si-a dat seama ca locul lui este aici, in 9omania, o tara 1 iubita
de umnezeu” si indeamna poporul sa ii urmeze exemplul de patriotism deoarece 1tara noastra
are nevoie de noi si are atatea de facut !.
1T2 3hi. %e planuri de viitor aveti'
"2 Sa fiu* sa fiu un om al lui umnezeu* sa fiu un om bun* sa-mi iubesc tara* familia si
patria si oamenii si poporul chiar si asa cum este el* sa iubesc pe umnezeu* sa nu o parasesc* tara* asa am de gand* sa nu o parasesc* parasesc niciodata pentru ca 7omania
are nevoie de oameni* oameni bine pusi in locuri bine puse * bine situate si vreau sa fiu
roman ca inainte de treaba asta eram putin cam* putin si eu4 aliniat la trendul ala4 satreaca peste hotare* sa vada lumea. $u* lumea mea e aici* la mine pentru ca mi-am dat
seama ca tara asta e iubita de umnezeu si e bine* e4e bine tara mea. $u o cunosc pe
toata * nu o cunosc si4in mare parte o cunosc si4acuma imi pare rau* imi pare rau ca
am auzit multe aaaa multe * nu* nu4am auzit ca tara noastra prin faptul ca e crestina sinu* nu tara noastra* oamenii tarii noastre* cetatea luminii* cetateni destepti suntem noi si
crestini si tara saluta celelalte neamuri si am auzit ca acel neam s-a unit si a si
fost4.credinta noastra s-o * sa o* s-o* s-o 4chiar daca nu poate fi cucerita sa* sa fie asaca un fel de Babilon
T2 3hi
"2 Si ar trebui sa revenim* sa ne iubim tara. Si tara are nevoie si tara noastra are nevoiede noi si are atatea de facut.” )tefan */, *8
4ot in legatura cu dragostea de tara, tefan isi exprima dorinta de purificare a acesteia
prin intoarcerea conducatorilor politici cu fata catre (umnezeu si prin oferirea unor modele bune
de urmat tinerilor, pe care ii caracterizeaza 1 ca niste /ucarii pe care le ghidezi!.
“"24.as vrea sa schimb anumite lucruri in sensul4.as vrea sa nu mai fie* sa fie tara
curata ca e cam murdara
T2 %urata fizic sau'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
33/58
"2 %urata si fizic si sufleteste
T2 3hi
"2 Sa* as vrea ca conducatorii nostri* care conduc* politici sa creada in umnezeu caci umnezeu ne iubeste foarte mult si fac pacate in sensul ca nu acorda tinerilor
posibilitatea sa lucreze in tara lor si sa aiba gri/a4.tinerii sunt tineri*tinerii* tinerii se ia
dupa cei in varsta . daca oamenii* daca cei maturi fac bine* fac si ei* daca fac rau fac siei* sunt ca un fel de* ca niste /ucarii care le ghidezi* ca si copii mici asa sunt tinerii* da.”
)tefan, +*
Pe langa o familie frumoasa cu % copii, #lena isi mai doreste recapatarea increderii in
fortele proprii , incredere care ar putea fi redobandita prin scrierea unei carti autobiografice.
1T2 %e considerati ca ar trebui sa se intample in viata dumneavoastra pentru a fi maibine' "entru a reusi sa va recapatati increderea in dumneavoastra'
"2 Sa scriu cartea
T2 sta considerati ca v-ar a/uta foarte mult
"2 a.” )#lena, +7
In calea redobandirii increderii mult dorite insa, #lena intampina tot felul de piedici
materializate in principal in lipsa de timp si a unui laptop. Intrebata daca isi aloca timp in fiecare
zi pentru a scrie la carte, #lena povesteste ca nu si-a facut inca un program de care sa se tina,
acuzand lipsa de timp. Aceasta relateaza de asemenea ca simte nevoia unui laptop pe care sa
scrie deoarece calculatorul ei actual nu are un program de scris si ii este greu sa scrie de mana.
#lena relateaza ca de cativa ani tine un "urnal care serveste drept exercitiu pentru memorie,
acuzand o calitate mai slaba a tinerii de minte. 9eferitor la aceasta memorie deficitara, #lena o
descrie mai mult ca pe o lipsa de concentrare imediata asupra lucrurilor care i se cer.
1T2 Si ati incercat sa va faceti un program* sa va tineti de el in fiecare zi* sa lucrati la
carticica'
". 3nca nu. sta e. ca intotdeauna zic “a* n-am timp*n-am timp”. sa zic intotdeaunaT2 %onsiderati ca aceste lucruri vi le spuneti incercand sa gasiti o scuza' Simtiti ca ceva
va tine pe loc'
"2 e e:emplu mi-ar placea foarte mult sa am un laptop. %alculatorul meu n-are program de scris si scriu mai greu cu pi:ul* cu creionul sau asa. 3ntotdeauna mi-a fost
greu. e mica la scoala nu-mi placea sa scriu ca ma dureau degetele si am de doi ani
sau acesta este al treilea an in care tin un /urnal. ) ca un e:ercitiu. 3l tin pentru memorie pentru ca nu consider ca am o memorie buna.
T2 3n ce sens' +i se intampla sa uitati anumite lucruri'
"2 a* mi se intampla sa uit si4
T2 @ucruri importante' "2 e e:emplu* daca imi spune mama mea sa fac ceva si nu fac atunci cand imi spune ea*
nu o sa fac lucrul respectiv pentru ca nu mai stiu.
T2 %onsiderati ca e si lipsa de concentrare la mi/loc'
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
34/58
"2 %red ca* cred ca ar fi. $u stiu. Trebuie un e:ercitiu de memorie si prin /urnalul acesta
fac un e:ercitiu de memorie. Si m-o a/utat* m-o a/utat si ma a/uta. $umai ca trebuie sa
ma tin de treaba si cartea sper sa o scriu in doi ani. oi ani mi-am propus”. )#lena +7,+0
5.2. !l doilea nivel de interpretare: Vocea &ercetatorului.
In privinta celei de a doua parti a interpretarii rezultatelor conform standardelor IPA,
cercetatorul incearca sa inteleaga istoriile de viata ale participantilor si modul in care se
raporteaza la acestea in scopul de a intelege cadrul de intern de referinta al participantilor si de a
raspunde intrebarilor cercetarii.
Tema 1" “ Cine sunt eu?
Aceasta prima tema a "ucat un dublu rol. Pe de o parte a a"utat la familiarizarea
protagonistilor actului cercetarii, respectiv cei doi participanti si cercetatorul, iar pe de alta parte,
cu a"utorul informatiilor primite despre istoria de viata de pana atunci a fiecaruia, cercetatorul si-
a format o viziune de ansamblu in privinta fiecarui caz in parte. Prin aceasta viziune de ansamblu
intelegem personalitatea fiecaruia, modul de expunere si de raportare la evenimente, contextul
socio-profesional in care activeaza fiecare participant, retele de suport social, intr-un cuvant
universul! fiecaruia.
Cei doi participanti se numesc #lena si tefan, numele lor fiind fictive, in vederea
pastrarii confidentialitatii.
Aspectele importante care urmeaza a fi punctate in cadrul acestei teme se refera la o
scurta istorie de viata a fiecaruia dintre participanti, imaginea de sine, lipsa unei retele sociale de
suport )prieteni si pasiunea pentru poezie.
Primul participant care a dorit sa stea de vorba cu cercetatorul a fost #lena.
In ceea ce priveste povestea ei de viata de pana la momentul imbolnavirii, #lena are
numai cuvinte de lauda. Aceasta povesteste ca in familia sa sunt doi frati la parinti, celalalt frate
fiind stabilit in 'ranta= ca este fericita ca are parte de o familie frumoasa= ca a avut o copilarie
foarte placuta in care parintii au facut tot posibilul pentru a nu-i lipsi nimic= ca este absolventa de
litere de ibiu si ca a profesat cativa ani la liceul teoretic 2nisifor 3hibu din ibiu ca profesoara
de latina. >ocea #lenei tradeaza o persoana calda, tanara )#lena avand %& de ani iar acest lucru
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
35/58
se reflecta si in dorinta ei de a se incon"ura de oameni tineri sufleteste si trupeste! si plini de
entuziasm * de viata!.
5a polul opus, tefan, /0 de ani, originar din uzau, locuieste impreuna cu parintii
exprimandu-si sentimentele de iubire si de apreciere pe care le are pentru acestia. (e asemenea,la fel ca si in cazul #lenei, tefan nu este singur la parinti, acesta mai avand o sora cu + ani mai
mica cu care de asemenea afirma ca se afla in bune relatii. Copilaria lui tefan nu a fost atat de
frumoasa ca cea a #lenei, acesta resimtind lipsa posibilitatilor financiare ale familiei. Acest lucru
a avut insa si un efect pozitiv, tefan devenind econom si invatand astfel sa aprecieze valoarea
banului. Ceea ce frapeaza insa la tefan este raspunsul oferit la intrebarea Sunteti casatorit ?! si
care denota o puternica amprenta religioasa precum si posibile urme ale schizofreniei acesta
afirmand ca am o mireasa religioasa* pe #ecioara Maria* religios!.
Aparitia bolii la o varsta mai frageda decat in cazul #lenei il determina pe tefan sa isi
inghete + ani din timpul liceului, acest lucru, afirma el, impiedicandu-i evolutia lui ca om.
Intrebat fiind cum anume i-a afectat aparitia bolii traseul profesional pe care dorea sa si-l urmeze,
tefan argumenteaza prin faptul ca din cauza tratamentului prescris a devenit apatic, fara chef de
viata iar acest lucru a avut ca efect uitarea, totala sau partiala, a unor informatii. Aceasta uitare i-
a produs o anumita nesiguranta in relationarea cu alte persoane. Cercetarile intreprinse de
4hompson )*600 , 9obe@ )*606, 5all@ )*606 sunt in concordanta cu rezultatele cercetarii de
fata in ceea ce priveste influenta tratamentului asupra starii pacientului.
Interviul a vizat apoi surprinderea imaginii de sine a fiecarui participant in parte, modul
in care acestia se percep. #lena povesteste ca boala, in cazul ei, i-a schimbat viata complet. (aca
pana sa se imbolnaveasca totul a mers perfect, dupa aparitia bolii a incercat sa-si recupereze viata
de dinainte insa fara succes. Aceasta se vede in prezent ca fiind o persoana care iubeste viata si
semenii, care face eforturi sa se simta vie si plina de vitalitate, insa care a nu a fost dintotdeauna
asa.
tefan este ezistant la inceput in oferirea unei imagini vis-à-vis de propria persoana, ceea
ce denota o capacitate mai redusa de intorspectie, insa, cu a"utorul intrebarilor suplimentare,
reuseste sa puncteze cateva dintre calitatile sale pe care le considera reprezentative, nelipsind nici
de aceasta data notele religioase.
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
36/58
Inca din aceste stadii incipiente ale prezentarii celor doi se poate observa o anumita
antagonie, ambivalenta: #lena, o persoana cu o istorie de viata frumoasa, careia nu i-a lipsit
nimic, cu un traseu profesional incununat de succes pana la instalarea bolii si care se simte ca
incearca sa gandeasca pozitiv si sa fie optimista iar in coltul opus! tefan- cu o copilarie
incercata de lipsuri financiare si cu un traseu educational frant prea devreme. Aceast opozi ie aț
acestor dou cazuri contribuie la conturarea unui tablou complex i cuprinztor Bn ceea ceș
prive te percep ia asupra bolii i efectele sale Bn dou situa ii de via diferite.ș ț ș ț ț
Atat tefan cat si #lena au atins problema lipsei prietenilor si implicit a faptului ca se
simt singuri, izolati. Insa, asa cum am precizat si mai sus, cei doi ofera perspective diferite
asupra modului in care aceasta insingurare, izolare este traita. Astfel #lena povesteste ca dupa
incetarea activitatii de la scoala, prietenii ei au fost cei care i-au fost aproape de la momentul
imbolnavirii si pana in prezent, acestia fiind preponderent prietenii de familie. #lena nu resimte
atat de puternic ca tefan lipsa retelei sociale de suport, acest aspect datorandu-se atat
personalitatii premorbide care o a"uta, fiind o persoana foarte sociabila, calda cat si a faptului ca
nu este atat de rigida si de inchistata in anumite aspecte care privesc societatea contemporana.
tefan pare sa isi fi construit un zid in "urul lui, ca reactie la viciile societatii moderne, de care
nu toti reusesc sa treaca!. Acesta a ramas setat! pe anumite principii, asa cum am invatat eu
la scoala! , iar orice abatere de la aceste criterii se soldeaza cu o retragere activa imediata, nu
vreau sa* sa accept aceasta lume a lor !. Aceasta retragere sociala activa ascunde si o posibila
toleranta scazuta la frustrarea, generata de incalcarea regulilor, care este externalizata prin ma
supar ! si posibil printr-o agresivitate inabusita, care nu izbucneste in public si care este mascata
de eu tac* tac* tac* mai las sa treaca de la mine dar am gri/a sa nu mi-l fac prieten!. (e ce am
facut trimitere la agresivitate? Pentru ca, asa cum vom vedea in cele care urmeaza, tefan
povesteste la un moment dat ca intr-un acces in care cred ca am fost vra/it4am4am dat in tata*
am lovit pe tata rau4.!.
;ltimul aspect important din cadrul acestei primei teme face referire la pasiunea celor doi
de a scrie poezii. Pentru #lena, placerea pentru poezie a existat dintotdeauna insa afirma ca s-a
apucat efectiv de scris doar de cand s-a imbolnavit motivand ca pana atunci nu avusese timp
pentru asa ceva. Prin poezie cei doi protagonisti ai cercetarii isi transpun ideile, gandurile si
trairile , aducandu-le prin scris in campul constiintei. In cazul lui tefan, aceasta pasiune nu a
existat dinainte ci aceasta arta de a pune in miscare imaginatia cu a/utorul cuvintelor )Arthur
8/18/2019 Studiu de Caz Ipa
37/58
hopenhauer a inceput dupa intalnirea avuta cu fondatorul Asociatiei Crestinilor din 9omania,
(ragomir. #ste cunoscut faptul ca desi, in ma"oritatea cazurilor, schizofrenia impiedica oamenii
sa-si atinga potentialul maxim, unii dintre bolnavi a"ung sa creeze adevarate opere de arta.
Povestile sumbre, obsedante ale lui #dgar Allan Poe pot fi un bun exemplu de arta schizofrenica.
Persoanele diagnosticate cu schizofrenie au adus contributii notabile in stiinta: cazul
matematicianului ohn Dash est