Studiu de caz Diagnostic economico-financiar

STUDIU DE CAZ

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR

LA SC. PLASTIC .SA

Cap. 1. Prezentarea generală a S.C. PLASTIC S.A. Cap. 2 Diagnosticul mediului concurenţial Cap. 3 Diagnosticul stării economice Cap. 4 Diagnosticul stării financiare Cap. 5 Sinteza diagnosticului economico-financiar general Anexe

2

Cap. 1. Prezentarea generală a S.C. PLASTIC S.A.

A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii Denumirea: S.C. Plastic S.A. Sediul: România, Cluj str. nr., jud. …, telefon Forma juridică: - persoană juridică română - societate pe acţiuni - capital integral privat. Durata: nelimitată. Capitalul social: este calculat la suma de 1.228.400 lei, capital integral privat împărţit în 491.360 acţiuni cu valoare nominală de 2,5 lei. Structura acţionariatului se prezintă sub următoarea formă: o cotă de 30 % deţinută de acţionari persoane fizice este împărţită în următoarea structură: 1. Salariaţi: 11,736 %; 2. Alţi acţionari: 7,827 %; 3. SIF Banat-Crişana deţine 10,437 %. o cotă de 70 % deţinută de APAPS. S-a întocmit împreună cu APAPS un contract de vânzare-cumpărare de acţiuni în valoare de 6.261.700.000 lei adică 50,97 % din

capitalul social. Societatea comercială a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului la data de 22 februarie 1991 cu numărul J 12/ 556 / 1991.

B. Scurt istoric S.C. Plastic S.A. este urmaşa Cooperativei de Producţie Meşteşugărească Steaua Roşie, înfiinţată în 1949. Această Cooperativă avea ca

obiect de activitate producţia de produse chimice, articole de sticlărie şi oglinzi, jucării din celuloid şi prelucrare de mase plastice. În anul 1960 atelierele sunt concentrate pe strada Dejului, pe locul unde se ridică azi S.C. Plastic S.A. Între anii 1961-1965 are loc o parţială reprofilare a obiectului de activitate, societatea orientându-se pe prelucrarea maselor plastice şi

producţia de mobilă şi sticlărie. În anul 1973 se obţine un record prin prelucrarea a 1.000 tone mase plastice. În anul 1977 societatea renunţă la fabricarea de mobilă şi se axează doar pe prelucrarea maselor plastice şi producerea de produse chimice

şi sticlărie.

3

Între anii 1977-1983 are loc un amplu proces de retehnologizare prin mecanizarea şi automatizarea producţiei înregistrându-se în acest context un nou record de producţie, prelucrarea a 9.000 to pe an.

Începând cu anul 1991 denumirea societăţii devine S.C. Plastic S.A., iar activitatea sa se profilează pe prelucrarea maselor plastice, producerea de produse chimice şi a matriţelor şi dispozitivelor necesare.

În prezent S.C. Plastic S.A. are 909 angajaţi, un nomenclator de peste 3.500 produse şi legături cu peste 40 de firme din ţara şi din străinătate.

C. Obiect de activitate-principalele produse şi activităţi Scopul înfiinţării societăţii comerciale este de a prelucra masele plastice, obţinerea de produse chimice şi comercializarea acestora. Obiectul de activitate al societăţii constă în: prelucrarea maselor plastice; obţinerea de produse chimice; realizarea matriţelor şi dispozitivelor necesare prelucrării maselor plastice; comercializarea produselor în ţară şi la export; executarea de lucrări privind întreţinerea şi repararea utilajelor specifice.

Structura activităţii S.C. Plastic S.A. Principalele activităţi desfăşurate de unitatea economică sunt prezentat în tabelul 47.

Principalele activităţi ale S.C. Plastic S.A. Tabelul nr 1 Nr. crt.

Specificaţia UM 2005 2006 2007

1. Prelucrarea maselor plastice mil.lei 534,4 661,7 770,7 2. Producţia de produse chimice mil.lei 448,1 554,6 646 3. Realizarea matriţelor şi dispozitivelor

necesare prelucrării maselor plastice mil.lei 274,4 339,8 395,7

4. Comercializarea produselor pe piaţa internă şi la export

mil.lei 144,4 178,8 208,3

5. Executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii la utilaje specifice

mil.lei 433 536 624

TOTAL mil.lei 1.444,6 1.788,5 2.083,1

4

Din datele de analiză rezultă că în toate cazurile evoluţia activităţii se înscrie pe o linie ascendentă. Activitatea de bază a S.C. Plastic S.A. constă în producerea de repere şi subansamble industriale şi bunuri de larg consum în scopul

comercializării pe piaţa internă şi externă. Produsele din activitatea de bază a societăţii reprezintă o gamă variată de forme, dimensiuni, tipuri şi domenii de utilizare. Marea varietate

a acestor produse nu permite o tipizare sau o clasificare absolută. În linii generale, după destinaţia pe care o au, produsele se pot împărţi în: produse industriale destinate sectorului industrial; bunuri de larg consum destinate fondului pieţei. Din punct de vedere al volumului fizic, vânzările au cunoscut următoarea evoluţie:

Tabelul nr. 2 Nr. crt.

Grupa de produse UM 2005 2006 2007

1. Bunuri de larg consum to 2.795 3.030 2.540 2. Produse industriale to 1.377 1.494 1.231

În ceea ce priveşte volumul valoric al vânzărilor, ponderea principalelor produse şi grupe de produse în cifra de afaceri a S.C. Plastic S.A.

este prezentată în tabelul nr 3: Tabelul nr.3

Nr. crt.

Grupa de produse Pondere în cifra de afaceri %

2005 2006 2007 1. Bunuri de larg consum 67 72 59 2. Produse industriale 33 28 41

În perspectivă se preconizează: extinderea activităţii prin punerea în funcţiune a unei linii de îmbuteliat băuturi răcoritoare; lărgirea activităţii de întreţinere şi reparaţii la utilajele specifice; extinderea comercializării produselor pe piaţa internă şi externă.

5

D. Accesul la căile de transport Sediul societăţii comerciale este situat în partea de nord a municipiului Cluj-Napoca. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale este facil,

societatea fiind în imediata apropiere a drumului naţional Cluj - Zalău -Oradea - Satu-Mare. De asemenea fiind foarte aproape de gara municipiului Cluj-Napoca societatea poate folosi uşor transportul combinat, care include transportul pe calea ferată.

E. Aspecte juridice reprezentative Societatea comercială S.C. Plastic S.A., s-a înfiinţat în baza Legii 31/1990, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului la data de

22 februarie 1991, cu numărul J12/118/1991. S.C. Plastic S.A. este persoană juridică română având statutul de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile

române şi prevederile statului.

Dreptul comercial Fondul de comerţ al societăţii are, ca elemente incorporate „denumirea” şi „marca de comerţ”, acestea fiind înregistrate la Registrul

Comerţului al judeţului Cluj.

Dreptul civil Aspecte principale ale dreptului civil sunt: terenul, alte drepturi de proprietate, împrumuturile, participaţiile şi asigurările.

Terenul entităţii S.C. Plastic S.A. deţine mai multe suprafeţe de teren, pentru care a dobândit certificatele de atestare a dreptului de proprietate. Valoarea

acestor terenuri, a fost stabilită în conformitate cu prevederile H.G. 834/1991, H.G. 500/1994, şi H.G. 403/2000, fiind înregistrată în contabilitate.

Alte drepturi de proprietate S.C. Plastic S.A. este proprietara tuturor clădirilor şi instalaţiilor din patrimoniul său şi nu a închiriat părţi însemnate din acestea unor terţe

persoane fizice sau juridice.

Situaţia împrumuturilor S.C. Plastic S.A.,are credite contractate de la Banca Comercială Română şi anume: credite pe termen scurt 51.500 lei lei; credite pe termen mediu şi lung : 53.400 lei.

6

Participaţii S.C. Plastic S.A. deţine participaţii la: Banca Transilvania 1.500 acţiuni; S.C. Terapia S.A. 2.000 acţiuni.

Asigurări S.C. Plastic S.A. a încheiat poliţe de asigurare pentru clădiri, mijloace de transport, utilaje şi pentru salariaţi.

Dreptul mediului Activitatea desfăşurată de S.C. Plastic S.A. nu afectează mediul înconjurător, încadrându-se în limitele standardelor impuse de Agenţia pentru

Protecţia Mediului. Entitatea a obţinut avizul de protecţia mediului.

Dreptul fiscal Conform proceselor-verbale întocmite de către Administraţia Financiară a municipiului Cluj-Plastic, Gărzii Financiare şi Curţii de Conturi,

rezultă că S.C. Plastic S.A. a respectat legislaţia fiscală şi a achitat cu mici întârzieri toate obligaţiile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Dreptul muncii Personalul angajat lucrează în baza contractului individual de muncă încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare în Contractul Colectiv

de muncă pe anul tn. Contractele individuale se reînnoiesc anual, după semnarea contractului colectiv pe anul respectiv. În cadrul societăţii comerciale se aplică

prevederile Regulamentului de Ordine Interioară.

Litigii S.C. Plastic S.A. nu are în prezent litigii de natură civilă comercială sau de muncă.

7

Cap. 2 Diagnosticul mediului concurenţial

Produsele comercializate de S.C Plastic S.A Produsele fabricate şi comercializate de S.C. Plastic S.A. se grupează, după destinaţia lor în două categorii şi anume:

bunuri de larg consum, grupă care include produsele din materiale plastice şi din sticlă; produse industriale, fabricate exclusiv din materiale plastice; lucrări de construcţii.

Asigurarea calităţii produselor Activitatea productivă se urmăreşte din punct de vedere calitativ pe fluxul tehnologic, în secţii şi ateliere de către personal specializat. În

acest sens, zilnic se face analiza materiilor prime, iar controlul calităţii produselor se face prin sondaj, întocmindu-se pentru fiecare lot, un bon de calitate.

Piaţa de desfacere a entităţii Produsele fabricate s-au comercializat în anul tn-1 pe piaţa internă în proporţie de 97,2 %, iar în anul tn , procentul de produse vândute este de

75 %. Remarcăm gama diversificată de produse şi numărul mare de clienţi. Prin calitate, promptitudine şi preţuri se încearcă menţinerea pieţelor de desfacere şi pătrunderea pe noi segmente de piaţă. În anul tn-1, S.C.

Plastic S.A. a livrat la export produse din mase plastice în valoare de 278 milioane lei. Clienţii tradiţionali au o pondere de peste 50 % din totalul vânzărilor (Tabelul 45).

Poziţia pe piaţă a entităţii S.C. Plastic S.A. ocupă o poziţie importantă pe piaţa naţională, în special pentru bunurile de larg consum. Disponibilităţile şi potenţialul de

produse oferite nu depăşesc cererea actuală. Conform informaţiilor existente şi investigării pieţei, rezultă că S.C. Plastic S.A. deţine următoarele cote pe piaţa internă: bunuri de largi consum 20 %; produse industriale 8 %.

Concurenţa entităţii Deşi S.C. Plastic S.A. ocupă o poziţie bună pe piaţa naţională, concurenţa este deosebit de puternică, atât din ţară cât şi din străinătate

(Tabelul 4).

8

Concurenţa S.C. Plastic S.A. Tabelul nr. Nr. crt.

Activitatea Denumirea competitorilor

1. Producţia de bunuri de larg consum

S.C. Plastor S.A. S.C. Somplast S.A. S.C. Mergia S.A. S.C. Mondoplast S.A. S.C. Harplast S.A.

2. Producţia de bunuri industriale

S.C. Romcarbon S.A. S.C. Chimica S.A. S.C. Somplast S.A. S.C. Izomac S.A.

Principalele atuuri care au asigurat pătrunderea şi menţinerea pe piaţă au fost: calitatea mai bună a produselor; practicarea unor preţuri accesibile adaptate permanent semnalelor primite de pe piaţă, privind raportul cerere-ofertă. Datorită potenţialului tehnic, cu un randament superior, a tehnologiei moderne de fabricaţie, S.C. Plastic S.A. este capabilă să asigure

repetabilitatea calităţii şi integrarea în standardele de calitate cerute pentru produsele sale. În condiţiile actuale, concurenţa nu este considerată ca un impediment sau o restricţie în activitatea S.C. Plastic S.A.

9

Sinteza diagnosticului mediului concurenţial Tabel nr. Diagnosticul mediului concurenţial

Nr. crt. Criterii Observaţii Diagnostic

SWOT* Punctaj *

Pondere de importanţă

Punctaj agregat Măsuri necesare

1.

Poziţia de piaţă (măsurată prin cota de piaţă)

Societatea deţine o bună poziţie pe piaţă la majoritatea produselor şi serviciilor prestate în special pentru bunurile de larg consum.

Stare forte 5

18 % 0,9

2. Tendinţe de creştere veniturile firmei în uşoară creştere

cererea este în scădere veniturile clienţilor sunt în scădere

Stare bună Tendinţă de înrăutăţire

3 16 % 0,48

3. Structura concurenţei - nivel concurenţial ridicat

- nu creează probleme pe piaţa internă - au apărut multe firme particulare flexibile

Stare bună 4 14 % 0,56

4.

Piaţa de desfacere

- Există relaţii tradiţionale cu beneficiarii. - Clienţii tradiţionali au o pondere de 50 % în sectorul industrial. - cresc veniturile la export

Stare forte 5 15 % 0,75

5.

Caracteristicile clienţilor

- Relaţii stabile cu clienţii - Creşterea numărului de clienţi; - Preocupări pentru m odificarea structurii clientelei în direcţia acoperirii unei palete mai largi de clientelă


6. Fidelizarea clienţilor Servicii postvânzare

Se acordă discounturi Acţiuni promoţionale


7. Gradul de diferenţiere a produselor/- gamă diversificată

- complementaritate Stare medie 3 5 % 0,15

8. Preţ /Calitate accesibilitate ca preţ

- integrarea în standardele de calitate cerute pentru produsele sale.


9. Amplasament/ Organizare distribuţiei

direct din depozite reţea proprie de distribuţie


10. Imaginea de marcă Da Stare forte 5 1 % 0,05

A.

Diagnosticul general al mediului concurenţial-

Puncte forte Societatea deţine o bună poziţie pe piaţă la majoritatea produselor şi serviciilor prestate în special pentru bunurile de larg consum.

Există relaţii tradiţionale cu beneficiarii.

OPORTUNITATE - OPORTUNITATE MAXIMĂ (4 -4.5)

100 % 4,35 Terapie: se impune: orientarea preocupărilor firmei pentru cucerirea de noi segmente de piaţă internă şi externă; menţinerea sau chiar sporirea

10

punctaj total Clienţii tradiţionali au o pondere de 50 % în sectorul industrial.

Nu există restricţii cantitative în aprovizionarea cu materii prime şi materiale.

S.C. Plastic S.A. acţionează într-un mediu concurenţial semnificativ dar prin produsele sale devine competitivă şi are perspectivă pentru valorificarea în continuare a producţiei.

Societatea este producător unic pentru rechizite şcolare, mobilier pentru grădină şi pentru produsul „flacon ulei PECO” pentru care există cerere continuă în întreaga ţară. Entitatea ocupă o poziţie importantă pe piaţa naţională. Piaţa de aprovizionare şi desfacere nu constituie o restricţie în activitatea firmei; Entitatea deţine clauza de exclusivitate pentru unele produse importate; În raport cu concurenţa, firma prezintă avantajele calităţii şi preţului produselor oferite; Reţeaua de distribuţie este realizată prin relaţii directe cu beneficiarii.

Puncte slabe Lipsa resurselor financiare poate obstrucţiona oricând aprovizionarea; Capacităţile actuale de producţie şi nivelul

tehnic al acestora limitează cucerirea de noi segmente de piaţă.

Oportunităţi Expansiuni pe pieţele externe Mărirea cotei de piaţă atât în mediul intern cât şi

extern Dezvoltarea sectorului de construcţii şi creşterea

veniturilor populaţiei Ameninţări:

Dezvoltarea sectorului concurenţial, atât pe plan intern cât şi extern

Concentrarea portofoliului de clienţi şi furnizori Raportul Oportunităţi/Ameninţări ale mediului reflectă o stare foarte bună în raport cu mediul concurenţial Bună spre Foarte bună.

calităţii produselor realizate prin asigurarea unui control tehnic operativ, prin ridicarea calificării personalului, cu ajutorul stimulării materiale substanţiale în cazul unor produse de calitate, prin asigurarea unor reţete de fabricaţie care să conducă la obţinerea unor produse de marcă, sau prin orientarea firmei asupra unei clientele mai selecte şi care impune creşterea calităţii produselor.

11

* Punctajul acordat pe baza diagnosticului de tip SWOT a fost acordat pe baza metodei grilelor de evaluare prezentată în Cap 2 Metodologia diagnosticului economico-financiar, al suportului de curs pus la dispoziţie.

12

Cap. 3 Diagnosticul stării economice

3.1. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane

3.1.1 Diagnosticul managementului societăţii

A. Structura organizatorică a managementului S.C. Plastic S.A. A.1. Structura organizatorică la S.C. Plastic S.A.

Pentru derularea activităţii S.C. Plastic S.A., şi realizarea unei conduceri eficiente, organigrama societăţii se prezintă ca un ansamblu de compartimente, funcţii de conducere şi relaţii între acestea, care, constituie structura de organizare.

Principalele funcţiuni ale societăţii, desprinse din structura organizatorică sunt: producţie; comercial; personal; financiar-contabilă. În structura organizatorică S.C. Plastic S.A., legătura între compartimentele funcţionale a fost stabilită în funcţie de importanţa, frecvenţa

legăturilor între ele, autonomia funcţională, competenţa şefilor acestora şi nivelul de specializare al limbajului utilizat în realizarea obiectivelor şi atribuţiilor.

Producţia se află în subordinea directă a directorului tehnic. Sectoarele şi compartimentele aflate în subordinea acestuia sunt (fig. 10): fabrica de băuturi; compartiment de proiectare S.D.V. şi autodotare; secţiile I, II, chimie şi M.E.A.; birou Plan-organizare; birou tehnic, C.T.C, cercetare; birou aprovizionare. Funcţia de personal este asigurată de biroul mecanizare, învăţământ, administraţie, socială aflat în subordinea directorului tehnic.

13

În subordinea directă a directorului general se află: biroul organizare, salarizare, investiţii, pază, P.S.I. şi acţionariat; serviciul comercial. Funcţiunile financiar-contabile sunt îndeplinite de compartimentele conduse de directorul economic, şi anume: biroul preţuri; biroul contabilitate-financiar; oficiul de calcul cantină.

14

A G A

C O M I S I A D E C E N Z O R I

M A N A G E R

D I R E C T O R T E H N I C D I R E C T O R E C O N O M I C

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Þ I E

Bi r oul or gan izar e,salar i zar e,i nvest iþi i ,

pazã,P.S.I . º i acþionar i at

Serviciucomer cial

Bir ou plan,pr oducþie

Bi roiuTehnic,CTC,Cer cetare

Birou mecani zar e,Învãþãmânt,

administ raþie socialã

Bir ouaprovizionar e

Bir ouPreþur i

Bir ouContbi l i tate,

Financiar

Ofici ulde calcul Canti nã

Magazindesfcer e

Birou import -export

Compar timentadmini str þie socialã

Fabr icade bãutur i

Compart imentproiectar e SDVºi autodotar e

SecþiaMase-

plastice I

SecþiaMase-

plast ice I I

SecþiaChimie

SecþiaM.E.A.

Atel ierCehul- Si lvaniei

AtelierTermoformte

Atel iersudate

Atel ierAghires

Atel iermatr iþe

Atel i erelect r i c

Fig. 1 - Organigrama S.C. Napoca S.A.

15

15

A.2. Managementul entităţii Conform organigramei conducerea S.C. Plastic S.A. este asigurată de: Adunarea Generală a Acţionarilor; Consiliul de Administraţie; Comisia de cenzori; Managerul societăţii; Conducerea executivă. Conducerea de ansamblu este asigurată de adunarea generală a acţionarilor. Conducerea executivă este asigurată de: manager, directorul tehnic şi directorul economic. În cadrul analizei, trebuie să se evidenţieze capacitatea organizatorică a echipei manageriale, cu vechime şi experienţă în

domeniul de activitate, care a dus la închegarea unui colectiv omogen de salariaţi a căror activitate a dus la obţinerea unor bune rezultate. Conducerea executivă practică sistemul de conducere pe bază de obiective, şi anume:

realizarea unor produse competitive din punct de vedere al calităţii şi preţurilor; reorganizarea activităţii astfel încât gradul de ocupare al maşinilor să fie maxim; creşterea productivităţii muncii; operativitate şi respectarea termenelor; utilizare raţională şi eficientă a resurselor financiare; reducerea costurilor; valorificarea optimă a spaţiilor şi terenurilor disponibile. Managerul societăţii este retribuit în funcţie de gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin contractul de management şi

anume: cifra de afaceri netă; profitul; perioada de recuperare a creanţelor; perioada de rambursare a datoriilor; productivitatea muncii; ponderea salariilor în costuri; îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă

16

16

pregătirea societăţii pentru privatizare. Sistemul de remunerare al managerului este constituit dintr-o sumă fixă care stă la baza drepturilor cuvenite conform legii, şi o

sumă variabilă formată din cote de participare la profitul net al societăţii. Conducerea are ca ţintă principală creşterea substanţială a profitabilităţii prin îmbinarea strategiei şi conducerii operative cu

potenţialul şi necesităţile de dezvoltare şi eficientizare a activităţilor S.C. Plastic S.A.

3.1.2. Diagnosticul resurselor umane ale societăţii

Această componentă a analizei-diagnostic se structurează în următoarele aspecte: asigurarea cu personal ca număr, structură şi calificare stabilitatea personalului; eficienţa utilizării extensive a personalului. eficienţa utilizării intensive a personalului.

3.1.2.1 Diagnosticul asigurării cu resurse umane Vizează investigarea unor aspecte legate de număr de salariaţi, structura acestora după diverse criterii cât şi calificarea acestora.

A. Asigurarea cu personal ca număr În perioada tn S.C. Plastic S.A. dispune de un număr de 909 salariaţi, structurat sub următoarea formă:

Structura personalului S.C. Plastic S.A. în anul 2007 Tabelul 6 Nr. crt.

Categoria de personal Număr Structura (%)

1. Muncitori, din care: direct productivi

817 590

89,8 64,9

17

17

indirect productivi de deservire generală

182 45

20,0 4,9

2. Personal tehnic productiv, din care: ingineri subingineri maiştri tehnicieni

62 24 12 18 8

6,8 3,0 1,3 1,9 0,6

3. Personal conducere administraţie, din care personal conducere economişti, alţi specialişti cu studii superioare funcţionari, personal administrativ, pază

30 3

16 11

3,4 0,4 1,8 1,2

TOTAL SALARIAŢI 909 100 Societatea dispune de personal calificat pentru toate profesiile necesare; Vechimea în muncă, experienţa dobândită sunt factori care sporesc potenţialul uman al firmei; Nivelul salariilor se stabilesc prin negociere pe baza contractului colectiv de muncă şi se indexează periodic în funcţie de rata

inflaţiei şi posibilităţile financiare ale firmei; Salariul mediu brut realizat în tn a fost de 47.316 lei pe un salariat iar cheltuielile totale cu personalul au fost de 57.368 mii

lei; La sfârşitul anului tn cheltuielile cu personalul au reprezentat 25,01 % din totalul cheltuielilor de exploatare ceea ce

reprezintă un nivel scăzut al acestora. Evoluţia numărului de personal trebuie analizată în corelaţie cu volumul de activitate. Datele privind evoluţia numărului de personal în corelaţie cu evoluţia volumului de activitate sunt prezentate în tabelul 7. Evoluţia indicatorilor de stare a personalului S.C. Plastic S.A.

Tabelul 7 Nrcrt

Indicatori UM 2005 2006 2007

1. Cifra de afaceri netă Mii lei 1.001 1.045 1.090 2. Indicele de creştere al preţurilor - 1 1,15 1,153 3. Cifra de afaceri exprimată în preţuri

comparabile tn-2

Mii lei

1.001

1.203

1.258

18

18

4. Număr de salariaţi pers. 885 889 909 5. Număr de muncitori pers. 795 804 829 6. Productivitatea muncii salariaţilor funcţie de

cifra de afaceri netă exprimată în preţuri comparabile

mii lei/ salariat

1,131

1,175

1,199 7. Productivitatea muncii muncitorilor

funcţie de cifra de afaceri netă exprimată în preţuri comparabile

mii lei/ muncitor

1,259

1,496

1,517

8. Indicele cifrei netă de afaceri exprimată în preţuri curente: bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

104,39 104,39

108,89 104,30

9. Indicele cifrei de afaceri netă exprimată în preţuri comparabile: bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

120,16 120,16

125,65 104,56

10. Indicele productivităţii muncii salariaţilor: bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

103,89 103,89

106,01 102,04

11. Indicele productivităţii muncii muncitorilor: bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

118,82 118,82

120,49 101,40

12. Indicele numărului de salariaţi: bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

100,45 100,45

102,71 102,24

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, se desprind următoarele concluzii: nivelul absolut al cifrei de afaceri netă, exprimat în preţuri curente a crescut de la un la altul, dar această creştere s-a datorat în

mare măsură creşterii preţurilor sub efectul inflaţiei; numărul de salariaţi şi numărul de muncitori nu înregistrează evoluţii spectaculoase de la un an la altul ci se menţin la un

nivel aproximativ constant;

19

19

nivelul absolut al productivităţii muncii salariaţilor şi al muncitorilor are o tendinţă crescătoare datorată în special creşterii producţiei vândute;

studiul indicilor demonstrează că: Tabelul 8

Indici tn-1 / tn-2 tn / tn-2 tn /tn-1 ICAN 120,16 / 100 125,65 / 100 104,56 / 100 INS 100,45 / 100 102,71 / 100 102,24 / 100 IW 103,89 / 100 106,01 / 100 102,04 / 100

În anul tn-1 comparativ cu anul tn-2, cifra de afaceri a crescut cu 20,16 % iar productivitatea muncii cu 3,89 %. În anul tn productivitatea muncii a crescut cu 6,01 % faţă de anul tn-2, iar faţă de anul tn-1 înregistrează o creştere cu doar 2,04 %. Abaterea relativă a numărului de salariaţi: în anul tn-1 / tn-2 Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn-1 Ns = 885 x 1,2016 - 889 = 174 salariaţi Dacă producţia anului tn-1 s-ar fi realizat în condiţiile productivităţii înregistrate în anul tn-2, ar fi fost necesar un număr de 1063

salariaţi, adică cu 174 mai mulţi salariaţi decât numărul efectiv utilizat. în anul tn / tn-2 Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn Ns = 885 x 1,2565 - 909 = 203 salariaţi Producţia anului tn realizată la nivelul productivităţii muncii din anul tn-2 ar fi impus un număr de 1112 salariaţi, cu 203 salariaţi mai

mult decât numărul utilizat efectiv. în anul tn / tn-1 Ns = Ns/tn-1 x ICAN = Ns/tn Ns = 889 x 1,0454 - 909 = 20 salariaţi Producţia anului tn, în condiţiile productivităţii anului tn-1 se putea realiza cu 929 salariaţi, adică cu 20 salariaţi mai mult decât

numărul de salariaţi efectiv utilizat.

20

20

Se poate aprecia că în perioada analizată, unitatea a fost asigurată cu personal. Se impune o creştere a productivităţii muncii realizată prin utilizarea intensivă şi extensivă a timpului de lucru al personalului prin sporirea gradului de înzestrare tehnică a muncii şi prin creşterea eficienţei utilizării echipamentelor şi utilajelor. B. Asigurarea cu personal ca structură

a) Structura personalului pe categorii de personal este prezentată în tabelul 9 Structura personalului pe categorii de personal

Tabelul 9 Nr. Specificaţie 2005 2006 2007 crt. Număr Pondere

% Număr Pondere

% Număr Pondere

% 1. Total salariaţi 885 100 889 100 909 100 2. Personal TESA 90 10,2 85 9,6 90 9,9 3. Muncitori:

direct productivi indirect productivi de deservire

795 580 185 30

89,8 65,6 20,9 3,3

804 588 180 36

90,4 66,1 20,2 4,1

819 602 190 27

90,1 66,3 20,9 2,9

Din datele prezentate se desprind următoarele concluzii: muncitorii reprezintă cea mai mare parte din salariaţii unităţii, aceştia înregistrând o uşoară creştere pe parcursul perioadei

analizate; ponderea muncitorilor direct productivi şi indirect productivi se menţine aproximativ constantă; nivelul actual al personalului TESA, de administraţie, comparativ cu totalul personalului, este bun, acest personal în actuala

componenţă, reuşind să acopere activităţile de profil fără să fie afectate termenele de realizare şi calitatea produselor. b) Structura personalului după vechimea în muncă pe nivele de pregătire este prezentată în tabelul 10.

Structura salariaţilor pe nivele de pregătire şi vechime

21

21

Tabelul10 Nivel de Grupe de vechime (ani) pregătire < 5 ani 5-10 ani 11-15 ani 16-20 ani 20-26 ani > 25 ani Total Pondere

% S 5 5 12 30 11 7 70 7,8 M 28 89 71 145 170 95 598 65,8 SP 6 20 37 32 45 14 154 16,9 LM 20 - 23 40 2 2 87 9,5

TOTAL 59 114 143 247 228 118 909 100 Pondere %

6,4

12,5

15,8

27,3

25,1

12,9

100

X Legendă: S - superior; M - mediu; SP - specializaţi; LM - la loc de muncă

Analizând datele din tabelul 61 rezultă următoarele aspecte: personalul cu o vechime peste 15 ani deţine o pondere mare în totalul personalului, respectiv 67,3 % din totalul personalului,

atestând faptul că unitatea beneficiază de pe urma acestei experienţe dobândite în timp; ponderea personalului cu o vechime de sub 10 ani este redusă, exprimând o uşoară îmbătrânire a personalului ceea ce în viitor

poate crea probleme unităţii; pe ansamblu se poate aprecia că unitatea are o structură a personalului, după vechimea în muncă, adecvată pe toate nivelurile

de pregătire. c) Structura personalului după vârstă şi sex Datele sunt prezentate în tabelul 11:

Structura personalului după vârstă şi sex Tabelul 11

Sex Grupe de vârstă < 20 ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani > 60 ani Total Pondere

22

22

% M 12 63 120 142 33 4 374 41,1 F 9 98 227 160 41 - 535 58,9

TOTAL 21 161 347 302 74 4 909 100 Pondere

%

2,3

17,7

38,2

33,2

8,2

0,4

100 x

Din datele prezentate în tabelul 62 se desprind următoarele aspecte: ponderea cea mai mare în structura personalului după vârstă o deţin angajaţii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 ani, care reprezintă 38,2 %

din totalul angajaţilor; structura personalului după sex, având în vedere specificul activităţii desfăşurate de agentul economic, relevă scăderea

angajaţilor de sex masculin în favoarea celor de sex feminin.

C. Asigurarea cu personal ca şi calificare a) Structura muncitorilor Structura muncitorilor în funcţie de nivelul de calificare al acestora, la finele perioadei tn, se prezintă astfel:

Tabelul 12 Număr Pondere (%) - muncitori calificaţi 590 72,3 - muncitori necalificaţi 227 27,7 TOTAL 817 100

Din datele prezentate, se poate observa că din 100 muncitori 28 sunt necalificaţi, existenţa cestui număr de muncitori necalificaţi

fiind justificată de natura activităţilor prestate de unitate. b) Structura personalului după nivele de pregătire Repartizarea personalului pe nivele de pregătire se prezintă astfel:

Tabelul 13

23

23

Număr Pondere (%) - personal cu pregătire superioară 70 7,7 - personal cu pregătire medie 598 65,9 - personal cu muncitori specializaţi 87 9,5 - personal muncitori 154 16,9 TOTAL 909 100

Nivelul de pregătire al personalului este concordant cu nivelul tehnic al utilajelor şi au cerinţele tehnico-organizatorice ale

unităţii, creând premisa unei bune funcţionalităţi din acest punct de vedere. Analizând structura după studii a personalului se observă preponderenţa personalului cu studii medii care reprezintă 65,9 % din

totalul personalului.

3.1.2.2 Diagnosticul stabilităţii personalului

Datele necesare analizei acestui fenomen economic sunt prezentate în tabelul 14. Fluctuaţia personalului

Tabelul 14 Nr. Specificaţie tn-2 tn-1 tn crt. Număr Pondere

% Număr Pondere

% Număr Pondere

% 1. Total salariaţi 885 100 889 100 909 100 2. Număr personal intrat în

cursul anului

37

4,1

52

5,8

48

5,2 3. Număr personal ieşit în

cursul anului

33

3,7

22

2,4

39

4,2 Analizând datele din tabelul de mai sus rezultă următoarele aspecte: în perioada analizată se observă că numărul total de personal a crescut cu 2,7 % respectiv cu 24 salariaţi comparativ cu perioadele

precedente;

24

24

pe întreaga perioadă au fost angajaţi 15,1 % salariaţi comparativ cu personalul existent şi au fost disponibilizaţi 10,3 % salariaţi din totalul angajaţilor.

Pentru a analiza gradul de stabilitate al personalului se utilizează indicatorul „coeficient de stabilitate” calculat cu ajutorul modelului:

NNvK s

în care: Nv = numărul personalului cu o vechime mai mare de 5 ani în unitate; N = număr mediu scriptic de personal.

În anul tn valoarea acestui coeficient este:

93,0909850K s

Pe măsura ce Ks tinde la 1 creşte şi gradul de stabilitate al personalului. Apreciem pozitiv gradul de stabilitate al personalului la

entitatea analizată.

3.1.2.2 Diagnosticul utilizării extensive a personalului (utilizarea timpului de lucru) Analiza utilizării timpului de lucru a personalului s-a făcut pe baza datelor din tabelul următor:

Evaluarea utilizării timpului de lucru Tabelul nr. Nr. Specificaţie tn-2 tn-1 tn

1. Coeficient de utilizare a fondului de timp disponibil

50 %

50 %

51,1 %

2. Total timp neutilizat (zile) 1930 1933 1915

25

25

3. Absenţe nemotivate (zile) 242 214 173

Aspectele esenţiale ce se desprind din tabelul de mai sus sunt următoarele: timpul total neutilizat este foarte mare. Aceasta se datorează lipsei de comenzi şi pentru a nu fi disponibilizată o parte din

forţa de muncă, unitatea recurge la întreruperea timpului de lucru pe perioade determinate de timp. De obicei aceste perioade de întreruperi sunt scurte (1-2 săptămâni);

ponderea absenţelor nemotivate în totalul timpului neutilizat este relativ scăzută, aceasta având tendinţa de reducere în cadrul perioadei analizate.

3.1.2.2 Diagnosticul utilizării intensive a personalului (eficienţa utilizării personalului) Analiza eficienţei utilizării personalului entităţii se bazează pe datele prezentate în tabelul următor:

Eficienţa utilizării personalului

Tabelul nr Nr. Specificaţie UM 2005 2006 2007

1. Număr de salariaţi pers. 885 889 909 2. Indicele numărului de personal % 100 100,4 102,2

3. Productivitatea muncii în funcţie de cifra de afaceri netă, exprimată în preţuri comparabile

mil. lei/ salariat

1,259

1,496

1,517

4. Indicele productivităţii muncii % 100 118,82 120,49 5. Cheltuieli cu salariile mil. lei 184,8 305,6 521,8 6. Indicele cheltuielilor cu salariile (cu bază fixă)

%

100

165,36

282,35 7. Profit brut mil. lei 41 76 122 8. Profit la 1000 lei fond de salarii lei 221,86 248,69 233,8

26

26

9. Indicele profitului brut la 1000 lei fond de salarii % 100 112,09 105,38

10. Venituri totale Mil lei 1.852 2272,6 2.670,7 11. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri totale

lei

99,78

134,47

195,37 12. Indicele cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri

totale % 100 134,76 195,80

Din tabelul se evidenţiază următoarele aspecte: În perioada analizată productivitatea muncii salariaţilor a înregistrat o creştere ca urmare a sporirii cifrei de afaceri netă,

exprimată în preţuri comparabile. Cheltuielile cu salariile înregistrează o evoluţie ascendentă de la un an la altul, o mai mare parte a acestei creşteri fiind

datorată creşterii preţurilor. Profitul brut la 1000 lei salarii înregistrează un nivel maxim (248,69 mii lei) în anul tn-1, în anul tn se obţine un profit brut în

scădere în sumă de 233,8 mii lei. Cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri totale au crescut de la un an la altul, nivelul absolut al indicatorului fiind destul de

scăzut, din 1000 lei venituri 195,37 lei fiind destinaţi cheltuielilor cu salariile aferente acestora. Se poate concluziona ca eficienţa utilizării personalului a crescut la toţi indicatorii atât faţă de anul precedent cât şi faţă de anul luat ca

bază de comparaţie.

27

27

Sinteza diagnosticului managementului şi a resurselor umane

Tabel nr. Diagnosticul general al managementului şi resurselor umane Nr. crt. Criterii Observaţii Diagnostic

SWOT* Punctaj *


Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Structura managerială - pregătire şi competenţă

- experienţă în activitatea de conducere

Stare forte 5 20 % 1

2.

Calitatea echipei manageriale - coeziune - colaborare - viziune de perspectivă - îmbinare corectă a

responsabilităţilor pe domenii


3.

Structura organizatorică - adoptată specificul - flexibilă - delimitarea atribuţiilor,

competenţelor pe niveluri organizatorice


4.

Sistemul informaţional - dotare insuficientă cu echipamente de calcul

- lipsa personalului de specialitate în informatică

- sistemul insuficient extins în secţii

Stare

medie/

Deteriorare

2,5 4 % 0,1

5. Asigurare cu personal ca număr

- asigurat integral - corelat cu productivitatea


6. Structura personalului - îmbătrânire a personalului şi în special a personalului muncitor

Stare bună/

Deteriorare

3 4 % 0,12

7. Calificarea personalului - pregătire şcolară medie - calificare medie - personal specializat


8. Stabilitatea personalului - circulaţie redusă - fluctuaţie scăzută - stabilitate în creştere


9. Utilizarea timpului de lucru

- nivel scăzut al utilizării timpului de lucru

- tendinţă descrescătoare Stare slabă/

Tendinţă

deteriorare

2 4 % 0,08

10. Productivitatea muncii - productivitatea în

creştere - nivel mediu

Stare bună/ 4 16 % 0,64

28

28

- corelare productivitate-salarizare

Îmbunătăţi

re

B.1.

Diagnosticul general al managementului şi resurselor umane-punctaj total

Puncte tari Personalul entităţii este

bine calificat, capabil să se adapteze la reînnoire. Nu există probleme în

asigurarea personalului având în vedere specificul activităţii care nu implică o calificare deosebit de complexă; Relativa stabilitate a

personalului datorită managementului bun; Conducere dinamică, cu

experienţa şi vechimea în unitate; Productivitatea muncii

este în creştere; Protecţia muncii este

corespunzătoare, marcată prin reducerea în ultimii ani a accidentelor de muncă. pregătire, competenţă şi experienţă bună a echipei manageriale; promovarea la toate nivelurile se face pe bază de competenţă; îmbină eficient munca colectivă cu responsabilitatea individuală; Puncte slabe Utilizarea necorespunzătoare a timpului de lucru în cadrul zilei ca urmare a organizării defectuoase a lucrului pe schimburi; sistemul informaţional cu

PUNCT TARE-FORTE

(4-4,5)

100 % 4,36 Terapie: se impune: analiza căilor de creştere a productivităţii muncii prin retehnologizare, îmbunătăţirea normelor de deservire a utilajelor, folosirea raţională a timpului de lucru, creşterea calităţii materiilor prime etc.; creşterea interesului pentru motivarea salariaţilor.

29

29

disfuncţionalităţi şi este insuficient adaptat unei conduceri operative moderne; Insuficienta preocupare pentru stimularea creativităţii salariaţilor; Se constată o uşoară îmbătrânire a personalului şi în special a personalului muncitor, ceea ce în viitor poate crea dereglări în desfăşurarea procesului de producţie sub forma plecărilor sau angajaţilor masive de personal.


30

30

3.1.3. Diagnosticul resurselor tehnice ale societăţii

3.1.3.1 Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

A. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al mărimii şi dinamicii acestora şi structurii acestora

Se poate afirma că S.C. Plastic S.A. este asigurată cu echipamente chiar peste nivelul de utilizare al acestora. La momentul actual gradul de utilizare al capacităţii utilajelor a fost de 70 %, principalele capacităţi cu grad redus de utilizare fiind: maşini cu agregat de plastifiere format din cilindrul cu snec-piston; maşini cu dozare gravimetrică; maşini de injecţie acţionate hidraulic; maşini de injecţie acţionate manual.

Valoarea şi structura imobilizărilor corporale Structura imobilizărilor corporale

Tabelul 18 Nr. Categoria de tn-1 tn crt. imobilizări Valoare

mii lei Structura

% Valoare

lei Structura

% 1. Terenuri 60.000 10,30 60.000 9,01 2. Construcţii 245.643,3 42,20 294.931 44,29 3. Instalaţii tehnice,mijloace

de transport, animale şi plantaţii

252.176,5 43,33 271.695,8 40,82

4. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

24.271,2 4,17 39.133,2 5,88

5. Total imobilizări La valoarea netă

582.091 100,0 665.760 100,0

Din datele de analiză se desprind următoarele concluzii:

31

31

1. Valoarea imobilizărilor corporale a crescut în anul tn comparativ cu anul tn-1 de 1,14 ori. 2. În structura acestor imobilizări, ponderea cea mai mare o deţin imobilizările active: maşini, utilaje şi instalaţii de lucru care

reprezintă 40,82 % din totalul imobilizărilor în anul tn. 3. O pondere însemnată o au şi construcţiile, acestea reprezentând 44,29 % în anul tn şi 42,20 % în anul tn-1. 4. Prin dobândirea titlului de proprietate asupra terenului, terenurile reprezintă în prezent 9,01 % din valoarea rămasă a

imobilizărilor corporale, pondere la care se adaugă şi impozitele care se vor plăti pentru ele în perioada următoare.

B. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora

B1.Uzura imobilizărilor corporale Utilizarea intensivă şi extensivă a utilajelor are o importanţă deosebită, de aceasta depinzând recuperarea valorii imobilizărilor

corporale prin amortizare. Amortismentul pe grupe de imobilizări corporale, în luna iunie a anului tn, este redat în tabelul 19:

Tabelul 19

Nr. crt.

Denumire Amortizare lunară - mii. lei -

Amortizare lunară conform gradului de utilizare

Gradul de utilizare - % -

1. Grupa 212 5359 3750 69,0 2. Grupa 213 17.595 12.316 70,0 3. Grupa 214 285 199 69,8

Cu toate că în cheltuielile de exploatare se includ toate cheltuielile cu amortizarea, gradul de utilizare redus ar impune

diminuarea acestor cheltuieli pentru a obţine imaginea fidelă a tranzacţiilor care au avut loc în perioada de gestiune. Situaţia utilajelor existente în Secţia Polimeri în luna iunie tn este prezentată în tabelul 20.

Tabelul 20

Nr. crt.

Specificaţie Total bucăţi Integral amortizate

1. Maşini termoformare MTF 4 12 7 2. Maşini de suflat corpuri goale 5 3 3. Linie de extrudere politropică MEP 90 3 1 4. Linie de înfăşurat LEFP 1200PS 2 0 5. Maşini de termoformat prin vid VFP 2000 3 1

32

32

6. Moară măcinat deşeuri 6S 300/400 3 2 TOTAL 28 14

Concluzii: 1. Din datele prezentate se poate observa că aproximativ 50 % din utilajele din cadrul Secţiei II sunt deja amortizate. 2. Nivelul mediu al gradului de uzură se situează la aproximativ 64 %. 3. Având în vedere gradul de uzură al utilajelor se impune găsirea resurselor financiare pentru continuarea procesului de

modernizare şi retehnologizare început în anul precedent.

B.2. Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor În anul tn unitatea a realizat o îmbunătăţire a structurii utilajelor pe calea investiţiilor noi care presupune active cu randamente

superioare atât cantitativ cât şi calitativ. Deşi situaţia s-a ameliorat gradul de uzură prezintă un nivel destul de ridicat la unele grupe de utilaje. Prin retehnologizare s-a înlocuit o parte din utilajele şi tehnologiile uzate fizic şi moral cu echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice

şi economice superioare. Retehnologizarea prezintă multiple avantaje: creşterea calităţii produselor, diminuarea consumului de materii prime, materiale,

sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea performanţelor de mentenabilitate şi fezabilitate a produselor. De asemenea, unitatea şi-a extins activitatea prin constituirea unei linii de îmbuteliat băuturi răcoritoare, investiţia fiind în

valoare de 1.500 milioane lei.

3.1.3.2 Diagnosticul utilizării resurselor tehnice

Eficienţa utilizării imobilizărilor corporale Aprecierea utilizării imobilizărilor corporale se face cu ajutorul unor grupe de indicatori prezentat în tabelul 21.

33

33

Utilizarea imobilizărilor corporale

Tabelul 21 Nr. crt.

Specificaţie UM 2005 2006 2007

1. Valoarea netă a imobilizărilor Mil. lei 322 582 665,7 2. Indici:

bază fixă bază în lanţ

% %

100 100

180,74 180,74

206,73 114,38

3. Venituri totale Mil. lei 1.852 2.272,6 2.670,7 4. Venituri la 1000 lei imobilizări lei 5751,5 3904,80 4.011,86 5. Indicele veniturilor la 1000 lei imobilizări:


% %

100 100

69,09 69,09

70,98

102,74 6. Profit brut Mil. lei 53 76 122 7 Profit brut la 1000 lei imobilizări lei 164,5 130,58 183,26 8 Indicele profitului brut la 1000 lei imobilizări:


% %

100 100

79,37 79,37

111,40 140,34

9 Profit net Mil. lei 28 42 67 10 Profit net la 1000 lei imobilizări lei 86,95 72,16 100,64 11 Indicele profitului net la 1000 lei imobilizări:


% %

100 100

82,99 82,99

115,74 139,46

Concluzii: 1. Cu ajutorul indicelui „imobilizărilor la valoarea netă” se observă o creştere a valorii imobilizărilor în anul tn faţă de anul tn-2 de 2,06 ori

datorită reevaluării. 2. Veniturile totale pe parcursul celor 3 ani înregistrează o tendinţă crescătoare. Indicele veniturilor la 1000 lei imobilizări în anul tn

reprezintă 102,74 % comparativ cu nivelul anului anterior. 4. Profitul brut şi net la 1000 lei imobilizări înregistrează valori ridicate. Astfel în anul tn profitul brut a crescut la 140,34 % faţă de nivelul anului

anterior, iar profitul net a crescut la 115,74 % faţă de anul tn-1.

34

34

Notă !! Alte informaţii utile privind utilizarea resurselor tehnice !!Căi si mijloace de acces Accesul în incita S.CPlast S.A. se face atât prin mijloace auto, printr-o deviere din şoseaua care leagă oraşele Sibiu şi Bucureşti şi prin cale

ferată. Unitatea este învecinată cu reţeaua naţională de căi ferate a SNCFR.

!! Activitatea de întreţinere şi reparaţii S.C. Plastic S.A. dispune de un atelier mecanico-energetic care asigură întreţinerea şi repararea corespunzătoare a matriţelor, maşinilor şi

utilajelor aflate în dotare. !! Obiective de mediu

Conform Avizului de mediu pentru privatizare nr. SB 15 din 26.04.2004 eliberat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului , S.C. Plast S.A trebuie să respecte Obligaţiile de Mediu următoare: întreţinerea căilor de acces şi a platformelor de lucru betonate; să ia măsuri permanente pentru prevenirea deversărilor accidentale de produse petroliere şi protecţia solului; reînnoirea Contractului cu S.C. Alfa S.A. pentru prestări de servicii de gospodărirea apelor; asigurarea permanenta a parametrilor legali de evacuare a apelor uzate; menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de depoluare a gazelor.

35

35

3.1.3.3.Sinteza diagnosticului resurselor tehnice Tabel nr Diagnosticul general al resurselor tehnice

Nr. crt. Criterii Observaţii Diagnostic

SWOT* Punctaj *


Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Amplasamentul capacităţilor productive şi căile de acces

Calea de acces necesită mijloace de transport .

Stare slabă 3 7 % 0,21

2.

Valoarea şi structura imobilizărilor corporale

mijloacele fixe sunt achiziţionate din împrumuturi

structura corespunde specificului activităţii


3. Asigurarea cu utilaje şi echipamente

la nivelul cerinţelor excedent de capacitate


4. Starea utilajelor şi echipamentelor/Calitate tehnologii

grad de uzură scăzut nivel tehnic îmbunătăţit grad de înnoire în creştere

Stare bună/ Tendinţă de îmunătăţire

4 15 % 0,60

5. Utilizare extensivă a utilajelor şi echipamentelor

grad mediu de utilizare a capacităţilor de producţie


4 1 % 0,04

6. Utilizarea intensivă utilajelor şi Echipamentelor

Veniturile totale/Profitul brut şi Profitul net la 1ooo lei imobilizări corporale sunt în creştere, în creştere


4 18 % 0,72

7. Întreţinere şi reparaţii atelier de reparaţii propriu

program de reparaţii Stare forte 5 2 % 0,1

8. Investiţii - există plan de investiţii

- investiţiile finanţate din credite -grafic de execuţie a obiectivelor


9. Fluxul de producţie - tehnologii învechite

- lipsă de capacitate de producţie la nivelul cererii;

Stare medie/ Tendinţă de îmbunătăţire

3,5 9 % 0,315

10. Aspecte ecologice

există un grad de poluare semnificativ;

-avizele de mediu nu sunt integral acordate, există acorduri în curs.

Stare medie 3 15 % 0,45

B.2. Diagnosticul general al resurselor tehnice-punctaj total

Puncte forte Structura pe categorii a

imobilizărilor corporale este adecvată specificului tehnologic şi naturii activităţii desfăşurate

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,795 Terapie -se impune: sporirea gradului de utilizare a capacităţii productive. Aceasta depinde de creşterea gradului de utilizare al utilajelor, de utilizarea mai completă a timpului de

36

36

de unitate, ponderea cea mai mare în cadrul structurii fiind deţinută de imobilizări active;

Se poate considera ca unitatea este asigurată cu utilaje şi echipamente necesare unităţii;

Starea imobilizărilor corporale s-a îmbunătăţit ca urmare a procesului de retehnologizare început în anul tn crescând astfel şi eficienţa utilizării lor.

Puncte slabe Gradul de uzură al

imobilizărilor corporale, deşi s-a ameliorat, se menţine încă ridicat;

Folosirea incompletă a timpului de lucru al utilajelor din diferite cauze: lipsa pieselor de schimb, aprovizionarea defectuoasă cu materii prime etc.;

Folosirea neraţională a utilajelor cu repercusiuni negative asupra randamentului mediu.

funcţionare al utilajelor şi de creşterea randamentului; utilizarea eficientă a suprafeţelor de producţie. Gradul de încărcare a suprafeţelor de producţie impune pe lângă respectarea parametrilor proiectaţi şi respectarea regulilor privind protecţia la locul de muncă. Un grad de încărcare necorespunzător a suprafeţelor de producţie are implicaţii directe negative asupra numărului mediu de ore pe un utilaj, precum şi asupra randamentului mediu şi asupra calităţii producţiei obţinute.


37

37

3.1.4. Diagnosticul resurselor materiale

Piaţa de aprovizionare S.C. Plastic S.A. utilizează o gamă diversificată de materii prime şi materiale atât din ţară cât şi din străinătate. Piaţa de aprovizionare a S.C. Plastic S.A. este prezentată în tabelul 23.

Piaţa de aprovizionare a S.C. Plastic S.A. în anul 2007

Tabelul 23 Nr. Denumire Surse de aprovizionare crt. Material Furnizori interni Furnizori externi

Denumire Valoare (mii.lei)

Denumire Valoare (mii.lei)

1. Polietilenă de mare densitate

S.C.Arpechim S.A. 42 Hoechst (Germania) Rohne (Franţa)

18

22,1 2. Polipropilenă SC Petromidia S.A. 31 - - 3. Polietilenă de mică

densitate SC Petrobrazi S.A. 21,5 - -

4. Polietilenă de mică densitate

SC Arpechim SA 46,6 - -

5. PVC SC Oltchim SA 36,1 - - 6. Polistiren SC Arpechim SA

SC Petrotel SA 16,1 12,3

- -

7. Copolimer acrilonitril - - Platugil (Franţa) 19 8. Poliamida 6,6

Poliamida 6,0 Poliamida 6,10 Poliamida 6,10

- - - -

- - - -

Bayer (Germania) Rhodiacita (Franţa)

15,7 9,2 5,4 8,2

9. Poliamida 11 - - Aquitaine (Franţa) Organico (Franţa)

21,4

Din analiza pieţei de aprovizionare se desprind următoarele concluzii: nu sunt restricţii în aprovizionarea cu materii prime şi materiale, singura problemă este lipsa resurselor financiare pentru aprovizionare; aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii fie direct de la furnizori, fie prin intermediari, dacă nu se justifică din punct de vedere

al eficienţei transportul direct de la furnizori.

38

38

Eficienţa utilizării resurselor materiale

Pentru analiza eficienţei utilizării materiilor prime şi materialelor ne oprim, spre exemplificare la nivelul unui produs plastic Profil X iar apoi la nivel global.

Tabel 24 Structura cheltuielilor materiale incorporate de produsul Profil X

Nr crt

Denumirea resursei materiale

Consumuri Specifice

(cs) kg

Preţ de achiziţie unitar

(a) lei/kg

Cheltuieli materiale unitare

Cmu (lei)

1 PA 150 3,60 540

2 PP 926 3,60 3.333,6

3 PVC 252 0,48 120,96

4 PBT 47 20,00 940

Cheltuieli materiale

unitare încorporate de

produs Profil X

4

1icsixaiCmu

4.934,56

39

39

Tabel nr. 25 Gradul de realizare a consumurilor specifice pe elemente

Nr crt

Denumirea resursei materiale

Consumuri Prevăzute

Cst0

Consumuri Realizate

Cst1

Indice de realizare plan-

Economii (+) sau Pierderi (-) din abaterea faţă de

plan 1 PA 150 145 96,67% 3,33%

2 PP 926 916 98,92% 1,08%

3 PVC 252 251,7 99,88% 0,12%

4 PBT 47 40,7 86,59% 13,41%

Se poate constata o diminuare a consumurilor specifice la toate materialele componente ale produsului Profil X, comparativ cu

nivelul planificat, realizând economii de materiale mai ales la materialul PBT component al produsului Profil X. Tabel 26 Gradul de valorificare resurselor materiale

Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanţ (%) 2005 2006 2007 2005 2006 2007

Cifra de afaceri netă (CAN) 882.553.375 1.049.772.080 1.163.876.769 100 % 118,95 % 110,87 % Total cheltuieli materiale (Cm) 372.543.658 321.151.555 337.482.304

100 % 86,2 % 105,08 %

Grad de valorificare resurselor materiale

1000xCm

CANGv 2368,9 3.268,7 3.448,7

100

100 138 % 105,5

Pe total activitate se constată o creştere a gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor pe toată perioada de

analiză, mai pronunţată în anul anterior tn-1.

40

40

Tabel nr. Diagnosticul general al resurselor materiale Nr. crt. Criterii

Observaţii Diagnostic SWOT*

Punctaj *


Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Structura furnizorilor Structura furnizorilor este puţin diversificată Stare slabă 2 7 % 0,14

2. Gradul de dependenţă faţă de anumiţi furnizori

Există dependenţă ridicată faţă de furnizori, la un singur material există 2 furnizori disponibili şi anume Polietilenă de mare densitate


3. Calitatea materiilor prime achiziţionate

Există o calitate buna a materiilor prime şi materialelor achiziţionate


4. Condiţii de transport şi plată

Aprovizionarea se face cu mijloace proprii direct sau prin intermediari


5. Bonificaţii, reduceri În mod uzual se acordă discounturi din partea furnizorilor


6. Acoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat

Nu sunt restricţii în aprovizionarea, singura problemă ar fi sursele de finanţare


7.

Realizarea programului de aprovizionare pe total si pe principalele resurse materiale

Programul de aprovizionare este realizat pe total şi pe sortimente


8. Stocuri de rezervă Societatea nu dispune stocuri de rezervă Stare critică 1 7 % 0,07

9. Stocuri cu mişcare lentă Nu există stocuri cu mişcare lentă Stare forte 5 13 % 0,65

10. Eficienţa utilizării stocurilor de materii şi materiale

Grad de valorificare a materiilor prime şi materiale mare, ritm de creştere descendent

Stare forte/Deteriorare

lentă

3.5 18 % 0,63

B.3

Diagnosticul general al resurselor materiale -punctaj total

- Există o structură puţin diversificată a pieţei furnizorilor - Nu există o politică prudenţială în ceea ce priveşte crearea de stocuri de rezervă, ca atare există un risc de producţie semnificativ în cazul neonorării comenzilor din partea unui furnizor - Situaţia prezentată mai sus se agravează şi mai mult în condiţiile existenţei unui nivel de dependenţă foarte ridicat de un acelaşi furnizor.

PUNCT INCERT-PUNCT TARE

(3-3,5)

100 % 3,41 Terapie -se impune: Deconcentrarea paletei de furnizori prin atragerea de noi pieţe de aprovizionare. Se impune şi studiul posibilităţii utilizării unor materii prime de substituţie şi/sau adaptarea producţiei către astfel de resurse materiale subsituibile. Adoptarea unei politici mai prudenţiale în ce priveşte gestionarea resurselor materiale, prin adoptarea politii stocurilor de rezervă.

41

41

Sinteza diagnosticului stării economice Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICE

Indicatori

Observaţii Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe

Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

B.1Diagnosticul managementului şi resurselor umane

Personalul societăţii este calificat, capabil să se adapteze la reînnoire; Echipa managerială este tânără, dinamică, cu bune rezultate în ultimii ani; Structura pe meserii, niveluri de calificare, vârstă şi vechime contribuie la creşterea potenţialului uman; Insuficienta preocupare pentru stimularea creativităţii salariaţilor şi pentru întinerirea personalului.

PUNCT TARE-FORTE (4-4,5)

4,36 P1 = 40 % 1,744 …

B.2Diagnosticul resurselor tehnice

- Starea tehnică a utilajelor s-a îmbunătăţit datorită procesului de înnoire început în anul 2007; -Există utilaje care nu se mai folosesc şi că gradul de utilizare este foarte scăzut datorită lipsei de solicitări la unele grupe de utilaje; -Capacitatea tehnică înregistrează o sporire în anul 2007 creându-se astfel o imagine de stabilitate în activitatea şi în dezvoltarea firmei.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,795 P2 = 30 % 1,1385 …

B.3Diagnosticul resurselor materiale

Există o structură puţin diversificată a pieţei furnizorilor - Nu există o politică prudenţială în ceea ce priveşte crearea de stocuri de rezervă, ca atare există un risc de producţie semnificativ în cazul neonorării comenzilor din partea unui furnizor - Situaţia prezentată mai sus se agravează şi mai mult în condiţiile existenţei unui nivel de dependenţă foarte ridicat de un acelaşi furnizor.

PUNCT INCERT-PUNCT TARE (3-3,5)

3,41 P3 = 30 % 1,023 …

42

42

B. SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICE

Se constată o stare economică bună peste medie. PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,9055

* Aprecieri ale autorului

43

43

Capitolul 4 Diagnosticul stării financiare la SC Plastic SA Diagnosticul stării financiare va fi defalcat pe următoarele componente:

Diagnosticul poziţiei financiare; Diagnosticul performanţelor financiare; Diagnosticul fluxurilor de trezorerie; Diagnosticul riscurilor;

Pentru fiecare domeniu diagnosticat se vor analiza diferite aspecte caracteristice care vor fi apoi apreciate atât calitativ în cadrul

unei analize de tip SWOT cât şi cantitativ prin acordarea de punctaje, cu ajutorul grilelor de evaluare. În acest sens, punctajele se vor acorda de la 1 la 5 în funcţie de următoarele:

dacă se apreciază doar starea sau tendinţa de evoluţie a acestora se va utiliza grila de evaluare în formă simplă:

Tabel nr. Matricea de evaluare simplă

- dacă se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa se va utiliza grila de notare complexă sub formă de matrice astfel: Tabel nr. Matricea de evaluare complexă

Nota (N) 1 2 3 4 5 Stare Critică Slabă Medie Bună Forte Tendinţă Deteriorare

bruscă Deteriorare

lentă Menţinere Îmbunătăţire

Lentă Îmbunătăţire

bruscă

Tendinţă/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte Îmbunătăţire bruscă

3 3.5 4 4.5 5

Îmbunătăţire lentă 2.5 3 3.5 4 4.5 Menţinere 2 2.5 3 3.5 4 Deteriorare lentă 1.5 2 2.5 3 3.5 Deteriorare bruscă 1 1.5 2 2.5 3

44

44

În final aprecierea domeniului diagnosticat se utilizează “Grila diagnosticului mediului intern” aplicată acum pentru aprecierea caritativa şi cantitativă a stării financiare a entităţii. Clasificare SWOT Punctaj

5 PUNCT FORTE 4.5

4 PUNCT TARE 3.5 PUNCT INCERT 3

2.5 PUNCT SLAB 2

1.5 PUNCT CRITIC 1

45

45

4.1. Diagnosticul poziţiei financiare la SC Plastic SA

În funcţie de obiectivele urmărite, analiza poziţiei financiare se realizează pe următoarele două paliere: analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului financiar. Diagnosticul de ansamblu a poziţiei financiare

În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

1.1.Diagnosticul evoluţiei poziţiei financiare Analiza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ calculaţi pentru elementele de

active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum rezultă din Anexa 1 „ Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. Pentru anul 2005 valoarea acestor indici este considerată de 100%. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

Diagnosticul evoluţiei activelor

Analiza evoluţiei activelor imobilizate În 2006 faţă de 2005: Se observă o scădere a activelor imobilizate (AI) cu 5,21% faţă de 2005 imprimată de scăderea imobilizărilor corporale (IC) cu 5,31% care deţin o pondere semnificativă în totalul activelor imobilizate. În 2007 faţă de 2006: Activele imobilizate au crescut în 2007 faţă de 2006 cu 33,60%, o creştere semnificativă, imprimată mai ales de creşterea imobilizărilor corporale (IC au crescut cu 33,57% în 2007), dar şi de celelalte elemente de active imobilizate care au crescut cu procente de peste 30%: imobilizările necorporale au crescut cu 60,45% şi imobilizările financiare cu 34,78%. Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor necorporale

46

46

Imobilizările necorporale ale societăţii sunt reprezentate de următorul post bilanţier: „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori similare şi alte imobilizări necorporale” (simbolizate C), constând în licenţe cumpărate pentru calculatoarele din firmă, după cum reiese din notele explicative la situaţiile financiare (nota 1.Active imobilizate). Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale vizează aspectele extensive (privind creşterile sau descreşterile înregistrate) pe care le surprindem cu ajutorul ritmului modificărilor de imobilizări necorporale (IIN). Tabel nr. Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale

Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic

SWOT Punctaj

2005-2006 IINC > 100

IINC = 107,68 % Imobilizările necorporale cresc în 2006 cu 7,68% de la 6.222 de lei la 6.700 lei ca urmare a achiziţionării de noi programe informatice în valoare de 3.880 de lei. Din datele informative se observă că an de an s-au constituit amortizări pentru acest post bilanţier care dacă se scad din soldul final al acestor imobilizări necorporale dau tocmai valoarea de 6700 de lei aferentă sfârşitului de an 2006.

Îmunătăţire

lentă

4

2006-2007 IINC > 100

IINC = 160,45%.% În 2007 sunt achiziţionate noi licenţe (Windows 9buc, BitDeffender 30buc, Office 4buc) în valoare de 9.004 lei, astfel încât totalul IN (formate doar din C) ajunge la 10.750 de lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă de anul anterior de 60,45%. Din notele explicative ale anului 2007 (nota 1. „Active imobilizate”, punctul 9) reiese faptul că au fost scoase din uz imobilizări necorporale reprezentând programe informatice în valoare totală de 10.166 de lei care au fost înlocuite cu cele achiziţionate în cursul aceluiaşi an. În 2007 sunt achiziţionate noi licenţe într-o creştere semnificativă faţă de anul anterior de 60,45%.

Îmbunăţire

bruscă

5

47

47

2005-2007 IINC > 100

Din analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale se remarcă interesul continuu al firmei pentru achiziţionarea de programe informatice, într-un ritm de creştere pe toată perioada mult mai accentuat însă în 2007.

Îmbunătăţire lentă/bruscă

4.5

II.Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor corporale Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de următoarele posturi în bilanţ: „Terenuri şi construcţii” (T), „Instalaţii tehnice şi maşini” (I), „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai), „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” (Avc). Avansurile şi imobilizările corporale în curs se referă atât la avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale, cât mai ales la valoarea imobilizărilor aflate în curs de realizare, după cum reiese din nota explicativă nr.1 „Active imobilizate”. Ca o caracteristică generală a imobilizărilor corporale este faptul că valoarea lor se recuperează treptat pe toată durata lor de viaţă prin amortizare. Din nota 1 „Active imobilizate” se remarcă faptul că în anul 2006 în patrimoniul societăţii se aflau 810 imobilizări corporale amortizate integral (reprezentând 86% din total) şi 128 imobilizări corporale neamortizate integral (14%). În 2007, numărul imobilizărilor corporale amortizate integral este de 743 (87% din total), iar al celor neamortizate integral 110 (13%). Se mai observă astfel că numărul imobilizărilor corporale a scăzut de la 938 în 2006 la 853 în 2007, majoritatea ca urmare a unor casări – dezmembrări. Ca atare în analiza imobilizărilor corporale trebuie ţinut cont de faptul că valoarea acestora poate fluctua atât în sensul creşterii cât şi descreşterii de la un an la altul. Creşterea se produce ca urmare a unor reevaluări, modernizări sau noi achiziţii, iar scăderea valorii lor apare în cazul unor vânzări, a scoaterii din funcţiune, recuperării investiţiilor prin amortizare sau trecerii acestora la obiecte de inventar. Tot din nota 1 se observă că an de an au loc ieşiri din patrimoniul societăţii la nivelul activelor imobilizate 100% amortizate, atât prin casare – dezmembrare, cât şi prin vânzare către terţi. Această politică a conducerii societăţii îi asigură un câştig de pe urma încasărilor din vânzarea acestor imobilizări corporale şi denotă în acelaşi timp interesul firmei pentru retehnologizare şi dotarea cu echipamente moderne. Deoarece imobilizările corporale sunt cele care participă esenţial la crearea de valoare pentru entitate, constiuind principalul motor productiv al acesteia, analiza lor vizează două aspecte:

din punct de vedere extensiv, o analiză în dinamică a valorii nete contabile (valoarea de intrare a imobilizărilor corporale diminuată cu amortizarea şi provizioanele constituite), prin care se pune în evidenţă creşterea sau descreşterea valorii acestora de la un an la altul.

din punct de vedere intensiv, o analiză corelativă între indicii cifrei de afaceri netă ICAN şi indicii imobilizărilor corporale IIC, care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării capacităţilor de producţie.

48

48

49

49

a)Diagnosticul utilizării extensive a evoluţiei imobilizărilor corporale: Tabel nr. Diagnosticului ritmului de modificare al imobilizărilor corporale


SWOT Punctaj

2005-2006 IIC < 100

IIC = 94.69 % Imobilizările corporale scad în 2006 faţă de 2005 cu 5,31% ca urmare a scăderii valorilor la toate posturile bilanţiere componente. Ponderea cea mai semnificativă în totalul imobilizărilor corporale o deţin terenurile şi construcţiile (peste 80%) care imprimă astfel trendul descrescător în 2006. Totuşi, acestea nu scad decât într-o proporţie foarte mică de doar 0,46%. Nota explicativă nr.1 coroborată cu explicaţiile din datele informative ne dau o imagine mai detaliată a acestei scăderi: în luna martie 2006 a avut loc o evaluare a terenurilor, aceasta păstrând nemodificată valoarea de 19.698.240 de lei a terenurilor. Însă valoarea iniţială a construcţiilor de 4.613.658 a înregistrat o creştere pe parcursul anului de 154.648 de lei, dar şi o amortizarea totală reţinută pentru acestea de 2.416.800. Însumând cele două componente, rezultă soldul total al acestui post bilanţier pentru anul 2006 şi această uşoară scădere de 0,46% datorată amortizării. În nota nr. 1 este subliniat, de asemenea, faptul că o mică parte din terenurile şi clădirile deţinute de entitate sunt închiriate către S.C. Romtatay S.A. şi printr-un contract de comodat către Cabinetul Medical. Posturile bilanţiere „Instalaţii tehnice şi maşini”şi „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” înregistrează o scădere mai accentuată în 2006 faţă de 2005 de 26,64% şi respectiv 21,07% atât ca urmare a înregistrării amortizării, cât şi prin casare-dezmembrare a unor instalaţii tehnice. O detaliere a acestei scăderi se

Deteriorare

lentă

2

50

50

urmăreşte în formularul 30 „Date informative” privind situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora. Avansurile şi imobilizările corporale în curs se reduc la 0 la sfârşitul anului 2006, iar provizioanele aferente acestora sunt preluate la venituri.

2006-2007 IIC > 100 IIC = 133,57% Totalul imobilizărilor corporale creşte în 2007 cu 33,57% faţă de nivelul din 2006, influenţa cea mai importantă fiind datorată creşterii valorii terenurilor şi construcţiilor cu 26,56%. În anul 2007 s-a achiziţionat un teren în valoare totală de 6.360.340 de lei şi a avut loc de asemenea o expropriere a unui teren în valoare de 256.032 de lei, expropriere contestată de societate şi care face obiectul unui litigiu. Valoarea poziţiilor bilanţiere „Instalaţii tehnice şi maşini” şi „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” au înregistrat scăderi masive faţă de 2006 de 23,07% respectiv 54,13% care se explică atât prin înregistrarea amortizărilor (după cum reiese din formularul 30) cât şi prin casare-dezmembrare sau vânzare către terţi. Interesantă este evoluţia avansurilor şi a imobilizărilor în curs care cresc de la 0 la 3.367.843 în 2007 ca urmare a achitării unor avansuri pentru achiziţionarea unei platforme de cântărire automată şi pentru un plan de urbanism şi a costurilor unor imobilizări neterminate până la sfârşitul exerciţiului financiar reprezentând o instalaţie de producere folii coextruse. Aceste detalii reies din nota explicativă nr.1 „Active imobilizate”. Per ansamblu se apreciază că evoluţia imobilizărilor corporale în anul 2007 este impusă de dinamica valorilor terenurilor şi construcţiilor şi a avansurilor şi imobilizărilor în curs, celelalte posturi bilanţiere la care se înregistrează evoluţii în sensul descreşerii neinfluenţând aproape deloc.

Îmbunăţire

bruscă

5

51

51

2005-2007 IIC < 100 urmată de IIC > 100

Se constată o evoluţie fluctuantă a imobilizărilor corporale , tendinţa generală este însă de îmbunătătţire lentă de-a lungul perioadei analizate.

Îmunătăţire lentă

3.5

b)Diagnosticul utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a ICAN şi IIC)

Tabel nr. Diagnosticul corelaţiei între dinamica imobilizărilor corporale şi dinamica cifrei de afaceri nete

Perioada Indicatori- Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic

SWOT Punctaj

2005-2006 IIC < ICAN

Se constată următoarea situaţie: ICAN = 108,30% > IIC = 94,69% În această situaţie se remarcă o creştere a gradului de utilizare a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005, ceea ce înseamnă că imobilizările corporale generează beneficii economice într-un ritm superior dotării de care dispune societatea. Acest aspect este unul favorabil entităţii. În concluzie există o creştere a gradului de utilizare a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005

Îmbunăţire lentă

4

2006-2007

IIC > ICAN

Se constată următoarea situaţie: ICAN = 100,95% < IIC = 133,57% În această situaţie efectele reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm inferior efortului depus de entitate reflectat prin capacităţile sale productive. Această diferenţă este una semnificativă şi denotă un aspect negativ în privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările corporale în obţinerea de beneficii economice. Totuşi dacă abordăm o judecată pe termen lung, achiziţiile care au dus la o aşa creştere a imobilizărilor corporale ar putea aduce importante beneficii în anii următori.

Deteriorare bruscă

1

52

52

În concluzie situaţia reprezintă un aspect negativ în privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările corporale în obţinerea de beneficii economice. Pe termen lung însă investiţiile ar putea aduce beneficii viitoare semnificative.

2005-2007

IIC < ICAN şi

IIC > ICAN

În anul 2006, societatea utilizează mult mai eficient decât în 2007 capacităţile productive, efectele obţinute de pe urma acestora la sfârşitul exerciţiului financiar depăşind efortul depus. Totuşi ritmul superior al dotărilor corporale din ultimul an al perioadei analizate şi care nu a generat rezultate pe măsură trebuie privit cu mai multă atenţie pentru a identifica acele categorii care nu sunt generatoare de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva aceste beneficii vor putea fi obţinute pe termen lung.

Îmbunăţire

Lentă/ Deteriorare

bruscă

3.5

Tabel nr. Sinteza diagnosticului dinamicii imobilizărilor corporale

Componente Interpretare/Cauze Diagnostic SWOT

Punctaj

a)Diagnosticul ritmului de modificare al imobilizărilor corporale

Se constată o evoluţie fluctuantă a imobilizărilor corporale, tendinţa generală este însă de îmbunătătţire lentă de-a lungul perioadei analizate.


3.5

b)Diagnosticul corelaţiei între dinamica imobilizărilor corporale şi dinamica vânzărilor

În anul 2006, societatea utilizează mult mai eficient decât în 2007 capacităţile productive, efectele obţinute de pe urma acestora la sfârşitul exerciţiului financiar depăşind efortul depus.

Îmbunăţire

Lentă/ Deteriorare

bruscă

3.5

Sinteza diagnosticului dinamicii imobilizărilor corporale

Tendinţa generală este însă de îmbunătătţire lentă a nivelului de dotare cu imobilizări corporale şi a eficienţei utilizării acestora, de-a lungul perioadei analizate.


3.5

53

53

Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor financiare Plastic deţine imobilizări financiare sub forma „Titluri deţinute ca imobilizări” şi „Alte creanţe”. Din notele explicative aflăm că firma deţine acţiuni la S.C. Romtatay S.A. în valoare de 492.750 de lei (reprezentând 45,54% din capitalul social al acestei societăţi mixte româno-spaniole) şi că există o garanţie plătită la RADET pentru plata la 90 de zile a facturilor de energie termică în valoare de 8.908 lei. Tabel nr. Diagnosticul dinamicii imobilizărilor financiare


SWOT Punctaj

2005-2006 IIF = 100

IIF = 100 % Situaţia imobilizărilor financiare nu se modifică în 2006 faţă de 2005. Valoarea titlurilor de participare rămâne neschimbată şi nici valoarea garanţiei la RADET nu se modifică.

Menţinere 3

2006-2007 IIF > 100

IIF = 134,78 % În 2007 imobilizările financiare cresc cu 34,78% ca urmare a creşterii titlurilor deţinute ca imobilizări cu 35,41%. Din nota 1 „Active imobilizate” aflăm că în 2007 societatea a mai cumpărat acţiuni la SNTGN Transgaz SA în valoare de 174.476 de lei.

Îmbunăţire lentă

4

2005-2007 IIF = 100 şi IIF > 100

Entitatea deţine titluri de participare în acţionariatul altor firme, iar interesul pentru diversificarea portofoliului de imobilizări financiare creşte prin noi achiziţii în 2007.

Menţinere/ Îmbunătăţire

lentă

3.5

Analiza evoluţiei activelor circulante

54

54

Activele circulante urmează un trend crescător pe întreaga perioadă analizată, valoarea acestora depăşind în 2006 dublul valorii iniţiale. Elementele componente variază însă diferit astfel că după o analiza a evoluţiei totalului activelor circulante ne vom interesa şi de o analiză a componentelor acestora. Entitatea nu deţine investiţii financiare pe termen scurt, trezoreria fiind astfel formată numai din „casa şi conturi la bănci”.

În 2006 faţă de 2005: Totalul activelor circulante creşte în 2006 faţă de 2005 cu 161,13%, depăşind dublul valorii din 2005. Această modificare este imprimată de creşterea de peste 4 ori a postului bilanţier „Casa şi conturi la bănci” care deţin ponderea cea mai semnificativă în totalul activelor circulante – 68,75% (Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare). O creştere în volum înregistrează şi totalul creanţelor însă nu la fel de spectaculoasă ca trezoreria. Acestea cresc în 2006 cu 38,67% faţă de valoarea din 2005 ceea ce reflectă o intensificare a relaţiilor cu debitorii entităţii. Şi stocurile înregistrează o creştere în 2006 faţă de 2005 de 16,02% mai puţin accentuată, însă importantă prin ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

În 2007 faţă de 2006: o Se poate considera că în 2007 activele circulante rămân aproximativ constante la valoarea din 2006, creşterea de 1,06% fiind nesemnificativă. o Cu toate că stocurile înregistrează în 2007 faţă de 2006 o creştere mai accentuată (58,41%) şi cu toate că şi creanţele cresc cu 11,08%, totuşi acestea nu imprimă un trend crescător semnificativ totalului activelor circulante. Aceasta deoarece postul „casa şi conturi la bănci” înregistrează o scădere de 14,74% care dată fiind ponderea lor importantă afectează prin temperarea creşterii activelor circulante. Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active circulante: stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.

I. Diagnosticul evoluţiei stocurilor Variaţia stocurilor înregistrează o evoluţie crescătoare de la un an la altul, mai accentuată în ultimul an al perioadei de analiză.

În 2006 faţă de 2005: Se înregistrează o creştere de 16,02% faţă de 2005 ca urmare a creşterii tuturor activelor componente. Creşterea generală este imprimată de creşterea „materiilor prime şi materiale consumabile”cu 7,98% şi a „produselor finite şi mărfuri” de 30,53% care deţin o pondere importantă în total. Deşi „avansurile pentru cumpărări de stocuri” înregistrază o creştere în volum de peste 4 ori faţă de 2005, acestea nu influenţează semnificativ, neavând o pondere deosebită în total. În 2007 faţă de 2006:

55

55

Stocurile cresc cu peste 50% în 2007 ca urmare a creşterii semnificative a „materiilor prime şi materiale consumabile” de 74,68%. Nici în acest an creşterea „avansurilor pentru cumpărări de stocuri” nu influenţează semnificativ totalul. Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active stocuri astfel: stocuri de materii prime şi materiale, stocuri de producţie în curs de execuţie, stocuri de produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări de stocuri. a) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de materii prime şi materiale (SMP) Întrucât stocurile de materii prime şi materiale consumabile reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice societate cu profil productiv, analiza evoluţiei acestora se impune a se realiza sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, vizând ritmul modificării stocurilor din punct de vedere intensiv, aspect prin care se evidenţiază eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie, vizând analiza

corelativă ISM – Indicele stocurilor de materii prime şi materiale, ICM – ritmul modificării consumului de materiale şi ICAN – Indicele cifrei de afaceri netă.

Tabel nr. Diagnosticului ritmului de modificare al SMP


SWOT Punctaj

2005-2006 ISMP > 100 ISMP = 107,98 % Se înregistrează o creştere de 7,98% ca urmare a aprovizionărilor în devans.

Îmbunătăţire lentă

4

2006-2007 IISMP > 100 ISMP = 174,68 % Creştere semnificativă a SMP cu 74,68% ca urmare a unor aprovizionări în devans sau peste necesar pentru a beneficia de oportunităţi de preţ.

Îmbunătăţire bruscă

5

2005-2007 IISMP > 100 Are loc o creştere a stocurilor pe toată perioada de analiză într-un ritm mult mai accentuat în 2007, datorită unor aprovizionări în devans pentru a benefica de oportunităţi de preţ.


4.5

56

56

Tabel nr. Diagnosticul corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete

Perioada Indicatori- Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic

SWOT Punctaj

2005-2006

ISMP >100%, ICM >100%,

ICAN >100% şi ICAN < ICM

ISMP = 107,98% ICM = 111,87% ICAN = 108,30% ,ICAN< ICM Situaţia reflectă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor

Deteriorare lentă

2

2006-2007

ISMP >100%, ICM >100%,


ISMP = 174,68%, ICM = 103,51% ICAN = 100,95% , ICAN< ICM Situaţie reflectă o creştere mult mai accentuată a stocurilor de materii prime şi materiale comparativ cu anul anterior, pe fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Comparativ cu anul anterior, situaţia se agravează, gradul de aprovizionare fiind mult prea mare, peste necesarul pentru producţie.

Deteriorare bruscă

1

2005-2007

ISMP >100%, ICM >100%,


Entitatea îşi gestionează mai bine stocul de materii prime şi materiale în 2006 faţă de 2007, când situaţia devine mai îngrijorătoare.

Deteriorare lentă/bruscă

1.5

Tabel nr. Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de materii prime şi materiale (SMP)


Punctaj

a)Diagnosticul ritmului de modificare al SMP

Are loc o creştere a stocurilor pe toată perioada de analiză într-un ritm mult mai accentuat în 2007, datorită unor aprovizionări în devans pentru a benefica de oportunităţi de preţ.


4.5

b)Diagnosticul corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica vânzărilor

Entitatea îşi gestionează mai bine stocul de materii prime şi materiale în 2006 faţă de 2007, când situaţia devine mai îngrijorătoare.

Deteriorare lentă/bruscă

1.5

57

57

Sinteza diagnosticului dinamicii SMP

Pe perioada 2005-2007 are loc o creştere s stocurilor de materii prime şi materiale datorită unor aprovizionări peste necesar pentru a beneficia de oportunităţi de preţ. Situaţia atrage însă o scădere a eficienţei gestionării per ansamblul valor lor, în producţie .

Menţinere 3

b) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE): Şi această analiză se realizează sub cele două aspecte:

din punct de vedere extensiv, pentru a reflecta modificările survenite de la an la an din punct de vedere intensiv, vizând corelaţia între indicele stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE) şi ritmul de

modificare a stocului de produse finite (ISPF). Această abordare surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux.

Tabel nr. Diagnosticului ritmului de modificare al SPCE

Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic SWOT Punctaj

2005-2006 ISPCE > 100

Se observă o creştere semnificativă în 2006 de 47, 22% faţă de 2005. Situaţia se datorează majorării duratei ciclului de fabricaţie al produselor datorate unei gestionări ineficiente a resurselor aşa cum rezultă din analiza de tip intensiv (corelativ) reflectată din tabelul următor.

Deteriorare lentă

1

2006-2007 ISPCE > 100 Se constată o creştere mai puţin importantă în 2007 de aprox. 10% faţă de 2006. Corelat cu aspectele intensive se constată că această creştere a SPCE este corelată cu o creştere mai rapidă a efectelor sub forma SPF rezultând o reducere a duratei ciclului de fabricaţie, aspect favorabil.


5

58

58

2005-2007 ISPCE > 100 Evoluţie fluctuantă a SPCE, nefavorabilă în 2006 după care situaţia se redreseazî în 2007.

Deteriorare lentă/ Îmbunătăţire bruscă

3

Tabel nr. Diagnosticul corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica cifrei de afaceri nete

Perioada Indicatori- Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic SWOT Punctaj

2005-2006 ISPCE > ISPF

ISPCE = 147,22%, ISPF = 130,53% şi ISPCE > ISPF Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu o creştere a costurilor de producţie ce are ca efecte încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă din anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”), creşterea imobilizărilor de active circulante şi diminuarea profitului brut aferent producţiei stocate.

Deteriorare lentă

1

2006-2007

ISPCE < ISPF

ISPCE = 109,55%, ISPF = 132,56% şi ISPCE < ISPF În această situaţie are loc o reducere a duratei ciclului de fabricaţie şi în paralel o scădere a costurilor de producţie cu efecte pozitive asupra entităţii, prin eliberări de active circulante şi creşterea profitului brut aferent producţiei stocate. În privinţa vitezei de rotaţie a activelor circulante, aceasta nu creşte, dar măcar se menţine aproximativ constantă faţă de anul 2006 (anexa 4).


5

2005-2007 ISPCE > ISPF şi

ISPCE < ISPF

Se observă o gestiune mai bună a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra entităţii.

Deteriorare lentă/ Îmbunătăţire

bruscă

3

Tabel nr. Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)


Punctaj

59

59

a)Diagnosticul ritmului de modificare al SPCE

Evoluţie fluctuantă a SPCE, nefavorabilă în 2006 după care situaţia se redreseazî în 2007.


bruscă

3

b)Diagnosticul corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica SPF

Se observă o gestiune mai bună a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra entităţii.


bruscă

3


Evoluţie fluctuantă a SPCE, nefavorabilă în 2006 după care situaţia se redreseazî în 2007. Se observă o gestiune mai bună a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra entităţii.

Menţinere 3

c) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF): Tabel nr. Diagnosticul dinamicii stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF)

Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze

Diagnostic SWOT

Punctaj

2005-2006 ISPF > 100

ISPF = 130,53% şi ICAN = 108,3 %. Se constată o creştere cu 30,53% a SPF care corelată cu ICAN pe 2006 de 108,30% reflectă o situaţie mai nefavorabilă în gestionarea SPF, datorată fie nerespectării termenelor de livrare, fie creşterii costului de producţie unitar.

Deteriorare bruscă

1

2006-2007 ISPF > 100 ISPF = 132,56% şi ICAN = 100,95%. Situaţia nefavorabilă în privinţa gestionării SPF se menţine şi în acest an

Deteriorare

bruscă

1

60

60

2005-2007 ISPF > 100 Pe întreaga perioadă analizată societatea afişează o lipsă de eficienţă în gestionarea stocurilor de produse finite şi mărfuri, situaţie care dacă rămâne nerezolvată poate genera efecte negative pe termen lung, luând în considerare şi ponderea relativ ridicată a acestui post bilanţier în totalul stocurilor (pest 25% - a se vedea anexa 2)

Deteriorare

bruscă

1

d)Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri: Tabel nr. Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri (Avs)


2005-2006 IAvs > 100 IAvs = 537,14 % În 2006 valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri creşte de peste 5 ori faţă de valoarea din 2005


5

2006-2007 IAvs > 100 IAvs = 249,88 % În 2007 acestea depăşesc dublul valorii din 2006, ritmul de creştere al avansurilor se diminuează.


4

2005-2007 IAvs > 100 Avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează cea mai accentuată creştere anuală. Din moment ce toate elementele de stocuri cresc în fiecare an al perioadei analizate, societatea se află în situaţia de a mări volumul avansurilor acordate pentru furnizorilor. O creştere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri reprezintă o bază pentru creşterea viitoare a volumului de activitate, aspect favorabil.

Îmbunătăţire bruscă/lentă

4.5

61

61

II. Diagnosticul evoluţiei creanţelor Pentru a realiza o analiză pertinentă a evoluţiei creanţelor este necesară consultarea notelor explicative, a notei 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” din care reiese detalierea creanţelor entităţii în: clienţi, clienţi incerţi sau în litigiu, furnizori debitori pentru servicii, operaţiuni în curs de clarificare şi debitori diverşi. De asemenea, în privinţa creanţelor faţă de clienţi observăm că peste 90% din acestea sunt de până în 30 de zile, după cum era de aşteptat dată fiind natura decontărilor comerciale. Per total, creanţele evoluează crescător de la un an la altul. În 2006 acestea cresc cu 38,67% faţă de 2005, urmând în 2007 o creştere de 11,08% faţă de 2006. Acest trend este imprimat de creşterile de la ambele posturi bilanţiere ce le compun, aşa încât se impune în continuare o analiză a celor două componente: „creanţe comerciale” şi „alte creanţe”.

a) Diagnosticul evoluţiei creanţelor comerciale: Creanţle comerciale sunt în directă legătură cu generarea cifrei de afaceri nete şi ca atare vom urmări o analiză mai aprofundată a acestora, vizând două aspecte:

din punct de vedere extensiv, pentru a pune în evidenţă ritmul modificării creanţelor comerciale de la un an la altul al perioadei analizate;

din punct de vedere intensiv, pentru a surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale, printr-o analiză corelativă între ritmul modificării creanţelor comerciale ICC şi indicele cifrei de afaceri nete ICAN

Tabel nr. Diagnosticul ritmului de modificare al creanţelor commerciale (CC)


2005-2006 ICC > 100

ICC = 129,3 % Creanţele comerciale cresc în 2006 cu 29,30% faţă de 2005, valoarea lor ajungând de la 6.137.437 de lei în 2005 la 6.642.860 de lei în 2006 pe fondul creşterii creanţelor faţă de clienţi, dar şi a diminuării creanţelor faţă de clienţi incerţi şi a provizioanelor aferente (nota 5).


4

2006-2007 ICC > 100 ICC = 107,06 % Creanţele comerciale ating un volum de 7.110.510 lei, înregistrând o creştere de 7,04% faţă de 2006 pe fondul

Îmbunătăţire

5

62

62

creşterii creanţelor faţă de clienţii entităţii. Din nota 5 se observă că situaţia creanţelor faţă de clienţii incerţi şi provizioanele aferente rămân nemodificate faţă de 2006.

bruscă

2005-2007 ICC > 100 Putem concluziona că evoluţia crescătoare anuală a creanţelor comerciale evidenţiază o intensificare a activităţii comerciale a entităţii pe întreaga perioadă analizată. Se remarcă de asemenea o extindere mai accentuată a activităţii comerciale în 2006 când ritmul modificării creanţelor comerciale este superior celorlalţi ani luaţi în analiză.

Îmbunătăţire lentă/ Îmbunătăţire

bruscă

4.5

Tabel nr. Diagnosticul corelaţiei între dinamica creanţelor commerciale (CC) şi dinamica cifrei de afaceri (CAN)


SWOT Punctaj

2005-2006

ICC > 100 ICAN > 100

şi ICC>ICAN

ICC = 129,30%, ICAN = 108,30%, ICC > ICAN Această situaţie reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoţită de o politică de încasare corespunzătoare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. Se recomandă o supraveghere mai atentă a politicii de încasare pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj financiar. În această situaţie se constată o acumulare a volumului creanţelor care duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale în 2006 faţă de anul precedent.

Deteriorare lentă

2

2006-2007 ICC > 100 ICAN > 100

şi ICC>ICAN

ICC = 107,04%, ICAN = 100,95%, ICC > ICAN Şi în 2007 se remarcă un ritm de creştere a volumului creanţelor comerciale superior dinamicii cifrei de afaceri nete, ceea ce duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale faţă de anul anterior, situaţie nefavorabilă dacă se menţine pe termen lung.

Deteriorare

lentă

2

63

63

2005-2007

ICC > 100 ICAN > 100

şi ICC>ICAN

Comparativ pe perioada de analiză, se constată că pe fondul unei gestionări ineficiente a creanţelor comerciale, situaţia apare totuşi mai favorabilă în 2007 pentru că ritmul de scădere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale este mai mic.* Analiza creanţelor comerciale reflectă o extindere a activităţii comerciale a entităţii, mai ales în 2006, care însă nu este corelată cu o politică de încasare corespunzătoare. Apare astfel un dezechilibru între ritmul de facturare şi ritmul încasărilor, care dacă se menţine în timp duce la o situaţie nefavorabilă pentru entitate. La nivelul managementului trebuie monitorizate atent aspectele privind încasările pentru a adopta o politică de încasări mai eficientă, cu scopul de a reduce posibilitatea apariţiei problemelor de lichiditate.

Deteriorare lentă

2

* Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale se vor calcula şi compara vitezele de rotaţie a creanţelor comerciale astfel:

%75,831002005/2005

2006/20061002005/2006

2005

2006 xCCCAN

CCCANx

CCkCCk

CCkI

%13,941002006/2006

2007/20071002006/2007

2006

2007 xCCCAN

CCCANx

CCkCCk

CCkI

Tabel nr. Sinteza diagnosticului dinamicii creanţelor comerciale (CC)

Componente Interpretare/Cauze Diagnostic SWOT Punctaj

a)Diagnosticul ritmului de modificare al CC

Există o intensificare a activităţii comerciale a entităţii pe întreaga perioadă analizată cu precădere în 2006.

Îmbunătăţire lentă/ Îmbunătăţire bruscă

4.5

b)Diagnosticul corelaţiei Se constată o gestionări ineficiente a

64

64

între dinamica CC şi dinamica CAN

creanţelor comerciale datorită unui dezechilibru între ritmul de facturare şi ritmul încasărilor.

Deteriorare lentă 2


Pe perioada 2005-2007 are loc o extindere a activităţii comerciale în condiţiile unei politici de credit comercial mai relaxate. Pe termen scurt, relaxarea politicii de credit comercial este o pârghie de creştere a vânzărilor şi acumularea de noi clienţi. Pe termen lung însă, managementul trebuie să monitorizate atent aspectele privind încasările pentru a nu duce la riscul ilichiditate şi în final blocaj financiar.

Menţinere-îmbunătă ţire lentă

3.25

b) Diagnosticul dinamicii altor creanţe:

În categoria alte creanţe ale entităţii se găsesc: creanţe în legătură cu personalul, furnizori debitori pentru servicii, debitori diverşi şi operaţiuni în curs de clarificare, după cum apar acestea detaliate în anexa 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”. Valoarea acestor creanţe creşte de la an la an, de la un minim de 44.627 de lei în 2005 la un maxim de 871.761 de lei în 2007, remarcându-se un salt spectaculos în 2006. Creşterea lor trebuie însă apreciată prin prisma încadrării în graficele de recuperare. Tabel nr. Diagnosticul dinamicii altor creanţe (Acr)


2005-2006 IAcr >> 100

IAcr = 1.216,58% Se remarcă o creştere a acestora de peste 11 ori faţă de valoarea din 2005, prin înregistrarea în această categorie a sumei de 308.186 de lei reprezentând TVA de recuperat şi 180.765 de lei reprezentând dobânzi de încasat. Deoarece aceste sume de recuperat se află în graficele de recuperare situaţia este apreciată ca fiind favorabilă.

Îmbunătăţire foarte bruscă

5

65

65

2006-2007 IAcr > 100 IAcr = 160,57% Şi în 2007 valoarea acestor creanţe creşte, însă doar cu 60,57% faţă de 2006, înregistrându-se diminuări ale TVA-ului de recuperat, dar creşteri la nivelul operaţiunilor în curs de clarificare referitoare la exproprierea terenului deţinut în comuna Tunari şi la dobânzilor de încasat. Aceste detalieri sunt menţionate în nota explicativa nr.5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” aferentă anului 2007 unde tot la această categorie mai apare o nouă creanţă legată de contribuţia unităţii la asigurările de sănătate.


5

2005-2007 IAcr > 100 În privinţa situaţiei entităţii la categoria alte creanţe, se constată că pe perioada analizată sumele pe care aceasta le are de încasat cresc şi sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul, cât şi bănci sau furnizori debitori.


5

III. Diagnosticul dinamicii trezoreriei S.C. Plastic S.A. nu deţine investiţii financiare pe termen scurt şi ca atare analiza evoluţiei trezoreriei la această entitate revine la a analiza ritmul modificărilor anuale survenite pe parcursul perioadei analizate la categoria „casa şi conturi la bănci”. În această categorie disponibilităţile în numerar şi echivelante de numerar evoluează diferit în perioada 2005 – 2007, ajungând de la un sold iniţial de 6.482.592 de lei la un sold final la sfârşitul perioadei de 28.234.187 de lei. În analiza întreprinsă ne vom folosi şi de informaţiile furnizate de fluxurile de numerar, de situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi de notele explicative. Însă, pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie făcute corelaţii complexe cu alte aspecte din cadrul analizei şi anume: structura poziţiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate precum şi cu tabloul fluxurilor de numerar.

66

66

Tabel nr. Diagnosticul dinamicii numeraralui din casă şi bancă


SWOT Punctaj

2005-2006 ICB>100

ICB= 510,82 % Se observă o creştere spectaculoasă a trezoreriei, înregistrând un volum de peste 5 ori mai mare decât cel din 2005, ca urmare a încheierii operaţiunii de majorare a capitalului social prin aport de numerar la finele anului 2006. Valoarea finală a încasărilor din subscriere de acţiuni se ridică la 26.190.924 de lei, ridicând astfel disponibilităţile băneşti la maximul perioadei analizate de 33.114.560. Acestea au fost folosite în anul următor pentru programul de investiţii pe 2007 al entităţii.


5

2006-2007 ICB < 100 ICB= 85,26 % Se observă o diminuare a disponibilităţilor băneşti cu 14,74% în 2007 faţă de 2006 datorată reducerii vitezelor de rotaţie a celorlalte elemente de active circulante (stocuri şi creanţe), calculate în anexa 4. De asemenea, diminuarea valorii trezoreriei se mai datorează şi extinderii termenelor de încasare a creanţelor în raport cu termenele de achitare a datoriilor faţă de furnizori. Astfel, diminuarea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere cele analizate până acum respectiv: gestionarea mai puţin eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2007 comparativ cu 2006, o diminuare a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, o gestionare mai puţin eficientă a stocului materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.

Deteriorare lentă

1

2005-2007

ICB >100 şi apoi

- La SC Plastic SA analiza trezoreriei revine la analiza disponibilităţilor băneşti în casă sau conturi la bănci. Acestea cresc în 2006 ca urmare a unui aport în numerar privind majorarea capitalului social şi scad în 2007, din cauza aspectelor deja subliniate la punctele anterioare privind eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie şi a modului de gestionare a

Îmbunătăţire bruscă/

Deteriorare lentă

3

67

67

ICB < 100 producţiei pe flux. - Atenţia managementului entităţii trebuie îndreptată spre o mai bună gestionare a activelor circulante care să vizeze atât politica de încasare a creanţelor comerciale cât şi o mai bună gestionare a stocurilor de materii prime şi a producţiei în curs. În acest fel scade şi riscul apariţiei unui dezechilibru la nivelul disponibilităţilor băneşti, generator al unei incapacităţi de onorare a plăţilor imediate.

Diagnosticul dinamicii cheltuielilor înregistrate în avans Cheltuielile înregistrate în avans sunt plăţi efectuate în prezent reprezentate de chirii, abonamente, prime de asigurare etc. care sunt efectuate în contul exerciţiilor viitoare. O creştere a acestora indică o direcţionare a surplusului monetar spre obţinerea de beneficii viitoare. Tabel nr. Diagnosticul dinamicii cheltuielilor în avans (Cav)


SWOT Punctaj

2005-2006 ICav>100 ICav= 100.82 % Creştere uşoară a cheltuielilor în avans cu sub 1 % faţă de anul precedent.

Menţinere

3

2006-2007 ICav>100

ICav= 109,65% Creştere uşor mai accentuată a cheltuielilor în avans cu sub 1o % faţă de anul precedent.

Îmbunătăţire

lentă

4

2005-2007

ICav>100

Entitatea are avansate cheltuieli înregistrate în avans de peste 200.000 de lei care urmează pe întreaga perioadă analizată un trend aproape constant, ritmul de creştere al acestora fiind în 2006 de 0,82% faţă de 2005 şi de 9,65% în 2007 faţă de 2006.

Menţinere-


3.5

68

68

69

69

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII ACTIVELOR

Denumirea posturilor

Observaţii Constatări societatea analizată-

Valori absolute/ Tendinţe

Diagnostic SWOT Punctaj *

Pondere de

importanţă*


A. Active imobilizate … PUNCT TARE - 45 % 3,5 … 1. Imobilizări necorporale IINC > 100

Interes pentru investiţii nemateriale pe toată perioada de analiză.


4,5 ≈ 0 % 0 …

2. Imobilizări corporale IIC < ICAN şi apoi IIC > ICAN Tendinţa generală este însă de îmbunătătţire lentă a nivelului de dotare cu imobilizări corporale şi a eficienţei utilizării acestora, de-a lungul perioadei analizate.

Îmbunătăţire lentă 3,5 98 % 3,43 …

3. Imobilizări financiare IIF = 100 şi apoi IIF > 100 Există un interes spre atragerea de investiţii pe piaţa de capital

Menţinere/ Îmbunătăţire lentă

3,5 2 % 0,07 …

B. Active circulante … PUNCT INCERT 55 % 2,93 … 1.Stocuri PUNCT SLAB - 26 % 2,46 … a.Stocuri de materii prime şi materiale Pe perioada 2005-2007 are loc o

creştere s stocurilor de materii prime şi materiale datorită unor aprovizionări peste necesar pentru a beneficia de oportunităţi de preţ. Situaţia atrage însă o scădere a eficienţei gestionării per ansamblul a valorii lor, în producţie .

Menţinere 3 68 % 2,04

b. Stocuri de producţie în curs de execuţie

Evoluţie fluctuantă a SPCE, nefavorabilă în 2006 după care situaţia se redresează în 2007. Se observă o gestiune mai bună a producţiei în curs de execuţie în 2007 faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra entităţii.


c. Stocuri de produse finite şi mărfuri Pe întreaga perioadă analizată societatea afişează o lipsă de eficienţă în gestionarea stocurilor de produse finite şi mărfuri, situaţie care dacă rămâne

Deteriorare bruscă 1 27 % 0,27

70

70

nerezolvată poate genera efecte negative pe termen lung, luând în considerare şi ponderea relativ ridicată a acestui post bilanţier în totalul stocurilor (pest 25% - a se vedea anexa 2)

d. Avansuri pentru cumpărări de stocuri Avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează cea mai accentuată creştere anuală. Din moment ce toate elementele de stocuri cresc în fiecare an al perioadei analizate, societatea se află în situaţia de a mări volumul avansurilor acordate pentru furnizorilor. O creştere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri reprezintă o bază pentru creşterea viitoare a volumului de activitate, aspect favorabil.


4.5 ≈ 0 % 0

2.Creanţe … PUNCT INCERT-PUNCT TARE

20 % 3,355 …

a.Creanţe comerciale Pe perioada 2005-2007 are loc o extindere a activităţii comerciale în condiţiile unei politici de credit comercial mai relaxate. Pe termen scurt, relaxarea politicii de credit comercial este o pârghie de creştere a vânzărilor şi acumularea de noi clienţi. Pe termen lung însă, managementul trebuie să monitorizate atent aspectele privind încasările pentru a nu duce la riscul ilichiditate şi în final blocaj financiar.

Menţinere-Îmbunătă ţire lentă

3.25 94 % 3,055

b.Alte creanţe În privinţa situaţiei entităţii la categoria alte creanţe, se constată că pe perioada analizată sumele pe care aceasta le are de încasat cresc şi sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul, cât şi bănci sau furnizori debitori.


5 6 % 0,3

3. Investiţii financiare pe termen scurt

- - - 0 % …

4.Casa şi conturi la bănci Evoluţie fluctuantă a numerarului Îmbunătăţire 3 54 % 1,62 …

71

71

din casă şi bancă Atenţia managementului entităţii trebuie îndreptată spre o mai bună gestionare a activelor circulante care să vizeze atât politica de încasare a creanţelor comerciale cât şi o mai bună gestionare a stocurilor de materii prime şi a producţiei în curs. În acest fel scade şi riscul apariţiei unui dezechilibru la nivelul disponibilităţilor băneşti, generator al unei incapacităţi de onorare a plăţilor imediate.

bruscă/ Deteriorare lentă

C. Cheltuieli în avans Entitatea are avansate cheltuieli înregistrate în avans de peste 200.000 de lei care urmează pe întreaga perioadă analizată un trend aproape constant, ritmul de creştere al acestora fiind în 2006 de 0,82% faţă de 2005 şi de 9,65% în 2007 faţă de 2006.

Menţinere- Îmbunătăţire lentă

3.5 ≈ 0 % 0 % …

Active total (A+B+C) Diagnosticul dinamicii activelor totale – punctaj final

Există o evoluţie fluctuantă a componentelor de active şi de asemenea un mod de gestionare mai puţin favorabil generând o reducere a lichidităţilor .

PUNCT INCERT

(în jur 3)

3,18

* Coeficienţii de importanţă pi şi Pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de active în total.

72

72

Diagnosticul evoluţiei datoriilor

Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii faţă de terţi cât şi veniturile în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. În totalul datoriilor, în ce priveşte societatea Plastic, ponderea cea mai importantă o au datoriile pe termen scurt (70% în 2005 şi în 2006 acestea reprezintă ≈ 99% din total prin plata în totalitate a datoriilor pe termen lung). Societatea nu are constituite provizioane la postul H în bilanţ, iar veniturile înregistrate în avans au o pondere de sub 1% din totalul datoriilor. Evoluţia datoriilor totale este diferită în anii supuşi analizei. Astfel:

în 2006 faţă de 2005: acestea scad cu 21,83% prin lichidarea creditului pentru investiţii contractat în 2005 în 2007 faţă de 2006: totalul datoriilor se dublează faţă de 2006 ca urmare a dublării datoriilor pe termen scurt.

Diagnosticul evoluţiei datoriilor propriu-zise

Datoriile propriu-zise ale entităţii sunt separate în funcţie de termenul lor de exigibilitate în: datorii pe termen scurt (mai mici de un an) şi datorii pe termen lung (mai mari de un an). Pentru analiza acestora apelăm atât la informaţiile din bilanţ prezentate în anexa 1, cât şi la informaţiile din nota 5.

Din analiza acestora aflăm următoarele: Toate datoriile entităţii sunt în termen, entitatea nu are plăţi restante în nici unul dintre anii analizaţi. În 2005 societatea a contractat un credit bancar de la BRD pentru investiţii în valoare de 1.899.375 de lei, constituind de altfel şi singura datorie ce trebuie plătită într-o perioadă mai mare de un an. Totuşi societatea o plăteşte în cursul anului 2006, iar la sfârşitul acestui din urmă an datoriile pe termen lung sunt nule şi nu cresc nici în timpul anului 2007. Sursele de finanţare ale entităţii pe termen scurt provin din: datorii comerciale (faţă de furnizori, furnizori de imobilizări şi furnizori facturi nesosite), datorii sociale (faţă de salariaţi), datorii fiscale (partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj aferentă salariilor, impozitele şi taxele datorate statului), datorii faţă de salariaţi (sub forma dividendelor de plată) şi alte datorii (creditori diverşi).

Pentru a putea analiza evoluţia datoriilor pe termen scurt, singurele care se regăsesc pe parcursul întregii perioade analizate, s-au întocmit informaţii suplimentare la anexa 1 privind componenţa datoriilor şi evoluţia acestora şi privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora.

Astfel, analiza în dinamică a datoriilor propriu-zise reprezentate practic de datoriile pe termen scurt, o vom efectua pe cele 5 nivele prezentate în informaţiile suplimentare, în anexa 1. Totalul datoriilor pe termen scurt creşte în 2006 cu 10,49% faţă de 2005, iar în 2007 se dublează faţă de valoarea din 2006. La formarea acestora contribuie cel mai substanţial datoriile comerciale, cu o pondere de peste 70%. Pe elemente componente ale datoriilor situaţia se prezintă diferenţiat.

73

73

Tabel nr. Diagnosticul dinamicii datoriile comerciale sub 1 an (DC)


SWOT Punctaj

2005-2006 IDCS>100

IDCS = 113,46 % Are loc o creştere cu 13,46 % a datoriilor comerciale. Deoarece aceastea sunt în termen, creşterea lor reprezintă o atragere de surse gratuite de finanţare, situaţie apreciata ca fiind favorabila.

Îmbunătăţire

lentă

4

2006-2007

IDCS >100

IDCS = 230,73 % Are loc o creştere a datoriilor comerciale într-un un ritm mai accentuat în 2007 când valoarea lor trece de dublul perioadei anterioare ca urmare a creşterii datoriilor faţă de furnizori. Datoriile comerciale ale entităţii sunt în termen, deci creşterea lor o putem aprecia ca favorabilă prin faptul că beneficiază de surse gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial.

Îmbunătăţire

bruscă

5

2005-2007

IDCS >100

Are loc o creştere a surselor gratuite de finanţare într-un ritm mai accentuat în 2007. Însă pentru o apreciere pertinentă a nivelului până la care aceste datorii pot creşte se impune efectuarea unor comparaţii între nivelul acestora şi nivelul creanţelor aferente exploatării, acordând o atenţie specială în momentul în care apare un decalaj superior al nivelului plăţilor cu nivelul încasărilor.

Îmbunătăţire lentă/


4.5

Tabel nr. Diagnosticul dinamicii datoriilor sociale sub 1 an (DSS)


SWOT Punctaj

2005-2006 IDSS>100 IDSS= 108.11% Menţinere 3 2006-2007 IDSS>100 IDSS= 104,48 % Menţinere 3

2005-2007

IDSS>100

Datoriile sociale nu variază semnificativ de la un an la altul, crescând în medie cu 6% în perioada analizată: în 2006 o creştere de 8,11%, iar în 2007 - 4,48%. Datoriile sociale se referă la salariile angajaţilor aferente lunii decembrie şi care se plătesc în luna ianuarie. O creştere a acestora reflectă creşterea survenită în salariul mediu al angajaţilor, analizată în nota explicativă nr. 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.

Menţinere 3

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii datoriilor fiscale sub 1 an (DFS)


SWOT Punctaj

2005-2006 IDFS <100 IDFS = 91.44% Îmbunătăţire lentă

4

74

74

2006-2007 IDFS <100 IDFS = 89,07 % Îmbunătăţire lentă

4

2005-2007 IDF <100 Datoriile fiscale înregistrează un trend descendent mai nesemnificativ în 2006 (o scădere a acestora de 9,66% faţă de 2005) şi mai pronunţat în 2007 (10,93%). Această diminuare a datoriilor fiscale se datorează diminuării impozitului pe profit, dar mai ales unor scăderi la categoria „alte impozite, taxe, fonduri speciale”.


4

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii datoriilor faţă de acţionari sub 1 an (DAS)


SWOT Punctaj

2005-2006 IDAS>100 IDAS= 119,57 % Îmbunătăţire lentă

4

2006-2007 IDAS>100 IDAS= 109.77% Îmbunătăţire lentă

4

2005-2007 IDAS>100 Datoriile faţă de acţionari urmează un trend crescător, mai pronunţat în 2006 (19,57%). Acestea sunt reprezentate de dividendele aferente anului anterior care trebuiesc plătite în anul în curs şi ca atare creşterea nivelului lor trebuie apreciată corelând-o cu creşterea profitului. Societatea raportează un profit în creştere de la an la an şi ca atare creşterea dividendelor de plată se apreciază ca fiind favorabilă, ca un rezultat firesc al acestor creşteri.

Îmbunătăţire

lentă

4

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii altor datorii sub 1 an (Ads)


SWOT Punctaj

2005-2006 IADS< 100

IADS = 44,96 % Se constată o scădere a datoriilor provenind din creditori diverşi cu 56 %. Aflându-se în graficele de recuperare, scăderea acestor datorii reprezintă renunţarea la surse gratuite de finanţare.

Deteriorare lentă

2

2006-2007 IADS >100 IADS = 144.41% Se constată o creştere a datoriilor provenind din creditori diverşi cu 44,42 %. Aflându-se în graficele de recuperare, creşterea acestor datorii reprezintă atragerea de surse gratuite de finanţare.


4

2005-2007 IADS < 100 şi IADS >100

Se constată o evoluţie fluctuantă a altor datorii angajate de societate, care nu pot fi încadrate în categoriile de mai sus.

Deteriorare lentă/

Îmbunătăţire

3

75

75

lentă

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii datoriilor financiar bancare peste 1 an (DFBL)


SWOT Punctaj

2005-2006 IDFBL < 100 Îmbunătăţire lentă

4

2006-2007 IDFBL < 100 Îmbunătăţire lentă

4

2005-2007 IDFBL < 100

În 2005 societatea a contractat un credit bancar de la BRD pentru investiţii în valoare de 1.899.375 de lei, constituind de altfel şi singura datorie ce trebuie plătită într-o perioadă mai mare de un an. Totuşi societatea o plăteşte în cursul anului 2006, iar la sfârşitul acestui din urmă an datoriile pe termen lung sunt nule şi nu cresc nici în timpul anului 2007.


4

Diagnosticul evoluţiei provizioanelor Provizioanele sunt asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă. Societatea analizată nu are

constituite provizioane pe toată perioada de analiză.

Diagnosticul evoluţiei veniturilor în avans Veniturile înregistrate în avans sunt de asemenea elemente asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă ori primite cu titlu gratuit, cum este cazul subvenţiilor. Entitatea analizată înregistrează atât subvenţii pentru investiţii cât şi venituri în avans, diagnosticul dinamicii acestora fiind realizat în tabelele de mai jos: Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii subvenţiilor pentru investiţii (SI)


SWOT Punctaj

2005-2006 ISI<100

ISI = 71.25% Entitatea a primit în anii anteriori o subvenţie din partea statului pentru realizarea unui proces tehnologic. Scăderea valorii acesteia se datorează strict procesului de repartizare a subvenţiei la venituri.

Deteriorare lentă

2

2006-2007 ISI<100 ISI= 59.65% Procesul de repartizare a subvenţiei la venituri continuă şi în 2007.

Deteriorare lentă

2

2005-2007 ISI<100 Situaţia indică o diminuare pe toată perioada a volumului subvenţiilor primite care se datorează exclusiv procesului de repartizare a acestora la venituri.

Deteriorare lentă

2

76

76

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii veniturilor înregistrate în avans (Vîav)


SWOT Punctaj

2005-2006 IVîav > 100

IVîav = 162,99 % Situaţia indică o creştere a veniturilor înregistrate în avans faţă de anul de bază, aceasta reflectând o creştere mai accentuată pe viitor a capitalurilor proprii ale entităţii. Acestea sunt reprezentate de chirii, abonamente etc. încasate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la perioade viitoare.

Îmbunătăţire

lentă

4

2006-2007 IVîav <100 IVîav = 67,28 % Situaţia indică o diminuare a veniturilor înregistrate în avans faţă de anul de bază aceasta ducând la o creştere a capitalurilor proprii într-un ritm mai redus.

Deteriorare lentă

2

2005-2007 IVîav > 100 şi IVîav < 100

Se constată e evoluţie fluctuantă a veniturilor înregistrate în avans în anul 2006 care înregistrează o creştere de 62,99% faţă de 2005, iar în 2007 o scădere de 32,72%. Acestea sunt reprezentate de chirii, abonamente etc. încasate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la perioade viitoare.

Deteriorare lentă/


3

77

77

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII DATORIILOR


Observaţii Constatări la societatea analizată-


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

A. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an

… 90 % 4,31 …

1.Datorii financiar bancare - - - 0 % - -

2.Datorii comerciale Are loc o creştere a surselor gratuite de finanţare într-un ritm mai accentuat în 2007. Însă pentru o apreciere pertinentă a nivelului până la care aceste datorii pot creşte se impune efectuarea unor comparaţii între nivelul acestora şi nivelul creanţelor aferente exploatării, acordând o atenţie specială în momentul în care apare un decalaj superior al nivelului plăţilor cu nivelul încasărilor.

Îmbunătăţire lentă/


4,5 82 % 3,69 …

3.Datorii sociale Datoriile sociale nu variază semnificativ de la un an la altul, crescând în medie cu 6% în perioada analizată: în 2006 o creştere de 8,11%, iar în 2007 - 4,48%. Datoriile sociale se referă la salariile angajaţilor aferente lunii decembrie şi care se plătesc în luna ianuarie. O creştere a acestora reflectă creşterea survenită în salariul mediu al angajaţilor, analizată în nota explicativă nr. 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.

Menţinere 3 8 % 0,24 …

4.Datorii fiscale Datoriile fiscale înregistrează un trend descendent mai nesemnificativ în 2006 (o scădere a acestora de 9,66% faţă de 2005) şi mai pronunţat în 2007 (10,93%). Această diminuare a datoriilor


4 3 % 0,12 …

78

78

fiscale se datorează diminuării impozitului pe profit, dar mai ales unor scăderi la categoria „alte impozite, taxe, fonduri speciale”.

4.Datorii faţă de acţionari/

asociaţi

Datoriile faţă de acţionari urmează un trend crescător, mai pronunţat în 2006 (19,57%). Acestea sunt reprezentate de dividendele aferente anului anterior care trebuiesc plătite în anul în curs şi ca atare creşterea nivelului lor trebuie apreciată corelând-o cu creşterea profitului. Societatea raportează un profit în creştere de la an la an şi ca atare creşterea dividendelor de plată se apreciază ca fiind favorabilă, ca un rezultat firesc al acestor creşteri.


4 5 % 0,2 …

5.Datorii faţă de grup - - - 0 % 0 - 6. Alte datorii Se constată o evoluţie fluctuantă a

altor datorii angajate de societate, care nu pot fi încadrate în categoriile de mai sus.

Deteriorare lentă/


3 2 % 0,06 -

B. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an

- - - 9 % 4 -

1. Datorii financiar bancare În 2005 societatea a contractat un credit bancar de la BRD pentru investiţii în valoare de 1.899.375 de lei, constituind de altfel şi singura datorie ce trebuie plătită într-o perioadă mai mare de un an. Totuşi societatea o plăteşte în cursul anului 2006, iar la sfârşitul acestui din urmă an datoriile pe termen lung sunt nule şi nu cresc nici în timpul anului 2007.


4 100 % 4 -

2.Datorii comerciale - - - - - - 3.Datorii sociale - - - - - - 4.Datorii fiscale - - - - - - 5.Datorii faţă de acţionari/ - - - - - -

79

79

asociaţi 6.Datorii faţă de grup - - - - - - 7.Alte datorii - - - - - - C. Provizioane - - - 0 % 0 - D. Venituri în avans … … 1 % 2,36 …

Subvenţii pentru investiţii Situaţia indică o diminuare pe toată perioada a volumului subvenţiilor primite care se datorează exclusiv procesului de repartizare a acestora la venituri.

Deteriorare lentă

2 64 % 1,28

Venituri înregistrate în avans Se constată e evoluţie fluctuantă a veniturilor înregistrate în avans în anul 2006 care înregistrează o creştere de 62,99% faţă de 2005, iar în 2007 o scădere de 32,72%. Acestea sunt reprezentate de chirii, abonamente etc. încasate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la perioade viitoare.


Datorii total (A+B+C+D) Diagnosticul dinamicii datoriilor- punctaj final

Pe întreaga perioadă analizată are loc o evoluţie oscilantă a datoriilor; acestea scad în 2006 ca urmare a lichidării creditului pentru investiţii, dar cresc accentuat în 2007, dublându-se faţă de 2006. Cea mai importantă contribuţie la formarea acestora o aduc datoriile comerciale faţă de furnizori. Însă pentru a pune în evidenţă aspecte mult mai pertinente legate de evoluţia gradului de îndatorare, creşterea datoriilor trebuie corelată cu evoluţia capitalurilor entităţii şi cu indicatorii de structură aferenţi.

PUNCT TARE- PUNCT FORTE

(4-4,5)

4,26

*Coeficienţii de importanţă pi şi Pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de datorii în total.

80

80

Analiza evoluţiei capitalurilor proprii Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitalurile proprii, neexistând angajări ale statului în capitalul entităţii. Se poate constata o creştere a

capitalurilor de-a lungul perioadei analizate într-un ritm mult mai accentuat în 2006 (ICPR = 175,64%) comparativ cu creşterea de 5,71% din 2007. Un rol informaţional extrem de important pentru analiza capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificărilor capitalului propriu”, componentă a

situaţiilor financiare obligatoriu de întocmit pentru entităţile mari.

Tabelul nr: Diagnosticul dinamicii capitalurilor proprii (CPR)


SWOT Punctaj

2005-2006 ICPR > 100

ICPR = 175,64 % Aşa cum rezultă din Situaţia modificărilor capitalului propriu aferentă anului 2006 şi din nota explicativă nr.7 „Acţiuni şi obligaţiuni”, creşterile de capital propriu se datorează: majorării capitalului social de la 11.656.356 de lei la 37.847.280 de lei prin aport în numerar. Majorarea s-a făcut prin majorarea numărului de acţiuni, fiecare acţiune rămânând la valoarea iniţială de 1 leu/acţiune. constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând rezerve legale şi rezerve statutare (mai ales acestea au crescut simţitor), înregistrându-se o creştere totală a rezervelor de 58,80%. Potrivit legislaţiei în vigoare, societăţile sunt obligate să constituie anual rezerve legale în cotă de 5% din profitul brut al anului respectiv până ce acestea ajung să reprezinte 20% din capitalul social al entităţii. Pe lângă acestea, societăţile pot constitui şi rezerve statutare din profitul net al unui exerciţiu financiar care pot fi utilizate conform prevederilor contractului de societate pentru acoperirea pierderilor, pentru majorarea capitalului social sau în alte scopuri. În 2006, Plastic suplimentează valoarea rezervelor statutare cu peste 3 milioane de lei, care sunt constituite după cum aflăm din nota explicativă a anului 2005 „Repartizarea profitului” pentru conservarea valorii activelor circulante şi reluarea procesului de producţie în 2006 cel puţin la nivelul anului 2005. Valoarea constituită în anul 2006 o depăşeşte pe cea propusă în nota explicativă la finele lui 2005, ceea ce subliniază importanţa atribuită de AGA acestui scop de menţinere / creştere a nivelului de producţie creşterii rezultatului reportat reprezentat de profitul exerciţiilor financiare anterioare care încă nu a fost repartizat pe destinaţii. Soldul iniţial al acestei rubrici coincide cu valoarea profitului aferent anului 2005; acest sold creşte în 2006 cu valoarea profitului net înregistrat în 2006 şi se diminuează prin repartizarea profitului total aferent anului anterior. creşterii rezultatului exerciţiului sub forma înregistrării diferenţelor pozitive între veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar. Soldul iniţial coincide cu profitul net al anului 2005, valoare cu care se şi diminuează pe parcursul exerciţiului financiar din 2006, mărindu-se cu valoarea profitului net aferentă anului în curs, care îi şi formează soldul final.


5

2006-2007 ICPR > 100 ICPR = 105,71% Din Situaţia modificărilor capitalului propriu aferentă anului 2007, constatăm că


4

81

81

valoarea creşterii capitalului propriu se datorează: creşterii rezervelor constituite sub forma rezervelor legale şi a celor statutare creşterii, mai puţin importante, la categoria „alte rezerve” creşterii rezultatului reportat reprezentând profitul nerepartizat pe destinaţii. După cum reiese din nota explicativă nr. 3 „Repartizarea profitului” acesta s-a propus AGA a fi repartizat pentru surse proprii de finanţare. înregistrării profitului aferent exerciţiului financiar. Constatăm că valoarea rezervelor din reevaluare nu se modifică deloc în cursul perioadei analizate şi că modificările cele mai substanţiale se înregistrează în 2006 atât prin triplarea capitalului social, cât şi prin creşterea cu mai mult de jumătate a rezervelor constituite. Dinamica elementelor componente ale capitalului propriu impune o creştere în total de 75,64% în 2006 faţă de 2005 şi o modificare aproape nesemnificativă în 2007 de doar 5,71% faţă de 2006.

2005-2007

ICPR > 100

Societatea Plastic beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare. Pentru o analiză mai intensă, analizăm corelativ ritmul de creştere al capitalului şi ritmul de creştere al datoriilor, obţinând următoarea situaţie: în 2006 faţă de 2005: ICPR = 175,64%, IDT = 78,17% în 2007 faţă de 2006: ICPR = 105,71%, IDT = 202,93%

trebuind însă să ţinem cont şi de valoarea CPR de peste 10 ori mai mare decât datoriile entităţii. Concluzionăm astfel că într-adevăr anul 2006 este mai bun pentru entitate atât prin prisma întăririi capacităţii de autofinanţare, cât şi prin ameliorarea indicatorilor de îndatorare. Însă nici anul 2007 nu suscită îngrijorări, poziţia societăţii reflectând şi în acest an stabilitate financiară. Remarcăm de asemenea o politică prudenţială destul de accentuată dusă la nivelul societăţii, cu un ritm de accentuare mai preponderent în anul 2006 (I Rez= 158.80 % în 2006 comparativ cu I Rez= 138.39 % în 2007)


4,5

82

82

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII CAPITALURILOR PROPRII


Observaţii Constatări la societatea analizată-


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

Diagnosticul dinamicii capitalurilor proprii

Societatea SC. Plastic SA beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare. Concluzionăm că anul 2006 este mai bun pentru entitate atât prin prisma întăririi capacităţii de autofinanţare, cât şi prin ameliorarea indicatorilor de îndatorare. De asemenea remarcăm o politică prudenţială mai accentuată în 2006, volumul rezervelor constituite fiind unul mult mai mare în acest an.

PUNCT FORTE (4,5-5)

4,5 100% 4,5 …

83

83

1.2.Diagnosticul structurii poziţiei financiare

Diagnosticul structurii poziţiei financiare vine să surprindă modificările structurale survenite în cardul celor trei componente ale poziţiei financiare: active, datorii şi capital propriu. Acest tip de analiză presupune calculul ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii, după cum sunt acestea determinate în anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele interpretări ale rezultatelor:

1.2.1 Dagnosticul structurii activelor

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor generale de structură ale activelor


SWOT Punctaj

2005-2007

- Rata activelor imobilizate (RAI) - Rata activelor imobilizate (RAI) - Rata cheltuielilor în avans (RCav)

- Pentru anul 2005 se constată o pondere mai însemnată a activelor imobilizate faţă de activele circulante, dar situaţia se inversează în ceilalţi ani ai analizei în care activele circulante deţin o pondere în medie de 60% faţă de activele imobilizate cu o pondere de sub 40% în medie din totalul activelor. Ponderea semnificativă a activelor circulante în total reflectă orientarea politicilor manageriale spre accentuarea laturii de exploatare în defavoarea laturii investiţionale. Cheltuielile în avans deţin o pondere nesemnificativă în total de 0,30% în medie, o situaţie de altfel obişnuită pentru entităţile româneşti. - Ponderea activelor imobilizate scade în 2006 faţă de 2005, dar creşte din nou în 2007. Scăderea ratei generale a imobilizărilor în 2006 se datorează unei creşteri mai lente a acestor active în comparaţie cu o creştere mai accentuată a celorlalte elemente de activ. Creşterea acestei rate în 2007 indică o modernizare a infrastructurii întreprinderii, având consecinţe favorabile atât în privinţa capacităţilor productive cât şi în direcţia creşterii credibilităţii firmei în faţa investitorilor şi a creditorilor. - Rata activelor circulante creşte în 2006 când reprezintă 64,97% din total, scăzând puţin în 2007 spre un nivel de 58,42% din total. - Ratele de structură se învârt puţin sub media pe industrie Concluzii:

Din analiza ratelor generale de structură se pune în evidenţă orientarea politicii firmei spre intensificarea activităţilor de exploatare.

Stare bună/ Îmbunătăţire

lentă

4

84

84

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor imobilizate


SWOT Punctaj

2005-2007

-Rata imobilizărilor necorporale (RIN) - Rata imobilizărilor corporale (RIC) - Rata imobilizărilor financiare (RIF)

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii investiţionale a entităţii. Din interpretarea lor se desprind următoarele concluzii: Ponderea cea mai importantă o deţin, pe întreaga perioadă de analiză, imobilizările corporale cu peste 98% din totalul imobilizărilor. La formarea lor contribuie în cea mai mare proporţie terenurile şi construcţiile (cu peste 80%) şi valoarea instalaţiilor tehnice şi maşini (≈ 10%). Imobilizările necorporale deţin o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor de 0,03%, fiind reprezentate numai de investiţiile în concesiuni, brevete, licenţe cu valori relativ neimportante. Imobilizările financiare deţin o pondere mică de sub 2%, dar se remarcă trendul ascendent continuu al acestora, dat de creşterea titlurilor deţinute ca imobilizări care contribuie cel mai mult la formarea imobilizărilor financiare. Concluzii:

Fiind o societate de producţie cu profil industrial, ponderea imobilizărilor corporale de peste 98 % în total imobilizări este apreciată drept normală.

Creşterile ratelor interne ale activelor imobilizate nu trebuiesc apreciate ca fiind nefavorabile atât timp cât investiţiile respective au fost necesare pentru o dezvoltare ulterioară a societăţii şi o creştere a valorii sale de piaţă. Ca urmare o creştere a acestor rate trebuie apreciată prin prisma existenţei unei capacităţi a activelor respective de a genera beneficii economice viitoare.

În sectorul investiţional, entitatea se orientează spre investiţii în capacităţile productive în defavoarea investiţiilor nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de capital.


lentă

4

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor circulante


SWOT Punctaj

2005-2007 - Rata stocurilor (RS)

Analiza ratelor interne ale activelor circulante pune în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii de

85

85

- Rata creanţelor (RCR) - Rata trezorerie (RTR)

exploatare ale entităţii, cu referiri stricte la modificările înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. Din analiza acestora se pun în evidenţă următoarele: Pentru perioada analizată se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocuri şi creanţe) în favoarea creşterii elementelor cu o lichiditate imediată (trezoreria). În privinţa ratei stocurilor, se constată o scădere în 2006 faţă de nivelul din anul anterior şi o creştere în 2007. Deşi volumul lor creşte de la un an la altul, ponderea lor în totalul activelor circulante oscilează diferit, denotând importanţa contribuţiei lor la formarea totalului. Totuşi, o creştere a ponderii lor este apreciată ca fiind nefavorabilă deoarece presupune imobilizări suplimentare de fonduri, impunându-se o gestionare mai eficientă a acestora. Rata creanţelor indică importanţa contribuţiei lor la formarea activelor circulante. Aceasta scade în 2006 şi creşte în 2007 când ajunge să reprezinte 16,40% din activele circulante. Cel mai important aport îl au creanţele comerciale (în medie peste 90%), a căror importanţă scade un pic în fiecare an pe măsura creşterii ponderii celorlalte creanţe. Analizând rata trezoreriei, constatăm că aceasta creşte semnificativ în 2006 prin creşterea contribuţiei numerarului în activele circulante. Ponderea semnificativă a disponibilităţilor băneşti mai ales în ultimii ani ai analizei indică o consolidare a stării de lichiditate financiară cu implicaţii favorabile asupra menţinerii echilibrului financiar pe termen scurt. Totuşi o pondere aşa mare a acestora reflectă lipsa unei politici de plasamente care să asigure atât menţinerea valorii banilor cât şi realizarea unor venituri suplimentare din investiţii financiare pe termen scurt. Concluzii:

Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem că deşi există oscilaţii în 2006, ca trend general gradul de lichiditate al activelor circulante creşte (îmbunătăţire lentă), în perioada 2005-2007 pe fondul diminuării ponderii elementelor mai puţin lichide (stocuri şi creanţe) şi a creşterii ponderii elementelor de maximă lichiditate (trezoreria). Aspectul este favorabil pe termen scurt, însă se impune o eficientizare a politicii comerciale în special în zona fructificării disponibilităţilor băneşti prin investiţii financiare pe termen scurt aducătoare de noi venituri şi contracarând efectele negative ale inflaţiei.


lentă

4

86

86

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale stocurilor

Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic SWOT

Punctaj

2005-2007

- Rata stocurilor de materii prime şi materiale (RSMP) - Rata stocurilor de producţie în curs de execuţie (RSPCE) - Rata stocurilor de produse finite (RSPF) - Rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri ((RAvs)

În analiza ratelor interne ale stocurilor le putem defalca observând următoarele: cea mai importantă pondere o deţin stocurile de materii

prime şi materiale consumabile, peste 60% din totalul stocurilor; creşterea semnificativă a acestei rate înregistrată în 2007 este pusă pe seama creşterii importante în volum din acel an, analizată la punctele anterioare aferente. deloc de neglijat este şi ponderea stocurilor de produse

finite şi mărfuri în totalul stocurilor, de peste 25% în fiecare an al analizei. Concluzii:

O creştere a RSMP reflectă un ciclu productiv greoi, existând imobilizări de numerar sau echivalente de numerar în faza de lansare.

Stare slabă/ Deteriorare

lentă

2

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale creanţelor


Punctaj

2005-2007

- Rata creanţelor comerciale (RCC) - Rata altor creanţe (RAcr)

În analiza ratelor interne ale creanţelor putem constata următoarele:

Creanţele comerciale înregistrează o pondere covârşitoare (de peste 99 % în 2005 după care ponderea scade sistematic cu aproximativ 10 % adică la aproximativ 89 %)

Scăderea ponderii creanţelor comerciale în total creanţe se realizează pe fondul creşterii volumului altor creanţe, adică a unor sume pe care societatea le are de încasat pe perioada analizată şi care sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul, cât şi bănci sau furnizori debitori. Concluzii:

Per ansamblu are loc o reducere a ponderii creanţelor comerciale în totalul creanţelor datorată atât unui volum al activităţii comerciale într-o creştere mai lentă decât anul anterior cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe într-un ritm mai accentuat.

Stare forte/ Deteriorare

lentă

3,5

87

87

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale trezoreriei


Punctaj

2005-2007

- Rata investiţiilor financiare pe termen scurt (RIFTS ) - Rata numerarului din casă şi bancă (RCB)

RIFTS = 0 %; RCB=100 % Concluzii: Se desprind concluzii privind modul de gestionare al numerarului reflectând aspecte privind gradul de plasare al excedentului de numerar în echivalente de numerar. Nivelul minim al IFTS în total trezorerie reflectă un management defectuos al numerarului. Societatea nu are preocupări în direcţia plasamentelor pe

termen scurt în direcţia maximizării efectelor imediate.

Stare slabă Menţinere

2, 5

88

88

Tabelul SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII ACTIVELOR

Indicatori

Observaţii Constatări societatea analizată- Rate de structură/

Tendinţe Diagnostic SWOT Punctaj

Pondere

de importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Ratele generale ale structurii activelor

Se constată orientarea politicii firmei spre intensificarea activităţilor de exploatare.

Stare bună/ Îmbunătăţire lentă

4 20 % 0,8 …

2. Ratele structurii activelor imobilizate

În sectorul investiţional, entitatea se orientează spre investiţii în capacităţile productive în defavoarea investiţiilor nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de capital.


4 15 % 0,6 …

3. Ratele structurii activelor circulante

Ca trend general gradul de lichiditate al activelor circulante creşte (îmbunătăţire lentă).


4 20 % 0,8 …

4. Ratele structurii stocurilor

O creştere a RSMP reflectă un ciclu productiv greoi, existând imobilizări de numerar sau echivalente de numerar în faza de lansare.

Stare slabă/ Deteriorare lentă

2 15 % 0,3 …

5. Ratele structurii creanţelor

Per ansamblu are loc o reducere a ponderii creanţelor comerciale în totalul creanţelor datorată atât unui volum al activităţii comerciale într-o creştere mai lentă decât anul anterior cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe într-un ritm mai accentuat.

Stare forte/ Deteriorare lentă

3,5 15 % 0,525 …

6. Ratele structurii trezoreriei

Managementul societăţii nu are preocupări în direcţia plasamentelor pe termen scurt în direcţia maximizării efectelor imediate.

Stare slabă Menţinere

2, 5 15 % 0,375 …

Diagnosticul structurii activelor-punctaj final

În ceea ce priveşte modificările produse în structura activelor, reflectă o stare peste medie către bună. Probleme majore care trebuie corectate vizează ciclul de producţie care devine greoi precum şi o diminuare a ritmului de creştere a activităţii comerciale.

PUNCT INCERT- PUNCT TARE

(3-3,5)

3,4

* Coeficienţii de importanţă pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de capitaluri proprii în total.

89

89

1.2.2.Diagnosticul structurii pasivelor (datoriilor şi capitaluri proprii)

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor generale de structură ale pasivelor (datoriilor şi capitalurilor proprii)


SWOT Punctaj

2005-2007

- Rata generală a datoriilor totale sau îndatorării totale (RDT) - Rata generală a capitalurilor proprii sau rata de autonomie financiară (RAF)

Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor se desprind concluzii privind ponderea surselor de finanţare ale entităţii, atât cele proprii cât şi cele atrase. Se desprind astfel următoarele concluzii: În cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai importantă o deţin sursele proprii de finanţare constituite de capitalurile proprii (peste 85% în fiecare an) cu tendinţă generală pe medie de creştere. Sursele externe reprezentând în medie 10% din totalul pasivului bilanţier. Această situaţie subliniază soliditatea financiară a entităţii.

Stare forte/


4,5

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor


Punctaj

2005-2007

-Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an (RD<1an) - Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de peste 1 an (RD>1an) - Rata provizioanelor (RPv) - Rata veniturilor în avans (RVav)

- Din analiza ratelor interne ale datoriilor se pune în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul datoriilor. - În 2005, în totalul datoriilor 70% sunt formate din datorii pe termen scurt şi aproape 30% de datoriile pe termen lung (creditul pentru investiţii contractat), însă prin stingerea obligaţiilor pe termen lung în 2006, ponderea datoriilor pe termen scurt ajunge la 99% spre finalul perioadei analizate. - Provizioanele şi veniturile în avans deţin împreună o pondere nesemnificativă de sub 1 % din totalul datoriilor. Concluzii: Se pune în evidenţă o orientare la un moment dat a surselor de finanţare, mai mult spre pentru activitatea curentă în favoarea activităţii de activitatea de investiţii. Deoarece toate datoriile atrase sunt datorii curente cu atrase cu costuri reduse şi de asemenea care se află în termenul de achitare, situaţia este apreciată favorabilă. O renunţare însă la extinderea investiţiilor şi implicit apelarea de surse pe termen lung pentru finanţarea lor este văzută ca o diminuare a potenţialului de creştere viitor al societăţii.

Stare bună/ Menţinere

3,5

90

90

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor sub 1 an


Punctaj

2005-2007

- Rata datoriilor financiar bancare sub 1 an (RDFBS) -Rata datoriilor comerciale sub 1 an (RDCS) - Rata datoriilor fiscale sub 1 an (RDFS) - Rata datoriilor sociale sub 1 an (RDSS) -Rata datoriilor faţă de grup sub 1 an (RDGS) -Rata datoriilor faţă de acţionari/asociaţi sub 1 an (RDAS)

Ponderea cea mai importantă o deţin datoriile comerciale, peste 75% în fiecare an, importanţa lor crescând an de an. O finanţare majoră pe seama datoriilor comerciale este considerată favorabil ă deoarece sunt surse gratuite de finanţare, cât timp se încadrează în termenul contractual. Este şi cazul societăţii analizate. Remarcăm că datoriile faţă de salariaţi deţin o pondere mai mare decât celelalte datorii, altele decât cele comerciale. Importanţa lor de 10% în primul an descreşte continuu până la 5% în 2007, deşi valoarea lor înregistrează creşteri anuale. Acest lucru apare ca urmare a unei creşteri mult mai accentuate a totalului datoriilor pe termen scurt faţă de creşterea datoriilor faţă de angajaţi. Importanţa datoriilor pe termen scurt în pasivul bilanţier ocupă doar 10% în 2005, descreşte în 2006 când are loc o întărire a capitalurilor proprii şi creşte spre 12% în 2007. Concluzii:

Se apreciază favorabilă situaţia existentă la nivelul societăţii analizate unde modificările în structura datoriilor pe termen scurt sunt în favoarea datoriilor cu costuri reduse (în speţă datoriile comerciale), cu condiţia menţinerii acestora în termenul contractual.

Stare forte /Îmbunătăţire

lentă

4,5

Tabelul nr: Diagnosticul ratelor interne de structură ale capitalurilor proprii


Punctaj

2005-2007

- Rata capitalului social (RCS) - Rata primelor legate de capital (RPC) - Rata rezervelor din reevaluare (RReev) - Rata rezultatului

Din analiza structurii capitalurilor proprii se pune în evidenţă modalitatea întreprinderii de asigurare cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat, reprezentate pe de o parte de capitalul social al firmei, iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de surse proprii. Capitalul social are în 2005 o pondere de numai

Stare bună/ Deteriorare

lentă

3

91

91

reportat (RRR) - Rata rezultatului exerciţiului (RRE) - Rata repartizării rezultatului exerciţiului (RRRE)

29,65% din capitalurile proprii, dar situaţia se modifică din 2006, prin majorarea capitalului social, când acesta ocupă peste 50% din capitalurile proprii. Rezervele din reevaluare nu se modifică în volum, insă importanţa lor scade de la an la an pe măsura creşterii ponderilor altor categorii. Totalul rezervelor deţine şi el o pondere semnificativă în medie de 15%, cu o contribuţie importantă adusă de rezervele statutare care cresc în importanţă de la un an la altul. Acest lucru reflectă politica prudenţială accentuată dusă la nivelul managementului financiar prin constituirea unui nivel important de rezerve care să acopere eventualele pierderi viitoare. Remarcăm o scăderea a ponderii rezultatului exerciţiului în totalul capitalurilor proprii în 2006 şi o uşoară revenire în 2007. Totuşi acesta înregistrează valori crescătoare de la un an la altul, dar importanţa acestuia la formarea capitalurilor proprii scade pe fondul creşterii importanţei altor categorii. Concluzii:

În 2006 au loc majorări de capital ceea ce constituie un aspect favorabil, reflectând o consolidare a capitalurilor prin aporturi aduse de acţionari;

Pe medie, de-a lungul perioadei analizate creşte sporul de valoare creat de societate (capitalurile proprii altele decât cele ale acţionarilor);

Politică prudenţială semnificativă; Ponderea rezultatului net în capitalurile

proprii în scădere

92

92

Tabelul nr SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII PASIVELOR (DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII)

Indicatori

Observaţii Constatări la societatea analizată- Rate de structură/

Tendinţe Diagnostic

SWOT Punctaj

Pondere

de importanţă

*


1.Ratele generale ale structurii pasivelor

În cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai importantă o deţin sursele proprii de finanţare constituite de capitalurile proprii (peste 85% în fiecare an) cu tendinţă generală pe medie de creştere. Sursele externe reprezentând în medie 10% din totalul pasivului bilanţier. Această situaţie subliniază soliditatea financiară a entităţii.

Stare forte/ Îmbunătăţire

lentă

4,5 40 % 1,8 …

2. Ratele structurii datoriilor Se pune în evidenţă o orientare la un moment dat a surselor de finanţare, mai mult spre pentru activitatea curentă în favoarea activităţii de activitatea de investiţii. Deoarece toate datoriile atrase sunt datorii curente cu atrase cu costuri reduse şi de asemenea care se află în termenul de achitare, situaţia este apreciată favorabilă. O renunţare însă la extinderea investiţiilor şi implicit apelarea de surse pe termen lung pentru finanţarea lor este văzută ca o diminuare a potenţialului de creştere viitor al societăţii.

Stare bună/ Menţinere

3,5 20 % 0,7 …

3. Ratele structurii datoriilor sub 1 an

Se apreciază favorabilă situaţia existentă la nivelul societăţii analizate unde modificările în structura datoriilor pe termen scurt sunt în favoarea datoriilor cu costuri reduse (în speţă datoriile comerciale), cu condiţia menţinerii acestora în termenul contractual.

Stare forte /Îmbunătăţire

lentă

4,5 20 % 0,9 …

4. Ratele structurii datoriilor peste 1 an

- - 0 % …

5. Ratele structurii provizioanelor

- - 0 % …

6. Ratele structurii veniturilor în avans

- - 0 % …

7. Ratele structurii capitalurilor proprii

În 2006 au loc majorări de capital ceea ce constituie un aspect favorabil, reflectând o consolidare a capitalurilor prin aporturi aduse de acţionari;

Pe medie, de-a lungul perioadei analizate creşte sporul de valoare creat de societate (capitalurile proprii altele decât cele ale acţionarilor);

Politică prudenţială semnificativă; Ponderea rezultatului net în capitalurile proprii în


lentă

3 20 % 0,6 …

93

93

scădere

Diagnosticul structurii pasivelor-punctaj final

Structura pasivului bilanţier reflectă o pondere importantă a capitalurilor proprii de peste 85% şi o pondere mult mai puţin importantă a datoriilor, în medie de 15%. Entitatea nu are constituită provizioane, iar ponderea veniturilor înregistrate în avans este nesemnificativă (sub 1%). Datoriile se încadrează în termen şi aşadar trebuiesc văzute ca surse de finanţare necostisitoare, ponderea lor fiind deloc îngrijorătoare pentru entitate. Această structurare a surselor de finanţare ale societăţii indică o capacitate de finanţare prin surse proprii semnificativă şi implicit induce ideea unei stabilităţi financiare, atrăgătoare atât pentru investitori cât şi pentru creditorii actuali sau potenţiali.

PUNCT TARE (3,5-4)

4

94

94

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII ACTIVELOR

Explicaţii Observaţii Constatări la societatea analizată

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

…

1. Evoluţie active Există o evoluţie fluctuantă a componentelor de active şi de asemenea un mod de gestionare mai puţin favorabil generând o reducere a lichidităţilor .

PUNCT INCERT (în jur 3)

3,18 50 % 1,59

2. Structură active În ceea ce priveşte modificările produse în structura activelor, reflectă o stare peste medie către bună. Probleme majore care trebuie corectate vizează ciclul de producţie care devine greoi precum şi o diminuare a ritmului de creştere a activităţii comerciale.

PUNCT INCERT-

PUNCT TARE (3-3,5)

3,4 50 % 1,7

A. Diagnostic evoluţie şi structură active

Evoluţie şi structură a activelor peste medie către bună.


(3-3,5)

100 % 3,29

95

95

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII


Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

…

1. Evoluţie datorii Pe întreaga perioadă analizată are loc o evoluţie oscilantă a datoriilor; acestea scad în 2006 ca urmare a lichidării creditului pentru investiţii, dar cresc accentuat în 2007, dublându-se faţă de 2006. Cea mai importantă contribuţie la formarea acestora o aduc datoriile comerciale faţă de furnizori. Însă pentru a pune în evidenţă aspecte mult mai pertinente legate de evoluţia gradului de îndatorare, creşterea datoriilor trebuie corelată cu evoluţia capitalurilor entităţii şi cu indicatorii de structură aferenţi.


(4-4,5)

4,26 50 % 2,13

2. Evoluţie capitaluri proprii Societatea SC. Plastic SA beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare.

PUNCT FORTE (4,5-5)

4,5 50 % 2,25

Diagnosticul evoluţiei datoriilor şi capitaluri proprii

Se constată o evoluţie bună către foarte bună a datoriilor şi capitalurilor proprii.


(4-4,5)

100 % 4,38

96

96

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII


Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

…

A. Diagnostic evoluţie datorii şi capitaluri proprii

Se constată o evoluţie bună către foarte bună a datoriilor şi capitalurilor proprii.


(4-4,5)

4,38 50 % 2,19

B. Diagnostic structură datorii şi capitaluri proprii

Structura pasivului bilanţier reflectă o pondere importantă a capitalurilor proprii de peste 85% şi o pondere mult mai puţin importantă a datoriilor, în medie de 15%.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 50 % 2

Sinteza diagnosticului evoluţiei şi structurii datoriilor şi capitalurilor proprii (A+B)

Se constată o evoluţie şi o structură bună către foarte bună a datoriilor şi capitalurilor proprii.

PUNCT TARE-PUNCT FORTE

(4-4,5)

100 % 4,19

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII POZIŢIEI FINANCIARE


Diagnostic SWOT Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

…

Diagnostic evoluţie şi structură active Evoluţie şi structură a activelor peste medie către bună.


(3-3,5)

3,29 P1 = 20 % 0,658

Diagnosticul evoluţiei şi structurii datoriilor şi capitalurilor proprii

Evoluţie şi o structură bună către foarte bună a datoriilor şi capitalurilor proprii.


(4-4,5)

4,19 P1 = 80 % 3,352

Diagnostic evoluţie şi structură poziţie financiară

Evoluţie şi o structură bună a poziţiei finaciare.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4,01

97

97

Diagnosticul echilibrului poziţiei financiare

Echilibrul financiar al unei entităţi presupune coincidenţa dintre resursele financiare necesare îndeplinirii activităţii şi posibilităţile de constituire a acestor resurse din rezultate economice proprii şi din resursele financiare centralizate. În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele şi anume:

analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii: care pune în evidenţă echilibrul financiar realizat la nivelul asigurării capacităţii de plată a firmei pe termen scurt în primul râns şi apoi pe termen lung

analiza capitalului de lucru: pune în evidenţă echilibrul financiar patrimonial la nivelul activităţii de exploatare analiza gestiunii resurselor controlate: pus în evidenţă prin utilizarea ratelor de rotaţie. Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii entităţii Lichiditatea şi solvabilitatea se referă la capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt, iar

solvabilitatea pe termen lung. În analiza lichidităţii şi solvabilităţii societăţii S.C. Plastic S.A. , vom utiliza calculele din anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”.

În tabelele de mai jos realizăm o apreciere privind diagnosticul stării de lichiditate şi solvabilitate, pe perioada 2005-2007:

Tabelul nr: Diagnosticul lichidităţii entităţii


SWOT Punctaj

2005-2007

- Lichiditate curentă - Lichiditate imediată - Lichiditate efectivă

Există un excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi analizei, excendent care arată o foarte bună capacitate a activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderilor. Acesta creşte semnificativ în 2006 faţă de 2005, iar nivelul ridicat se păstrează şi în 2007. Privind acest excedent sub formă relativă, se constată că depăşeşte semnificativ limita superioară a intervalului de siguranţă financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în direcţia obţinerii de beneficii viitoare. Se constată de asemenea existenţa unui excedent de lichiditate imediată, în calculul căreia se ţine cont numai de elementele de activ cele mai lichide. În formă relativă se înregistrează o acoperire imediată excedentară în creştere în 2006 urmată de o uşoară scădere în 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanţe şi trezorerie) este cu mult peste limita superioară a intervalului de siguranţă financiară. Putem aprecia şi în acest caz că există un nivel mult prea mare al activelor de natura creanţelor şi trezoreriei care să acopere nevoile imediate de


lentă

4,5

98

98

finanţat În privinţa lichidităţii efective, se constată un exces în întreaga perioadă analizată. Datoriile curente pot fi stinse folosind disponibilităţile băneşti ale entităţii, care chiar le depăşeşte. Şi în formă relativă, se observă un nivel excedentar care depăşeşte intervalul de siguranţă financiară. Concluzii:

Per ansamblu, putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al activelor de exploatare care depăşeşte datoriile imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitor repercursiuni în vederea obţinerii de beneficii economice viitoare. În privinţa politicilor manageriale de urmat, ar trebui în acest sens acordată o importanţă mai mare fructificării acestui excedent de lichiditate.

Din perspectiva creditorilor/ investitorilor situaţia reflectă un grad foarte mare al lichidităţii firmei, situaţie apreciată foarte bună mai ales în condiţii extreme de ale economiei (vezi criza financiară actuală) când nevoia de lichidităţi este una imperioasă.

Tabelul nr: Diagnosticul solvabilităţii entităţii


SWOT Punctaj

2005-2007

- Solvabilitate generală - Rate de dependenţă financiară - Grad de acoperire a dobânzilor

Privind starea de solvabilitate a entităţii putem aprecia: Există un nivel foarte ridicat al solvabilităţii generale absolute care reflectă o capacitate puternică a întreprinderii de a rambursa la scadenţă ratele curente pentru datoriile pe termen mediu şi lung rămase de achitat faţă de bănci şi alte instituţii financiare. Societatea are contractat un credit pe termen lung numai în 2005 pe care îl rambursează în totalitate în 2006. Aşadar la finalul perioadei analizate, solvabilitatea generală în ambele forme va fi maximă. Din analiza ratelor de dependenţă financiară se poate constata ca entitatea are un grad de dependenţă financiară foarte mic şi încadrat în intervalele de siguranţă admise. În anul 2006 se constată nivelele cele mai mari ale ratelor autonomiei financiare şi stabilităţii financiare, iar în 2007 nivele mai mari ale ratelor pârghiilor financiare. Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil datorită faptului că entitatea are contractate credite bancare doar în 2005 pe care le achită integral în 2006. Aşadar nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi


lentă

4,5

99

99

aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase decât creditele bancare). Concluzii:

Gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil, prin faptul că nivelul datoriilor este destul de mic. Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării acestor datorii este ridicată, indicând o stare favorabilă în ochii creditorilor.

100

100

Tabel nr SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Indicatori

Observaţii Constatări la societatea analizată- Lichiditate,

Solvabilitate/ Tendinţe


Pondere de

importanţă*


1.Diagnostic lichiditate

Din perspectiva creditorilor/ investitorilor situaţia reflectă un grad foarte mare al lichidităţii firmei, situaţie apreciată foarte bună mai ales în condiţii extreme de ale economiei (vezi criza financiară actuală) când nevoia de lichidităţi este una imperioasă.


lentă

4,5 p1= 50 % 2,25 …

2. Diagnostic solvabilitate

Gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil, prin faptul că nivelul datoriilor este destul de mic. Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării acestor datorii este ridicată, indicând o stare favorabilă în ochii creditorilor.


lentă

4,5 p2= 50 % 2,25 …

Sinteza diagnosticului lichidităţii şi solvabilităţii

Lipsa unei îndatorări importante generează un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil. Aceste rezultate au un impact diferit asupra utilizatorilor de informaţii financiare: - Investitorii vor aprecia că există un nivel mult prea important al trezoreriei, care reflectă un interes scăzut al entităţii în fructificarea disponibilităţilor băneşti care ar putea produce un efect favorabil mai ales în privinţa menţinerii valorii lor în timp. Aşadar investiţia pare a fi atractivă, însă potenţialul entităţii nu este folosit la maxim în privinţa capacităţii de a genera dividende. - Creditorii în schimb vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, acela de a se asigura asupra unei capacităţi de rambursare a creditelor foarte bună, este astfel atins.

PUNCT FORTE

(4,5-5)

100 % 4,5


101

101

Diagnosticul capitalului de lucru Rezultatele prezentate în Anexa 4 conduc spre următoarele concluzii în privinţa capitalului de lucru prezentate mai jos:

Tabelul nr: Diagnosticul capitalului de lucru al entităţii


SWOT Punctaj

2005-2007 - Capitalul de lucru

Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activităţii de exploatare, entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada analizată, într-o valoare semnificativă. Se constată un ritm de creştere accelerat în 2006, când valoarea lui se dublează faţă de 2005, şi o scădere în 2007 de 10%. Concluzii:


lentă

4,5

Tabel nr.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI CAPITALULUI DE LUCRU

Indicatori



Măsuri necesare

Diagnosticul capitalul de lucu

La nivelul entităţii putem vorbi de o situaţie foarte bună a echilibrului financiar pe termen scurt pe toată perioada analizată.

PUNCT FORTE (4,5-5)

4,5 ..

Diagnosticul gestiunii resurselor controlate Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4, se constată următoarele cuprinse sintetizate

în tabelele de mai jos:

Tabelul nr: Diagnosticul indicatorilor de activitate

Perioada Indicatori de activitate Interpretare/Cauze Diagnostic

SWOT Punctaj

2005-2007

- Viteza de rotaţie a totalului activelor - Viteza de

Viteza de rotaţie a totalului activelor reflectă numărul de rotaţii pe care îl fac activele totale pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. Pentru entitatea analizată aceasta ia valori puţin peste unitate în 2005 şi subunitare în ceilalţi ani.

102

102

rotaţie a activelor imobilizate - Viteza de rotaţie a stocurilor totale - Viteza de rotaţie a creanţelor; - Viteza de rotaţie a datoriilor

Analiza în dinamică a acestei viteze de rotaţie pune în evidenţă o descreştere a acesteia în fiecare an al analizei faţă de anul anterior, subliniind o situaţie de gestionare mai puţin eficientă a activelor entităţii în generarea cifrei de afaceri.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: ca valoare aceasta este sub media ţărilor dezvoltate (de 3

rotaţii), însă la nivelul economiei româneşti ea este considerată destul de bună.

în dinamică, aceasta creşte în 2006 când valoarea activelor imobilizate creşte simţitor şi scade în 2007 faţă de 2006 cu 25%. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate este influenţată puternic de categoria cea mai importantă a activelor imobilizate şi anume imobilizările corporale.

Viteza de rotaţie a stocurilor totale ca valoare aceasta se află bine poziţionată în 2005 şi 2006 în

jurul valorii medii de 8 rotaţii indicată în sectorul industrial; în 2007 însă valoarea acesteia scade îngrijorător spre 5%,

indicând faptul că stocurile se rulează de un număr mai mic de ori pentru a genera cifra de afaceri a exerciţiului financiar, ca urmare a creşterii valorii stocurilor.

pe elemente componente de stocuri, se constată în general evoluţii descendente ale vitezelor de rotaţie a componentelor stocurilor prin faptul că se înregistrează o creştere mai mare a volumului lor faţă de creşterea cifrei de afaceri a entităţii.

Viteza de rotaţie a creanţelor ca valoare se situează sub media de 12 rotaţii pe an, pe toată

perioada analizată. în dinamică se constată o scădere a vitezei de rotaţie a

creanţelor de 22% în 2006 faţă de 2005 şi o uşoară scădere în 2007 faţă de 2006 de 10%, pe fondul unor creşteri mai semnificative ale creanţelor faţă de creşterile cifrei de afaceri.

Viteza de rotaţie a datoriilor în dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere

importantă în 2006 de 38,55% faţă de 2005 şi o scădere la jumătate în 2007.

interpretând această viteză în termenii duratelor de plată observăm o scădere a acestora în 2006 prin reducerea volumului de datorii totale şi o creştere în 2007. Creşterea duratei teoretice de plată a datoriilor totale nu trebuie să ridice îngrijorări deoarece toate datoriile entităţii se află în termen şi ca atare constituie surse de finanţare necostisitoare pentru societate.

Concluzii: Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei gestiunii


lentă

3

103

103

activelor pe total şi pe componente, reflectată prin scăderea sistematică a vitezelor de rotaţie la majoritatea elementelor de active.

Tabelul nr: Diagnosticul corelativ al indicatorilor de activitate

Perioada Indicatori de activitate- Corelaţii Interpretare/Cauze Diagnostic

SWOT Punctaj

2005-2007

- Corelaţia Creanţe/Obligaţii

- Corelaţia Furnizori/

Stocuri - Corelaţia Active/Cifra de afaceri netă

Raportul viteza de rotaţie a creanţelor / viteza de rotaţie a datoriilor oscilează diferit, în 2006 fiind sub pragul de echilibru, iar în 2005 şi 2007 situaţia prezentându-se favorabil pentru entitate.

Viteza de rotaţie a creanţelor scade sistematic de la o perioadă la alta reflectând un grad mai lent de transformare a lor în lichidităţi;

Concluzii: Per ansamblu, ca tendinţă generală, la nivelul societăţii,

corelaţia creanţe/obligaţii reflectă o situaţie favorabilă. Viteza de rotaţie a creanţelor este superioară vitezei de rotaţie a datoriilor în 2005 şi 2007 reflectând faptul că termenul de încasare a creanţelor este mai mic decât termenul de plată a datoriilor (precizând că nu se pune problema evitării plăţilor către terţi sau stat, aceste datorii încadrându-se în termenele de exigibilitate).

Ca rezultat al acestei situaţii, se vor înregistra excedente mai mari de disponibilităţi băneşti cu impact pozitiv asupra echilibrului financiar al societăţii.


lentă

3

104

104

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI INDICATORILOR DE ACTIVITATE

Indicatori

Observaţii Constatări la societatea analizată- Indicatori de

activitate/ Corelaţii/ Tendinţe


Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Diagnosticul indicatorilor de activitate

Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei gestiunii activelor pe total şi pe componente, reflectată prin scăderea sistematică a vitezelor de rotaţie la majoritatea elementelor de active.

Stare bună/ Deteriorare lentă

3 p1= 50 % 1,5 …

2.Diagnosticul corelativ al indicatorilor de activitate

Per ansamblu, ca tendinţă generală, la nivelul societăţii, corelaţia creanţe/obligaţii reflectă o situaţie favorabilă. Viteza de rotaţie a creanţelor este superioară vitezei de rotaţie a datoriilor în 2005 şi 2007 reflectând faptul că termenul de încasare a creanţelor este mai mic decât termenul de plată a datoriilor (precizând că nu se pune problema evitării plăţilor către terţi sau stat, aceste datorii încadrându-se în termenele de exigibilitate). Ca rezultat al acestei situaţii, se vor înregistra excedente mai mari de disponibilităţi băneşti cu impact pozitiv asupra echilibrului financiar al societăţii.


3 p2= 50 % 1,5 …

Diagnosticul gestiunii resurselor controlate- punctaj total

Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei resurselor controlate, realizând totuşi surplus de lichidităţi prin creşterea termenului de achitare a datoriilor.

PUNCT INCERT 100 % 3

*Aprecieri ale autorului

105

105

Tabelul nr SINTEZA DIAGNOSTICULUI ECHILIBRULUI FINANCIAR

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii

Lipsa unei îndatorări importante generează un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil.

PUNCT FORTE (4,5-5)

4,5 p1 = 50 % 2,25

2. Diagnostciul capitalului de lucru

La nivelul entităţii putem vorbi de o situaţie foarte bună a echilibrului financiar pe termen scurt pe toată perioada analizată.

PUNCT FORTE (4,5-5)

4,5 p2 = 10 % 0,45

3. Diagnosticul gestiunii resurselor controlate

Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei resurselor controlate, realizând totuşi surplus de lichidităţi prin creşterea termenului de achitare a datoriilor.

PUNCT INCERT

3 p3 = 40 % 1,2

Diagnosticul echilibrului financiar-punctaj total

Per ansamblu activităţii se poate constata o stare bună a echilibrului financiar PUNCTE TARE

(3,5 -4) 100 % 3,9

* Aprecieri ale autorului;

106

106

Sinteza diagnosticului poziţiei financiare Pe baza diagnosticelor parţiale ale poziţiei financiare elaborate în capitolele anterioare se poate trece la elaborarea diagnosticului global al poziţiei

financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul nr SINTEZA DIAGNOSTICULUI POZIŢIEI FINANCIARE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


1.Diagnosticul evoluţiei şi structurii poziţiei financiare

Evoluţie şi o structură bună a poziţiei financiare.

PUNCT TARE (3,5-4)

4,1 P1 = 20% 0,82 …

2. Diagnosticul echilibrului financiar

Per ansamblu activităţii se poate constata o stare bună a echilibrului financiar

PUNCTE TARE (3,5 -4)

3,9 P2= 80 % 3,12 …

Diagnosticul poziţiei financiare –punctaj total

Per ansamblu există o evoluţie şi o gestiune bună activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii.

PUNCT TARE (3,5 -4)

100 % 3,94

* Aprecieri ale autorului O apreciere analitică de tip SWOT a poziţiei financiare pe elemente componente se poate prezenta astfel:

107

107

Tabel nr. „Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a societăţii Plastic S.A. pe perioada 2005-2007”

Puncte forte (+) Puncte slabe (-) Active La finalul perioadei de analiză valoarea activelor este mai mare.

Cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale, ca o creştere a interesului pentru politica investiţională. Scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile şi creanţele) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate maximă (trezoreria). Creşte activitatea de exploatare a entităţii. Se constată un raport creanţe / datorii în general favorabil. Trezoreria creşte în volum foarte accentuat, prin creşterea disponibilităţilor băneşti. Un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil. Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de lucru este substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează în creştere. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre echilibrul financiar pe termen lung

Activele cresc mai lent decât cresc datoriile entităţii. Scade ritmul de creştere al eficienţei gestiunii stocurilor. Ponderea trezoreriei în totalul activelor a crescut într-un ritm mult prea accentuat. Creşte valoarea creanţelor comerciale. Un raport creanţe / datorii nefavorabil în 2006. Lipsa unor investiţii financiare pe termen scurt, care să fructifice excedentul de disponibilităţi băneşti. Atractivitate mai redusă în ochii investitorilor prin existenţa unor excedente de lichiditate care nu sunt investite suplimentar.

Datorii Datoriile pe termen lung se reduc spre 0 în 2006. Cresc datoriile comerciale ale entităţii pe seama extinderii volumului de activitate. Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de plată. Autonomie financiară foarte mare.

Datoriile cresc mai accentuat decât creşterea activelor. Creşte gradul de dependenţă faţă de furnizori, prin creşterea activităţii

Capitaluri proprii

Capitalurile proprii cresc pe toată perioada analizată. Se apelează la surse proprii de finanţare, faţă de sursele externe de finanţare. Valoarea capitalurilor proprii este de la 6 până la 10 ori mai mare faţă de valoarea datoriilor proprii. Creditorii apreciază structura pasivului bilanţier ca fiind una solidă.

Scade atractivitatea pentru investitori căci entitatea direcţionează o mare parte din profitul realizat în rezerve statutare

108

108

4.2 Diagnosticul performanţelor financiare la S.C. Plastic S.A.

Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de Profit şi pierdere la care se adaugă informaţii din notele explicative. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte:

analiza de ansamblu a performanţelor analiza ratelor de profitabilitate

Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare

Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare permite desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale celor trei activităţi desfăşurate de o firmă într-o perioadă de gestiune şi anume: activitatea de exploatare (obţinându-se un flux de exploatare), activitatea financiară (generând un flux financiar) şi activitatea extraordinară (fluxuri extraordinare).

Diagnosticul pe nivele al performanţelor financiare În acest sens, analiza se adânceşte pe următoarele patru nivele: nivelul de exploatare, nivelul financiar, nivelul extraordinar, nivelul global. Utilizând

informaţiile prezentate în anexa 5 „Analiza pe nivele a performanţelor financiare” şi în anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare” extragem următoarele concluzii:

a)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul exploatării se reflectă în tabelele următoare:

109

109

Tabelul nr. Diagnosticul trendului cifrei de afaceri nete

Indicatori



Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

a) Productia vândută

Producţia vândută reprezintă majoritatea covârşitoare în cifra de afaceri, de peste 98 %. Se contstă o creştere a producţiei vândute pe toată perioada uşor mai accentuată în 2006 (cu 8,26 % comparativ cu creşterea de doar 1 % din 2007).


4 98 % 3,92 …

b) Venituri din vânzarea marfurilor

Evoluţia activităţii comercială este uşor mai oscilantă înregistrându-se o creştere a vânzărilor de mărfuri cu 11,47 % în 2006 urmată de o restrângere a activităţii comerciale cu 2,5 % în 2007 faţă de anul anterior. Ca trend general se constată ottusi o crescere. Ponderea activităţii commerciale în cifra de afaceri este însă nesemnificativă (aprox. 2 %) pe toată perioda de analizza.,


4 2 % 0,08 …

c) Venituri din subventii de expoatare aferente cifrei de afaceri nete

- - - 0 % 0 …

A.Cifra de afaceri (a+b+c) Diagnosticul dinamicii cifrei de afaceri

Cifra de afaceri netă cunoaşte creşteri anuale, mai accentuate în 2006. CAN creşte cu 8,30% în 2006 faţă de 2005 şi doar cu 0,95% în 2007. În 2006 se produce mai mult ca în 2005, dar mai ales se vinde mai mult.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4

*În acordarea ponderilor de importanţă se va porni de la greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente.

110

110

Tabelul nr. Diagnosticul trendului producţiei exerciţiului Indicatori



Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Productia vândută

Producţia vândută, care creşte în fiecare an, având un trend pozitiv mai accentuat în 2006 (creştere cu 8,26%) şi mai puţin accentuat în 2007 (cu doar 1%). Prin volumul său, evoluţia producţiei vândute are cea mai mare influenţă asupra evoluţiei producţiei exerciţiului, peste 98 % din producţia exerciţiului este data de productia vanduta.


4 98 % 3,92 …

2.Variatia stocurilor

Producţia stocată creşte în 2006 peste dublul valorii din 2005, cu efecte pozitive asupra creşterii producţiei exerciţiului. În medie ponderea veniturilor din produse stocate reprezintă aprox. 2 % în total producţe a exerciţiului.


4 2 % 0,08 …

3.Productia imobilizată

Producţia de imobilizări prezintă valoare numai pentru anul 2005 şi influenţa acesteia este nesemnificativă.

- - 0 % 0 …

B.Producţia exerciţiului (1+2+3) Diagnosticul dinamicii producţiei exerciţiului

Producţia exerciţiului înregistrează creşteri în fiecare an al perioadei analizate, mai puternice în 2006 (o creştere de 9,73% faţă de 2005) şi aproape nesemnificativă în 2007 (1,08%). Se constată per andamblu o stare bună şi o îmbunătăţire lentă a producţiei exerciţiului.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4

*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente

111

111

Tabelul nr. Diagnosticul trendului valorii adăugate Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Marja comercială (a-b)

a) Venituri din vânzarea mărfurilor

Venituri din vânzarea mărfurilor cresc în 2006 şi apoi scad în 2007. Per ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii lor deci o evoluţie favorabilă.

b) Cheltuieli privind mărfurile

Cheltuieli privind mărfurile cresc în 2006 şi apoi scad în 2007 Per ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii lor, pentru aprecieri pertinente se impune însă corelarea lor cu veniturile aferente .

Diagnosticul marjei comerciale

Marja comercială creşte în 2006 faţă de 2005 şi scade în 2007. Per ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii sale. Factorii care au influenţat evoluţia marjei comerciale sunt:

creşterea în 2006 şi apoi scăderea în 2007 a veniturilor din vânzarea mărfurilor

creşterea în 2006 şi apoi scăderea în 2007 a cheltuielilor privind mărfurile.

Valoare nesemnificativă în cadrul formării valorii adăugate.


lentă

4

1 %

0,04

…

2. Marja industriala (c-d-e)

c) Producţia exerciţiului Producţia exerciţiului creşte mai accentuat în 2006

d) Cheltuieli materiale

Se constată creşterea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime, materiale în anul 2006 faţă de 2005 (11,01%) şi mai puţin semnificativă în 2007 (3,40%)

e) Lucrări şi servicii executate de terţi

Se constată creşterea cheltuielilor privind lucrările realizate de terţi de 13,50% în 2006 şi 5,10% în 2007.

Diagnosticul marjei industriale

Atât marja industrială cât şi marja comercială cresc în 2006 faţă de 2005 şi ambele scad în 2007. Factorii care au influenţat evoluţia marjei industriale sunt următorii:

evoluţia producţiei exerciţiului, creşterea mai accentuată a acesteia în 2006

creşterea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime, materiale în anul 2006 faţă de 2005 (11,01%) şi mai puţin semnificativă în 2007 (3,40%)

creşterea cheltuielilor privind lucrările realizate de terţi de 13,50% în 2006 şi 5,10% în 2007.

Creşterile înregistrate în 2007 la nivelul celor două tipuri de cheltuieli care influenţează marja industrială sunt superioare creşterii producţiei exerciţiului şi ca atare se explică diminuarea acesteia în 2007 faţă de 2006. Per ansamblu se constată o evoluţie nefavorabilă a marjei


lentă

3

99 %

2,97

112

112

industriale.

Valoarea adăugată (1+2) Diagnosticul trendului valorii adăugate

Valoarea adăugată înregistrează o creştere de 4,95% în 2006 şi o scădere de 7,83% în 2007 faţă de 2006 astfel încât valoarea din 2007 ajunge sub nivelul anului 2005, trendul general al indicatorului fiind deci în scădere. Această evoluţie este explicată prin evoluţia cumulată a marjelor industrială şi comercială întrucât valoarea adăugată se calculează ca sumă a celor două marje.

PUNCT INCERT (în jur de 3)

100 % 3,01

*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente component Tabelul nr. Diagnosticul distribuţiei valorii adăugate

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Rata finanţării personalului

Stare medie/ Deteriorare

lentă

2,5 56 % 1,4 …

2.Rata finanţării obligaţiilor bugetare


lentă

3 1 % 0,03 …

3. Rata finanţării proprietarilor


lentă

3 3 % 0,09 …

4. Rata finanţării capitalului imprumutat

- - 0 % 0 …

5. Rata autofinanţării

Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul activităţii unei întreprinderi, analiza modului de repartizare a acesteia este importană pentru a pune în evidenţă gradul de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi de asemenea pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul depus. finanţarea personalului ocupă cea mai mare pondere în totalul valorii

adăugate, crescând în 2007 la peste 60% din total pe fondul creşterii accentuate în acest an a cheltuielilor cu personalul; apreciem ca această pondere este una destul de mare, peste media care permite o dezvoltare normală a afacerii.

restul ratelor deţin ponderi nesemnificative, însă mai importante între ele este finanţarea proprietarilor, care deşi în scădere, se menţine la peste 2% din valoarea adăugată pe întreaga perioadă a analizei.

aproximativ 40% din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanţarea activităţii

Stare bună Îmbunătăţire

lentă

4 40 % 1,6 …

Diagnosticul distribuţiei valorii adăugate

Se alocă un procent semnificativ pentru cheltuieli salariale care ar putea fi direcţionat pentru creşterea valorii entităţii prin autofinanţare.


100 % 3,12

*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente Tabelul nr. Sinteza diagnosticului valorii adăugate

113

113

Indicatori



Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

Diagnosticul trendului valorii adăugate

Trendul general al indicatorului fiind deci în scădere.


3,01 P1 = 50 % 1,505 …

Diagnosticul distribuţiei valorii adăugate bugetare

Se alocă un procent semnificativ din valoare adăugată pentru cheltuieli salariale care ar putea fi direcţionat pentru creşterea valorii entităţii prin autofinanţare.


3,12 P2= 50 % 1,56 …

C.Diagnosticul valorii adăugate

Atât marja industrială cât şi marja comercială cresc în 2006 faţă de 2005 şi ambele scad în 2007.Deoarece marja industrială participă în proporţie covârşitoare (peste 99 %) la crearea de valoare adăugată, trendul lent de scădere a acesteia îşi pune accentuat amprenta asupra trendului lent de scădere a valorii adăugate.


100 % 3,065


114

114

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR DIN EXPLOATARE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Diagnosticul cifrei de afaceri nete

Cifra de afaceri netă cunoaşte creşteri anuale, mai accentuate în 2006. CAN creşte cu 8,30% în 2006 faţă de 2005 şi doar cu 0,95% în 2007. În 2006 se produce mai mult ca în 2005, dar mai ales se vinde mai mult.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 p1=10 % 0,4 …

2.Diagnosticul producţiei exerciţiului

Producţia exerciţiului înregistrează creşteri în fiecare an al perioadei analizate, mai puternice în 2006 (o creştere de 9,73% faţă de 2005) şi aproape nesemnificativă în 2007 (1,08%). Se constată per andamblu o stare bună şi o îmbunătăţire lentă a producţiei exerciţiului.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 p2=20 % 0,8 …

3.Diagnosticul valorii adăugate

Atât marja industrială cât şi marja comercială cresc în 2006 faţă de 2005 şi ambele scad în 2007.Deoarece marja industrială participă în proporţie covârşitoare (peste 99 %) la crearea de valoare adăugată, trendul lent de scădere a acesteia îşi pune accentuat amprenta asupra trendului lent de scădere a valorii adăugate.


3,065 p3=30 % 0,585 …

4.Diagnosticul rezultatului exploatării

Rezultatul brut din exploatare este pozitiv pe toată perioada analizată sub forma profitului din exploatare. Acesta evoluează uşor crescător în 2006 (o creştere de 5,06%), dar scade puternic cu aproape 25% în 2007 faţă de 2006. După cum reiese din nota explicativă nr.4 „Rezultatul din exploatare”, în 2007 veniturile din exploatare cresc faţă de 2006 cu doar 0,90%, în timp ce cheltuielile din exploatare cresc cu 2,84%, imprimând astfel această scădere a rezultatului exploatării cu aproape 25% în 2007, situaţie nefastă pentru entitate.


lentă PUNCT INCERT

3 p4=40 % 1,2 …

I.Diagnosticului trendului performanţelor din exploatare

Trendul general al performanţelor din exploatare reflectă o scădere generalizată a performanţelor din exploatare chiar dacă acestea se finalizează cu rezultate pozitive (profit).


100 % 2,985


115

115

b)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul financiar se reflectă în tabelul următor: Tabelul nr. Diagnosticul trendului performanţelor din activitatea financiară

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

Venituri financiare

Veniturile financiare înregistrează o creştere pe toată perioada într-un ritm mai accentuat în 2007 comparativ cu anul anterior. (I07/06

VF = 293,64 % faţă de I06/05VF = 115,41%,


bruscă

4,5

p1=30 % 1,35 …

Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare înregistrează de asemenea o creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006. I06/05

CF = 122,92% şi I07/06CF=108,36%.

Per ansamblu o cheltuielile financiare înregistrează un trend de creştere mai lent decât cel al veniturilor financiare


lentă

4 p2=30 % 1,2 …

Rezultatul financiar

Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare. Pentru societatea Plastic, acesta se concretizează pe toată perioada analizată în profit care evoluează însă diferenţiat de la un an la altul. În 2006 faţă de 2005 se constată o diminuare semnificativă a profitului de natură financiară de 70% faţă de nivelul din anul anterior. Situaţia se datorează unei creşteri mai accentuate a cheltuielilor financiare faţă de veniturile financiare (I06/05

VF = 115,41%, I06/05CF = 122,92%)

În 2007 faţă de 2006 se constată o creştere spectaculoasă a rezultatului financiar de peste 87 de ori (I07/06

RF=8720,48%). Această situaţie se datorează creşterii veniturilor financiare de aproape 3 ori faţă de -anul anterior pe fondul creşterii veniturilor din dobânzi. Disponibilităţile băneşti ale entităţii se păstrează în conturi la bănci şi ca urmare a creşterii substanţiale a trezoreriei din anul 2006 apare o majorare a veniturilor din dobânzi. În privinţa cheltuielilor, creşterea acestora este mai puţin pronunţată comparativ cu creşterea din 2006 (I07/06

CF=108,36%). Evoluţiile celor doi factori de influenţă ai rezultatului financiar imprimă o evoluţie extrem de favorabilă acestuia din urmă, în anul 2007


bruscă

4,5

p3=40 % 1,8 …

II. Diagnosticul trendului performanţelor din activitatea financiară

Chiar dacă în anul 2006 situaţia a fost mai nefavorabilă, rezultatul financiar se concretizează în profit cu un trend general de creştere pe toată perioada de analiză, înregistrându-se o creştere spectaculoasă de peste 87 de ori în anul 2007.


(4-4,5)

100 % 4,35


116

116

c) Diagnosticul peformanţelor de la nivelul extraordinar.

Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare. Societatea Plastic S.A. nu înregistrează rezultat la acest nivel întrucât nu realizează în nici un an al perioadei analizate activităţi de natura activităţilor extraordinare.

d)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul global

Tabelul nr. Diagnosticul trendului performanţelor globale

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri Necesare

1.Rezultat curent(RC)

Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada anlizată, în creştere de la un an la altul, cu un ritm de creştere mai accentuat în 2007 (I06/05

RC = 104,01%, I07/06RC = 111.10%). Rezultatul curent este calculat ca

sumă între rezultatul exerciţiului şi rezultatul financiar. Dinamica mai accentuată a rezultatului curent în 2007 faţă de 2006 se datorează creşterii spectaculoase a rezultatului financiar a cărui pondere în rezultatul curent creşte astfel semnificativ şi care contracarează efectele diminuării în 2007 a rezultatului exerciţiului.


lentă

4 p1 =9% 0,36 …

2. Rezultatul brut înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor (EBIT)

Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobînzile şi a impozitelor este un indicator intermediar care măsoară volumul rezultatului obţinut de firmă şi neinfluenţat de cheltuielile cu plata dobânzilor. Acesta evoluează crescător an de an, mai accentuat în 2007 când creşte cu 10,73% faţă de 2006 ca urmare a reducerii în 2007 a cheltuielilor cu dobânda la 0.


lentă

4 p2 =17 % 0,68 …

3. Rezultatul brut al exercitiului (RBE)

Rezultatul brut al exerciţiului reflectă nivelul general de performanţă al celor trei paliere ale activităţii întreprinderii şi, în acest caz, se confundă cu rezultatul curent deoarece entitatea nu generează rezultat din activitatea extraordinară în nici un an al perioadei analizate. Aşadar, analiza acestui indicator este similară cu cea a rezultatului curent prezentată mai sus.


lentă

4 p3= 16 % 0,64 …

4. Impozit pe profit (Ip)

Impozitul pe profit evoluează corelat cu rezultatul brut al exerciţiului, înregistrând o creştere de 4,05%. Această evoluţie este firească întrucât există o corelaţie implicită între impozitul pe profit şi rezultatul brut prin metoda de calcul a impozitului. Astfel o majorare a rezultatului brut al exerciţiului va determina o majorare în acelaşi sens şi de valoare egală a impozitului pe profit. Deoarece ritmul de evoluţie al rezultatului net urmează ritmul general de creştere al rezultatului brut al exerciţiului putem aprecia că ritmul de evoluţie al impozitului pe profit este unul proporţional cu valoarea rezultatului brut iar aprecierea finală o vom face în consecinţă în termeni de menţinere a proprorţiilor.

Menţinere 3 p4 = 14 % 0,42 …

5. Rezultatul net al exerciţiului (RNE)

Rezultatul net al exerciţiului este un indicator ce evidenţiază rezultatul final al activităţii după plata impozitului pe profit. Acesta se concretizează în profit


4 p5 = 20 % 0,8 …

117

117

pe întreaga perioadă analizată iar tendinţa de evoluţie se aseamănă foarte mult cu cea a rezultatului brut. O creştere mai accentuată se înregistrează în 2007: I06/05

RNE = 104,05%, I07/06RNE = 111,27%, care trebuie corelată atât cu

creşterile rezultatului brut cât şi ale impozitului pe profit: I06/05RBE = 104,01%,

I06/05IP = 103,81%, I07/06

RBE = 111,10%, I07/06IP = 110,14%.

lentă

6. Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, fiind sursa internă de finanţare generată de activitatea industrială şi comercială. În privinţa entităţii, capacitatea de autofinanţare are valori pozitive, dar evoluează descrescător pe parcursul perioadei analizate, înregistrând scăderi mai importante în 2006 faţă de 2005 de 4,76% şi putând considera că în 2007 e aproape constantă la valoarea din 2006 (scăderea e cu 0,01%). Scăderea din 2006 este pusă pe seama creşterii cu 25,31% a veniturilor din provizioane care influeanţează în sensul descreşterii capacitatea de autofinanţare.


lentă

3 p6 =13 % 0,39 …

7. Autofinantarea (AF)

Capacitatea de autofinanţare netă (autofinanţarea) este un indicator mai relevant decât capacitatea de autofinanţare propriu-zisă întrucât reflectă volumul potenţial al resurselor financiare ale întreprinderii care rămâne efectiv în urma remunerării tuturor categoriilor de participanţi la activitatea acesteia. Aşadar, autofinanţarea se obţine diminuând capacitatea de autofinanţare cu valoarea dividendelor plătite în timpul exerciţiului financiar. Valoarea autofinanţării este pozitivă în perioada analizată, evoluţia ei este una uşor descrescătoare pe toată perioada (în 2006 faţă de 2005 scădereea este cu 1,76 % iar în 2007 faţă de 2006, scăderea este de sub 1 %). Această evoluţie trebuie corelată atât cu evoluţia capacităţii de autofinanţare analizată mai sus, dar şi cu evoluţia dividendelor plătite: I06/05

DIV = 63,97%, I07/06DIV =

114,09%.


lentă

3 p7= 11 % 0,33 …

IV. Diagnosticul trendului performanţelor globale

Performanţele generale ale activităţii sunt bune, rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2006.

PUNCT TARE

(3,5-4)

100 % 3,62

* Aprecieri ale autorulu

118

118

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICUULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri Necesare

I.Diagnosticului trendului performanţelor din exploatare

Trendul general al performanţelor din exploatare reflectă o scădere generalizată a performanţelor din exploatare chiar dacă acestea se finalizează cu rezultate pozitive (profit).


2,985 44,5 % 1,32

II. Diagnosticul trendului performanţelor din activitatea financiară

Chiar dacă în anul 2006 situaţia a fost mai nefavorabilă, rezultatul financiar se concretizează în profit cu un trend general de creştere pe toată perioada de analiză, înregistrându-se o creştere spectaculoasă de peste 87 de ori în anul 2007.


(4-4,5)

4,35 5,5 % 0,23

II. Diagnosticul trendului performanţelor din activitatea

Nu există activitate extraordinară la nivelul societăţii analizate, pe perioada supusă analizei.

- - 0 % 0

IV. Diagnosticul trendului performanţelor globale

Performanţele generale ale activităţii sunt bune, rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2006.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,62 50 % 1,81

Sinteza diagnosticului trendului performanţelor

Deşi la nivel global perfomanţele generale sunt bune, acest fapt este datorat performanţelor deosebite relizate de activitatea financiară, în condiţiile în care activitatea de exploate se confruntă cu anumite deficienţe.

PUNCT INCERT – PUNCT TARE

(3-3,5)

100 % 3,36

* Activitatea de exploatare generează în medie 89 % din rezultatul brut final iar cea financiară în medie 11 % (vezi în acest sens Anexa 7). Din totalul de 50 % grad de importanţă al diagnosticului trendului performanţelor alocate pentru performanţele din exploatare şi cele financiare procentele finale de importanţă alocate celor două activităţi vor fi: - aprox. 44,5 % pentru activitatea de exploatare (89 % x 50 %) - aprox . 5,5 % pentrz activitatea financiară (11 % x 50

119

119

Diagnosticul structurii performanţelor financiare Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 „Analiza structurii performanţelor financiare” avem următoarele concluzii:

Tabelul nr. DIAGNOSTICUL STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


1.Ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor

Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 98 % în primii doi ani ai analizei scăzând la 67,67% în 2007. Entitatea nu generează rezultat la nivelul activităţii extraordinare şi aşadar formarea rezultatului brut se realizează doar la nivelele de exploatare şi financiar. Acest rezultat este sub formă de profit în fiecare an al analizei.

În perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde să câştige şi mai mult teren în ce priveşte capacitatea de a genera profit brut, ajungând la o pondere de 99,59%. În aceşti doi ani, ponderea rezultatului financiar în rezultatul brut scade de la 1,40% la 0,41%.

În perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele două activităţi generatoare de rezultat ale entităţii se modifică. Ponderea rezultatului exploatării în rezultatul brut scade sub 70% în favoarea creşterii ponderii rezultatului financiar la peste 30%, fie pe de-o parte unei activităţi de exploatare mai puţin eficiente concretizate în scădere de rezultat din exploatare, fie pe de altă parte, unei activităţi financiare în creştere spectaculoasă.

Per ansamblu situaţia este favorabilă, concretizată în creştere de rezultat curent/brut pe parcursul perioadei analizate.


lentă

4 p1=20 % 0,8 …

2. Ratelor interne de structură ale veniturilor, cheltuielilor/ 3. Rate combinate de structură ale veniturilor şi cheltuielilor.

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale

În ce priveşte raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate şi pe nivele: - Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate

în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel de peste 90 % pe toată perioada analizată, constatându-se o constanţă a acestui raport pe întreaga perioadă. Această situaţie arată faptul că entitatea îşi poate acoperi cheltuielile totale ale activităţii pe seamna veniturilor totale obţinute şi mai mult de atât, aceasta şi generează plus valoare.

- La stabilirea raportului cheltuieli totale/venituri totale o pondere semnificativă este atribuită cheltuielile de


lentă

4 p2= 80 % 3,2 …

120

120

exploatare. Efortul depus pentru realizarea acestora comparativ cu efectele generale este la un nivel de peste 90% care se menţine pe întreaga perioadă.

Ponderea cheltuielilor financiare în veniturile totale este minoră, puţin peste 1% în toţi anii analizaţi, prin faptul că nici ponderea lor în cheltuielile totale nu este semnificativă.

Ponderea cheltuielilor extraordinare în veniturile totale este 0, entitatea neavând activităţi la acest nivel.

În ce priveşte raportul structural efect /efect respectiv

venit/venit pe total activitate şi pe nivele: Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub

formă de venituri din exploatare) şi efecte totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel extrem de ridicat de peste 96 % pe toată perioada analizată, cu tendinţă de constanţă în primii doi ani şi uşoară scădere în ultimul an. Această situaţie reflectă natura entităţii şi anume acea de entitate producătoare care obţine ca atare veniturile cele mai însemnate din activitatea sa de bază, aceea de exploatare.

Raportul dintre efectele generate de activitatea financiară (sub formă de venituri financiare) şi efectele totale generate de întreaga activitate (sub forma veniturilor totale) se situează la un nivel de peste 1% în primii ani de analiză cu tendinţă de creştere în ultimul an de până la 3,82% când veniturile financiare cresc ca urmare a creşterii veniturilor din dobânzi.

Se constată pe întreaga perioadă analizată o pondere mică a rezultatului brut al exerciţiului în veniturile totale care se păstrează oarecum constantă pe întreaga perioadă, subliniind faptul că ponderea cheltuielilor totale în venituri nu scade în anii analizaţi.

Diagnosticul structurii performanţelor-punctaj total

Chiar dacă activitatea de exploatare pierde ceva teren în 2007, performanţele generale sunt menţinute satisfăcătoare datorită unei creşteri spectaculoase a activităţii financiare în 2007. Per ansamblu situaţia este favorabilă, concretizată în creştere de rezultat curent/brut pe parcursul perioadei analizate.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4

** În funcţie de domeniul de activitate se acordă aprecieri SWOT şi punctaje conform matricei grilei de evaluare Tabelul nr.

121

121

SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE Explicaţii Observaţii

Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe Diagnostic SWOT Punctaj

Pondere

de importanţă* Punctaj agregat Măsuri

necesare I.Diagnosticul evoluţiei performanţelor

Deşi la nivel global perfomanţele generale sunt bune, acest fapt este datorat performanţelor deosebite relizate de activitatea financiară, în condiţiile în care activitatea de exploate se confruntă cu anumite deficienţe.

PUNCT INCERT – PUNCT TARE

(3-3,5)

3,36 P1=50 % 1,68 …

II.Diagnosticul structurii performanţelor

Chiar dacă activitatea de exploatare pierde ceva teren în 2007, performanţele generale sunt menţinute satisfăcătoare datorită unei creşteri spectaculoase a activităţii financiare în 2007. Per ansamblu situaţia este favorabilă, concretizată în creştere de rezultat curent/brut pe parcursul perioadei analizate.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 P2= 50 % 2 …

Diagnosticul evoluţiei şi structurii performanţelor financiare

La nivelul perioadei analizate, performanţele financiare sunt considerate bune, înregistrându-se o îmbunătătăţire a evoluţiei şi structurii generale ale acestora în timp.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,68


122

122

O apreciere analitică de tip SWOT a evoluţiei şi strucuturii performanţelor generale ale entităţii financiare, pe elemente componente se poate detalia conform tabelelor de mai jos:

Tabel nr.2 „Sinteza analizei evoluţiei performanţelor financiare ale societăţii Plastic S.A. pe perioada 2005 – 2007”

Puncte forte (+) Puncte slabe (-) 1. Global

Profit pe toţi anii Creşte profitul brut al exerciţiului Creşte profitul net al exerciţiului Ritmul de creştere se amplifică de la un an la altul.

Scade capacitatea de autofinanţare de la un an la altul. Impozitul pe profit creşte într-un ritm uşor mai accelerat decât creşterea rezultatului brut

2. Analitic (pe activităţi) a. activitatea de exploatare Rezultatul din exploatare creşte în 2006

Creşte cifra de afaceri de la un an la altul Creşte producţia vândută Marja comercială şi cea industrială cresc în 2006 Valoarea adăugată creşte în 2006 Scad cheltuielile privind ajustările şi privind cheltuielile cu alte impozite şi cu despăgubirile

Rezultatul din exploatare scad semnificativ în 2007 Marja comercială şi marja industrială scad în 2007 Valoarea adăugată scade în 2007. Cresc cheltuielile cu materiile prime şi materialele care deţin cea mai însemnată pondere. Cresc cheltuielile cu personalul.

b. activitatea financiară În toţi anii analizaţi se înregistrează profit din activitatea financiară. În 2007 rezultatul financiar creşte de peste 7 ori. Se înregistrează venituri finanicare semnificative, mai ales în 2007, îndeosebi din venituri din dobânzi. Cheltuielile financiare cresc într-un ritm mai puţin accentuat în 2007 faţă de venituri.

Rezultatul financiar scade sensibil în 2006 cu 70%. În 2006 cheltuielile financiare cresc într-un ritm mai accentuat decât veniturile.

c. activitatea extraordinară - -

Tabel nr. 3 „Sinteza analizei structurii performanţelor financiare a S.C. Plastic S.A. pe perioada 2005-2007” Puncte forte (+) Puncte slabe (-)

Activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 98% în primii doi ani şi în scădere în ultimul an de analiză.

Ponderea rezultatului exploatării scade în ultimul an de analiză.

Creşte ponderea rezultatului generat de activitatea financiară în 2007 Activitatea financiară restrânsă mai ales în primii doi ani analizaţi

Activitatea de exploatare furnizează peste 96% din veniturile totale, în creştere în primii doi ani. Ponderea veniturilor financiare în totalul veniturilor este mică Ponderea cheltuielilor totale în veniturile totale se menţine aproximativ constantă Ponderea rezultatului exerciţiului în veniturile totale este mică

Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri se menţine oarecum constantă pe întreaga perioadă analizată. Lipsa activităţii la nivelul extraordinar

123

123

2. Diagnosticul performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

După părerea noastră, profitabilitatea reprezintă condiţia esenţială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei entităţi economice şi se măsoară prin obţinerea unor rezultate pozitive în urma comparării efectelor financiare cu eforturile financiare implicate.

Diagnosticul ratelor de profitabilitate poate fi pus în evidenţă parcurgând următoarele categorii de rate: Rate ale profitabilităţii comerciale; Rate de rentabilitate; Rate bursiere (de creştere).

În Anexa 8 „Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate” se prezintă valorile ratelor de profitabilitate calculate pe cele trei categorii

mai sus precizate

2.1Analiza ratelor profitabilităţii comerciale Profitabilitatea comercială reflectă gradul de eficienţă al activităţii comerciale. Analizând Anexa 8 extragem următoarele concluzii:

124

124

Tabelul nr. DIAGNOSTICUL RATELOR PROFITABILITĂŢII COMERCIALE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


1.Rata marjei brută a profitului

4,5 p1= 20 % 0,9 …

2.Rata marjei nete a profitului

Din analiza ratei marjei brute a profitului şi ratei marjei nete a profitului se constată că acestea scad în 2006 faţă de 2005, reflectând o diminuare a profitabilităţii comerciale, ca pe urmă în 2007 să crească din nou, reflectând o ameliorare a acestui indicator economic. Pe toată perioada însă, valorile sunt peste media pe industrie. Diminuarea profitabilităţii comerciale în 2006 se datorează faptului că ritmul de creştere al rezultatului brut al exerciţiului respectiv al rezultatului net al exerciţiului a fost sub nivelul ritmului de creştere cifrei de afaceri nete şi invers în 2007. Totuşi valorile lor din 2007 sunt peste nivelul anului 2005, concluzionând astfel un trend general de creştere.

Stare forte/ Îmbunătăţire/

lentă

4,5 p2= 20 % 0,9 …

3.Rata marjei brută a profitului din exploatare

3 p3= 20 % 0,6 …

4.Rata marjei brută din vânzări

Evoluţia ratei marjei brute a profitului din exploatare şi a ratei marjei brute din vânzări urmează un trend descendent pe întreaga perioadă analizată, reflectând o diminuare a eficienţei activităţii de exploatare şi de vânzări. Rezultatul exploatării şi rezultatul brut aferent cifrei de afaceri înregistrează creşteri mai slabe comparativ cu creşterea cifrei de afaceri nete pe întreaga perioadă analizată


lentă

3 p4= 20 % 0,6 …

5.Rata marjei comerciale

Remarcăm evoluţia oscilantă a ratei marjei comerciale, o uşoară creştere în 2006 urmată de o uşoară decreştere în 2007, reflectân o evoluţie diferită a marjei comerciale în raport cu cifra de afaceri netă. Per ansamblu, trendul general este dre creştere lentă.


lentă

4 p5= 20 % 0,8 …

Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale

La nivelul perioadei analizate, performanţele activităţii comerciale sunt considerate bune, înregistrându-se o îmbunătătăţire a a ratelor profitabilităţii comerciale pe total activitate.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,8

* Aprcieri ale autorului

125

125

2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate Ratele de rentabilitate exprimă eficienţa activităţii prin raportarea efectelor financiare la eforturile implicate. Acestea trebuie să pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat astfel:

pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii şi creditorii pe termen lung, reprezentate de capitalurile proprii şi/sau capitalul angajat, caz în care vorbim despre rentabilitate financiară;

pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de resursele controlate de entitate, caz în care vorbim despre rentabilitate economică. Un diagnostic al rentabilităţii pe cele două categorii (rentabilitate financiară şi rentabilitate economică) şi apoi sintetic pe cele două categorii, prezentăm în

tabelele următoare: Tabelul nr. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII FINANCIARE Indicatori



Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Rată rentabilităţii capitalului propriu (ROE)

În privinţa evoluţiei ratei rentabilităţii financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE) se constată o diminuare a acesteia de aproximativ 4 puncte procentuale în 2006 faţă de 2005, de la 9,65% la 5,72%, situaţie ce refletă o diminuare a eficienţei utilizării capitalurilor acţionarilor. Privită prin prisma modelului multiplicativ, această evoluţie nefavorabilă este asociată diminuărilor înregistrate la toate cele 3 componente: scăderea ratei marjei nete a profitului, a vitezei de rotaţie a activelor totale şi a levierului financiar. În 2007 se constată o ameliorare a situaţiei, ROE creşte faţă de anul anterior, deşi nesemnificativ, ajungând la 6,02%. Analizând această evoluţie pe componente se constată:

creşteri la nivelul ratei marjei nete a profitului de la 6,19% la 6,82%, factor cu influenţă pozitivă asupra rentabilităţii financiare

diminuării vitezei de rotaţie a activelor totale de la 0,86 la 0,77, factor de influenţă negativă asupra ROE

creşterii gradului de finanţare a activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar) de la 1,07 la 1,14, ceea ce generează o influenţă pozitivă asupra rentabilităţii financiare.

Deşi se înregistrează o uşoară redresare a valorii ROE, per ansamblu, trendul ROE este de scădere.


3 p1= 50 % 1,5 …

126

126

2.Rata rentabilităţii capitalului permanent sau a capitalului angajat (RCPM)

Rata rentabilităţii capitalului angajat scade în 2006 de la 11,10 % la 6,77 % după care situaţia sa se ameliorează, înregistrând o creştere în 2007 la 7,09 % valoare care este însă ub nivelul anului 2005. Per ansamblu valorea indicatorului se deteriorează lent.


3 p2= 50 % 1,5 …

I.Diagnosticul rentabilităţii financiare

Per ansamblu se constată o diminuare a gradului de remunerare a investiţiilor acţionarilor.


100 % 3 Capitalurile acţionarilor trebuie utilizate mai eficient pentru o mai mare atractivitate a investitorilor în societatea analizata.

Tabelul nr. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII ECONOMICE Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Rata rentabilităţii activelor (ROA)

3 p1= 25 % 0,75 …

2.Rata rentabilităţii economice în sens general (RRE)

3 P2= 25 % 0,75 …

3.Rata puterii de câştig a activelor (BEP)

În ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor entităţii, pe toată perioada analizată (este vorba despre rata rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii economice, rata profitabilităţii activelor). Scăderea cea mai accentuată la toate aceste posturi se înregistrează în anul 2006 faţă de 2005, în anul următor 2007 scăderea fiind mai puţin bruscă. Pe fondul creşterii profiturilor societăţii de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creşterea mult mai accentuată a eforturilor entităţii sub forma activelor comparativ cu ritmul de creştere al beneficiilor pe care acestea le aduc.


lentă 3 p3= 25 % 0,75 …

4.Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)

În privinţa ratei rentabilităţii cheltuielilor se constată o scădere de 0,39 puncte procentuale în 2006 faţă de 2005 pe findul creşterilor mai accentuate a cheltuielilor totale faţă de creşterea rezultatului net, situaţie care se îmbunătăţeşte în 2007 când RRC creşte la 6,92%, cu 0,52 de puncte procentuale, ca urmare a creşterii rezultatului net într-o proporţie mai mare decât majorarea cheltuielilor totale. De remarcat că în privinţa cheltuielilor totale, principala componentă cu grad ridicat de influenţă este dată de cheltuieile cu materiile prime şi materialele


lentă

3 p4= 25 % 0,75 Se impune diminuarea cheltuielilor materiale, principalele vinovate

pentru creşterea cheltuielilor totale.

II.Diagnosticul rentabilităţii economice

Per ansamblu eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate la generarea de rezultate scade.


100 % 3 Se impune o gestionare mai bună a resurselor controlate de entitate.


127

127

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI RENTABILITĂŢII

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj agregat

Măsuri necesare

I. Diagnosticul rentabilităţii financiare

Per ansamblu se constată o diminuare a gradului de remunerare a investiţiilor acţionarilor.

PUNCT INCERT

(în jur de 3)

3 p1= 50 % 1,5 …

II. Diagnosticul rentabilităţii economice

Per ansamblu eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate la generarea de rezultate scade.

PUNCT INCERT

(în jur de 3)

3 p2= 50 % 1,5 …

I+II. Sinteza diagnosticului rentabilităţii –punctaj total

Eficienţa investiţiilor entităţii atât sub forma investiţiilor acţionarilor cât şi sub forma investiţiilor sub formă de active înregistrează o scădere generalizzata, pe perioda supusă analizei


100 % 3


128

128

2.3.Diagnosticul ratelor bursiere

Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei entităţi deoarece ele reflectă influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate.

Pe cele două categorii rate bursiere de creştere şi rate bursiere de dividend fundamentarea diagnosticului se realizeazî conform tabelelor de mai jos: Tabelul nr.

DIAGNOSTICUL RATELOR BURSIERE Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


A. Rate bursiere de creştere P1 = 90 % 4 1.KB Capitalizarea bursieră creşte pronunţat de la

un an la altul, înregistrând o creştere de peste 3 ori în 2006 faţă de 2007 şi o dublare în 2007 faţă de 2006. Această situaţie se datorează în 2006 creşterii numărului de acţiuni ca urmare a majorării capitalului social şi în 2007 dublării preţului de piaţă al acţiunilor entităţii.


bruscă

4,5 p1= 5 % 0,225 …

2.EPS Rezultatul pe acţiune evoluează descrescător în 2006 faţă de 2005 pe fondul creşterii numărului de acţiuni ale societăţii şi crescător în 2007 pe fondul creşterii rezultatului net al exerciţiului financiar.


lentă

3 P2 = 25 % 0,75 …

3.Cash EPS Trezoreria ce revine pe o acţiune înregistrează o creştere în 2006 cu 57 % urmată apoi de o scădere cu 15 % a acesteia ăn 2007, nivelul situându-se însă la un nivel semnificativ peste nivelul înregistrat în 2005. Per ansamblu trendul este unul lent de creştere.


lentă

4 p3 = 25% 1 …

4.PER Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E „Price to earnings ratio”) creşte spectaculos pe întreaga perioadă analizată, de la 7,83 în 2005 la 37,04 în 2007. Această situaţie reflectă interesul tot mai crescut al investitorilor faţă de entitate. Coeficientul de capitalizare bursieră arată cât de mult sunt dispuşi investitorii să plătească pentru o unitate mondetară de profit raportat. Evoluţia acestuia este corelată cu evoluţia celor doi factori de influenţă: preţul de piaţă al unei


bruscă

4,5 p4= 25 % 1,125 …

129

129

acţiuni este în continuă creştere, nu foarte pronunţată în 2006, dar accelerată în 2007; rezultatul pe acţiune scade în 2006 şi creşte în 2007, după cum a fost analizat mai sus. Valorile mari ale coeficientului de capitalizare bursieră exprimă încrederea investitorilor în viitorul întreprinderii.

5.PBR Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi valoarea contabilă a unei acţiuni creşte sistematic datorită creşterii preţului de piaţă al acţiunilor pe fondul scăderii valorii contabile a acţiunilor. Tendinţa de îmbunătătţire este una accentuată,în 2007 nivelul PBR depăşind valoarea medie în industria ţărilor dezvoltate de 1,7 ori.


bruscă

4,5 p5= 10 % 0,45 …

6.PSR Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi cifra de afaceri netă ce revine pe acţiune (PSR) evoluează crescător pe perioada analizată datorită creşterilor semnificative ale preţului de piaţă al acţiunilor a căror creştere depăşeşte creşterea volumului de vânzări ale entităţii.


bruscă

4,5 p6= 10 % 0,45 …

Diagnosticul ratelor bursiere creştere

Ratele bursiere de creştere înregistrează per ansamblu valori foarte bune reflectând o creştere reală a valorii societăţii pe perioada analizată.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4

B.Rate bursiere de dividend P2 =10 % 3 …

1.DIVA Valoarea dividendelor pe acţiune scade accentuat până la 0 în 2007, întrucât entitatea hotăreşte să reinvestească mare parte din profitul obţinut. În 2007, deşi valoarea dividendelor repartizate creşte faţă de 2005, indicatorul înregistrează scăderi la 1/3 ca urmare a triplării numărului de acţiuni ale entităţii. În 2007, nu se distribuie dividende şi deci indicatorul atinge valoarea 0.


lentă

3 p1= 50 % 1,5 …

2.RDIV Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea descrescător, ceea ce reflectă un câştig tot mai mic încasat de acţionari, care atinge minimul în 2007 când nu se plătesc dividende.


lentă

3 P2 = 30% 0,9 …

3.RADIV Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) este de asemenea în descreştere, pe fondul


3 p3 = 20% 0,6 …

130

130

descreşterii mai accentuate a dividendelor de plată comparativ cu creşterea rezultatului net al exerciţiului. Totuşi aceasta reflectă un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende, depăşind semnificativ pragul de 250% considerat minim acceptat.

lentă

Diagnosticul ratelor bursiere de dividend

Societatea nu acordă atenţie nivelului de remunerare al acţionarilor prin dividende ceea va duce în timp la o scădere a interesului investitorilor minoritari sau pe termen scurt


100 % 3

Rate bursiere (A+B) Diagnosticul ratelor bursiere

Ratele bursiere reflectă per ansamblu un nivel de creştere accentuat al valorii entităţii cu impact major pe piaţa de capital.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,9 (4x90%+3x10%)

Se impune o mai bună remunerare a acţionarilor prin dividende pentru a creşte interesul acţionarilor minoritari.


131

131

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI RATELOR DE PROFITABILITATE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de importanţă*


1.Diagnosticul ratelor de profitabilitate comercială

La nivelul perioadei analizate, performanţele activităţii comerciale sunt considerate bune, înregistrându-se o îmbunătătăţire a a ratelor profitabilităţii comerciale pe total activitate.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,8 P1 = 20 % 0,76 …

2.Diagnosticul ratelor de rentabilitate

Eficienţa investiţiilor entităţii atât sub forma investiţiilor acţionarilor cât şi sub forma investiţiilor sub formă de active înregistrează o scădere generalizata, pe perioda supusă analizei

PUNCT INCERT

(în jur de 3)

3 P2 = 30 % 0,9 …

3.Diagnosticul ratelor bursiere

Ratele bursiere reflectă per ansamblu un nivel de creştere accentuat al valorii entităţii cu impact major pe piaţa de capital.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,9 P3 = 50 % 1,95 …

Sinteza diagnosticului ratelor de profitabilitate-punctaj total

Pe fondul unor oscilaţii diferite ale ratelor de profitabilitate comercială, cu scăderi în 2006 şi reveniri spre creşteri în 2007, şi a diminuărilor ratelor rentabilităţii financiare (deşi ROE se ameliorează în 2007, RCPM descreşte continuu) şi a rentabilităţii economice (ameliorări numai la nivelul RRC), totuşi încrederea pe care o generează societatea în ochii investitorilor este una semnificativă şi în creştere pe întreaga perioadă analizată.

În ce priveşte nivelul de satisfacţie al acţionarilor, măsurat prin indicatorii DIVA, RDIV şi RADIV, acesta se degradează de la an la an, prin faptul că entitatea diminuează valoarea dividendelor per acţiune pe care le repartizează.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 %

3,61

Aşadar, societatea ar trebui să remunereze mai mult acţionarii, ţinând cont că în perioada analizată gradul lor de încredere este mai mare decât nivelul la care această încredere este recompensată.

132

132

Sinteza diagnosticului performanţelor financiare

Pe baza diagnosticelor parţiale ale performanţelor financiare elaborate în capitolele anterioare, se poate trece la elaborarea diagnosticului global al performanţelor financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI PERFORMANŢELOR FINANCIARE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


1. Diagnosticul evoluţiei şi structurii performanţelor financiare

La nivelul perioadei analizate, performanţele financiare sunt considerate bune, înregistrându-se o îmbunătătăţire a evoluţiei şi structurii generale ale acestora în timp.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,68 P1= 20 % 0,736 …

2. Diagnosticul ratelor de profitabilitate

Rate de profitabilitate foarte bune, încredere mare a investitorilor în perspectivele viitoare de activitate ale societăţii.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,61 P2= 80 % 2,88 …

Sinteza diagnosticului performanţelor financiare

Performanţe foarte bune, peste medie. PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,616

* Aprecieri ale autorulu

133

133

4.3 Diagnosticul fluxurilor de trezorerie la S.C. Plastic S.A.

.

Societatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situaţiile financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este întocmită şi raportată prin situaţiile financiare anuale ale societăţii analizate aşa cum rezultă din Anexa 9 „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. Constatăm că societatea întocmeşte fluxurile de trezorerie prin metoda directă, reflectând astfel o contabilitate de casă bine organizată.

Din cele prezentate în Anexa 9 punem în evidenţă următoarele concluzii reflectate în tabelul de mai jos: Tabelul nr. DIAGNOSTICUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*


Fluxuri de trezorerie din exploatare

1 : Activitatea de exploatare generează un excedent de trezorerie substanţial care a contribuit în mod favorabil şi exclusiv la creşterea totală a trezoreriei. Se constată un nivel al încasărilor din vânzări de bunuri destul de ridicat, superior plăţilor către furnizori, remarcând o influenţă foarte favorabilă. De asemenea şi nivelul încasărilor din vânzări cu amănuntul este ridicat şi influenţează pozitiv. 2006: Activitatea de exploatare generează un important excedent de trezorerie. Deşi valoarea acestuia se află în scădere faţă de valoarea din anul precedent, totuşi rămâne la un nivel ridicat. Din analiza mai detaliată, se observă o creştere importantă la nivelul încasărilor din vânzări de bunuri şi a încasărilor din vânzări cu amănuntul, dar şi o creştere, e drept mai nesemnificativă decât creşterea de la nivelul încasărilor, a plăţilor către furnizori, a plăţilor către abgajaţi, a plăţilor privind impozitul pe salarii şi privind impozitul pe profit. Ca urmare, nivelul superior al încasărilor faţă de plăţi influenţează pozitiv trezoreria de la nivelul activităţii de exploatare.

2007: La nivelul activităţii de exploatare se constată un excedent de trezorerie, în creştere chiar faţă de anul 2006, obţinut ca urmare a intensificării încasărilor atât din vânzări de bunuri cât şi din vânzări cu amănuntul şi, mai ales, a diminuării plăţilor către furnizori. Concluzie:


lentă

4 p1= 30 % 1,2 …

134

134

- Se obţine un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză, cu un trend general de creştere pe toată perioada chiar dacă în 2005 nivelul său este unul mai scăzut.

Fluxuri de trezorerie din investiţii

2005: Activitatea de investiţii se încheie cu un important deficit de trezorerie prin efectuarea în acest an a unor plăţi pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale. 2006: Activitatea de investiţii generează şi în aces an deficit, mai redus decât în 2005, tot ca urmare a efectuării unor plăţi pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale superioare încasărilor din vânzări de mijloace fixe. 2007: La nivelul activităţii de investiţii, se constată un deficit puternic obţinut ca urmare a creşterii semnificative a plăţilor pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale. Acest deficit important face ca fluxul de trezorerie de la finalul acestui exerciţiu financiar să fie sub forma unui deficit. Creşterea acestor plăţi se datorează intensificării programului de investiţii pe care entitatea şi-a propus-o. Concluzie: - Deficitul de trezorerie generat de activitatea de investiţii reflectă că societatea îşi extinde activitatea prin achiziţii masive de imobilizări de la care se aşteaptă o creştere viitoare a beneficiilor generate. Situaţia este apreciată ca favorabilă.


lentă

4 p2=20 % 0,8 …

Fluxuri de trezorerie din finanţare

2005: Activitatea de finanţare se încheie şi ea cu un deficit semnificativ, prin valori importante la nivelul plăţilor privind diferenţe nefavorabile de curs valutar şi prin plata dividendelor. 2006: Activitatea de finanţare generează cel mai important excedent, contribuind cel mai mult la formarea spectaculosului excedent de trezorerie total. Această situaţie apare ca urmare a încasărilor din subscrierea de acţiuni care are loc în acest an. Majorarea capitalului social se realizează prin aport în numerar. La nivelul încasărilor, se mai constată creşteri ale dobânzilor încasate şi diminuări ale încasărilor din diferenţe favorabile de curs valutar. De asemenea, se observă că tot în acest an are loc rambursarea creditului pentru investiţii contractat, diminuări aferente ale dobânzilor plătite, diminuări ale dividendelor plătite şi ale comisioanelor bancare plătite şi creşteri importante ale plăţilor privind diferenţe nefavorabile de curs valutar. 2007: La nivelul activităţii de finanţare se înregistrează excedent, nu atât de semnificativ ca cel din 2006, însă cu influenţă pozitivă asupra fluxului de trezorerie, prin diminuarea efectului produs de deficitul din activitatea de investiţii. Excedentul de la acest nivel este generat de încasări substanţiale din dobânzi care depăşesc toate plăţile de natură


lentă

4 p3= 10 % 0,1 …

135

135

financiară efectuate de către societate. Concluzie: - Activitatea de finanţare înregistrează deficit în 2005 şi cunoaşte creşteri spectaculoase în 2006, excedentul înregistrat continuând şi în 2007, dar valoarea lui se reduce simţitor.

Fluxuri de trezorerie total

Entitatea realizează excedent de trezorerie în 2005 şi 2006 mai accentuat în anul 2006 şi un deficit substanţial în anul 2007 datorat programului de investiţii al societăţii. - Pe toată perioada analizată activitatea de exploatare este generatoare de fluxurile de numerar cele mai importante, înregistrând excedent în toţi anii, cu nivelul maxim atins în 2007 - Activitatea de investiţii generează deficit de trezorerie în 2005 şi în 2007 - Activitatea de finanţare înregistrează deficit în 2005 şi cunoaşte creşteri spectaculoase în 2006, excedentul înregistrat continuând şi în 2007, dar valoarea lui se reduce simţitor.


lentă

4 p4=40 % 0,1 …

Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

Activitatea societăţii este generatoare în primii ani de excedent de trezorerie, mai important în 2006, care face ca volumul trezoreriei să crească de la an la altul. Deficitul fluxurilor de numerar din 2007 nu este alarmant, căci este în concordanţă cu programul de investiţii ale entităţii şi nici nu produce o diminuare foarte mare a trezoreriei care se află la un nivel semnificativ.

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 4

*Aprecierile autorului

136

136

4.3 Diagnosticul riscurilor la S.C. Plastic S.A.

În cadrul acestei categorii ne vom referi la categoriile de risc economic, risc financiar şi risc de faliment. Deoarece nu am dispus de informaţii concrete privind costurile fixe ale entităţii pentru a putea calcula riscul economic şi riscul financiar la care este

supusă entitatea vom trece la calcului riscului de faliment prin metoda scorului, categorie de risc pe care o considerăm sufient de reprezentativă pentru problematica riscurilor supusă atenţiei.

Riscul de faliment se defineşte ca fiind posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale entităţii, născute din angajamente anterioare contractate, din operaţii curente, determinabile pentru continuarea activităţii, din prelevări obligatorii. În analiza acestui risc, am folosit modelele Altman şi Canon-Holder a căror indicatori au fost calculaţi şi sintetizaţi în anexa 10 „Analiza riscului de faliment”. Din aceasta se pot face următoarele interpretări: Din analiza modelului Altman se constată că firma este solvabilă (Z>3), fiind fără dificultăţi financiare pe toţi anii analizaţi. Cel mai bun an din acest punct de vedere este anul 2006, când variabila Z trece de dublul valorii limită. Mai critic este anul 2005, când Z se apropie de pragul celor două stări. Pe finalul perioadei analizate, entitatea se găseşte într-o situaţie bună din punct de vedere al solvabilităţii. Din analiza modelului Canon-Holder, starea financiară e entităţii se prezintă cu mult mai solidă. Variabila Z calculată în acest model depăşeşte de peste 7 ori valoarea limită de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară (9). Şi acest model pune în evidenţă o situaţie mult mai bună în 2006 faţă de ceilalţi ani analizaţi, dar nici valoarea din 2007 nu este deloc îngrijorătoare. Entitatea nu prezintă ris de faliment pe toată perioada analizată. Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI RISCULUI DE FALIMENT Indicatori



Măsuri necesare

Diagnosticul riscului de faliment

Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele două modele Altman şi Canon-Holder reiese că probabilitatea de faliment a S.C. Plastic S.A. este mică pe întreaga perioadă 2005-2007.

PUNCT TARE (3,5-4)


4 …


137

137

Sinteza diagnosticului stării financiare

Pe baza celor diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării financiare se poate trece la elaborarea unui diagnostic global al stării economice aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII FINANCIARE

Indicatori


Diagnostic SWOT

Punctaj

Pondere de

importanţă*

Punctaj Agregat

Măsuri necesare

C.1Diagnosticul poziţiei financiare

Per ansamblu există o evoluţie şi o gestiune bună activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii.

PUNCT TARE (3,5 -4)

3, 94 P1= 10 % 0,394 …

C.2Diagnosticul performanţelor financiare

Performanţe foarte bune, peste medie. PUNCT TARE (3,5-4)

3,616 P2= 30 % 1,0848 …

C.3Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

Activitatea societăţii este generatoare în primii ani de excedent de trezorerie, mai important în 2006, care face ca volumul trezoreriei să crească de la an la altul. Deficitul fluxurilor de numerar din 2007 nu este alarmant, căci este în concordanţă cu programul de investiţii ale entităţii şi nici nu produce o diminuare foarte mare a trezoreriei care se află la un nivel semnificativ.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 P3= 40 % 1,6 …

C.4Diagnosticul riscurilor

Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele două modele Altman şi Canon-Holder reiese că probabilitatea de faliment a S.C. Plastic S.A. este mică pe întreaga perioadă 2005-2007.

PUNCT TARE (3,5-4)

4 P4= 20 % 0,8 …

C.SINTEZA DIAGNOSTICU-LUI STĂRII FINANCIARE

La nivelul S.C. Plastic S.A. se constată o stare financiară bună peste medie, pe perioda supusă analizzi 2005-2007

PUNCT TARE (3,5-4)

100 % 3,8788


138

138

Cap. 5 Sinteza diagnosticului economico-financiar general

Pe baza celor diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării economico-financiare generale se poate trece la elaborarea unei sinteze a rezultatelor analizei conform următorului tabel:

Tabel nr: SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICO-FINANCIARE GENERALE

Indicatori



Pondere de

importanţă*

Punctaj Agregat

Măsuri necesare

A. MEDIUL CONCURENŢIAL

Oportunităţi Expansiuni pe pieţele externe Mărirea cotei de piaţă atât în mediul intern cât şi extern Dezvoltarea sectorului de construcţii şi creşterea veniturilor

populaţiei Ameninţări:

Dezvoltarea sectorului concurenţial, atât pe plan intern cât şi extern

Concentrarea portofoliului de clienţi şi furnizori Raportul Oportunităţi/Ameninţări ale mediului reflectă o stare în raport cu mediu concurenţial Bună spre Foarte

OPORTUNITATE -

OPORTUNITATE MAXIMĂ

(4 -4.5)

4,35 P1=20 % 0,87 …

B.STAREA ECONOMICĂ Puncte forte: pregătire, competenţă şi experienţă bună a echipei

manageriale; promovarea la toate nivelurile se face pe bază de

competenţă; îmbină eficient munca colectivă cu responsabilitatea

individuală; productivitatea muncii este în creştere. Starea tehnică a utilajelor s-a îmbunătăţit datorită

procesului de înnoire început în anul 2007; Capacitatea tehnică înregistrează o sporire în anul 2007

creându-se astfel o imagine de stabilitate în activitatea şi în dezvoltarea firmei.

Puncte slabe: sistemul informaţional cu disfuncţionalităţi şi este

PUNCT TARE (3,5-4)

3,9055 P2= 30 % 1,17165

139

139

insuficient adaptat unei conduceri operative moderne; insuficienta preocupare pentru stimularea salariaţilor. Există utilaje care nu se mai folosesc şi că gradul de

utilizare este foarte scăzut datorită lipsei de solicitări la unele grupe de utilaje;

Există o structură puţin diversificată a pieţei furnizorilor Nu există o politică prudenţială în ceea ce priveşte

crearea de stocuri de rezervă, ca atare există un risc de producţie semnificativ în cazul neonorării comenzilor din partea unui furnizor

Situaţia prezentată mai sus se agravează şi mai mult în condiţiile existenţei unui nivel de dependenţă foarte ridicat de un acelaşi furnizor.

Raportul Puncte forte/Puncte slabe în ce priveşte starea economică reflectă o stare economică Bună a societăţii analizate, pe perioda supusă analizei 2005-2007

C.STAREA FINANCIARĂ Puncte forte:

Performanţe generale bune la nivelul întregii activităţi. ---- Firma înregistrează profit în toţi anii.

Valori bune ale indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate şi nivel scăzut al gradului de îndatorare externă.

Situaţie foarte bună la nivelul echilibrului financiar, asigurată de niveluri confortabile ale capitalului de lucru şi ale capitalului angajat.

Nivel ridicat al capitalizării bursiere generat de evoluţii pozitive pe piaţa bursieră

Nivel ridicat al încrederii investitorilor în viitorul entităţii Nivel ridicat de trezorerie, asigurat de fluxuri de trezorerie în

general pozitive Probabilitatea apariţiei riscului de faliment este mică.

Puncte slabe: Valoare mare a creanţelor Lipsa unei politici mai eficiente în privinţa gestiunii stocurilor Lipsa unei politici mai eficiente de fructificare a

disponibilităţilor băneşti în exces Raportul Puncte forte/Puncte slabe în ce priveşte starea financiară reflectă o stare financiară Bună a societăţii analizate, pe perioda supusă analizei 2005-2007.

PUNCT TARE (3,5-4)

3,8788 P3= 50 % 1.9394

SINTEZA DIAGNOSTICULUI

Per ansamblu starea economico-financiară a societăţii

PUNCT TARE 100 % 3,98

140

140

STĂRII ECONOMICO- FINANCIARE GENERALE

este una Bună, existând oportunităţi care în condiţiile exploatării lor cu success ar putea creşte performanţele economico- financiare în viitorul apropiat.

(3,5-4)


Succes !!!!!!!!!!!!

☺

Date post:	01-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	creanga-georgian
View:	302 times
Download:	3 times

Studiu de caz Diagnostic economico-financiar

Documents